Grile Licenta Medicina Interna 2009

1.
*Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana

transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. se face in loc de tromboliza medicamentoasa
B. este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea
arteriala
C. este superioara tromboliticelor in soc cardiogen
D. este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici
E. este o alternativa terapeutica in contraindicati la trombolitice
(pag. 1498) RASPUNS CORECT :B
2.*Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se
caracterizeaza prin:
A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara
B. raluri de staza la bazele pulmonare
C. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
D. edem pulmonar acut
E. soc cardiogen
(pag. 1501) RASPUNS CORECT :D
3. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul

miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala
B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept
C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca
D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS
E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA
(pag. 1500) RASPUNS CORECT :E
4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct

miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. scad mortalitatea globala
B. previn reinfarctarea
C. previn moartea subita
D. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct
E. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o
contraindicatie

5. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept,
cu EXCEPTIA:
A. se asociaza cu infarctul anterior
B. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala
C. segmentul ST este supradenivelat in V4R
D. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic
E. tratamentul este de expansiune volemica
RASPUNS CORECT :A
6. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic

acut, cu EXCEPTIA:
A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate
B. betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung
D. inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
E. factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil
(pag. 1506) RASPUNS CORECT :C
7.* Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:

A. boli musculare si traumatisme musculare
B. cardioversie electrica
C. hipotiroidism
D. pancreatita acuta
E. atacul vascular cerebral
8. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a

infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. reduc incidenta aritmiilor severe
B. reduc ischemia recurenta
C. nu reduc reinfarctarea
D. reduc mortalitatea in absenta trombolizei
E. controleaza durerea
9.*Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A. durere
B. palpitatii
C. jena precordiala
D. intepaturi precordiale
E. lesin
(pag. 1493) RASPUNS CORECT :A
10. *Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut
este reprezentata de:
A. ecocardiografia bidimensionala
B. ecografia unidimensionala
C. rezonanta magnetica nucleara
D. tomografia computerizata
E. ventriculografia radioizotopica
(pag. 1495) RASPUNS CORECT : A
11.* In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in:

A. 12-14 ore
B. 16-18 ore
C. 10-12 ore
D. 4-8 ore
E. 20-24 ore
12. *Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il
reprezinta:
A. digoxinul
B. chinidina
C. xilina
D. diltiazemul
E. aspirina
(pag. 1495) RASPUNS CORECT : E
13. *Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este
reprezentat de:
A. morfina
B. paduden
C. ibuprofen
D. diclofenac
E. indometacin
14. *Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar
in:
A. primele 24 ore
B. primele 3 zile
C. prima saptamana
D. in prima luna
E. in primele 3 luni
15. *Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang
post infarct miocardic:
A. hipotensiunea arteriala
B. aparitia zgomotului III
C. suflu sistolic apexian
D. dublu impuls apical
E. suflu diastolic apexo-axilar
(pag. 1505) RASPUNS CORECT : D
16. *Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?

A. dipiridamolul
B. ticlopidina
C. aspirina
D. clopidogrelul
E. anti nflamatoriile nesteroidiene
(pag. 1499) RASPUNS CORECT : C
17. *Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA
A. este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA
B. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic
C. scaderea debitului cardiac si a tensiuni arteriale contraindica folosirea morfinei
D. are efect vagotonic si poate cauza bradicardia
E. staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 1495) RASPUNS CORECT : C
18. *Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA

A. creste in 4-8 ore de la debutul IMA
B. este lipsita de specificitate
C. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injecti intramusculare
D. revine la normal dupa 48-72 ore
E. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA
19. *Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa

A. poate fi aplicata si la pacienti cu contraindicati la terapia trombolitica
B. nu e mai eficienta decat tromboliza
C. aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice
D. se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza
E. asigura un beneficiu special la pacienti cu soc cardiogen
20. *Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA:

A. reprezinta principala cauza de deces in spital
B. se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice
C. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4
D. nu se coreleaza cu mortalitatea precoce
E. se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva
21. *Terapia trombolitica:

A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata
in primele 12 ore
de la debutul IMA
B. nu influenteaza dimensiunea infarctului
C. limiteaza disfunctia VS
D. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne
E. se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST
22.* Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani
B. diateza hemoragica cunoscuta
C. accident vascular nehemoragic in ultimul an
D. suspiciune disectie de aorta
E. hemoragii interne active
23.* Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:
A. reacti alergice la streptokinaza
B. hipotensiune arteriala
C. fibrilatie ventriculara
D. hemoragie
E. hipertensiune arteriala
24. *Dopamina
A. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ
B nu este utila la pacienti cu insuficienta de pompa
C. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv
D. este o amina sintetica parasimpatico-mimetica
E. la doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic
(pag1502) RASPUNS CORECT : C
25. *Activarea plachetară la nivelul plăcii de aterom ca mecanism al formării cheagului are la
bază acţiunea următorilor agonişti:
A. colagen
B. serotonină
C. ADP
D. limfocite
E. endoteline
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : A,B,C
26. *Activarea plachetelor de către agoniştii specifici iniţiază modificări conformaţionale la

nivelul receptorului glicoproteic de tipul:
A. IIb/Ia
B. IIb/IIIa
C. IIb/IIa
D. IIIb/IIa
E. IIIb/Ia
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : B
27. *Studiile histopatologice arată că plăcile coronare predispuse la ruptură sunt în special cele:
A. cu structura bogată în lipoproteine
B. cu matrixul extracelular bogat în colagen tip III
C. cu miezul bogat în lipide şi cu capsula fibroasă subţire
D. cu capsula fibroasă hipertrofiată excentric indiferent de conţinutul lipidic
E. cu miezul bogat în colagen şi cu capsula fibroasă subţire
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C
28*. Durerea este cel mai comun simptom la pacienţii cu infarct miocardic. Incidenţa infarctelor
nedureroase este maximă la :
A. pacienţii aflaţi sub tratament coronaroprotector
B. pacienţii nefumători
C. pacienţii diabetici pe măsura avansării în vârstă
D. pacienţii care au prezentat anterior un infarct miocardic
E. pacienţii taraţi
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C
29.*Apariţia hipotensiunii însoţite de bradicardie semn al hiperactivităţii parasimpatice la un

pacient suspectat de un infarct miocardic pledează în peste jumătate din cazuri pentru:
A. infarct miocardic fără undă q
B. infarct miocardic anterior
C. infarct miocardic lateral
D. infarct miocardic inferior
E. infarct miocardic izolat de ventricul drept
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : D
30. Care dintre următoarele semne stetacustice pot fi prezente în cadrul tabloului clinic al unui
pacient cu infarct miocardic acut în primele zile de la debut:
A. existenţa unui zgomot IV de galop presistolic
B. existenţa unui zgomot III de galop protodiastolic
C. suflu sistolic în jet de vapori la focarul aortic
D. suflu sistolic apical tranzitor
E. frecătură pericardică tranzitorie
(pag1492-1517) RASPUNS CORECT A,B,C
31. Care dintre afirmaţiile următoare despre creatinfosfokinaza, marker de necroză miocardică
sunt adevărate:
A. creşte în 4 - 8 ore de la debutul durerii şi revine la normal la 48-72 ore
B. prezintă o mare specificitate pentru infarctul miocardic
C. recoltarea sa trebuie făcută într-o eprubetă cu heparină
D. poate creşte după traumatismele musculaturii scheletice
E. poate creşte după cateterismul cardiac
RASPUNS CORECT: A,D,E
32. Creatinfosfokinaza unul din markerii de necroză miocardică poate fi crescută şi în alte
afecţiuni cum ar fi:
A. miopatiile, polimiozitele şi distrofia musculară
B. atacul vascular cerebral
C. pancreatita acută
D. hipotiroidism
E. acantozis nigricans
RASPUNS CORECT: A,B,D
33. Care dintre afirmaţiile următoare despre izoenzima MB a creatinfosfokinazei, marker de

necroză miocardică sunt adevărate:
A. are specificitate pentru infarctul miocardic la minim 4 - 6 ore de la debutul acestuia
B. raportul CK-MB2: CK-MB1 > 1,5 este înalt specific pentru infarctul de miocard
C. eliberarea CK-MB la nivel seric este maximă la 10 ore de la debutul infarctului
D. forma CK-MB1 odată eliberată în circulaţie este supusă acţiunii enzimei
carbozipeptidazei
E. creşterea raportului seric CK-MB: activitatea CK > 2,5% sugerează o sursă miocardică şi
nu musculară de creştere enzimatică
RASPUNS CORECT: A,B,E
34.Valorile markerilor de necroză miocardică pot rămîne crescute la mult timp de la debutul
infarctului şi se corelează cu mărimea acestuia şi prognosticul pacienţilor. Durata de timp după
care nivelul acestor markeri revine la normal este:
A. creatinfosfokinaza după 36 – 42 ore
B. troponina I cardiacă după 7 – 10 zile
C. troponina T cardiacă după 3 – 5 zile
D. mioglobina după 24 ore
E. LDH după 10 ore
RASPUNS CORECT: A,D
35.La pacienţii cu un infarct miocardic acut reacţia inflamatorie se caracterizează prin:

A. leucocitoză polimorfonucleară
B. nivelul leucocitozei nu depăşeşte valoarea de 12.000 -15.000/mm³
C. VSH creşte discret peste valoarea leucocitozei cu un maxim la o săptămînă
D. creşterea ASLO se menţine pentru maxim 10 zile
E. eozinofilia reactivă acompaniază valorile leucocitozei
RASPUNS CORECT: A,D
36. Valoarea ecocardiografiei ca metodă imagistică noninvazivă de diagnostic la un pacient cu

IMA este pusă în evidenţă prin:
A. anomalii de cinetică care sunt în general prezente
B. evidenţierea unei disfuncţii a ventricululuui stâng
C. diferenţiază modificări de cinetică vechi de unele recente la nivelul ventriculului stâng
D. depistează complicaţiile unui IMA
E. poate substitui ECG în unele situaţii de diagnostic al unui sindrom coronarian
RASPUNS CORECT: A,B,D
37. Care dintre următoarele tehnici imagistice radioizotopice sunt utilizate în diagnosticul unui
infarct miocardic acut:
A. scintigrafia de perfuzie miocardică cu taliu 201
B. scintigrafia de perfuzie miocardică cu tehneţiu 99 m sestamibi
C. scintigrafia de ventilaţie pulmonară cu iod radioactiv
D. ventriculografia radioizotopică cu albumină umană radioactivă
E. ventriculografia radioizotopică cu hematii marcate cu tehneţiu 99 m
RASPUNS CORECT: A,B,E
39.*Oxigenoterapia reprezintă o măsură simplă dar eficientă în tratamentul infarctului

miocardic, ritmul de administrare al acesteia se recomandă a fi:
1. 1-2 l/min în primele 6-12 ore de la debutul durerii
2. pe durata întregii spitalizări
3. 2-4 l/min în primele 6 -12 ore de la debutul durerii
4. 4-6 l/min în primele 6-12 ore de la debutul durerii
5. se administrază numai dacă există durere precordială
RASPUNS CORECT: C
40.*Pentru calmarea durerii precordiale din infarctul miocardic nitroglicerina reprezintă una din
primele linii de tratament. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:
A. se administrează sublingual la interval de aproximativ 5 minute
B. se evită adminstrarea sa dacă presiunea arterială sistolică este sub 100 mm Hg
C. trebuie evitată în cazul suspiciunii unui infarct de ventricul drept
D. trebuie administrată intravenos dacă persistă durerea şi răspunsul iniţial la administrarea
sublinguală a fost favorabil
E. hipotensiunea marcată reacţie idiosincrazică la nitraţi poate fi reversibilă după
administrarea de adrenalină intravenos
RASPUNS CORECT: E
40. Controlul durerii în infarctul miocardic acut se face cu morfină datorită efectelor sale
sistemice:
A. produce hipotensiune datorată reducerii debitului cardiac
B. reduce vasoconstricţia arteriolară
C. scade tonusul venos prin mecanism mediat simpatic
D. poate avea efect vagotonic cu bradicardie extremă consecutivă
E. scade anxietatea cu apariţia unei senzaţii de bine a pacientului
RASPUNS CORECT: B,C,E
41. Tulburările fiziopatologice care se produc la nivelul ţesutului miocardic ischemic

înconjurător poţiunii deja necrozate consecutiv unui infarct acut poate fi ameliorată prin:
A. restabilirea rapidă a perfuziei coronariene
B. creşterea concentraţiei metaboliţilor activi rezultaţi postnecroză
C. creşterea concentraţiei de calciu intracelular
D. creşterea concentraţiei de radicali liberi de oxigen
E. scăderea necesarului miocardic de oxigen
RASPUNS CORECT: A,E
42.* Inflamaţia este un fenomen implicat în patogenia plăcii de aterom, alături de fenomenele de
agregare şi aderare plachetară, din acest motiv se recomandă iniţierea tratamentului antiagregant
plachetar şi antiinflamator în infarctul miocardic acut cu:
A. aspirina în doză de 160 - 325 mg
B. prednison în doză de 0,5 mg/kg/corp/zi
C. diclofenac în doză de 1- 2 mg/kg/corp/zi
D. indometacina în doză de 2 - 3 mg/kg/corp/zi
E. hemisuccinat de hidrocortizon în doză de 4 - 5 mg/kg/corp/zi
RASPUNS CORECT: A
43. Care dintre următoarele afirmaţii despre terapia de tromboliză în infarctul miocardic sunt
adevărate:
A. trebuie iniţiată în mod ideal în primele 30 minute de la deutul durerii
B. scopul fibrinolizei este obţinerea unui flux TIMI coronarian de grad 1
C. reduce mortalitatea pe termen scurt şi lung
D. efectul maxim este la pacienţii fără supradenivelare de segment ST care nu pot beneficia
de angioplastie per primam
E. se poate administra şi la 12 ore de la debul dacă persistă durerea şi supradenivelarea
segmentului ST în două derivaţii adiacente
RASPUNS CORECT: A,C,E
44. Agenţii trombolitici utilizaţi în tratamentul infarctului miocardic acut sunt reprezentaţi de:
A. streptokinaza
B. clopidogrel
C. activatorul tisulat al plasminogenului
D. complexul activator de streptokinază al plasminogenului anisoilat
E. enoxaparina
RASPUNS CORECT: A,C,D
45. Beneficiul maxim al trombolizei este frecvent întîlnit la următoarele categorii de pacienţi:
A. infarct miocardic cu complicaţii hemodinamice
B. infarct localizat la nivelul peretelui anterior
C. infarct cu semne ECG de afectare difuză miocardică
D. infarct miocardic la vârstnicii peste 75 ani indiferent de localizare
E. pacienţii tineri cu infarcte miocardice anterioare la peste 12 ore de la debut
RASPUNS CORECT: A,B,C
46. Beneficiile reperfuziei tardive la un pacient cu infarct miocardic se datorează în principal:

A. reducerii mărimii infarctului
B. prevenirea expansiunii infarctului
C. creşterea fluxului colateral coronarian
D. ameliorarea performanţei contractile miocardice
E. prevenirea apariţiei pericarditei epistenocardice
RASPUNS CORECT: B,C,D
47. Despre miocardul hibernant sunt valabile următoarele afirmaţii:

A. reprezintă o zonă de miocard viabil slab contractil
B. este irigat de o arteră coronară stenozată asociată infarctului
C. prezintă reducerea nivelului de perfuzie anterogradă
D. reperfuzarea vasului restabileşte proprietăţile teritoriului anterior infarctizării
E. angioplastia nu are beneficiu în această situaţie
RASPUNS CORECT: A,B,C,D
48.Contraindicaţiile absolute ale tratamentului trombolitic la un pacient cu infarct miocardic

acut includ:
A. istoric de AVC hemoragic mai recent un an
B. istoric de AVC nehemoragic mai recent de un an
C. istoric de AVC hemoragic de peste 1 an
D. disecţia de aortă
E. hemoragie digestivă superioară în ultimele 30 zile
RASPUNS CORECT: A,B,C,E
Boala vasculară hipertensivă. Pag 1523-1538 H
49.* Prevalenţa hipertensiunii arteriale secundare la bărbaţii de vârstă medie a fost raportată în
populaţia generală la un nivel procentual de:
A. 3%,
B. 4%
C. 5%
D. 6%
E. 7%
RASPUNS CORECT: D ( pag 1523-1538)
50.*La femei creşterea prevalenţei este probabil legată de modificările hormonale apărute odată
cu apariţia menopauzei după vârsta de: răspuns c
A. 45 ani
B. 48 ani
C. 50 ani
D. 53 ani
E. 55 ani
RASPUNS CORECT: C ( pag 1523-1538)
51. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie endocrină se numără:

A. boala sau sindromul Cushing
B. mixedemul
C. boala Addison
D. feocromocitomul
E. pancreatita cronică
RASPUNS CORECT: A,B,D ( pag 1523-1538)
52. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie neurologică se numără:

A. porfiria acută
B. hemoragia subarahnoidiană
C. maladia Parkinson
D. disautonomia familială Riley-Day
E. sindromul diencefalic
RASPUNS CORECT: A,D,E ( pag 1523-1538)
53. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie renală se numără:

A. coarctaţia de aortă abdominală
B. glomerulonefrita cronică
C. boala renală polichistică
D. pielonefrita cronică
E. tumorile secretante de renină
RASPUNS CORECT: B,C,D,E ( pag 1523-1538)
54. Printre cauzele rare de hipertensiune arterială secundară fac parte următoarele:
A. policitemia vera
B. hipercalcemia
C. teleangiectazia ereditară
D. sindromul Demon – Meigs
E. poliarterita nodoasă
RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1523-1538)

55. Printre cauzele etiologice ale hipertensiunii arteriale sistolice cu creşterea importantă a
presiunii pulsului se enumeră:
A. fistula arteriovenoasă
B. persistenţa de canal arterial
C. defectul septal interventricular
D. defectul septal atrial
E. insuficienţa aortică
RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1523-1538)
56. Sindroamele adrenogenitale congenitale sau ereditare reprezintă cauze endocrine rare de
hipertensiune arterială secundară şi se caracterizează prin:
A. defecte ale G-6-fosfat dehidrogenazei
B. defecte ale colinesterazei serice
C. defecte ale 11-hidroxilazei
D. defecte ale 17-hidroxilazei
E. defecte ale 19-hidroxilazei
RASPUNS CORECT: C,D ( pag 1523-1538)
57. Cauza sensibilităţii excesive la aportul de sare a aproximativ 60% dintre pacienţii cu
hipertensiune arterială primare se poate datora:
A. hiperaldosteronismului primar
B. litiazei renale
C. stenozei bilaterale de arteră renală
D. adenomului de prostată
E. hipertensiunii arteriale hiporeninemice
RASPUNS CORECT: A,C ( pag 1523-1538)
58. Hiperinsulinemia poate creşte valorile presiunii arteriale prin:

A. hiperglucagonemie secundară
B. creşterea activităţii sistemului nervos simpatic
C. hipertrofia musculaturii netede vasculare secundară acţiunii sale mitogene
D. vasodilataţie splahnică
E. afectarea transportului transmembranar de ioni
RASPUNS CORECT: B,C,E ( pag 1523-1538)

59.*Hipertensiunea arterială esenţială hiperreninemică se caracterizează prin creşterea reninei
plasmatice peste valoarea normală la un număr semnificativ de pacienţi, procentul fiind de:
A. 10%
B. 15%
C. 20%
D. 25%
E. nici una dintre valorile menţionate
RASPUNS CORECT: B ( pag 1523-1538)
60.Există mai multe ipoteze postulate despre patogenia hipertensiunii esentiale sensibilă la sare
adevărate fiind următoarele:
A. cauza este un defect generalizat al membranei celulare
B. anomalii ale transportului transmembranar de sodiu
C. acumularea anormală a calciului intracelular
D. hiperreactivitate vasculară la diverşi agenţi vasoconstrictori
E. prezenţa în exces la nivel plasmatic a angiotensinei I
RASPUNS CORECT: A,B,C,D ( pag 1523-1538)
61. Semnele afectării cardiace ale pacientului hipertensiv sunt reprezentate de:
A. infarct miocardic
B. insuficienţă cardiacă hipodiastolică
C. hipertrofie ventriculară stângă
D. hipertrofie ventriculară dreaptă
E. cardiomegalie
RASPUNS CORECT: A,C,E ( pag 1523-1538)
62. Semnele afectării oculare ale pacientului hipertensiv sunt reprezentate de:
A. degenerări maculare
B. exudate retiniene
C. hemoragii retiniene
D. cataractă reactivă
E. edem papilar
RASPUNS CORECT: B,C,E ( pag 1523-1538)
63. Complicaţiile neurologice ale pacientului hipertensiv se pot exprima prin următoarele :
A. sindrom extrapiramidal
B. infarct cerebral
C. hemoragie subarahnoidiană
D. sindrom vestibular
E. porfirie cutanată
RASPUNS CORECT: B,C,D ( pag 1523-1538)
64. Semnele morfopatologice ale afectării aparatului renal la pacient hipertensiv sunt sugerate
de:
A. leziuni ateroslerotice ale capilarelor glomerulare
B. leziuni ateroslerotice ale arterelor aferente glomerulare
C. leziuni ateroslerotice ale ansei Henle
D. leziuni ateroslerotice ale arterelor eferente glomerulare
E. leziuni ateroslerotice ale piramidelor malpighiene
65. Următoarele afirmaţii despre patogeneza hemoragiei cerebrale apărută la un pacient

hipertensiv sunt adevărate:
A. se datorează în special aterosclerozei cerebrale
B. apare mai frecvent la pacienţii vârstnici
C. cauza principală este creşterea presiunii arteriale
D. se asociază frecvent prezenţei microanevrismelor cerebrale
E. existenţa anevrismelor Charcot-Bouchard exclude etiologia hipertensivă a hemoragiei
RASPUNS CORECT: B,C,D ( pag 1523-1538)
66. *Care dintre următoarele afirmaţii care descriu encefalopatia hipertensivă este corectă:
A. prezenţa apoplexiei este excepţională
B. semnele neurologice de focar sunt rare
C. tulburările conştienţei apar tardiv asociate obligatoriu epistaxisului masiv
D. edemul papilar nu este prezent decât asociat hemoragiilor retiniene
E. valorile presiunii arteriale în momentul diagnosticului pot fi normale
RASPUNS CORECT: B( pag 1523-1538)
67.*Care dintre următoarele afirmaţii despre modificările retiniene apărute la pacientul cu

hipertensiune arterială severă este falsă:
A. arteriolele retiniene se îngustează progresiv
B. leziunile hipertensive pot evolua rapid
C. leziunile aterosclerotice asociate regresează rapid sub tratamentul corect administrat
D. rareori aceste leziuni pot regresa fără tratament
E. spasmul focal retinian reprezintă accentuarea severităţii hipertensiunii
RASPUNS CORECT: C( pag 1523-1538)
68.*Există o multitudine de factori nefavorabili ai prognosticului hipertensiunii arteriale

neinfluenţabili cu excepţia:
A. rasa neagră
B. vîrsta tânără
C. sexul masculin
D. presiunea arterială diastolică peste 105 mm Hg
E. antecedentele familiale
RASPUNS CORECT: D( pag 1523-1538)
69. Care dintre afirmaţiile despre hipertensiunea renovasculară sunt adevărate:

A. este consecinţa unei reduceri cronice a debitului de perfuzie renală
B. stenoza de arteră renală este una dintre cauzele etiologice frecvente
C. hipervolemia apare prin alterarea eliminării sodiului
D. angiotensina II în exces scade presiunea arterială prin vasoconstricţie
E. creşterea activităţii reninei plasmatice este obligatorie la aceşti pacienţi
RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1523-1538)
70. Variantele de hipertensiune de cauză renală sunt următoarele:

A. hipertensiunea renoparenchimatoasă
B. preeclampsia
C. eclampsia
D. hiperaldosteronismul primar
E. boala Addison
RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1523-1538)
71. Caracteristic hipertensiunii de cauză renoparenchimatoasă sunt următoarele mecanisme:

A. creşterea constantă a activităţii reninei plasmatice
B. debitul cardiac este normal în lipsa anemiei sau uremiei
C. exagerarea răspunsurilor circulatorii la manevra Valsalva
D. volumul sanguin este mult crescut în formele severe de boală
E. hiponatriemia apare în stadiile finale ale bolii
RASPUNS CORECT: B,D ( pag 1523-1538)

72. Caracteristic hipertensiunii de cauză renovasculară sunt următoarele mecanisme:
A. afectarea vaselor renale mici poate fi consecinţa unui proces inflamator
B. activitatea reninei serice este des crescută
C. răspunsurile circulatorii nu sunt influenţate de manevra Valsalva
D. creşterea concentraţiei serice de prostaglandine şi bradikinină
E. e. creşterea activităţii sistemului renină-angiotensină poate fi secundară stenozelor
arterelor renale
RASPUNS CORECT: B,E( pag 1523-1538)
73. Secreţia tumorală a celulelor juxtaglomerulare poate realiza o formă rară de hipertensiune
care se caracterizează prin:
A. creşterea activităţii reninei plasmatice
B. hipersecreţie de aldosteron
C. hipersecreţie de serotonină
D. hipokaliemie
E. hiperkaliemie
Insuficienţa cardiacă.( pag 1419-1432 H)

74.* Factorii precipitanţi ai unei insuficienţe cardiace la o gravidă sunt reprezentaţi de
următoarele posibilităţi cu excepţia:
A. accentuarea anemiei
B. existenţa unei intercurenţe infecţioase şi febră
C. pericardita acută peripartum
D. existenţa unei tireotoxicoze
E. prezenţa unei valvulopatii preexistente
RASPUNS CORECT: C.( pag 1419-1432 H)
75.* Care dintre următoarele afirmaţii legate despre rolul aritmiilor în apariţia unei insuficienţe
cardiace nu sunt corecte:
A. tahiaritmiile reduc perioada de umplere ventriculară
B. bradiaritmiile severe pot scade debitul cardiac
C. disociaţia dintre contracţia atrială şi cea ventriculară duce la pierderea pompei atriale
D. aritmiile asociate cu tulburările de conducere intraventriculare pot creşte performanţa
ventriculară ca mecanism compensator
E. tahiaritmiile pot induce disfuncţiii miocardice de natură ischemică la pacienţii coronarieni
RASPUNS CORECT: D.( pag 1419-1432 H)

76. Hipertrofia concentrică este un mecanism adaptativ creşterilor cronice de presiune
intracardiacă fiind comună următoarelor boli:
A. hipertensiunea arterială severă
B. insuficienţa aortică severă
C. stenoza aortică reumatismală
D. stenoza mitrală degenerativă
E. prolapsul de valvă mitrală
RASPUNS CORECT: A,C.( pag 1419-1432 H)
77. Care dintre următoarele reprezintă cauze de formare a embolismului pulmonar:

A. miocardita reumatismală
B. inactivitatea fizică
C. pacienţii cu fracţie de ejecţie redusă
D. tireotoxicoza
E. intervenţii la nivelul venelor pelvine
RASPUNS CORECT: B,C,E.( pag 1419-1432 H)
78. Insuficienţa cardiacă de tip diastolic se caracterizează prin:

A. principalul substrat fiziopatologic este dat de dilatarea ventriculului stâng
B. creşterea rezistenţei la umplerea ventriculară
C. fibroza miocardului
D. bolile infiltrative miocardice
E. poate fi produsă de orice obstacol în calea de ejecţie a ventriculului stâng
RASPUNS CORECT: B,C,D.( pag 1419-1432 H)
79. Bolile miocardice caracterizate prin insuficienţă cardiacă de tip diastolic sunt următoarele:
A. cardiomiopatia hipertrofică
B. cardiomiopatia hipertensivă
C. stenoza aortică severă
D. cardiomiopatia restrictivă
E. pericardita constrictivă
RASPUNS CORECT: A,B,D,E.( pag 1419-1432 H)
80. Insuficienţa cardiacă cu debit redus este caracteristică următoarelor tipuri de afecţiuni:
A. cardiomiopatiei dilatative
B. valvulopatiilor mitrale
C. valvulopatiilor aortice
D. fistulelor arteriovenoase
E. pericarditei constrictive
RASPUNS CORECT: A,B,C,E.( pag 1419-1432 H)
81. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut este asociată următoarelor tipuri de afecţiuni:
A. hipertiroidism
B. boala beri-beri
C. boala Paget
D. sarcoidoză
E. amiloidoză
RASPUNS CORECT: A,B,C.( pag 1419-1432 H)
82.* Debitul cardiac variază în mod normal la un adult între următoarele valori:
A. între 2,2 – 4,3 l/min/m²
B. între 2,4 – 3,8 l/min/m²
C. între 2,5 – 4,4 l/min/m²
D. între 2,2 – 3,3 l/min/m²
E. între 2,2 – 3,5 l/min/m²
RASPUNS CORECT: E.( pag 1419-1432 H)
83. Care dintre următoarele afirmaţii despre insuficienţa cardiacă sistolică este adevărată:
A. componentă fiziologică esenţială este furnizarea unei cantităţi inadecvate de oxigen
necesară metabolismului tisular
B. lipsa unui aport adecvat de O2 se reflectă printr-un gradient de oxigen între sângele
arterial şi cel venos crescut la 35-50 ml/l
C. la formele uşoare de boală diferenţa apare doar la efort sau în staări cu metabolism
crescut
D. pacienţii cu fistule arteriovenoase prezintă creşterea gradientului menţionat
E. în tireotoxicoză grdaientul poate ajunge la valori de peste 60 ml/l
84. Mecanismele responsabile de apariţia insuficienţei cardiace la pacienţii cu debit cardiac

iniţial crescut se caracterizează prin nevoia cordului de a pompa cantităţi anormal de mari de
sânge şi se manifestă în următoarele stări patologice:
A. insuficienţa mitrală secundară rupturilor de cordaje
B. insuficienţa mitrală degenerativă severă
C. insuficienţa mitrală prin prolaps masiv de valvă mitrală
D. defectul septal interventricular
E. defectul septal interatrial
RASPUNS CORECT : A,B,C.( pag 1419-1432 H)
85. Apariţia insuficienţei cardiace prin alterarea directă a metabolismului cardiac este frecvent
întîlnită în următoarele boli:
A. boala Gaucher
B. boala Niemann Pick
C. boala beri-beri
D. anemia megaloblastică severă
E. tireotoxicoza
RASPUNS CORECT: C,D,E.( pag 1419-1432 H)
86.*Semnele clinice diagnostice ale insuficienţei cardiace drepte sunt toate cu excepţia:
A. hepatomegalie de stază
B. edeme periferice
C. staza jugulară
D. edemul sacrat
E. ortopneea
RASPUNS CORECT: E.( pag 1419-1432 H)
87.* Vasoconstricţia mediată de către sistemul nervos adrenergic în insuficienţa cardiacă este
implicată în apariţia următoarelor manifestări cu excepţia:
A. retenţia de apă şi sare urmare a reducerii irigaţiei renale
B. bradicardie excesivă urmare a reducerii irigaţiei coronariene
C. subfebrilitate urmare a reducerii irigaţiei tegumentare
D. fatigabilitate urmare a reducerii irigaţiei musculare
E. ameţeală urmare a reducerii irigaţiei cerebrale
RASPUNS CORECT: B.( pag 1419-1432 H)
88. La un pacient tînăr care prezintă semne de insuficienţă cardiacă dreaptă manifestată prin
edeme periferice, stază jugulară, hepatomegalie de stază cu reflux diagnosticul diferenţial cel mai
probabil se face cu:
A. stenoza aortică reumatismală
B. cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
C. tromboembolismul pulmonat recurent
D. stenoza valvulară pulmonară
E. coarctaţie de aortă
RASPUNS CORECT: C,D.( pag 1419-1432 H)
89. La pacienţii cu pericardită constrictivă mecanismul principal de formare al edemelor

sistemice este reprezentat de:
A. creşterea presiunii venoase cronice
B. creşterea volumului sanguin total
C. transudarea fluidelor la nivel capilar
D. creşterea activării sistemului renină angiotensină aldosteron
E. hiponatriemia de diluţie
RASPUNS CORECT: A,C.( pag 1419-1432 H)
90.* Care dintre următoarele afirmaţii despre ortopnee nu sunt adevărate:

A. poate dispare la trecerea în poziţie şezândă
B. pacienţii care prezintă ortopnee dorm noaptea pe mai multe perne
C. ridicarea picioarelor pacientului deasupra planului patului poate ameliora ortopneea
D. ortopneea se datorează redistribuţiei sângelui de la nivelul abdomenului şi membrelor
inferioare spre torace
E. mecanismul patogenic este creşterea presiunii hidrostatice la nivelul capilarului pulmonar
RASPUNS CORECT: C.( pag 1419-1432 H)
91. Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:

A. diminuarea sensibilităţii centrului respirator la PCO2 arterial pînă la deprimare
B. în timpul fazei de apnee PO2 din sângele arterial scade
C. scăderea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipocapnie
D. creşterea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipocapnie
E. creşterea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipercapnie
RASPUNS CORECT: A,B,D.( pag 1419-1432 H)
92. Respiraţia Cheyne-Stokes descrisă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă apare de obicei în

următoarele stări patologice cerebrale asociate:
A. leziuni cerebrale traumatice difuze
B. ateroscleroză cerebrală severă
C. Maladie Parkinson
D. Epilepsie
E. Sincopa Adams-Stokes
RASPUNS CORECT: A,B.( pag 1419-1432 H)
93. Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:

A. reducerea sensibilităţii centrului respirator la concentraţia gazelor la nivelul sângelui
arterial
B. are loc consecutiv alungirii timpului de circulaţie creier-plămân la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă
C. apneea este precedată de hiperventilaţie şi hipocapnie
D. este caracteristică pacienţilor cu edem pulmonar acut cardiogen
E. poate fi precedată de un episod izolat de bronhospasm
94. Prezenţa pulsului alternant la un pacient cu insuficienţă cardiacă severă este de obicei
consecinţa următoarelor boli:
A. cardiomiopatie dilatativă severă
B. cardiopatie hipertensivă
C. boală cardiacă ischemică severă
D. bloc complet de ramură stângă
E. pericardită acută
95. Care dintre următoarele semne reprezintă elemente specifice de gravitate ale insuficienţei
cardiace:
A. reflux hepatojugular masiv
B. presiune venoasă sistemică crescută
C. pulsul alternant
D. diminuarea amplitudinii pulsului periferic
E. prezenţa zgomotului de galop presistolic (zgomot 4)
RASPUNS CORECT: A,B,C,D.( pag 1419-1432 H)
96. Pacienţii vârstnici aflaţi în stadiul de insuficienţă cardiacă severă care asociază
arterioscloroză cerebrală, pot prezenta pe fondul reducerii presiunii de perfuzie cerebrală
următoarele semne:
A. tulburări de memorie
B. nicturie
C. nistagmus
D. pierderea tranzitorie a stării de conştienţă
E. confuzie
RASPUNS CORECT: A,B,E.( pag 1419-1432 H)
97. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace sunt reprezentate de:
A. dispnee de efort
B. hepatomegalie
C. edem pulmonar acut
D. galop protodiastolic al VS (zgomot 3)
E. tahicardie peste 120 bătăi/minut
RASPUNS CORECT: A,B,E.( pag 1419-1432 H)
98. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace sunt reprezentate de:
A. reflux hepatojugular prezent
B. presiune venoasă crescută (peste 16 mm H2O)
C. edeme periferice
D. hepatomegalie
E. pleurezie
RASPUNS CORECT: C,D,E.( pag 1419-1432 H)
Tulburări de ritm şi de conducere. ( pag 1383-1410 H)
99.* Care dintre următoarele afirmaţii despre nodul atrioventricular este falsă:
se află la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronar
irigarea nodului atrioventricular provine în 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare drepte
fascicolul His ia naştere din nodul atrioventricular

proprietăţile electrofiziologice ale nodului constau în conducerea lentă a impulsului la nivel AV
vagul alungeşte conducerea la nivelul nodului atrioventricular
RASPUNS CORECT: B ( pag 1383-1410 H)
100.* Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de conducere
enumerate mai jos printre care una este falsă:
creşte conducerea impulsurilor la nivel atrial
creşte automatismul la nivelul nodului sinusal
creşte conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
reduce perioada refractară a nodului sinusal
scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
RASPUNS CORECT: E ( pag 1383-1410 H)
101.*Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de

conducere enumerate mai jos printre care una este falsă:
scade automatismul nodului sinusal
alungeşte durata perioadei refractare a ţesutului din jurul nodului sinusal
alungeşte conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
creşte într-un mod neomogen perioada refractară a ţesutului atrial
scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial
RASPUNS CORECT: D ( pag 1383-1410 H)
102.*Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. potenţialul de acţiune al sistemului His-Purkinje are cinci faze care se bazează pe curenţii
ionilor membranari
B. depolarizarea rapidă – faza 0 – este determinată de un influx al ionilor de sodiu
intracelular
C. influxul de sodiu este urmat de un eflux de calciu care produce un curent lent spre interior
D. etapele de repolarizare 1 şi 3 se bazează pe efluxul celular al ionilor de potasiu
E. faza a 4-a se numeşte faza de potenţial membranar de repaus
RASPUNS CORECT: C ( pag 1383-1410 H)
103. Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineşte perioada de recuperare
de care celula are nevoie pentru a se reface după ce anterior a fost descărcată, înainte de a fi
reexcitată de un stimul, care poate produce următoarele efecte corecte:
A. în perioada refractară absolută un stimul nu poate produce nici un fel de răspuns
B. în perioada refractară efectivă stimulul poate produce un răspuns local nepropagat
C. perioada refractară relativă se întinde de la debutul perioadei refractare efective pînă în
momentul când celula este complet repolarizată
D. stimulul mai intens decât valoarea prag aplicat în perioada refractară relativă produce un
răspuns propagat mai lent decât cel normal
E. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilităţii este completă după refacerea
potenţialului de acţiune
RASPUNS CORECT: A,B,D,E ( pag 1383-1410 H)
104. Cauzele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal sunt:
A. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vârstnici
B. stenoza mitrală reumatismală
C. amiloidoza la vârstnici
D. infiltrarea miocardului atrial
E. ischemia arterei nodului sinusal
RASPUNS CORECT: A,C,D,E ( pag 1383-1410 H)
105. Cauzele care pot produce bradicardie sinusală sunt reprezentate de:
A. hipotermia
B. hipoxemia severă
C. hipotensiunea acută
D. hipotiroidismul
E. febra tifoidă
106. Medicamentele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un
pacient cu suspiciune de boală de nod sinusal sunt:
A. glicozidele tonicardiace
B. beta-blocantele
C. chinidina
D. dihidropiridinele
E. inhibitorii de serotonină
RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1383-1410 H)
107. Manifestările clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt următoarele:

A. sincopă
B. sindrom confuzional
C. bradicardie sinusală severă
D. bloc sinoatrial
E. bloc atrioventricular tranzitor
RASPUNS CORECT: A,B,C,D ( pag 1383-1410 H)
108. Care dintre următoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea funcţiei nodului
sinusal:
A. masajul unilateral al nodului sinusal
B. manevra Valsalva
C. testul cu salbuterol
D. testul cu isoprotenerol
E. testul la atropină
109.*Care este durata normală a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu
electrofiziologic:
A. sub 550 msec
B. sub 650 msec
C. sub 750 msec
D. sub 850 msec
E. sub 950 msec
RASPUNS CORECT: A ( pag 1383-1410 H)
110.*Care este durata normală a timpului de conducere sinoatrială evaluat prin studiu
electrofiziologic măsurat de la răspunsul nodului sinusal la depolarizările atriale premature sau
prin înregistrarea directă pe electrograma nodului sinusal:
A. 50 – 120 msec
B. 55 – 115 msec
C. 45 – 125 msec
D. 40 – 130 msec
E. 55 - 110 msec
RASPUNS CORECT:C ( pag 1383-1410 H)
111. Boala Lev este o afecţiune degenerativă care poate produce bloc atrioventricular prin
degradarea următoarelor structuri cardiace:
A. sclerozarea scheletului cardiac fibros
B. calcificarea valvelor aortice
C. calcificarea nucleului fibros
D. calcificarea tractului de ejecţie al ventriculului drept
E. defect septal interventricular asociat
RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1383-1410 H)
112. Indicaţiile de cardiostimulare permanentă la adulţi de clasă I sunt următoarele:

A. bloc AV complet cu insuficienţă cardiacă congestivă
B. bloc AV complet fără perioade de asistolie şi frecvenţă de sub 55 bătăi/minut
C. bloc AV complet cu postablaţie a joncţiunii AV
D. bloc AV gradul II intermitent cu bradicardie simptomatică
E. bloc AV gradul II tip I asimptomatic
RASPUNS CORECT: A,C,D ( pag 1383-1410 H)

113. Indicaţiile de cardiostimulare permanentă în cazul unui bloc atrioventricular postinfarct
sunt următoarele:
A. bloc AV complet postinfarct
B. bloc AV gradul II avansat postinfarct
C. bloc AV gradul I persistent în prezenţa unui bloc de ramură nedemonstrat anterior
episodului actual
D. bloc complet de ramură stângă nou apărut
E. bloc AV avansat tranzitor asociat cu bloc de ramură
RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1383-1410 H)
114. Care dintre următoarele situaţii nu prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă:

A. bloc fascicular fără BAV sau asimptomatic
B. bloc fascicular asimptomatic
C. bloc bifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi atribuite
blocului
D. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi atribuite
blocului
E. bloc fascicular cu bloc AV gradul I
RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1383-1410 H)
115. Boala de nod sinusal prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă în următoarele

situaţii practice:
A. boală de nod sinusal la pacienţi asimptomatici cu frecvenţă cardiacă sub 40/minut este o
consecinţă a medicaţiei pe termen lung
B. boală de nod sinusal cu bradicardie simptomatică demonstrată
C. boală de nod sinusal cu bradicardie iatrogenă la care nu există altă metodă de tratament
alternativă
D. boală de nod sinusal la pacienţi peste 80 ani
E. boală de nod sinusal la care s-a dovedit că simptomatologia sugestivă de bardicardie nu
este asociată cu rtimuri cardiace rare
RASPUNS CORECT: B,C ( pag 1383-1410 H)
116. *Care dintre următoarele nu reprezintă complicaţii ale cardiostimulării permanente:

A. hemoragia postimplantare
B. sindromul de pacemaker
C. tahicardia mediată de pacemaker
D. infecţiile postimplantare
E. histerezisul postimplantare
RASPUNS CORECT: E ( pag 1383-1410 H)
117. Sindromul de pacemaker se manifestă prin multiple efecte adverse hemodinamice care pot
fi explicate prin următoarele elemente fiziopatologice:
A. pierderea contracţiei atriale la sistola ventriculară
B. regurgitare venoasă pulmonară şi sistemică datorate contracţiilor atriale impotriva
valvelor atrioventriculare închise
C. endocardita bacteriană grafată pe sonda de stimulare
D. reflexe vasodepresoare iniţiate de undele a ample produse de contracţiile atriale împotriva
valvelor tricuspide închise
E. cardiomiopatia aritmică consecutivă implantării stimulatorului
RASPUNS CORECT: A,B,D ( pag 1383-1410 H)
118. Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt reprezentate de:
A. neomogenitatea electrofiziologică la nivelul a două sau mai multe regiuni ale cordului
legate între ele pentru a forma un circuit închis
B. existenţa unui bloc unidirecţional la nivelul uneia dintre căi
C. existenţa a două căi rapide de conducere care să intre alternativ în funcţie
D. reexcitarea căii iniţial blocate ducând la închiderea circuitului de activare
E. existenţa unui bloc unidirecţional la capătul circuitului de reintrare
119. Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare ca mecanism de producere al

tahiaritmiilor sunt:
A. neomogenitatea electrofiziologică
B. existenţa blocului unidirecţional al unei căi
C. existenţa conducerii lente parasistolice alternative
D. diferenţa de omogenitate a perioadei refractare a două teritorii diferite
E. reexcitarea căii iniţial blocate, ducând la închiderea circuitului de reintrare
120. Care dintre următoarele structuri posedă proprietăţi de automatism:

A. nodul sinusal
B. atriul drept
C. atriul stâng
D. nodul atroiventriucular
E. celulele miocardice de lucru
121. Apariţia unui automatism anormal datorat depolarizărilor parţiale ale membranelor în stare
de repaus se poate produce consecutiv:
A. tulburări electrolitice
B. postmedicamentos
C. reducerea indexului cardiac
D. creşterea catecolaminelor endogene sau exogene
E. postischemie miocardică
RASPUNS CORECT:A,B,D,E ( pag 1383-1410 H)
122. Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi produse de:
A. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 2 a potenţialului de acţiune
B. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 3 a potenţialului de acţiune
C. postdepolarizare tradivă produsă după faza a- 2 a potenţialului de acţiune
D. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 3 a potenţialului de acţiune
E. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 4 a potenţialului de acţiune
123. Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi consecinţa următoarelor
mecanisme:
A. intoxicaţie digitalică
B. hiperkaliemie
C. hipercalcemie
D. hipercatecolaminemie
E. hipocalcemie
124. Urmatoarele afirmatii despre insuficienta cardiaca sunt adevarate:

A. este intotdeauna cauzata de o tulburare a contractilitatii miocardului
B. in cazul solicitarilor cronice de presiune (stenoza aortica valvulara) apare hipertrofie
C. excentrica
D. pacientii cu congestie pulmonara sunt mai susceptibili la infectii pulmonare
E. tahiaritmiile cresc perioada de umplere ventriculara
F. endocardita infectioasa reprezinta un factor precipitant al insuficientei cardiace
RASPUNS CORECT: C, E (pag.1420)
125.*Cel mai frecvent simptom al insuficientei cardiace este:

A. ortopneea
B. fatigabilitatea
C. respiratia Cheyne-Stokes
D. dispneea
E. anorexia
RASPUNS CORECT: D (pag.1423)
126. Urmatoarele afirmatii despre examenul obiectiv in insuficienta cardiaca sunt false :
A. in insuficienta cardiaca acuta hipertensiunea poate fi semnul dominant
B. in insuficienta cardiaca presiunea venoasa sistemica este adesea anormal crescuta
C. zgomotele cardiace 3 si 4 sunt specifice insuficientei cardiace
D. pulsus alternans este un semn de insuficienta cardiaca severa
E. edemele cardiace sunt de obicei simetrice
RASPUNS CORECT: A, C (pag.1423)
127. Reprezinta criterii majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace :

A. edemele periferice
B. dispneea paroxistica nocturna
C. hepatomegalia
D. cardiomegalia
E. tusea nocturna
RASPUNS CORECT: B, D (pag.1424)
128. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:

A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
RASPUNS CORECT: B,D (1, pag. 1426)
129. Urmatoarele afirmatii despre diureticele tiazidice sunt adevarate:

A. cresc reabsorbtia sodiului si clorului in prima jumatate a tubului contort distal si
portiunea
B. corticala ascendenta a ansei Henle
C. sunt eficiente in tratamentul insuficientei cardiace atat timp cat RFG depaseste valoarea
de
D. aproximativ 50% fata de normal
E. determina hipoglicemie
F. unul din principalele efecte adverse este hiperpotasemia
G. determina hiperuricemie
RASPUNS CORECT: B, E (pag.1426)
130. Urmatoarele afirmatii despre diureticele de ansa sunt adevarate, cu exceptia :

A. sunt diuretice slabe
B. stimuleaza reabsorbtia de Na, K si Cl in portiunea ascendenta, subtire a ansei Henle
C. in cazuri rare pot produce scaderea volumului plasmatic, aparitia azotemiei prerenale
D. acidoza metabolica se datoreaza excretiei urinare crescute de clor, hidrogen si potasiu
E. pot determina hipopotasemie, hiponatremie
RASPUNS CORECT: A, B, D (pag.1426)
131. Despre digoxin se poate afirma ca:

A. are efect inotrop negativ
B. inhiba ATP-aza Na-K dependenta
C. scade frecventa ventriculara in fibrilatia atriala si flutterul atrial
D. determina scaderea automatismului si activitatii electrice ectopice
E. determina vasodilatatie reflexa la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva
RASPUNS CORECT: B, C, E (pag.1428)
132.* Cel mai frecvent factor precipitant al intoxicatiei digitalice este :

A. varsta avansata
B. cardioversia electrica
C. depletia depozitelor de potasiu
D. hipercalcemia
E. hipotiroidismul
RASPUNS CORECT: C (pag. 1429)
133. Printre primele semne ale intoxicatiei digitalice se numara :

A. nevralgiile
B. anorexia
C. casexia
D. greata
E. varsaturile
RASPUNS CORECT: B, D, E (pag.1429)
134. Dobutamina:
A. exercita un efect inotrop pozitiv puternic
B. actioneaza doar asupra receptorilor beta
C. in perfuzie continua (2,5-10µg/min) este utila in tratamentul insuficientei cardiace acute
cu hipotensiune
D. are ca efecte adeverse: tahicardia sinusala, tahiaritmii, hipertensiune arteriala
E. scade debitul cardiac
RASPUNS CORECT: A, D (pag.1430)
135. Printre masurile de tratament al edemului pulmonar acut se numara:

A. mentinerea pacientului in pozitie sezand, cu picioarele atarnand la marginea patului
B. administrarea de diuretice de ansa pe cale orala
C. administrarea de nitroprusiat de sodiu (20-30µg/min) la pacienti cu TA sistolica sub
100mmHg
D. administrarea de O2 100%
E. suport inotropic cu dopamina sau dobutamina
RASPUNS CORECT: A, D, E (pag.1431)
136.*Nu este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica :

A. insuficienta aortica este o cauza majora
B. apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune
C. implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
D. poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratate
E. statusul functional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
RASPUNS CORECT: A (pag.1420)
137.*Care din urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:

A. tahicardia jonctionala atrioventriculara
B. tahicardia ventriculara
C. tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
D. bigeminismul
E. tahicardia sinusala
RASPUNS CORECT: C (pag.1429)
138.*In formele de severitate extrema de insuficienta cardiaca tratamentul diuretic include:

A. numai spironolactona in doze mici
B. asocierea de spironolactona cu amilorid
C. asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona
D. asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona
E. asocierea de spironolactona cu metolazona
139.*Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu este recomandata in tratamentul

insuficientei cardiace :
A. cu edeme si ascita
B. cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang
C. cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang
D. cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang
E. cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica
140. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:
A. embolia pulmonara masiva
B. miocarditele virale
C. criza hipertensiva acuta
D. infarctul miocardic acut
E. excesul de solutii si electroliti parenteral
RASPUNS CORECT: A, C (pag.1420)
141. Urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca :

A. natriemia=145mEq/l
B. fractia de ejectie sub 25%
C. potasemia=2,5mEq/l
D. absorbtia maximala de oxigen =14ml/kg/min
E. extrasistolele ventriculare frecvente
RASPUNS CORECT: B, C, D, E (pag.1432)
142. Sunt implicate in insuficienta cardiaca cu debit scazut:

A. bolile pericardului
B. hipertensiunea
C. boala cardiaca ischemica
D. boala Paget
E. anemia
RASPUNS CORECT: A, B, C (pag.1421)
143. La pacientii cu hiperpotasemie, insuficienta renala sau hiponatremie nu trebuie administrate

singure :
A. amiloridul
B. furosemidul
C. spironolactona
D. bumetanida
E. triamterenul
RASPUNS CORECT: A, C, E (pag.1426)
144. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. propafenona
B. verapamilul
C. amiodarona
D. nitratii
E. chinidina
RASPUNS CORECT: A, B, C, E (pag.1429)
145. Urmatoarele afirmatii privind icterul din insuficienta cardiaca sunt corecte :
A. icterul este o manifestare precoce a insuficientei cardiace
B. icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice
C. icterul este determinat de staza hepatica prelungita
D. biochimic se constata cresterea bilirubinei directe si indirecte
E. concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute
RASPUNS CORECT: C, D, E (pag.1424)

146. In insuficienta cardiaca dreapta sunt mult mai evidente :
A. dispneea cu ortopnee
B. dispneea paroxistica nocturna
C. hepatomegalia de staza
D. semnele de distensie venoasa sistemica
E. edemele periferice
147. Endocardita infectioasa precipita insuficienta cardiaca prin :

A. poliglobulie
B. anemie
C. disectia aortei
D. lezarea suplimentara a valvelor
E. febra
RASPUNS CORECT: B, D, E (pag.1420)
148. Semnele obiective care releva cresterea presiunii venoase sistemice la bolnavii cu
insuficienta cardiaca:
A. diminuarea pulsului periferic
B. distensia venelor jugulare
C. cresterea tensiunii arteriale diastolice
D. pozitivarea refluxului hepatojugular
E. tahicardia sinusala
149.*Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata :

A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de
B. conducere aberanta
C. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti
D. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala
E. zgomotul 1 are intensitate crescuta
F. nu poate trece in flutter atrial
Raspuns corect: C (pag.1395)
150.*Cel mai eficient tratament al flutter-ului atrial este reprezentat de:

A. chinidina
B. amiodarona
C. digoxina
D. electrocardioversia cu energie mica
E. electrostimularea overdrive
151.*Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:

A. moricizina
B. adenozina
C. flecainida
D. digitala
E. procainamida
RASPUNS CORECT: E (pag.1404)
152.*Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I se caracterizeaza prin :

A. blocarea brusca, neasteptata a unor unde P, fara modificari ale intervalului PR
B. interval PR constant, peste 0,20 sec
C. alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui raspuns atrial
D. lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
E. ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii severe
RASPUNS CORECT: C (pag.1387)
153.*Amiodarona poate determina :

A. edeme periferice
B. sindrom lupus-like
C. glaucom cu unghi inchis
D. hipotensiune arteriala
E. tahicardii atriale
154.*Aplicarea cardioversiei electrice cu energie joasa (25-50W) in flutter-ul atrial prezinta

dezavantajul:
A. bloc sino-atrial
B. cresterea blocajului AV
C. injurie miocardica
D. inducerea fibrilatiei atriale
E. scaderea blocajului AV

155.*In torsada varfurilor la pacientii cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal
este reprezentat de :
A. procainamida
B. beta-blocant
C. magneziu
D. chinidina
E. fenotiazine
RASPUNS CORECT: B (1405)
156.*Defibrilatorul automat implantabil este indicat :

A. de rutina, in tratamentul tahicardiilor ventriculare
B. tratamentul blocului atrioventricular
C. conversia flutter-ului atrial la ritm sinusal
D. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic, fara raspuns la tratamentul
E. farmacologic
F. extrasistole ventriculare
157. Scaderea frecventei ventriculare in fibrilatia atriala se realizeaza cu:

A. adenozina
B. beta-blocante
C. chinidina
D. antagonisti ai canalelor de calciu
E. xilina
158. Care din urmatoarele afirmatii privin blocul atrioventricular de gradul II tip Mobitz II sunt
adevarate :
A. se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea
anterioara a
B. intervalului PR
C. se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului atrioventricular
D. se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS
E. trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rar
F. apare in infarctul miocardic antero-septal

159. Torsada varfurilor poate aparea in urmatoarele situatii :
A. hipomagneziemie
B. dupa tratamentul cu blocanti ai canalelor de calciu
C. dupa tratamentul cu chinidina
D. hipopotasemie
E. dupa tratamentul cu antidepresive triciclice
RASPUNS CORECT: A, C, E (pag.1405)
160. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare atrioventriculara sunt
adevarate :
A. circuitul de reintrare include un fascicol atrioventricular ascuns
B. fascicolul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in
timpul
C. altor tahiaritmii atriale
D. reintrarea atrioventriculara poate fi initiata si terminata printr-o extrasistola atriala sau
E. ventriculara
F. undele P apar de obicei dupa complexele QRS
G. undele P apar de obicei inaintea complexele QRS
RASPUNS CORECT: A, C, D (pag. 1400)
161. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt :

A. unde P care urmeaza complexelor QRS
B. disociatia atrioventriculara
C. complex QRS>0,14sec in absenta tratamentului antiaritmic
D. concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
E. unde sinusoide cu frecventa de 150-300/min, fara morfologie specifica
RASPUNS CORECT: B, C, D (pag.1403)
162. Sindromul de preexcitaţie WPW cu conducere anterogradă se manifestă pe EKG prin :

A. interval PR scurt (mai mic de 0,12 sec.)
B. undă delta
C. QRS larg
D. QRS îngust
E. interval PR lung
RASPUNS CORECT: A, B, C (1, pag. 1401)

163. Medicamentele de electie in TPSV prin reintrare in NAV sunt:
A. betablocante
B. flecainida
C. amiodarona
D. adenozina
E. verapamilul
RASPUNS CORECT: D, E (1, pag. 1400)
164. Din clasa IB de antiaritmice fac parte:

A. procainamida
B. lidocaina
C. fenitoina
D. tocainida
E. mexiletina
165. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala, medicamentele care pot creste frecventa
ventriculara si induce fibrilatia ventriculara sunt :
A. xilina i.v.
B. amiodarona i.v.
C. digoxin i.v.
D. sotalol
E. verapamil i.v.
RASPUNS CORECT: C, E (pag. 1402)
166. BAV de grad III are origine nodala probabila atunci cand:
A. complexul QRS al ritmului de scapare are durata crescuta
B. complexul QRS de scapare are durata normala
C. apare la o frecventa mai mica sau egala cu 40bpm
D. apare la o frecventa de 40-55 bpm
E. frecventa creste la atropina sau la efort
RASPUNS CORECT: B, D, E (1, pag. 1388)
167. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial:

A. dupa manevre vagale
B. in infarctul miocardic acut
C. dupa administrarea de flecainida
D. la efort
E. dupa administrarea de chinidina
168. Care din urmatoarele antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutter-ului
atrial :
A. xilina
B. propafenona
C. flecainida
D. amiodarona
E. mexitil
RASPUNS CORECT: B, C, D (pag.1397)
169. In fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW sunt recomandate urmatoarele

medicamente:
A. verapamil i.v.
B. digoxin i.v.
C. procainamida i.v.
D. lidocaina i.v.
E. adenozina i.v.
RASPUNS CORECT: C, D (pag.1402)
170. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in :

A. hipercapnie
B. hipoxia acuta
C. dupa administrarea de amlodipina
D. tulburari metabolice
E. dupa efort
RASPUNS CORECT: A, B, D, E (pag.1395)
171. Fibrilatia atriala persistenta apare in :

A. hipoxia acuta
B. boli pulmonare cronice
C. defect septal atrial
D. boala cardiaca reumatismala
E. cardiopatia hipertensiva
172. Torsada varfurilor este caracterizata pe traseul ECG prin:

A. aspect monomorf al complexelor QRS
B. aspect polimorf al complexelor QRS
C. alungirea intervalului PR
D. alungirea marcata a intervalului QT precede aritmia
E. scurtarea marcata a intervalului QT
173. Bretiliumul face parte din aceeasi clasa de antiaritmice cu :

A. verapamilul
B. propafenona
C. amiodarona
D. chinidina
E. sotalolul
174. Factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii sunt:

A. Sexul feminin
B. Diabetul zaharat
C. Rasa alba
D. Fumatul
E. Varsta inaintata
RASPUNS CORECT: B, D (Harrison editia 14, pag 1526)
175. Diagnosticul de coartatie de aorta este de obicei evident:

A. La examenul fizic
B. Ecocardiografic
C. Pe radiografia de rutina
D. Angiografic
E. La oscilometrie
RASPUNS CORECT: A, C (Harrison editia 14, pag 1527)
176. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome cu exceptia:

A. Hipertensiune severa
B. Presiune intracraniana scazuta
C. Apoplexii
D. Retinopatie cu edem papilar
E. Cefalee frontala
RASPUNS CORECT: B, E (Harrison editia 14, pag 1528)
177. Hipertensiiunea arteriala sistolica cu presiune a pulsului marita se intalneste in:

A. Tireotoxicoza
B. Febra
C. Hiperaldosteronism primar
D. Hipercalcemie
E. Insuficienta aortica
RASPUNS CORECT: A, B, E (Harrison editia 14, pag 1523)
178. La pacientii cu hipertensiune arteriala apare frecvent:

A. Epistaxisul
B. Hematurie macroscopica
C. Hemoptizie
D. Metroragie
E. Hematemeza
RASPUNS CORECT: A, C, D (Harrison editia 14, pag 1528)
179.*Care din urmatoarele diuretice are efect antihipertensiv intrinsec slab:

A. Spironolactona
B. Furosemidul
C. Bumetanida
D. Triamterenul
E. Amiloridul
RASPUNS CORECT: D (Harrison editia 14, pag 1530)
180. Reactiile adverse caracteristice diureticelor de ansa in tratamentul hipertensiunii sunt:

A. Hipoglicemie
B. Hipercalcemie
C. Hiperuricemie
D. Discrazii sanguine
E. Depletie de sodiu
RASPUNS CORECT: C, D (Harrison editia 14, pag 1531)

181. Agenti antiadrenergici cu actiune centrala folositi in tratamentul hihertensiunii sunt:
A. Clonidina
B. Guanetidina
C. Guanadrel
D. Fentolamina
E. Metildopa
RASPUNS CORECT: A, E (Harrison editia 14, pag 1531)
182.*Care dintre urmatoarele medicamente vasodilatoare utilizate in tratamentul hipertensiunii

arteriale sunt contraindicate in lupusul eritematos:
A. Diazoxid
B. Minoxidil
C. Nitroprusiat
D. Hidralazina
E. Prazosin
183. Care din urmatoarele betablocante sunt cardioselective:

A. Nadololul
B. Metoprololul
C. Atenololul
D. Pindololul
E. Timololul
RASPUNS CORECT: B, C (Harrison editia 14, pag 1533)
184.*Urmatoarele medicamente determina inhibarea secretiei de renina cu exceptia:

A. Clonidina
B. Rezerpina
C. Metildopa
D. Nifedipina
E. Beta blocantele
185. Agenti terapeutici cu actiune imediata utilizati in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:
A. Enalaprilat
B. Hidralazina
C. Diazoxid
D. Nifedipina
E. Trimetafan
RASPUNS CORECT: C, E (Harrison editia 14, pag 1534)
186. Cele mai frecvente antihipertensive utilizate in sarcina sunt:

A. Metildopa
B. Hidralazina
C. Antagonistii canalelor de calciu
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Beta blocantele
RASPUNS CORECT: A, B, C (Harrison editia 14, pag 1536)
187. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala sunt:
A. Complianta adecvata a pacientului la tratament
B. Scaderea excesiva in greutate
C. Doze inadecvate
D. Steroizii suprarenalieni
E. Simpatomimetice
RASPUNS CORECT: C, D, E (Harrison editia 14, pag 1536)
188. Amlodipina are urmatoarele efecte adverse:

A. Bradicardie
B. Eritem
C. Hipokaliemie
D. Cefalee
E. Edem
RASPUNS CORECT: B, D, E (Harrison editia 14, pag 1533)
189. In aproximativ jumatate din cazuri un factor precipitant pare a fi prezent anterior infarctului
miocardic, cum ar fi:
A. Stresul emotional
B. Boli medicale
C. Efortul fizic sustinut
D. Expunerea la substante toxice
E. Bolile chirurgicale
RASPUNS CORECT: A, B, C, E (Harrison editia 14, pag 1493)
190.*Cea mai obisnuita acuza de prezentare a pacientilor cu infarct miocardic acut este:
A. Dispnee
B. Varsaturi
C. Durere
D. Transpiratie
E. Greata
RASPUNS CORECT: C (Harrison editia 14, pag 1493)
191. Semne fizice de disfunctie ventriculara ce pot fi prezente in infarctul miocardic acut pot fi:
A. Dedublarea paradoxala a zgomotului I
B. Suflu sistolic bazal tranzitor
C. Zgomotul III
D. Zgomotul IV
E. Intensitate crescuta a zgomotelor cardiace
RASPUNS CORECT: C, D (Harrison editia 14, pag 1493)
192. Reactia nespecifica la injuria miocardica este asociata cu:

A. Leucocitoza polimorfonucleara
B. Limfocitoza
C. Trombocitopenie
D. Usoara crestere a vitezei de sedimentare a hematiilor
E. Eozinofilie
RASPUNS CORECT: A. D (Harrison editia 14, pag 1495)
193.*In afara spitalului cele mai multe decese prin infarct miocardic sunt determinate de:
A. Fibrilatia atriala
B. Fibrilatia ventriculara
C. Tahicardia ventriculara
D. Tahicardia paroxistica supraventriculara
E. Tahicardia atriala
RASPUNS CORECT: B (Harrison editia 14, pag 1495)
194.*In sistemul de gradare TIMI gradul 2 indica:

A. Ocluzia completa a arterei asociate cu infarctul
B. Perfuzia totala a vasului de infarct cu flux normal
C. O oarecare penetrare a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie dar fara
perfuzie in patul coronarian distal
D. Perfuzia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flux ce este intarziat in
comparatie cu cel al unei artere normale
E. O oarecare penetrare a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie cu
perfuzie in patul coronarian distal
195.*Terapia trombolitica poate reduce riscul de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand
este administrata in:
A. La 2 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut
B. La 3 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut
C. In prima ora de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut
D. La 4 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut
E. La 6 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut
RASPUNS CORECT: C (Harrison editia 14, pag 1497)
196. Clasa Killip II se caracterizeaza prin:

A. Tahipnee
B. Zgomot 4 prezent
C. Insuficienta cardiaca moderata
D. Staza venoasa
E. Staza hepatica
RASPUNS CORECT: A, C, D, E(Harrison editia 14, pag 1501)
197. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in cadrul infarctului miocardic acut sunt cu
exceptia:
A. Ruptura de perete liber
B. Insuficienta aortica
C. Defectul septal ventricular
D. Stenoza mitrala
E. Defectul septal atrial
RASPUNS CORECT: B, D, E (Harrison editia 14, pag 1503)
198. Pacing-ul pare a fi benefic la pacientii cu infarct miocardic inferoposterior care prezinta
bloc cardiac complet asociat cu:
A. Hipotensiune arteriala
B. Activitate ectopica atriala
C. Bradicardie marcata
D. Insuficienta cardiaca
E. Tahicardie
RASPUNS CORECT: A, C, D (Harrison editia 14, pag 1504)
199. Embolismul arterial se prezinta adeseori ca o complicatie majora a infarctului miocardic

acut, cum ar fi:
A. Hemipareza
B. Hipertensiune
C. Hipotensiune
D. Cefalee
E. Dispnee
RASPUNS CORECT: A, B (Harrison editia 14, pag 1505)
200. Factori clinici asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in
urma unui infarct miocardic sunt:
A. Fractie de ejectie a ventricului stang scazuta sub 40%
B. Aritmii ventriculare asimptomatice
C. Staza pe radiografia toracica
D. Raluri la baze la examenul fizic
E. Simptome persistente de ischemie
RASPUNS CORECT: A, C, D, E (Harrison editia 14, pag 1505)
201. Inhibitorii enzimei de conversiei trebuie prescrisi in primele 24 de ore tuturor pacientilor cu
infarct miocardic:
A. Asociat cu insuficienta cardiaca dovedita
B. Dezechilibrati hemodinamic
C. Cu subdenivelare de segment ST
D. Cu bloc de ramura stanga
E. Cu bloc de ramura dreapta
RASPUNS CORECT: A, D (Harrison editia 14, pag 1500)
202. Dupa terapia trombolitica cateterismul cardiac si angigrafia coronariana trebuie efectuate
daca exista:
A. Durerea toracica persistenta
B. Subdenivelare de segment ST peste 90 minute
C. Test de efort negativ inainte de externare
D. Resupradenivelare de segment ST
E. Dispnee de repaus
RASPUNS CORECT: A, D (Harrison editia 14, pag 1498)
203. Subgrupele de pacienti la care PTCA directa poate asigura un beneficiu special fata de
terapia trombolitica includ pacientii cu:
A. Soc cardiogen
B. Presiunea arteriala diastolica peste 100 mmHg
C. Varsta mai mare de 70 ani
D. Presiunea arteriala sistolica sub 100 mmHg
E. Varsta mai mica de 50 ani
RASPUNS CORECT: A, C (Harrison editia 14, pag 1498)
204. *Pacientul cu BPOC foloseşte:

A. Muşchi accesori respiratori
B. Muschi scaleni
C. Muschi intercostali
D. Muschi paravertebrali
E. Miscări ample ale diafragmei
(pag. 1604) Raspuns A
205. *In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice:
A. dispnee usoara
B. sputa abundenta
C. frecvent cord pulmonar cronic
D. rezistenta mare
E. capacitate de difuziune scazuta
(pag. 1604) raspuns E
206. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt
adevarate:
A. In cursul unei infecti respiratori apare o alterare pronuntata a simptomatologiei
B. supravietuirea este de lunga durata
C. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 ani
D. nu au vreo modificare a capacitati de munca
E. VEMS>50%
(pag. 1604) raspuns A, C
207. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen
prin:
A. Intoarcere venoasa crescuta
B. episoade de apnee in somn
C. tulburare de ritm
D. accentuarea hipoventilatiei
E. hipertensiune pulmonara
(pag. 1605) raspuns B, D
208. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala
pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Stretococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606) raspuns A, C,E
209. Emfizemul pulmonar se defineste ca:

A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
B. distensia permanenta a spati lor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
C. afectiune in care se distrug septurile alveolare
D. distensia permanenta a spati lor aeriene distal de bronsiolele terminale
E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
(pag. 1601) raspuns C,D
210. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le
considerati
corecte:
A. Inhibitorul proteazei α1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele
leucocitare
B. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru α1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea
functiei pulmonare
C. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitara
D. Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacientii cu
deficienta de α1AT
E. Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de α1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar
sever
(pag. 1602) raspuns A,C,E
211. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente.

Bifati situatiile pe care le considerati corecte
A. Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase
B. Cele mai mari benefici se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe
an
C. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa
exclusiv in cursul exacerbarilor acute
D. Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand
aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale
E. Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresteri volumului, vascozitati
sau a caracterului purulent al sputei
(pag. 1606) raspuns A,B,D,E
212. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati
corecte?
A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere
B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se
coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar
C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta
respiratorie severa si moarte
D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara
folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori
E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului
constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmari diagnosticului si stabiliri
strategiei terapeutice.
(pag. 1604, 1605) raspuns B,C
213. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le considerati
corecte:
A. Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de
volumul terminal-expirator
B. Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor
respiratorii, reculul elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului
C. Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu
dispnee de repaus,hipercapnie si cord pulmonar cronic
D. Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu
predominanta emfizemului
E. Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de
aparitia dispneii de effort
(pag. 1603,1604) raspuns A,B,C,E
214. Peretii alveolari sunt formati din:

A. endoteliu capilar
B. celule mezangiale
C. membrana bazala capilara
D. tesut interstitial
E. tesut de granulatie
(pag. 1585) raspuns A,C,D
215. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu H influenzae
B. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor secundare cu stafilococ aureu
C. Pneumonia din gripă nu se produce în urma inhalării aerosolilor infectaţi
D. Apariţia gripei în comunitate este urmată de multe cazuri secundare de infecţie
E. Perioada de incubaţie în gripă este de câteva săptămâni
(pag. 1586) raspuns A,B,D

216. Profilaxia pneumoniilor cuprinde:
A. Imunizarea pacienţilor la risc
B. Folosirea unor camere cu presiune pozitivă pentru izolarea pacienţilor cu pneumonie ce
se poate transmite prin aerosoli
C. Reducerea acidităţii gastrice
D. Utilizarea de mănuşi de către persoanele care îngrijesc pacienţi care sunt infectaţi cu
bacili gram negative aerobi
E. Administrarea de agenţi blocanţi H2 pentru prevenirea ulceraţi lor de stres
(pag. 1594) raspuns A,D
217. Care din următoarele afirmaţii privind modul de producere a pneumoniei nu este adevărată:
A. Aspirarea florei patogene din orofaringe este cel mai frecvent mecanism de producere a
pneumoniei
B. Sursele patogenilor pulmonari anaerobi sunt plăcile dentare şi fisurile gingivale
C. Colonizarea orofaringelui cu bacili aerobi gram-negativi este obişnuită la subiecţi
sănătoşi
D. Histoplasmoza şi febra Q apar după inhalarea aerosolilor infecţioşi
E. Fibronectina este receptorul florei gram-negative din orofaringe
(pag. 1585-6) raspuns C,E
218. In pneumonii:
A. pacienti cu hipergamoglobulinemie severa >200mg/dl, au risc de infectie cu bacterii
incapsulate
B. neutropenia severa >500 neutrofile pe milimetru cub, creste riscul de infectie cu P.
aeruginosa
C. pacientii cu HIV si cu CD4+ <500/milimetru cub au risc crescut pentru infectii cu M.
tuberculosis
D. terapia cu glucocorticoizi creste riscul pentru tuberculoza si nocardioza
E. pacientii cu HIV si cu CD4+ <200/mm cub sunt expusi la risc pentru P. carinii si
histoplasma
(pag. 1587) raspuns B,C,D,E
219. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diagnosticul pneumoniilor de

hipersensibilizare sunt false?
A. apar frecvent neutrofilia si limfopenia dupa expunerea acuta la antigen
B. apar frecvent neutropenia si limfocitoza dupa expunerea acuta la antigen
C. eozinofilia este caracteristica
D. anticorpi antinucleari sunt frecventi
E. toate formele bolii pot fi asociate cu cresterea VSH
(pag. 1574) raspuns B,C,D
220. Pacienţii care au hipogamaglobulinemie severă (<200 mg/dl) prezintă risc crescut pentru
apariţia pneumoniilor determinate de:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Aspergillus
(pag. 1587) raspuns B,C
221. Sindromul pneumonic atipic este produs de regulă de:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Legionella pneumophila
E. Pneumocistis carini
(pag. 1587) raspuns A,D,E
222. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la morfopatologia focarului pneumonic este
exacta:
A. Bronhopneumonia confluenta se distinge evident de pneumonia lobara
B. Pneumonia necrotizanta realizeaza o cavitate mica cu diametrul mai mic de 5 cm
C. Abcesul pulmonar realizeaza cavitati multiple cu diametrul minim de peste 5 cm
D. Procesul pneumonic poate interesa initial interstitiul
E. Procesul pneumonic poate interesa alveolele
(pag. 1586) raspuns D,E
223. Selectati raspunsurile corecte:

A. Pneumonia este o infectie a parenchimului pulmonar
B. Pneumonia este expresia unui grup de infectii specifice
C. Terapia antimicrobiana adecvata necesita identificarea germenului etiologic
D. Micoplasmele riketiile,chlamidiile constituie agentii etiologici frecventi intalniti
E. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene ramane empirica
(pag. 1585) raspuns A,B,C,E

224.* TBC primară pulmonară este caracterizată prin:
A. Se întîlneşte frecvent la adulţi
B. Radiologic apare polimorfism lezional
C. Este localizată în câmpurile pulmonare apicale
D. Leziunea se asociază cu limfadenopatie hilară sau paratraheală
E. În majoritatea cazurilor leziunea nu se vindecă spontan
(pag. 1112) raspuns D
225.* Intradermoreacţia la PPD este:

A. Reacţia de hipersensibilitate de tip II
B. Este cel mai larg utilizată pentru screeningul infecţiei cu M. Tuberculosis
C. Are o sensibilitate şi o specificitate crescută
D. Este o reacţie de hipersensibilitate tip III
E. Reacţi le fals negative nu sunt frecvente la pacienţii imunodeprimaţi
(pag. 1116) raspuns B
226. Care din afirmatiile urmatore, privind tuberculoza secundara, sunt adevarate:
A. (pag Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
B. Gradul afectarii parenchimului pulmonar variaza in limite largi, de la mici infiltrate la
boala cavitara extinsa
C. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhi le cauzand atelectazie segmentara
sau lobara
D. Diseminarea hematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestari
E. Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii,
determinand leziuni satelite
(pag. 1112) raspuns A,B,E
227. Care din afirmatiile urmatoare privind monitorizarea raspunsului la tratament in tuberculoza
sunt adevarate:
A. Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
B. Evaluarea radiologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
C. La sfarsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative
D. La unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilor; acest
fenomen se datoreaza probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti
E. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului
terapeutic
(pag. 1118) raspuns A,C,D,E
228. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea BCG sunt adevarate:
A. Vaccinarea BCG realizeaza profilaxia tuberculozei secundare
B. Estimarile eficacitatii in cadrul studi lor randomizate a variat intre 80% si 0%
C. Studi le au descoperit existenta unor rate mai inalte ale eficacitati protectiei la nou
nascuti si copii mici fata
D. de meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
E. Efectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita
regionala
F. Vaccinarea BCG induce reactivitate la PPD
(pag. 1120) raspuns B,C,D,E
229. In tuberculoza postprimara:

A. leziunile pulmonare sunt polimorfe
B. localizarile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori si in
segmentele superioare ale lobilor inferiori
C. nu se poate vorbi de remisiune spontana
D. raspunsul la tratament este nefavorabil in majoritatea cazurilor
E. aproximativ 1/3 din pacientii netratati decedeaza prin tuberculoza pulmonara severa in
decurs de cateva saptamani sau luni
(pag. 1112) raspuns A,B,E
230. IDR la tuberculina:

A. este utilizata in screening-ul infectiei cu M. tuberculosis
B. are valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active, datorita sensibilitati si
specificitati sale reduse
C. pot apare reacti fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tuberculoza
agresiva
D. pot apare reacti pozitive si dupa infectii cu micobacteri netuberculoase sau dupa
vaccinarea BCG
E. testul pozitiv confirma diagnosticul de boala activa
(pag. 1116) raspuns A,B,C,D
231. Regimul terapeutic de electie in majoritatea cazurilor de tuberculoza, atat la adulti cat si la
copii presupune:
A. o faza initiala de 2 luni cu administrarea numai a isoniazidei si rifampicinei
B. o faza de consolidare de 4 luni cu administrarea de isoniazida si rifampicina
C. faza initiala de 2 luni cu administrarea de isoniazida, rifampicina, pirazinamida +/-
etambutol sau streptomicina
D. asocierea piridoxinei la pacientii cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine
E. administrare zilnica obligatorie pe toata durata tratamentului
232. Referitor la monitorizarea tratamentului tuberculozei prin evaluare bacteriologica:

A. presupune doua examene de sputa (la inceputul si sfarsitul tratamentului)
B. peste 80% dintre pacienti vor avea culturile din sputa negative la sfarsitul lunii a 2-a de
tratament
C. la sfarsitul celei de-a 3-a luni de tratament aproape toti pacienti trebuie sa prezinte culturi
negative
D. persistenta culturilor pozitive la 3 luni de tratament sau peste aceasta perioada ridica
suspiciunea de esec terapeutic
E. conversia (negativarea) frotiului BAAR se produce inaintea conversiei culturilor
233. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonara

A. releva adesea infiltrate situate bazal
B. releva cavitati solitare posterobazale
C. arata leziuni infiltrative apicale
D. poate arata un aspect radioscopic normal
E. este patognomonic mai ales la cei cu SIDA
(pag. 1116) raspuns C,D
234. *Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:
A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C. Demonstrarea eozinofiliei in sange
D. Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E. Demonstrarea cresterii IgE serice
(pag. 1570) raspuns A
235. *In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
A. administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B. adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D. D. administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti
stabilizatori ai mastocitelor
E. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
236. *Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:

A. Sunt prezente in numar mare in caile aeriene
B. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgG
C. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgM
D. Limfocitele TH1 stimuleaza cresterea celulelor B prin IL-6
237. *Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să
se evidenţieze în primul rând:
A. Lipsa perioadelor pur asimptomatice
B. Dispneea permanentă
C. Eozinofilia din sânge
D. Absenţa expectoraţiei mucopurulente
E. Hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic
238. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:

A. hipertrofia musculaturi netede bronsice
B. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice
C. edem al mucoasei bronsice
D. infiltrate limfocitare in peretele bronsic
E. ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice
(pag. 1569) raspuns A,C,E
239. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina,
fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:
A. sunt selective pentru tractul respirator
B. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mari
C. sunt active pe toate caile de administrare
D. au efect prelungit (4-6 ore)
E. nu se adeministreaza la copil
240. Astmul alergic se asociaza cu:

A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte
din antigenele aerogene
C. niveluri crescute de IgE in ser
D. teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific
E. niveluri scazute de IgE in ser
241. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

A. pene
B. fanerele animalelor
C. praf cu paraziti
D. fungi si alte antigene din mediul inconjurator
E. oxigen

242. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:
A. formarea de IgE specifice determinate de agentii agresori
B. eliberarea directa de substante vasoconstrictoare
C. stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala
franca
D. formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresor
E. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminate
(pag. 1568) raspuns A,B,C
243. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic
sunt false:
A. au actiune lenta
B. au potenta foarte mare
C. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime
D. bromura de ipratropiu este contraindicata la pacienti cu afectiuni cardiace
E. bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil
(pag. 1571) raspuns B,D
244. Astmul alergic se asociaza cu:

A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticari , eczeme)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte
din antigenele
C. aerogene
D. niveluri crescute de IgE in ser
E. teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
F. niveluri scazute de IgE in ser
245.* Pneumotoraxul compresiv este forma in care:

A. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratiei
B. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratiei
C. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator
D. diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei
mecanice
E. mecanismul de producere este intotdeauna spontan
(pag. 1626-27) raspuns C
246. *Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se trateaza prin:

A. toracostomie cu tub de dren unic
B. aspiratie simpla
C. introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozanti
D. obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleurala
E. toracostomie cu dublu drenaj - superior si, respectiv, decliv
(pag. 1627) raspuns E
247. *Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator:
A. ventilatia mecanica
B. decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub
de toracostomie
C. oxigenoterapia
D. toracoscopia
E. introducerea intrapleurala a unui agent sclerozant
(pag. 1627) raspuns B
248. *Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri de
pneumotorax:
A. pneumotoraxul traumatic
B. pneumotoraxul iatrogen
C. pneumotoraxul spontan secundar
D. pneumotoraxul spontan primitiv
E. pneumotoraxul compresiv
(pag. 1626 - 1627) raspuns C
249. *Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care:

A. Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta
B. Prezinta un traumatism toracic in antecedente
C. Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui
D. Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara
cunoscuta
E. Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente
(pag. 1626) raspuns D
250. *Pneumotoraxul, din cauza lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la:
A. pacienti cu afectiuni pulmonare preexistente
B. subiecti normali
C. pacienti cu afectiuni digestive
D. pacienti cu leucocitoza
E. pacienti cu leucopenie
251. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv):

A. se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea
afectata
B. se insoteste de presiune intrapleurala pozitiva, cu impingerea mediastinului de partea
opusa celei afectate
C. creste intoarcerea venoasa la inima
D. nu influenteaza debitul cardiac
E. compromite ventilatia din cauza presiunii intrapleurale pozitive
(pag. 1627) raspuns B,E
252. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se stabileste prin constatarea catorva dintre

urmatoarele semne:
A. hemitorace marit de volum
B. murmur vezicular inasprit
C. murmur vezicular absent
D. impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectate
E. matitate in hemitoracele afectat
(pag. 1627) raspuns A,C,D
253. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotoraxul compresiv conduce la exit prin:
A. tulburari de ritm cardiac
B. scaderea debitului cardiac
C. hipoxemie avansata
D. deplasarea mediastinului spre partea afectata
E. encefalopatie hipercapnica
(pag. 1627) raspuns B,C
254. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:

A. ventilarea mecanica
B. manevre de resuscitare
C. traumatisme penetrante
D. ruperea bulelor apicale subpleurale
E. ruperea chisturilor mici subpleurale
(pag. 1627) raspuns A,B
255. Urmatoarele afirmatii despre tuberculoza pulmonara prima sunt adevarate:

A. rezulta din activarea endogena a unei infectii latente
B. rezulta in urma unei infectii initiale cu bacili tuberculosi
C. se intalneste frecvent la copii
D. se localizeaza in campurile pulmonare mijlocii si inferioare
E. se localizeaza in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
RASPUNS CORECT: B , C , D
256. Despre tuberculoza postprimara se pot afirma urmatoarele:

A. continutul necrotic lichefiat poate determina leziuni satelite ce pot evolua spre cavitatie
B. unele leziuni pulmonare devin fibrotice calcificandu-se
C. persoanele bolnave nu pot elimina bacili in mediul inconjurator
D. persoanele bolnave pot elimina bacili in mediul inconjurator
E. majoritatea pacientilor au un raspuns evident la tratament
RASPUNS CORECT: A , B , D , E
257. Tabloul clinic al tuberculozei pulmonare se caracterizeaza prin:
A. simptomele si semnele sunt patognomonice
B. simptomele si semnele sunt nespecifice si insidioase
C. febra
D. transpiratii
E. scadere in greutate
RASPUNS CORECT: B , C , D , E
258. Hemoptizia din tuberculoza pulmonara:

A. poate fi prezenta sub forma de striuri de sange in sputa
B. apare numai sub forma de striuri de sange
C. nu apare hemoptizie masiva in nici un fel de circumstante
D. hemoptizia masiva se poate datora erodarii unui vas de sange localizat in peretele unei
caverne
E. se poate datora ruperii unui vas dilatat dilatat intr-o caverna (anevrism Rasmussen)
RASPUNS CORECT: A , D , E
259. Examenul microscopic al BAAR din tuberculoza pulmonara:

A. se efectueaza un frotiu din sputa expectorata sau dintr-un fragment tisular
B. metoda traditionala foloseste coloratia Ziehl-Nielsen
C. fragmentul tisular poate fi un ganglion limfatic
D. o singura proba este suficienta pentru examinare
E. sunt necesare 3 probe de sputa recoltate de preferat dimineata
RASPUNS CORECT: A , B , C , E
260. Intradermoreactia la PPD:

A. este cel mai des utilizata in screening-ul infectiei cu M. Tuberculosis
B. testul are o mare valoare in diagnosticul tuberculozei active
C. testul are o valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active
D. pot apare reactii fals-negative la pacientii imunodeprimati
E. reactiile pozitive pot aparea la persoanele vaccinate BCG
RASPUNS CORECT: A , C , D , E
261. *Cea mai frecventa reactie adversa a tratamentului antituberculos este:

A. pruritul
B. tulburari gastrointestinale
C. hepatita
D. alopecia
E. scaderea ponderala
RASPUNS CORECT: C
262. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre reactiile adverse ale tratamentului
tuberculostatic:
A. cea mai frecventa reactie este hepatita
B. hiperuricemia si artralgiile sunt produse de pirazinamida
C. artrita gutoasa determinata de pirazinamida necesita intreruperea acesteia
D. trombocitopenia autoimuna este determinata de rifampicina
E. etambutolul poate determina aparitia nevritei optice
RASPUNS CORECT: A , B , C , D , E
263. Tuberculoza chimiorezistenta:

A. forma primara apare la o persoana ce nu a mai fost tratata anterior
B. forma dobandita se dezvolta in timpul unei cure inadecvate
C. rezistenta la izoniazida este cea mai frecventa
D. rezistenta la rifampicina este cea mai frecventa
E. poate fi prevenita prin includerea de 4 medicamente in faza initiala a bolii
264. Vaccinarea BCG:

A. vaccinul BCG s-a obtinut dintr-o tulpina atenuata de M.bovis
B. este sigura si rareori cauzeaza complicatii
C. cele mai frecvente efecte secundare sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita
regionala
D. vaccinarea BCG determina rezultate pozitive la intradermoreactia PPD
E. dimensiunea reactiei la locul injectarii prezice gradul de protectie
RASPUNS CORECT: A , B , C , D
265. Despre astmul bronsic se poate spune:

A. este o afectiune caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic
B. se manifesta printr-o dilatare generalizata a conductelor aeriene
C. se manifesta printr-o ingustare generalizata a conductelor aeriene
D. este o boala episodica, exacerbarile intercalandu-se cu perioade asimptomatice
E. poate ceda spontan sau la terapie
266. Astmul alergic:

A. se asociaza cu un istoric personal sau familial de boli alergice
B. nivele scazute de IgE in ser
C. nivele crescute de IgE in ser
D. teste de provocare negative prin inhalare de antigen specific
E. teste de provocare pozitive prin inhalare de antigen specific
RASPUNS CORECT: A , C , E
267. Astmul idiosincrazic:

A. prezinta antecedente personale de afectiuni alergice
B. nu prezinta antecedente personale de afectiuni alergice
C. nivelul de IgE serice sunt normale
D. nivelul de IgE serice sunt crescute
E. apare dispneea si weezingul
RASPUNS CORECT: B , C , E
268. Alergenii din astmul bronsic:

A. majoritatea provin din aer
B. majoritatea provin din alimentatie
C. pentru a induce un grad de sensibilizare trebuie sa fie suficient de abundenti
D. dupa producerea sensibilizarii este necesara o cantitate importanta pentru a produce
exacerbari ale bolii
E. dupa producerea sensibilizarii este necesara o cantitate minima pentru a produce
exacerbari ale bolii
269. Aspirina in astmul bronsic :

A. afecteaza in primul rand adultii
B. determina la inceput o rinita vasomotorie cronica
C. o data cu dezvoltarea astmului bronsic, cantitati mici de aspirina pot dezvolta congestii
nazale si oculare
D. nu se pot intalni reactii incrucisate cu alte AINS
E. exista un grad de reactivitate incrucisata intre aspirina si alte AINS
RASPUNS CORECT: A, B, C , E
270. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene sunt:

A. alergenici
B. farmacologici
C. infectiosi
D. ocupationali
E. de mediu
271. Infectiile ca factori declansatori ai astmului bronsic:

A. fac parte din categoria celor mai frecventi stimuli
B. cel mai frecvent sunt implicati virusurile
C. cel mai frecvent sunt implicati bacteriile
D. la copiii mici predomina virusul sincitial respirator si virusul paragripal
E. la adulti predomina rhinovirusurile si virusurile gripale
272. Fiziopatologia astmului bronsic:

A. trasatura de baza o reprezinta reducerea diametrului cailor respiratorii
B. trasatura de baza o reprezinta cresterea diametrului cailor respiratorii
C. se caracterizeaza prin scaderea rezistentei cailor respiratorii
D. se caracterizeaza prin cresterea rezistentei cailor respiratorii
E. scaderea volumelor respiratorii
273. Fiziopatologia astmului bronsic:

A. hipoxia este o trasatura universala a exacerbarilor
B. cei mai multi asmatici au hipocapnie si alcaloza respiratorie
C. acidoza metabolica denota obstructia severa
D. la pacientii in criza , nivelul normal al CO2 arterial se asociaza cu nivele foarte
severe de obstructie
E. ventilatia si perfuzia sanguina pulmonare sunt normal distribuite
274. Triada astmului bronsic cuprinde:

A. dispnee
B. febra
C. tuse
D. traspiratii
E. weezing
275. Simptomele astmului bronsic:

A. la inceput apar constrictia toracica si tusea neproductiva
B. weezing-ul apare in ambele faze respiratorii
C. expirul se scurteaza
D. expirul se alungeste
E. apar tahipnee, tahicardie
276. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:

A. tumori sau edem laringian
B. corp strain bronsic
C. neoplasm bronsic
D. insuficienta ventriculara stanga acuta
E. embolii pulmonare recurente
277. Diagnosticul paraclinic al astmului bronsic:

A. se stabileste prin demonstrarea obstructiei reversibile a cailor respiratorii
B. reversibilitatea este definita prin cresterea cu cel putin 15% a VEMS
C. testele de provocare se efectueaza cu agonisti beta-adrenergici
D. testele de provocare se efectueaza cu histamina, metacolina
E. eozinofilia din sputa si sange nu sunt specifice
278. Despre tratamentul astmului bronsic se poate spune ca:

A. eliminarea agentilor cauzali este mijlocul cel mai eficient de tratament
B. medicamentele care inhiba contractia musculaturii sunt reprezentate de glucocorticoizi
C. medicamentele care inhiba contractia musculaturii sunt reprezentate de agonistii beta-
adrenergici, metilxantinele si anticolinergicele
D. agentii stabilizatori ai mastocitelor sunt reprezentati de cromolynul si nedocromilul de
sodiu
E. agentii mucolitici pot produce bronhospasm
279. Agonistii beta-adrenergici (stimulantele adrenergice) in astmul bronsic:

A. epinefrina si izoproterenolul au efecte cronotrope si inotrope cardiace importante
B. cea mai cunoscuta saligenina este salbutamolul
C. calea principala de administrare este orala
D. calea principala de administrare este inhalatorie
E. injectarea de izoproterenol induce afectarea miocardului
280. In criza severa de astm bronsic:
A. zgomotele respiratorii pot disparea
B. zgomotele respiratorii se amplifica
C. wheezingul are o tonolitate foarte joasa
D. wheezingul are o tonalitate foarte inalta
E. apare pulsul paradoxal
281. Medicamentele care inhiba contractia musculaturii netede bronsice sunt:

A. agenti stabilizatori
B. metilxantine
C. inhibitorii sintezei mediatorilor
D. anticolinergice
E. antagonsitii receptorilor mediatorilor
RASPUNS CORECT: B , D
282. Astmul bronsic este o boala:

A. episodica
B. cu perioade lipsite de simptome
C. fara exacerbari
D. cu afectare minima a cailor respiratorii
E. cu afectare laringiana
RASPUNS CORECT: A , B
283. Poluantii atmosferici care influenteaza reactivitatea bronsica sunt:

A. substante oxidante
B. ozon
C. dioxid de azot
D. dioxidul de sulf
E. dioxidul de carbon
284. *Flebotomia este indicata cand henatocritul are valori peste:

A. 35%
B. 40%
C. 45%
D. 50%
E. 55%
RASPUNS CORECT: E
285. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati
corecte:
A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere
B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular
se coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar
C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta
respiratorie severa si moarte
D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara
folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori
E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului
constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii
strategiei terapeutice.
RASPUNS CORECT: B , C
286. Care din urmatoare sunt specifice BPOC-ului de tip emfizematos:

A. tusea apare dupa debutul dispneei
B. tuse apare inainte de debutul dispneei
C. dispnee usoara
D. dispnee severa
E. infectii bronsice frecvente
RASPUNS CORECT: A , D
287. Care din urmatoarele sunt caracteristice BPOC tip bronsitic? (1604)
A. tuse dupa debutul dispneei
B. dispnee severa
C. dispnee usoara
D. tuse inainte de debutul dispneei
E. infectii bronsice frecvente
RASPUNS CORECT: C , D , E
288. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza

bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:
A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii
B. inhiba antiproteazele
C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe
D. nu inhiba functia macrofagelor alveolare
E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus
RASPUNS CORECT: C , D
289. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu

predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. capacitatea vitala este crescuta
B. volumul rezidual este scazut
C. capacitatea pulmonara totala este crescuta
D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate
E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta
RASPUNS CORECT: C , D
290. In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Staphilococcus aureus
D. Moraxella catarrhalis
E. Pseudomonas aeruginosa
RASPUNS CORECT: A , B, D
291. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:

A. Diafragme coborate, aplatizate
B. Silueta cardiaca larga marita
C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular
D. Hipotransparenta retrosternala
E. Largirea mediastinului superior
RASPUNS CORECT: A , C
292. Fiziopatologic, in BPCO:

A. creste capacitatea de colabare a cailor resp
B. ingustare cai resp
C. pierderea reculului elastic
D. scad debitele max
E. creste capacitatea vitala
293. Obstructia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul bronsitei cronice

A. este o manifestare tardiva la fumatori
B. este o manifestare precoce
C. este permanenta
D. poate fi reversibila la tineri
E. se noteaza mai ales la varstnici
RASPUNS CORECT: B , D
294. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului

pulmonar cuprinde
A. predominanta neta a barbatilor obezi
B. istoric indelungat de tuse redusa
C. dispnee de efort cu evolutie lunga
D. episoade recurente de dureri toracice
E. expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa
RASPUNS CORECT: B , C , E
295. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna

emfizemului evidentiaza
A. bolnav tahipneic
B. expir prelungit
C. tuse seaca frecventa chinuitoare
D. in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate
E. au frecvent buzele protruzionate
RASPUNS CORECT: A , B , E
296. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul

radiologic poate releva
A. desen bronhoalveolar accentuat bilateral
B. diafragme coborate
C. aplatizarea cupolelor diafragmatice
D. hipertransparenta pulmonara
E. bule de emfizem bazale
297. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului

A. acuzele cardiace sunt precoce
B. apare frecvent angina pectorala
C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce
D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal
E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal
RASPUNS CORECT: D , E
298. In cadrul fiziopatologiei din bronsita cronica obstructiva:

A. forta reculului static al plamanului e diferenta dintre presiunea alveolara si intrapleurala
B. pierderea reculului elastic pulmonar duce la cresterea capacitatii functionale reziduale
C. capacitatea functionala reziduala e volumul la care reculul spre interior al plamanului e
contrabalansat de reculul spre in afara al peretelui toracic
D. fluxul aerian creste odata cu cresterea presiunii pleurale dupa ce se stabilizeaza
presiunea intre presiunea bronsica si intrapleurala
E. obstructia semnificativa a cailor respiratorii e prezenta uneori la o capacitate vitala
normala
299. In patogeneza BPOC se recunosc:

A. poluarea aerului
B. fumatul
C. expunerea prelungita la frig
D. expunerea prelungita la frig si dioxid de azot
E. consumul excesiv de alcool
RASPUNS CORECT: A , B
300. Despre fumat la pacientul cu BPOC s-ar putea afirma in mod corect ca :
A. nu este considerat un factor etiologic al BPOC
B. altereaza miscarea cililor
C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe
D. renuntarea la fumat nu asigura incetinirea bolii si de aceea oprirea fumatului nu este
esentiala
E. inhalarea fumului de tigara duce la o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii
RASPUNS CORECT: B , E
301. La pacientul cu BPOC, despre fumat s-ar putea spune in mod corect ca :
A. oprirea fumatului reduce rata de declin a VEMS
B. fumatul nu asigura niciun beneficiu si de aceea indicatia de a opri fumatul nu este
esentiala
C. terapia de inlocuire cu nicotina este un mijloc eficient de a ajuta pacientii sa opreasca
fumatul
D. rezultate bune s-au obtinut la pacienti foarte motivati
E. rezultatele sunt mai bune atunci cand pacientul foloseste plasturi cu nicotina decat guma
de mestecat
302. Fumatul indelungat:

A. Altereaza miscarea cililor
B. Conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor producatoare de mucus
C. Determina relaxarea musculaturii netede
D. stimuleaza functia macrofagelor alveolare
E. Determina contractia musculaturii ntede
303. In boala cronica obstructiva cu predominenta bronsitica sunt false urmatoarele afirmatii:
A. starea generala in repaus este alterata, cu frecventa respiratorie crescuta si folosirea
muschilor accesori
B. a percutia toracelui apare o hipersonoritate la varfuri
C. la auscultatie se aud raluri umede si wheezing
D. in prezenta IVD apare un galop diastolic si un suflu holosistolic accentuate in inspir
E. pacientul este de obicei supraponderal si eritematos
304. In legatura cu BPCO cu predominanta bronsitei se pot afirma urmatoarele:

A. Debitele respiratorii maximale sunt invariabil crescute
B. CPT este de obicei normala
C. CV este crescuta
D. CV este moderat diminuata
E. Exista o crestere moderata a VR
RASPUNS CORECT: B , D , E
ANEMIA FERIPRIVĂ ŞI ANEMIILE MEGALOBLASTICE
305. Anemia feriprivă este o anemie:

A. Microcitară.
B. Normocromă.
C. Secundară unui deficit de folaţi.
D. Potenţată de carenţele alimentare în hidraţi de carbon.
E. Hipocromă.
RASPUNS CORECT: A, E Pg. 699
306. Cantitatea de fier extrasă din alimente depinde de:

A. Capacitatea de absorbţie a intestinului subţire.
B. Tipul de alimente consumate.
C. Aportul de fosfaţi şi fitaţi.
D. Aportul caloric cotidian.
E. Consumul de grăsimi animale.
RASPUNS CORECT: A, B,, D Pg. 699
307. * Fierul heminic se găseşte în concentraţii mai mari în:

A. Dietele vegetariene.
B. Alimentele bogate în mioglobină.
C. Cereale.
D. Lactate.
E. Alimentele bogate în calciu
RASPUNS CORECT: B Pg. 699
308. Absorbţia fierului este facilitată de:

A. Fosfaţi.
B. Fitaţi.
C. Acid ascorbic.
D. Folaţi.
E. Integritatea mucoasei gastro-intestinale.
RASPUNS CORECT: C, E Pg. 699

309. *În ultimele 2 trimestre de sarcină nevoile cotidiene de fier cresc la:
A. 1 - 2 mg/zi.
B. 5 - 6 mg/zi.
C. 10 - 15 mg/zi.
D. 15 - 20 mg/zi.
E. Peste 20 mg/zi.
310. *Necesarul de fier la bărbaţi este de:

A. 5 - 6 mg/zi.
B. 1 - 2 mg/zi.
C. 10 - 15 mg/zo.
D. 5 - 10 mg/zi.
E. 15 - 20 mg/zi.
311. Absorbţia fierului devine mai eficientă atunci când:

A. Rezervele de fier sunt crescute.
B. Rezervele de fier se epuizează.
C. Pacienţii suferă de anemii însoţite de eritropoieză foarte ineficientă.
D. Survine o deficienţă a mecanismului de reglare a absorbţiei fierului.
E. Rezervele de fier sunt intacte.
RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 699 - 700
312. *Concentraţia normală a fierului seric variază de la:

A. 54 - 64 micromoli/litru.
B. 9 - 27 micromoli/litru.
C. 14 - 35 micromoli/litru.
D. 35 - 54 micromoli/litru.
E. 27 - 35 micromoli/litru.
313. O sideremie normală. respectiv TIBC (capacitatea totală de legare a fierului) de asemenea
normală le întâlnim în:
A. Anemiile favorizate de inflamaţie.
B. Anemiile hemolitice extraeritrocitare.
C. Subiecţii sănătoşi.
D. Anemiile feriprive.
E. Anemiile hemolitice autoimune.
RASPUNS CORECT: B, C Pg. 700
314. *Din punct de vedere clinic o supraîncărcare periculoasă cu fier apare atunci când saturaţia
depăşeşte:
A. 20%.
B. 50 - 60%.
C. 30 - 50%.
D. 30%.
E. 30 - 40%.
315. *Când rezervele de fier ale organismului sunt epuizate, concentraţia feritinei scade la mai
puţin de:
A. 150 micrograme/litru.
B. 50 micrograme/litru.
C. 15 micrograme/litru.
D. 100 micrograme/litru.
E. 30 - 40%.
RASPUNS CORECT: C Pg. 700
316. Eritropoieza feriprivă se datorează:

A. Sarcinii.
B. Unei dieta deficitare.
C. Creşterii rapide.
D. Pierderii de sânge.
E. Hemodializei.
RASPUNS CORECT: A, D, E Pg. 700
317. Cantitatea de fier livrată şi acceptată de către măduva osoasă este determinată de următorii
factori:
A. Nivelul depozitelor de fier.
B. Cantitatea de fier legată de transferină.
C. Hemoliza intravasculară.
D. Fluxul sanguin către măduva osoasă.
E. Hemoliza fiziologică.
RASPUNS CORECT: A, B, D Pg. 699
318. Consecinţele disponibilităţilor de fier sub nivelul optim sunt:

A. Răspunsul proliferativ al măduvei la eritropoetină este inhibat.
B. Apariţia unei hemolize intramedulare.
C. Sinteza normală a hemoglobinei este alterată.
D. Incapacitatea măduvei hematoformatoare de a reacţiona la feroterapie.
E. Iniţierea unei hemolize intravasculare.
RASPUNS CORECT: A, C Pg. 699
319. Următoarele simptome şi semne clinice sunt expresia unui deficit de fier grav şi prelungit:
A. Disfagia.
B. Inapetenţa.
C. Coilonikia.
D. Constipaţia.
E. Polifagia.
320. Printre cauzele principale ale anemiei feriprive se regăsesc:

A. Malabsorbţia severă.
B. Pierderile de sânge.
C. Infestarea cu Giardia.
D. Gastrectomia.
E. Bolile intestinale neinflamatorii.
321. Sideremia şi nivelul protoporfirinei din globulele roşii se menţin în limite normale atunci
când:
A. Rezervele de fier sunt intacte.
B. Rezervele de fier sunt scăzute mult dar încă disponibile.
C. Depozitele de fier sunt complet epuizate.
D. Rezervele de fier au scăzut cu 50% faţă de normal.
E. Rezervele de fier au scăzut cu 20%.
322. Eritropoieza deficitară este diagnosticată prin:

A. Anomaliile morfologice ale trombocitelor.
B. Procentul saturaţiei transferinei.
C. Tipul de sideroblaşti medulari.
D. Nivelul protoporfirinei din globulele roşii.
E. Apariţia de eritrocite cu volum mare, dar reduse numeric.
RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 701
323. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificată prin:

A. Determinarea valorii hemoglobinei.
B. Determinarea nivelului feritinei serice.
C. Determinarea valorii hematocritului.
D. Metoda de colorare cu albastru de Prusia.
E. Determinarea hematocritului.
RASPUNS CORECT: B, D Pg. 701
324. *Intrarea în circulaţie a eritrocitelor slab încărcate cu hemoglobină începe de la următoarele

valori ale hemoglobinei:
A. Sub 12 - 13 g/dL.
B. Sub 10 - 11 g/dL.
C. Sub 13 - 14 g/dL.
D. Sub 14 - 15 g/dL.
E. Peste 15 g/dl.
RASPUNS CORECT: B Pag. 702
325. *Globulele roşii în formă de trabuc sau de creion se pot observa în anemiile feriprive:
A. Moderate.
B. Uşoare.
C. Deosebit de grave.
D. Grave.
E. Sub tratament cu fier.
326. Diagnosticul diferenţial al unei anemii feriprive se face în principal cu:

A. Anemiile aplastice.
B. Anemia sideroblastică ereditară.
C. Beta-talasemia.
D. Anemiile inflamatorii.
E. Anemiile hemolitice.
RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 702
327 *La copii poate apare o anemie cu deficit de formare a hemoglobinei şi cu sideroblaşti
inelari produsă de:
A. Intoxicaţia cu nitriţi.
B. Intoxicaţia cu plumb.
C. Uzul cronic de acetaminofen .
D. Folosirea repetată de preparate antihelmintice.
E. Administrarea de antibiotice cu spectru larg.
328. *Celulele în ţintă şi microcitoza uniformă sugerează diagnosticul de:

A. Talasemie.
B. Anemie feriprivă.
C. Anemie sideroblastică.
D. Anemie inflamatorie.
E. Anemie Biermer.
RASPUNS CORECT: A Pag. 702
329. Feroterapia orală are rezultate slabe sau deloc în:

A. Anemiile din afecţiunile renale aflate în stadiul terminal.
B. Pierderea acută de sânge.
C. Malabsorbţia intestinală.
D. Pierderea cronică de sânge în cantităţi reduse.
E. Gastrectomia totală
RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pag. 702
330. Răspunsul întârziat sau inadecvat la feroterapie sugerează una din următoarele situaţii:
A. Capacitatea hematormatoare a măduvei este conservată.
B. Există o sângerare continuă.
C. Există un deficit de absorbţie a fierului.
D. Dieta este de tip vegetarian.
E. Dieta este hiperproteică.

331. Feroterapia parenterală are următoarele indicaţii:
A. Intoleranţa la feroterapia orală.
B. Pierderea acută de sânge.
C. Malabsorbţia gastrointestinală.
D. În asociere cu eritropoieza recombinată.
E. Pacienţii gastrectomizaţi.
RASPUNS CORECT: A, C, D, E Pg. 703
332. Deficitul de cobalamină apare în:

A. Sarcină.
B. Hemodializa.
C. Gastrectomie.
D. Rezecţii intestinale.
E. Anemii hemolitice cronice.
RASPUNS CORECT: C, D Pg. 715
333. Deficitul de acid folic apare în:

A. Infestarea cu Diphylobotrium latum.
B. Sprue tropical şi nontropical.
C. Enterita regională.
D. Dermatoze exfoliative cronice.
E. Giardioza intestinală.
334. În anemiile megaloblastice se produc următoarele procese fundamentale:

A. Diviziunea celulară este rapidă.
B. Citoplasma se dezvoltă lent.
C. Celulele eritroide megaloblastice sunt distruse excesiv în măduvă.
D. Celularitatea medulară este adesea scăzută.
E. RAportul ARN/ADN este crescut.
RASPUNS CORECT: C; E Pg. 714
335. Manifestările hematologice din deficitul de cobalamină includ pe lângă anemie:

A. Trombocitoză.
B. Trombocitopenie responsabilă de apariţia purpurei (rar).
C. Un turnover crescut al seriei eritrocitare din măduva osoasă clinic apărând subicter
sclerotegumentar.
D. Numărul de reticulocite creşte în absenţa terapiei specifice.
E. Hemoliză extramedulară.
336. Manifestările gastrointestinale specifice deficitului de cobalamină includ:

A. Polifagie.
B. Arsuri ale limbii.
C. Creştere ponderală.
D. Diaree.
E. Limba este palidă şi aspră.
337. *Afectarea neurologică din deficitul de cobalamină începe cu:

A. Degenerare axonală.
B. Demielinizare.
C. Moartea neuronului.
D. Cointeresarea meningelui.
E. Manifestări extrapiramidale.
338. Simptomele şi semnele neurologice din deficitul de cobalamină sunt următoarele:

A. Instabilitate la mişcări.
B. Acroparestezii.
C. Ataxie.
D. Afazia mixtă.
E. Romberg şi Babinski pozitive.
RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pg. 717
339. Incidenţa anemiei pernicioase este substanţial crescută la pacienţii cu următoarele afecţiuni
imunologice, exceptând:
A. Boala Graves.
B. Tiroidită.
C. Hipoparatiroidism.
D. Arterita temporală.
E. Hiperparatiroidismul primar.
RASPUNS CORECT: D, E Pg. 717

340. Pacienţii cu anemie pernicioasă au anticorpi circulanţi anormali după cum urmează:
A. 90% au anticorpi anticelule parietale.
B. 70% au anticorpi antimitocondriali.
C. 60% au anticorpi antifactor intrinsec.
D. 50% au anticorpi antieritrocitari.
E. 30% au anticorpi anti-ADN nativ.
341. *Atrofia gastrică din anemia pernicioasă interesează următoarele porţiuni ale stomacului, cu
excepţia:
A. Corpului gastric.
B. Fundus-ului gastric.
C. Fornix-ului gastric.
D. Antrului.
E. Feţei anterioare.
RASPUNS CORECT: D Pg. 718
342. Pacienţii cu anemie pernicioasă sunt predispuşi mai frecvent la:

A. Ulcer duodenal.
B. Neoplasm gastric.
C. Polipoză gastrică.
D. Boală de reflux gastroesofagian.
E. Hernie hiatală.
343. În anemia pernicioasă examenele de laborator vor arăta:

A. Hipergastrinemie.
B. Hipogastrinemie.
C. Aclorhidrie pentagastrin refractară.
D. Normoclorhidrie.
E. Hiperclorhidrie.
344. Anemia pernicioasă are următoarele caracteristici clinice:

A. Debut insidios.
B. Debut acut.
C. Evoluţie rapid progresivă.
D. Evoluţie lent progresivă.
E. Complicaţii neurologice acute la debut.
RASPUNS CORECT: A, D Pg. 718
345. *Anemia pernicioasă este neobişnuit de frecventă la pacienţii cu:

A. Hipergamaglobulinemie.
B. Hipogamaglobulinemie.
C. Agamaglobulinemie.
D. Gamaglobulinemie normală.
E. Proteinemie între 6 - 8g%.
346. Anemia megaloblastică se poate dezvolta după:

A. Gastrectomie totală.
B. Ingestia de agenţi corosivi.
C. Ingestia pe termen scurt a unor cantităţi mari de inhibitori ai pompei de protoni.
D. Gastrectomia parţială.
E. Colecistectomie.
347. Colonizarea intestinului subţire de către un număr mare de bacterii care consumă
cobalamina nu poate duce la:
A. Constipaţie.
B. Creatoree.
C. Steatoree.
D. Sindrom de intestin iritabil.
E. Peritonită acută.
RASPUNS CORECT: A, B, D, E Pg. 718
348. Următoarele afecţiuni compromit capacitatea de absorbţie a ileonului distal producând un

deficit de cobalamină, cu excepţia:
A. Enterita regională.
B. Sindromul Zollinger-Ellison.
C. Boala Whipple.
D. Tuberculoza.
E. Pancreatita cronică.
RASPUNS CORECT: B, E
349. *Malabsorbţia cobalaminei prin împiedicarea transferului vitaminei de pe factorul R pe

factorul intrinsec este caracteristică:
A. Sprue tropical.
B. Sprue non-tropical.
C. Pancreatita cronică.
D. Tuberculoza intestinală.
E. Ileita terminală.
350. În deficitul de acid folic apar următoarele manifestări:

A. Cheilita.
B. Glosita.
C. Diareea.
D. Anomaliile neurologice.
E. Malnutriţia.
RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pg. 718
351. Deficitul de acid folic în timpul sarcinii nu induce la un nou-născut anomalii ale:
A. Aparatului cardiovascular.
B. Sistemului osteoarticular.
C. Tubului neural.
D. Aparatului respirator.
E. Aparatului renal.
RASPUNS CORECT: A, B, D, E Pg. 718
352. Anemia megaloblastică refractară nu se asociază cu o incidenţă crescută a:

A. Purpurei trombocitopenice.
B. Leucemiei acute.
C. Hemolizei autoimune.
D. Trombocitozei.
E. Eozinofiliei.
RASPUNS CORECT: A, C, D, E Pg. 719
353. Anemia megaloblastică acută poate surveni după:

A. Rahianestezie.
B. Anestezia cu protoxid de azot.
C. Transfuzii multiple.
D. Nutriţia parenterală totală.
E. Administrare de Trimetoprim.
RASPUNS CORECT: B, C, D, E Pg. 720
354 *Reticulocitoza este maximă după terapia de substituţie a deficitului de cobalamină la:
A. 4 - 5 zile după începerea tratamentului.
B. La 10 zile după începerea terapiei.
C. 14 zile de la iniţierea tratamentului.
D. La 7 zile de la iniţierea terapiei.
E. La 3 zile de la iniţierea tratamentului.
LEUCEMIA MIELOIDĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ
355.*Următoarele afirmaţii referitoare la leucemia mieloidă acută sunt adevărate cu excepţia:

A. Incidenţa leucemiei mieloide acute creşte cu vârsta
B. Nu există date directe cu privire la etiologia virală
C. În ultimii 20 de ani incidenţa a suferit modificări semnificative
D. Iradierea terapeutică singură pare să crească puţin riscul
E. Sindroamele cu aneuploidie cromozomială a celulelor somatice sunt asociate cu
incidenţă crescută leucemiei mieloide acute
356.*Care din sindroamele enumerate mai jos nu sunt asociate cu creşterea incidenţei leucemiei
acute:
A. Sindromul Klinefelter
B. Sindromul Patau
C. Sindromul Turner
D. Sindromul Down
E. Sindromul Bloom
RASPUNS CORECT: C Pg . 750
357.*Următorul tip de leucemie mieloidă acută are răspuns clinic excelent la tretinoin:
A. M3 cu t(15; 17)
B. M2 cu t(8; 21)
C. M5 cu t(9; 11)
D. M2 cu t(q22; q23)
E. M5 cu translocaţii care implică 11q23
RASPUNS CORECT: A Pg 752
358.*În leucemia mieloidă acută reacţia peroxidazei este limitată sau nu apare deloc la tipurile:
A. M1 şi M2
B. M5 şi M7
C. M4 şi M5
D. M6 şi M4Eo
E. M3 şi M6
359. *Sângerările tractului gastrointestinal, intrapulmonare sau intracraniene se observă mai

frecvent în leucemia mieloidă acută tip:
A. M1
B. M6 şi M7
C. M3
D. M4 şi M5
E. M4Eo
360. *Următoarele afirmaţii referitoare la modificările hematologice din leucemia acută

mieloblastică sunt adevărate cu excepţia:
A. Anemia este de obicei normocromă şi normocitară
B. Numărul mediu de leucocite la prezentare este de aproximativ 15000/µl
C. Din punct de vedere morfologic neutrofilele prezintă lobulaţie anormală şi deficit
de granulaţie
D. Mai mult de 5% din pacienţi nu au celule leucemice detectabile în sângele
periferic
E. Se observă plachete cu de dimensiuni mari şi de forme bizare cu granulaţii
anormale
361. *Riscul crescut de deces precoce în cursul tratamentului de inducţie la pacienţii cu

leucemie mieloidă acută apare în următoarele situaţii cu excepţia:
A. Hepatomegalie
B. Hiperbilirubinemie
C. Hiperleucocitoză >100000/µl
D. Hipofibrinogenemie
E. Tineri
RASPUNS CORECT: E Pg. 753
362. *Anomalia cromozomială ce împiedică remisiunea completă cu chimioterapie standard la

pacienţii cu leucemie mieloidă acută este:
A. t(8; 21)
B. inv(16)
C. t(15;17)
D. inv(3)
E. del(5q)
363. Un pacient cu leucemie mieloidă acută este în remisie când sunt îndeplinite următorele
condiţii:
A. Hematocritul este mai mare de 38%
B. Hemoglobina este mai mare de 11g%
C. Numărul de neutrofile în sângele periferic este mai mare sau egal cu 1500 /µl
D. Corpi Auer prezenţi
E. Numărul plachetelor mai mare sau egal cu 100000/µl
RASPUNS CORECT: CE Pg. 753
364. Riscul de deces precoce în cursul tratamentului de inducţie la pacienţii cu leucemie

mieloidă acută apare în următoarele situaţii:
A. Leucostază pulmonară
B. Vârstă tânără
C. Hepatomegalie
D. Hiperfibrinogenemie
E. Hiperbilirubinemie
RASPUNS CORECT: ACE Pg. 753
365. Următoarele afirmaţii referitoare la prognosticul leucemiei mieloide acute sunt adevărate:
A. Pacienţii cu t(8; 21) şi cu inv(16) au un prognostic foarte bun
B. Pacienţii fără anomalii citogenetoce sau cu t(15; 17) au prognostic moderat
favorabil sub tratament cu doze mari de citarabină
C. Pacienţii cu inv(3) ajung la remisiune completă cu chimioterapie standard de
inducţie
D. Pacienţii cu del(5q) au un prognostic foarte prost
E. Pacienţii cu anomalii care implică 12p au un prognostic foarte bun
RASPUNS CORECT: ABD Pg. 753

366. Prezenţa genei 1 la pacienţii cu leucemie mieloidă acută are următoarele efecte:
A. Conferă sensibilitate crescută la medicamente
B. Codifică o proteină ce pompează activ în afara celulei compuşi lipofilici
C. Determină o rată mai mică a remisiunii complete
D. Conferă rezistenţă multiplă la medicamente
E. Determină alungirea duratei perioadelor de remisiune.
RASPUNS CORECT: BCD Pg. 754
367. Evaluarea diagnostică a pacienţilor cu leucemie mieloidă acută implică

A. Puncţie hepatică ghidată ecografic
B. EKG şi evaluarea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
C. Computer tomografie cu emisie de pozitroni
D. Timp de protrombină
E. Radiografie toracică
RASPUNS CORECT: BDE Pg. 753
368. Următoarele afirmaţii referitoare la semnele fizice ale pacienţilor cu leucemie mieloidă
acută sunt adevărate:
A. Infiltrarea cu celule blastice leucemice a gingiilor, pielii, ţesuturilor moi sau
meningelui sunt caracteristice pentru subtipurile M4 şi M5
B. Febra, hepatomegalia, splenomegalia sunt mai frecvente la subtipul M2
C. Hemoragiile retiniene sunt observate la 15% din pacienţi
D. Sângerările gastrointestinale, hemoragiile intrapulmonare sau intracraniene se
observă mai frecvent în leucemia M3
E. Sângerările asociate cu coagulopatii pot să apară şi în leucemia de tip M5
RASPUNS CORECT: ACDE Pg. 752
369. Următoarele afirmaţii referitoare la modificările hematologice din leucemia acută

mieloblastică sunt false:
A. Anemia este de obicei macrocitară
B. Numărul mediu de leucocite la prezentare este de aproximativ 15000/µl
C. Din punct de vedere morfologic neutrofilele prezintă lobulaţie anormală şi deficit
de granulaţie
D. Mai mult de 5% din pacienţi nu au celule leucemice detectabile în sângele
periferic
E. Se observă plachete cu de dimensiuni mari şi de forme bizare cu granulaţii
anormale
RASPUNS CORECT: AD Pg. 752

370. Uneori simptomele de debut ale leucemiei mieloide acute pot fi următoarele cu excepţia:
A. Fracturi osoase spontane
B. Dureri osoase
C. Diaforeză
D. Hipertensiune arterială
E. Tahicardie ventriculară
RASPUNS CORECT: ADE Pg: 752
371. Tumorile cu celule leucemice la pacienţii cu leucemie mieloidă acută au următoarele

caracteristici:
A. Sunt numite keratoame
B. Apar în situaţii rare
C. Sunt numite sarcoame granulocitare sau cloroame
D. Sunt foarte frecvente
E. Sunt mai frecvente la pacienţii cu translocaţii t(8; 21)
RASPUNS CORECT: BCE Pg: 752
372. Următoarele afirmaţii referitoare la genele ce joacă un rol cauzal în geneza leucemiei
mieloide acute sunt adevărate:
A. Translocaţia 15; 17 caracteristică pentru M3 codifică o proteină-himeră Pml/Rar-
alfa
B. Anomalia inv(16) este caracteristică pentru subtipul M5
C. Translocaţia 8; 21 implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21
D. Anomaliile genei ALL1 sunt relativ frecvente la pacienţii cu rearanjamente
citogenetice al q23; q21
E. Majoritatea translocaţiilor care implică 11q23 rearanjază gena ALL1
F.
373. Anomaliile citogenetice asociate în mod invariabil cu un grup specific FAB al leucemiei
mieloide acute sunt:
A. t(8;21)(q22;q22) cu M2
B. t(15;17)(q22;q11-12) cu M3
C. t(9;11)(q22;q23) cu M5
D. inv(16)(p13;q22) cu M4Eo
E. translocaţii care implică 11q23 cu M5
RASPUNS CORECT: BD Pg. 751
374. Anomaliile cromozomiale recurente din leucemia mieloidă acută au fost asociate cu
caractere clinice specifice astfel:
A. Limfadenopatia cu inv(16)
B. Implicarea sistemului nervos central cu t(9;11)
C. Cloromul cu t(8;21)
D. Coagularea intravasculară diseminată cu del(5q) şi del(7q)
E. Diabetul insipid, febra şi infecţia cu monosomia 7
375. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierea anomaliilor cromozomiale cu caracterele

clinice din leucemia acută sunt adevărate cu excepţia:
A. Limfadenopatia este asociată cu inv(16)
B. Implicarea sistemului nervos central cu t(9;11)
C. Cloromul este asociat cu t(8;21)
D. Coagularea intravasculară diseminată cu t(15;17)
E. Diabetul insipid, febra şi infecţia cu del(5q) şi del(7q)
RASPUNS CORECT BE Pg. 751
376. În leucemia mieloidă următoarele aspecte privind activitate peroxidazică sunt adevărate:
A. M1 nu are activitate peroxidazică
B. M5 şi M7 au reacţia peroxidazei redusă sau absentă
C. M4 prezintă o activitate redusă
D. M5 şi M7 au reacţia peroxidazei intens pozitivă
E. M2 şi M3 sunt cele mai intens peroxidazo-pozitive
RASPUNS CORECT: BCE Pg. 751
377. Care din sindroamele enumerate mai jos sunt asociate cu creşterea incidenţei leucemiei
acute:
A. Sindromul Klinefelter
B. Sindromul Patau
C. Sindromul Turner
D. Sindromul Down
E. Sindromul Bloom
RASPUNS CORECT: ABDE Pg. 750
378. Citometria de flux este utilă pentru diagnosticul următoarelor subtipuri FAB ale leucemiei
mieloide acute:
A. M1
B. M0
C. M4
D. M6
E. M7
RASPUNS CORECT: AE Pg 751

379. Bolile moştenite cu fragilitate cromatiniană excesivă asociate cu incidenţă crescută a
leucemiei mieloide acute sunt:
A. Sindromul Bloom
B. Anemia Fanconi
C. Ataxia-telangiectazia
D. Sindromul Patau
E. Sindromul Kostmann
RASPUNS CORECT: ABCE Pg. 750
380. *Următoarele afirmaţii referitoare incidenţa leucemiei mieloide cronice sunt adevărate cu
excepţia:
A. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte lent cu vârsta până la mijlocul celei
de-a patra decade
B. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte rapid după mijlocul celei de-a patra
decade
C. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mare la bărbaţi decât la femei
D. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mică la bărbaţi decât la femei
E. Incidenţa leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 de locuitori
pe an
381*În leucemia mieloidă cronică se identifică prin metode citogenetice sau moleculare
expansiunea clonală a unei celule-suşă ce posedă translocaţie reciprocă între cromozomii:
A. 15 şi 17
B. 8 şi 21
C. 9 şi 22
D. 9 şi 11
E. 11 şi 17
382*Translocaţia reciprocă între cromozomii 9 şi 22 în leucemie mieloidă cronică are ca

rezultat:
A. Răspuns excelent la tratamentul cu tretinoin
B. Fuziune cap-la-coadă a genei BCR cu gena ABL
C. Rearanjarea genei ALL1
D. Codificarea proteinei-himeră Pml/Rar-alfa
E. Implicarea genei LMA1
383*Caracteristica citogenetică a leucemiei mieloide cronice observată în 90-95% din cazuri

este:
A. t(8;21)(q22;q22)
B. t(15;17)(q22;q11-12)
C. t(9;22)(q34;q11)
D. t(9;11)(q22;q23) cu M5
E. inv(16)(p13;q22) cu M4Eo
384. *Următoarele afirmaţii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt adevărate
cu excepţia:
A. Nu există o corelaţie clară cu expunerea la medicamente citotoxice
B. Nu există date directe care să sugereze o etiologie virală
C. Fumatul accelerează evoluţia spre criza blastică
D. Studiile asupra supravieţuitorilor exploziilor atomice au demonstrat efectul
radiaţiilor
E. Agenţii alkilanţi sunt factori declanşatori ai crizei blastice
385. *Următoarele afirmaţii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt false cu
excepţia:
A. Există o corelaţie clară cu expunerea la medicamente citotoxice
B. Există date directe care sugerează o etiologie virală
C. Fumatul accelerează evoluţia spre criza blastică
D. Studiile asupra supravieţuitorilor exploziilor atomice au demonstrat absenţa
efectului radiaţiilor
E. Agenţii alkilanţi sunt factori declanşatori ai crizei blastice
386. *Produsul genei de fuziune care rezultă din translocaţia t(9; 22) este:
A. Proteina Pml/Rar-alfa
B. Factorul CBFA
C. Proteina p190 BCR-ABL
D. Proteina p210 BCR-ABL
E. Proteinele Am 11 şi Pebp 2
RASPUNS CORECT: D Pg 758
387. *Indicele Sokal consideră ca indicatori de prognstic importanţi următorii parametrii cu

excepţia:
A. Procentul de celule blastice circulante
B. Dimensiunile splinei
C. Numărul de plachete
D. Vârsta
E. Numărul de leucocite

388. Indicele Sokal consideră ca indicatori de prognstic importanţi pentru leucemia mieloidă
cronică următorii parametrii:
C. Timpul de protrombină
D. Vârsta
389. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică sunt
:
A. Vârsta egală sau mai mare de 60 de ani
B. Palchete 700.000/mL sau mai mult
C. Bazofile sub 3% în sânge
D. Celule blastice 3% sau peste în sânge
E. Celule blastice sub 3% în măduvă
RASPUNS CORECT: ABD Pg. 759.
390. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică sunt
următorii cu excepţia :
B. Palchete 700.000/mL sau mai mult
D. Celule blastice 3% sau peste în sânge
E. Celule blastice sub 3% în măduvă
RASPUNS CORECT: CE Pg. 759.
391. Criza blastică din leucemia mieloidă cronică determină apariţia următoarelor tipuri de
leucemii:
A. Mieloidă acută în jumătate din cazuri
B. Limfoidă aută la o treime din cazuri
C. Limfom Hodgkin la un sfert din cazuri
D. Eritroleucemie în 10% din cazuri
E. Mielom multiplu în 20% din cazuri
392. Accelerarea leucemiei mieloide cronice este definită prin:

A. Progresia anemiei
B. Bazofile peste 20%
C. Celule blastice şi promielocite în sânge şi măduvă sub 30%
D. Plachete sub 100.000/µl
E. Anomalie Pelger-Huët
393. Trecera în faza accelerată sau în stadiul blastic al bolii la un pacient cu leucemie mieloidă
cronică este sugerată de:
A. Febră inexplicabilă
B. Dureri articulare şi osoase
C. Administarea unor doze tot mai mici de medicamente
D. Sângerare
E. Tromboze şi infecţii
RASPUNS CORECT: ABDE Pg. 758
394. În mometul diagnosticului al pacientul cu leucemie mieloidă cronică se constată:

A. Anemie macrocitară
B. Scăderea fosfatazei alacaline din celule LMC
C. Creşterea nivelului seric al vitaminei B 12
D. Anemie normocromă, normocitară
E. Număr scăzut de plachete
RASPUNS CORECT: BCD Pg. 758
395. Fixarea secvenţelor BCR la ABL are ca rezultat trei modificări funcţionale:
A. Proteina Abl devine activă constitutiv ca o enzimă tirozin-kinază
B. Implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21
C. Activitatea ADN de legare a proteinei la Abl este atenuată
D. Codifică o proteină-himeră Pml/Rar-alfa
E. Legarea Abl de filamentele citoscheletice de actină este amplificată
RASPUNS CORECT: ACE Pg 758
396. Fixarea secvenţelor BCR la ABL determină următoarele modificări funcţionale cu

excepţia:
A. Proteina Abl devine activă constitutiv ca o enzimă tirozin-kinază
B. Implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21
C. Activitatea ADN de legare a proteinei la Abl este atenuată
D. Codifică o proteină-himeră Pml/Rar-alfa
E. Legarea Abl de filamentele citoscheletice de actină este amplificată
RASPUNS CORECT: BD Pg. 758

397. Alterările structurale ale următoarelor gene sunt asociate cu evoluţia progresivă a
leucemiei mieloide cronice:
A. Gena p53
B. Gena ALL1
C. Gena PML
D. Gena retinoblastomului
E. Gena RAS
RASPUNS CORECT: ADE Pg. 758
398. Alterările structurale ale următoarelor gene sunt asociate cu evoluţia progresivă a
leucemiei mieloide cronice cu excepţia:
A. Gena p53
B. Gena ALL1
C. Gena PML
D. Gena retinoblastomului
E. Gena RAS
RASPUNS CORECT: BC Pg 758
399. Transformarea blastică a leucemiei mieloide cronice este anunţată de:

A. Prezenţa genei ALL1
B. Metilarea progresivă de novo la locus BCR-ABL
C. Apariţia proteineiPebp2
D. Apariţia proteinei p190 BCR-ABL
E. Prezenţa unei gene MYC alterate
400. Examenul fizic al pacienţilor cu leucemie mieloide cronică poate evidenţia următoarele
aspecte cu excepţia:
B. Splenomegalie minimă sau moderată
C. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor
D. Uneori asocierea hepatomegaliei uşoare
E. În rare cazuri, limfadenopatie şi cloroame
RASPUNS CORECT: AC Pg. 758
401. Examenul fizic al pacienţilor cu leucemie mieloide cronică poate evidenţia următoarele
aspecte:
B. Splenomegalie minimă sau moderată
C. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor
D. Uneori asocierea hepatomegaliei uşoare
E. În rare cazuri, limfadenopatie şi cloroame
402. Indicele Sokal consideră ca fiind indicatorii de prognstic cei mai importanţi următorii
parametrii:
C. Numărul de plachete
D. Vârsta
RASPUNS CORECT: ABCD Pg. 759
403. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică
sunt următorii:
B. Palchete 700.000/mL sau peste
D. Celule blastice 3% sau peste în sânge şi 5% sau peste în măduvă
E. Splina nepalpabilă
404. Următoarele afirmaţii referitoare incidenţa leucemiei mieloide cronice sunt adevărate:
A. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte lent cu vârsta până la mijlocul celei
de-a patra decade
B. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte rapid după mijlocul celei de-a patra
decade
C. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mare la bărbaţi decât la femei
D. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mică la bărbaţi decât la femei
E. Incidenţa leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 de locuitori
pe an
RASPUNS CORECT: ABCE pg. 757

LITIAZA VEZICULARĂ ŞI A CBP
404. Elementele ce contribuie la litogeneza biliară sunt următoarele:

A. Inflamaţia
B. Disectazia cervico-chistică
C. Metaplazia biliară
D. Displazia veziculară
E. Tulburarea metabolismului colesterolului
RASPUNS CORECT – ABE (p.1915)
405. Referitor la etiopatogenia litiazei veziculare

A. Excesul de colesterol în bilă determină apariţia nucleilor de precipitare
B. Excesul de lecitină în bilă determină apariţia nucleilor de precipitare
C. Excesul de acizi biliari în bilă determină apariţia nucleilor de precipitare
D. Staza favorizează alterarea raportului colesterol/acizi biliari
E. Infecţia favorizează alterarea raportului colesterol/acizi biliari
RASPUNS CORECT – ADE (p.1915)
406. *Următoarele tipuri de obstacole în evacuarea bilei nu sunt factori favorizanţi ai litiazei
biliare:
A. Modificările distrofice cervico-cistice
B. Stenozele sclero-inflamatorii pericistice
C. Hiperplazia valvelor Heister
D. Hiperfuncţia sfincterului Kapandji
E. Diafragma endocervicală
RASPUNS CORECT – D (p.1916)
407. Faza tulburărilor dispeptice din litiaza veziculară se exprimă prin:

A. Colică biliară
B. Disconfort digestiv postprandial
C. Sindrom migrenos
D. Icter
E. Tulburări de transit
RASPUNS CORECT – BCE (p.1916)
408. Faza durerilor paroxistice din litiaza veziculară se exprimă prin:

A. Greţuri şi vărsături
B. Nimic nu este caracteristic
C. Semnele colecistitei acute
D. Colică biliară
E. Tulburări de transit
RASPUNS CORECT – AD (p.1916)
409. Formele pseudoneoplazice din litiaza veziculară se exprimă prin:

A. Icter după colică
B. Icter afebril
C. Icter ce însoţeşte colica
D. Icter recurent
E. Nu se exprimă prin icter
RASPUNS CORECT – B (p.1917)
410. Următoarele afirmaţii referitoare la formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare sunt
false:
A. Coexistenţa ulcer-colecistopatie este rară
B. Coexistenţa colecistopatie – boală de reflux gastro-esofagian este întamplătoare
C. Bolnavul cu suferinţă de tip digestiv necesită obligatoriu ecografie hepato-bilio-
pancreatică
D. Forma latentă reprezintă o descoperire incidentală cu ocazia unei ecografii
E. Cele mai recvente sunt formele dureroase şi cele acute (colecistita acută)
RASPUNS CORECT – AB (p.1916-1917)
411. Ecografia în diagnosticul litiazei veziculare:

A. Este o metodă aproape infailibilă
B. Are eficienţă limitată în cazul calculilor radiotransparenţi
C. Are eficienţă limitată în cazul calculilor radioopaci
D. Se poate efectua la valori ale bilirubinei peste 3 mg/dl
E. Apreciază forma, volumul, pereţii şi conţinutul colecistului
RASPUNS CORECT – ADE (p.1917)
412.*În cadrul diagnosticului imagistic al litiazei veziculare:

A. Colecisto-colangiografia este utilă pentru calculi radiotransparenţi
B. Scintigrama hepato-biliară se foloseşte în formele anicterice
C. CT nu apare în algoritmul explorărilor litiazei veziculare
D. Ecografia are valoare remarcabilă în formele asociate cu litiază de cale biliară
principală
E. Ecografia nu se foloseşte atunci când bilirubina este mai mare de 3 mg/dl
RASPUNS CORECT – C (p.1918)

413.*Colica biliară din litiaza veziculară se pretează la diagnostic diferenţial cu următoarele
afecţiuni cu excepţia:
A. Sindromul Tietze
B. Zona zoster
C. Periartrita scapulo-humerală
D. Colica salpingiană dreaptă
E. Colica renală dreaptă
414. Forme clinice particulare implică coexistenţa litiazei veziculare cu următoarele boli:
A. Cancerul colonic
B. Cancerul ovarian
C. Boala de reflux gastro-esoagian
D. Pneumonia de aspiraţie
E. Iridociclita
RASPUNS CORECT – AC (p.1919)
415. Bacteriile implicate în producerea colecistitei acute sunt:

A. Klebsiella
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Stafilococul
D. Pneumococul
E. E. Coli
RASPUNS CORECT – ACE (p.1920)
416.*Următoarele organe nu sunt implicate în formarea plastronului vezicular:

A. Colonul transvers
B. Colonul drept
C. Duodenul
D. Marele epiploon
417.*Incidentele şi accidentele din cursul colecistectomiei apar mai recvent în cazul:

A. Colecistitei acute
B. Colecistitei sclero-atrofice
C. Hidropsului vezicular
D. Colecistopatiilor nelitiazice
E. Colecistitei cronice hiperplazice

418.*Cei mai agresivi calculi bilari sunt:
A. Microcalculi cu diametrul de 1-3 mm care pasează uşor zona cervico-cistică
B. Calculi cu diametrul de 6-10 mm pentru că se impactează în zona cervico-cistică
producând un hidrops vezicular
C. Calculi cu diametrul peste 2 cm ce pot provoca leziuni de decubit la nivelul
peretelui colecistic
D. Toate răspunsurile sunt corecte
E. Nici un răspuns nu este corect
RASPUNS CORECT – A (p.1921)
419.*Forme anatomo-patologice de fistule biliare sunt următoarele, cu excepţia:

A. Fistula bilio-biliară
B. Fistula bilio-bronşică
C. Fistula bilio-duodenală
D. Fistula bilio-colică
E. Fistula bilio-cutanată
420. Criteriile pe care un pacient cu litiază veziculară trebuie să le îndeplinească pentru a

intra în protocolul de litotriţie extracorporeală sunt:
A. Calculi multipli
B. Bilă neinfectată
C. Cistic larg
D. Perete vezicular gros
E. Metoda nu se foloseşte în litiaza veziculară
421. Colangiografia peroperatorie efectuată în cursul colecistectomiei are următoarele

indicaţii:
A. Episod icteric recent
B. Episod icteric actual
C. Calculi veziculari mari
D. Cistic larg, cu diametrul peste 2 mm
E. Diametrul căii biliare principale peste 10 mm
RASPUNS CORECT – ABDE (p.1924)
422. Sursa veziculară a litiazei coledociene este confirmată de:

A. Forma faţetată
B. Forma muriformă
C. Aspectul pigmentar al calculilor
D. Compoziţia bogată în colesterină
E. Volumul relativ mare al calculului
RASPUNS CORECT – ABD (p.1925)
423. Datele clinice care susţin originea veziculară a calculilor coledocieni sunt:
A. Vechimea mare a bolii litiazice
B. Vârsta tânără a pacientului
C. Absenţa simptomatologiei
424. Calculii coledocieni primari:

A. Constituie o eventualitate relativ frecventă
B. Au formă ovoidală
C. Sunt faţetaţi
D. Au formă cilindrică
E. Sunt duri
RASPUNS CORECT – BD (p.1925-1926)
425. Calculii coledocieni cu origine în căile biliare intrahepatice:

A. Pot fi autohtoni, de natură pigmentară
B. Pot apare prin migrare
C. Adeseori sunt dispuşi “în cometă”
D. Toate afirmaţiile sunt corecte
E. Nici o afirmaţie nu este corectă
RASPUNS CORECT – ABCD (p.1926)
426. *Următoarele afirmaţi referitoare la calculii unici coledocieni sunt false:

A. Este rar
B. Are origine coledociană primitivă
C. Este friabil
D. Are formă cilindrică
E. Este faţetat
RASPUNS CORECT – E (p.1926)
427. Următoarele afirmaţii referitoare la calculi multipli coledocieni sunt adevărate:

A. Sunt rari
B. Au formă ovalară
C. Au formă poliedrică
D. Au formă de obuz
E. Dacă sunt secundari au, de obicei, consistenţă fermă
RASPUNS CORECT – BCE (p.1926)
428. Calculii CBP se pot localiza

A. Oriunde la nivelul CBP
B. Cel mai adesea se opresc în porţiunea duodeno-pancreatică şi la nivelul
coledocului terminal
C. Se dezvoltă mai frecvent în căile biliare intrahepatice
D. Calculii nu stagnează niciodată în calea biliară datorită fluxului biliar
E. Se pot dezvolta în diverticuli
429. Forma anatomo-clinică simplă a litiazei hepatocoledocului

A. Se caracterizează prin prezenţa calculilor migraţi
B. De obicei calculi sunt bine formaţi, faţetaţi, nesfăramicioşi
C. Poate cuprinde calculi coledocieni autohtoni sau migraţi din colecist
D. Operaţia de elecţie este coledocolitotomia
E. De multe ori sunt necesare derivaţii biliare interne pentru tratamentul acestor
forme
RASPUNS CORECT – ABD (p.1927)
430. Triada Charcot-Villard cuprinde:

A. Durere
B. Sindrom dispeptic biliar
C. Icter
D. Şoc
E. Febră
431. Durerea din forma clasică de litiază coledociană

A. Apare rar
B. Se instalează, de obicei, brusc
C. Se instalează la 3-5 ore după cină
D. Se instalează foarte frecvent către miezul nopţii
E. Rareori se localizează în epigastru
RASPUNS CORECT – BCD (p.1929)
432. Febra din forma clasică de litiază coledociană

A. Este prezentă la circa 33% din cazuri
B. Este cel mai characteristic simptom din triada Charcot
C. Apare în pusee de 38-39 C
D. Se însoţeşte de frison
E. Ascensiunea şi defervescenţa febrei se fac lent
RASPUNS CORECT – ACD (p.1929)
433. Icterul din forma clasică de litiază coledociană

A. Este semnul major
B. Apare la 12-24 ore după colică
C. Apare în procent variabil de 33-70%
D. Este progresiv, fără remisiuni
E. Apare rareori acesta fiind, de obicei, apanajul neoplasmelor
RASPUNS CORECT – ABC (p.1929
434. Forma anatomo-clinică malignă a litiazei coledociene

A. Se mai numeşte împietruire coledociană
B. Este o formă rară
C. Calea biliară este spastică, mulată pe calculi
D. Necesită, de preferinţă, coledocolitotomie
E. Calculii pătrund adanc şi în căile biliare intrahepatice
435. *Următoarele elemente nu aparţin pentadei Reynolds-Dargan

A. Febră
B. Hipotensiune arterială
C. Stare confuzivă
D. Greţuri, vărsături
E. Dureri în hipocondrul drept
436. Complicaţiile angiocolitei sunt următoarele:

A. Peritonita
B. Bronhopneumonia
C. Abcesele hepatice
D. Embolii vasculare periferice
E. Endocardita vegetantă
RASPUNS CORECT – ABCE (p.1931)
437. Antibiotice utilizate în tratamentul angiocolitei sunt:

A. Ampicilina avand în vedere eliminarea sa biliară
B. Gentamicina va trebui evitată datorită spectrului bacterian îngust
C. Cefalosporinele au o eficienţă crescută
D. Penicilina este antibioticul de elecţie
E. Metronidazolul
438. *Bilirubina serică dozată în litiaza căii biliare principale:
A. Reprezintă un test esenţial
B. Adeseori depăşeşte valoarea de 25 mg/dl
C. Poate depăşi chiar 40 mg/dl cu predominenţa formei directe
D. Bilirubina indirectă are valori de 0-0,2 mg/dl
RASPUNS CORECT – A (1932-1933)
439. Fosfataza alcalină dozată în litiaza căii biliare principale

A. Este secretată de osteoblaşti
B. Este secretată, probabil, de celulele Kupfer
C. Se elimină pe cale biliară şi renală
D. Depăşeşte frecvent 200 U.I.
E. În general există concordanţă între creşterea valorilor sale şi ale bilirubinei
440. Colangiografia intravenoasă în litiaza căii biliare principale

A. Este o metodă de opacifiere rapidă a CBP
B. Nu permite vizualizarea colecistului
C. Lipsa de opacifiere a hepato-coledocului se poate datora pasajului rapid al bilei în
duoden
D. Este o tehnică larg utilizată practic neavând contraindicaţii
E. Rata complicaţiilor este mai mică faţă de ERCP
441. Ecografia căilor biliare în litiaza căii biliare principale

A. Permite stabilirea diametrului CBP cu o precizie de până la 90%
B. Permite depistarea calculilor coledocieni cu precizie de până la 90%
C. Este o metodă de screening pentru adoptarea unei strategii diagnostice ulterioare
D. Este foarte utilă în cazul pacienţilor obezi
E. Permite vizualizarea CBP chiar când aceasta este acoperită de intestinele pline cu
gaze
RASPUNS CORECT – AC (p.1933)
442. Tomografia computerizată abdominală în litiaza căii biliare principale

A. Oferă imagini mai concludente decât ecografia la pacienţii obezi
B. Oferă imagini mai concludente decât ecografia la pacienţii cu meteorism
abdominal pronunţat
C. Oferă imagini mai concludente decât ecografia în explorarea coledocului
retroduodenal
D. Calculii de colesterină pot fi vizualizaţi pană la un diametru de 1 mm
E. Este o metodă de primă intenţie graţie valorii sale informaţionale
RASPUNS CORECT – ABC (p.1934)
443. *Următoarele nu sunt indicaţii pentru practicarea ERCP:

A. Puseuri icterice recente
B. Pacienţi cu teste de colestază pozitive
C. Puseuri recente de colecistită acută
D. Suspiciune de litiază veziculară
E. Puseuri recente de colangită acută
444. Contraindicaţiile ERCP ţin de:

A. Afecţiuni cardiace şi pulmonare
B. Discrazii sangvine
C. Prezenţa ascitei
D. Prezenţa icterului
E. Prezenţa colangitei
RASPUNS CORECT – ABC (p.1935)
445. Dintre constatările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat, cu pereţi supli, ca
o venă, corespunde:
A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabil
B. Stenozei oddiene
C. Pancreatitei cefalice
D. Litiazei coledociene recente
E. Unor multiple pusee de angiocolită
RASPUNS CORECT – ACD (p.1936-1937)
446. Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul moderat dilatat, cu

pereţii îngroşaţi, de culoare albă sidefie corespunde:
B. Stenozei oddiene
D. Pancreatitei cronice cefalice
RASPUNS CORECT – CD (p.1936-1937)
447. *Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat cu aspect

similar unei artere corespunde:
B. Stenozei oddiene
D. Pancreatitei cronice cefalice
RASPUNS CORECT – E (p.1936-1937)
448. Colangiografia intraoperatorie „de depistare“ a litiazei CBP se impune în următoarele

condiţii:
A. Episoade de icter
B. Episoade de pancreatită acută
C. Constatarea unui singur calcul sferic în vezicula biliară
D. CBP pană la 10-12 mm diametru
E. Cand capul pancreasului este indurat
RASPUNS CORECT – ABE (p.1937-1938)
449. *Indicaţii absolute pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:

A. Calculi palpabili
B. CBP dilatată
C. Episoade icterice
D. Detectarea calculilor mici
E. Asocierea puseelor de pancreatită acută
450. *Indicaţii relative pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:

A. Calculi palpabili
B. CBP dilatată
C. Episoade icterice
D. Colangiografie intraoperatorie sugestivă pentru calculi
E. Asocierea puseelor de pancreatită acută
RASPUNS CORECT – BDE (p.1938)
451. Scopul tratamentului chirurgical în litiaza CBP este:

A. Înlăturarea colecistului ca sediu principal al litogenezei
B. Asigurarea unei derivaţii bilio-digestive
C. Dezobstrucţia CBP
D. Asigurarea unui drenaj biliar optim
E. Toate acestea
452. Avantajele coledocoscopiei în litiaza CBP sunt:

A. Tehnica este accesibilă oricărui chirurg
B. Aparatura este simplă şi ieftină
C. Anatomia arborelui biliar este simplă
D. Modificările sunt uşor de recunoscut
E. Toate afirmaţiile sunt adevărate
453. În cazul litiazei CBP, la o dilatare a coledocului de 16-25 mm se impune:

A. O intervenţie pe papilă
B. Hepatico-jejunostomia
C. Coledocoduodenostomia
D. Toate acestea
E. Nici una dintre ele
RASPUNS CORECT – C (p.1940-1941)
Ulcerul gastric şi duodenal - Harrison-ed. Teora 2001, vol.2
454. *Ulcerele duodenale, în special cele localizate posterior, pot penetra cel mai frecvent în:
A. Pediculul hepatic
B. Colon
C. Pancreas
D. Tractul biliar
E. Ficat
Răspuns corect: C Pagina 1768
455. *Precizaţi care dintre următorii anticorpi au titruri mai mari şi sunt mai frecvenţi la pacienţii
cu ulcer duodenal faţă de subiecţii normali?
A. Anticorpii anti-herpes simplex
B. Anticorpii anti-citomegalus virus
C. Anticorpii antirujeolici
D. Anticorpii antirubeolici
E. Anticorpii anti-Shigella
Răspuns corect: A Pagina 1761
456. *Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:

A. Senzaţia de greaţă
B. Durerea epigastrică
C. Fatigabilitatea
D. Inapatenţa
E. Bulimia
F. Răspuns corect: B Pagina 1761
457. *Cel mai precis mijloc de a diagnostica ulcerul duodenal este:

A. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior
B. Ecografia abdominală
C. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
D. Detectarea nivelului seric al gastrinei
E. Determinarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori
Răspuns corect: C Pagina 1762-1763
458. *Care dintre medicamentele utilizate în tratamentul ulcerului gastric prezintă efecte de tip
aldosteronic, determinând retenţie hidrosalină?
A. Lansoprazolul
B. Amoxicilina
C. Carbenoxolona
D. Metronidazolul
E. Ranitidina
459. *Cel mai important stimulant al secreţiei de acid gastric este:

A. Gastrina
B. Somatostatina
C. Colecistokinina
D. Bradikinina
E. Histamina
Răspuns corect: E Pagina 1757
460. *Sindromul dumping tardiv, complicaţie postoperatorie a ulcerului peptic, pare a fi

determinată de:
A. Evacuarea rapidă a conţinutului gastric hiperosmolar în intestinul subţire proximal
B. Hipoglicemia determinată de eliberarea excesivă de insulină
C. Refluxul conţinutului duodenal în stomac
D. Întreruperea fibrelor vagale care inervează viscerele abdominale
E. Supracolonizarea bacteriană a intestinului subţire
Răspuns corect: B Pagina 1770
461. *Durerea asociată ulcerului duodenal care este mai mult amplificată decât ameliorată de
ingestia de alimente şi/sau care este acompaniată de vărsături sugerează:
A. Malignizarea
B. Perforaţia
C. Penetraţia în pancreas
D. Obstrucţia pilorică
E. Penetraţia în tractul biliar
Răspuns corect: D Pagina 1761
462. *Durerea ulceroasă care devine constantă, nu mai este ameliorată de antiacide sau ingestia
de alimente sau care iradiază în spate sau în cadranele superioare poate indica :
A. Penetraţia ulcerului
B. Perforaţia liberă a ulcerului în cavitatea peritoneală
C. Stenoza pilorică
D. Asocierea refluxului gastroesofagian
E. Malignizarea
463. *Precizaţi care dintre următoarele medicamente folosite în tratarea ulcerului peptic
Helicobacter pylori pozitiv poate cauza colită pseudomembranoasă?
A. Subsalicilatul de bismut
B. Tetraciclina
C. Metronidazolul
D. Amoxicilina
E. Famotidina
Răspuns corect: D Pagina 1763-1764
464. *Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric este:

A. Astenia fizică
B. Greaţa
C. Anorexia
D. Pirozisul
E. Durerea epigastrică
465.*Prin examen radiologic baritat în dublu contrast al tractului digestiv superior, rata detecţiei
ulcerului duodenal este de:
A. 50%
B. 75%
C. 90%
D. 45%
E. 60-70%
466. *Ulcerul recurent a fost raportat la pacienţii operaţi pentru ulcer peptic într-un procent de:
A. 1 %
B. 3 %
C. 15 %
D. 5 %
E. 20 %
467. *Rata de recurenţă a ulcerului după vagotomie cu antrectomie este de:

A. 5 %
B. 15 %
C. 20 %
D. 1 %
E. 10 %
468. *Recurenţa ulcerului în primii 5 ani după piloroplastie cu vagotomie tronculară este de:
A. 3 %
B. 5-8 %
C. 10 %
D. 1 %
E. 15 %
469. *Pacienţii cu rezecţie parţială gastrică pentru ulcer peptic au niveluri scăzute ale vitaminei
B12 într-un procent de:
A. 5 %
B. 20 %
C. 14 %
D. 10 %
E. 25 %
470.*Care dintre următoarele medicamente folosite în tratamentul ulcerului duodenal este

contraindicat la femei la vârsta fertilă?
A. Metronidazol
B. Misoprostol
C. Omeprazol
D. Sucralfat
E. Lansoprazol
472. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:

A. Insuficienţă renală cronică
B. Litiază biliară
C. Hiperparatiroidism
D. Gută
E. Boală pulmonară cronică obstructivă
Răspuns corect: A, C, E Pagina 1861
473. Helicobacter pylori poate fi identificat prin:

A. Examinare histologică a fragmentelor de mucoasă gastrică obţinute prin
endoscopie
B. Hemocultură
C. Coprocultură
D. Cultură din fragmente de biopsie obţinute prin endoscopie
E. Detectarea activităţii ureazei
Răspuns corect: A, D, E Pagina 1760
474. Tripla terapie folosită în eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţii cu ulcer
peptic constă din următoarea asociere:
A. Un compus pe bază de bismut, metronidazol, amoxicilină
B. Carbenoxolonă, amoxicilină, tetraciclină
C. Un compus pe bază de bismut, metronidazol, tetraciclină
D. Carbenoxolonă, metronidazol, tetraciclină
E. Sucralfat, pirenzerpină, metronidazol
Răspuns corect: A, C Pagina 1763
475. “Noua triplă terapie” folosită pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori cuprinde
următoarele medicamente:
A. Carbenoxolonă
B. Omeprazol
C. Claritromicină
D. Misoprostol
E. Amoxicilină
Răspuns corect: B, C, E Pagina 1764
476. Incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de:

A. Inhibarea secreţiei pancreatice de bicarbonat de către nicotină sau fumul de ţigară
B. Golirea accelerată a acidului gastric în duoden
C. Creşterea secreţiei acide gastrice
D. Asocierea sau predispoziţia la infecţia cu Helicobacter pylori
E. Scăderea secreţiei de prostaglandine din clasa E
Răspuns corect: A, B, D Pagina 1761
477. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:

A. Cafea
B. Hiperglicemie
C. Bere
D. Vin
E. Prezenţa de grăsimi în duoden
Răspuns corect: A, C, D Pagina 1757-1758
478. Secreţia acidă gastrică poate fi inhibată de:

A. Cafea
B. Hiperglicemie
C. Prezenţa acidului în stomac sau duoden
D. Vin
E. Prezenţa de grăsimi în duoden
479. Durerea din ulcerul duodenal are următoarele caracteristici:

A. Are caracter de arsură
B. Apare la 90 de minute până la 3 ore după masă
C. Nu se ameliorează după administrarea de antiacide
D. Se ameliorează la câteva minute după masă
E. Este accentuată de ingestia de alimente
480. Durerea din ulcerul gastric are următoarele caracteristici:

A. Poate fi precipitată de ingestia de alimente
B. Apare la 90 de minute până la 3 ore după masă
C. Se ameliorează la câteva minute după administrarea de antiacide
D. Se ameliorează la câteva minute după masă
E. Este accentuată de ingestia de alimente
Răspuns corect: A, E Pagina 1767
481. Sindromul de ansă aferentă are următoarele caracteristici:

A. Apare la pacienţii cu rezecţie gastrică cu gastrojejunostomie
B. Distensia şi durerea abdominală sunt ameliorate prin vărsături
C. Se produce prin evacuarea rapidă a conţinutului gastric hiperosmolar în intestinul
subţire proximal
D. Nivelurile amilazei serice pot fi uşor sau moderat crescute
E. Pacienţii pot prezenta malabsorţie, determinată de staza şi supracolonizarea
bacteriană a ansei aferente
Răspuns corect: A, B, D, E Pagina 1770
482. Pacienţii cu gastropatie de reflux biliar au următoarele manifestări clinice:

A. Saţietate precoce
B. Diaforeză
C. Disconfort abdominal
D. Hipotensiune arterială posturală
E. Vărsături
Răspuns corect: A, C, E Pagina 1770
483. Pacienţii cu sindrom dumping precoce pot prezenta următoarele manifestări clinice:
A. Saţietate precoce
B. Diaforeză
C. Palpitaţii
D. Hipotensiune arterială posturală
E. Ameţeli
Răspuns corect: B, C, D, E Pagina 1770
484. Sindromul dumping tardiv se caracterizează prin:

A. Ameţeală
B. Diaforeză
C. Palpitaţii
D. Durere epigastrică persistentă
E. Confuzie
Răspuns corect: A, B, C, E Pagina 1770
485. Ulcerul recurent este mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie chirurgicală
pentru ulcer peptic:
A. Vagotomie cu piloroplastie
B. Vagotomie cu antrectomie
C. Antrectomie cu anastomoză gastroduodenală
D. Vagotomie proximală gastrică
E. Gastrojejunostomie
Răspuns corect: A, D Pagina 1770
486. Mecanismele de apărare ale mucoasei gastrice includ:

A. Histamina
B. Mucusul gastric
C. Pepsina
D. Ionii de bicarbonat
E. Microcirculaţia gastrică
Răspuns corect: B, D, E Pagina 1758-1759
487. Efectele agresive ale Helicobacter pylori asupra mucoasei gastrice se datorează:
A. Ureazei
B. Proteazelor
C. Absenţei genei cag A
D. Fosfolipazelor
E. Adezinei
Răspuns corect: A, B, D, E Pagina 1759-1760
488. Mecanismul malabsorţiei vitaminei B12 după rezecţie parţială gastrică pentru ulcer peptic
implică:
A. Întreruperea fibrelor vagale care inervează viscerele abdominale
B. Hipoclorhidria
C. Deficitul de somatostatină
D. Incidenţa crescută a antigenului HLA-B5
E. Supracolonizarea bacteriană
Răspuns corect: B, E Pagina 1770
489. Complicaţiile ulcerului peptic sunt:

A. Hemoragia
B. Sindromul de malabsorţie
C. Obstrucţia căii de evacuare gastrică
D. Perforaţia
E. Sindromul Zollinger-Ellison
Răspuns corect: A, C, D Pagina 1768
490. Complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt:

A. Gastropatia de refux biliar
B. Sindromul Zollinger-Ellison
C. Sindromul dumping
D. Diareea postvagotomie
E. Osteomalacia şi osteoporoza
Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1769-1770-1771
491. Bismutul, utilizat în tratamentul ulcerului duodenal, poate determina următoarele reacţii
adverse:
A. Colită pseudomembranoasă
B. Rash cutanat
C. Înnegrirea limbii şi a scaunului
D. Parestezii
E. Constipaţie
Răspuns corect: C, E Pagina 1763
492. Amoxicilina, utilizată în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal,
poate determina următoarele reacţii adverse:
A. Colită pseudomembranoasă
B. Rash cutanat
C. Parestezii
D. Reacţii alergice
E. Constipaţie
493. Tetraciclina, utilizată în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal,
A. Rash cutanat
B. Colită pseudomembranoasă
C. Anafilaxie
D. Hepatotoxicitate
E. Constipaţie
Răspuns corect: A, C, D Pagina 1763-1764
494. Metronidazolul, folosit în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal,
A. Alterarea gustului
B. Parestezii
C. Anafilaxie
D. Convulsii
E. Constipaţie
495. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior are valoare în diagnosticul

ulcerelor duodenale în următoarele situaţii:
A. În detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnostice
B. La pacienţii cu ulcer duodenal diagnosticat anterior pe baza examenului
radiologic baritat
C. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea
ulcerului
D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate
radiologic
E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii
gastrointestinale active
Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1762
496. Următoarele afirmaţii cu privire la diagnosticul radiologic al ulcerului duodenal sunt

adevărate:
A. Investigaţia radiologică este cel mai precis mijloc de a diagnostica ulcerul
duodenal
B. Examenul radiologic baritat constituie metoda iniţială cea mai utilizată pentru
stabilirea diagnosticului de ulcer duodenal
C. La examenul radiologic, ulcerul duodenal tipic se prezintă ca un crater discret al
porţiunii iniţiale a bulbului duodenal
D. Examenul radiologic baritat permite identificarea ulcerului ca fiind sursa unei
hemoragii gastrointestinale severe
E. Prin examen radiologic baritat în dublu contrast rata detecţiei ulcerului este de
aproximativ 90%
497. Vizualizarea endoscopică a ulcerului gastric permite:

A. Stabilirea dimensiunilor ulcerului
B. Aprecierea profunzimii ulcerului
C. Localizarea ulcerului
D. Identificarea Helicobacter pylori prin examen histologic pe fragmente biopsiate
din mucoasa antrală
E. Prelevarea de biopsii şi definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului
Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1767-1768
498. Reacţiile adverse ale sucralfatului, utilizat în tratamentul ulcerului duodenal, sunt:
A. Diareea
B. Constipaţia
C. Contracţia uterină
D. Legarea medicamentelor administrate concomitent
E. Perturbarea gustului
Răspuns corect: B, D Pagina 1764
499. Complicaţiile tratamentului cu hidroxid de aluminiu includ:

A. Diareea
B. Constipaţia
C. Depleţia sistemică de fosfaţi
D. Legarea medicamentelor administrate concomitent
E. Colita pseudomembranoasă
Răspuns corect: B, C Pagina 1765
500. Administrarea cronică excesivă de carbonat de calciu în tratamentul ulcerului duodenal

poate determina:
A. Sindromul lapte-alcaline
B. Rash cutanat
C. Calcinoză renală
D. Creşterea nivelurilor serice ale bicarbonatului şi fosfaţilor
E. Insuficienţă renală progresivă
501. Mecanismele de acţiune ale sucralfatului în tratamentul ulcerului duodenal sunt:

A. Se leagă de patul ulceros aproape 12 ore
B. Leagă acizii biliari şi pepsina
C. Stimulează secreţia de gastrină
D. Creşte prostaglandinele tisulare endogene
E. Leagă factorii de creştera epidermală
502. Mecanismele de acţiune ale sucralfatului în tratamentul ulcerului duodenal sunt:

A. Se leagă de patul ulceros aproape 12 ore
B. Leagă acizii biliari şi pepsina
C. Stimulează secreţia de gastrină
D. Creşte prostaglandinele tisulare endogene
E. Leagă factorii de creştera epidermală
503. Prostaglandinele exogene, în doze reduse, exercită următoarele acţiuni care au ca rezultat
creşterea apărării mucoasei:
A. Stimulează secreţia de mucus gastric
B. Stimulează secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonat
C. Scad fluxul sanguin gastric
D. Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de H+
E. Inactivează ireversibil ATP-aza H+/K+
Răspuns corect: A, B, Pagina 1766
504. Principalele tipuri de intervenţii chirurgicale pentru ulcer sunt:

a. Vagotomia cu antrectomie
b. Gastrectomia totală
c. Vagotomia cu piloroplastie
d. Vagotomia proximală gastrică
e. Vagotomia supraselectivă cu piloroplastie
505. Helicobacter pylori este un factor de risc important pentru apariţia:

A. Ulcerului duodenal şi gastric
B. Cancerului gastric
C. Polipilor gastrici
D. Limfomului gastric
E. Sarcomului gastric
506. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de:

A. Aspirină
B. Calciu
C. Prostaglandine din clasele E şi F
D. Acetazolamidă
E. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic
15. PANCREATITA ACUTA
507. *Pancreatita acută indusă de litiaza biliară se datorează:
A. pasajului calculilor prin tractul biliar

B. litiazei biliare
C. hipervâscozitatea secreţiei pancreatice
D. toate răspunsurile sunt corecte
E. nici un răspuns nu este corect
RASPUNS CORECT : A-pg.1990
507. *Obstrucţia ductului biliar determină:
A. stimularea secreţiei pancreatice endocrine

B. stimularea secreţiei pancreatice exocrine
C. stimularea secreţiei hepatice
D. toate răspunsurile sunt corecte
E. nici un răspuns nu este corect
RASPUNS CORECT: B-pg.1990
508. *În pancreatitele acute lichidul bogat în enzime poate difuza în:
A. spaţiul Retzius
B. spaţiul retroperitoneal
C. în arriere-cavite
D. spaţiul subfrenic stâng
E. în fundul de sac Douglas
RASPUNS CORECT:B-pg.1991
509. *În pancreatita acută edematoasă întâlnim:

A. zone hemoragice
B. zone necrotice
C. abcese pancreatice
D. abcese peripancreatice
E. edem gelatinos
RASPUNS CORECT:E-pg.1993
510. *Procedeul imagistic standard pentru definirea pancreatitei acute necrozante este:
A. ecografia
B. radiografia abdominală simplă
C. computer tomograf cu substanţa de contrast
D. R.M.N
E. tranzitul baritat
RASPUNS CORECT: C-pg1997
511. *Cel ce a spus că pancreatita acută se aseamănă cu o explozie într-o uzină de armament a
fost:
A. Linsday Opie
B. Lucien Leger
C. Ranson
D. Funariu
E. Whipple
RASPUNS CORECT:B-pg.1991
512. *Primul care a propus modalitatea de declanşare a pancreatitei acute de către calculii
biliari a fost:
A. Ranson
B. Lindsay Opie
C. Huguier
D. Launois
E. Hollander
RASPUNS CORECT: B -pg.1990
513. *Sechestrul pancreatic:

A. Se dezvoltă, de obicei, în primele zile de boală
B. Diagnosticul se stabileşte pe baza datelor biologice
C. Se realizează prin delimitarea zonelor de necroză pancreatică şi peripancreatică
D. Se manifestă la circa 6 săptămâni de la debutul pancreatitei
RASPUNS CORECT :C -pg.1999
514. *Pseudochistul pancreatic are următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Colecţie lichidiană intrapancreatică
B. Colecţie lichidiană peripancreatică
C. Iniţial nu prezintă perete propriu
D. Pseudochisturile postnecrotice sunt, adesea, voluminoase
E. Pseudochisturile postnecrotice se localizează predominant la nivelul capului
pancreasului
RASPUNS CORECT :E-pg.1999
515. *Cheia succesului resuscitării în pancreatita acută este reprezentată de:

A. Restabilirea rapidă şi menţinerea volumului intravascular
B. Asigurarea unei diureze adecvate
C. Tratamentul tonicardiac
D. Limitarea aportului lichidian
E. Toate răspunsurile sunt corecte
RASPUNS CORECT :A- pg.2000
516. *Soluţia de gelatină administrată în pancreatita acută:

A. Are avantajul efectului hemostatic
B. Are efect de « plasma expanders » cu viaţă lungă
C. Nu are risc anafilactic
D. Implică riscul hipovolemiei la 2-3 ore de la administrare
RASPUNS CORECT :E-pg.2001
517.*Dextranul utilizat în echilibrarea pacientului cu pancreatită acută :

A. Determină reacţii alergice importante
B. Are acţiune plasma expander de scurtă durată
C. Reduce necroza parenchimului hepatic
RASPUNS CORECT :E- pg.2001
518. *Reechilibrarea hidro-electrolitică a pacientului cu pancreatită acută presupune:

A. Folosirea cristaloidelor doar pentru înlocuirea pierderilor insensibile de lichide
B. Folosirea cristaloidelor pentru compensarea tuturor pierderilor lichidiene
C. Coloizii sintetici nu au eficienţa albuminei
D. Coloizii sintetici presupun risc de transmitere a bolilor infecţioase
E. Albumina se administrează atunci când nivelul glicemiei este sub 120 mg/dl
RASPUNS CORECT:A -pg.2000
519*Mijloacele imagistice moderne:

A. Au eliminate laparotomia de recunoaştere a unei pancreatite acute
B. Au eliminat laparotomia pentru necroza infectată
C. Au eliminat laparotomia pentru complicaţii hemoragice
D. Au eliminat laparotomia pentru complicaţii perforative
RASPUNS CORECT :A-pg.2005
520. *Intervenţiile chirurgicale în pancreatita acută îşi propun:
A. Oprirea evoluţiei bolii prin decapsulare pancreatică
B. Oprirea evoluţiei bolii prin foraj pancreatic
C. Drenaj pancreatic preventive
D. Drenajul necrozelor pancreatice infectate
E. Toate răspunsurile sunt corecte
RASPUNS CORECT:D-pg.2004
521. *Indicaţia chirurgicală de referinţă în pancreatita acută este:

A. Pancreatectomia
B. Drenajul peripancreatic
C. Necrozectomia
D. Colecistectomia
E. Sfincterotomia endoscopică
RASPUNS CORECT :C-pg.2005
522. Abcesele pancreatice post-pancreatita acută:

A. Reprezintă indicaţie operatorie absolută în momentul stabilirii diagnosticului
B. Se drenează sub antibioterapie cu spectru larg
C. Tratamentul are ca obiectiv evacuarea colecţiilor purulente
D. Drenajul chirurgical se face după ce colecţia şi-a dezvoltat o capsulă proprie
pentru a evita diseminarea intraoperatorie a puroiului
E. Se evită drenajul datorită riscului de contaminare din exterior
RASPUNS CORECT: ABC-pg.2006
523. Pseudochisturile pancreatice post-pancreatită acută:

A. Implică abstinenţă chirurgicală deoarece, de obicei regresează spontan
B. Dacă sunt mai mari de 6 cm şi simptomatice necesită o puncţie ghidată
C. Dacă sunt mai mari de 6 cm şi complicate necesită o puncţie ghidată
D. Dacă sunt hemoragice la puncţia ghidată se lasă un drenaj percutan sau
endoscopic
E. In caz de eşec al puncţiei ghidate se intervine chirurgical practicându-se o
derivaţie chisto-digestivă
RASPUNS CORECT : BCE-pg.2006
524. Tratamentul suportiv în pancreatita acută implică:

A. Nutriţie excesivă cu carbohidraţi (peste 5g/kgc/zi)
B. Aminoacizi în doze de 1,5 g/kgc
C. Aport de 25-30 cal/kgc/zi
D. Nutriţia se face pe cale parenterală
E. Somatostatina nu a dovedit o inhibiţie eficientă a funcţiei pancreatice
RASPUNS CORECT : BCD-pg.2001
525. *Analgezia în tratamentu pancreatitei acute:

A. Nu este absolut necesară
B. Anestezia peridurală este indicată la pacienţi cu coagulopatie severă
C. Analgezia peridurală creşte debitul sangvin
D. Analgezia peridurală creşte motilitatea intestinală
E. Dozele mari de narcotice stimulează peristaltica intestinală
RASPUNS CORECT: D-pg.2001
526. Antibioterapia în pancreatita acută este indicată pentru:

A. Tratarea infecţiei instalate pe ţesuturile pancreatice necrozate
B. Prevenirea infecţiei
C. Reducerea colonizării bacteriene intestinale
RASPUNS CORECT: AB-pg.2002
527. Tratamentul pancreatitei acute presupune şi folosirea:

A. Inhibitorilor de enzyme pancreatice
B. Antioxidanţilor
C. Fosfodiesterazei
D. Derivaţilor complementului seric
E. Drogurilor ce influenţează cascada acidului arahidonic
RASPUNS CORECT: ABE-pg.2002
528. Scopul terapiei în pancreatita acută este:

A. Reechilibrarea volemică şi electrolitică
B. Stoparea progresiunii locale a bolii
C. Tratamentul insuficienţei hepato-renale
D. Profilaxia instalării insuficienţei organelor ţintă
E. Menţinerea funcţiei cardiace în limite normale
RASPUNS CORECT: BD-pg.2003
529. În pancreatita acută de origine biliară:

A. Se poate practica un tratament chirurgical etiologic
B. Este bine ca intervenţia chirurgicală să se facă în cursul spitalizării pentru
pancreatită acută
C. In prezent sfincterotomia endoscopică intră în competiţie cu procedeele
chirurgicale clasice
RASPUNS CORECT: ABCD-pg.2003
530. Sfincterotomia endoscopică în pancreatita acută biliară:

A. Se poate efectua în urgenţă pentru facilitarea unui calcul ce a rămas inclavat în
papilă
B. Poate facilita drenajul CBP într-o colangită asociată pancreatitei acute
C. Efectuată în urgenţă ameliorează prognosticul colangitelor grave
D. Nu se efectuează în urgenţă pentru că alterează prognosticul bolii prin
morbiditatea suplimentară implicată
E. Creşte coeficientul complicaţiilor biliare şi mortalitatea
RASPUNS CORECT : ABC-pg.2004
531. În cadrul măsurilor terapeutice din cadrul pancreatitei acute se indică următoarele:
A. Tratamentul chirurgical pentru formele necrozante
B. Este preferabil să nu se opereze nici o formă de pancreatită acută cu excepţia
infecţiei ţesuturilor necrozate
C. Infecţiile pancreatice şi peripancreatice necesită drenaj chirurgical
D. Abcesele pancreatice necesită drenaj chirurgical
E. Tratamentul medical are eficienţă doar asociat tratamentului chirurgical
RASPUNS CORECT : BCD-pg.2000
532. Bolnavii cu diagnostic cert ori prezumptiv de pancreatită acută necesită:

A. Internare într-un serviciu de gastroenterologie
B. Internare într-un serviciu de terapie intensivă
C. Monitorizarea funcţiei organelor vitale
D. Repaus fizic absolut
E. Terapie intensivă adecvată
RASPUNS CORECT : BCE-pg.2000
533. Factorii precipitanţi ai apariţiei insuficienţei organice multiple (MOF) pe parcursul

primei săptămâni de evoluţie a pancreatitei acute sunt:
A. Hipoxia
B. Infecţia
C. Şocul circulator
D. Insuficienţa renală
E. Suprimarea tranzitului intestinal
RASPUNS CORECT: AC-pg.2000
534. Cauzele principale de disfuncţie organică şi deces în pancreatita acută sunt:

A. Infecţia pancreatică
B. Litiaza biliară asociată
C. Abcesul pancreatic
D. Insuficienţa hepatică
E. Insuficienţa renală
RASPUNS CORECT: AC pg.2000
535. Clasificarea Atlanta a pancreatitei acute recunoaşte următoarele forme clinice:

A. Pancreatita acută uşoară
B. Pancreatita acută edematoasă
C. Pancreatita acută hemoragică
D. Pancreatita acută severă
E. Abcesul pancreatic
RASPUNS CORECT : AD -pg.1989
536. Clasificarea histopatologică a pancreatitei acute recunoaşte următoarele forme:
A. Pancreatita acută edematoasă
B. Pancreatita acută flegmonoasă
C. Pancreatita acută necrotico-hemoragică
D. Pseudochistul de pancreas
E. Pancreatita acută supurată
RASPUNS CORECT: ACE -pg.1989
537. Cele mai frecvente cause de pancreatită acută sunt :

A. Consumul de alcool
B. Consumul de alimente grase
C. Litiaza biliară
D. Sarcinile multiple
E. Consumul excesiv de vegetale
RASPUNS CORECT: AC -pg.1989
538. În etiologia pancreatitei acute sunt incriminaţi următorii factori:

A. ERCP
B. Traumatismul
C. Bolile metabolice
D. Infecţiile virale
E. Infecţia cu Helicobacter pylori
RASPUNS CORECT: ABCD -pg.1990
539. Activarea intraglandulară în pancreatita acută se produce la nivelul enzimelor:
A. glicolitice
B. proteolitice
C. lipolitice
D. proteina C reactivă
E. vasopresina
RASPUNS CORECT: BC pg.1991
540. Eliberarea enzimelor proteolitice si lipolitice au drept efect:
A. perforaţii
B. edem
C. hemoragii
D. necroză
E. pete de citosteatonecroză
RASPUNS CORECT: BCD-pg.1991
541. Pierderile masive de lichide în faza de septicemie enzimatico-toxică duc la:
A. instalarea hipovolemiei
B. encefalopatia pancreatică
C. C.I.D.
D. insuficienţa circulatorie periferică
E. agravarea hepatitei cornice
542. Pancreatita acută la alcoolici este explicată prin:
A. gastroduodenita cronică
B. dischineziile duodenale
C. spasmul oddian
D. eliberare de secretină
E. eliberare de histamină
543.Factorul vascular intervine în pancreatitele acute:
A. postoperatorii
B. posttraumatice
C. după transplant de organe
D. după circulaţie extracorporeală
E. dupa transfuzie de sânge
544. Componentele intracelulare care au rol în exocitoza zimogenelor sunt:
A. reţeaua terminală de microfilamente

B. reţeaua de microtubule
C. granule zimogene
D. aparatul Golgi
E. autofagia
RASPUNS CORECT: AB -pg.1991-1992
545. Ipotezele pentru interpretarea proteolizei intracelulare în pancreatitele acute sunt:
A. extravazarea secreţiei pancreatice

B. autoactivarea tripsinogenului
C. vasodilataţia capilară
D. activarea kininelor plasmatice
E. transformarea tripsinogenului în tripsină activă
RASPUNS CORECT: BE -pg.1992
546. Modificările morfopatologice în pancreatita acută sunt determinate de :
A. inflamaţia interstitială
B. hemoragie
C. necroză
D. infectarea necrozei
E. vasodilataţie capilară
547. În pancreatita acută necrotico-hemoragică întâlnim:
A. pancreas mărit de volum

B. zone hemoragice
C. zone necrotice
D. consistenţa moale şi friabilă a pancreasului
E. pete de citosteazonecroză
548. Diagnosticul clinic de pancreatita acută se pune pe:
A. durere abdominală superioară

B. greaţă
C. vărsături
D. febra joasă
E. disurie
549. Durerea în pancreatita acută se caracterizează:
A. debut lent
B. debut brusc
C. intensitate maximă în câteva ore
D. persistă 1-2 zile
E. durează 30 minute
RASPUNS CORECT BCD -pg.1993
550. Manifestările unei pancreatite acute severe sunt:
A. insuficienţă cardio-circulatorie
B. insuficienţă respiratorie
C. insuficienţă renală
D. insuficienţă metabolică
E. insuficienţă gonadică
RASPUNS CORECT : ABCD -pg.1994
551. Diagnosticul biologic în pancreatita acută pune în evidenţă:
A. hipercalcemie
B. hipoglicemie
C. hiperamilazemie
D. hiperamilazurie
E. hiperlipazemie
RASPUNS CORECT: CDE -pg.1994
552. Radiografia abdominală simplă în pancreatita acută evidenţiază:
A. pneumoperitoneu
B. nivele hidroaerice mari
C. ansă santinelă
D. absenţa aerocoliei mai jos
E. ileus paralitic difuz
RASPUNS CORECT: CDE -pg.1995
553. Criterile Ranson, la internare, în pancreatita acută alcoolică sunt:
A. vârsta mai mare de 55 ani

B. leucocitele mai mari de 15.000
C. glicemie mai mare de 200mg/dl
D. ASAT mai mare de 6 ori normalul
E. vârsta mai mare de 70 de
RASPUNS CORECT: ACD -pg.1997
554. Cei mai valoroşi markeri în monitorizare pancreatitei acute grave sunt:
A. proteina C reactivă
B. PMN-elastază
C. amilazemia
D. amilazuria
E. leucocitoză
RASPUNS CORECT: AB -pg.1998
555. Urmatoarele afirmaţii în scorul Baltazar din pancreatitele acute sunt adevărate:
A. stadiul A: pancreas normal

B. stadiul B: scăderea în volum a pancreasului
C. stadiul C: inflamarea pancreasului şi a grăsimii
peripancreatice
D. stadiul D: prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. stadiul E: prezenţa mai multor colecţii lichidiene
peripancreatica
RASPUNS CORECT: ACDE -pg.1997
556. Care dintre urmatorii markeri poate sa prezica evolutia la pacientii cu pancreatita acuta:
A. Complementul seric
B. Proteina C reactiva
C. Elastaza granulocitara serica
D. Fibrinogenul
E.Peptidul activator al tripsinogenului urinar

RASPUNS CORECT B,C,E (pag. 1922)
557. Socul din pancreatita acuta se produce prin:

A. Hipovolemie
B. Formarea si eliberarea crescuta de
peptide kininice
C. Scaderea secretiei de bicarbonat din
sucul pancreatic
D. Efectele sistemice ale enzimelor
proteolitice si lipolitice
E. Mecanism imun cu activarea
complementului
RASPUNS CORECT A,B,D (pag. 1920)
558. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:

A. semnul Courvoisier
B. semnul Turner
C. semnul Cullen
D. semnul Homans
RASPUNS CORECT B,C (pag. 1921)
559. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:

A. hipotensiune
B. moarte subita
C. revarsat pericardic
D. tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)
E. modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul

RASPUNS CORECT: A,B,C,E (pag. 1922)
Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei
Harrison-ed. Teora 2001, vol.2
560.*Precizaţi care dintre următoarele substanţe este incriminată cel mai des în patogeneza
encefalopatiei hepatice?
A. Octapamina
B. Acidul gama-amino butiric
C. Amoniacul
D. Fenolii
E. Acizii graşi cu lanţ scurt
Răspuns corect: C Pagina 1891.
561.*Principala caracteristică a sindromul hepatorenal din ciroza hepatică este:

A. Hipertensiunea arterială
B. Azotemia care se agravează progresiv
C. Poliuria
D. Sediment urinar încărcat cu cilindri granuloşi
E. Hipernatremia
Răspuns corect: B Pagina 1890.
562. *Unii pacienţi cu encefalopatie hepatică pot dezvolta:
A. Parapareză spastică
B. Degenerescenţă hepatolenticulară
C. Sindrom de lob frontal
D. Tetraplegie
E. Opistotonus
Răspuns corect: A Pagina 1891.
563. *În scopul scăderii pruritului din ciroza biliară primitivă se pot administra:
A. Essentiale forte-N
B. Silimarină
C. Medrol
D. Colestiramină
E. Vitamina A
Răspuns corect: D Pagina 1883.
564. *Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice se face

cu:
A. Ursofalk
B. Silimarină
C. Vasopresină
D. Colestiramină
E. Lactuloză
565. *Precizaţi care dintre următoarele medicamente determină o ameliorare a

simptomatologiei în ciroza biliară primitivă?
A. Glucocorticoizii
B. Silimarina
C. Metotrexatul
D. Colestiramină
E. Ursodiolul
Răspuns corect: E Pagina 1883.
566. *Ascita poate fi evidenţiată la examenul clinic când acumularea de lichid peritoneal
depăşeşte:
A. 100 ml
B. 50 ml
C. 500 ml
D. 250 ml
E. 1000 ml
567. *Encefalopatia hepatică cronică poate fi eficient controlată prin:

A. Administrare de lactuloză
B. Dietă desodată
C. Tratament diuretic
D. Administrare de propranolol
E. Corticoterapie
Răspuns corect: A Pagina 1892.
568. *La adulţi, ciroza biliară secundară este determinată cel mai frecvent de:
A. Colangită sclerozantă primară
B. Calculi biliari cu colangită infecţioasă suprapusă
C. Tumori maligne ale ductului biliar comun
D. Chisturi de coledoc
E. Atrezie biliară congenitală
569. *Corpii Mallory sunt înalt sugestivi pentru:

A. Boala Wilson
B. Ciroza indiană a copilăriei
C. Hepatita alcoolică
D. Obezitatea morbidă
E. Bypass-ul jejunoileal
570. *Hipertensiunea portală se caracterizează prin valori ale presiunii sanguine în vena portă
de:
A. 25 cm soluţie salină
B. peste 30 cm soluţie salină
C. 10 cm soluţie salină
D. 20 cm soluţie salină
E. 15 cm soluţie salină
571. *Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:
A. Obstrucţia venelor hepatice
B. Ocluzia venei cave inferioare
C. Ocluzia venei porte
D. Ocluzia arterei hepatice
E. Ocluzia venei splenice
572. *Unii pacienţi cu sindrom hepato-renal pot răspunde la:

A. Perfuzii cu albumină săracă în sare
B. Administrare de vasodilatatoare
C. Perfuzie intravenoasă cu dopamină
D. Administrare de spironolactonă
E. Perfuzie intravenoasă cu vasopresină
573. *Sindromul sicca poate fi evidenţiat la 75% dintre pacienţii cu:

A. Ciroză alcoolică
B. Ciroză postnecrotică
C. Ciroză cardiacă
D. Ciroză biliară primitivă
E. Ciroză biliară secundară
Răspuns corect: D Pagina 1882.
574. *Dintre pacienţii cu ciroză biliară primitivă simptomatică, 90% sunt:

A. Bărbaţi
B. Femei între 35 şi 60 de ani
C. Femei peste 60 de ani
D. Copii
E. Adolescenţi
575. *Cauza cea mai frecventă a sindromului Budd-Chiari este:

A. Invazia tumorală a venei cave inferioare
B. Ostrucţia membranoasă idiopatică a venei cave inferioare
C. Boala venoocluzivă hepatică
D. Tratament îndelungat cu metotrexat
E. Tromboza venelor hepatice
576. *Cauza cea mai frecventă a fibrozei hepatice noncirotice este:
A. Hipertensiunea portală idiopatică
B. Schistosomiaza
C. Scleroza de venă portă şi splenică
D. Fleboscleroza
E. Tromboza de venă portă şi splenică
577. Reducerea dozei de spironolactonă în tratamentul ascitei din ciroza hepatică este
impusă de:
A. Hipocalcemie
B. Dezvoltarea azotemiei
C. Hipomagneziemie
D. Hiperpotasemie
E. Hipercolesterolemie
Răspuns corect: B, D Pagina 1889.
578. Când starea clinică, până atunci stabilă, a unui bolnav cirotic se deteriorează fără o
explicaţie evidentă trebuie căutate următoarele condiţii care determină complicaţii:
A. Infecţia
B. Tromboza de venă portă
C. Ocluzia trunchiului celiac
D. Carcinomul hepatocelular
E. Hiperlipemia
579. Ciroza hepatică postnecrotică se caracterizează morfologic prin:

A. Pierdere extensivă, confluentă de celule hepatice
B. Colaps al stromei şi fibroză, producând benzi extinse de ţesut conjunctiv
C. Colangită cronică distructivă nesupurativă
D. Proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale
E. Noduli neregulaţi de hepatocite regenerative
Răspuns corect: A, B, E Pagina 1880
580. În ciroza biliară secundară sunt prezente aproape întotdeauna:

A. Creşterea fosfatazei alcaline
B. Hiperbilirubinemia conjugată
C. Anemia
D. Creşterea 5’-nucleotidazei serice
E. Leucopenia
581. Ciroza biliară secundară se caracterizează din punct de vedere morfologic prin:
A. Noduli neregulaţi de hepatocite regenerative
B. Proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale
C. Colangită sterilă sau infectată
D. Expansiune progresivă a tracturilor portale prin edem şi fibroză
E. Sinusoide hepatice dilatate şi pline cu sânge
Răspuns corect: B, C, D Pagina 1883
582. Ciroza biliară secundară se poate dezvolta la pacienţii cu:

A. Atrezie biliară congenitală
B. Litiază veziculară
C. Colangită sclerozantă primitivă
D. Tumori maligne ale ductului biliar comun
E. By-pass jejuno-ileal
583. Pacienţii cu ciroză biliară primitivă pot prezenta următoarele semne şi simptome:
A. Dispnee
B. Prurit
C. Fatigabilitate
D. Hematurie
E. Steatoree
584. Ciroza biliară primitivă se poate asocia frecvent cu:

A. Artrita reumatoidă
B. Sindromul CREST
C. Glomerulonefrita cronică
D. Anemia pernicioasă
E. Granulomatoza Wegener
Răspuns corect: A, B, D Pagina 1882.
585. Semnele asociate sângerării varicelor esofagiene sunt:

A. Bradicardia
B. Pruritul
C. Tahicardia posturală uşoară
D. Şocul hemoragic
E. Dispneea
Răspuns corect: C, D Pagina 1886
586. Encefalopatia hepatică este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:

A. Modificări ale stării de conştienţă şi ale comportamentului
B. Modificări ale personalităţii
C. Asterixis
D. Modificări electrocardiografice similare celor din epilepsie
E. Anizocorie
Răspuns corect: A, B, C Pagina 1890
587. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:

A. Hiperpotasemia
B. Sângerările gastrointestinale
C. Acidoza metabolică
D. Hipoxia
E. Sedativele
Răspuns corect: B, D, E Pagina 1891
588. În tratamentul encefalopatiei hepatice acute se pot utiliza următoarele medicamente:

A. Lactuloza
B. Claritromicina
C. Furosemidul
D. Neomicina
E. Flumazenilul
589. Encefalopatia hepatică cronică poate fi eficient controlată prin:

A. Administrare de lactuloză
B. Dietă hiperproteică
C. Doze scăzute de neomicină
D. Diazepam în doze mici
E. Metronidazol 2 g/zi
590. Pentru reducerea hipertensiunii portale din ciroza hepatică se pot utiliza:
A. Omeprazolul
B. Enalaprilul
C. Propranolol în doze care reduc valoarea pulsului de repaus cu 25%
D. Şuntul portosistemic transjugular intrahepatic
E. Realizarea chirurgicală a unui şunt portosistemic
Răspuns corect: C, D, E Pagina 1886
591. Precizaţi care dintre următoarele medicamente ar putea fi implicate în etiopatogeneza

cirozei hepatice postnecrotice?
A. Acidul ursodezoxicolic
B. Silimarina
C. Izoniazida
D. Metildopa
E. Metotrexatul
Răspuns corect: C, D, E Pagina 1881
592. În patogeneza cirozei biliare primitive sunt implicaţi următorii factori:

A. Anticorpi antimitocondriali
B. Anticorpi anti-ADN dublu catenar
C. Prezenţa unui defect într-o populaţie de celule supresoare
D. Anticorpi anti LKM1
E. Anticorpi anti-SLA
593. Ciroza cardiacă poate să apară la un pacient cu:

A. Valvulopatie cardiacă
B. Hipertensiune arterială sistemică
C. Pericardită constrictivă
D. Cord pulmonar cronic cu durată mai lungă de 10 ani
E. Pericardită acută
594. Apariţia leucopeniei şi trombocitopeniei la unii pacienţi cu ciroză hepatică alcoolică se

datorează:
A. Hipersplenismului
B. Deficitului de acid folic
C. Hipomagneziemiei
D. Hipofosfatemiei
E. Efectului inhibitor al alcoolului asupra măduvei osoase
Răspuns corect: A, E Pagina 1879
595. În patogeneza ascitei din ciroza hepatică intervin următorii factori:

A. Hipoalbuminemia
B. Hiperaldosteronismul secundar
C. Alcaloza hipopotasemică
D. Reducerea presiunii oncotice plasmatice
E. Hipoxia
596. Precizaţi care dintre următoarele diuretice utilizate în tratamentul ascitei din ciroza
hepatică au proprietăţi specifice de economisire a potasiului?
F. Amiloridul
G. Furosemidul
H. Spironolactona
I. Triamterenul
J. Nefrixul
597. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe:

A. Prezenţa unui fluid ascitic tulbure cu un număr crescut de globule albe
B. Culturi bacteriene din lichidul de ascită pozitive
C. Numărul neutrofilelor este mai mic de 250 celule pe microlitru
D. Debut abrupt cu febră, frisoane, dureri abdominale generalizate
E. Prezenţa a mai mult de 10000 leucocite pe microlitru
598. Pentru profilaxia recurenţelor peritonitei bacteriene spontane se pot administra:

A. Metronidazol
B. Ciprofloxacin
C. Norfloxacin
D. Trimetoprim-sulfametoxazol
E. Augmentin
Răspuns corect: B, C, D Pagina 1890
599. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe:

A. Prezenţa unui fluid ascitic tulbure cu un număr crescut de globule albe
B. Culturi bacteriene din lichidul de ascită pozitive
C. Numărul neutrofilelor este mai mic de 250 celule pe microlitru
D. Debut abrupt cu febră, frisoane, dureri abdominale generalizate
E. Prezenţa a mai mult de 10000 leucocite pe microlitru
600. În ciroza hepatică alcoolică se pot întâlni următoarele manifestări clinice:

A. Mărirea de volum a glandelor parotide
B. Hipertrofia falangelor distale
C. Melanoza
D. Dureri severe în hipocondrul drept
E. Fibroza fasciei palmare
Răspuns corect: A, B, E Pagina 1879
601. Acumularea de grăsime în ficatul gras alcoolic se datorează:

A. Alterării oxidării acizilor graşi
B. Hiperamoniemiei
C. Hipoxiei
D. Preluării şi esterificării crescute a acizilor graşi în scopul formării de trigliceride
E. Diminuării biosintezei şi secreţiei lipoproteinelor
602. Trombocitopenia din ciroza hepatică alcoolică se datorează:

A. Deficitului de acid folic
B. Anticorpilor antitrombocitari
C. Hipersplenismului
D. Efectului hipercolesterolemiei asupra membranei trombocitare
E. Efectului inhibitor al alcoolului asupra măduvei osoase
Răspuns corect: C, E Pagina 1879
603. Factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt în hepatita alcoolică sunt:

A. Prezenţa hiperbilirubinemiei marcate
B. Creşterea creatininei serice
C. Hipersplenismul
D. Encefalopatia
E. Ascita
604. Explorările de laborator evidenţiază în ciroza biliară primitivă următoarele
modificări:
A. Creşteri de 2 până la 5 ori a nivelurilor fosfatazei alcaline serice
B. Hiperlipemie
C. Prezenţa lipoproteinei X
D. Scăderea activităţii serice a 5’- nucleotidazei
E. Hipoprotrombinemie
605. Corpii Mallory se pot întâlni în:

A. Hepatita alcoolică
B. Obezitatea morbidă
C. Hemocromatoză
D. Boala Wilson
E. By-pass-ul jejunoileal
606. Anemia din ciroza hepatică alcoolică se poate datora:

A. Pierderilor gastrointestinale acute şi cronice de sânge
B. Deficienţei nutriţionale de acid folic
C. Hipersplenismului
D. Anticorpilor antieritrocitari
E. Efectului supresor direct al alcoolului asupra măduvei osoase
607. Cauzele sindromului Budd-Chiari sunt:

A. Tromboza venelor hepatice
B. Pericardita constrictivă
C. Invazia tumorală a venei cave inferioare
D. Obstrucţia membranoasă idiopatică a venei cave inferioare
E. Stenoza mitrală
608. Tromboza venelor hepatice este favorizată de:

A. Policitemia rubra vera
B. Sindroamele mieloproliferative
C. Anemia pernicioasă
D. Hemoglobinuria paroxistică nocturnă
E. Folosirea contraceptivelor orale
609. Pacienţii cu hepatită alcoolică pot prezenta:

A. Anorexie
B. Sindrom hepato-renal
C. Greaţă
D. Vărsături
E. Febră
RENAL
610. * Sindromul hepatorenal este o:
A: forma de insuficienta renala cronica consecutiva cirozei hepatice
B: forma de insuficienta renala acuta prin necroza tubulara acuta
C: forma de insuficienta renala acuta prerenala
D: intoxicatie cu o substanta nefro-si hepatotoxica
E: glomerulonefrita la pacienti cu hepatita acuta
RASPUNS CORECT: C (Harrison, vol.2, pag. 1658)
611. *Care dintre urmatoarele medicamente poate produce nefropatie acuta toxica (necroza
tubulara acuta):
A: digoxinul
B: aminoglicozidele
C: anticalcicele
D: diureticele
E: preparatele de vitamina D
RASPUNS CORECT: B (Harrison, vol.2, pag. 1660)
612.* Sub raport anatomopatologic, leziunea principala din insuficienta renala acuta
ischemica/toxica este:
A: proliferarea extracapilara glomerulara
B: proliferarea tubulara
C: vasculita
D: necroza tubulara acuta
E: infiltratul leucocitar in ansele glomerulare
RASPUNS CORECT: D (Harrison, vol.2, pag. 1660)
613. *La pacientii cu insuficienta renala cronica pot aparea:

A: hemocromatoza-anomalie dermatologica obisnuita,mai ales la pacientii cu dializa
B: tulburari endocrino-metabolice precum hiperplazia celulelor germinale
C: tulburari dermatologice precum hipotermia uremica
D: tulburari metabolice-endocrine precum scaderea nivelului Lp(a)
E: tulburari dermatologice datorate hiperparatiroidismului secundar(scaderea turgorului
tegumentar)
RASPUNS CORECT: C (Harrison, vol.2, pag.1669-tabel)
614. *La pacientii cu insuficienta renala cronica, in cadrul anomaliilor dermatologice nu este
inclusa:
A: hemocromatoza
B: cresterea turgorului tegumentelor
C: hipotermia uremica
D: mucoasa uscata din cauza tendintei la febra inalta din uremie
E: hemosideroza
RASPUNS CORECT: E (Harrison, vol.2, pag.1669-tabel 1673)
615. *Terapia specifica a IRA instrinseci stabilizate, datorate ischemiei sau nefrotoxicitatii,
consta in:
A: corticoterapie
B: diuretice
C: solutii saline
D: solutii alcaline
E: nu exista terapie specifica
RASPUNS CORECT: E (Harrison, vol.2, pag. 1664)
616. *Cel mai sensibil indice de diagnostic diferential intre azotemia prerenala si azotemia renala
intrinseca este:
A: densitatea urinara specifica
B: raportul creatinina urinara / creatinina plasmatica
C: concentratia sodiului urinar
D: excretia fractionata a sodiului
E: examenul sedimentului urinar
RASPUNS CORECT D (Harrison, vol.2, pag. 1663)
617. *Hipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate manifesta prin

urmatoarele, cu exceptia:
A: parestezii periorale
B: scurtarea intervalului QT
C: modificari nespecifice ale undei T
D: convulsii
E: confuzie
618. *In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen poate fi utilizat:

A: allopurinolul
B: etanolul
C: dimercaprolul
D: N-acetil-cisteina
E: acidul oxalic
619. *Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta:

A: este insotita de gaura anionica serica scazuta
B: este foarte severa cand insuficienta renala acuta complica boli hepatice
C: diminueaza hiperkalemia, promovand influxul potasiului in celule
D: se datoreaza acizilor nevolatili rezultati din catabolism, in cantitate de 300 mmol/zi
E: poate fi tratata exclusiv dialitic
620. *Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta (azotemie prerenala) ireversibila:

A: debitul cardiac scazut
B: vasodilatatia sistemica
C: vasoconstructia renala
D: mielomul multiplu
E: necroza corticala renala bilaterala
621. *Alegeti cauze ale insuficientei renale acute intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile:
A: obstructia ureterala bilaterala
B: insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a
vascularizatiei renale
C: sechestrarea de fluide in spatiul extravascular
D: glomerulonefrita proliferativa difuza
E: pielonefrita acuta
622. *Dilatarea autoreglatoare a arteriolelor aferente care mentine RFG este maxima la o medie a
presiunii arteriale sistemice de:
A: 80 mmHg
B: 60 mmHg
C: 100 mmHg
D: 90 mmHg
E: 120 mmHg
RASPUNS CORECT: A (Harrison, vol.2, pag. 1657)
623. *Care din afirmatiile de mai jos privind sindromul hepato-renal este adevarata?
A: este o forma de IRC
B: afectarea hepatica este o complicatie a insuficientei renale
C: complica frecvent bolile hepatice cu hipertensiune portala
D: histopatologic, este o forma de glomerulonefrita
E: se insoteste de vasodilatatie intrarenala continua
624. *Care din urmatoarela substante folosite in tratamentul IRA nefrotoxice sunt agenti
chelatori?
A: Allopurinolul
B: Dimercaprolul
C: Etanolul
D: N-acetil-cisteina
E: Bicarbonatul de sodiu
RASPUNS CORECT: B (Harrison, vol.2, pag. 1664, 1665)
625. *Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament:
A: Hipervolemia
B: Hiperkaliemia
C: Hiponatremia
D: Acidoza metabolica severa
E: Hiperuricemia
626. *Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
A: Proteus
B: Enterobacter
C: Serratia
D: Staphylococcus aureus
E: Escherichia coli
627. *Cu care dintre urmatoarele antibiotice se poate trata pielonefrita acuta in sarcina?
A: cefalosporine
B: aminoglicozide
C: chinolone
D: toate
E: nici unul
RASPUNS CORECT: A (Harrison, vol.2, pag. 904)
628. *Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei?
A: Grupa sanguina B
B: Rasa neagra
C: HLA DRw8
D: Folosirea spermicidelor si diafragmelor
E: Abuzul de laxative
629. *Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar?
A: Litiaza renala si urinara
B: Refluxul vezico-ureteral
C: Anomalii intrarenale congenitale
D: Diabetul zaharat
E: Golirea incompleta a vezicii urinare
630. *Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a
parenchimului renal?
A: Calea hematogena
B: Calea ascendenta
C: Calea limfatica
D: Prin contiguitate
E: Toate cele de mai sus
631. *Fimbria P mediaza atasarea E.coli de:

A: neutrofile P pozitive
B: limfocite P pozitive
C: eritrocite P pozitive
D: eozinofile P pozitive
E: celule epiteliului vezical ce exprima receptori P
632. *Azotemia din sindromul hepatorenal nu se poate instala in conditiile:

A: hemoragiilor
B: paracentezei
C: administrarii exagerate de vasoconstrictoare
D: administrarii exagerate de inhibitori ai ciclooxigenazei
E: administrarii exagerate de diuretice
633. *Incidenta nefropatiei datorata subsantelor de contrast pare a nu fi in legatura cu:

A: doza
B: utilizarea de agenti de contrast nonionici
C: diabet zaharat
D: varsta
E: litiaza renala
634. *Testele de confirmare a azotemiei postrenale includ urmatoarele, cu exceptia:

A: radiografia renala simpla
B: pielografia retro/anterograda
C: ultrasunete
D: biopsie renala
E: tomografie computerizata
635. *Hipertenesiunea arteriala maligna ca si cauza probabila de insuficienta renala acuta nu se

suspicioneaza la pacientii cu:
A: hipertensiune arteriala severa
B: insuficienta ventriculara stanga
C: retinopatie hipertensiva si edem papilar
D: disfunctie neurologica
E: osteodistrofie renala
636. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precautie la pacientii
hipovolemici:
A: diureticele
B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
C: antiinflamatoarele nesteroidiene
D: vitaminele din grupul B
E: anticalcicele
RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol., pag. 1664)
637. Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in:

A: glomerulonefritele acute
B: sindromul Fanconi
C: nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta)
D: nefritele interstitiale acute
E: glomeruloscleroza segmentala si focala
RASPUNS CORECT: A C D (Harrison, vol.2, pag. 1658)
638. Printre semnele de deshidratare se numara:

A: turgorul cutanat redus
B: hipotensiunea arteriala
C: bradicardia
D: scaderea debitului urinar
E: cresterea presiunii venos centrale
RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 1661)
639. Acidoza metabolica din IRA se trateaza cu:

A: carbonat de litiu
B: bicarbonat de sodiu
C: gluconat de calciu
D: restrictie de proteine in dieta
E: dializa
RASPUNS CORECT: B D E (Harrison, vol.2, pag. 1665, tabel 270-4)
640. Medicamentele implicate in aparitia azotemiei prerenale sunt:
A: inhibitorii ciclooxigenazei
B: beta-lactaminele
C: amfotericina B
D: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E: ciclosporina
RASPUNS CORECT: A C D E (Harrison, vol.2, pag. 1658)
641. Care agenti etiologici ai nefritelor interstitiale pot cauza azotemie renala intrinseca?
A: beta-lactaminele
B: leptospiroza
C: sarcoidoza
D: aminoglicozidele
E: hipertensiunea arteriala accelerata
RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol.2, pag. 1658)
642. Care sunt testele de confirmare utile in diagnosticul IRA asociata cu glomerulonefrite sau
vasculite?
A: scaderea fractiunii C3 a complementului
B: biopsia renala
C: determinarea acidului uric seric
D: hemoculturi
E: urocultura
RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 1662, tabel 270-2)
643. Hiperkaliemia din IRA poate fi deosebit de severa in urmatoarele situatii:

A: rabdomioliza
B: azotemie prerenala
C: sindrom de liza tumorala
D: nefrita interstitiala acuta
E: hemoliza
RASPUNS CORECT: A C E (Harrison, vol.2, pag. 1664)
644. Care sunt indicatiile absolute ale dializei in insuficienta renala acuta?
A: Hipocalcemia
B: Hiponatremia
C: Semnele sindromului uremic
D: Hipervolemia netratabila
E: Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare
RASPUNS CORECT: C D E (Harrison, vol.2, pag. 1666)
645. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta:

A: nu exista masuri profilactice specifice
B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu
boala renovasculara
C: diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului
D: restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica
mare este indicata
E: aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei
RASPUNS CORECT: B D (Harrison, vol.2, pag. 1665-1666)
646. Sindromul hepatorenal complica frecvent:

A: ciroza hepatica
B: tumorile hepatice
C: rezectia hepatica
D: obstructia biliara
E: pancreatita acuta
RASPUNS CORECT: A B C D (Harrison, vol.2, pag. 1658)
647. Azotemia prerenala poate complica o varietate de tulburari hemodinamice:

A: hipovolemia
B: debitul cardiac scazut
C: vasoconstrictia sistemica
D: vasodilatatia renala sistemica
E: vasodilatatia sistemica
RASPUNS CORECT: A B E (Harrison, vol.2, pag. 1657)
648. Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin:

A: declin rapid al ratei de filtare glomerulara(ore-saptamani)
B: declin rapid progresiv al ratei de filtare glomerulara(saptamani-luni)
C: declin lent progresiv al ratei de filtare glomerulara(ani-decade)
D: reducerea recenta a valorilor ureii si creatininei serice
E: tulburari hidro electrolitice si acidobazice
RASPUNS CORECT: A E (Harrison, vol.2, pag. 1657)
649. Care sunt valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta
prerenala (azotemia prerenala)?
A: concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l
B: raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3
C: raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15
D: raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40
E: indexul insuficientei renale sub 1
RASPUNS CORECT: D E (Harrison, vol.2, pag. 1663)
650. Care sunt semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar?

A: febra
B: oligoanurie
C: disurie
D: izolarea a doua sau mai multe bacterii
E: polakiuria
RASPUNS CORECT: A C E (Harrison, vol.2, pag. 901)
651. Cistita din sarcina nu se trateaza cu:
A: aminoglicozide
B: trimetroprim-cotrimoxazol
C: amoxicilina
D: fluorochinolone
E: cefalosporine
RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 904)
652. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu:

A: doze unice trimetropin-sulfametoxazol, 4 tb o data
B: ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile
C: numai sulfametoxazol 2 g doza unica
D: numai trimetropim 400mg doza unica
E: imipenem 7-21 zile
653. Dintre circumstantele care favorizeaza infectiile tractului urinar fac parte:
A: sarcina
B: sexul masculin
C: refluxul vezico-uretral
D: disfunctia neurogena a vezicii
E: cateterele uretrale permanente
RASPUNS CORECT: A C D E (Harrison, vol.2, pag. 900)
654. Care dintre categoriile de mai jos prezinta risc crescut de ITU?
A: Gravidele
B: Transplantatii renal
C: Nou-nascutii care au stat in ATI
D: Barbatii sub 20 de ani
E: Pacientii cu diabet zaharat
RASPUNS CORECT: A B C E (Harrison, vol.2, pag. 903)
655. La ce categorii de bolnavi apare mai frecvent necroza papilara?

A: Bolnavi cu siclemie
B: Bolnavi cu ulcer duodenal
C: Diabetici
D: Indivizi cu abuz de analgetice
E: Anemie feripriva
656. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:
A: Bacteriuria semnificativa
B: Decelarea cilindrilor leucocitari
C: Hematurie macroscopica
D: Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
E: Proteinuria tubulara
RASPUNS CORECT: A B (Harrison, vol.2, pag. 904)
657. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
A: febra inalta
B: tahicardia
C: disuria si polakiuria
D: adenopatia inghinala
E: sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
RASPUNS CORECT: A B C E (Harrison, vol.2, pag. 902)
658. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:
A: difteroizi
B: streptococi
C: lactobacili
D: bacili Gram negativi
E: Trichomonas vaginalis
RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol.2, pag. 900)
659. *Infectiile tractului urinar inferior cuprind urmatoarele?

A.uretrite
B.pielonefrite
C.glomerulonefrite
D.abcese renale
E.abcese perinefretice
RASPUNS CORECT :A(pag 899)
660. *Infectia tractului urinar reprezinta prezenta in urina a ?

A.100 bacterii/ml
B.10.000 bacterii/ml
C.100.000 bactererii/ml
D.100-10.000 bacterii/ml
E.1.000.000 bacterii/ml
RASPUNS CORECT :E (pag 899)
661. *Agentul cel mai fervent implicat in infectiile tractului urinar este?
A.Proteus
B.Klebsiella
C.Serratia
D.Escherichia coli
E.Enterobacter
RASPUNS CORECT :D (pag 899)
662. *Bacteriuria asimtomatica este cel mai frecvent intalnita la?

A. barbati
B. copii
C. varsnici
D. femei intre 20-50 de ani
E. barbati sub 50 de ani
RASPUNS CORECT: D(pag 899)
663. *Cei mai frecventi agenti intalniti in cadrul infectiilor tractului urinar sunt?
A.bacilii gram negativi
B.cocii gram negativi
C.bacilii gram pozitivi
D.cocii gram pozitivi
E.fungii
RASPUNS CORECT: A (pag 899)
664. *Cel mai frecvent agent incriminat in cadrul infectiior tractului urinar la pacientii cu
calcului este?
A.Enterobacter
B.Proteus
C.Serratia
D.Klebsiela
E.Staphylococcus aureus
RASPUNS CORECT: E (pag 899)
665. *Infectiile urinare simtomatice acute apar cel mai frecvent la?
A. femei tinere
B. barbati tineri
C. barbati peste 50 de ani
D. femei peste 60 de ani
E. varsnici
RASPUNS CORECT: A (pag 899)
666. *Infectiile urinare la femeile insarcinate apar intr-un procent de ?

A.foarte frecvent
B.20-30%
C.30-50%
D.10-20%
E.2-8%
RASPUNS CORECT : E (pag 900)
667. *In care din cazurile urmatoare situatii izolarea agentului bacterian din urina trebuie sa
ridice suspiciunea de infectie bacteriana a rinichiului?
A.Proteus
B.Klebsiella
C.Enterobacter
D. Staphylococus aureus
E.Staphylococus saprophyticus
RASPUNS CORECT: D (pag 899)
668. *Cistita hemoragica la copil este data de urmatoarele virusuri?

A.Parvovirusuri
B.Rinovirusuri
C.Adenovirusuri
D.Virusul urlian
E.Citomegalo virus
RASPUNS CORECT :C (pag 900)
669. *In cistitele acute necomplicate mai mult de 80% din cazuri sunt datorate ?
A.Staphylococcus aureus
B.Staphylococus saprophyticus
C.Proteus
D.Escherichia coli
E.Enterobacter
RASPUNS CORECT :D (pag 903)
670. *In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta, cel mai frecvent antibiotic utilizat este?
A.Eritromicina
B.Amoxicilina
C.Trimetroprim-sulfametoxazol
D.Doxicilina
E.Nitrofurantoin

671. *Barbatii cu infectii urinare de tract urinar, cu anomalii urologice sau implicarea prostatei
sunt candidatii la ?
A. terapia cu doza unica
B. terapia de 3 zile
C. terapia de 5 zile
D. terapia de 21 de zile
E. terapia de 7-14 zile
RASPUNS CORECT :E (pag 904)
672.*Inflamatia prostatica poate fi considerata atunci cand secretia prostatica exprimata contine ?
A. > 10 leucocite pe microlitru
B. >100 leucocite pe microlitru
C. <1000 leucocite pe microlitru
D. >1000 leucocite pe microlitru
E. >10.000 leucocite pe microlitru
673. *In prostatita bacteriana cronica, tabloul clinic cuprinde?

A.prostata este dureroasa la palpare
B.prostata este indurata
C.prostata este in general normala la palpare
D.simtomatologie alarmanta
E.anurie
RASPUNS CORECT:C (pag 905)
674. Tabloul clinic din cistita acuta cuprinde urmatoarele simtome?

A.disurie
B.durere suprapubiana
C.sensibilitate subpubiana
D.anurie
E.urina opaca
RASPUNS CORECT : A,B,E (pag 902)
675. In pielonefrita acuta majoritatea pacientilor prezinta?

A.leucocitoza semnificativa
B. disurie
C. piurie
D. bacterii detectabile in urina necentrifugata gram pozitivi
E. bacterii detectabile in urina necentrifugata gram negativi
RASPUNS CORECT: A,C,E (pag 902)
676. La femeile cu un episod progresiv de uretrita, fara hematurie,fara durere suprapubiana, si cu

un istoric al simptomelor mai mare de 7 zile trebuie suspectata?
A.necroza palpilara
B.abces renal
C.infectie chlamidiana
D.infectie cu E.coli
E.infectie gonococica
RASPUNS CORECT: C,E (pag 902)
677. Urmatoarele principii stau la baza tratamentului infectiilor tractului urinar?

A.in majoritatea cazurilor trebuie obtinut o cultura urinara calitativa
B.reducerea simtomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
C.in general infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de
terapie
D.infectiile dobandite in comunitate sunt datorate tulpinilor rezistente la antibiotic
C.infectiile dobandite in comunitate sunt datorate tulpinilor sensibile la antibiotice
RASPUNS CORECT: C,E (pag 903)
678. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata cu ?

A.penicilina
B.eritromicina
C.nitrofurantoin
D.amoxicilina
E.cefalosporina
RASPUNS CORECT: C, D ,E (pag 904)
679. Simptomele de debut cele mai comune in cazul dezvoltarii necrozei palilare cuprind
urmatoarele?
A.oligurie
B.hematurie
C.oligurie
D.durere in flanc
E.anurie
RASPUNS CORECT: B,D (pag 905)
680. Pacientii cu infectii urinare susceptibili de a dezvolta ca si complicatie necroza papilara

includ?
A. pacientii cu diabet zaharat
B. pacientii cu boli vasculare renale
C. pacentii cu pielonefrite cronice
D. pacientii cu leucemie
E. pacientii cu siclemie
RASPUNS CORECT: A,B,E (pag 905)
681. Infectiile complicate ale tractului urinar sunt datorate in mod caracteristic urmatoarelor
bacterii?
A.bacterii dobandite in spital
B. E.coli
C.Proteus
D.Serratia
E.S.saprophyticus
RASPUNS CORECT: A,B,C,D (pag 901)
682. Predispozitia pentru infectii de tract urinar superior in timpul sarcinii se datoreaza
urmatorilor factori?
A.reducerea peristaltismului intestinal
B.cresterea peristaltismului uretral
C.scaderea peristaltismului ureteral
D.reducerea tonusului ureteral
E.disfunctia temporala a valvelor vezico ureterale
RASPUNS CORECT: C,D,E (pag 900)
683. Piuria, in absenta bacteriuriei, (piurie sterila), poate indica infectie cu agenti bacterieni
neobisnuiti cum ar fi?
A.C.trachomatis
B.U.urlealyticum
C.fungi
D.E.coli
E.Proteus
RASPUNS CORECT: A, B, C (pag 902)
684. In cazul pielonefritei acute necomplicate, tratamentul de prima intentie cuprinde

urmatoarele antibiotice?
A.trimetoprim-sulfametazol
B.fluorochinolona
C.aminoglicozid
D.penicilina
E.tetraciclina
RASPUNS CORECT:A,B,C (pag 904)
685. Care din urmatoarele examinari, are o semnificatie importanta pentru pielonefrita acuta
necomplicata?
A.bacteriurie semnificativa
B decelarea cilindrilor leucocitari
C.proteinurie tubulara
D.hematurie macroscopica
E.scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
RASPUNS CORECT : A, B (pag 904)
686. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara?

A: pe cale hematogena
B: pe cale limfatica
C: pe cale intraluminala
D: pe cale periuretrala
E: in decurs de 2-3 saptamani
RASPUNS CORECT: C, D (pag 902)
687. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua?

A: cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati
B: timp de 3 zile cu antibiotic la femei
C: timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati
D: cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
E: cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme
rezistente la antibiotice
RASPUNS CORECT: A,B, C (pag 904)

688. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt?
A: sarcina
B: obstructia cailor urinare
C: disfunctia neurogena a vezicii urinare
D: refluxul vezico-ureteral
E: varsta
RASPUNS CORECT :A,B,C,D (pag 900)
689. In cazul azotemiei prerenale sunt adevarate urmatoarele?

A.azotemia prerenala este cea mai putin raspandita forma a insuficientei renale acute
B.reprezinta un raspuns fiziologic la hipoperfuzia renala usoara pana la moderata
C.azotemia prerenala este cea mai raspandita forma a insuficientei renale acute
D.parenchimul renal este grav deteriorat
E.parenchimul renal nu este deteriorat
RASPUNS CORECT: B, C, E (pag 1657)
690. Cauzele azotemiei prerenale cuprind urmatoarele?

A.nefrite interstitiale
B.calculi
C.strictura
D.hipovolemia
E.sindromul hepato-renal
RASPUNS CORECT: D, E (pag 1658)
691. Cauzele azotemiei renale intrinseci cuprind urmatoarele?

A.sindrom hepato-renal
B.necroza papilara
C.hiperplazie prostatica
D.glomerulonefrite si vasculite
E.nefrite interstitiale
RASPUNS CORECT : D, E (pag 1658)

692. Cauzele azotemiei postrenale cuprind urmatoarele?
A.necroza tubulara acuta
B.sindromul hepato-renal
C.sindromul hemolitic uremic
D.strictura
E.calculi
RASPUNS CORECT; D,E (pag 1658)
693. Semnele clinice care sustin diagnosticul de azotemie prerenala includ ?

A.vertijul ortostatic
B.hipotensiunea ortostatica
C.tahicardia
D.bradicardia
E.mucoase umede
RASPUNS CORECT: A,B,C,E (pap 1661)
694. Nefrotoxinele exogene cele mai raspandite sunt?

A.calciu
B.hemoglobina
C.mioglobina
D.potasiul
E.sodiu
RASPUNS CORECT: A,B,C (pag 1660)
695. Complicatiile insuficientei renale acute cuprind urmatoarele?

A.hipokalemia este obisnuita
B.hiperkalemia este obisnuita
C.anemia se dezvolta lent
D.anemia se dezvolta rapid si este usoara
E.hiperfosfatemie
RASPUNS CORECT: B, D,E (pag 1664)
696. Indicatii absolute pentru dializa includ urmatoarele?

A.simptome ale sindromului uremic
B.semne ale sindromului uremic
C.hiokaliemie
D.hipovolemie
E.alcaloza
RASPUNS CORECT : A,B (pag 1666)
697. Cu privire la complicatiile insuficientei renale acute sunt adevarate urmatoarele?

A.infectia apare la 50-90% din cazuri
B.infectia este responsabila de 75% din decese
C.anemia este severa
D.anemia se dezvolta lent
E.anemia se dezvolta rapid si este usoara
RASPUNS CORECT: A,B,E (pag 1664)
698. In azotemia prerenala sedimentul urinar are urmatoarele caracteristici?

A.este acelular
B.poate contine cilindri hialini transparenti
C.hematuria este frecventa
D.piuria este frecventa
E.contine cilindri granulari pigmentati
RASPUNS CORECT :A, B (pag 1661)
699. Azotemia din cadrul sindromului hepato-renal poate fi precipitata de alterari hemodinamice
cum ar fi?
A.hemoragia
B.paracenteza
C.administrarea exagerata de diuretice
D.substante toxice
E.hipotensiune
RASPUNS CORECT; A,B,C (pag 1658)
700. Insuficienta renala acuta ischemica apare cel mai frecvent la ?

A.pacienti cu interventii chirurgicale cardio-vasculare majore
B.hipotensiune
C.anemie severa
D.hemoragii
E.sepsis
RASPUNS CORECT:A,D,E (pag 1658)
701. Prevenirea si tratamentul kiperkalemiei din insficienta renala acuta cuprimde urmatoarele?
A.Restrictie de K in dieta (sub 40 mmol/zi)
B.Rasini schimbatoare de ioni care fixeaza K
C.Restrictie de proteine din dieta
D.Dializa
E.Tratamentul de obicei nu este necesar
RASPUNS CORECT A,B,D (pag1665)
702. Indicatii pentru dializa in cazul insuficientei renale acute sunt urmatoarele?
A.manifestari clinice ale uremiei
B.subincarcare volemica intravasculara ireductibila
C.hipokalemie rezistenta
D.alcaloza severa rezistenta la masuri conservative
E.dializa profilactica daca ureea >100-200 mg/dl
RASPUNS CORECT :A, E (pag 1665)
703. Obiectivul tratamentului nutritional in insuficienta renala acuta cuprinde urmatoarele?

A.restrictia aportului proteic la aproximativ 1g /kg corp
B.furnizarea celor mai multe calorii sub forma de acizi grasi nesaturati
C.restrictia aportului proteic la aproximativ 0,6 g/kg corp
D.furnizarea celor mai multe calorii sub forma de carbohidrati
E.hiperalimentatia parenterala are un beneficiu net
RASPUNS CORECT: C,D (pag 1666)
704. Cele mai probabile candidate ca toxine in uremie sunt produsii secundari ai?
A.Proteinelor
B.Aminoacizilor
C.Acizi grasi nesaturati
D.Nitritilor
E.Lipidelor
RASPUNS CORECT: A,B (pag 1667)

705. Prezentarea si severitatea simptomelor uremiei variaza de la pacient la pacient, depinzand
de ?
A.importanta reducerii masei renale functionale
B.rapiditatea cu care masa renala este redusa
C.bolile cronice preexistente
D.varsta pacientului
E.patologie renala preexistenta
RASPUNS CORECT : A, B (pag 1667)
706. Caracteristica obisnuita a insuficientei renale cronice este?

A.reducerea dimensiunilor rinichiului la ecografie
B.crestera dimensiunilor rinichiului la ecografie
C.cresterea dimensiunilor rinichiului la urografie
D.cresterea dimensiunilor rinichiului la radiografie abdominala pe gol
E. reducerea dimensiunilor rinichiului la urografie
RASPUNS CORECT: A, E (pag 1669)
707Aparitia neobisnuita a pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica corect dializati

este de obicei datorata?
A.Infectiilor virale
B.bolilor sistemice
C.infarct miocardic transmural
D.chirurgiei cardiace
E.chirurgiei abdominale
RASPUNS CORECT : A,B,C,D (pag 1671)
708*Identificati afirmatia adevarata referitoare la diabetul zaharat:

A: La pacientii cu DZNID nivelurile insulinei in vena porta sunt egale cu ele celor cu DZID.
B: Ciclul Cori se refera la reconversia glucozei circulante in lactat in tesuturile periferice, cu
intoarcerea lactatului in ficat pentru gluconeogeneza.
C: In medie, complicatiile diabetului devin manifeste la 10 ani dupa aparitia hiperglicemiei
manifeste.
D: Rata mortalitatii in coma hiperosmolara este de pana la 50%.
E: In coma hiperosmolara deficitul mediu de lichid este de 3-5 l.
RASPUNS CORECT: B pag2281
709*Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:

A: stabilirea aportului de hidrati de carbon
B: stabilirea aportului de lipide
C: stabilirea aportului caloric
D: stabilirea aportului de proteine
E: restrictia aportului de dulciuri
RASPUNS CORECT: C pag 2271-2272
710. *Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A: Deshidratare profunda
B: Cresterea marcata a ureei si a creatininei
C: Acidoza metabolica severa
D: Rata de mortalitate crescuta
E: Glicemie mult crescuta
RASPUNS CORECT: C pag 2281
711.*Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:

A: sindromul extrapiramidal
B: polineuropatia periferica
C: epilepsie
D: sindromul de tunel carpian
E: sciatalgia
RASPUNS CORECT: B(pag. 2283)
712. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de
tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:
A: administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta
B: administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara
C: administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida
D: administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de
insulina cu actiune intermediara sau lunga seara
E: administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu
ritmuri programate crescute inainte de mese
RASPUNS CORECT: D pag 2272-2274
713. * Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA:

A: Pancreatita cronica la alcoolici
B: Sindromul Cushing
C: Hipertiroidismul
D: Acromegalia
E: Medicamente
714.*Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:

A: Varsta instalarii peste 40 de ani
B: Raspunde la terapia sulfonilureica
C: Pacienti supraponderali, obezi
D: Complicatia acuta: cetoacidoza
E: Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulin
RASPUNS CORECT: D pag2270
715.* Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:

A: Proteinurie 300-500mg/zi
B: Proteinurie 30-300mg/24 ore
C: Proteinurie sub 1,2g/24 ore
D: Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina
E: Proteinurie intre 1-5Î¼g/ 24ore
RASPUNS CORECT: B pag 2283
716.* Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este:
A: glucoza
B: aminoacizii
C: fosfolipidele
D: acizii grasi liberi
E: colesterolul
717.* Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei
diabetice se previne cu:
A: solutie Ringer
B: solutie salina (ser fiziologic)
C: bicarbonat de sodiu
D: glucoza 5%
E: clorura de potasiu
718* Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica
si potasiul seric foarte scazut?
A: Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medic
B: Se administreaza concomitent insulina + potasiu
C: Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiu
D: La 10-15 min dupa administrarea solutiei Ringer
E: La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiu
719.* Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu:

A: 50 g glucoza
B: 75 g glucoza
C: 100 g glucoza
D: 150 g glucoza
E: 200 g glucoza
720.*Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul
diabetului zaharat?
A: glicemia 120 mg/dl
B: glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura data
C: glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetate
D: glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dl
E: glicemia mai mare 200 mg/dl
RASPUNS CORECT: C pag2266
721.*Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet
zaharat?
A: 0,4 g/kg/zi
B: 0,9 g/kg/zi
C: 2 g/kg/zi
D: 1,9 g/kg/zi
E: 2-3 g/kg/zi
722.*Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica?
A: 0,8 g/kg/zi

B: 1,5 g/kg/zi
C: 0,9 g/kg/zi
D: 2 g/kg/zi
E: 0,3 g/kg/zi
RASPUNS CORECT: A pag2272
723.*Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat,
nonobez, fara hiperlipidemie?
A: 40%
B: 30%
C: 50%
D: 45%
E: 10%
724.* Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de:
A: aproximativ 25 U/zi
B: 50 U/zi
C: 40 U/zi
D: 10 U/zi
E: 100 U/zi
RASPUNS CORECT: A pag2272
725.* Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza?

A: Premergator unei interventii chirurgicale
B: Cand anticipeaza un efort fizic semnificativ
C: In cursul unei infectii intercurente
D: Daca este hipertensiv
E: Inaintea unor explorari de laborator
RASPUNS CORECT: B pag.2273
726.* La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de:
A: 150 mg/dl
B: 140-160 mg/dl
C: 180-200 mg/dl
D: 210 mg/dl
E: 120-130 mg/dl
RASPUNS CORECT: C pag2274
727.* Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu:
A: solutie Ringer
B: ser fiziologic
C: bicarbonat de sodiu
D: manitol
E: clorura de potasiu
728.*Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de:

A: 20%
B: 25%
C: 10%
D: peste 50%
E: 40%
RASPUNS CORECT: D pag 2281
729.* Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este:

A: formarea de noi vase
B: microanevrismele
C: exudate dure
D: pete vatuite
E: dilatari venoase
RASPUNS CORECT: A pag 2282

730.*HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu:
A: nifedipin
B: propranolol
C: atenolol
D: captopril
E: metoprolol
731.* Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de:
A: 400-450 mg/zi
B: 500-550 mg/zi
C: 30-300 mg/zi
D: 600 mg/zi
E: peste 800 mg/zi
732.*Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin:

A: parestezii
B: hiperestezie
C: dificultate la inghitire
D: durere ce mimeaza herpesul zoster
E: durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgical
733.* Diareea diabetica se trateaza cu:

A: codeina
B: aspirina
C: acetaminofen
D: loperamid
E: fenitoin
RASPUNS CORECT : D pag 2283
734.* Dieta in diabetul zaharat:

A: Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
B: Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
C: La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de
aproximativ 30% din numarul total de calorii
D: Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele
contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
E: Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul
glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi
RASPUNS CORECT: B pag 2271-2272
735.*Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A: Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
B: Prezenta gaurii cationice
C: Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C
D: Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E: pH > 7,45
736.*Glucagonul in diabetul zaharat:

A: serveste la sustinerea majora
B: serveste in cazul postului prelungit
C: este principalul hormon de contrareglare
D: nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine
E: este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia
RASPUNS CORECT: C (pag. 2275)
737*Hipoglicemia ignorata apare datorita:

A: eliberarii de epinefrina si norepinefrina
B: datorita neuropatiei autoimune la pacientii cu diabet de lunga durata
C: hipoglicemiei anterioare
D: pierderii raspunsului la catecolamine
E: scaderii unitatilor de transport cerebral de glucoza
738. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi:

A: actiunea incepe la 2,5 ore
B: actiunea incepe 1/2 ore
C: un varf maxim la 11 ore
D: perioada totala de actiune 25 ore
E: varf maxim la 3 ore
RASPUNS CORECT: ACD pag2274
739.Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se
previne:
A: macrosomia fetala
B: aparitia edemelor
C: mortalitatea perinatala
D: sindromul de detresa respiratorie
E: aparitia HTA
RASPUNS CORECT: ACD pag 2274
740.Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu

insulina?
A: Persoanele in varsta
B: Persoanele cu boli coronariene
C: Bolnavii cu accidente vasculare cerebrale
D: Bolnavii cu ulcer gastric
E: Bolnavii cu hepatita cronica
RASPUNS CORECT: ABC pag 2275
741. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie?

A: Glucagonul
B: Epinefrina
C: Tiroxina
D: Parathormonul
E: Prolactina
RASPUNS CORECT: AB pag2275
742. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in

evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de:
A: 50-55 mg/dl
B: 70-72 mg/dl
C: 90 mg/dl
D: 75-85 mg/dl
E: 95 mg/dl
RASPUNS CORECT: AB pag 2275
743. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de:

A: boala renala diabetica
B: hipertiroidismul
C: insuficienta suprarenala autoimuna
D: anticorpii circulanti antiinsulinici
E: excesul alimentar de hidrati de carbon
744. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A: Greata si varsaturi
B: Polifagie
C: Dureri abdominale
D: Deshidratare
E: Respiratie Kussmaul
745. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A: Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului
B: Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
C: Prezenta gaurii anionice
D: Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E: pH>7,45
746. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:

A: Infarct miocardic
B: Sindrom de detresa respiratorie
C: Edem cerebral
D: Tromboza vasculara
E: Hipercheratoza
RASPUNS CORECT: ABCD pag 2280

747. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:
A: Dilatatie si ocluzie capilara
B: Microanevrisme
C: Sunturi arteriovenoase
D: Vase noi
E: Hemoragii in vitros
RASPUNS CORECT: ABC pag 2282
748. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A: Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
B: Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 -15ani)
C: La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
D: Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-
proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara
E: Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata
de filtrare glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
pag 2282-2284 RASPUNS CORECT: ACD
749. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A: Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia
unuia sau a mai multor nervi spinali
B: Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata
C: Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers
D: Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente
E: Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la
radiografie
pag 2283 RASPUNS CORECT: BDE
750. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:

A: Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara
sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
B: In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un
ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese
C: Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate
sustinuta sau un efort semnificativ
D: Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-
dependent
E: Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale
pag 2272-2273, 2276 RASPUNS CORECT: DE
751. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt

A: Ataxia-teleangiectazia
B: Lipodistrofiile
C: Administrarea de hormoni steroizi
D: Arsurile usoare
E: Infectiile virale
pag 2266 RASPUNS CORECT: ABC
752. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand

A: Copii sub 7 ani
B: Persoane dupa transplant renal
C: Persoane cu boala coronariana asociata
D: Persoane cu AVC asociat
E: Femei insarcinate
pag.2274-2275 RASPUNS CORECT: BE
753. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt

A: Tromboza vasculara
B: Anorexie,greturi
C: Mucormicoza
D: Temperatura corporala sub normal
E: Sindromul de detresa respiratorie
pag. 2280 RASPUNS CORECT: ACE
754. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, cu exceptia:

A: Pete vatuite
B: Microanevrisme
C: Cicatrice
D: Hemoragii in vitros
E: Hemoragii(puncte sau pete)
pag.2282 RASPUNS CORECT: CD
755. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:

A: lipsa unei mese
B: efort fizic neasteptat
C: scaderea dozei de insulina
D: eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E: instalarea complicatiilor renale ale diabetului
pag.2275-76 RASPUNS CORECT: ABE
756. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:

A: anorexie, greata si varsaturi
B: tuse cu expectoratie hemoptoica
C: respiratie Kussmaul
D: dureri osoase
E: alterarea starii de constienta sau coma franca
pag.2278 RASPUNS CORECT: ACE
757. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:

A: administrarea de insulina intravenos
B: administrarea de glucagon intravenos
C: administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat
D: administrarea de potasiu
E: administrarea de diuretice
pag.2279 RASPUNS CORECT: ACD
758. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din
diabetul zaharat:
A: formarea anevrismelor
B: hemoragia in vitros
C: dezlipirea de retina
D: cataracta
E: pierderea vederii
pag.2282 RASPUNS CORECT: BCE
759. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:
A: hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
B: proliferarea endoteliala
C: formarea de semilune celulare epiteliale
D: nodulii Kimmelstiel-Wilson
E: corpii hematoxilinici Gross
pag.2282 RASPUNS CORECT: AD
760. Cetoacidoza diabetica:

A: Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
B: Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale
C: Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a
glucozei
D: Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic
E: Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon
pag.2277 RASPUNS CORECT: ABC
761. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A: Greturi, varsaturi, anorexie
B: Durere abdominala
C: Respiratie Kussmaul
D: Semne de supraincarcare volemica
E: Oligurie
pag.2278 RASPUNS CORECT: DE
762. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:

A: Este o complicatie a diabetului insulino-dependent
B: Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide
C: Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti
osmotici
D: Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice
E: Apare la tineri
pag.2280 RASPUNS CORECT: BCD
763. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:

A: Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)
B: Hiperglicemie extrema
C: Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei
D: Cresterea osmolaritatii sangvine
E: Scaderea vascozitatii plasmatice
pag. 2281 RASPUNS CORECT: ABD
764. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:

A: Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire
B: Ulcer duodenal cronic
C: Evacuare gastrica intarziata
D: Diaree, constipatie
E: Sindrom Mallory-Weiss
765. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a:

A: aportului crescut de lipide
B: supradozarii insulinei
C: infectiilor intercurente
D: interventiilor chirurgicale
E: intreruperii aportului de insulina
pag. 2277 RASPUNS CORECT: CDE
766. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A: hiperglicemie
B: diureza osmotica
C: hiperhidratare
D: deshidratare
E: hipervolemie
pag.2277 RASPUNS CORECT: ABD
767. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica:

A: deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberi
B: deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberi
C: glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberi
D: glucagonul scade malonil CoA hepatica
E: glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilaza
pag.2277-78 RASPUNS CORECT: ACD
768. Clinic, cetoacidoza incepe cu:

A: transpiratii
B: anorexie
C: greata
D: varsaturi
E: hipertensiune arteriala
769. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata:

A: respiratie Kussmaul
B: febra
C: temperatura normala
D: temperatura scazuta
E: alterarea starii de constienta
pag. 2278 RASPUNS CORECT: ACDE
770. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica?

A: Alcaloza metabolica
B: Deficitul de magneziu
C: Hipertrigliceridemie
D: Hiperamilazemie
E: Hipersodemie
pag.2278-2277 RASPUNS CORECT: BCD
771. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat

anterior se face cu:
A: uremia
B: cetoacidoza alcoolica
C: intoxicatii
D: diabetul insipid
E: pancreatita acuta
pag.2279 RASPUNS CORECT: ABCE
772. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza
diabetica?
A: hemoglobina glicozilata (A1C)
B: leucocitele din sangele periferic
C: corpii cetonici din urina
D: glucoza urinara
E: glucagonul seric
773.Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice?

A: initial in bolus iv 100 unitati de insulina
B: initial in bolus intravenos 25-50 unitati de insulina
C: Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remite
D: 15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remite
E: 50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remite
pag. 2279 RASPUNS CORECT: BD
774. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica?

A: pH-ul seric 7,25
B: pH-ul seric 7
C: pH-ul seric 6,9
D: pH-ul seric 7,3
E: pH-ul seric 7,2
pag. 2277 RASPUNS CORECT: BC
775. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la:
A: cresterea eliberarii oxigenului in tesuturi
B: scaderea eliberarii de oxigen in tesuturi
C: scaderea functiei ventriculare stangi
D: diureza osmotica
E: cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxygen
pag.2279 RASPUNS CORECT: BCE
776. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice?
A: Ulcerul gastric
B: Ulcerul duodenal
C: Gastrita eroziva
D: Dilatatia gastrica acuta
E: Esofagita de reflux

777. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice?
A: Infectiile intercurente
B: Hipoxia severa
C: Interventiile chirurgicale
D: Colapsul vascular
E: Diselectrolitemiile
pag.2280 RASPUNS CORECT: BD
778. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice?

A: Infarctul miocardic
B: Tromboza vasculara
C: Edemul cerebral
D: Hipertensiunea arteriala
E: Sindromul de detresa respiratory
779. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta
orala la glucoza?
A: Secretia de epinefrina
B: Eliberarea glucagonului
C: Lipsa exercitiului fizic
D: Dieta bogata in fibre vegetale
E: Anxietatea cauzata de punctia venoasa
780. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat,
insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel:
A: 40% la micul dejun
B: 50% la micul dejun
C: 30% la pranz
D: 30% la cina
E: 45% la pranz
781. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu
multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate?
A: Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kg
B: Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandial
C: Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeun
D: Insulina intermediara se administreaza la 9 seara
E: Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandial
pag.2273 RASPUNS CORECT: ADE
782. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in:

A: urgentele diabetice
B: tratamentul conventional cu insulina
C: terapia prin injectii multiple de insulina subcutanat
D: administrarea subcutanata continua de insulina
E: in cursul unor infectii intercurente
pag.2274 RASPUNS CORECT: BC
783. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide
are urmatoarele caracteristici:
A: incepe la cateva minute
B: debutul actiunii la aproximativ 1 ora
C: un varf maxim la 6 ore
D: are efecte masurabile la 16 ore
E: se mentine efectul si la 24 de ore
784. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide
are urmatoarele trasaturi:
A: debutul actiunii la cateva minute
B: efectul maxim la 2 ore
C: durata de 6-8 ore
D: durata pana la 16 ore
E: efect maxim la 6 ore
pag.2274 RASPUNS CORECT: ABC
785. *In Europa aportul de iod este adecvat in:

A. Romania
B. Finlanda
C. Italia
D. Bulgaria
E. Marea Britanie
(pag 141) RASPUNS CORECT: B
786. *Hipertiroidismul se manifesta prin urmatoarele cu exceptia:

A. Prurit
B. Fatigabilitate
C. Apetit scazut (frecvent la tineri)
D. Fibrilatie atriala
E. Onicoliza
(pag 119) RASPUNS CORECT: C
787. *Cea mai severa reactie adversa la administrarea de ATS in hipertiroidii este:
A. Hepatita ronica
B. Icter colestatic
C. Eruptii cutanate pruriginoase
D. Agranulocitoza
E. Trombocitopenie
( pag 124) Raspuns: D
788. *Agravarea exoftalmiei ,dupa radioterapie, poate fii prevenita prin:

A. Corticoterapie timp de cateva zile
B. Corticoterapie timp de cateva luni
C. AINS timp de cateva zile
D. Administrarea anterioara terapiei de antitiroidiene de sinteza
E. Administrarea ulterioara terapiei de antitiroidiene de sinteza
( pag 125) RASPUNS CORECT: B
789. *Urmatoarele afirmatii despre antitiroidienele de sinteza sunt adevarate:

A. De electie la gravide este metil-tiouracil
B. Durata tratamentului este 1-2 luni
C. Remisiunea se realizeaza cel mai probabil in gusa medie
D. La copil si adolescenti sunt contraindicate antitiroidienele de sinteza
E. Eruptiile cutanate pruriginoase sunt reversibile la intreruperea tratamentului
(pag 124) RASPUNS CORECT: E
790. *Care din clasificarea OMS a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat nu este
adevarata:
A. Gradul 1.Tiroida marita de volum se palpeaza,dar se vede numai in deglutitie cu capul in
extensie(gusa mica)
B. Gradul 2.Tiroida marita de volum se observa in pozitia normala a capului,nu depaseste
marginea interna a muschiului sternocleidomastiodian (gusa medie)
C. Gradul 2.Tiroida voluminoasa depaseste loja cervicala lateral sau intratoracic (gusa
medie)
D. Gradul 3.Tiroida marita de volum depaseste marginea muschiului
sternocleidomastoidian,dar nu deformeaza lateral gatul si se mentine in zona
cervicala(gusa mare)
E. Gradul 4.Tiroida voluminoasa depaseste loja cervicala lateral sau intratoracic(gusa
voluminoasa)
791. *Gusa endemica este definite ca:

A. Hipertrofia tiroidei cu modificari chistice intratiroidiene
B. Hipertrofia tiroidei cu modificari atrofice intratiroidiene
C. Hipertrofia tiroidei cu modificari distrofice intratiroidiene
D. Hipotrofia tiroidei datorita deficitului de iod
E. Hipotrofia tiroidei cu manifestari de hipertiroidism
792.*Afectiunile produse prin deficit de iod in perioada fetala sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Cretinism endemic-forma neurological
B. Avort
C. Cresterea mortalitatii perinatale
D. Cretinism endemic-forma mixedematoasa
E. Gusa oligosimptomatica
793.*Cretinismul endemic forma neurological se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

A. Majoritatea au statura cvasinormala
B. Fara retard mintal
C. Retardare mintala severa
D. ROT exagerate
E. Majoritatea au gusa nodulara

794.*Care din urmatoarele caracteristici ale cretinismului endemic forma mixedematoasa nu sunt
adevarate:
A. TSH mult crescut
B. T4 mult scazut (in plasma)
C. Deficit statural sever
D. Majoritatea au gusa nodulara
E. Retardare mintala severa
(pag 146) RASPUNS CORECT : D
795.*Complicatiile gusei endemice sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Formele agresive de carcinom tiroidian sunt mai frecvente in zonele de gusa endemica
B. Gusa endemica este o leziune adaptativa
C. Gusa endemica este o leziune precanceroasa
D. Prognosticul carcinomului tiroidian este mai sever in zonele endemice in absenta
profilaxiei iodate
E. Prognosticul carcinomuli tiroidian este mai bun daca se asigura un aport iodat sufficient
796.*Dintre factorii alimentari gusogeni implicate in patogenia gusei endemice nu fac parte:
A. Tiocianatul
B. Soia
C. Progoitrin
D. Flavonoizii
E. Malnutritia (deficit de vit A)
(pag 144) RASPUNS CORECT : C
797.*Cretinismul sporadic reprezinta:

A. Hipertiroidism congenital
B. Hipotiroidism dobandit
C. Hipotiroidism congenital
D. Nu se poate trata substituitiv
E. Nu poate fii prevenit
(pag 145) Raspuns: C
798.*Componenta esentiala a cretinismului endemic este:

A. Retardul mental sever
B. Displegia spastica
C. Nanismul disarmonic
D. surditatea
E. lipsa maturatiei osoase
(pag 143) RASPUNS CORECT: A
799.*Care dintre urmatoarele componente este identica in cele 2 forme de cretinism

endemic(forma mixedematoasa si forma neurological):
A. Retardul mental sever
B. Deficit statural
C. ROT exagerate
D. Surdomutism absent
E. Maturatie osoasa normala
(pag 146) RASPUNS CORECT: A
800.*Conform clasificarii OMS tiroida care se observa in pozitia normala a capului,dar nu

depaseste marginea interna a muschiului sternocleidomastiodian corespunde gradului:
A. 0
B. 1
C. 2
D. 3
E. 4
801.*Care din urmatoarele nu este factor alimentar gusogen:

A. Tiocianat
B. Progoitrin
C. Goitrin
D. Soia
E. Falvonoizi
802.*Doza minima necesara de Iod care asigura o sinteza adecvata de hormoni tiroidieni este:
A. 5 microgr/zi
B. 25 microgr/zi\
C. 50 microgr/zi
D. 50 mg/zi
E. 25 mg/zi
803.*Gravitatea endemiei gusei prin deficit de Iod este in corelatie directa cu:
A. Leziunile coexistente
B. Anumite stari fiziologice(sarcina,lactatie)
C. Valoarea TSH
D. Cresterea RIC
E. Ioduria
804.*Clasificarea clinica din boala Graves-Basedow este:

A. Clasa 4-leziuni corneene
B. Clasa 3-exoftalmie(protruzia globilor oculari >18 mm
C. Clasa 1-fara semen si simptome
D. Clasa 3-afectarea musculaturii extraoculare
E. Clasa 2-afectarea tesuturilor moi
RASPUNS CORECT: C
805. In Europa,aportul de Iod este adecvat in:

A. Suedia
B. Danemarca
C. Belgia
D. Franta
E. Elvetia
(pag 141) RASPUNS CORECT: A E
806. Conform clasificarii OMS a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat:
A. Gusa de gradul 1 doar se palpeaza,fara sa fie vizibila in nici o conditie
B. Gusa medie nu este vizibila decat la deglutitie cu capul in extensie
C. Gusa de gradul 2 nu depaseste marginea interna a sternocleidomastoidianului
D. Gusa de gradul 3 nu deformeazalateral gatul
E. Gusa mare depaseste loja cervicala lateral si intratoracic
(pag 143) RASPUNS CORECT: C D
807. Despre gusa endemica este adevarat ca:

A. In zonele endemice,la adulti predomina formele difuze
B. La copil formele difuze apar in special in zonele cu deficit iodat sever
C. In gusile endemice nodulare pot aparea leziuni degenerative pseudochistice
D. Leziunile degenerative pseudochistice pot deveni in timp gusi toxice nodulare
E. In zonele endemice la varstnici predomina formele nodular
(pag 142) RASPUNS CORECT: C E
808. Factorii gusogeni implicate in patogenia gusii endemice actioneaza in urmatorul mod:
A. Soia creste eliminarile digestive de T4
B. Malnutritia inhiba absorbtia Iodului
C. Goitrinul inhiba organificarea Iodului
D. Tiocianatul inhiba captarea Iodului
E. Flavinoizii inhiba oxidaza tiroidiana
(pag 144) RASPUNS CORECT: A C D E
809. In zonele cu gusa endemica este adevarat ca:

A. La varstnici predomina gusile nodulare
B. La copil predomina gusile difuze
C. Este mai frecvent hipertiroidismul prin cresterea T3
D. Aparitia gusei nodulare la copil semnifica deficit sever de Iod
E. Pronosticul adenomului tiroidian este mai sever
(pag 142,143) RASPUNS CORECT: A B C D
810. Efectele pe termen lung ale profilaxiei iodata sunt:

A. Cresterea incidentei tiroiditei Hashimoto
B. Scaderea frecventei cazurilor de gusa toxica multinodulara
C. Scaderea frecventei cazurilor de adenom toxic tiroidian
D. Cresterea incidentei de carcinom papilar in raport cu cel folicular
E. Cresterea incidentei de carcinoma follicular in raport cu cel papilar
(pag 150) RASPUNS CORECT: A B C D
811. Diagnosticul diferential al gusei endemice se face cu:

A. Gusa prin mechanism autoimun (tiroidita autoimuna,boala Graves-Basedow)
B. Mecanism tumoral (adenoame si carcinoame tiroidiene)
C. Mecanisme bacteriene (tiroidite subacute)
D. Mecanisme virale (tiroidite subacute)
E. Mecanism genetic (mutatii activatoare ale receptorului TSH)
(pag 144) RASPUNS CORECT: A B D E
812. Legat de profilaxia gusii endemice ci cretinismului endemic sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. In zonele cu deficit iodat sever profilaxia iodata este urgent necesara
B. Leziunile neurologice avnd character ireversibil ,tratamentul este imposibil de
realizat
C. Inlaturarea deficitului de Iod duce numai la scaderea cazurilor degusa,nu la inlaturarea
completa
D. Inlaturarea deficitului de Iod duce la disparitia gusei
E. Deficitul de Iod este facorul etiologic principal
813. Metode de corectare a deficitului de Iod sunt:

A. Sarea iodata
B. Comprimate de iodura de potasiu
C. Ulei iodat injectabil si per os
D. Iodarea apei si a hranei
E. iodarea aerului
(pag 148-149) RASPUNS CORECT: A B C D
814. Despre sarea iodata se poate afirma:

A. Reprezinta metoda cea mai simpla,ieftina si cu eficienta confirmata de profilaxie
B. Iodarea sari se poate efectua cu iodura de potasiu sau iodat de potasiu
C. Iodarea de poate realize cu iodura de sodium
D. Iodatul de potasiu e preferat in zonele cu umiditate ridicata
E. In Romania se utileizeaza un grad de iodare a sari de 20 mg la 1 kg(1/50000)
(pag 148-149) RASPUNS CORECT: A B D E
815. Tratamentul curative al gusei endemice se face cu:

A. Hormoni tiroidieni
B. Iod stabil
C. Cura chirurgicala
D. ATS
E. Beta blocante
(pag150) RASPUNS CORECT : A B C
816. Hormonii tiroidieni sunt indicate in urmatoarele situatii:

A. Gusi difuze cu normotiroidism-rezultate optime
B. Gusi difuze cu hipotiroidism–rezultate optime
C. Gusi multinodulare mari-efecte optime
D. Boala Graves-Basedow
E. In gusile multinodulare mari se prefera tratamente radicale
(pag 150) RASPUNS CORECT: A B E
817. Cura chirurgicala a gusei endemice are urmatoarele indicatii:

A. Gusa mare
B. Gusa mica crevico-toracica
C. Gusa voluminoasa
D. Fenomene compesive
E. Suspiciune de malignitate
818. Mixedemul congenital se manifesta prin:

A. Nanism armonic
B. Deficit intellectual pana la cretinism
C. Icter prelungit
D. Hernie inghinala
E. Macroglosie
(pag 129) RASPUNS CORECT: B C E
819. In hipotiroidismul hipotalamo-hipofizar, explorarile de laborator releva:

A. TSH plasmatic normal
B. TSH plasmatic scazut
C. FT4 scazut
D. FT4 crescut
E. FT4 normal
(pag 130) RASPUNS CORECT: A B C
820. Simptomele de hipertiroidism sunt:

A. Palpitatiile
B. Somnolenta
C. Fatigabilitatea
D. Constipatia
E. Pruritul
(pag 119) RASPUNS CORECT: A C E
821. TSH supresat apare in:

A. Boli netiroideiene severe
B. Depresia majora
C. Hipotiroidismul hipotalamo-hipofizar
D. Dupa administrare de glucocorticoizi
E. Hipertiroidismul hipotalamo-hipofizar
822. Tratamentul hipertiroidismului clinic manifest implica:

A. Antibioterapie
B. Chirurgia tiroidei
C. Radioterapia cu I 131
D. Regim igieno-dietetic
E. Blocante beta-adrenergice
(pag 122-123) RASPUNS CORECT: B C D E
823. Forma subclinica de hipertiroidism poate detemina complicatii clinice precum:

A. Osteopenie
B. Feocromocitom
C. Osteoporoza prin reducerea masei osoase
D. Fibrilatie atriala
E. Hipertrofie miocardica
824. Tratamentul hipertiroidismului subclinic se indica in special la:

A. Adolescenti
B. Pacientii cu gusa mare
C. Pacientii cu fibrilatie atriala
D. Pacientele cu osteoporoza postclimacteriu
E. Pacientii cu hipertrofie miocardica
(pag 128) RASPUNS CORECT: B C D E
825. Nu se recomanda administrarea iodului radioactive la pacientii cu hipertiroidism in

urmatoarele situatii:
A. Copii
B. Varsta peste 20 ani
C. Leucopenie sau agranulocitoza
D. Risc chirurgical mare
E. Adolescenti
(pag 125) RASPUNS CORECT: A E
826. In sarcina hormonii tiroidieni sufera urmatoarele modificari:

A. T4 total crescute
B. T4 egal T3
C. T4 plasmatic crescut
D. T4 scade
E. T4 liber este normal
(pag 122) RASPUNS CORECT: A C E
827. Dintre semnele si simptomele de hipertiroidie fac parte:

A. Fatigabilitate,dispnee de efort
B. Tahicardie sinusala
C. Tegumente umede si fine
D. Psihoze
E. Constipatie
828. Tratamentul chirurgical al hipertiroidismului poate avea urmatoarele complicatii:
A. Criza tireotoxica
B. Recidiva postoperatorie
C. Paralizia recurentiala
D. Hiperparatiroidismul
E. Hipotiroidismul
(pag 125) RASPUNS CORECT: A B C E
829. Diagnosticul diferential al hipertiroidismului se face cu urmatoarele afectiuni:

A. Diabet zaharat
B. Fibrilatie atriala
C. Osteoporoza
D. Feocromocitom
E. Atacuri de panica
(pag 121) RASPUNS CORECT: A D E
830. Printre particularitatile bolii Graves-Basedow se enumara:
A. Mixedemul pretibial
B. Exoftalmia
C. Mixedemul membrelor superioare,al toracelui si al fetei
D. Gusa difuza cu hipertiroidism
E. Asocierea cu boli autoimmune
831. Despre oftalmopatia Graves este adevarat ca:

A. Poate sa preceada manifestarile de hipertiroidism
B. Poate sa apara concomitant cu manifestarile de ipertiroidism
C. Poate sa apara dupa amnifestarile de hipertiroidism
D. Este agravata de fumat
E. Are prognostic bun in cazul unui nivel ridicat al T3
RASPUNS CORECT: A B C D
832. Tratamentul hipertiroidismului clinic manifest cuprinde:
A. Regim igieno-dietetic
B. Medicamente: blocante ale sintezei de hormone tiroidieni,blocante beta-adrenergice si
sedative
C. Medicamente: amiodarona,metildopa
D. Radioterapie
E. Chirurgia tiroidei sau a surselor ectopice de hormoni tiroidieni
(pag 122-123) RASPUNS CORECT: A B D E
833. Sunt forme clinice de tireotoxicoza cu hipertiroidism:

A. Boala Graves-Basedow
B. Gusa toxica multinodulara
C. Struma ovarii
D. Hipertiroidismul din tumorile trofoblastice
E. Carcinomul follicular cu metastaze hiperfunctionale
(pag 120) RASPUNS CORECT: A B D

834. Sunt forme clinice de tireotoxicoza fara hipertiroidism
A. Adenomul toxic tiroidian
B. Tireotoxicoza din tiroidita subacuta
C. Tireotoxicoza factitia
D. Tireotropinomul
E. Gusa toxica multinodulara
(pag 120) RASPUNS CORECT: B C

Grile Licenta Medicina Interna 2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta Medicina Interna 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

*Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana

(pag. 1498) RASPUNS CORECT :B

(pag. 1501) RASPUNS CORECT :D

3. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul

(pag. 1500) RASPUNS CORECT :E

4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct

(pag. 1500) RASPUNS CORECT :E

6. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic

(pag. 1506) RASPUNS CORECT :C

7.* Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:

(pag. 1494) RASPUNS CORECT :D

8. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a

(pag. 1500) RASPUNS CORECT :C

(pag. 1493) RASPUNS CORECT :A

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : A

11.* In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in:

(pag. 1494) RASPUNS CORECT :D

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : E

(pag. 1495) RASPUNS CORECT :A

(pag. 1495) RASPUNS CORECT :A

(pag. 1505) RASPUNS CORECT : D

16. *Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?

(pag. 1499) RASPUNS CORECT : C

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : C

18. *Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA

(pag. 1494) RASPUNS CORECT :E

19. *Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa

(pag. 1498) RASPUNS CORECT :B

20. *Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA:

(pag. 1500) RASPUNS CORECT :D

21. *Terapia trombolitica:

22.* Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

(pag. 1498) RASPUNS CORECT :B

(pag. 1498) RASPUNS CORECT :D

(pag1502) RASPUNS CORECT : C

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : A,B,C

26. *Activarea plachetelor de către agoniştii specifici iniţiază modificări conformaţionale la

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : B

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C

29.*Apariţia hipotensiunii însoţite de bradicardie semn al hiperactivităţii parasimpatice la un

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : D

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT A,B,C

RASPUNS CORECT: A,D,E

RASPUNS CORECT: A,B,D

33. Care dintre afirmaţiile următoare despre izoenzima MB a creatinfosfokinazei, marker de

RASPUNS CORECT: A,B,E

RASPUNS CORECT: A,D

35.La pacienţii cu un infarct miocardic acut reacţia inflamatorie se caracterizează prin:

RASPUNS CORECT: A,D

36. Valoarea ecocardiografiei ca metodă imagistică noninvazivă de diagnostic la un pacient cu

RASPUNS CORECT: A,B,D

RASPUNS CORECT: A,B,E

39.*Oxigenoterapia reprezintă o măsură simplă dar eficientă în tratamentul infarctului

RASPUNS CORECT: B,C,E

41. Tulburările fiziopatologice care se produc la nivelul ţesutului miocardic ischemic

RASPUNS CORECT: A,E

RASPUNS CORECT: A,C,E

RASPUNS CORECT: A,C,D

RASPUNS CORECT: A,B,C

46. Beneficiile reperfuziei tardive la un pacient cu infarct miocardic se datorează în principal:

RASPUNS CORECT: B,C,D

47. Despre miocardul hibernant sunt valabile următoarele afirmaţii: