UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CEREBELUL

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 SITUAT ÎN FOSA
CEREBRALĂ
POSTERIOARĂ,
PE PARTEA
DORSALĂ A
TRUNCHIULUI
CEREBRAL

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 TREI PERECHI DE
PEDUNCULI
CEREBELOŞI

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 DESPĂRŢIT DE
EMISFERELE
CEREBRALE
PRIN CORTUL
CEREBELULUI.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 EMBRIOLOGIE
FILOGENETIC → PEŞTI
DEZVOLTARE MAXIMĂ →
MAMIFERE, ÎN SPECIAL
LA OM ÎN RELAŢIE CU
NECESITATEA
MENŢINERII UNOR
POSTURI
CORESPUNZĂTOARE ÎN
TIMPUL MIŞCĂRILOR.
ONTOGENETIC →
METENCEFAL.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 ANATOMIE
CONFORMAŢIE EXTERIOARĂ
PORŢIUNE MEDIANĂ
(VERMIS)

DOUĂ PORŢIUNI
LATERALE,
(EMISFERELE
CEREBELOASE)

ACOPERĂ, ÎN
PARTE, VERMISUL.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SUPRAFAŢA CEREBELULUI
ŞANŢURI PROFUNDE
(Delimitează lobi şi lobuli)

SANŢURI SUPERFICIALE
(Delimitează lamele şi folii)

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Filogenetic, anatomo-fiziologic şi din punct de vedere al
patologiei, în raport cu două şanţuri principale transversale,

şanţul primar
sau antero-superior,
pe faţa superioară

şanţul uvulo- nodular

sau posterior,
situat pe faţa
inferioară

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


CEREBELUL SE ÎMPARTE ÎN :
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
•LOBUL ANTERIOR
(paleocerebelul).
•Anterior fisurii primare,
cuprinde TREI LOBULI:
lingula, lobul central şi
culmen (separaţi prin 2
şanţuri transversale
paralele cu şanţul primar)
LOBUL MIJLOCIU SAU
POSTERIOR, (neocerebelul).
Intre fisura primară şi uvulo-
nodulară.
Divizat prin şanţuri în mai
multe formaţiuni:
a. la niv. vermisului → lobulii
(decliv, folium, tuber,
piramida şi uvula)
b. la niv. emisferelor → lobii
(ansiform, paramedian
(gracilis), digastric şi
amigdalian (tonsilla).
 •LOBUL FLOCULO-
NODULAR, (arhicerebelul).
•Format la nivelul vermisului
din nodulus şi floculus în
părţile laterale.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
STRUCTURA CEREBELULUI

Substanţa albă

fibre nervoase mielinizate, →

conexiunile aferente, eferente
şi intercerebeloase.
-dispusă la interior sub
scoarţa cerebeloasă, dă
naştere la numeroase
prelungiri care formează axul
fiecărui lobul, → se ramifică
axe de substanţă albă pentru
fiecare lamelă => aspect de
arbore ramificat, “arborele
vieţii”.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 Substanţa cenuşie
- dispusă la periferie →
cortexul cerebelos
- în interiorul substanţei
albe => nucleii
intracerebeloşi → patru
perechi.
Situati in profunzimea
substantei albe
Nc. Fastigii – acoperisului
→ deasupra ventricului IV
Nc. Globosus – lateral de nc.
Fastigii
Nc. Emboliformi – lateral
de nc. Globosus
Nc. Dintati – situati cel mai
lateral

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SCOARŢA CEREBELULUI:
STRUCTURĂ UNIFORMĂ

TREI STRATURI DE
CELULE:
STRATUL
MOLECULAR EXT:
două tipuri de celule:
- Stelate mici, extern,
axonii conectaţi cu
dendritele celulelor
Purkinje
- Stelate mari sau celule
“în coşuleţ”, “în paneraş”,
intern, a căror
prelungire descendentă
formează o reţea bogată
în jurul celulelor Purkinje

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 STRATUL MIJLOCIU,
CELULE PURKINJE:
PURKINJE
celule voluminoase cu nucleu
sferic si nucleol. Dendritele se
divid dicotomic către stratul
molecular iar axonul →
nucleii cerebelului emiţând şi
o colaterală recurentă spre
celulele purkinje adiacente.
Axonul celulelor Purkinje →
singura eferenţă a scoarţei
cerebeloase

STRATUL GRANULAR, intern:

Celule granulare mici, dendritele
prezintă mici ramificaţii în formă
de cârlige, axonul se bifurcă în
,,T’’ în stratul molecular
anastomozându-se cu dendritele
celulelor Purkinje
Celule granulare mari = celulele
Golgi, dendritele → în stratul
molecular iar axonii rămân pe loc
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
FIBRELE AFERENTE EXTRACEREBELOASE:

FIBRE AGĂŢĂTOARE,
ÎN JURUL CORPULUI ŞI
DENDRITELOR CEL.
PURKINJE, FĂCÂND
SINAPSĂ CU ACESTEA.

FIBRE MUŞCHIOASE,
FAC SINAPSĂ CU CEL.
DIN STRATUL
GRANULAR ŞI PRIN
ACESTEA ŞI FIBRELE
PARALELE ÎN ,,T’’
DESCARCĂ TOT PE
CELULELE PURKINJE.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CONEXIUNILE CEREBELULUI AFERENTE:
PROPIOCEPTIVE INCONŞTIENTE
spinocerebeloasă directă (Flechsig) şi
încrucişată (Gowers), → lob ant, uvulă
piramidă şi simplex
FASCICULUL CUNEAT EXT -
nucleii Von Monakov din bulb,
unde ajung parţial căiile
sensibilităţii profunde conştiente
- VESTIBULARE - direct din
nervii vestibulari în lobul floculo-
nodular homolateral şi indirect din
nucleii vestibulari pe foliculi
bilaterali, lingula şi uvula
EXTRAPIRAMIDALE - oliva
bulbară şi olivele accesorii la lob
ant, post, floculo-nodular şi fibre
directe la nucleii cerebeloşi
RETICULATE – fibre reticulo-
cerebeloase
CORTICALE – fibre cortico-
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie ponto-cerebeloase
 EFERENTE:
CONEXIUNILE CEREBELULUI
NC VESTIBULARI - fibre
încrucişate din nc.
acoperişului (Fasc. Russel) şi
fibre directe din lobul floculo-
nodular, lingula şi uvula.
Parte din fibrele plecate din
nucleii acoperişului stabilesc
legături şi cu subst. reticulată
NUCLEUL ROŞU - din nc
dinţat → ped. cerebelos sup
(încrucişarea Werneking).
Din nucleul roşu, → 2 căi:
- Nucleul roşu → talamus,
nc ventral antero-lateral →
scoarţa motorie, câmp 4, 6
- Alte fibre se încrucişează
→ încrucişarea Forel spre
măduva spinării, prin
fascicolul rubro-spinal
CONEXIUNILE
INTERCEREBELOASE
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI

• Cerebelul = formaţiune nervoasă spre care converg

impulsurile proprioceptive (labirintice şi ale sensibilităţii
proprioceptive), cu rol în menţinerea tonusului,
coordonare mişcărilor şi echilibru.
• Rolul in menţinerea tonusului se exercită prin
intermediul substanţei reticulate care acţionează asupra
celulelor gama din cornul anterior.
• Extirparea cerebelului la animale → hipertonie
musculară cu acţiune antigravitatică. La om => hipotonie.
→ predominenţa neocerebelului la om şi paleocerebelului
la animale.
• În funcţia de coordonare a mişcărilor, cerebelul are rolul
de a dirija colaborarea dintre diferitele grupe musculare în
scopul desfăşurării unei mişcări.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 FUNCŢIONAL
SE ÎMPARTE ÎN:
ARHICEREBEL:
ARHICEREBEL conexiuni predominent vestibulare,
cuprinde proiecţile nc vestibulari în lobul floculo-nodular şi
parţial în lingula şi uvula şi de aici pe nucleii acoperişului.
PALEOCEREBELUL:
PALEOCEREBELUL conexiuni spinale şi trunchiul
cerebral. Format din lob ant şi post. Aferenţele urcă prin
căi spino-cerebeloase iar eferenţele coboară pe nucleul
globos, emboliform şi parţial dinţat. → pedunculul
cerebelos mijlociu → nucleul roşu opus şi coboară pe calea
fasciculului rubro-spinal.
NEOCEREBELUL: maximum de dezvoltare la om.
Aferenţa principală a neocerebelului, cortico-ponto-
cerebeloasă, pleacă din lobul frontal şi temporal opus iar
eferenţa coboară pe nucleul dinţat → nucleul roşu →
cortex ariile 4, 6 prin nucleul ventral anterior al
talamusului.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 SIMPTOMATOLOGIA GENERALĂ

ALCĂTUITĂ DIN

• TULBURĂRI DE TONUS MUSCULAR

• TULBURĂRI ÎN MENŢINEREA ECHILIBRULUI
STATIC ŞI DINAMIC
• LIPSĂ DE COORDONARE A MIŞCĂRILOR
FINE ŞI COMPLEXE

TULBURĂRILE AU FOST SISTEMATIZATE ÎN

URMĂTOARELE SIMPTOME:

• ATAXIA
• TULBURĂRI DE VORBIRE
• NISTAGMUS LA CARE BABINSKI ADAUGĂ
• DISMETRIA
• DISDIADOCOCHINEZIA
• ASINERGIA

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ATAXIA
• Examen static - ortostaţiunea:
• Baza de susţinere lărgită
• Braţele în abducţie

• Uneori - oscilaţii ant., post. sau lat. ale trunchiului

• Proba Romberg - negativă. În leziuni cerebeloase grave ortostaţiune

imposibilă, => astazo-abazie

• Examen dinamic - mersul cu baza de susţinere lărgită, ezitant cu paşi

inegali, în zig-zag, ebrios, cu ritm şi cadenţa pierdută

• Examenul extremităţilor prin probele segmentare - elemente de

incoordonare. Mişcările nu sunt gradate, continui ci întrerupte de
tremurături la începutul şi sfârşitul mişcării. → tremorul intenţional,
de mişcare.

• Scrisul – este afectat precoce, literele → deformate, mari, inegale

= megalografie sau macrografie.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
TULBURĂRILE DE VORBIRE:
VORBIRE secundare incoordonării mişcărilor.
Vorbirea - încetinită, sacadată, monotonă, nazonată. Bruscheţea ei permite
diferenţierea dizartriei cerebeloase de alte dizartrii.

NISTAGMUSUL – interesarea conexiunilor vestibulo-cerebeloase reciproce. Se

consideră a fi secundar presiunii exercitate de procese expansive asupra bulbului.
El este orizontal sau orizonto-girator.

DISMETRIA – tulburare de apreciere a distanţelor. → proba de prehensiune,

proba sticlei (Grigorescu), proba indice-nas, călcâi-genunchi.

DIADOCOCHINEZIA – posibilitatea de a efectua mişcări rapide, succesive în

planuri diferite. Perturbare parţială→ disdiadoco-chinezie, totală →
adiadocochinezie, în funcţie de mărimea leziunii. Proba marionetelor sau pronaţie-
supinaţie şi proba moriştii.

ASINERGIA – defect de sinergie între grupele musculare care participă la

realizarea unei mişcări. Este o descompunere a mişcării compuse.
Probe: proba aplecării pe spate, a mersului, a ridicării din poziţia culcat în şezut, a
atingerii unui obiect la 60 cm de genunchi şi de sol cu vârful piciorului.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 PROBE CE ÎNSUMEAZĂ MAI MULTE SIMPTOME:

• PROBA STEWARD-HOLMES – ASINERGIE ŞI TONUS

• PROBA LOTMAR – TONUS
• PROBA RADEMAKER-GARCIN – ASINERGIE
• PROBA ASIMETRIEI TONICE DINAMICE
(DRĂGĂNESCU-VOICULESCU) - ASINERGIE
• PROBA SOLICITĂRII FUNCŢIEI ANTIGRAVITAŢIONALE –
DIFERENŢIAZĂ TREMURĂTURA CEREBELOASĂ DE CEA
EXTRAPIRAMIDALĂ

TULBURĂRILE DE TONUS
SE TRADUC PRIN EXAGERAREA MIŞCĂRII PASIVE
ŞI REFLEXE OSTEOTENDINOASE PENDULARE.

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

 SINDROAME TOPOGRAFICE CEREBELOASE

Apariţia simptomelor cerebeloase indică o leziune a cerebelului sau

căilor cerebeloase. În funcţie de localizare, la nivelul cerebelului se
descriu trei sindroame cerebeloase:

1. SINDROMUL ARHICEREBELOS – LEZIUNEA LOBULUI

FLOCULO-NODULAR. SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:

• TULBURĂRI DE ECHILIBRU
• MERS CU BAZA DE SUSŢINERE LĂRGITĂ
•OSCILAŢII ÎN SENS ANTERO-POSTERIOR
• PROBELE SEGMENTARE – NORMALE
• TREMORUL LIPSEŞTE.

CEL MAI FRECVENT, DETERMINAT DE UN MEDULOBLASTOM

CEREBELOS
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
2. SINDROMUL PALEOCEREBELOS

• LEZIUNII ALE LOBULUI ANTERIOR

= SINDROMUL VERMIAN ANTERIOR

• SE DATOREAZĂ TUMORILOR SAU ATROFIILOR

CEREBELOASE CU PREDOMINENŢĂ VERMIANĂ

• SIMPTOMATOLOGIA ESTE ASEMĂNĂTOARE

CU CEA ANTERIOARĂ.

• TULBURĂRILE PREDOMINĂ LA NIVELUL

MEMBRELOR INFERIOARE.

• MERS, EBRIOS CU BAZA DE SUSŢINERE LĂRGITĂ CU

TENDINŢA DE A CĂDEA PE SPATE.

• APARE, ÎN PLUS, DIZARTRIA CU CARACTER CEREBELOS

• PROBELE APENDICULARE SUNT NORMALE

• TONUSUL MUSCULAR ESTE SCĂZUT.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
3. SINDROMUL NEOCEREBELOS
• SINDROMUL EMISFERELOR CEREBELOASE
• HIPOTONIE
• TULBURĂRI ALE MOTILITĂŢI DE PRECIZIE
A MEMBRELOR SUPERIOARE
• PROBELE SEGMENTARE - TULBURĂRI CEREBELOASE:
• DISMETRIE
• ASINERGIE
• ADIADOCOCHINEZIE
• TREMURĂTURĂ INTENŢIONALĂ

SIMPTOMELE CEREBELOASE UNILATERALE APAR ŞI ÎN CADRUL

LEZIUNII CĂILOR CEREBELOASE LA NIVELUL TRUNCHIULUI
CEREBRAL, CAZ ÎN CARE SIMPTOMATOLOGIA SE COMPLETEAZĂ CU
SEMNE DE PRINDERE A CĂILOR SENSIBILITĂŢII, SIMPTOME DIN
PARTEA NERVILOR CRANIENI ŞI ALTE MANIFESTĂRI DE
VECINĂTATE.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR:
• hipermetrie,
• asinergie,
• hipotonie homolaterală
• caracteristică leziunililor bulbare
• frecvent - sindromul lateral al bulbului
(Wallenberg).
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU:
• caracteristică lezării pontine
• lateropulsiune
• asinergie
• hipermetrie
• adiadocochinezie.
• se pot asocia:
• semne piramidale
• tulburări de sensibilitate
• paralizii ale mişcărilor conjugate,
• paralizii de nervii VII, VI.
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR:
• caracterizează leziunile pontine superioare, pedunculare şi subtalamice. Astfel
în leziuni deasupra încrucişării Wernekink apar semne cerebeloase încrucişate
care constau în: asinergie, dismetrie, hipotonie şi tremurătură foarte evidentă.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI CEREBELOS

• Ataxia din cadrul tulburărilor de sensibilitate profundă:

• reflexe osteotendinoase abolite (prezente în leziunile înalte: cotex,
talamus, lemniscul).
• Romberg pozitiv
• tulburări de sensibilitate profundă: mioartrochinetică, vibratorie,
stereognozică.

• Ataxia frontală - în cadrul leziunilor tumorale:

•tulburări de mers sunt fecvent imposibil de diferenţiat de ataxia
vermiană.
• se produc frecvent căderi pe spate, latero-pulsiuni de partea opusă
tumorii
• frecvent - nistagmus - suferinţa trunchiului cerebral

•Sindromul cerebelos emisferic:

• se deosebeşte net de ataxia frontală care este bilaterală iar semnele
neocerebeloase lipsesc.
• simptomatologia psihică precede instalarea ataxiei în leziunea
frontală, pe când în leziunea fosei posterioare ataxia este precoce.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS

PENTRU DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC SUNT

IMPORTANTE:

• MODUL DE INSTALARE A
SIMPTOMATOLOGIEI CEREBELOASE,
• ANTECEDENTELE FAMILIALE,
• ANTECEDENTELE PERSONALE
• INFECŢIOASE
• TOXICE
• NEOPLAZICE
• ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS

• AFECŢIUNI INFLAMATORII: encefalite virale

primitive (arbovirus), encefalite virale secundare ca
cerebelita din varicelă, rubeolă, scarlatină; leuco-nevraxita,
sifilisul, tifosul exantematic, tuberculomul cerebelos,
abcesul cerebelos.
• AFECŢIUNI TOXICE: intoxicaţia acută cu alcool,
alcoolism cronic, intoxicaţia cronică cu barbiturice,
hidantoină. Toate acestea pot determina atrofii cerebeloase.
• PROCESE TUMORALE: tumorii primitive de tipul
meduloblastom sau astrocitom, metastaze, tumori de
vecinătate – meningioame, neurinom de acustic.
• TRAUMATISME: contuzii, hematoame extradurale,
subdurale, intracerebeloase
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS
• LEZIUNI VASCULARE: hemoragii şi hematoame
intracerebeloase primitive, ramolismente cerebeloase în
teritoriul arterei cerebeloase antero-superioare,
ramolismente de trunchi cerebral.
• DEGENERESCENŢE SPINOCEREBELOASE:
• boala Friedreich (sindrom cerebelos cu tulburări
de sensibilitate profundă, semne piramidale,
nistagmus, picior scobit)
• boala Pierre-Marie
• ataxia vestibulo-cerebeloasă (Farmer)
• distazia areflexică ereditară (Russy-Levy)
• atrofia olivo-ponto-cerebeloasă (Dejerine-Thomas)
• degenerescenţa olivo-cerebeloasă (Holmes)
• atrofia dento-rubrică (Hunt)
• degenerescenţa cerebeloasă parenchimatoasă
(Murri)
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS

• TULBURĂRI DE DEZVOLTARE: atrofia încrucişată a

cerebelului (Hassin), aplazia şi hipoplazia cerebeloasă,
displaziile cerebeloase (microgirie, macrogirie, agirie),
boala Arnold-Chiari, sindromul Dandy-Walker (obstrucţia
orificiului Magendie şi Luschka).

• ALTE AFECŢIUNI: degenerescenţa hepato-lenticulară

mai ales forma Westphal Strumpell, idioţia amaurotică
familială, ataxia teleangiectazică Louis-Bar, corea cronică.
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 DEOCAMDATA ATAT!

NE REVEDEM LA CURSUL URMATOR:

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Prof. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie