PATOLOGIA TIROIDIANA SI NERVOASA

LP 8
 GUSA COLOIDO-CHISTICA
SIMPLA SI NODULARA
Gusa: cresterea difuza / nodulara a volumului glandei tiroide, non-tumorala si
neinflamatorie, ca urmare a cresterii numarului si volumului foliculilor tiroidieni.
- aceasta hiperplazie a parenchimului tiroidian apare in urma unei stimulari induse de
hormonul tireotrop ( TSH ), ca raspuns la diminuarea absoluta / relativa a nivelului
circulant al hormonilor tiroidieni.

Cauze ale deficitului de hormoni tiroidieni:

- carenta de iod: principala cauza;
- genetice;
- tulburari neuro-hormonale ( pubertate, sarcina, menopauza ).
- substante gusogene naturale ( varza, mustar, conopida, soia ).
- iatrogene ( saruri de litiu, saruri de iod ).
- agenti fizici ( radiatii ).

Forme:
1. Gusa endemica: in zonele geografice cu carenta de iod ( frecvent muntoase ).
- frecvent la femei, la pubertate.
2. Gusa sporadica
- femei ( 40 ani ).
 Tiroida normala
Macroscopic: Gusa coloido-chistica difuza
( simpla )

1. initial ( in faza microscopica hiperplazica ):

- tiroida: moderat marita de volum ( 100-150 g )
simetric si difuz ( fara chisturi ), neteda;

2. ulterior ( in faza microscopica coloida - de

involutie ):
- tiroida: voluminoasa ( > 500 g ), translucida,
maronie, asimetrica; Tiroida coloido-chistica
- pe suprafata externa, cat si pe suprafata de
sectiune: chisturi de coloid, brune, de diferite
dimensiuni, consistenta elastica;

Ecografia tiroidiana: noduli “reci”.

Diagnostic de organ: tiroida
- glanda endocrina lobulata, parenchimatoasa.
Capsula: groasa, formata din tesut conjunctiv bine vascularizat si
inervat.
Trabeculii: septuri conjunctive ce se desprind de pe fata interna a
capsulei si impart tiroida in lobuli neregulati;
Lobulul: foliculi tiroidieni si stroma fina, bogat vascularizata.

Foliculul tiroidian: unitatea morfo-functionala a glandei;

- are forma rotunda / ovalara, tapetat de un epiteliu folicular
unistratificat cubic / clindric ( hiperfunctie ):

1. Celule foliculare ( principale = TIROCITE ): secreta cei 2

hormoni tiroidieni T3 ( tri-iodo-tironina ) si T4
( tetra-iodo-tironina / tiroxina ).
2. Celule parafoliculare ( celule C ): asezate pe membrana
bazala; secreta calcitonina ( inhiba resorbtia osoasa prin reglarea
numarului si activitatii osteoclastelor; este secretata ca raspuns
direct la nivelurile serice crescute de calciu; de asemenea,
impiedica aparitia schimbarilor bruste in concentratiile serice de
calciu si pierderile excesive ale acestuia ).

- in lumen: coloid: substanta vascoasa, roz pal, PAS +, bogata in

tiroglobulina ( TG - glicoproteina dimerica ce serveste ca matrice
 Faza coloida
Microscopic: gusa coloido-chistica simpla

1. Faza hiperplazica:
- proliferare de foliculi tiroidieni;
- este obligatorie, de scurta durata;
- dupa aceasta faza, tiroida poate reveni la
normal sau poate involua.

Foliculii proliferati:
- microfoliculi: tapetati de epiteliu cilindric,
cu lumen punctiform;
- macrofoliculi: tapetati de epiteliu cubic, cu
perete plisat.
Foliculii sunt aglomerati, cu vascularizatie
abundenta in stroma;

2. Faza coloida ( anizofoliculara ): faza de

involutie a glandei.
- hiperplazia foliculara inceteaza;
- foliculi mijlocii / mari tapetati de epiteliu
aplatizat / cubic cu coloid abundent, extrem
de concentrat, hipercolorat in lumen, pe
alocuri cu fante ( crapaturi );
DD:
1. Gusa coloido-chistica nodulara
Macroscopic:
- apare in urma unor episoade recurente de hiperplazie si
involutie a unei gusi simple;
- gusa multinodulara: tiroida boselata la nivelul ambilor
lobi, marita de volum ( > 2000 g ) cu multipli noduli duri
si zone de fibroza;
- uneori, focare de hemoragie, calcificari si focare chistice;

Microscopic:
1. nodulii foliculari: foliculi tiroidieni hiperplazici
inconjurati de benzi fibroase.
- macrofoliculari: foliculi mari, cu epiteliu aplatizat, destinsi
de coloidul abundent si omogen;
- microfoliculari: foliculi mici, tapetati de epiteliu cubic,
bazofil / cu celule clare.

2. Stroma:
- benzi subtiri de tesut conjunctiv dispuse intre foliculi si
benzi mai groase la periferia foliculilor, constituind nodulii.
- infiltrat hemoragic, calcificari focale;
- infiltrat inflamator limfocitar.
- zone de fibroza;
Gusa nodulara

Microfoliculi ( sageata galbena ), macrofoliculi ( sageata

albastra ) si fibroza ( sageata rosie );
2. Tiroidita subacuta granulomatoasa De Quervain Gusa granulomatoasa De Quervain
- apare la femeile tinere, 30 - 50 ani;
- rar la copii si batrani;
Macroscopic:
- cresterea de volum difuza, asimetrica a tiroidei, cu tendinta discreta de
aderenta la tesuturile din jur, suprafata neteda, consistenta elastica;
- sectiune: focare inflamatorii albicioase-galbui, uneori cu consistenta crescuta
( confuzie cu leziuni maligne );

Microscopic:
- proces inflamator granulomatos cu celule gigante.
1. la debut: epiteliul folicular este distrus de catre PMN abundente si putine
limfocite, iar coloidul eliberat in interstitiu formeaza lacuri de coloid, cu
aparitia de granuloame cu PMN ( ~ cu un microabces, dar fara supuratie) in
locul foliculului rupt.
2. ulterior: macrofagele fagociteaza coloidul si devin celule gigante
multinucleate, cu nuclei dispusi “in coroana”, avand aspect tuberculoid
( aspect caracteristic al tiroiditei cu celule gigante );
!!! Nu apare niciodata necroza si hemoragia;
3. in faza tardiva: fibroza progresiva in jurul granuloamelor, cu infiltrat limfo-
plasmocitar si histiocite ( macrofage );
4. in faza regenerativa: regresia leziunii, cu semne de regenerare a epiteliului
folicular.
Caracteristic: - T3, T4 crescuti;
- distrugerea foliculului;
- captarea iodului radioactiv scazuta;
- supresia TSH;
3. Tiroidita limfomatoasa Hashimoto Tiroidita Hashimoto
- la femei > 40 de ani;
Patogenie: proces inflamator autoimun;
Macroscopic:
- cresterea de volum a tiroidei difuz, bilateral;
Microscopic:
- infiltrare limfocitara, foliculi limfoizi si fibroza;

4. Tiroidita Riedel ( tiroidita fibroasa invaziva / struma lemnoasa )

- tiroidita cronica: adulti, 50 de ani, fecvent la femei;
- afectiune sclerozanta a tiroidei cu semne de compresiune a organelor vecine,
fiind caracterizanta printr-o fibroza idiopatica, ce nu corespunde in realitate unei
leziuni inflamatorii.
Patogenie: necunoscuta; Tiroidita Riedel
Macroscopic:
- tiroida marita de volum, foarte dura, “gusa lemnoasa” / “gusa de fier”,
aderenta la organele din jur, dar fara aderente la tegument si fara adenopatii
( confuzie cu o leziune maligna ), nedureroasa, alb-galbuie, de aspect slaninos;
Microscopic:
1. parenchim distrus si inlocuit treptat de tesut conjunctiv sclerotic ( colagen,
uneori hialinizat ), paucicelular, cu infiltrat limfocitar, PMN si frecvente
eozinofile;
- foliculii tiroidieni sunt complet absenti / f putini, atrofici, izolati;
- fibroza depaseste capsula si afecteaza tesutul muscular si adipos peritiroidian.
2. pot fi prinse vasele (flebita – inflamatia adventicei, ce se poate extinde in
intreg peretele vascular, uneori tromb prezent ), nervii, paratiroidele;
!!! Nu apar leziuni granulomatoase.
 BOALA BASEDOW – GRAVES
( GUSA TOXICA DIFUZA AUTOIMUNA )

Definitie: boala autoimuna, specifica tiroidei, cauzata de producerea de autoanticorpi, ce se

leaga de receptorii TSH ai celulelor epiteliale ale foliculilor tiroidieni, ceea ce determina
stimularea in exces a epiteliului tiroidian ( hiperplazie foliculara ) cu:
- hiperproductie de hormoni tiroidieni ( T3 si T4 );
- inhibarea productiei de TSH a hipofizei;
- simptome clinice de hipertiroidism;

Clinic: triada: - tireotoxicoza ( tahicardie, scadere in greutate, nervozitate );

- oftalmopatie ( pleoapele nu se inchid complet, exoftalmie, edem
periorbital );
- dermopatie ( mixedem pretibial );

PC: - nivel seric crescut de T3 si T4

- nivel seric scazut de TSH
- captare crescuta de iod radioactiv
Macroscopic:

- tiroida marita de volum,

difuza, uniforma, simetrica /
asimetrica, ( < 60 g ), capsula
intacta, neaderenta;
- pe sectiune: aspect carnos,
rosiatic, intens lobulat,
consistenta scazuta ( moale );
Microscopic: Boala Basedow - Graves
- trasatura dominanta: celularitatea excesiva a parenchimului,
datorata atat cresterii in inaltime a celulelor ( hipertrofie ), cat si
cresterii numarului de celule ( hiperplazie ), cu fomare de
structuri papilare in coloid;

- lobulatie accentuata cu hiperplazie foliculara si

hipervascularizatie.

1. foliculi mici: celule foliculare cilindrice, inalte, cu citoplasma

palida, clara si nuclei ingramaditi;
- lumen gol / coloid palid, bogat in vacuole de resorbtie situate
apical;

2. foliculi mari: epiteliu plicaturat cu formare de structuri

papilare cu axe conjunctivo-vasculare intraluminale
proeminente;
- in lumen, in coloid, in dreptul celulelor epiteliale cu activitate
secretorie hormonala crescuta sunt prezente vacuole de
resorbtie optic goale;

Stroma: interfoliculara, cu infiltrat limfocitar sub forma de benzi

/ semilune dispuse perilobular, cu prezenta de foliculi limfoizi cu
centru germinativ clar;

! Acumularea de tesut limfoid in tiroida: face parte din

hipertrofia limfoida generalizata ( cresterea ggl, a timusului,
hiperplazia de tesut limfoid a splinei ).
 Boala Basedow-Graves

Papila intraluminala ramificata cu ax conjunctivo-vascular

tapetata de celule cilindrice inalte, cu nuclei bazali,
Folicul tiroidian
ingramaditi si citoplasma palida /clara; adiacent, vacuole
optic goale in coloid ( vacuole de resorbtie ).
DD: Adenom folicular: foliculi mici si mari;
1. Gusa coloido-chistica simpla / nodulara
- hipofunctie, cu foliculi enormi tapetati de celule foliculare
turtite si coloid bogat, hipercolorat;

2. Adenomul folicular Plummer

- tumora benigna cu eutiroidie ( functie normala );
Macroscopic: nodul incapsulat, palpabil, alb-cenusiu / brun, ~
3 cm;
Microscopic: - leziune nodulara incapsulata, fara invazie, cu
numerosi foliculi, in general cu un singur tip arhitectural;
1. Foliculii:
Adenom folicular: foliculi mici si travee;
a) - foliculi normali;
- macrofoliculi: coloid abundent;
- microfoliculi ( fetali ): foliculi mici, saraci in coloid;
b) aspect trabecular ( embrionar ): travee groase ( benzi /
cordoane ) dispuse strans, cu stroma edematosa, cu foliculi mici
si putin coloid;

- celulele tumorale: uniforme, cu nuclei regulati, rotunzi,

dispusi bazal si citoplasma eozinofila / clara;

2. Stroma: bine vascularizata, cu zone de fibroza ce inconjura

foliculii, uneori mucus, hemoragii, calcificari, necroza;
 TIROIDITA LIMFOCITARA CRONICA HASHIMOTO

Definitie: tiroidita cronica cu infiltrat bogat limfo-plasmocitar cu formare de foliculi limfoizi care
inlocuieste parenchimul tiroidian.
- reprezinta forma clasica a tiroiditei autoimune.
- cea mai frecventa cauza de gusa hipotiroidiana, in regiunile cu iod suficient.
- apare la orice varsta, mai ales dupa 50 de ani, mai frecvent la femei;

Cauze: necunoscute.
Ipoteza: defect conditionat genetic de o deficienta a limfocitelor T supresoare specific tiroidiene;
Patogeneza: activarea anormala a acestor limfocite T determina distrugerea celulelor epiteliale foliculare
si ulterior stimularea limfocitelor B ce vor secreta autoanticorpi implicati si ei in aparitia bolii.

Clinic: - asimptomatica
- letargie, intoleranta la frig, crestere in greutate, piele groasa, alura respiratorie scazuta;
- gusa difuza bilateral, ferma si elastica, dezvoltata in cateva saptamani / luni;
- functie tiroidiana normala / hipotiroidism;

PC: - anticorpi antitiroidieni ( ACAT ): antimicrozomiali ( 95 % ), antitiroglobulina ( 55 % );

- TSH crescut, T4 scazut
IHC: inflitratul limfocitar exprima markeri pentru celule B ( CD20, L26 ) si celule T ( CD3, CD45 );
Macroscopic:
- tiroida marita de volum, difuz, bilateral
( x 3 - 6 ), uneori cu aspect fin lobulat, usor
aderenta de tesuturile din jur, rosie;
- capsula: intacta;
- pe sectiune: tesut ferm si elastic,
roz - albicios / galbui, cu puncte albicioase;
 Titoidita Hashimoto
Microscopic:
1. accentuarea lobulatiei prin ingrosarea septurilor
fibroase, cu arhitectura modificata;

2. infiltrat limfocitar ( +/- plasmocite ): abundent,

difuz / foliculi limfoizi cu centri germinali mari,
hiperplazici, ce modifica arhitectura parenchimului
tiroidian;

3. Foliculii tiroidieni: atrofici, mici, cu metaplazie

oncocitara ( oxifila ) a epiteliului folicular;
Foliculi cu metaplazie oncocitara: celulele
Celulele oncocitare ( oxifitice ): celule rotunde cu Hurthle
citoplasma abundenta, granulara, eozinofila,
luminoasa, cu nuclei centrali, veziculosi – celule
HURTHLE ( nu sunt specifice tiroiditei Hashimoto );
- rar, metaplazie scuamoasa
- in lumen: coloid imprastiat, eozinofil, intens colorat;

4. stroma: tesut conjunctiv abundent, cu formare de

fibroza fina dispusa in jurul septurilor interlobulare, cu
dispozitie lobulara / pseudolobulara;
- plasmocite, macrofage;
 Tiroidita Hashimoto: celulele Hurthle

Folicul limfoid cu centru germinal ( in stanga imaginii ); Foliculi tiroidieni cu metaplazie oncocitara si coloid in
la periferia lui: foliculi tiroidieni mici, turtiti, cu lumen; limfocite in stroma.
metaplazie oncocitara ( in dreapta imaginii ), cu limfocite
in stroma.
 Tiroidita Hashimoto: varianta fibroasa
DD:
1. Varianta fibroasa a tiroiditei Hashimoto
- apare la cei in varsta, mai frecvent la barbati.

Macroscopic: tiroida marita de volum difuz ( 50-150 g ),

consistenta ferma ( dura ), palida, de aspect lobulat, fara
aderente;

Microscopic:
- parenchim tiroidian foarte lobulat cu arhitectura
modificata:
1. fibroza: abundenta, densa, paucicelulara ce inlocuieste
tesutul tiroidian, care insa, nu se extinde spre capsula
( DD: cu gusa lemnoasa din tiroidita Riedel );
2. infiltrat limfo-plasmocitar cu foliculi limfoizi cu
centrii germinativi mai putin proeminenti;
3. foliculii tiroidieni sunt mai sever atrofiati cu metaplazia
epiteliului in celule Hurthle / celule scuamoase
( metaplazie scuamoasa, caracteristica acestei variante ).
2. Carcinomul tiroidian papilar: Carcinom tiroidian papilar
- cel mai frecvent cancer tiroidian, cu origine in celulele foliculare tiroidiene, f > b,
20-40 ani;
- diagnosticul este bazat exclusiv pe anomaliile nucleare specifice, fara a fi necesara
prezenta papilelor sau a semnelor de invazie capsulara sau vasculara.
Macroscopic: masa tumorala focala / multifocala, nodulara / stelata frecvent de 2-
4 cm, ( dar si dimensiuni mai mari, 10 cm), alb-cenusie, dura / cretoasa, cu centru
scleros, neincapsulata, infiltrativa, frecvent localizata in apropierea capsulei, uneori
cu focare hemoragice si diferentieri chistice, frecvent cu focare de calcificare, insa
fara necroza ( prezenta ei indica asocierea cu o forma mai agresiva- carcinom
insular).
Microscopic:
- celule tumorale inalte ce formeaza in proportii variabile papile / foliculi /
structuri compacte ( travee );
Papilele: ramificate, cu axe conjunctivo-vasculare, tapetate de epiteliu cubic
unistratificat tumoral.
Foliculii: tubulari, cu contur neuniform, aspect de “piese de puzzle” / cu proiectii
papilare endoluminale si coloid hipercrom, dezlipit de peretele folicular.

Caracteristic: aspectul nucleilor ( pune diagnosticul de carcinom papilar ):

- mari, alungiti, cu clarificari (f. caracteristic dar inconstant), avand aspect de “sticla
mata” ( prin marginalizarea cromatinei spre peretele nuclear care este ingrosat ),
frecvent contur neregulat cu incizuri de-a lungul axei lungi a nc / crestaturi, avand
aspect de “lalea” / “papion”, uneori (foarte caracteristic dar inconstant) nuclei
suprapusi ~ “stive de farfurii” sau pseudoincluzii intracitoplasmatice (caracteristic,
dar inconstant);
Stroma: fibroasa abundenta, centrala ( raspunzatoare de aspectul stelat al tumorii )
sau sub forma de benzi fibroase hialinizate, ce fragmenteaza tumora la periferie, cu
infiltrat limfocitar periferic si calcificari ( corpi psamomatosi );
Carcinom papilar tiroidian
 POLIOMIELITA
Definitie: infectie virala acuta produsa de virusul polio ( ARN virus – enterovirus ) in urma consumului de
apa contaminata cu materii fecale sau direct pe cale fecal-orala, caracterizata prin distrugerea neuronilor
motori si infiltrat inflamator limfocitar in substanta cenusie a maduvei spinale / creier;
- termenul deriva din limba greaca: “polios” = gri, “myelos” = maduva spinarii.

Patogenie: virusul se multiplica in tesutul limfoid al orofaringelui / al intestinului subtire, de unde

disemineaza pe cale sanguina si se localizeaza in neuronii motori din creier / maduva spinarii.

Clinic:
- 90 %: asimptomatica, devenind simptomatica, cand virusul intra in fluxul sanguin.
- infectia tractului respirator: dureri in gat, febra;
- simptome gastro-intestinale ( apar la ~ saptamani de la infectie ): greata, varsaturi, dureri abdominale;
- 1-3 % din cazuri, virusul polio patrunde in SNC, afectand neuronii motori;
* simptome de meningita aseptica nonparalitica: cefalee, dureri de gat, de spate, febra , varsaturi, letargie;
* daca sunt afectati neuronii motori periferici ( coarnele anterioare ale maduvei spinarii ):
- initial: dureri intense ale membrelor inferioare cu atrofia grupelor de muschi afectate;
- ulterior: pierderea reflexelor si paralizia flasca a membrelor inferioare;
* daca sunt afectati neuronii motori din creier ( bulb ): poliomielita severa cu:
- paralizii ale nervilor cranieni;
- paralizia muschiului diafragm ( paralizie respiratorie cu evolutie severa ).
- HTA
 Neuron normal
Macroscopic:
- maduva spinarii: prezinta mici hemoragii.

Microscopic: 1. neuronofagie
2. satelitoza
3. glioza

1. afectarea neuronilor motori, urmata de

neuronofagie:
- celula nervoasa alterata, in apoptoza este Poliomielita
inconjurata si invadata de o aglomerare de celule
de tip microglial – macrofage: neuronofage;

2. prezenta de celule inflamatorii

limfomononucleare in jurul neuronilor distrusi
( necrozati ), fenomen numit satelitoza;

3. glioza reactiva: proliferare de tesut glial ce

inlocuieste neuronii pierduti ( remaniere gliala );
Poliomielita
Poliomielita
 ENCEFALITA VIRALA

Definitie: inflamatia virala acuta difuza a creierului asociata frecvent cu inflamarea

meningelui, asocierea fiind numita meningoencefalita;

Cauze: - virusuri diverse ( cel mai frecvent virusul herpes simplex ): infectii primitive;
- encefalita poate apare in cadrul altor infectii virale ( HIV, rabie, poliomielita,
herpes simplex ): infectii secundare;

Clinic: - febra, semne neurologice focale, ameteli, cefalee, varsaturi;

- crize pseudoepileptice, dezorientare, pierderea memoriei;
- coma;

PC: - leucocitoza cu limfocitoza periferica;

LCR: limfocite crescute, cu glucoza normala si proteine normale sau usor crescute;
 Incluzii intranucleare
Microscopic:
- afectarea neuronilor si a celulelor gliale.
1. neuronofagie.
2. infiltrat inflamator limfocitar
3. glioza

1. alterarea neuronilor cu neuronofagie;

- neuronii cu incluzii virale intranucleare sufera
leziuni de necroza, fiind ulterior fagocitati de
macrofage ( neuronofage );
Nodul microglial
2. hiperplazie microgliala: neuronofage si
limfomonocite dispuse grupat ( satelitoza ) in
jurul neuronilor necrozati;

- prezenta de infiltrat inflamator limfomonocitar

dispus perivascular, aspect de “manson”;

3. glioza: proliferare de astrocite ( astrocitoza );

Encefalita virala: infiltrat limfocitar Encefalita virala: nodul microglial
perivascular, “in manson”;
Encefalita cu herpes virus, tip 1 ( ADN ) Zone de necroza si hemoragie in lobul temporal si frontal

Macroscopic:
- localizare mai frecvent unilaterala, la
nivelul lobului temporal, care este tumefiat,
cu zone de necroza si hemoragie.

Microscopic:
- incluziile virale intranucleare sunt greu de
identificat in neuroni;
1. zone de necroza parcelara ( neuronofagie ),
cu proliferari gliale reactive adiacente.
Infiltrat limfocitar perivascular, cu necroza cerebrala;
2. proliferare microgliala ( nodul microglial ):
macrofage spumoase, limfocite, plasmocite;
3. infiltrat limfocitar perivascular;
4. proliferare de celule gliale ( glioza );
Encefalita din HIV

Microscopic:
- afectarea frecventa a substantei albe a
emisferelor cerebrale si mai putin cortexul;

1. necroza focala ( rarefierea substantei albe

prin liza mielinei si a axonilor );
2. infiltrat limfocitar difuz si noduli microgliali
macrofagici.
3. glioza: proliferare de astrocite ( astrocitoza );
4. in 25 % din cazuri: perivascular, prezenta de
celule gigante multinucleate, cu citoplasma
eozinofila si 2-10 nuclei dispusi la periferie;
 MENINGITA ACUTA ( LEPTOMENINGITA )

Definitie: inflamatie acuta exsudativa, fibrino-purulenta a leptomeningelui, cu difuziune rapida in spatiul

subarahnoidian si afectarea tesutului cerebral si a sistemului ventricular; prognostic prost, foarte grav;
- este cea mai frecventa infectie piogenica la copii.

Cauze: - nou-nascuti: Escherichia Coli, grupul B de streptococi;

- sugari si copii: Haemophilus influenzae;
- adolescenti si tineri: Neisseria meningitis;
- cei foarte tineri si batrani: streptococul pneumoniae ( pneumococ ), streptococ, meningococ,
Listeria monocytogenes ( doar la batrani );

Patogenie: meningite prin propagare si meningite metastatice.

Meningitele prin propagare: forme localizate.
- direct: de la nivelul unei plagi penetrante a craniului / fisuri prin fractura de baza a craniului
( traumatisme, interventii chirurgicale );
- frecvent: de la un proces infectios din vecinatate ( supuratii ale stancii temporalului consecutiv unei otite,
abces al creierului / cerebelului – copii );

Meningitele metastatice: cele mai frecvente; sunt forme generalizate;

- pe cale sanguina, limfatica ( pneumococice, streptococice, micotice );
Macroscopic: dupa ridicarea calotei craniene:
1. duramater: destins; dupa intepare: LCR clar / frecvent
opac, tulbure, purulent;

2. leptomeningele: infiltrat prin exsudat inflamator, cu

luciu sters, uneori, acoperit de o membrana purulenta
difuza, ce poate masca suprafata creierului;

3. exsudatul inflamator: localizare

- convexitatea creierului, langa sinusul sagital
( meningita pneumococica );
- baza creierului, in regiunea interpedunculara, in
vecinatatea puntii, in scizuri si santuri, unde formeaza o
teaca a vaselor ( meningita cu Haemophilus I. );
Aspect:
- galben-verzui, gros, cremos ( meningita pneumococica );
- albicios, filant ( mai apos ), ( meningita streptococica );

4. ventriculii: sunt afectati ( datorita comunicarilor directe

dintre spatiile arahnoidiene si ventriculi );
- sunt destinsi, de o serozitate tulbure;
- plexurile coroide sunt acoperite de depozite purulente
( ventriculite = apar in meningitele fulminante );
Diagnostic de organ: meningele
Meningele: structuri conjunctivale ce protejeaza SNC.
1. Duramater ( pahimeningele )
- dispus extern; este cel mai gros;
2. Meningele moale ( leptomeninge ):
- arahnoida: deriva din piamater, nefiind aderenta de ea;
se gaseste subiacent duramatei;
Microscopic: membrana fina conjunctiva, avasculara,
tapetata de un singur rand de celule meningoteliale;
- prezinta vilozitati in lumenul sinusurilor durale;
- cu varsta, aceste vilozitati se ingroasa prin depuneri de
colagen, formandu-se granulatiile Pacchioni /
granulatiile arahnoidiene vizibile cu ochiul liber ( contin
calcosferite /corpi amilacei, avasculare ), ce formeaza
depresiuni pe suprafata interna a craniului; au rol in
resorbtia LCR in sistemul venos.

- piamater: structura conjunctivo-vasculo-gliala ce adera

strans de substanta nervoasa, separata de aceasta printr-un
strat subtire si aderent de prelungiri nevroglice ce formeaza
o membrana bazala ( piamater nu vine niciodata in contact
cu celulele si fibrele nervoase );
Microscopic: retea fina de fibre de reticulina si fibre
elastice, printre care se gasesc vase;
Meningele
Meningele
Microscopic:
I. Leptomeninge
1. infiltrare masiva, difuza de PMN.
- predomina in jurul vaselor;
- in formele fulminante: PMN pot patrunde in vasele mai mici ( marginatie
leucocitara si diapedeza ), cu posibila extensie a infiltratului inflamator in
substanta cerebrala / maduva, de-a lungul tecilor perivasculare piale.

Exsudatul purulent:
- PMN: citoplasma intens eozinofila, cu nuclei intens colorati “in bloc”
( kariopicnoza );
- piocite: umbre celulare la care nu se evidentiaza nucleul;

2. vasele: dilatate, hiperemiate ( hiperemie activa );

3. edem: exsudat seros, slab eozinofil, asociat cu PMN inegal diseminate.
4. retea de fibrina;
5. flebita poate produce obstructie venoasa si infarctizarea hemoragica a
tesutului cerebral subiacent.

II. Creier
- spre creier, tecile perivasculare piale: largite, cu edem si rare PMN;
- substanta cerebrala: hiperemie, edem ( aspect criblat al substantei nervoase );
- uneori, abcese cerebrale: zona de necroza inconjurata de tesut conjunctiv de
granulatie; daca, peretele abcesului se rupe ( pe seama agrsivitatii
germenului ), apre encefalita purulenta.
 Meningita acuta

Exsudat PMN in meninge; PMN, edem si vase PMN

hiperemiate in substanta cerebrala;
D+: pe baza inflamatiei exsudative purulente ( leptomeningita purulenta );
DD:
1. Meningita TBC
- este cea mai frecventa forma de tuberculoza in SNC, secundara infectiei mediastinale, mezenterice, articulare, genito-
urinare, aparuta frecvent dupa o diseminare miliara.
Macroscopic: exsudat gri-albicios, dantelat la baza creierului, ce conflueaza in cisternele bazilare; la marginea lor, se
gasesc noduli rotunzi, albi, bine delimitati ( tuberculi );
Microscopic: in spatiul subarahnoidian exista cazeificare, predomina limfocitele, dar pot fi prezente si plasmocite,
macrofage ( granuloame Koster ), pot apare leziuni specifice in peretii vaselor ( endarterita obliteranta );
- complicatie: fibroza arahnoida, ce produce hidrocefalie.

2. Meningita seroasa ( virala: enterovirusuri, virusul urlian )

- infectia este cantonata la nivelul leptomeningelui si nu afecteaza parenchimul nervos subiacent.
Microscopic: predomina edemul inflamator si este prezent infiltratul limfocitar;

3. Leptomeningita din antrax

- predominant hemoragica ( aspect negricios al exsudatului ).
Microscopic: nr. crescut de bacterii carbunoase in vase / spatiile perivasculare.

Complicatii ale meningitei purulente:

- fibroza leptomeningeala;
- arahnoidita cronica adeziva ( prin fibroza arahnoidei, in cadrul meningitei pneumococice );
 SCHWANNOM
( NEURILEMOM / NEUROM ACUSTIC )
Definitie: tumora benigna a nervilor periferici cu origine in celulele mielinizate ale tecii Schwann a
axonului, formata dintr-o cantitate mica de fibre de reticulina si colagen;

- apare pe traiectul - nervilor periferici ;

- nervilor intracranieni: nervul VIII ( acustic ), nervul V ( trigemen );
- apare excentric pe nervii proximali / radacini de nervi spinali;
- este una dintre cele mai frecvente tumori nervoase intracraniene;

Clinic: - pierderea auzului;

- zgomote auriculare ( acufene / tinitus )
- dezechilibru;
- ameteli;
- ataxie ( pierderea capacitatii de coordonare musculara );

- poate apare in: neurofibromatoza tip 2 ( boala genetica asociata cu anomalii pe cromozomul 22, ce
produc o mutatie dominanta cu pierederea functiei genei merlin, care codifica o proteina numita
schwanomina - proteina merlin; boala prezinta manifestari cutanate minime, frecvent asociata cu
neuroame acustice bilaterale, schwanoame spinale, meningioame, ependimoame );
Macroscopic: Schawannomul
acustic
-T nodulara, unica, mica ( 2 - 3 cm ),
circumscrisa, incapsulata, gri-
albicioasa, cu aspect lobulat, localizata
la nivelul unghiului cerebropontin
( nv.VIII );
- pe sectiune: consistenta ferma, cu
zone de necroza ( ramolisment
degenerativ chistic ), ce contin uneori
sange;
Microscopic: Tip Antoni A Tip Antoni B

- masa tumorala incapsulata, constituita din zone

stromale mixoide ce alterneaza cu zone bogat celulare;

1. zonele bogat celulare: tip Antoni A.

- celule tumorale alungite, fusiforme ( bipolare ) cu
nuclei centrali / ovalari / “picatura” dispusi “in
palisada” ( aspectul paralel al scandurilor intr-un gard )
in jurul unor zone anucleate, eozinofile, palide, de
hialin, numite corpii Verocay;

2. zonele stromale, mixoide, cu putine celule: tip

Antoni B.
- fibre conjunctive nervoase dispuse dezordonat,
neregulat, cu aspect plexiform.
- celule tumorale rotunde, cu citoplasma clara, nuclei
rotunzi / ovalari, dispuse grupat, cu aspect de “fagure”.

3. vasele: pereti ingrosati, hialinizati;

- in jurul lor: frecvent aspecte pseudopalisadice ale
celulelor.
Tip Antoni A Schwannom
DD: Neurofibrom
Neurofibromul
- TB mixta a nervilor periferici formata din proliferarea celulelor
Schwann nemielinizate, asociata cu proliferare de fibre
conjunctive de colagen;

- apare in cadrul facomatozelor ( faco = lentila ): malformatii

congenitale ce ating SNC, ochiul, pielea, mucoasele;
Exemplu:
Neurofibromatoza generalizata Von Reckinghausen ( tip 1 )
= afectiune ereditar dominanta, cu:
1. neurofibroame multiple ( diseminate pe suprafata cutanata ).
2. pete pigmentare colorate “cafea cu lapte” pe piele si mucoase;
3. fibroame cutanate;

Macroscopic: neurofibroamele: T neincapsulate, uneori produc

cresterea difuza a nervilor distali;

Microscopic:
- aspect sarac celular cu benzi conjunctive de colagen
intrepatrunse, cu aspect plexiform;
- celule tumorale: fusiforme, aspect de “virgula”, cu citoplasma
eozinofila, nuclei fusiformi, alungiti, subtiri, ondulati, aspect de
“virgula”( patognomonic );