Sunteți pe pagina 1din 42

PATOLOGIA TIROIDIANA SI NERVOASA

LP 8
GUSA COLOIDO-CHISTICA
SIMPLA SI NODULARA
Gusa: cresterea difuza / nodulara a volumului glandei tiroide, non-tumorala si
neinflamatorie, ca urmare a cresterii numarului si volumului foliculilor tiroidieni.
- aceasta hiperplazie a parenchimului tiroidian apare in urma unei stimulari induse de
hormonul tireotrop ( TSH ), ca raspuns la diminuarea absoluta / relativa a nivelului
circulant al hormonilor tiroidieni.

Cauze ale deficitului de hormoni tiroidieni:


- carenta de iod: principala cauza;
- genetice;
- tulburari neuro-hormonale ( pubertate, sarcina, menopauza );
- substante gusogene naturale ( varza, mustar, conopida, soia );
- iatrogene ( saruri de litiu, saruri de iod );
- agenti fizici ( radiatii );

Forme:
1. Gusa endemica: in zonele geografice cu carenta de iod ( frecvent muntoase );
- frecvent la femei, la pubertate;
2. Gusa sporadica
- femei ( 40 ani );
Tiroida normala
Macroscopic: Gusa coloido-chistica difuza
( simpla )

1. initial ( in faza microscopica hiperplazica ):


- tiroida: moderat marita de volum ( 100-150
g ) simetric si difuz ( fara chisturi ), neteda;

2. ulterior ( in faza microscopica coloida - de


involutie ):
- tiroida: voluminoasa ( >500 g ), translucida,
maronie, asimetrica; Tiroida coloido-chistica
- pe suprafata externa, cat si pe suprafata de
sectiune: chisturi de coloid, brune, de diferite
dimensiuni, consistenta elastica;

Ecografia tiroidiana: noduli reci.


Diagnostic de organ: tiroida
- glanda endocrina lobulata, parenchimatoasa.
Capsula: groasa, formata din tesut conjunctiv bine vascularizat si
inervat.
Trabeculii: septuri conjunctive ce se desprind de pe fata interna a
capsulei si impart tiroida in lobuli neregulati;
Lobulul: foliculi tiroidieni si stroma fina, bogat vascularizata.

Foliculul tiroidian: unitatea morfo-functionala a glandei;


- are forma rotunda / ovalara, tapetat de un epiteliu folicular
unistratificat cubic / clindric ( hiperfunctie ):
1. Celule foliculare ( principale = TIROCITE ): secreta cei 2
hormoni tiroidieni T3 ( triiodotironina ) si T4
( tetraiodotironina / tiroxina ).
2. Celule parafoliculare ( celule C ): asezate pe membrana
bazala; secreta calcitonina ( inhiba resorbtia osoasa prin reglarea
numarului si activitatii osteoclastelor; este secretata ca raspuns
direct la nivelurile serice crescute de calciu; de asemenea,
impiedica aparitia schimbarilor bruste in concentratiile serice de
calciu si pierderile excesive ale acestuia ).

- in lumen: coloid: substanta vascoasa, roz pal, PAS +, bogata in


tiroglobulina ( TG - glicoproteina dimerica ce serveste ca matrice
pt. sinteza h. tiroidieni ) produsa de celulele foliculare;
Faza coloida
Microscopic: gusa coloido-chistica simpla

1. Faza hiperplazica:
- proliferare de foliculi tiroidieni;
- este obligatorie, de scurta durata;
- dupa aceasta faza, tiroida poate reveni la
normal sau poate involua.

Foliculii proliferati:
- microfoliculi: tapetati de epiteliu cilindric,
cu lumen punctiform;
- macrofoliculi: tapetati de epiteliu cubic, cu
perete plisat.
Foliculii sunt aglomerati, cu vascularizatie
abundenta in stroma;

2. Faza coloida ( anizofoliculara ): faza de


involutie a glandei.
- hiperplazia foliculara inceteaza;
- foliculi mijlocii / mari tapetati de epiteliu
aplatizat / cubic cu coloid abundent, extrem
de concentrat, hipercolorat in lumen, pe
alocuri cu fante ( crapaturi );
DD:
1. Gusa coloido-chistica nodulara
Macroscopic:
- apare in urma unor episoade recurente de hiperplazie si
involutie a unei gusi simple;
- gusa multinodulara: tiroida boselata la nivelul ambilor
lobi, marita de volum ( > 2000 g ) cu multipli noduli duri
si zone de fibroza;
- uneori, focare de hemoragie, calcificari si focare chistice;

Microscopic:
1. nodulii foliculari: foliculi tiroidieni hiperplazici
inconjurati de benzi fibroase.
- macrofoliculari: foliculi mari, cu epiteliu aplatizat,
destinsi de coloidul abundent si omogen;
- microfoliculari: foliculi mici, tapetati de epiteliu cubic,
bazofil / cu celule clare.

2. Stroma:
- benzi subtiri de tesut conjunctiv dispuse intre foliculi si
benzi mai groase la periferia foliculilor, constituind nodulii.
- infiltrat hemoragic, calcificari focale;
- infiltrat inflamator limfocitar.
- zone de fibroza;
Gusa nodulara

Microfoliculi ( sageata galbena ), macrofoliculi ( sageata


albastra ) si fibroza ( sageata rosie );
2. Tiroidita subacuta granulomatoasa De Quervain Gusa granulomatoasa De Quervain
- apare la femeile tinere, 30 - 50 ani;
- rar la copii si batrani;
Macroscopic:
- cresterea de volum difuza, asimetrica a tiroidei, cu tendinta discreta
de aderenta la tesuturile din jur;

Microscopic:
- proces inflamator granulomatos cu celule gigante.
1. la debut: epiteliul folicular este distrus de catre PMN abundente si
putine limfocite iar, coloidul eliberat in interstitiu formeaza lacuri de
coloid;
2. ulterior: macrofagele fagociteaza coloidul si devin celule gigante
multinucleate, cu nuclei dispusi in coroana, avand aspect
tuberculoid ( aspect caracteristic ), determinand formarea de
granuloame cu PMN in locul foliculilor rupti.
!!! Nu apare niciodata necroza si hemoragia;

3. in faza tardiva: fibroza progresiva in jurul granuloamelor, cu


infiltrat limfo-plasmocitar si histiocite ( macrofage );
4. in faza regenerativa: regresia leziunii, cu semne de regenerare a
epiteliului folicular.

Caracteristic: - T3, T4 crescuti;


- distrugerea foliculului;
- captarea iodului radioactiv scazuta;
- supresia TSH;
Tiroidita Hashimoto
3. Tiroidita limfomatoasa Hashimoto
- la femei > 40 de ani;
Patogenie: proces inflamator autoimun;
Macroscopic:
- cresterea de volum a tiroidei difuz, bilateral;
Microscopic:
- infiltrare limfocitara, foliculi limfoizi si fibroza;

4. Tiroidita lemnoasa Riedel


- adulti, 50 de ani, fecvent la femei;
- afectiune sclerozanta a tiroidei cu semne de compresiune a
organelor vecine;
Patogenie: necunoscuta;
Tiroidita Riedel
Macroscopic:
- tiroida marita de volum, foarte dura, gusa lemnoasa /
gusa de fier, aderenta la organele din jur;

Microscopic:
1. parenchim distrus si inlocuit treptat de tesut conjunctiv
sclerotic ( coalgen hialinizat ), cu infltrat limfocitar, PMN si
frecvente eozinofile;
- foliculii tiroidieni sunt complet absenti;
- fibroza depaseste capsula si afecteaza tesutul muscular si
adipos peritiroidian.
2. pot fi prinse vasele, nervii, paratiroidele;
!!! Nu apar leziuni granulomatoase.
BOALA BASEDOW GRAVES
( GUSA TOXICA DIFUZA AUTOIMUNA )

Definitie: boala autoimuna, specifica tiroidei, cauzata de producerea de autoanticorpi, ce se


leaga de receptorii TSH ai celulelor epiteliale ale foliculilor tiroidieni, ceea ce determina
stimularea in exces a epiteliului tiroidian ( hiperplazie foliculara ) cu:
- hiperproductie de hormoni tiroidieni ( T3 si T4 );
- inhibarea productiei de TSH a hipofizei;
- simptome clinice de hipertiroidism;

Clinic: triada: - tireotoxicoza ( tahicardie, scadere in greutate, nervozitate );


- oftalmopatie ( pleoapele nu se inchid complet, exoftalmie, edem
periorbital );
- dermopatie ( mixedem pretibial );

PC: - nivel seric crescut de T3 si T4


- nivel seric scazut de TSH
- captare crescuta de iod radioactiv
Macroscopic:

- tiroida marita de volum,


difuza, uniforma, simetrica /
asimetrica, ( < 60 g ), capsula
intacta, neaderenta;
- pe sectiune: aspect carnos,
rosiatic, intens lobulat,
consistenta scazuta ( moale );
Microscopic: Boala Basdedow Graves
- trasatura dominanta: celularitatea excesiva a parenchimului,
datorata atat cresterii in inaltime a celulelor ( hipertrofie ), cat si
cresterii numarului de celule ( hiperplazie ), cu fomare de
structuri papilare in coloid;

- lobulatie accentuata cu hiperplazie foliculara si


hipervascularizatie.

1. foliculi mici: celule foliculare cilindrice, inalte, cu citoplasma


palida, clara si nuclei ingramaditi;
- lumen gol / coloid palid, bogat in vacuole de resorbtie situate
apical;

2. foliculi mari: epiteliu plicaturat cu formare de structuri


papilare cu axe conjunctivo-vasculare intraluminale proeminente;
- in lumen, in coloid, in dreptul celulelor epiteliale cu activitate
secretorie hormonala crescuta sunt prezente vacuole de
resorbtie optic goale;

Stroma: interfoliculara, cu infiltrat limfocitar sub forma de benzi


/ semilune dispuse perilobular, cu prezenta de foliculi limfoizi cu
centru germinativ clar;

! Acumularea de tesut limfoid in tiroida: face parte din hipertrofia


limfoida generalizata ( cresterea ggl, a timusului, hiperplazia de
tesut limfoid a splinei ).
Boala Basedow-Graves

Papila intraluminala ramificata cu ax conjunctivo-vascular


tapetata de celule cilindrice inalte, cu nuclei bazali,
Folicul tiroidian
ingramaditi si citoplasma palida /clara; adiacent, vacuole
optic goale in coloid ( vacuole de resorbtie ).
DD: Adenom folicular: foliculi mici si mari;
1. Gusa coloido-chistica simpla / nodulara
- hipofunctie, cu foliculi enormi tapetati de celule foliculare
turtite si coloid bogat, hipercolorat;

2. Adenomul folicular Plummer


- tumora benigna cu eutiroidie ( functie normala );
Macroscopic: nodul incapsulat, palpabil, alb-cenusiu / brun, ~
3 cm;
Microscopic: - leziune nodulara incapsulata, fara invazie, cu
numerosi foliculi, in general cu un singur tip arhitectural;
1. Foliculii:
a) - foliculi normali; Adenom folicular: foliculi mici si travee;
- macrofoliculi: coloid abundent;
- microfoliculi ( fetali ): foliculi mici, saraci in coloid;
b) aspect trabecular ( embrionar ): travee groase ( benzi /
cordoane ), dispuse strans, cu stroma edematosa, cu foliculi
mici si putin coloid;

- celulele tumorale: uniforme, cu nuclei regulati, rotunzi,


dispusi bazal si citoplasma eozinofila / clara;

2. Stroma: bine vascularizata, cu zone de fibroza ce inconjura


foliculii, uneori mucus, hemoragii, calcificari, necroza;
TIROIDITA LIMFOCITARA CRONICA HASHIMOTO
Definitie: tiroidita cronica cu infiltrat bogat limfo-plasmocitar, cu formare de foliculi
limfoizi care inlocuieste parenchimul tiroidian.
- reprezinta forma clasica a tiroiditei autoimune.
- cea mai frecventa cauza de gusa hipotiroidiana, in regiunile cu iod suficient.
- apare la orice varsta, mai ales dupa 50 de ani, mai frecvent la femei;

Cauze: defect conditionat genetic de o deficienta a limfocitelor T supresoare specific


tiroidiene;
- consecinta: activarea anormala a acestor limfocite T si ulterior stimularea limfocitelor B
ce vor secreta autoanticorpi.

Clinic: - asimptomatica
- letargie, intoleranta la frig, crestere in greutate, piele groasa, alura respiratorie
scazuta;
- gusa difuza bilateral, ferma si elastica, dezvoltata in cateva saptamani / luni;
- functie tiroidiana normala / hipotiroidism;

PC: anticorpi antitiroidieni ( ACAT ): antimicrozomiali ( 95 % ), antitiroglobulina ( 55 % );


Macroscopic:
- tiroida marita de volum, difuz,
bilateral ( x 3-6 ), uneori cu aspect fin
lobulat, usor aderenta de tesuturile din
jur, rosie;
- capsula: intacta;
- pe sectiune: tesut ferm si elastic,
roz - albicios / galbui, cu puncte
albicioase;
Microscopic: Titoidita Hashimoto

1. accentuarea lobulatiei prin ingrosarea septurilor


fibroase, cu arhitectura modificata;

2. infiltrat limfocitar ( +/- plasmocite ): abundent,


difuz / foliculi limfoizi cu centri germinali mari,
hiperplazici, ce modifica arhitectura parenchimului
tiroidian;

3. foliculii: atrofici, mici, cu metaplazie oncocitara


( oxifila ) a epiteliului folicular;
Celulele oncocitare ( oxifitice ): celule rotunde cu Foliculi cu metaplazie oncocitara: celulele
Hurthle
citoplasma abundenta, granulara, eozinofila,
luminoasa, cu nuclei centrali, veziculosi celule
HURTHLE ( nu sunt specifice tiroiditei Hashimoto );
- in lumen: coloid imprastiat, eozinofil, intens colorat;

4. stroma: tesut conjunctiv abundent, cu formare de


fibroza fina dispusa in jurul septurilor interlobulare;
Tiroidita Hashimoto: celulele Hurthle

Folicul limfoid cu centru germinal ( in stanga imaginii ); la Foliculi tiroidieni cu metaplazie oncocitara si coloid in
periferia lui: foliculi tiroidieni mici, turtiti, cu metaplazie lumen; limfocite in stroma.
oncocitara ( in dreapta imaginii ), cu limfocite in stroma.
DD: Tiroidita Hashimoto: varianta
fibroasa
1. Varianta fibroasa a tiroiditei Hashimoto
- apare la cei in varsta, mai frecvent la barbati.
Microscopic:
- parenchim tiroidian foarte lobulat cu arhitectura modificata:
1. fibroza: abundenta, densa, paucicelulara care insa, nu se extinde spre capsula
( DD: cu gusa lemnoasa din tiroidita Riedel );
2. infiltrat limfo-plasmocitar cu foliculi limfoizi cu centrii germinativi mai putin
proeminenti;
3. foliculii tiroidieni sunt mai sever atrofiati cu metaplazia epiteliului in celule
Hurthle / celule scuamoase.

2. Carcinom tiroidian papilar: cel mai frecvent cancer tiroidian, f > b;


Carcinom tiroidian papilar
Macroscopic: masa tumorala alb-cenusie, nodulara / stelata, dura, neincapsulata,
infiltrativa, dispusa subcapsular;
Microscopic: stroma fibroasa abundenta cu:
- celule tumorale inalte ce formeaza papile / foliculi / structuri compacte ( travee );
Papilele: ramificate, cu axe conjunctivo-vasculare, tapetate de epiteliu
unistratificat tumoral.
Foliculii: tubulari, aspect de piese de puzzle / cu proiectii endoluminale si
coloid hipercrom, dezlipit de peretele folicular.
Caracteristic: aspectul nucleilor ( pune diagnosticul de carcinom papilar ):
- mari, alungiti, cu clarificari, avand aspect de sticla mata ( prin marginalizarea
cromatinei spre peretele nuclear care este ingrosat ), frecvent contur neregulat cu
incizuri de-a lungul axei lungi a nc / crestaturi cu aspect de lalea / papion,
uneori nuclei suprapusi ~ stive de farfurii sau pseudoincluzii
intracitoplasmatice;
POLIOMIELITA

Definitie: infectie virala produsa de virusul polio ( ARN virus enterovirus ) prin consum de apa
contaminata cu materii fecale sau direct pe cale fecal-orala care, se caracterizeaza prin distrugerea
neuronilor motori si infiltrat inflamator limfocitar in substanta cenusie a maduvei spinale / creier;

Patogenie: virusul se multiplica in tesutul limfoid al orofaringelui / al intestinului subtire, de unde


disemineaza pe cale sanguina si se localizeaza in neuronii din creier / maduva spinarii.

Clinic: - simptome gastro-intestinale ( apar la ~ saptamani de la infectie );


- simptome de meningita aseptica;

* daca sunt afectati neuronii motori periferici ( coarnele anterioare ale maduvei spinarii ):
- initial: dureri intense ale membrelor inferioare cu atrofia grupelor de muschi afectate;
- ulterior: pierderea reflexelor si paralizia membrelor inferioare;

* daca sunt afectati neuronii motori din creier ( bulb ): poliomielita severa cu:
- paralizii ale nervilor cranieni;
- paralizia muschiului diafragm ( paralizie respiratorie cu evolutie severa );
- HTA
Neuron normal
Macroscopic:
- maduva spinarii: prezinta mici hemoragii.

Microscopic: 1. neuronofagie
2. satelitoza
3. glioza

1. afectarea neuronilor motori, urmata de


neuronofagie:
- celula nervoasa alterata, in apoptoza este Poliomielita
inconjurata si invadata de o aglomerare de celule
de tip microglial macrofage: neuronofage;

2. prezenta de celule inflamatorii


limfomononucleare in jurul neuronilor distrusi
( necrozati ), fenomen numit satelitoza;

3. glioza reactiva: proliferare de tesut glial ce


inlocuieste neuronii pierduti ( remaniere gliala );
Poliomielita
Poliomielita
ENCEFALITA VIRALA

Definitie: inflamatia virala difuza a creierului asociata frecvent cu inflamarea meningelui,


asocierea fiind numita meningoencefalita;

Cauze: - virusuri diverse;


- encefalita poate apare in cadrul altor infectii virale ( HIV, rabie, poliomielita,
herpes simplex );

Clinic: - febra, semne neurologice focale, ameteli, cefalee, varsaturi;


- crize pseudoepileptice, dezorientare, pierderea memoriei;
- coma;

PC: - leucocitoza cu limfocitoza periferica;


LCR: limfocite crescute, cu glucoza normala si proteine normale sau usor crescute;
Incluzii intranucleare
Microscopic:
- afectarea neuronilor si a celulelor gliale.
1. neuronofagie.
2. infiltrat inflamator limfocitar
3. glioza

1. alterarea neuronilor cu neuronofagie;


- neuronii cu incluzii virale intranucleare sufera
leziuni de necroza, fiind ulterior fagocitati de
macrofage ( neuronofage );
Nodul microglial
2. hiperplazie microgliala: neuronofage si
limfomonocite dispuse grupat ( satelitoza ) in
jurul neuronilor necrozati;

- prezenta de infiltrat inflamator limfomonocitar


dispus perivascular, aspect de manson;

3. glioza: proliferare de astrocite ( astrocitoza );


Encefalita virala: infiltrat limfocitar Encefalita virala: nodul microglial
perivascular, in manson;
Encefalita cu herpes virus, tip 1 ( ADN ) Zone de necroza si hemoragie in lobul temporal si frontal

Macroscopic:
- localizare mai frecvent unilaterala, la nivelul
lobului temporal, care este tumefiat, cu zone
de necroza si hemoragie.

Microscopic:
- incluziile virale intranucleare sunt greu de
identificat in neuroni;
1. zone de necroza parcelara ( neuronofagie ),
cu proliferari gliale reactive adiacente.
Infiltrat limfocitar perivascular, cu necroza cerebrala;
2. proliferare microgliala ( nodul microglial ):
macrofage spumoase, limfocite, plasmocite;
3. infiltrat limfocitar perivascular;
4. proliferare de celule gliale ( glioza );
Encefalita din HIV

Microscopic:
- afectarea frecventa a substantei albe a
emisferelor cerebrale si mai putin cortexul;

1. necroza focala ( rarefierea substantei albe


prin liza mielinei si a axonilor );
2. infiltrat limfocitar difuz si noduli microgliali
macrofagici.
3. glioza: proliferare de astrocite ( astrocitoza );
4. in 25 % din cazuri: perivascular, prezenta de
celule gigante multinucleate, cu citoplasma
eozinofila si 2-10 nuclei dispusi la periferie;
MENINGITA ACUTA ( LEPTOMENINGITA )

Definitie: inflamatie acuta exsudativa, fibrino-purulenta a leptomeningelui, cu difuziune rapida in spatiul


subarahnoidian si afectarea tesutului cerebral si a sistemului ventricular; prognostic prost, foarte grav;
- este cea mai frecventa infectie piogenica la copii.

Cauze: - nou-nascuti: Escherichia Coli, grupul B de streptococi;


- sugari si copii: Haemophilus influenzae;
- adolescenti si tineri: Neisseria meningitis;
- cei foarte tineri si batrani: streptococul pneumoniae ( pneumococ ), streptococ, meningococ,
Listeria monocytogenes ( doar la batrani );

Patogenie: meningite prin propagare si meningite metastatice.


Meningitele prin propagare: forme localizate.
- direct: de la nivelul unei plagi penetrante a craniului / fisuri prin fractura de baza a craniului (
traumatisme, interventii chirurgicale );
- frecvent: de la un proces infectios din vecinatate ( supuratii ale stancii temporalului consecutiv unei otite,
abces al creierului / cerebelului copii );

Meningitele metastatice: cele mai frecvente; sunt forme generalizate;


- pe cale sanguina, limfatica ( pneumococice, streptococice, micotice );
Macroscopic: dupa ridicarea calotei craniene:
1. duramater: destins; dupa intepare: LCR clar / frecvent
opac, tulbure, purulent;

2. leptomeningele: infiltrat prin exsudat inflamator, cu


luciu sters, uneori, acoperit de o membrana purulenta
difuza, ce poate masca suprafata creierului;

3. exsudatul inflamator: localizare


- convexitatea creierului, langa sinusul sagital
( meningita pneumococica );
- baza creierului, in regiunea interpedunculara, in
vecinatatea puntii, in scizuri si santuri, unde formeaza o
teaca a vaselor ( meningita cu Haemophilus I. );
Aspect:
- galben-verzui, gros, cremos ( meningita pneumococica );
- albicios, filant ( mai apos ), ( meningita streptococica );

4. ventriculii: sunt afectati ( datorita comunicarilor directe


dintre spatiile arahnoidiene si ventriculi );
- sunt destinsi, de o serozitate tulbure;
- plexurile coroide sunt acoperite de depozite purulente
( ventriculite = apar in meningitele fulminante );
Diagnostic de organ: meningele
Meningele: structuri conjunctivale ce protejeaza SNC.
1. Duramater ( pahimeningele )
- dispus extern; este cel mai gros;
2. Meningele moale ( leptomeninge ):
- arahnoida: deriva din piamater, nefiind aderenta de ea;
se gaseste subiacent duramatei;
Microscopic: membrana fina conjunctiva, avasculara,
tapetata de un singur rand de celule meningoteliale;
- prezinta vilozitati in lumenul sinusurilor durale;
- cu varsta, aceste vilozitati se ingroasa prin depuneri de
colagen, formandu-se granulatiile Pacchioni /
granulatiile arahnoidiene vizibile cu ochiul liber ( contin
calcosferite /corpi amilacei, avasculare ), ce formeaza
depresiuni pe suprafata interna a craniului; au rol in
resorbtia LCR in sistemul venos.

- piamater: structura conjunctivo-vasculo-gliala ce adera


strans de substanta nervoasa, separata de aceasta printr-un
strat subtire si aderent de prelungiri nevroglice ce
formeaza o membrana bazala ( piamater nu vine niciodata
in contact cu celulele si fibrele nervoase );
Microscopic: retea fina de fibre de reticulina si fibre
elastice, printre care se gasesc vase;
Meningele
Meningele
Microscopic:
I. Leptomeninge
1. infiltrare masiva, difuza de PMN.
- predomina in jurul vaselor;
- in formele fulminante: PMN pot patrunde in vasele mai mici ( marginatie
leucocitara si diapedeza ), cu posibila extensie a infiltratului inflamator in
substanta cerebrala / maduva, de-a lungul tecilor perivasculare piale.

Exsudatul purulent:
- PMN: citoplasma intens eozinofila, cu nuclei intens colorati in bloc (
cariopicnoza );
- piocite: umbre celulare la care nu se evidentiaza nucleul;

2. vasele: dilatate, hiperemiate ( hiperemie activa );


3. edem: exsudat seros, slab eozinofil, asociat cu PMN inegal diseminate.
4. retea de fibrina;
5. flebita poate produce obstructie venoasa si infarctizarea hemoragica a
tesutului cerebral subiacent.

II. Creier
- spre creier, tecile perivasculare piale: largite, cu edem si rare PMN;
- substanta cerebrala: hiperemie, edem ( aspect criblat al substantei nervoase );
- uneori, abcese cerebrale: zona de necroza inconjurata de tesut conjunctiv de
granulatie; daca, peretele abcesului se rupe ( pe seama agrsivitatii germenului ),
apre encefalita purulenta.
Meningita acuta

Exsudat PMN in meninge; PMN, edem si vase PMN


hiperemiate in substanta cerebrala;
D+: pe baza inflamatiei exsudative purulente ( leptomeningita purulenta );
DD:
1. Meningita TBC
- este cea mai frecventa forma de tuberculoza in SNC, secundara infectiei mediastinale, mezenterice, articulare, genito-
urinare, aparuta frecvent dupa o diseminare miliara.
Macroscopic: exsudat gri-albicios, dantelat la baza creierului, ce conflueaza in cisternele bazilare; la marginea lor, se
gasesc noduli rotunzi, albi, bine delimitati ( tuberculi );
Microscopic: in spatiul subarahnoidian exista cazeificare, predomina limfocitele, dar pot fi prezente si plasmocite,
macrofage ( granuloame Koster ), pot apare leziuni specifice in peretii vaselor ( endarterita obliteranta );
- complicatie: fibroza arahnoida, ce produce hidrocefalie.

2. Meningita seroasa ( virala: enterovirusuri, virusul urlian )


- infectia este cantonata la nivelul leptomeningelui si nu afecteaza parenchimul nervos subiacent.
Microscopic: predomina edemul inflamator si este prezent infiltratul limfocitar;

3. Leptomeningita din antrax


- predominant hemoragica ( aspect negricios al exsudatului ).
Microscopic: nr. crescut de bacterii carbunoase in vase / spatiile perivasculare.

Complicatii ale meningitei purulente:


- fibroza leptomeningeala;
- arahnoidita cronica adeziva ( prin fibroza arahnoidei, in cadrul meningitei pneumococice );
SCHWANNOM
( NEURILEMOM / NEUROM ACUSTIC )
Definitie: tumora benigna a nervilor periferici cu origine in celulele mielinizate ale tecii Schwann a
axonului, formata dintr-o cantitate mica de fibre de reticulina si colagen;

- apare pe traiectul - nervilor periferici ;


- nervilor intracranieni: nervul VIII ( acustic ), nervul V ( trigemen );
- apare excentric pe nervii proximali / radacini de nervi spinali;
- este una dintre cele mai frecvente tumori nervoase intracraniene;

Clinic: - pierderea auzului;


- zgomote auriculare ( acufene / tinitus )
- dezechilibru;
- ameteli;
- ataxie ( pierderea capacitatii de coordonare musculara );

- poate apare in: neurofibromatoza tip 2 ( boala genetica asociata cu anomalii pe cromozomul 22, ce
produc o mutatie dominanta cu pierederea functiei genei merlin, care codifica o proteina numita
schwanomina - proteina merlin; boala prezinta manifestari cutanate minime, frecvent asociata cu
neuroame acustice bilaterale, schwanoame spinale, meningioame, ependimoame );
Macroscopic: Schawannomul
acustic
-T nodulara, unica, mica ( 2 - 3 cm ),
circumscrisa, incapsulata, gri-
albicioasa, cu aspect lobulat, localizata
la nivelul unghiului cerebropontin
( nv.VIII );
- pe sectiune: consistenta ferma, cu
zone de necroza ( ramolisment
degenerativ chistic ), ce contin uneori
sange;
Microscopic: Tip Antoni A Tip Antoni B

- masa tumorala incapsulata, constituita din zone


stromale mixoide ce alterneaza cu zone bogat celulare;

1. zonele bogat celulare: tip Antoni A.


- celule tumorale alungite, fusiforme ( bipolare ) cu
nuclei centrali / ovalari / picatura dispusi in
palisada ( aspectul paralel al scandurilor intr-un gard
) in jurul unor zone anucleate, eozinofile, palide, de
hialin, numite corpii Verocay;

2. zonele stromale, mixoide, cu putine celule: tip


Antoni B.
- fibre conjunctive nervoase dispuse dezordonat,
neregulat, cu aspect plexiform.
- celule tumorale rotunde, cu citoplasma clara, nuclei
rotunzi / ovalari, dispuse grupat, cu aspect de fagure.

3. vasele: pereti ingrosati, hialinizati;


- in jurul lor: frecvent aspecte pseudopalisadice ale
celulelor.
Tip Antoni A Schwannom
DD: Neurofibrom
Neurofibromul
- TB mixta a nervilor periferici formata din proliferarea celulelor
Schwann nemielinizate, asociata cu proliferare de fibre
conjunctive de colagen;

- apare in cadrul facomatozelor ( faco = lentila ): malformatii


congenitale ce ating SNC, ochiul, pielea, mucoasele;
Exemplu:
Neurofibromatoza generalizata Von Reckinghausen ( tip 1 )
= afectiune ereditar dominanta, cu:
1. neurofibroame multiple ( diseminate pe suprafata cutanata ).
2. pete pigmentare colorate cafea cu lapte pe piele si mucoase;
3. fibroame cutanate;

Macroscopic: neurofibroamele: T neincapsulate, uneori produc


cresterea difuza a nervilor distali;

Microscopic:
- aspect sarac celular cu benzi conjunctive de colagen
intrepatrunse, cu aspect plexiform;
- celule tumorale: fusiforme, aspect de virgula, cu citoplasma
eozinofila, nuclei fusiformi, alungiti, subtiri, ondulati, aspect de
virgula( patognomonic );