PATOLOGIA GLANDELOR ANEXE ALE

TUBULUI DIGESTIV

LP 4
 HEPATITA CRONICA
Definitie: afectiune hepatica cronica, caracterizata prin leziuni inflamatorii cronice, necroza
hepatocelulara si un grad variabil de fibroza, ce evolueaza fara amelioarare o perioada mai mare de 6 luni.

Cauze: - virale ( HBV, HCV, HBV-HDV ), cele mai frecvente;

- non-virale ( toxica – alcool, reactii autoimune, medicamente, dezordini metabolice );

Clasificare: din punct de vedere histologic ( 1968 ):

1. Hepatita cronica persistenta: forma usoara; inflamatia este cantonata la nivelul spatiului port.
2. Hepatita cronica lobulara: inflamatia afecteaza lobulul hepatic, cu infiltrat inflamator redus portal /
periportal.
3. Hepatita cronica activa: forma evolutiva, progresiva a hepatitei cronice, in care inflamatia portala
patrunde in parenchimul hepatic, asociata cu necroze hepatocitare adiacente si fibroza.
- moderata
- agresiva

Macroscopic:
- ficatul este marit de volum, palid, neted, capsula ingrosata, neregulata, cu desen vascular accentuat.
- pe sectiune: suprafata neteda, cu zone galbui, palide ( zone de necroza ).
- cu cat parenchimul hepatic devine mult mai necrozat, cu atat ficatul se micsoreaza si devine mai palid;
Ficat normal Hepatita cronica
Diagnostic de organ - ficatul:
- organ parenchimatos format din:
1. celule epiteliale specifice, uniforme,
poligonale, cu nucleu rotund, central, cu 1-2
nucleoli, ( hepatocite ) dispuse in cordoane
( cordoane Remak ), formand lobulii
hepatici;

2. capilare sinusoide: intre cordoanele

hepatocitare; au perete discontinuu cu celule
endoteliale si celule Kupffer ( macrofage
hepatice, de forma stelata );

3. spatiul Disse: foarte subtire, dispus intre

peretele sinusoidal si hepatocite, format din
celulele Ito ( sintetizeaza eritropoetina si
factorul de crestere hepatocitar; celulele Ito au
rol in procesul de reparare si regenerare
hepatica );
Lobulul hepatic clasic: este hexagonal, format din
triada:
1. cordoane hepatocitare
2. vena centrolobulara: centrul lobulului hepatic;
3. spatiul port: la periferia lobulului hepatic format din:
- ram din vena porta ( lumen larg, cu hematii si perete
subtire );
- ramuri din artera hepatica ( lumen ingust, perete gros,
fara hematii );
- ducte biliare ( tapetate de epiteliu cubic unistratificat );

Lobulul hepatic: 3 zone:

Zona 1 acinara: regiunea periferica, in jurul spatiului
port ( zona cu functie permanenta ); aceste hepatocite sunt
primele afectate in infectiile virale ( necroze vizibile in
spatiul port ); au potential regenerativ maxim;

Zona 2 acianra: zona intermediara ( zona cu functie

variabila );

Zona 3 acinara: zona centrala, in jurul VCL ( zona de

raspuns permanent ); hepatocitele sunt cele mai sensibile
la hipoxie, ischemie, congestie, toxice ( sunt mai putin
oxigenate, fiind primele ce sufera leziuni degenerative:
steatoza );
Microscopic: Hepatita cronica activa
- arhitectura lobulara hepatica este pastrata;

1. infiltrat inflamator cronic: limfocite, macrofage, uneori

plasmocite ( uneori cu foliculi limfoizi ) dispus in jurul
spatiului port, ce patrunde ulterior, printre cordoanele de
hepatocite peritportale, avand aspect nodular / “frunza de
artar” si chiar in parenchimul hepatic.

DD: - hepatita acuta: infiltrat inflamator in jurul VCL;

- hepatita cronica persistenta: infiltrat inflamator
limitat la nivelul spatiului port.

2. hepatocitele din jurul sp.port sufera leziuni de necroza

( datorata infiltratului inflamator ):

a) necroza parcelara - “piecemeal necrosis”: hepatocite

balonizate, eozinofile, fara nucleu, aspect “luna noua”;
b) necroza “in punte”- “bridging necrosis”: datorita lizei
de hepatocite in gramezi;
c) ”spotty necrosis” - necroza hepatocitelor individual:
nucleul se fragmenteaza iar, citoplasma devine intens
eozinofila, ratatinata, cu formare de corpi Councilman
( corpi acidofili - apoptoza celulara ), in vecinatatea
spatiului Disse / a canaliculilor biliari ( DD al corpilor
Councilman: corpii Malory ).

3. pierderea de hepatocite este inlocuita de septuri fibroase,

cu fibroza progresiva, ce se extinde de la tracturile portale,
cu formare de noduli de regenerare ( evolutie spre CH );
Piecemeal necrosis
Piecemeal necrosis Bridging necrosis

Bridging necrosis cu fibroza Spotty ncecrosis

Corpii Councilman Corpii Councilman

Corpii Councilman Benzi de fibroza cu noduli de hepatocite regenerate

 HBV
HBV
1. hepatocitele alterate, necrozate
au citoplasma eozinofila, fin
granulara, cu incluzii ale AgHBs,
aspect de “geam mat” si nucleu
rotund, veziculos, cu aspect
nisipos care contine AgHBc.
- granulele intracitoplsmatice se
vad in coloratia uzuala cu
hematoxilin-eozina dar, se vad
mai bine dupa coloratia cu orceina
/ fuxina aldehidica.
2. infiltrat inflamator periportal cu
aspect de “frunza de artar”;

HCV
1. in spatiul port: infiltrat
limfocitar cu foliculi limfoizi
densi, cu fibroza importanta.
2. modificari ale ductelor biliare,
cu limfocite in jur.
3. steatoza microveziculara /
macroveziculara. HCV HCV
DD: Hepatita acuta
1. Hepatita acuta virala
Macroscopic: ficat putin marit de volum, tumefiat, capsula in
tensiune, hiperemic / galben intens / verzui ( colestaza );
Sectiune: zone mici, galben pai, denivelate ( zone de necroza );
Microscopic: 1. agresiune hepatocelulara
2. infiltrat limfocitar.
3. regenerarea
1. hepatocitele din jurul VCL:
- sufera degenerare hidropica devenind balonizate, cu
citoplasma palida si acumulari de lipide, si necroza,
comprimand sinusoidele din jur;
- necroza: in hepatocite izolate / mici grupuri, care au
citoplasma intens eozinofila, ratatinata ( corpi apoptozici /
corpii Councilman );
- hipertrofia si hiperplazia celulelor Kupffer, ce contin
lipofuscina;

2. infiltrat inflamator: in regiunea de necroza, in jurul VCL si in

cordoanele hepatocitare: limfocite, macrofage, plasmocite, rare
eozinofile si PMN;

3. hepatocite regenerate: mari, aspect de “rozeta”, citoplasma

eozinofila, nuclei mari, bi- / trinucleati, nucleoli proeminenti;

4. staza biliara + / -
2. Hepatita cronica persistenta
Microscopic:
- arhitectura lobulara este bine pastrata;
- infiltratul inflamator limfo-plasmocitar este strict limitat in jurul spatiului port;
( patrunderea acestuia printre cordoanele hepatocitare defineste hepatita cronica activa);
- absenta necrozei intralobulare ( fiind prezenta in hepatita cronica activa );

3. Hepatita fulminanta
- forma grava de hepatita cu evolutie spre insuficienta hepatica si exitus;
Macroscopic: ficatul este mult micsorat ( 500g ), rosu, capsula incretita, prea larga;
- pe sectiune: aspect policrom ( pestrit ), datorat prezentei de zone rosii, moi, neregulate,
friabile, cu zone brune si zone galbui ( zone de necroza );

Microscopic: zone intinse de necroza hemoragica centrolubulara, ce modifica

arhitectura lobulara, distrugand zona centrala si mediolobulara cu pastrarea cordoanelor
hepatocitare periportale;
- steatoza, sinusoide dilatate, hiperemiate;
- spatiile porte apar inmultite ( datorita distrugerii lobulilor hepatici );
- inflamatie redusa cu limfocite, macrofage, PMN;

4. Ciroza hepatica
 Hepatita fulminanta

Alterarea arhitecturii lobulare, disparitia VCL, infiltrat

limfocitar si PMN, hepatocite necrozate;
 CIROZA HEPATICA

Ciroza hepatica: afectiune hepatica cronica, progresiva si ireversibila, fiind stadiul

final al unor boli cronice ce au produs o agresiune difuza a parenchimului hepatic;
- se caracterizeaza prin dezorganizarea arhitecturii normale a ficatului, consecutiva
distructiei parenchimului hepatic prin fibroza si regenerarii nodulare.
- in timp, CH duce la insuficienta hepatica si hipertensiune portala ( splenomegalie,
ascita si circulatie colaterala: tip porto-cav = varice esofagiene, hemoroizi; tip cavo-
cav = periombilical “capul meduzei” );

Cauze: - infectioase ( post-virala );

- toxice ( alcoolul ), autoimune, metabolice;

Ciroza hepatica etanolica ( Laennec ): 60-70 % din toate cazurile de ciroza.

- o doza zilnica de 60-80 ml ( pt. barbati ) si 20 ml ( pt. femei ) de alcool etilic, timp
de peste 10 ani, creste mult riscul de ciroza;
Patogenie: CH etanolica: alcoolul are actiune toxica directa asupra hepatocitelor;
1. favorizeaza acumularea de lipide in hepatocite, prin alterarea functiei mitocondriilor.
2. stimuleaza sinteza fibrelor de colagen, de catre miofibroblaste prezente in mod normal in peretii
sinusoidelor, determinand formarea fibrozei.

Macroscopic: CH etanolica
- caracteristici generale ale CH ( exceptie: culoarea si dimensiunile nodulilor );
1. dimensiuni:
- la debut: ficatul este marit de volum uniform / doar un lob hepatic, ( 2,5 - 3 Kg ), “ficat greu”, galben-
bronzat ( VN: 1200 – 1800 g);
- in faza decompensata: ficatul este mic, atrofic, ( < 1 kg; 800 g ), “ficat cazut in loja sa” ( mai frecvent,
lobul stang ), maroniu;

2. capsula: incretita, ingrosata, gri-albicioasa, opaca, uneori cu cicatrici “in palnie” ( atrofie hepatica
difuza );

3. marginea anterioara hepatica: subtire, ascutita / rotunjita;

4. suprafata: neregulata, cu prezenta de noduli:

- CH micronodulara: noduli uniformi, < 3 mm, bruni / galbeni / verzui; apar in: CH etanolica,
hemocromatoza, ciroza biliara primitiva;
- CH macronodulara: noduli mari, inegali, 0,3 - 0,5 cm; apar in: CH post-hepatitica virala / autoimuna,
boala Wilson, deficit de alfa -1 AT;
- mixta: micro- si macronodulara;
5. consistenta: dura; ficatul se sectioneaza cu dificultate;
6. pe sectiune: se aude “tipatul cutitului”;
- sunt prezenti noduli parenchimatosi, mici, uniformi ( CH alcoolica ) / mari, inegali, de
consistenta dura:
• galbeni ( steatozici );
• galbeni-verzui ( steatozici si icterici );
• verzui ( icterici );
- printre ei, zone brune ( tesut hepatic normal, sanatos ), zone galbui-verzui, de consistenta
scazuta ( zone de necroza hepatica recenta ), zone galbui, uscate, ferme ( zone de necroza
de coagulare recenta );
- tesutul hepatic poate fi: rozat ( numeroase capilare ) / gri-albicios-argintiu ( scleroza
avansata ).

Culoarea parenchimului hepatic: culoare neuniforma, in functie de steatoza, icter

( colestaza ), congestie, etiologie;

CH etanolica: ficat galbui-portocaliu;

CH post-hepatitica: rosu-brun;
CH biliara: verde inchis;
CH pigmentara: brun-ciocolatiu;
Ciroza hepatica etanolica
 Ciroza hepatica
Microscopic: caracteristic CH:
- arhitectura lobulului hepatic este alterata prin:
 benzi de fibroza
 noduli de regenerare

CH etanolica:
La debut: septurile fibroase se formeaza centrolobular, la nivelul
VCL ( zona 3 acinara );
- lobulul hepatic va fi marit cu fibroza in jurul VCL;
- hepatocitele din jurul VCL: steatoza, necroza si rari corpi Malory
( depuneri de hialin intracitoplasmatic );

Ulterior: piederea arhitecturii normale a lobulului hepatic si a

raportului normal spatiu port / VCL, datorita benzilor de fibroza;
- VCL absenta / dispusa excentric la periferia lobulului hepatic,
datorita:
1. fibrozei extinse: benzi de fibroza;
2. nodulilor de regenerare: constituiti din zone de parenchim
hepatic cuprinse intre benzi de fibroza.
- neregulati, separati intre ei prin benzi conjunctive fibroase, de
grosime variabila, vascularizate ( capilare de neoformatie ); Corpi Malory

In noduli: hepatocite hipertrofiate, hiperplaziate, unele binucleate,

altele atrofiate, in necrobioza, necrozate, altele cu steatoza;
CH etanolica: steatoza, rari corpi Malory;
CH post-hepatitica: celule cu aspect de “geam mat”;
CH metabolica: Fe, Cu intracitoplasmatic;
Cordoanele hepatocitare Remack:
- neregulate, uneori convergente spre VCL, cu
hepatocite avand vacuole intracitoplasmatice
( steatoza );

In benzile de fibroza:
1. infiltrat inflamator limfo-plasmocitar,
macrofage;

2. ducte biliare: numeroase, tapetate de epiteliu

simplu cubic ( unele cu lumen vizibil si posibil
continut biliar, altele fara lumen: netelescopate ),
in special in spatiul port;

Van Gieson HE X 4
DD:
1. Fibroza hepatica: periportala / interstitiala;
- proliferare de tesut conjunctiv fibros, fara noduli de regenerare, cu persistenta
vascularizatiei lobulare;

2. CH micronodulara din alte boli:

- boala Wilson ( degenerescenta hepatolenticulara ): acumulare crescuta de Cu, cu
predilectie in ficat, creier si ochi;
- ciroza biliara primitiva;
- hemocromatoza;

3. CH macronodulara post-necrotica
- CH posthepatitica virala: noduli intre 1 - 30 mm, separati prin benzi fibroase fine;

4. Scleroza mutilanta post-necrotica

- plaje cicatriciale de tesut fibros, fara noduli de regenerare.
 HEMOCROMATOZA HEPATICA
( Diabetul bronzat / Ciroza pigmentara )
Definitie: hemocromatoza este o afectiune datorata unei tulburari de metabolism, cu
depunerea progresiva excesiva de fier, sub forma de feritina si hemosiderina in
citoplasma celulelor parenchimatoase din tot organismul, in particular in ficat si
pancreas ( 50 - 60 mg Fe; normal: 2 - 6 mg Fe );

DD: hemosideroza: acumulare relativ benigna de fier care, nu se insoteste de

disfunctie organica ( ca in hemocromatoza ).

Clinic: triada clasica: 1. ciroza hepatica pigmentara, micronodulara ( 100 % );

2. DZ ( 75-80 % );
3. pigmentare cutanata ( 75-80 % );
4. aritmii cardiace ( in cazul implicarii miocardului );
Cauze:
1. forma primara: defecte genetice; cauza necunoscuta: hemocromatoza idiopatica;
2. forme secundare de hemocromatoza:
- anemie, eritropoeza ineficienta, boli hepatice ( CH etanolica );
- ingestie crescuta de Fe ( Fe medicinal, vin tonic, transfuzii multiple );
Macroscopic:
In stadiile recente:
- ficat usor marit de volum, brun-
ciocolatiu ( datorita acumularii de
hemosiderina ), dens, consistenta
crescuta;
- in evolutie, apar septuri fibroase si
noduli de regenerare, vizibili pe sectiune;

In stadiul de ciroza:
- ficat mic, cu marginea anterioara
rotunjita, capsula ingrosata, gri-opaca;
- pe sectiune: noduli parenchimatosi
micronodulari inconjurati de tesut
deprimat, aflat la un nivel inferior fata de
parenchim;
- tesutul conjunctiv este roz-brun
( capilare numeroase) / gri - alb argintat
( scleroza este mai evoluata ) si brun
( datorita hemosiderinei );
Microscopic:
I. In stadiile recente:
- initial: granule de hemosiderina , galben-brune prezente in
citoplasma hepatocitelor din jurul spatiului port;
( colorate in albastru cu reactia Perls / albastru de Prusia ).
Ulterior: depozite:
- in restul lobulului hepatic;
- in epiteliul ductelor biliare;
- in celulele Kupffer;
!!! Fe are actiune citotoxica directa, ceea ce explica absenta
inflamatiei.

II. In stadiile tardive: aspect de CH etanolica;

- arhitectura lobulului hepatic dezorganizata:
1. Noduli de regenerare:
- hepatocite cu cu granulatii de hemosiderina brune
intracitoplasmatice ( albastre, in coloratia Perls );
- hepatocite necrozate;
!!! steatoza este absenta;
2. Septuri fibroase:
- inconjura nodulii de regenerare;
- contin moderat infiltrat inflamator cu limfocite;
- proliferari de ducte biliare;
DD:
1. CH etanolica

2. Ciroza biliara
Macroscopic: patognomonic, ficat verzui ( icteric ); pe suprafata, noduli regulati,
medii / mici, verzui, inconjurati de septuri conjunctive gri-albicioase.

3. Ciroza nutritionala: glicogenoze, boala Wilson.

4. Ciroza post-necrotica
- macronoduli, neregulati;
 CARCINOMUL HEPATOCELULAR
( Hepatom malign / HCC )
Definitie: TM epiteliala a hepatocitelor, aparuta in 90% din cazuri, pe un teren de ciroza
hepatica ( in special macronodulara );

Factori de risc: - infectia cu HBV ( HCC poate apare si in absenta cirozei );

- expunerea la aflatoxina B1 ( produsa de Aspergilus flavus - fung saprofit,
ce poate contamina cerealele ( porumb ) depozitate in conditii de intuneric si umezeala );
predomina in Africa si Asia de Sud;
- arsenic ( in pesticidele folosite pentru culturile de vita de vie; este denumit
si cancerul podgorenilor );
- hemocromatoza
- deficienta de alfa-1AT
Macroscopic:
- ficat marit de volum ( 2-3 kg ); masa tumorala:
* unifocala: masa tumorala unica, mare, ce poate afecta un lob intreg;
* multifocala: noduli tumorali numerosi, de dimensiuni variabile, dispusi difuz in tot ficatul;
* infiltrativ difuza;
- masa tumorala este galbuie-albicioasa, mai palida decat ficatul din jur / verzuie ( secretie
biliara ), margini neregulate, consistenta scazuta, cu zone de hemoragie si necroza;
- invazie vasculara: vena porta, venele hepatice, ductele biliare, VCI si chiar cordul drept;
Carcinomul hepatic
Microscopic: G1 ( frecvent ), G2, G3;
1. celule tumorale ( de origine hepatocitara ) dispuse:
- fie acinar ( pseudoglande / tubular ), cu tendinta la
stratificare;
- fie trabecular ( sinusoidal / in cordoane ), formate din
mai multe straturi;
- separate intre ele prin tesut conjunctiv vascularizat
( vase ~ sinusoidelor );

Celulele tumorale: sunt celule mari, rotund-ovalare, cu

nuclei tahicromatici, cu nucleoli proeminenti si
citoplasma bazofila, cu globule de hialin ( alfa-1 AT si
hialin Malory );

2. ducte biliare:
- sunt obligatorii pentru diagnosticul de cancer hepatic;
- staza biliara prezenta in ductele biliare si in lumenul
acinilor tumorali ( trombi biliari );

3. in formele agresive ( G3 ): sunt prezente celule

gigante, celule tumorale mici / celule fusiforme ( DD:
sarcom ), cu nuclei multipli, mitoze frecvente, arii de
necroza si stroma abundenta;
Carcinom hepatic
DD:
1. Carcinomul hepatocelular bine diferentiat ( G1 ) cu celule clare
- celulele tumorale contin glicogen intracitoplasmatic, fiind asemanatoare cancerului renal cu celule clare;
- T. apare foarte rar;

2. Carcinomul hepatocelular fibrolamelar

- apare la adolescenti / adultii tineri ( 20-40 ani ), mai frecvent la femei, in absenta cirozei;
Macroscopic: masa tumorala mare, bine delimitata, dura ( schiroasa ), separata in lobuli ( aspect lobular )
prin benzi conjunctive fibroase.
Microscopic: celule tumorale poligonale, mari, cu margini distincte, dispuse in cuiburi / cordoane, cu
citoplasma eozinofila, granulara, nuclei veziculari, centrali, nucleoli mari, mitoze rare, separate intre ele
prin benzi dense de colagen acelulare, hialinizate ( lamele fibroase dispuse paralel intre ele ).

3. Colangiocarcinomul
- ADK al ductelor biliare intrahepatice;

4. Metastazele hepatice
Macroscopic: noduli tumorali inegali, cu o depresiune centrala ( necroza );
Metastazele hepatice apar:
1. pe cale sanguina:
- vena porta: cu punct de plecare: tumori digestive, tumori de pancreas, tumori genitale;
- artera hepatica: tumori pulmonare, tumori de glanda mamara, tumori tiroidiene.
2. prin contiguitate: tumori de colecist.
Hepatocacinom fibrolamelar
 COLECISTITA ACUTA FLEGMONOASA
Definitie: inflamatia acuta, exsudativa, purulenta a mucoasei veziculei biliare, cu evolutie in
pusee si frecvent insotita de litiaza.

I. Colecistita acuta calculoasa : 90% din cazuri;

- datorata litiazei din colul vezical / canalul cistic;
- frecventa la femeile obeze in varsta ( 60 de ani );

II. Colecistita acuta necalculoasa: 10% din cazuri;

- datorata prezentei tranzitorii in sange a agentilor microbieni ( traumatisme severe, arsuri,
arterite sistemice – poliarterita nodoasa, DZ ) / localizarea acestora in vezicula biliara.
- frecventa la barbati ( > 65 ani ) si copii.
- obstructia lumenului este prezenta si in absenta colelitiazei ( mecanism neclar ).
Macroscopic:
- colecist marit de volum ( x 2-3 ), in
tensiune, rosu-violaceu;

1. seroasa: mata, cu depozite albicioase de

fibrina;

2. peretele: ingrosat ( datorita existentei unei

leziuni inflamatorii cronice ), consistenta
scazuta;

3. mucoasa: zone albicioase-galbui de

necroza, zone rosii, hemoragice si zone
brune;

4. continut: exsudat purulent, filant, uneori

hemoragic;
- dens, verzui: pneumococ;
- galbui, usor filant ( curge usor ): stafilococ;
- cenusiu, murdar, grunjos: streptococ;
Diagnostic de organ: colecist
!!! Nu are musculara mucoasei si submucoasa;

1. Mucoasa: falduri tapetate de epiteliu cilindric

unistratificat, cu microvili la polul apical;
- glande mucoase: doar la nivelul coleretului ( in zona
canalului cistic );
- lamina propria: tesut conjunctiv lax, cu numeroase
fibre elastice, vase, nervi;

2. Musculara: fibre musculare netede si fibre elastice;

3. Subseroasa: tesut conjunctiv lax, adipos, cu vase

sanguine si limfatice, nervi;

4. Seroasa: peritoneu, pe fata inferioara, format

dintr-un strat turtit de celule mezoteliale;
Adventice: spre patul hepatic;

Particular:
1. sinusurile Rokitansky-Aschoff: hernieri ale
epiteliului in lamina propria / musculara / subseroasa;
2. ductele Luschka: remanente embrionare, conectate
cu ductele biliare intrahepatice;
Microscopic: infiltrat PMN transmural;
In cavitate:
- numar crescut de PMN, piocite ( celule de puroi
rezultate prin degenerarea vacuolara a PMN / PMN fara
nucleu ), detritus necrotic, colonii microbiene, hematii;

Mucoasa:
- zone de ulceratii extinse pe suprafete mari, profunde, ce
pot penetra intregul perete: pericolecistita / peritonita;
- infiltrat inflamator PMN abundent;

Musculara:
- bogata in fibre de colagen, infitrat PMN .

Seroasa:
- hiperemie importanta, sufuziuni sanguine, PMN;
- pe suprafata externa: depozite de fibrina, de aspect
eozinofil, dantelat cu PMN;

D+ de leziune: colecistita acuta flegmonoasa, pe fond de

colecistita cronica ( frecvent litiazica );
Daca exista un continut pur purulent in colecist: empiem
colecistic / piocolecist.
DD:
1. Colecistita catarala
- inflamatie acuta exsudativa a mucoasei ( “catar” = scurgere );
- in cavitate: exsudat, cu numeroase celule epiteliale alterate descuamate, PMN;
- rare depozite de fibrina, adiacent mucoasei;
- ulceratii superficiale, mucoasa ingrosata, prin edem, congestionata;

2. Colecistita gangrenoasa
- germeni anaerobi; este foarte grava, cu evolutie spre peritonita;
Macroscopic: colecist negricios-verzui, cu zone sfacelate, mucoasa cu zone albicioase-galbui de necroza, perforatii,
perete ingrosat, continut negricios, fetid, caracteristic;
Microscopic: puroi in lumen, false membrane de fibrina cu PMN, mucoasa ingrosata ( edem, congestie ), cu ulceratii
profunde, fistule adanci, pana la nivelul seroasei;
- pot apare abcese pericolecistice, subhepatice, subdiafragmatice, peritonita generalizata;

3. Vezicula de portelan
Macroscopic: perete foarte ingrosat, ferm ( sclerozat ), calcificat, seroasa alba ( aspect de portelan ), continut purulent.

4. Colecistita cronica
Macroscopic: colecist marit de volum, perete ingrosat, mucoasa verzuie, impregnata biliar, aspect de “fraga” /
“capsuna”, calculi prezenti;
Microscopic: infiltrat limfo-plasmocitar abundent in mucoasa; epiteliul de suprafata cu modificari reactive, faldurile
mucoasei fuzionate;
- uneori: - invaginari ale epiteliului mucoasei in perete ( sinusurile Rokitansky-Aschoff );
- in mucoasa: macrofage spumoase abundente ( lipide – colesterol ): colesteroloza;
 Colecistita cronica Vezicula de portelan

Colecistita cronica cu colesteroloza

 CITOSTEATONECROZA PANCREATICA

Definitie: necroza tesutului adipos peripancreatic determinata de lipazele pancreatice ( in special tripsina,
ce poate activa si alte proenzime ) eliberate in cadrul unei pancreatite acute necrotico-hemoragice;

Pancreatita acuta hemoragica: reprezinta inflamatia acuta a pancreasului, caracterizata prin necroza si
hemoragii in toata masa pancreasului.

Clinic: aspect de abdomen acut chirurgical;

Cauze: - boli de tract biliar, colestaza ( femei / barbati = 3 /1 );

- alcoolism cronic ( barbati / femei = 6 /1 );
- rar: traumatisme, ulcer peptic perforat;
 Pancreatita acuta
Macroscopic:
1. Stadiul precoce de pancreatita acuta
- pancreas marit de volum, edematiat, galbui, gelatinos ( mai ales
spre coada );
- pe suprafata: zone albe de citosteatonecroza ce au aspect de
“picaturi de spermantet” / “picaturi de var”;

2. Faza activa a bolii ( faza evolutiva, progresiva )

- pancreas rosu-negricios, cu zone gri-rozate, albicioase pe
suprafata ( zone de necroza ), parenchimul fiind partial respectat;
- coada pancreasului poate fi indemna;

- mezenterul peripancreatic: zone albicioase de citosteatonecroza,

aspect “picaturi de spermantet” / “picaturi de var”;

Leziuni de citosteatonecroza pot apare : Pete albe de citosteatonecroza

- in cavitatea peritoneala, mai rar in foitele viscerale;
- maduva osoasa, tesut adipos subcutanat.

3. Faza de necroza hemoragica pancreatica:

- pancreas negricios, cu hemoragii;
- pe sectiune: parenchim necrotic si albicios, cu zone de
citosteatonecroza imprejur.
Mezenter peripancreatic
Diagnostic de organ:
- pancreas: organ parenchimatos:
1. Componenta exocrina: 80-85 % din parenchimul
pancreatic;
- numerosi acini ( glande mici ) dispusi in lobuli, de
forma poligonala, cu lumen ingust tapetati de epiteliu
cilindric, cu citoplasma eozinofila, fin granulara
( granule de zimogen ) si nucleu impins spre polul
bazal al celulei;
- in lumen: produsul de secretie, uneori cu aspect
cristaloid;
- nu contin celule mioepiteliale;

2. Componenta endocrina:
- insule de celule gigante Langerhans, cu nuclei clari /
intunecati asezati intr-o masa citoplasmatica
eozinofila, fara limite intercelulare, aspect de
sincitiu.
- in zona centrala: celulele B: secreta insulina;
- la periferie: celule A: secreta glucagonul;

Stroma: tesut conjunctiv cu ducte excretorii ( ramuri

ale canalelor Wirsung si Santorini ), tapetate de un
epiteliu cubic unistratificat.
Microscopic:
- zone de necroza ale tesutului adipos: celulele
adipoase necrozate au aspect de “umbre
eozinofile”, prost delimitate, ce contin un precipitat
roz, opac, granular;
- focarele de necroza adipoasa sunt inconjurate de
infiltrat PMN;

- pot fi prezente zone granulare, amorfe, intens

bazofile ( violacee ) - sapunuri de calciu ( formate
in urma condensarii acizilor grasi, eliberati prin
actiunea lipazelor pancreatice, cu saruri de calciu );

Sunt prezente si:

1. distrugeri ale substantelor proteice pancreatice:
proteoze;
2. degenerescenta fibrelor conjunctive cu afectare
( fragilitate ) / necroza vasculara cu hemoragii
secundare: elastoza;
3. necroza lipidelor prin enzime lipolitice: lipoze,
fosfolipoze;
4. infiltrat inflamator;

D +: citosteatonecroza pancreatica cu predominanta

necrozei lipidelor.
DD:

1. Pseudochisturi pancreatice
- necroza partiala a pancreasului, cu zone neregulate inconjurate de tesut fibros,
ce sechestreaza detritusuri necrotice;

2. Pancreatita cronica recidivanta cu citosteatonecroza

- zone albicioase de necroza ( citosteatonecroza si necroza parenchimatoasa );
- zone rosii de necroza hemoragica;
- pancreasul restant este ferm, ingrosat, fara desen lobular normal;
 MUCOVISCIDOZA PANCREATICA
( Fibroza chistica de pancreas )
Definitie: boala genetica autosomal recesiva - dezordine mendeliana a bratului stang al cromozomului 7
( raspunde de transportul ionic transmembranar ), ce rezulta probabil din mutatia unei gene ce
modifica structura calitativa a unei singure proteine;
- caracterizata printr-o hipervascozitate a secretiei de mucus a glandelor pancreatice exocrine, ce se
elimina cu dificultate / nu se poate elimina, ductele secretorii fiind destinse ( ca urmare a deficitului
de formare al canalelor de clor ); poate sa apara o inflamatie secundara;
- pot fi afectate si secretiile exocrine ale altor organe ( ficat, intestin );
- leziunile pancreatice ( 80-90 % ) si pulmonare sunt cele mai esentiale;

Clinic: 80 % dintre copii: - insuficienta pancreatica exocrina ( steatoree si sdr. de malabsorbtie );

- se asociaza: - DZ ( insuficienta pancreatica endocrina )
- boli pulmonare cronice, CH, obstructii intestinale;
PC: testul sudorii ( testul la pilocarpina - alcaloid ): pozitiv si patognomonic ( cresc ionii de clor din
sudoare );
Macroscopic:
In stadiile incipiente: pancreasul este micsorat de volum, nemodificat;
- secretia glandelor exocrine devine vascoasa si obstrueaza canalele secretorii;
- acumulare de mucus in ductele mici, cu dilatarea glandelor exocrine.

In stadiile mai avansate ( adolescenti ): pancreasul apare atrofic, mic, fibrochistic, ferm, cu boseleuri
neregulate si inegale, ductele fiind complet infundate, cu fibroza progresiva a glandelor exocrine.
- pe sectiune: chisturi voluminoase si mici;
Microscopic:

1. in lumenele glandulare dilatate:

secretie omogena, palid eozinofila,
in cantitati variabile, ce comprima
epiteliul glandular ( de aici,
denumirea de mucoviscidoza );

- septuri fibroase ingrosate difuz,

dispuse printre glandele dilatate;

2. neo-formatii de acini secretori

cu dispozitie radiala, tapetati de
epiteliu cilindric, frecvent fara
lumen;

D+: fibroza chistica de pancreas.