STAZA HEPATICA

Hiperemia pasivă sau staza sanguină

• se caracterizează prin creşterea masei sanguine în
vene şi capilare, determinate de încetinirea şi/sau
reducerea cantitativă a fluxului sanguin venos, în
condiţiile unei circulaţii arteriale normale.
– Staza sanguină poate fi:
• locală - când interesează un organ sau un
teritoriu limitat din organism
• regională – când interesează un teritoriu mai
întins
• generalizată

10
Staza sanguină locală este determinată de cauze
mecanice, care realizează un obstacol în circulaţia
de întoarcere.
Obstacolul venos constă în micşorarea sau
obliterarea lumenului unor ramuri venoase, datorită
fie unor procese patologice proprii vasului
(tromboze, flebite), fie unor compresiuni extrinseci
care se exercită asupra vasului (compesiuni
determinate de tumori, cicatrici retractile, aparate
gipsate, pansamente compresive).

11
 Ficatul de stază
Se produce prin decompensare cordului
drept.
• Macroscopic
– ficatul apare mărit de volum si greutate;
– suprafaţa este netedă, capsula destinsă, subţire,
transparentă, lăsând să se vadă culoarea
cianotică a parenchimului hepatic;
– la secţionare se scurge o mare cantitate de sânge
venos.

12
• Ficat muscad:
– parenchimul hepatic prezintă un desen lobular
accentuat (aspect caracteristic de ficat pestriţ).
– acest aspect este realizat prin existenţa unor
zone punctiforme de culoare negricios-
violacee, ce corespund stazei centro-lobulare,
înconjurate de altele de culoare brună sau
gălbuie, ce corespund parenchimului lobulilor
hepatici.

13
 Ficat muscad

Aspect caracteristic de ficat pestriţ

14
 Ficat muscad

Se evidenţiază zone punctiforme de culoare negricios-violacee, ce

corespund stazei centro-lobulare, înconjurate de altele de culoare brună sau
gălbuie, ce corespund parenchimui lobulilor hepatici.
15
• Ficat în cocardă
– în staza prelungită şi intensă în cuprinsul lobulilor
hepatici, zonele de cianoză confluează înconjurând
insulele brune-galbui de ţesut hepatic. La nivelul
lobulului se disting 3 zone:
• centrala, de culoare violacee, corespunzătoare venei
centrolobulare dilatate;
• mijlocie, de culoare gălbui, corespunzatoare distrofiei
grase a hepatocitelor;
• periferica, de culoare brună, corespunzatoare
parenchimului hepatic normal.

16
• Ficat intervertit
– mai persistă doar câteva zone de parenchim hepatic normal,
restul parenchimului fiind atrofic, distrofic sau necrotic. În
stadiile finale, se asociază scleroza moderată (ciroza cardiacă).

Aspect macroscopic de ficat

intervertit - mai persistă doar
câteva zone de parenchim
hepatic normal, restul
parenchimului fiind atrofic,
distrofic sau necrotic

18
Microscopic – leziunile variază în funcţie de vechimea stazei
sanguine
• Ficat muscad
– vena centrolobulară şi capilarele sinusoidale aferente sunt
dilatate, pline cu hematii;
– hepatocitele prezente în imediata vecinătate a venei
centrolobulare apar atrofiate prin compresiune.

Aspect microscopic de ficat

muscad, cu dilatarea venei
centrolobulare

19
 Ficat în cocardă
• în zona pericentrolobulară (în vecinătatea venei
centrolobulare) hepatocitele apar atrofiate, datorită dilatării
venei centrolobulare şi capilarelor sinusoidale.
• în zona mediolobulară, celulele sunt dotate cu procese
metabolice şi oxidative intense, deci deosebit de sensibile la
hipoxie, şi de aceea ele prezintă cele mai intense leziuni
distrofice, sub forma de distrofie grasă.
• în zona periportală, în care aportul de oxigen este asigurat,
celulele sunt indemne de leziuni şi prezintă chiar procese de
regenerare celulară.

20
 Ficat în cocardă

Zona
mediolobulara
Zona
pericentrolobulara

Vena
centrolobulara

Aspect microscopic de ficat în cocardă în care se evidenţiază dilatarea venei

centrolobulare şi leziuni de distofie grasă în zona mediolobulară
21
 Ficat intervertit
• se menţine dilatarea venei centrolobulare şi a
capilarelor sinusoide, ceea ce duce la hipoxie cu
atrofie şi distrofie marcată a hepatocitelor
pericentrolobulare şi medio-lobulare, cu apariţia
consecutivă a leziunilor necrotice;
• celule hepatice cvasinormale persistă în jurul
spaţiului port, astfel încât lobulul hepatic are o
structură aparent inversată, părând centrat de
spaţiul port şi nu de vena centrolobulară, de unde şi
denumirea de ficat intervertit.

22
 Ficat intervertit

Vena
centrolobulară

Spaţiul port

Microscopic se remarcă dilatarea venei centrolobulare şi atrofia şi necroza hepatocitelor din

zona mediolobulară, iar lobulul hepatic pare centrat de spaţiul port.
24