Medicina Intrebari 2013 FR

MEDICINA
- propuneri intrebari Tema nr. 1

Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial
la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 27-29
*1
n care din urmtoarele situaii de pierdere a strii de

cunotin nu este necesar spitalizarea
A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii

neurologice
B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG C. scurt
pierdere a cunotinei de cauz aritmic
suspectat
*5
Bilanul biologic la pacientul cu sincop

urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu
excepia
A. hipercalcemie
B. supradozaj digitalic
C. diskaliemie
D. necroza miocardic
E. creterea D-Dimerilor
(pag. 28)
6
Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze

cardiace
A. disautonomia neurovegetativ
B. fibrilaia ventricular
C. stenoza aortic strns
D. embolia pulmonar masiv
D. sincopa vasovagal repetitiv
E. disfuncia sinusal
E. sincopa de etiologie necunoscut
(pag. 27)
(pag. 28)
*2
Elementul definitoriu al pierderii de

cunotin din sincop este
Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

sunt
A. hipersensibilitatea sinocarotidian
A. prezena prodromului
B. hipertensiunea arterial pulmonar sever
B. revenirea lent progresiv
C. disautonomia neurovegetativ
C. debutul brusc
D. furtul de arter subclavie
D.
caracterul complet E.
E. embolia pulmonar masiv
pierderea de urin (pag.
(pag. 27)
27)
*3
Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
Sincopa vasovagal tipic
A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

ECG
A. stenoza aortic strns
B. nu necesit nicio explorare
B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C. necesit evaluare prin ecografie cardiac
C. mixom atrial stng
D. este de cauz vascular
D. tromboza de protez valvular mecanic
E. necesit nregistrare Holter de 24 ore
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27-29)
(pag. 27)
*4
Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz
A. cardiac
B. metabolic C.
A. furtul de arter subclavie
neurologic D.
B. hipersensibilitatea sinocarotidian
reflex
E. vascular
C. hipertensiunea arterial pulmonar sever
(pag. 27)
D. disautonomia neurovegetativ
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27)
Pag. 1 din 150
10 Explorrile de a doua intenie utile la pacienii

cu sincop au urmtoarele caracteristici
A. nregistrarea Holter de 24 ore are valoare
predictiv negativ mare
*3
La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul

pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre
markerii de necroz miocardic se poate utiliza
A. Troponina I B.
B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia

ischemic, dilatativ sau hipertrofic
Troponina T C.
C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
CK-MB
D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor

vasovagale
E. electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei
(pag. 29)
* 11
Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa

este reprezentata de:
A. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte

B. Tulburari de ritm
C. Tulburari de conducere si bradicardie
D. Disautonomie neurovegetativa
E. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi
Mioglobina D.
E. ASAT
(pag. 69)
*4
A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

ventricular
B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu
depesc jumtate din ariile pulmonare
C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut
D. Infarct miocardic cu oc cardiogen
E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de
(pag. 27)
Tema nr. 2
Boala cardiac ischemic
staz pulmonar
(pag. 71)
*5

pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag.
66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,
135, 136
*1
Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din

cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5%
din cazuri urmtoarele, exceptnd una
Stadiul II al Clasificrii Killip se

caracterizeaz prin
In evoluia unui infarct miocardic acut apariia

unui suflu holosistolic n spie de roat este
sugestiv pentru
A. Insuficien mitral ischemic

B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
C. Ruptura peretelui liber ventricular
D. Ruptura septului interventricular
E. Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian
sever
A. coronarit
(pag. 71)
B. anemie
C. pericardit D.
tahicardie E.
colaps (pag. 6465)
*2
Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un

pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe
urmtoarele
A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

peste 3 sptmni
B. Fenomene de insuficien ventricular stng
Supradenivelarea persistent de segment ST prezent

n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui
infarct miocardic acut
A. anteroseptal
B. inferior i anterior
C. Apariia Sindromului Dressler

D. Tulburri de ritm ventricular recurente
E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic
nou aprut
(pag. 72)
C. inferior i anteroseptal
D. septal profund
E. inferior i posterior
(pag. 69)
Pag. 2 din 150
Complicaii mecanice precoce ale unui

infarct miocardic acut de ventricul stng sunt
A. Ruptura peretelui liber ventricular

B. Sindromul Dressler
11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se

pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul infarctului
miocardic:
A. CPK (creatinfosfokinaza) B.
C. Insuficiena mitral ischemic D.
Mioglobina
Tromboembolismul pulmonar E.
C. LDH (lactatdehidrogenaza) D.
Blocurile atrio-ventriculare (pag. 71)
TGO - ASAT
Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient

cu infarct miocardic anterior se impune n prezena
A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
E. Troponina I
(pag. 69)
12 Indicatiile cardiostimularii in infarctul
miocardic acut sunt:
C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de fibrilaie

atrial
A. BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate

si care nu raspund nici la atropina nici la isoprenalina
D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de ramur

dreapt
C. Ritmul idioventricular accelerat
E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior

stng
D. Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau

posterior stang
B. Alternanta bloc stang/bloc drept
E. Socul cardiogenic
(pag. 71)
(pag. 71)
13 Complicatiile mecanice precoce ale

infarctului miocardic acut sunt:
Sindromul coronarian acut fr supradenivelare

de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele
afirmaii
A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie

colateral eficient
B. Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i
complexe
C. Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac
ischemic
D. Asociaz frecvent complicaii mecanice gen ruptura
de perete liber ventricular
E. Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul
unei circulaii colaterale deficitare
(pag. 72)
* 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru
sindromului Prinzmetal este sugerat de
urmtoarele
A. Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B.
Supradenivelare de segment ST concav n sus C.
A. Ruptura septala
B. Ruptura peretelui liber
C. Blocurile atrioventriculare
D. Fibrilatia ventriculara E.
Insuficienta mitrala (pag. 71)
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterial esenial
pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri
comerciale pag. 55, 57
*1
Hipertensiunea arteriala de gradul II se

defineste prin urmatoarele valori tensionale
A. TA sistolica 140-159 mm Hg B.
Supradenivelare de segment ST gigant

convex n sus, unde T gigante
TA diastolica 90-99 mm Hg C. TA
D. Supradenivelare de segment ST corectat de

nitroglicerin
diastolica > 110 mm Hg E. TA
E. Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu

vascular
sistolica 160-179 mm Hg D. TA
sistolica > 180 mm Hg (pag. 52)
(pag. 60)
Pag. 3 din 150
*2
HTA este un factor de risc cardiovascular

independent deoarece determina
A. risc de AVC crescut de 4 ori

B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori
C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de
7 ori
Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la
A. Activitate fizica regulata

B. Reducerea consumului de lipide saturate
C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc
D. Favorizarea consumului de alcool
E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei

crescut de 3 ori
(pag. 54)
E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori
(pag. 52)
*3
Sunt considerati ca factori de risc

cardiovascular
A. Antecedentele familiale de accident

cardiovascular precoce
B. Tabagismul oprit de peste 3 ani
C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
D. Consumul redus de alcool
E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex
(pag. 53)
*4
Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor

tinta (de rasunet ale HTA) este
A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru

fiecare medicament
B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura
priza, cu eficienta timp de 24 ore
C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt
aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale
D. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a
TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt:
diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie,
inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II
(pag. 54)
9
A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm

B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale
(PWV) < 12 m/s
Tratamentul medicamentos al HTA
Medicamentele antihipertensive recomandate

in contextul insuficientei cardiace sunt
A. Anticalcice
B. IEC sau ARA II C.
Betablocante
D. Albuminuria < 30 mg/zi
D. Diuretice tiazidice E.
E. Clearance creatinina > 60 ml/min
Antialdosteronice
(pag. 53)
55)
*5
Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA
este
(pag.
10 Medicamentele antihipertensive recomandate post

infarct miocardic sunt
A. Sindromul metabolic
A. Diuretice tiazidice
B. Boala hepatica
B. Betablocante
C. Boala pulmonara
C. Antialdosteronice
D. Boala cardiaca
D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC E.
E. Insuficienta venoasa cronica
Anticalcice
(pag. 53)
(pag. 55)
11 HTA severa gradul III se defineste prin

urmatoarele valori tensionale:
Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o

etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti
factori de risc cardiovascular si a depista afectarea
organelor tinta sunt
A. TA sistolica 160-179 mmHg
A. Ecocardiografia transtoracica
B. TA diastolica 100-109 mmHg
B. Acidul uric seric
C. TA sistolica mai mare de 180 mmHg D. TA
C. Glicemia plasmatica
diastolica mai mare de 110 mmHg E. TA
D. Microalbuminuria
diastolica 90-99 mmHg
E. Kaliemia fara garou

(pag. 54)
(pag. 52)
Pag. 4 din 150
12 Identificarea semnelor clinice de rasunet ale

HTA se refera la:
La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K

sunt indicate n urmtoarele cazuri
A. Grosimea intima-medie peste 0,9mm
A. dac este n clasa NYHA IV
B. Boala vasculara periferica
B. n caz de fibrilaie atrial permanent C. dac
C. Microalbuminuria semnificativa
are protez valvular mecanic D.
D. Boala cerebrovasculara E.
tromb intracavitar
Retinopatia avansata (pag. 53)
E. dac insuficiena cardiac este refractar la medicaia

maximal
13 Medicamentele antihipertensive recomandate in

contextul sarcinii sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau
antagonistii receptorilor angiotensinei II (IEC- ARA II)
n caz de
(pag. 90)
4
Indicatori de prognostic negativ n

insuficiena cardiac sunt
B. Betablocante
A. Hiponatremia
C. Metildopa
B. Sexul masculin
D. Diuretice tiazidice
C. Complex QRS larg
E. Inhibitori calcici
D. Anemia
E. Obezitatea
(pag. 55)
Tema nr. 4
Insuficiena cardiac
pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri
comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
1
Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate

de
A. Insuficiena cardiac
B. Tromboflebit
C. Insuficiena hepatocelular
D. Sindromul nefrotic
E. Erizipel
(pag. 89)
*5
Examenul cheie pentru diagnosticul

insuficienei cardiace diastolice este
A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau

NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
B. Radiografia toracic
C. Ecografia cardiac transtoracic
D. Anamneza i examenul clinic
E. Electrocardiograma
(pag. 91)
*6
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice

n insuficiena cardiac este greit
A. reduce frecvena spitalizrilor

B. reduce mortalitatea
(pag. 1346)
C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei

ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
D. sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac

refractar n ciuda unui tratament maximal
Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde
A. Pericardita constrictiv
B. Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C. Stenoza mitral
D. Cardiopatia ischemic
E. Stenoza aortic
(pag. 91)
E. n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA

(pag. 90)
*7
Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II

NYHA nu include
A. Betablocante
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C. Blocante ale canalelor de calciu
D. Antialdosteronice
E. Blocante ale receptorilor angiotensinei
(pag. 90)
Pag. 5 din 150
*8
Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac

include urmtoarele, cu excepia
13 Insuficienta ventriculara stanga prin alterarea functiei

musculare are ca etiologii posibile:
A. corecia factorilor de risc cardiovascular
A. Miocardita virala
B. regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat
B. Cardiomiopatia dilatativa primitiva
C. restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme
C. Insuficienta mitrala acuta
D. activitate fizic moderat, regulat
D. Lupusul sistemic E.
E. vaccinare antigripal, antipneumococic
Stenoza aortica (pag. 85)
(pag. 89)
*9
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu

betablocante n insuficiena cardiac este fals
A. reduce mortalitatea cardiovascular

B. tratamentul se introduce progresiv, la distan de o
decompensare
C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s
fie selectiv
Tema nr. 5
Tulburri de ritm i de conducere
pag. 30-43
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii despre

flutterul atrial este neadevrat
D. reduce numrul de spitalizri
A. Tahicardie regulat
E. reduce riscul de moarte subit
B. Macroreintrare la nivelul atriului drept
(pag. 89-90)
C. Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe

minut
10 Contraindicaii ale diureticelor

antialdosteronice sunt
D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
B. Hiponatremia < 125 mmol/l C.
E. Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n

DII,DIII,aVF
Insuficiena hepatic sever D.
(pag. 30)
A. Miastenia
Hiperkaliemia
*2
E. Disfuncia sistolic ventricular stng sever

(pag. 140)
11 Factorii de decompensare a insuficientei cardiace
sunt:
A. Vaccinarea antigripala
B. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
C. Embolia pulmonara
Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale este

reprezentat de
A. valvulopatiile mitrale B.
valvulopatiile
aortice
C.
hipertiroidismul
D. hipertensiunea arterial E.
cardiopatia ischemic (pag. 38)
*3
Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente

cuprind toate aceste complicaii cu excepia
D. Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de

conducere
A. Complicaiile tromboembolice
E. Astmul bronsic
B. Sngerrile consecutive tratamentului

anticoagulant
(pag. 88-89)
12 Mecanismele compensatorii la nivel periferic aparute in
insuficienta cardiaca sunt:
A. Tahicardia
C. Cardiomiopatia tahiaritmic
D. Anevrismul ventricular E.
Insuficiena cardiac (pag. 39)
B. Activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron

C. Dilatarea ventriculului stang
D. Activarea sintezei de endotelina
E. Activarea secretiei de prostaglandine
(pag. 84)
Pag. 6 din 150
*4
Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat

de una din urmtoarele afirmaii
A. Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian

sau infrahisian
B. Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se reia
C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
D. Este foarte rar simptomatic n absena altor
complicaii
E. Poate traduce o incetinire nodal benign dar i un bloc
distal care poate evolua spre BAV complet
Care dintre afirmaiile urmtoare despre

tahicardia joncional prin reintrare sunt
adevrate
A. circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului

atrioventricular
B. fascicolul His este obligatoriu implicat n
formarea cii descendente
C. calea ascendent este o cale accesorie
atrioventricular
D. poate fi susinut sau nesusinut
E. fenomenul de nclzire este deseori prezent
(pag. 41)
*5
Care dintre afirmaiile de mai jos despre hemiblocul

posteroinferior stng este corect
(pag. 31)
9
Sindromul Brugada se definete prin

urmtoarele
A. Durata complexului QRS depete 120

msecunde
A. cordul este de regul indemn
B. Axul complexului QRS este la peste 45 grade
B. aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt
C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip

S3, Q1
C. se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial
D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular E.
D. este consecina unei mutaii la nivelul canalului de sodiu
Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic (pag. 43)
E. segmentul ST este supradenivelat n derivaiile

V1,V2,V3
(pag. 32)
Care dintre
extrasistolele
adevrate
urmtoarele afirmaii despre

ventriculare
maligne
sunt
A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte

cardiac subit
B. Se agraveaz la efort
C. Funcia ventriculului stng poate fi normal
D. Electrocardiograma poate fi normal n afara
episodului aritmic
E. Potenialele tardive sunt de regul prezente
(pag. 34)
7
Tahicardiile ventriculare sunt manifestri clinice

frecvente n urmtoarele boli
A. Sindromul Brugada
10 Displazia aritmogen de ventricul drept se

caracterizeaz prin
A. tulburri de ritm ventriculare maligne
B. bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur
dreapt
D. und epsilon prezent
E.
ventriculul drept este akinetic cu aspect

trabeculat
la
examenul
ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
(pag. 32)
11 Care dintre urmatoarele argumente pledeaza pentru
extrasistolele ventriculare (ESV) benigne:
B. Sindromul de QT lung
A. Stimulare ventriculara pozitiva
C. Displazia de ventricul drept
B. Explorarea potentialelor tardive negativa
D. Sindromul Bouveret
C. Absenta lipotimiei sau sincopei
E. Sindromul de preexcitaie tip WPW
D. Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS

(ventricul stang)
(pag. 30-31)
E. Extrasistole ventriculare care se agraveaza la efort

(pag. 34)
Pag. 7 din 150
12 Blocul complet de ramura stanga are

urmatoarele caracteristici
electrocardiografice:
A. QRS ingust (< 120 ms) B.
Aspect Q1S3
C. Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade) D. Aspect
RR' in V5, V6 si QS in V1, V2
E. Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6
(pag. 43)
13 Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale include:
A. Etilismul acut
B. Feocromocitomul
*3
A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic

B. Z2 diminuat sau abolit
C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant,
care iradiaza in axila
D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul
aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter
aspirativ, cu maxim in focarul aortic
(pag. 109)
*4
C. Hipertensiunea arteriala (HTA) D.

Hipertiroidismul
Unul din semnele stetacustice care apare in

insuficienta aortica este
Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica

inseamna
A. Dublu suflu intermitent crural
E. Cordul pulmonar cronic
B. Marirea presiunii arteriale diferentiale
(pag. 38)
C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri
comerciale pag. 124, 125, 126
*1
Insuficienta aortica cronica de etiologie

reumatismala prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului

aortic si/sau a aortei ascendente
B. este etiologia cea mai frecventa in tarile
industrializate
C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este
diminuata
D. se asociaza cu bicuspidia aortica
D. Hippus pupilar E.
Puls capilar (pag. 109)
*5
Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice

prezinta una din urmatoarele caracteristici
A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri

fuzionate
B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa,
devin redundante
C. Dilatarea inelului mitral
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
E. Este asociata unui mixom al atriului stang
(pag. 112)
6
Semnele fizice care pot fi prezente in

insuficienta mitrala sunt
A. La palpare soc in dom, descris de Bard, deplasat

in jos si la stanga
E. apare frecvent in sindromul Marfan
B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de

vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila
(pag. 108)
C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta
*2
Insuficienta aortica acuta poate avea una din

urmatoarele etiologii
D. Z3 supraadaugat
E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral
A. bicuspidia aortica
(pag. 113)
B. traumatismul toracic
C. sindromul Laubry si Pezzi
Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la

pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentia
D. lupusul eritematos diseminat E.
A. Dilatarea aortei ascendente
spondilartrita anchilozanta (pag. 108)
B. Dilatarea atriului stang

C. Dilatarea ventriculului stang
D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare
E. Dimensiunea cavitatilor drepte
(pag. 114)
Pag. 8 din 150
Complicatiile insuficientei mitrale sunt

reprezentate de
A. Endocardita bacteriana
B. Insuficienta cardiaca
C. Tulburarile de conducere de grad inalt
D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice
E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
13 Insuficienta mitrala cronica reumatismala prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. Dilatarea inelului
B. Este o patologie frecventa, afecteaza femeia tanara
C. Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate, retractate,
comisurile fuzionate
(pag. 114)
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze mitrale si

altor valvulopatii
E. Apare degenerescenta mixoida a valvelor care se ingroasa
Stenoza aortica degenerativa are

urmatoarele trasaturi
A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta

medie (50-60 ani)
B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se
pot intinde pe sept
C. Comisurile sunt fuzionate
D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani
E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata
(pag. 116)
10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt
(pag. 112)
Tema nr. 7
Endocardita infecioas
pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101,
102
*1
Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt

caracteristice endocarditei infecioase:
A. insuficient cardiac,
A. Angorul
B. infarct miocardic prin embolie coronar, C.
B. Dispneea
abces septal,
C. Sincopa
D. distrucie valvular,
D. Hemoptiziile E.
E. hipertensiune pulmonar.
Palpitatiile (pag.
(pag. 100)
117)
* 11
*2
Insuficienta aortica cronica de etiologie degenerativa
sau distrofica prezinta una din urmatoarele
caracteristici:
A. Este mai putin frecventa in tarile industrializate

B. Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza si se retracta
C. Se asociaza cu bicuspidia aortica Afecteaza
D. pacientii intre 40 si 60 de ani Apare in lupusul
E. eritematos diseminat
(pag. 108)
12 Stenoza aortica reumatismala prezinta
Tratamentul endocarditei infecioase pe

protez, cu hemoculturi negative se iniiaz
cu:
A. asociere de vancomicina cu rifampicin i

gentamicin,
B. amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide:
gentamicin 3 mg/kg/zi,
C. penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau
aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi,
D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu
ofloxacin 400 mg/zi
E. vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu
rimfampicin.
(pag. 102)
A. Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care se pot

intinde pe sept
B. Comisurile sunt fuzionate
C. Este in diminuare in ultimii 20 de ani
D. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta
medie (50-60 de ani)
E. Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente aortice
(pag. 116)
Pag. 9 din 150
*3
Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase

nu este indicat n urmtoarele situaii:
Semnele periferice de endocardit

infecioas sunt:
A. infecie ntins sau necontrolat B.
A. splenomegalia,
pentru prevenia riscului embolic, C. n

situaiile cu risc hemodinamic, D. n oc,
B. purpura peteial, cutaneomucoas, descris

clasic la nivelul feei,
EPA, insuficien cardiac,
C. noduli Roth localizai la nivel abdominal,
E. dac sub un tratament antibiotic corect condus,

dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile
rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie.
D. plci eritematoase palmoplantare Janeway, E. fals
(pag. 102)
*4
Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia

endocarditei infecioase nu este corect:
A. toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de

profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte
medicului sau stomatologului la fiecare consultaie,
panariiu Osler.
(pag. 98)
8
n endocardita infecioas se recomand:
A. recoltarea de hemoculturi naintea oricrei

antibioterapii,
B. recoltarea bilanului inflamator: hemoleucogram,
VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice,
B. prevenia ncepe prin msuri stricte de igen, C.
C. proteinurie pe 24 de ore,
antibioprofilaxia este cea mai important

pentru prevenia endocarditei infecioase,
D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent

de formele de endocardit acute sau subacute,
D. n prezent ultimele recomandri inernaionale menin

antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din
care face parte pacientul,
E. dac nici un germen nu este izolat se fac

recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii
Chlamidiae i germeni atipici.
E. antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat

doar pacienilor din grupa A supui procedurilor celor
mai riscante.
(pag. 103)
*5
Care din urmtoarele afirmaii legate de

endocardita infecioas este corect:
A. nu exist examen specific pentru diagnosticarea

endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost
stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).
B. mortalitatea spitaliceasc n endocardita
infecioas este de 50%,
C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii
minore,
D. endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o
afectare prexistent,
E. toate cardiopatiile prezint acelai risc de
endocardit.
(pag. 98)
9
Care din urmtoarele afrmaii nu este

corect:
A. endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor

sau 3 criterii minore,
B. endocardit sigur: 5 criterii minore,
C. endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii
minore,
D. endocardit sigur: 2 criterii majore,
E. diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar
pe examenul anatomopatologic, sau pe cultur de valve
pozitiv.
(pag. 99)
10 Criteriile Duke minore sunt:
A. febr peste 38 de grade,
(pag. 99)
B. fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic,

purpur Janeway, etc.,
C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete

Roth, factor reumatoid, etc.,
Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a

dezvolta endocardit infecioas fac parte:
A. proteze valvulare,
B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate, C.
D. hemoculturi pozitive pentru endocardit

infeioas,
cardiomiopatie obstructiv,
E. predispoziie: valvulopatie sau alt condiie cardiac

favorizant sau toxicomanie iv.
D. bicuspidie aortic,
(pag. 99)
E. PVM cu IM.
(pag. 97)
Pag. 10 din 150
11
Examenele morfologice pentru identificarea portii de

intrare a germenului la pacientii cu endocardita
infectioasa sunt:
*2
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor, B.
A. Radiografia sinusurilor
evolueaz n funcie de patru stadii,
B. Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana
C. prezint caracteristic supradenivelarea

segmentului ST cu semn n oglind,
C. Ecografia sau computer tomografia abdomino- pelvina

D. Examenul panoramic dentar
E. Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN)
in caz de dureri rahidiene asociate
(pag. 99)
12 Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea
endocarditei infectioase sunt:
D. prezint alternan electric frecvent a

complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea
revrsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (
criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului
ST de cauz ischemic).
(pag. 104)
A. Febra (temperatura peste 38 grade Celsius) B.
*3
Care din urmtoarele afirmaii sunt false:
Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete

Roth, factor reumatoid
A. pericardita acut reprezint o inflamaie a pericardului

complicat sau nu, cu un revrsat pericardic,
C. Afectarea endocardului
B. un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei

pericardite,
D. Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie intracraniana,

anevrism micotic, purpura Janeway
E. Hemoculturi pozitive pentru o endocardita infectioasa
cu microorganisme tipice pe doua hemoculturi distincte
C. tamponada este o urgen terapeutic i

diagnostic,
(pag. 99)
D. un revrsat pericardic abundent cu apariie rapid

poate conduce la o tamponad,
13 Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de

endocardita infectioasa sunt:
E. pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului

nensoit de revrsat pericardic.
A. Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala

B. Protezele valvulare
(pag. 104)
*4
C. Bicuspidia aortica
Frectura pericardic se caracterizeaz

prin:
D. Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
A. se aude mai bine n decubit,
E. Cardiomiopatia obstructiva
B. zgomot profund, strict n diastol,
(pag. 97)
C. la fel ca i frectura pleural nu persist n apnee,
Tema nr. 8
Pericardita acut
pag. 104-107
*1
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor, B.

evolueaz n funcie de patru stadii,
D. este constant n timp,

E. zgomot superficial sistolodiastolic.
(pag. 104)
*5
Care din urmtoarele elemente nu fac parte din

tratamentul simptomatic al pericarditei acute:
A. repaus, concediu medical,

B. tratamentul antiinflamator nesteroidian, C.
continuarea obligatorie a tratamentului
anticoagulant,
C. prezint caracteristic supradenivelarea

segmentului ST cu semn n oglind
D. aspirin n doze descresctoare timp de trei sptmni,
D. prezint alternan electric frecvent a

complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea
revrsatului pleural,
(pag. 106)
E. nu este nevoie de spitalizare n formele benigne.
E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (

criterii discriminante fa de supradenivelarea
segmentului ST de cauz ischemic).
(pag. 104)
Pag. 11 din 150
*6
Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace

se face cu:
A. embolia pulmonar masiv, B.

infarctul de ventricul stng, C.
pleurezia,
D.
stenoza aortic sever, E.
endocardita
infecioas.
(pag.
107)
7
n pericardita acut durerea are

urmtoarele caracteristici:
A. prezint strict localizare retrosternal,

B. acentuat de efort i sensibil la trinitrin, C. are
caracter de arsur, constricie,
D. este intensificat de respiraia profund i n timpul
efortului de tuse,
10 Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acut nu

sunt adevrate:
A. etiologia viral este cea mai fecvent,
B.
pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie rapid,

zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat n faz precoce,
C. reumatismul articular acut este o cauz

frecvent de pericardit acut,
D. pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic
o tuberculoz pulmonar,
E. pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea
unei cauze virale nediagnosticate.
(pag. 105, 106)
11 Semnele clinice de tamponad cardiac
sunt:
A. A.ocul cardiogen
E. se calmeaz n decubit.
B. B.semne de edem pulmonar,
(pag. 104)
C. C.puls paradoxal,
D. D.semne drepte majore,
n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute

ntlnim
urmtoarele
modificri
pe
electrocardiogram:
E. E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste

10 mmHg.
A. supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind,
(pag. 107)
B. unde T negative,
12 Care dintre afirmatiile referitoare la

pericardita cronica constrictiva sunt
adevarate:
C. segment ST supradenivelat, difuz, cu

concavitatea n sus,
D. subdenivelarea difuz a segmentului ST, E.
segment ST de aspect normal i unde T
aplatizate.
(pag. 104)
9
Drenajul chirurgical este indicat n pericardita

acut n urmtoarele situaii:
A. tamponad cardiac,
B. revrsat voluminos, necompresiv persistent sub
tratament,
C. revrsat voluminos, necompresiv recidivant, D.
trebuie efectuat obligatoriu n orice form de
pericardit,
E. revrsat compresiv.
(pag. 106)
A. La ecografia cardiaca transtoracica se evidentiaza

aspectul de "swinging heart"
B. Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea
pericardica
C. Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta, chiar si
tablou de anasarca
D. Este confirmata prin cateterism cardiac drept care
evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al presiunilor
intraventriculare drepte
E. Clinic prezinta stare de soc cardiogen
(pag. 107)
13 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
tamponada cardiaca sunt adevarate?
A. Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica
B. Radiografia toracica evidentiaza calcificari
pericardice fara cardiomegalie
C. Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau scaderea
presiunii arteriale in timpul inspiratiei (peste 10 mmHg)
D. Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca
transtoracica, in urgenta
E. Necesita drenaj chirurgical in urgenta
(pag. 107)
Pag. 12 din 150
14 Care dintre urmatoarele afirmatii despre

pericardita tuberculoasa sunt adevarate?
A. Este cauza cea mai frecventa de pericardita
Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n

arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore
sunt adevrate:
B. Are ca elemente evocatoare: alterarea starii generale,

imunodepresia, pacient cu transplant
A. controlul factorilor de risc cardiovascular este

obligatoriu n toate stadiile bolii
C. Diagnosticul de certitudine este adus de analiza lichidului

pericardic si a biopsiilor
B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un

stadiu al bolii
D. Corticoizii diminua riscul de evolutie spre

pericardita cronica constrictiva
C. angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4

pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin
calcificate
E. Tratamentul antituberculos se face timp de un an

(pag. 105-106)
Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a
membrelor inferioare: arteriopatia obliteran a aortei i a
membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas
cronic, varice
pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri
comerciale pag. 80
1
Ischemia permanent cronic a membrelor

inferioare denumit i ischemia critic:
A. se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale

piciorului
B. se nsoete de un index al presiunii sistolice
glezn/bra de 0,9-1,3
C. asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg
asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg
D. pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe,

ntinse cu dilatare anevrismal
E. simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit
(pag. 79, 80)
4
Printre cauzele de ischemie acut a

membrelor sunt:
A. embolia cu surs din cavitile cardiace stngi

B. embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune
ateromatoas ulcerat situat n amonte
C. tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic
preexistent
D. trombocitopenia dup tratament cu heparin
E. hipertensiunea arterial
(pag. 81)
5
In ischemia acut a membrelor:
A. leziunile devin ireversibile dup 12 ore

B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau
mai multe niveluri
D. asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 5070 mmHg
C. apare alungirea timpului de recolorare cutanat

la membrul afectat
E. asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg
D. aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt

semne de gravitate
E. abolirea pulsului popliteu indic obstrucia
arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
(pag. 78)
2
Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:
A. durere lombar, hematurie, insuficien renal

rapid progresiv
B. durere fesier
C. claudicaie a celor dou membre inferioare
D. impoten
E. apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
(pag. 77)
(pag. 81,82)
*6
Tratamentul de urgen n ischemia acut a

membrelor inferioare:
A. este numai medicamentos (antialgice, heparin,

vasodilatatore)
B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni
ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale
C. revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei
acute pe artere patologice
D. tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate
E. aponevrotomia de descrcare se face de la nceput
(pag. 82,83)
Pag. 13 din 150
*7
Arteriopatia obliterant a membrelor

inferioare:
A. la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii

transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate
tisular este nc bun
B. n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaz
n poziie decliv i se nsoete de tulburri trofice
distale
C. valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3 indic o
form compensat de arteriopatie
D. o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o
bun compensare metabolic a arteriopatiei
E. este cauzat de ateroscleroz la pacientul
vrstnic cu factori de risc cardiovascular
(pag. 77,78)
*8
Pacientul cu ischemie acut a membrelor
prin tromboz pe un vas cu leziune
ateromatoas:
A. nu are factori de risc cardiovascular prezeni
B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin
sever i modificarea pulsului i la alte nivele
C. apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un
indicator de gravitate
D. are o cardiopatie emboligen
E. arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de cupol a
substanei de contrast
(pag. 82)
*9
Insuficiena venoas cronic:
* 10
Tratamentul n insuficiena venoas cronic:
A. venotonicele trateaz jena funcional i previn

complicaiile cutanate
B.
strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a
venelor perforante, scleroza venelor mici previn
C. complicaiile cutanate
drenejul postural i contena elastic sunt singurele
D. eficiente
E. terapia chirurgical prin stripping mpiedic
recidiva
nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi
elastice
(pag. 123)
* 11
Mecanismul embolic al ischemiei acute a membrelor

apare in una dintre urmatoarele situatii:
A. Scaderea debitului cardiac

B. Sindromul de hipervascozitate
C. Cardiomiopatia dilatativa
D. Phlegmatia cerulae
E. Disectia aortica
(pag. 81)
12 Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice
sunt:
A. Obezitatea
B. Teleangiectaziile
C. Sexul masculin
D. Ereditatea
A. este ntotdeauna secundar trombozei venoase profunde
E. Varsta
B. varicele pot apare prin compresie pelvin

tumoral sau prin agenezia venelor profunde
(pag. 120, 122)
C. incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba

Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de- a
lungul venei)
D. fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare
leucocitar cu inflamaie local
E. ulcerul maleolar indic insuficien venoas
minor
(pag. 121)
13 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru

tromboangeita Buerger:
A. Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care afecteaza
barbatii de peste 50 de ani
B. Afecteaza frecvent membrele superioare
C. Se regasesc frecvent mai multi factori de risc
cardiovascular
D. Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub
40 de ani), mare fumator
E. Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta, tulburari
trofice
(pag. 77)
Pag. 14 din 150
Tema nr. 10
Dispneea acut i cronic, BPOC
pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166
*1
Urmtoarele cauze pot determina dispneea

laringian:
A. Edemul pulmonar acut

B. Edemul Quincke
C. Pleurezia masiv
Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de

prim intenie n caz de dispnee:
A. Radiografia toracic fa; B.

Radiografia toracic profil; C.
Gazometria arterial;
D. EKG;
E. Fibroscopia bronic.
(pag. 142)
7
Precizai care sunt semnele de gravitate ntr- o dispnee

acut:
A. Respiraia abdominal; B.
D. Pneumotoraxul spontan
Semne neuropsihice;
E. Pneumopatia acut infecioas
C. Bradicardia;
(pag. 143)
D. Hipertensiunea arterial; E.
*2
Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei

cronice:
A. Insuficiena cardiac stng

B. Pericardita cronic constrictiv
Bradipnee.
(pag. 142)
8
Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru

orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute:
C. Epiglotita infecioas
A. PFR;
D. Anemia cronic
B. Ecografia cardiac;
E. Bolile neuromusculare
C. Ecografie abdominal; D.
(pag. 143)
CT torace;
*3
Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut

fr zgomote anormale, cu excepia:
A. Embolia pulmonar;
B. Edemul glotei; C.
E. Cateterism cardiac drept.

(pag. 143)
9
Emfizemul centrolobular se caracterizeaz

prin:
Anemia acut;
A. VEMS/CV sczut; B.
D. Acidoza metabolic;
CPT
E. Tamponada cardiac.
PaO2 sczut;
(pag. 143)
*4
Emfizemul panlobular se caracterizeaz prin
D.
subnormal;
C.
PaCO2 sczut; E.
DLCO crescut. (pag.
A. VEMS/CV sczut; B.
162)
CPT sczut;
10 BPOC foarte sever se caracterizeaz prin
C. PaO2 normal; D.
A. VEMS/CV sub 0,70;
PaCO2 normal;
B. VEMS sub 30% din cel teoretic;
E. Complian crescut.
C. VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena

insuficienei respiratorii;
(pag. 162)
*5
Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte

din diagnosticul BPOC:
A. Radiografia toracic;
B. Probe funcionale respiratorii; C.
D. 30%VEMS50% dect cel teoretic;

E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub
60 mmHg.
(pag. 163)
Electrocardiogram;
D. Gazometria;
E. Ecografia Doppler vascular.
(pag. 162)
Pag. 15 din 150
* 11
Urmatoarea afirmatie este caracteristica

emfizemului panlobular la pacientii cu
bronhopneumopatie obstructiva cronica:
*4
La un fost pacient tuberculos urmtoarele cauze pot

determina apariia unei hemoptizii, cu excepia:
A. Recidiva BK;
A. Hemoglobina este adeseori crescuta Radiografia toracica
B. Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor; C.
B. arata hiperclaritate difuza Se intalneste predominant la
Aspiraia de corpi strini;
C. pacientii obezi Radiografia toracica evidentiaza
D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
D. cardiomegalie Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se
E. Bronholitiaza.
E.
intalneste frecvent si precoce
(pag. 162)
Tema nr. 11
Tusea i hemoptizia la adult
pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182
*1
Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie,

sunt
A. Infeciile cilor aeriene superioare; B.

Embolia pulmonar;
C. Astmul bronic;
D. Emfizemul pulmonar; E.
Edemul pulmonar. (pag. 145)
*2
Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se

efectueaz de prim intenie ntr-o hemoptizie:
A. Hemograma complet; B.
Examenul de sput;
(pag. 182)
*5
n hemoptiziile de mare abunden nu se

efectueaz:
A. Administrarea de perfuzii macromoleculare; B.

Administrarea de terlipresin;
C. Embolizare;
D. Oxigenoterapie nazal n flux puternic; E.
Administrarea de hipotensoare.
(pag. 182)
6
Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o

hemoptizie masiv:
A. Deces n cteva minute;

B. Intubaie n extrem urgen; C.
>300-500 ml/24h;
D. Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h; E. >
200ml odat.
(pag. 181)
7
C. Radiografia toracic; D.
Tusea cronic productiv cu radiografie toracic

normal apare n urmtoarele afeciuni:
Fibroscopia bronic; E. CT
A. Mucoviscidoz;
toracic.
B. Astmul hipersecretant; C.
(pag. 181)
Pneumocistoza;
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt

adevrate n cazul unei hemoptizii:
A. Orice hemoptizie necesit supraveghere

spitaliceasc;
B. Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice;
C. Hemoptizia masiv nu este precedat de
hemoptizii santinele;
D. Apare n timpul unui efort de tuse; E.
Sngele eliminat este rou i aerat.
(pag. 181)
D. Pneumopatia infiltrant difuz; E.

Tuberculoza bronic.
(pag. 145)
8
Tusea cronic cu radiografie toracic

anormal nu apare n urmtoarele
circumstane:
A. Fibroza pulmonar; B.
Mucoviscidoz;
C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie; D.
Dilatare bronic difuz;
E. Reflux gastroesofagian.
(pag. 145)
Pag. 16 din 150
Printre complicaiile tusei cronice se

regsesc:
A. Tulburrile de ritm; B.
*2
Testele de provocare specifice cuprind

urmtoarele aspecte:
Cefaleea;
A. Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei

nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat;
C. Fracturile costale;
B. Se realizeaz n timpul terapiei antialergice; C. Sunt
D. Tulburrile de tranzit intestinal; E.

Incontinena urinar.
utile n caz de suspiciune de alergii

profesionale;
(pag. 146)
D. Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase; E. Nu
10 Hemoragia alveolar se ntlnete n

urmtoarele afeciuni:
necesit supraveghere medical ulterioar. (pag. 149)

*3
Rinita persistent se caracterizeaz prin:
A. Poliangeita microscopic; B.
A. simptome < 4 zile/spt.; B.
Sindromul Goodpasture; C. LES;
simptome > 4spt.;
D. Tuberculoza pulmonar;
C. simptome > 4zile/spt.; D.
E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
simptome < 4 spt.;
(pag. 181)
E. simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.
* 11
In tusea adultului putem intalni urmatoarea

complicatie respiratorie:
A. Fractura de coaste
B. Sincopa (ictus laringian) C.
Pneumotorace
D. Perforatie esofagiana
E. Cefalee
(pag. 146)
Tema nr. 12
Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
(pag. 148)
*4
A. Simptome diurne < 4 zile/spt.;

B. Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.; C. VEMS
sau PEF > 85% din cea mai bun valoare
personal;
D. Simptome nocturne < 1 noapte/spt.; E.
Variaie nictemeral a PEF < 15%. (pag. 155)
*5

pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la
prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara
denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii privind

dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat:
A. Reprezint explorarea de prim intenie n testarea

unei alergii;
Obinerea unui control optim al pacientului

astmatic nu presupune:
Spitalizarea unei crize astmatice este indicat

atunci cnd:
A. PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup
tratamentul iniial;
B. PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup
tratamentul iniial;
C. PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
D. PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
B. Este limitat la 5 pneumoalergeni;
E. PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup
tratamentul iniial.
C. Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua;
(pag. 154)
D. Este inutil dac testele cutanate sunt negative; E. Este

inutil dac examenul clinic este puin
evocator.
(pag. 149)
Astmul persistent moderat se caracterizeaz

prin:
A. Simptome cotidiene;
B. VEMS < 40% din valorile prezise i cu o
variabilitate > 30%;
C. Alterarea somnului;
D. Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu durat
scurt;
E. Simptome de astm nocturn < 1/spt.
(pag. 155)
Pag. 17 din 150
Diagnosticul astmului presupune:
A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse; B.

VEMS/CV diminuat;
C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de VEMS
iniial dup administrarea bronhodilatatorului;
D. Absena unor alergeni sau factori iritani;
E. Absena istoricului de atopie personal/familial.
(pag. 151)
8
Tratamentul astmului acut grav cuprinde

urmtoarele msuri:
Tema nr. 13
Tuberculoza
158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160,
fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160
*1
Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul

direct se evideniaz prin:
A. Coloraia Mallory;
A. Oxigen nazal 3-4 l/min.; B.
B. Coloraia hematoxilin-eozin; C.
Corticoizi sistemici;
Coloraia Ziehl-Nielsen;
C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti; D.
D. Coloraia Verhoeff;
Digitalizare;
E. Coloraia nitrat de argint.
E. Flebotomie.
(pag. 157)
(pag. 153)
9
*2
Astmul instabil se caracterizeaz prin:
A. Scderea frecvenei crizelor diurne; B.

Agravare nocturn;
La pacientul aflat sub tratament antituberculos,

bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor)
se face:
A. La o sptmn dup iniierea tratamentului;

B. La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe
lun pn la sfritul tratamentului;
C. Sensibilitate mai mic a crizelor la

bronhodilatatoarele obinuite;
D. Scderea PEF;
C. Trimestrial;
E. Creterea consumului de beta 2 agoniti.
D. O dat la 6 luni;
(pag. 153)
10 Care dintre urmtoarele criterii reprezint
semne de gravitate ale unui astm:
A. PEF < 30% dect cel teoretic; B. FR
< 30/min.;
C. Cianoza;
D. Silenium respirator; E.
Hipocapnia.
(pag. 152)
* 11
Astmul persistent usor se caracterizeaza prin:
A. Simptome intermitente mai putin de o data pe

saptamana
B. Frecvent simptome de astm nocturn
C. Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator maxim in
prima secunda (VEMS) cuprins intre
60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate de peste
30%
D. Simptome mai frecvent de o data pe saptamana dar mai
putin de o data pe zi
E. Nu este necesar un bilan hepatic.

(pag. 160)
*3
Confirmarea prezenei bacilului Koch se

realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul:
A. Geloz simpl; B.
Chapman;
C. Sabouraud;
D. Lwenstein-Jensen; E.
Leifson.
(pag. 157)
*4
naintea instituirii tratamentului
antituberculos cu Etambutol se efectueaz: A.
Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor; B. Examen
de urin;
C. Audiogram;
D. Identificarea unei eventuale sarcini; E.
Examen neurologic.
(pag. 159)
E. Exarcerbari frecvente
(pag. 155)
Pag. 18 din 150
*5
Tratamentul antituberculos se va administra:
A. n trei prize, n timpul meselor;
10 Tuberculoza miliar prezint urmtoarele

caracteristici:
B. Dimineaa, jeun, la mare distan de mese; C.
A. Alterarea rapid a strii generale;
Dimineaa i seara, naintea meselor;
B. Dispnee posibil pentru forma evoluat;
D. Numai seara, nainte de culcare; E. La
C. Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la

radiografia toracic;
prnz, imediat dup mas. (pag. 159)

6
n tratamentul antituberculos administrat adultului se

regsesc urmtoarele preparate:
A. Etambutolul;
D. BK adesea prezent la examenul direct

microscopic;
E. Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu
necroz cazeoas.
(pag. 157)
B. Pirazinamida;
* 11
C. Acidul clavulanic; D.
Metronidazolul;
E. Rifampicina.
(pag. 159)
7
Tuberculoza pulmonar comun prezint

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

tuberculoza pulmonara comuna este adevarata:
Radiologic se caracterizeaza prin sindrom interstitial

A. micronodular difuz si intens (noduli
mai mici de 3 milimetri)
B. Examenul direct bacteriologic microscopic al bacilului
Koch este frecvent negativ
A. Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri

toracice;
C. Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna de

tuberculoza pulmonara
B. Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse

persistent;
D. Include frecvent pleurezia serofibrinoasa
C. Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse;

D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic; E.
Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat,
cu bronhogram aeric la radiografia toracic.
(pag. 157)
8
n privina tratamentului antituberculos al unei femei

nsrcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Pirazinamida este contraindicat;

B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +
Pirazinamid timp de 9 luni;
C. Etambutolul este contraindicat;
E. Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate, noduli,

caverne ale lobilor superiori sau ale segmentului
apical al lobilor inferiori
(pag. 157-158)
Tema nr. 14
Infeciile bronhopulmonare la adult
Laurent Karila, 2011 pag.
169-175, 189-192
*1
Durata tratamentului antibiotic ntr-o

pneumonie necomplicat este:
A. 3 zile;
D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +

Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN +
Rifampicin, fr Etambutol;
7-14 zile; D. 21
E. Durata total a tratamentului este de 9 luni.
de zile; E. 90 de
B. 3-5 zile; C.
zile.
(pag. 159)
9
Urmrirea pacientului aflat sub tratament

antituberculos are ca obiective:
(pag. 171)
*2
Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o

pneumopatie interstiial difuz arat:
A. Vindecarea pacientului;
A. Creterea capacitii pulmonare totale (CPT); B.
B. Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat

neadecvat;
Creterea raportului DLCO/VA;

C. Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV); D.
C. Dezvoltarea rezistenei la medicamentele

antituberculoase;
Disfuncie ventilatorie restrictiv;
D. Supravegherea pacientului pn la finalul bolii; E.
(pag. 190)
E. Disfuncie ventilatorie obstructiv.
Documentarea sfritului tratamentului.

(pag. 159)
Pag. 19 din 150
*3
ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu,

antibioticul de prim intenie este:
Legioneloza pulmonar prezint urmtorul tablou

tipic:
A. Amoxicilina;
A. Debut lent, insidios, cu subfebr;
B. Ciprofloxacina; C.
B. Tuse cu expectoraie mucopurulent;
Rifampicina;
D. Ceftriaxona;
E. Levofloxacina.
(pag. 171)
*4
ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu

pneumococ se constat c:
A. Debutul este insidios; B.

Exist subfebr;
C. Apare hipersonoritate la percuie;
D. La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar; E.
Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente,
nesistematizate, uneori bilaterale.
(pag. 172)
*5
ntr-o fibroz pulmonar primitiv:
A. Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie

mucopurulent;
B. Apar frecvent semne extrarespiratorii;
C. Vrsta medie de apariie este de 20 de ani; D.
Evoluia este favorabil, spre vindecare;
E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN
frecvent cu eozinofile.
(pag. 191)
6
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este

recomandat n prezena unor semne de gravitate
imediat:
A. Confuzie;
C. Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee);

D. Oligurie;
E. Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente,
unilaterale.
(pag. 172)
9
Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu

Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
A. Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate;

B. Tuse seac, tenace;
C. Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test
Coombs direct pozitiv);
D. Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;
E. Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 57 zile.
(pag. 172)
10 Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X)
prezint urmtoarele caracteristici:
A. Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum
cantiti importante de tutun;
B. Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate;
C. Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i
realizeaz un aspect de fagure de miere;
D. Biopsiile transbronice sunt eficiente n
confirmarea diagnosticului;
B. Frecvena cardiac 125/min.; C.
E. Tratament: oprirea fumatului, eventual

corticoterapie oral.
Roea la nivelul pomeilor;
(pag. 192)
D. Temperatura de 37-38C;
E. Presiune arterial < 90/60 mmHg.
11 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la

alveolita alergica extrinseca:
(pag. 170)
A. Apare datorita inhalarii pulberilor organice
B. Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare bilaterale
Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a

unui pacient cu pneumopatie se numr:
A. Leucopenia (< 4000 GB/ml);

B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
C. Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina
> 12 mg/l);
C. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea

precipitinelor serice
D. Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei
limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)
D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg; E.
E. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui context

compatibil
Cavitate pe radiografia toracic.
(pag. 189,191-192)
(pag. 170)
Pag. 20 din 150
12 Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram negativi

(BGN) este caracterizata prin:
*3
ntre semnele de gravitate dintr-un

pneumotorace nu intr:
A. Debut uneori brutal, cu semne de septicemie, stare de

soc
A. Dispnee major; B.
B. La radiografia toracica opacitati extensive

bilaterale uneori abcedate
C. Bradipnee;
C. Debut subacut, intrerupt de un tratament antibiotic

D. La radiografia toracica una sau mai multe opacitati
uneori cu nivel lichidian si/sau reactie pleurala
E. Context de afectiune subiacenta severa si de
antibioterapie cu spectru larg
(pag. 173-174)
13
Legionella pneumophila D.
Chlamydia
Desaturare. (pag. 184)

*4
Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la

examenul clinic al unui pneumotorace, nu este
adevrat:
A. Timpanism la percuie;
influenzae
pneumoniae
C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie; D. Dac

apare matitate bazal: suspiciune de
hemopneumotorace;
E. Uneori, examenul clinic poate fi normal.
B. Mycoplasma pneumoniae
Haemophilus
D. Puls paradoxal; E.
B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti in

pneumoniile severe la adultii internati in sectiile de
terapie intensiva sunt:
A. Steptococcous pneumoniae
C.
Cianoz;
E.
(pag. 183)
*5
(pag.
Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate

releva:
A. Opacitate omogen ntre peretele toracic i

parenchimul pulmonar;
171)
Tema nr. 15
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural)
B. Opaciti interstiiale neconfluente reticulo- nodulare

sau miliare;
C. Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele

toracic i parenchimul pulmonar;

183-185, 186-188
*1
Transsudatul pleural apare n una din

urmtoarele condiii:
Sindrom nefrotic;
Poliartrit reumatoid; D.
Febr
mediteranean;
E.
Pancreatit.
(pag. 187)
*2
Opacitate alveolar sistematizat.

(pag. 183)
6
A. Mezoteliom malign; B.
C.
D. Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu; E.
Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural

relev:
Semnele radiologice de gravitate ntr-un

pneumotorace sunt:
A. Mediastin deplasat pe partea contralateral; B.

Cupol diafragmatic convex;
C. Brid pleural; D.
Nivel hidroaeric;
E. Pneumotorace bilateral.
(pag. 184)
7
Un lichid pleural este un exsudat n

urmtoarele condiii:
A. Accentuarea murmurului vezicular;
A. Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5; B. Rport
B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale; C.
LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;
Suflu tubar;
C. Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ; D. Raport
D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran; E.
LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;
Matitate decliv.
E. LDH n lichid > dou treimi din limita superioar

normal a LDH n snge.
(pag. 186)
(pag. 187)
Pag. 21 din 150
Condiiile n care apare pneumotoracele spontan

primitiv sunt:
A. aduli tineri, longilini;
13 Sindromul de epansament gazos al pleurei se

caracterizeaza la examenul clinic (obiectiv) prin
urmatoarele:
B. consecutiv unei fracturi costale; C.
A. Timpanism la percutie
fumatul este un factor favorizant;
B. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la palpare
D. ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura

apical (bula sau blebsuri);
C. Durere brutala
E. dup un infarct pulmonar.
E. Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
(pag. 183)
(pag. 183)
Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un

revrsat pleural sunt:
A. Hiperclaritate omogen, dens;

B. Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus;
C. Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus;
D. Deplasarea mediastinului de partea opus
opacitii;
D. Dispnee variabila
Tema nr. 16
Tumori ale plmnului primitive i secundare
pag. 197-202
1
E. Retracia mediastinului de partea opacitii.
n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul

iniial include:
(pag. 187)
A. Fibroscopia bronic;
10 Condiiile patologice n care apare un

transsudat pleural sunt:
B. Probele funcionale respiratorii; C.

Markerii tumorali;
A. Insuficiena cardiac; B.
D. Biopsia medular; E.
Ciroza;
CT toracic.
C. Dializa peritoneal; D.
(pag. 198)
Pancreatita;
E. Cancer bronhopulmonar.
(pag. 187)
* 11
Pneumotoracele spontan secundar apare intr- una din

urmatoarele situatii:
Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii

iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici:
A. Fibroscopia bronic;
B. Probe funcionale respiratorii; C.
Markeri tumorali;
A. Traumatism toracic
D. Biopsie medular; E.
B. Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)
Scintigrafie osoas.
C. Postpunctie pleurala
(pag. 198)
D. Dupa ventilatie mecanica

E. Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura
apicala
(pag. 183-184)
12 Pleurezia purulenta impune:
Cancerul brohopulmonar fr celule mici

regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
A. Epidermoid;
B. Cu celule mici; C.
Cu celule mari;
A. Drenaj pleural in urgenta
D. Adenocarcinoamele;
B. Transfuzie
E. Slab difereniat.
C.
(pag. 198)
Antibioterapie intravenoasa in doza puternica,

bactericida, eficienta asupra anaerobilor
D. Toracoscopie
E. Identificarea circumstantelor favorizante (focar infectios
parenchimatos, cancer suprainfectat, fistula esofagiana)
(pag. 186-187)
Pag. 22 din 150
*4
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la

cancerul bronhopulmonar fr celule mici este
adevrat:
A. Este mai frecvent ntlnit la femei; B.

Apare mai frecvent la nefumtori;
C. Este mai frecvent ntlnit la brbai;
*8
Tumorile pulmonare secundare se prezint

sub mai multe aspecte, cu excepia:
A. Nodulilor pulmonari;
B. Limfangitei carcinomatoase; C.
Adenopatiilor cervicale;
D.
Metastazelor endobronice; E.
D. Expunerea la factori profesionali nu este

implicat n etiologie;
Adenopatiilor mediastinale. (pag. 200)
E. Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.
Miliara metastatic din cadrul tumorilor

pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit
n caz de:
(pag. 198)
*5
Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule
mici este fals:
A. n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical; B. n

stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i
radioterapia;
C. n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau
terapie intit;
A. Melanom malign; B.
Cancer renal;
C. Cancer hepatic; D.
Cancer testicular; E.
Cancer ovarian. (pag.
200)
D. n stadiul II se poate efectua tratament

chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
E. n stadiul IIIB tratamentul include doar
chimioterapia.
* 10
Care afirmaie referitoare la tumorile

pulmonare secundare este fals:
(pag. 199)
A. Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru

metastazare;
B. Difuzarea metastatic se poate face pe cale

hematogen;
Cancerele bronhopulmonare cu celule mici

au urmtoarele caracteristici:
A. Reprezint 80% din tumorile primitive ale

plmnului;
B. Asociaz frecvent prezena metastazelor; C. Rar,
asociaz prezena metastazelor;
C. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic

de la ganglionii abdominali;
D. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic
de la ganglionii mediastinali;
D. Baza tratamentului este chimioterapia;
E. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic

de la pleura visceral invadat.
E. Tratamentul de baz este cel chirurgical.
(pag. 200)
(pag. 199)
11 Limfangita carcinomatoasa pulmonara este observata

cu precadere in:
*7
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul

bronhopulmonar cu celule mici este fals:
A. Limfoame
A. Are o prezentare central;
B. Cancer de san
B. Are o frecven crescut a semnelor generale; C. Are o
C. Cancer de stomac
evoluie lent, secundar unui timp de

dedublare de peste o lun;
D. Cancer renal
D. Prezint totdeauna afectare mediastinal;
(pag. 200)
E. Prezint o frecven crescut a sindroamelor

paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
12 Bilantul preterapeutic sistematic initial ce trebuie

realizat in fata unui cancer bronhopulmonar
cuprinde:
(pag. 199)
E. Cancer de pancreas
A. Functia renala si hepatica

B. Electrocardiograma (ECG)
C. Examen oto-rino-laringologic (ORL) D.
Teste genetice
E. Examen stomatologic
(pag. 198)
Pag. 23 din 150
13 Urmatoarele sunt principii de tratament ale cancerului

bronhopulmonar fara celule mici:
Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei

afectri neurologice sau musculare apare n
urmtoarele circumstane patologice:
A. Pentru formele localizate se recomanda numai

chimioterapie
A. Poliomielit anterioar acut; B.
B. Pentru formele diseminate se efectueaza numai tratament

chirurgical
C. Miastenie;
C. Pentru stadiul III B se recomanda tratament

chirurgical
D. Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se bazeaza pe
chimioradioterapie concomitenta pe baza de saruri de
platina
Poliradiculonevrit;
D. Zona Zoster;
E. Dermatopolimiozit.
(pag. 203)
*4
E. Pentru stadiile IV strategia terapeutica este orientata

de prezenta sau nu a unei mutatii genetice
(pag. 199-200)
Insuficiena respiratorie restrictiv apare n

urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare
pulmonar parenchimatoas, cu excepia:
A. Fibroz pulmonar idiopatic; B.

Sarcoidoz;
Tema nr. 17
Insuficiena respiratorie cronic
pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
1
Urmtoarele afirmaii privind insuficiena

respiratorie sunt adevrate:
A. Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea

aparatului circulator de a menine gazometria;
B. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
C. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin afectarea schimbului
respirator;
C. Astm;
D. Silicoz;
E. Pneumopatii postradice.
(pag. 203)
5
Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la

baz urmtoarele elemente:
A. Diminuarea CPT;
B. Scderea raportului VEMS/CV;
C. Diminuarea complianei pulmonare; D.
Creterea raportului DLCO/VA;
E. Creterea CPT.
(pag. 203)
*6
Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien

respiratorie cronic include urmtoarele mijloace
terapeutice, cu excepia:
D. Insuficiena respiratorie restrictiv se

caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
A. Kinetoterapie respiratorie;
E. Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin

afectarea pompei ventilatorii.
Tratament diuretic;
(pag. 203)
*2
Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic

apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:
A. Cifoscolioz;
B. Spondilartrit anchilozant; C.
Malnutriie;
D. Pleurezie;
B. Oxigenoterapie de lung durat; C.

D. Ventilaie asistat;
E. Prevenirea episoadelor infecioase.
(pag. 204)
7
Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu

insuficiena respiratorie restrictiv include:
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze; B.

Decorticare pleural;
E. Toracoplastie.
(pag. 203)
C. Scderea ponderal n caz de obezitate; D.

Pneumectomie;
E. Stimularea diafragmei prin pacemaker
diafragmatic.
(pag. 204)
Pag. 24 din 150
*8
n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii

cu insuficiena respiratorie markerul biologic cel mai
precoce este:
* 13
A. Hipercapnia arterial cronic; B.
Afectarea parenchimului pulmonar din insuficienta

respiratorie cronica restrictiva de origine mecanica
se intalneste in urmatoarea situatie:
Cifoscolioza
Hipoxemia arterial cronic; C.
A. Fibroza pulmonara idiopatica
Hipokaliemia;
B. Poliradiculonevrita
C. Tetanos
D. Hiponatremia; E.
Hipovolemia.
(pag. 204)
*9
Singura cauz de insuficiena respiratorie cronic

restrictiv al crui tratament se bazeaz n
principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:
A. Astmul;
B. BPOC;
C. Fibrozele interstiiale;
D. Sindromul Guillan-Barre; E.
Miastenia gravis.
D. Miastenie
E.
(pag. 203)
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acut la adult
pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
1
(pag. 204)
10 Mecanismele de aciune a asistenei
ventilatorii mecanice includ:
A. Creterea ventilaiei alveolare;
B. Punerea n repaus a muchilor respiratori; C.
Creterea complianei pulmonare;
D. Creterea clearance-ului mucociliar; E.
Diminuarea hiperinflaei pulmonare.
Sindromul de detres respiratorie acut

reprezint:
A. Insuficiena respiratorie acut ce necesit

ventilaie asistat;
B. Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 sub 200;
C. Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 peste 200;
D. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie
pulmonar sub 18 mmHg;
E. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie
pulmonar peste 18 mmHg.
(pag. 204)
(pag. 176)
11 Masurile igieno-dietetice indicate in cazul

pacientilor cu insuficienta respiratorie cronica
sunt:
A. Oprirea fumatului
B. Oxigenoterapie de lunga durata
C. Alimentatie hiperprotidica hipercalorica
D. Cresterea ventilatiei alveolare
E. Vaccinare antigripala anuala si
antipneumococica din 5 in 5 ani
(pag. 203-204)
12 Tratamentul etiologic de ameliorare a oxigenarii la
pacientii cu insuficienta respiratorie cronica consta
in urmatoarele:
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze
B. Decorticare pleurala
C. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
D. Ventilatie asistata
E. Punerea in repaus a muschilor respiratorii
Sindromul de detres respiratorie acut are

A. Asociaz un edem pulmonar lezional;

B. Asociaz un edem pulmonar cardiogenic; C.
Prezint creteri ale presiunii hidrostatice
microvasculare;
D. Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare; E. Are
prognostic foarte sever.
(pag. 176)
*3

apare secundar urmtoarelor cauze generale, cu
exceptia:
A. Infecii respiratorii; B.
Traumatisme;
C. Infarct miocardic acut;
D. Agresiune pulmonar toxic; E.
Infecii extrarespiratorii.
(pag. 177)
(pag. 204)
Pag. 25 din 150
*4
Sindromul de detres respiratorie acut secundar

agresiunii pulmonare toxice apare n urmtoarele
situaii, cu excepia:
A. Strile cu oc non-cardiogen; B.
Strile cu oc cardiogenic;
C. Hemopatii; D.
Vasculite;
E. Strile cu oc hemoragic.

apare n urmtoarele forme de oc:
A. oc septic;
B. oc cardiogen; C.
oc hemoragic; D. oc
anafilactic;
E. Orice alt form de oc non-cardiogen.
(pag. 177)
(pag. 177)
* 10
*5
Sindromul de detres respiratorie acut poate

apare n urmtoarele situaii patologice, cu
excepia:
Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
A. n SDRA perturbarea principal este hipoxemia; B. n
A. nec;
SDRA capacitatea rezidual funcional este

diminuat;
B. Sindrom Mendelson; C.
C. n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut;
Septicemie;
D. n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice

ale plmnului;
D. Politraumatism; E.
Pleurit.
(pag. 177)
6

poate apare n urmtoarele stri patologice:
E. n SDRA este posibil apariia hipertensiunii

pulmonare.
(pag. 178)
* 11
A. Acidoz diabetic;
Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in cadrul

sindromului de detresa respiratorie acuta a adultului
este intalnita in urmatoarea situatie:
B. Pancreatit acut necrotic; C.
Acidoza diabetica
Sindrom nefrotic;
A. Arsuri intinse Inecare
D. Pneumopatie bacterian; E.
B. Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina
Grip malign.
(pag. 177)
7
Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute

sunt:
A. Contuzia pulmonar; B.
C.
D.
E. Septicemie
(pag. 177)
C. Fracturi ale oaselor mici; D.
Tema nr. 19
Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor
precoce la un pacient cu traumatism toracic
Zdrobirea membrelor;
Traumatismul cranian;
E. Monotraumatismul.
(pag. 177)
*8
Sindromul de detres respiratorie acut apare n

urmtoarele circumstane accidentale:
A. Expunere la fumuri toxice;

B. Expunere la temperaturi sczute; C.

pag. 206-209
*1
Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic

i respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va
putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii,
cu excepia:
Expunere la temperaturi ridicate;
A. radiografie toracic
D. Expunere la pulberi minerale neiritante; E.
B. ecografie cardiac transtoracic
Expunere la gaze lipsite de toxicitate. (pag. 177)
C. tomografie toracica cu substan de contrast

D. bronhoscopie
E. urografie
(pag. 206)
Pag. 26 din 150
*2
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
A. fracturile costale pot produce un pneumotorax
Complicaiile precoce dup un traumatism toracic

sunt:
B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica

suspiciunea unei leziuni splenice
A. pneumotoracele i hemotoracele
C. pneumotoraxul apare doar n urma unui

traumatism toracic
pneumomediastinul D.
D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui

pneumotorax
E. contuzia pulmonar
E. pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat

(pag. 207)
*3
Ruptura de istm aortic se produce prin

urmtoarele mecanisme:
A. cdere de la nlime n picioare

B. decelerare brutal i violent
C. fractura primei coaste
D. plag tiat la nivelul hipogastrului
E. traumatism sever pelvin
(pag. 208)
*4
Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu

excepia:
B. pneumoperitoneul C.
retroperitoneul
(pag. 207, 208)
7
Contuzia miocardic produs prin

traumatism toracic se traduce prin:.
A. emfizem subcutanat
B. tulburri de repolarizare
C. durere in hipocondrul drept
D. creterea troponinei E.
tulburri de ritm (pag. 208)
8
In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului

traheobronic sunt:
A. ruptura bronic
B. ruptura membranei traheale
C. ruptura de istm aortic
A. voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale
D. dezinseria laringo-traheal
B. este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea

pediculului intercostals
E. contuzia miocardic
C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat
(pag. 208)
D. decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm

toracic
E. pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este

stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic
Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier

frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu
toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n
acest caz?
A. contuzie miocardic
B. hemopericard
(pag. 207)
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
C. pneumomediastin
D. dezinseria cuspidelor
E. ruptura de pilier
A. ruptura unei bronhii poate s apara printr-un

traumatism toracic
(pag. 208)
B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se

datoreze unei tamponade cardiace
10 Intr-un traumatism toracic, detresa

circulatorie poate fi datorat:
C. ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga
A. unui oc hemoragic
D. prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz

diagnosticul de ruptura diafragmatica
B. unui oc cardiogenic legat de o contuzie

miocardic sau o disecie coronar
E. radiografia toracic este metoda de elecie in

diagnosticul unei rupturi diafragmatice
C. unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de

pneumotorace compresiv)
(pag. 207, 208)
D. unei contuzii pulmonare

E. unei luxaii extrapericardice
(pag. 206)
Pag. 27 din 150
* 11
Detresa circulatorie din traumatismul toracic se

datoreaza:
A. Unei fracturi costale

B. Rupturii cupolei diafragmatice
C. Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in caz de
pneumotorace compresiv)
D. Afectarii nervului frenic
E. Unui hemopneumotorax
*4
A. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca

debitul cardiac aportul de O2 la celule
B. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca
C. volumul circulant preincarcarea cardiaca
(pag. 206)
debitul cardiac aport de O2 la celule

D. volumul circulant prin preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aport de O2 la celule
Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc
E. volumul circulant preincarcarea cardiaca


217-219, 220-223
*1
In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio

pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari
va fi de :
A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari B. 20

compresiuni toracice la 3 insuflari C.
20
insuflari la 3 compresiuni
D. 30 insuflari la 2 compresiuni E. 3
compresiuni la 1 insuflare (pag. 217)
*2
In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc

electric extern se recomanda:
A. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza timp de 3 minute

B. reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de
baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min
(pag. 220)
*5
B. functia de pompare cardiaca debitul

cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de
O2 la celule
C. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca
functia de pompare cardiaca
D. vasodilatatie masiva scade volumul sangvin circulant
functia de pompare cardiaca aportul de O2 la
celule
E. vasodilatatie masiva perfuzia organelor functia de
pompare cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
(pag. 220)
6
In cadrul manevrelor de reanimare cardio
pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv

E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul
EKG
(pag. 218)
Definitia clinica a starii de soc este:
A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de

hipoperfuzie a organelor ;
B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor
C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de
hipoperfuzie a organelor
Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen

se poate rezuma in :
A. functia de pompare cardiaca debitul cardiac si

preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule
C. administrarea 1 mg Adrenalina iv
*3
Mecanismul patologic in starea de soc

hipovolemic se poate rezuma in :
A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100

compresiuni / min
B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea
masajului cardiac
C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai
repede posibil
D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe
bifazice sunt de 150-200 J
(pag. 217, 219)
7
Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio

pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :
D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau

absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor
A. Noradrenalina
E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau

absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor
Amiodarona D.
(pag. 220)
B. Adrenalina C.
Digogxin
E. Lidocaina
(pag. 218,219)
Pag. 28 din 150
In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt

adevarate urmatoarele :
A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a

restabili tensiunea arteriala
B. administrarea de antibiotice este esentiala
C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi
administrata subcutanat
D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg
E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi
administrata intramuscular 0,5 mg.
(pag. 222)
9
In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt

adevarate urmatoarele :
A. expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc

cu exceptia edemelor pulmonare evidente
B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace
se indica un inotrop pozitiv
C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata
) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHg
D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita
revascularizarea
E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica
in caz de detresa respiratorie grava.
(pag. 221,222)
10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de
bicarbonat este indicata in caz de :
A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata B.
Hiperpotasemie confirmata sau suspectata C.
Hipercalcemie
D. Hipocalcemie suspectata
Tema nr. 21
Tromboza venoas profund i embolia pulmonar
211, 214
1
Urmtoarele semne clinice pot releva o

tromboz venoas profund:
A. Febra ridicat (39 40 grade), n platou

B. Tahicardia cu aspect progresiv
C. Durerea de-a lungul traiectului venos
D. Pstrarea capacitii de balans a gambei
E. Existena unui cordon venos dur.
(pag. 210)
*2
Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia

pulmonar sunt, cu exceptia:
A. Polipneea B.
Hemoptizia C.
Bradicardia
D. Durerea toracic
E. Sincopa
(pag. 211)
3
n embolia pulmonar examenul radiologic toracic

poate releva:
A. O atelectazie n band
B. Existena unei pleurezii
C. Opacifierea unui cmp pulmonar
D. Supraelevaia domului pleural
E. O opacitate triunghiular pe fond pleural.
E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu

antidepresive triciclice.
(pag. 211)
(pag. 218)
* 11
Principala cauza a stopului cardiac este:
Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii

emboliei pulmonare este asigurat de:
A. Dozajul D-dimerilor
A. Embolia pulmonara masiva
B. Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie
B. Infarctul miocardic
C. Troponina I sau C cardiac
C. Disectia aortica
D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
D. Hipoxia
E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
E. Inecul
(pag. 212)
(pag. 217)
n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare

eficient poate fi realizat cu:
A. Acid acetilsalicilic
B. Heparin nefracionat
C. Heparin cu mas molecular mic
D. Oxigenoterapie
E. Clopidogrel
(pag. 212)
Pag. 29 din 150
*6
Dup un prin accident tromboembolic

tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n
caz de:
A. Recidiva accidentului tromboembolic

B. Neoplazie evolutiv
C. Deficit de antitrombin
D. n absena unui factor favorabil
E. n prezena unui factor favorabil reversibil.
11 Tratamentul simptomatic al emboliei

pulmonare masive include:
A. Expansiunea volemica prin cristaloide sau coloide
B. Tromboliza intravenoasa cu alteplaza
C. Oxigenoterapia cu debit mare
D. Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie foarte
severa
(pag. 213)
E. Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a

expansiunii volemice
(pag. 214)
n identificarea unei trombofilii se recomand

urmtoarele investigaii:
A. Hemogram complet
12 Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei embolii

pulmonare sunt:
B. Dozarea antitrombinei
A.
C. Determinarea indicelui de protrombin
Dozarea
D. Dozarea factorului VIII
Radiografia toracica
E. Dozarea hemocisteinemiei.
D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie
(pag. 213)
*8
Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare

masive se face mai ales cu:
A. Insuficiena cardiac stng cronic
Gazometria arteriala B.
D-dimerilor
C.
E. Electrocardiograma
(pag. 211-212)
13 Examinarile ce vizeaza evaluarea gravitatii emboliei
pulmonare sunt:
B. Angina pectoral stabil
A. Determinarea troponinei I sau C cardiace
C. Tamponada pericardic
B. Dozajul D-dimerilor
D. ocul toxico-septic controlat terapeutic E.
C. Ecografia venoasa a membrelor inferioare
Cordul pulmonar cronic compensat. (pag. 213)
D. Peptidul natriuretic de tipul B (BNP)
*9
Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea

urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar masiv:
A. Tablou cardiac stng acut

B. Dilatare major a cavitii drepte
C. Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n
toate cazurile
D. Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate
situaiile
E. Hipertrofia marcat a septului interventricular.
(pag. 213)
* 10
Tromboliza intravenoas este indicat n

urmtoarele situaii:
A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul

CT, fr hipotensiune arterial
B. Emboliile pulmonare nsoite de creterea
lactatemiei arteriale
C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
D. Emboliile pulmonare indiferent de form, dar
nensoite de stare de oc
E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar
neconfirmate prin angioscanner sau
ecocardiografic.
E. Angio-computer tomografia spirala (angio-CT) a arterelor

pulmonare
(pag. 212)
Tema nr. 22
Patologia vascular cerebral (accidente vasculare cerebrale
hemoragice i ischemice) i meningita (hemoragia)
pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale
medicamente
*1
Procentul de AVC ischemice din totalul de

AVC este
A. 20%
c. 50%
d. 80%
20%
B. 40% C.
50%
D.
80%
E.
75%
(pag. 250)
(pag. 214)
Pag. 30 din 150
*2
Embolia cerebral cu punct de plecare o

endocardit infecioas trebuie cutat n caz de
A. AVC nsoit de febr, suflu de insuficien mitral

sau aortic
B. AVC cu cefalee i cervicalgie
Infarctul sylvian superficial se manifest prin: A. deficit
senzitivo-motor predominant brahio-facial B. sindrom frontal

C. afazie dac este lezat emisfera cerebral
major
D. agnozie vizual
C. AVC i fibrilaie atrial
E. hemianopsie lateral omonim
D. AVC i cardiomiopatie dilatativ
(pag. 251)
E. AVC i diabet zaharat decompensate
(pag. 252)
*3
n caul unui AIT deficitul neurologic

regreseaz n mai puin de
Sindromul Wallenberg este
A. sindrom altern
B. secundar infarctului protuberanial bilateral
A. 24 ore
C. secundar ischemiei latero-bulbare
B. 30 minute
D. secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
C. 48 ore
E. secundar ischemiei capsulei interne
D. 1 or E.
(pag. 251)
72 ore (pag.
253)
*4
Sindromul pseudobulbar const n
A. rs i plns spasmodic
Tratamentul neurochirurgical n infarctul
cerebral se indic n
B. sindrom cerebelos bilateral

C. tulburri de fonaie i deglutiie
A. tromboz venoas cerebral
D. crize epileptice
B. infarctul transformat hemoragic
E. demen
C. infarctul lacunar multiplu
(pag. 252)
D. infarct emisferic cu edem cerebral malign

extensiv
10 Bolile arterelor mici sunt
E. infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare
A. la originea infarctelor lacunare
(pag. 254)
B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale
*5
n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel

mai bun raport eficacitate-cost l are
D. generatoare de emboli cerebrale
A. dipiridamolul
E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
B. clopidogrelul
C.
combinaia dipiridamol-aspirin D.
combinaia
clopidogrel-aspirin
C. produse prin lipohialinoza arterelor mici

perforante
E.
(pag. 252)
* 11 Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral in cazul
ischemiilor de origine ateromatoasa include una din
urmatoarele optiuni terapeutice:
aspirina
(pag. 255)
6
n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen

(pentru diagnostic de certitudine)
Antiplachetare
A.
B. Corticoizi
C. Antiaritmice
A. msurarea tensiunii arteriale
D. Proteza valvulara
B. corectarea glicemiei
E. Imunosupresoare
C. repausul la orizontal n pat
(pag. 255)
D. CT craniu
E. RMN craniu
(pag. 253)
Pag. 31 din 150
Tema nr. 23
Tumorile intracraniene
pag. 274-276
*1
Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil

sunt situate mai ales
A. n lobul frontal
C. n fosa cerebral posterioar
D. n lobul temporal
B. cefalee
C. sindrom de hipertensiune intracranian
D. deficit neurologic central instalat progresiv
E. parez de sciatic popliteu extern
(pag. 274)
Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul
clinic urmtoarele semne i simptome
A. cefalee predominant matinal

B. sindrom parkinsonian
E. n ventriculul lateral
(pag. 274)
*2
A. epilepsie
B. n hipofiza
Circumstanele descoperirii tumorilor

intracraniene intraparenchimatoase sunt
C. vrsturi n jet
Metastazele cerebrale hemoragice apar n
D. edem papilar la examenul de fund de ochi
A. cancerul mamar
E. vertij Meniere
B. cancerul de tiroid C.
(pag. 274)
melanomul
malign
D.
cancerul de colon
E. cancerul de prostat
(pag. 274)
*3
Hidrocefalia acut aprut ca urmare a unei tumori

cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin
A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic

B. corticoterapie
C. derivaie ventricular extern
D. antiepileptice E.
antialgice (pag. 274)
*4
Schwanomul acustic este o tumor benign

derivat din
A. meninge
B. ependim
C. celulele tecii Schwan
D. cortul cerebelului
E. conductul auditiv intern
(pag. 275)
*5
Riscul tratamentului chirurgical al

schwanomului acustic const n
A. parez de plex brachial

B. crize epileptice
Glioamele se clasific n
A. astrocitom
B. meningiom
C. ependimom
D. oligodendrogliom
E. glioblastom
(pag. 274)
9
Imagistica prin CT n cazul tumorilor

cerebrale are urmtoarele roluri
A. identific tumora
B. identific dimensiunea
C. identific tipul anatomo-patologic al tumorii
D. identific efectul de mas
E. identific riscul de angajare
(pag. 274)
10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n
A. tumor extranevraxial
B. limite imprecise
C. baza de implantare meningian extracentral
D. captare intens i omogen a substanei de contrast
E. demielinizare extins n trunchiul cerebral
(pag. 275)
C. paralizie facial periferic postoperatorie D.

sindrom de hipertensiune intracranian E. migren
(pag. 275)
Pag. 32 din 150
* 11
A.
Schwannomul acustic este:

O tumora intracraniana intraparenchimatoasa benigna
B. O tumora intracraniana extraparenchimatoasa maligna

C.
O tumora maligna a celulelor tecii Schwann Dezvoltat in
D. principal pe al VIII-lea nerv cranian O tumora primitiva

E. de tipul astrocitom,
oligodendrogliom, glioblastom
A. interleuchinele
B. lizozimul
C. factorul de necroz tumoral
D. interferonul E.
lactoferina (pag.
309)
6
(pag. 274-275)
Tema nr. 24
Febra acut la adult
pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
*1
Termenul de febr acut recent se refer la febra ce

dureaz de:
Dintre substanele pirogene fac parte:
Din categoria teren cu risc pentru febra acut,

fac parte :
A. nou-nscuii
B. gravidele
C. homosexualii
D. subiecii cu proteze valvulare
E. subiecii recent operai
(pag. 309)
7
Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz

de febr acut:
A. peste 20 de zile
A. bolile metabolice
B. 5-20 de zile
B. intoxicaia cu fier la menopauz
C. mai puin de 5 zile
C. osteoporoza
D. mai mult de 30 de zile
D. bolile inflamatorii sistemice
E. mai puin de 20 de zile

(pag. 309)
*2
Funcia de termoreglare este asigurat de:
E. tumorile hematologice
(pag. 310)
8
A. hiotalamus
Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre

acute:
B. hipofiz
A. meningoencefalita
C. epifiz
B. meningita bacterian
D. suprarenale
C. faringoamigdalita viral
E. corticosuprarenale
D. septicemia
(pag. 309)
*3
La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia

febrei acute poate fi:
A. infecie urinar
B. hepatit alcoolic acut
C. pancreatit acut
D. tuberculoz
E. endocardit dreapt
(pag. 311)
*4
Pentru febra acut nensoit de semne de toleran

dificil i a semnelor orientative se
recomand:
A. antibioticoterapie
B. antiinflamatoare nesteroidiene
C. antiinflamatoare steroidieine
D. tratament simptomatic
E. antivirale
(pag. 311)
E. endocardita infecioas
(pag. 311)
9
Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi:
A. infecia cu HIV
B. pneumopatia prin inhalare
C. infecie urinar
D. hepatit alcoolic acut
E. pancreatita acut
(pag. 311)
* 10
Examene complementare mai specifice

pentru o etiologie a febrei acute sunt:
A. transaminaze
B. testele serologice virale i bacteriene
C. hemoleucogram
D. proteina C reactiv
E. VSH
(pag. 311)
Pag. 33 din 150
* 11
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra

acuta la adult este adevarata?
A. Febra se defineste printr-o temperatura axilara mai mare de

38 grade C dimineata si 38,3 grade C seara
Febra acuta desemneaza o febra care evolueaza
B. de peste 20 de zile
C. Febra acuta recenta de durata intermediara, dateaza de
mai putin de 5 zile
D.
Febra prelungita desemneaza o febra care evolueaza
E. de 5 zile
Deshidratarea acuta e un semn de gravitate a unei febre
acute
(pag. 309)
Tema nr. 25
Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului
pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
*1
Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul

evoluiei unei meningite cu LCR purulent?
A. oc septic
B. com, epilepsie, hidrocefalie
C. sindrom de hipertensiune intracranian
D. coagulare intravascular diseminat (CIVD) E.
dezvoltare de xantoame
(pag. 291)
*2
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul etiologic al meningitelor este fals?
A. n meningita pneumococic se administreaz

Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
B. n meningita meningococic se administreaz
Cefotaxim timp de 7 zile
C. n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz
Amoxicilin + aminozide timp de
21 de zile
D. n meningita tuberculoas se instituie
cvadriterapie antibacilar
E. n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30
mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
*3
n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de

etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile
urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic?
A. copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n sfera

ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus
influenzae
B. tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz
implicarea Neisseria meningitidis
C. pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors
dintr-o cltorie n rile scandinave
se suspicioneaz neuropaludismul
D. LCR clar, cu predominena limfocitelor i
hipoglicorahie- se suspicioneaz
neurotuberculoza
E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
<1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se
suspicioneaz etiologia viral
(pag. 289-292)
*4
Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau

RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul
unui pacient internat cu diagnosticul de
meningoencefalit acut?
A. leziuni intracraniene bilaterale

B. leziuni intracraniene asimetrice
C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de contrast
D. anomalii radiologice temporale interne E.
anomalii radiologice periventriculare (pag. 291)
*5
Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se

coreleaz cu suspiciunea etiologic?
A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi

probabil meningococ
B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi
probabil pneumococ
C. LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram pozitivi
posibil Listeria monocytogenes
D. LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen
de hematii, cu normoglicorahie i fr evidenierea unui
germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie
cerebral
E. LCR clar, cu predominen limfocitar i
hipoglicorahie probabil tuberculoz
(pag. 289-291)
(pag. 289, 290, 292)
Pag. 34 din 150
n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie

ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit
infecioas?
A. pacient ce prezint sindrom meningean

B. bolnav icteric
C. in contextul unui sindrom infecios (febr)
10 Care dintre elementele urmtoare pot sugera

diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae?
A. suferin meningean ce apare la copii nevaccinai, cu
focare supurative n sfera ORL
B. frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi
C. LCR purulent
D. pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri

vegetative
D. LCR clar
E. pacient cu paralizii flasce, predominent la rdcina

membrelor, asimetrice, cu evoluie ascendent
(pag. 290)
(pag. 289)
7
E. LCR hemoragic
* 11
Care dintre elementele urmtoare se

ntlnesc n meningita meningococic?
La un pacient cu meningita infectioasa care afirmatie

este adevarata?
A. debut brutal al unui sindrom meningean
A. Daca pe frotiul din lichidul cefalorahidian (LCR) se

evidentiaza coci Gram negativi, se suspicioneaza o
meningita pneumococica
B. suferin prodromal n sfera ORL (rinofaringit

acut), febr, cefalee, vrsturi
B. Daca pe frotiul din LCR se evidentiaza coci Gram

pozitivi se suspicioneaza o meningita meningococica
C. sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice

la nivel tegumentar
C. La copilul mic, nevaccinat, cu focare supurative in sfera

ORL se suspicioneaza o meningita listeriana
D. sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n

diplo, lanceolai pe frotiul din LCR
D. La un adult tanar cu elemente purpurice

echimotice extinse se suspicioneaza o meninigita
meningococica
E. suferin neuromeningee diagnosticat mai frecvent

la tineri si la cei cu deficit de complement seric
(pag. 290)
8
Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite

n meningita pneumococic?
E. La un adult cu LCR purulent, cu frecvente limfocite si

normoglicorahie se suspicioneaza o meningita
tuberculoasa
(pag. 289-290)
A. sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de

contien
Tema nr. 26
Gripa
B. suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice,

alcoolici, pacieni splenectomizai sau cu traumatisme
craniene n antecedente
C. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo

D. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
*1
E. LCR purulent
(pag. 289)
9
A.
Care dintre urmtoarele meningite se declar

serviciului epidemiologic?
meningita meningococic B.
meningita
pneumococic

pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara denumiri
comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
C.
meningita tuberculoas
Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la

ntreruperea transmiterii virusului gripal?
A. izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte

B. splarea sistematic a minilor cu soluii
hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar)
C. purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni /
personalul de ngrijire
E. meningita cu Haemophilus influenzae
D. purtarea ochelarilor de protecie, a halatului i a mnuilor

de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact
cu pacienii
(pag. 290)
E. permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude
D. meningita cu Listeria monocytogenes
(pag. 323)
Pag. 35 din 150
*2

diagnosticul gripei este fals?
A. contextul epidemic este important pentru stabilirea

diagnosticului de grip
B. perioada de incubaie n grip este lung
(aproximativ 10 zile)
C. simptomatologia prodromal (febr ridicat, frisoane,
artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin
specific
D. tabloul radiologic nu relev semne specifice

virusurile gripale sunt adevrate?
A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN

B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza
A, B i C
C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om
D. subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de
hemaglutinin i de neuraminidaz
E. recomandrile genetice sunt responsabile de epidemiile
gripale anuale i de pandemii
E. suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte

dintre decese
(pag. 320)
(pag. 321-322)
*3
n care dintre situaii, diagnosticul de grip

este improbabil:
A. bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context

epidemic gripal
Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului

gripal au determinat pandemii n secolul XX ?
A. H1N1
B. H2N2
C. H3N2
B. simptome respiratorii i contact recent cu un pacient

confirmat cu grip
D. H5N1
C. debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral,

dup o incubaie scurt (1-3 zile)
(pag. 323-324)
D. tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne

respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli
E. tablou hematologic periferic caracterizat prin
leucocitoz i hipereozinofilie
(pag. 321)
*4
Care complicaie nu apare n infecia cu virusul

gripal?
A. suprainfecii bacteriene
B. decompensare cardiac la persoane diagnosticate cu
insuficien cardiac grav sau valvulopatii grave
C. decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute
cu bronhopneumopatii cronice
D. sindromul de detres respiratori acut
E. anizocorie
(pag. 321)
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la

tratamentul gripei este fals ?
A. n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune

specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin
E. H1N1v

fiziopatologia gripei sunt adevrate?
A. virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul

neuraminidazei
B. dup penetrare virusul gripal se replic
intracelular
C. eliberarea noilor virioni este facilitat de ctre
hemaglutinin
D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal
determin liz celular i reacii inflamatorii
E. suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia
gripei
(pag. 320)
9
n suspiciunea de grip, care dintre

urmtoarele explorri biologice pot fi utilizate
pentru confirmare?
A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare

B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C.
detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D. detectarea
B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile

de suprainfecie dovedit
anticorpilor specifici prin

imunofluorescen indirect (prob din prelevatul
nazal)
C. este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea

pierderilor secundare febrei ridicate
E. detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul- BunnellHngnuiu (prob de snge)
D. se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice
(pag. 322)
E. se indic repausul fizic

(pag. 322)
Pag. 36 din 150
10 Urmtoarele categorii de persoane au indicaie

de vaccinare antigripal:
*3
Profilaxia primar pentru pneumocistoz i

toxoplasmoz la pacienii infectai cu HIV se face cu:
A. sugarii peste vrsta de 3 luni
A. cotrimoxazol
B. vrstnicii (peste 65 de ani)
B. fluconazol
C. persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice
C. pirimetamin
D. gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare

(mai ales infecia HIV)
E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la
ovalbumin
(pag. 323)
* 11
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la virusurile gripale si gripa este adevarata?
A. Toate cele 3 genuri ale Myxovirus influenzae sunt

strict umane
B.
In prezent virusurile gripale sunt clasificate in subtipuri in
functie de cele 16 tipuri de hemaglutinina respectiv 9 tipuri
C. de neuraminidaza
Debutul gripei este insidios, dupa o incubatie de peste 7
D. zile
Subtipul H5N1 a determinat pandemia de "gripa
spaniola"
D. ganciclovir E.
foscarnet (pag.
326)
*4
A. pneumonie franc lobar

B. abces pulmonar
C. pneumopatie interstiial febril, rezistent la
antibioticele clasice
D. sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
E. sindrom al disfunciei reactive de ci aeriane
(RADS)
(pag. 327)
*5
Cea mai frecvent localizare a infeciei cu
citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV
este:
E. Amantadina, oseltamivirul sau zanamivirul sunt utilizate

in mod sistematic pentru tratamentul gripei
(pag. 320-323)
Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de

tip:
A. hepatic
B. ganglionar C.
Tema nr. 27
Infecia cu HIV Bibliografie
asociata temei:
pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex. Bactrium,
fara date epidemiologice, fara pc. VI Altele - care care
cuprinde informatii despre legislatia Franceza
*1
Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe:
A. tipare limfocitar CD4/CD8

B. test ELISA combinat de generaia a patra
C. determinarea nivelului limfocitelor CD4
D. test genotipic de rezisten
E. imunofenotipare
(pag. 325)
*2
Care este cea mai frecvent infecie oportunist

ntlnit la pacienii infectai cu HIV:
A. criptococoza
B. toxoplasmoza cerebral
pulmonar D.
retinian
E. cerebral
(pag. 327)
6
Principalele enzime din structura HIV sunt:
A. transcriptaza invers
B. proteaza
C. neuraminidaza
D. integraza
E. hemaglutinina
(pag. 325)
7
Care dintre enunurile referitoare la tratamentul

antiretroviral sunt adevrate:
A. se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm

B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
C. este indicat pacienilor simptomatici
D. se recomand pacienilor cu CD4<200 cel/mm
C. pneumocistoza pulmonar
E. scade morbiditatea i mortalitatea, refcnd parial

capacitatea imun
D. sarcomul Kaposi
(pag. 326)
E. leucoencefalopatia multifocal progresiv

(pag. 327)
Pag. 37 din 150
Care dintre enunurile referitoare la

toxoplasmoza cerebral sunt false:
A. trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu

HIV n prezena oricrui semn neurologic
B. n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
C. tratamentul se face cu fluconazol
D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n
cocard
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexual
pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice
Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
*1
E. nu este necesar profilaxia secundar

(pag. 327)
9
n legtur cu leucoencefalopatia multifocal

progresiv sunt adevrate afirmaiile:
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la

infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu este
corecta?
A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna alte IST.

B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
A. este determinat de Cryptococcus neoformans
C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc
B. se manifest prin tulburri neurologice grave
D. Se vor depista si trata partenerii
C. este o suferin demielinizant
E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala
D. se trateaz cu voriconazol
(pag. -)
E. este determinat de virusul JC

(pag. 327)
10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei
cu HIV cuprinde:
*2
Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
A. Infectiile microbiene stafilococice si

streptococice
B. Infectiile cu gonococ C.
A. tratarea mamei pe timpul sarcinii
Infectiile cu chlamidia D.
B. alimentaia la sn a nou-nscutului timp de 6 sptmni
Sifilisul
C. profilaxia cu cotrimoxazol
D. tratament profilactic antiretroviral pentru nou- nscut
timp de 6 sptmni
E. aducerea la zi a vaccinrilor
E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)

(pag. -)
*3
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. IST sunt infectii asimptomatice
(pag. 328)
* 11
Care dintre afirmatiile referitoare la HIV si

infectia omonima este adevarata?
A. Istoria naturala a infectiei cu HIV include

vindecarea virusologica
B. IST prezinta arsura, prurit, durere

C. IST prezinta scurgere
D. IST poate produce prostatite E. IST
poate produce salpingite (pag. -)
B. HIV este un retrovirus cu genom ADN

C. Stadiul 3 biologic al clasificarii CDC se defineste
printr-un numar de limfocite CD4 peste
200/milimetru cub
D. Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul
de infectie fara o confirmare prin Western blot sau
imunoblot
E. Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza
pulmonara, toxoplasmoza cerebrala si infectia cu
citomegalovirus
*4
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
A. TPHA, VDRL
B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C.
Serologie HIV 1 si 2
D. Prelevat uretral sau vaginal E.
Doar pe examenul clinic (pag. -)
(pag. 325-327)
*5
Managementul unei IST nu cuprinde
A. Profilaxia primara si secundara

B. Tratamentul curativ
C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
D. Profilaxia recidivelor
E. Tratamentul factorilor de risc
(pag. -)
Pag. 38 din 150
Infectia cu gonococ are urmatoarele

caracteristici:
A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile

B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita clasica
D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut E. La
femei poate produce sterilitate tubara (pag. -)
10 Tratamentul sifilisului se face cu:

A. De electie sunt ciclinele
B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie
C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui benzatin
penicilina x3 injectii saptamanale
D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 1824 Mui/zi, 14-21 zile
E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18
zile
Care dintre urmatoarele afirmatii privind

infectiile gonococice sunt adevarate?
A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic

B. Examenul direct este concludent atat la barbati cat si la
femei
(pag. -)
* 11
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sifilis

este adevarata?
A. Sifilisul este o infectie bacteriana cauzata de coci

Gram negativi
C. Examenul direct arata prezenta diplococilor

Gram negativi in boabe de cafea
B. Diagnosticul direct (microscopic) nu este specific

C. Neurosifilisul poate sa apara in oricare stadiu clinic
D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe medii

speciale
Sancrul sifilitic este o ulceratie unica, superficiala,

D. indolora, nereliefata, cu baza indurata
Goma sifilitica este prima manifestare locala a
E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im

(pag. -)
8
Infectia cu chlamidia trachomatis are
A. Produce uretrite si cervicite
B. Serotipurile L1, L2, L3 produc
limfogranulomatoza venerica
C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o
colecistita acuta
D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit doar din
uretrita si poliartrita
E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu
azitromicina 1g per os
(pag. -)
9
Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei sifilitice

sunt adevarate:
A. Este produsa de o spirocheta

B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul
treponemic, altul netreponemic
E.
infectiei
(pag. 330-333)
Tema nr. 29
Infeciile nosocomiale
pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu sunt
valabile pentru Romania, fara epidemiologie
*1
Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate

urmtoarele aspecte, cu excepia:
A. sunt infecii asociate ngrijirilor medicale

B. sunt infecii asociate activitilor de ngrijire curativ
C. sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
D. sunt infecii asociate activitilor de diagnostic
E. sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
(pag. 339)
*2
Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt:
E. VDRL este un test sensibil dar putin specific
A. pneumopatiile infecioase
(pag. -)
B. infeciile urinare
C. infeciile digestive
D. infeciile leagate de catetere
E. infeciile de plag operatorie
(pag. 340)
Pag. 39 din 150
*3
Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc

etiologic prin:
A. aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente
Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt

adevrate urmtoarele:
B. serologic: teste bacteriologice pozitive
A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la

cele periferice
C. microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob

recoltat de la nivelul plgii operatorii
B. sunt mai frecvent localizate la cateterele

periferice dect la cele centrale
D. semne clinice i biologice aprute n primele 15 zile de la

momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia
C. sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile

nosocomiale
E. semne clinice i biologice aprute n decurs de

30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material
strin
D. diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei

culturi pozitive de la nivelul cateterului
(pag. 340)
*4
Privitor la msurile de izolare instituite la

identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate
urmtoarele, cu excepia:
A. este indicat purtarea mtii de ctre pacientul cu

tuberculoz
B. este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire
a pacientului cu tuberculoz
E. diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur

pozitiv de la nivelul cateterului
(pag. 340)
8
Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz

pe urmtoarele criterii:
A. epidemiologic: infecie aflat n perioada de incubaie

la momentul internrii ntr-o unitate sanitar
B. clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micional, dureri
pelvine
C. limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu

tuberculoz pn la momentul externrii
C. biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea

contaminrii cu microbi oportuniti
D. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv

(cultur>100 CFU/ml+leucociturie
>100/ml)
E. limitarea transportului pacienilor cu infecie

nosocomiale cu bacterii multirezistente
(pag. 341)
*5
Pneumopatiile infecioase nosocomiale se

caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. principalul factor de risc este infectarea

endotraheal
B. semne clinice: febr, expectoraii purulente
C. semne biologice: hemoculturi pozitive
D. semne biologice: leucocitoza
E. semne radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
(pag. 340)
6
Semnele biologice pe care se bazeaz

diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale
sunt:
A. hemoculturi pozitive
B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
C. izolarea unei bacterii din expectoraie
D. leucocitoz cu neutrofilie
E. leucopenie cu limfocitoz
E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv

(cultur>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
(pag. 340)
9
Diagnosticul
pneumopatiilor
infecioase
nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne:
A. clinice: tuse, dispnee, wheezing

B. clinice: febr, expectoraii purulente
C. biologice: hemoculturi pozitive
D. radiologice: opaciti pulmonare recent aprute E.
radiologice: infiltrat interstiial recent aprut (pag. 340)
10 Msurile profilactice ale infeciilor
nosocomiale cuprind:
A. splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri
acordate
B. splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
C. purtarea mnuilor sterile indiferent de tipul de ngrijire
acordat
D. sterilizarea instrumentarului
E. purtarea mtilor
(pag. 340-341)
(pag. 340)
Pag. 40 din 150
* 11
Cea mai frecventa infectie nosocomiala este:

A. Infectia urinara Pneumopatiile
B. infectioase Infectia de plaga
C. operatorie
D. Infectia legata de cateterele periferice
E. Infectia legata de cateterele centrale
(pag. 340)
Tema nr. 30
Septicemiile
pag. 370-375 * fara date epidemiologice
*1
Care dintre urmtoarele date definesc

bacteriemia?
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin una sau

mai multe hemoculturi
B. rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
C. o infecie sistemic confirmat
D. o infecie asociat cu hipotensiune
E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ
(pag. 370)
*2
Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de

Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)?
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin una sau

mai multe hemoculturi
B. rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
*4
Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai

frecvent incriminate n etiologia
unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui
pacient alcoolic?
A. stafilococi, streptococi
B. enterobacterii
C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae
D. pseudomonas sp, enterococi
E. bacili Gram negativi, stafilococi
(pag. 373)
*5
Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n

cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne
de gravitate, la care presupunei implicarea unor
enterobacterii dobndite n mediu comunitar?
A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxon sau

fluorochinolon
B. oxacilin, cloxacilin
C. ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin
sau isepamicin
D. amoxicilina
E. amoxicilin asociat cu gentamicin sau
netilmicin
(pag. 374)
6
Definiia clinic a sindromului de rspuns

inflamator sistemic cuprinde:
A. febr peste 38C sau sub 36C B.

frecvena cardiac peste 90/min C. oligurie
D. frecvena respiratorie peste 20/min
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub
4000/mm sau mai mult de 10% celule imature
C. bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei

bacteriemii
(pag. 370)
D. o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic E. o
infecie asociat cu disfuncia unui organ (pag. 370)

*3
Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic?
A. depsis i hipotensiune arterial

B. depsis i insuficien respiratorie (hipoxemie
inexplicabil)
C. depsis i disfuncie neurologic: confuzie, agitaie,
dezorientare, torpoare
D. depsis i disfuncie hematologic: tulburri de coagulare
Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu

criterii de SIRS definesc sepsisul grav?
A. hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau

scdere cu 40 mmHg
B. hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare C.
insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil D. tulburri
de coagulare
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub
4000/mm sau mai mult de 10% celule imature
(pag. 370)
E. depsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda

unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml i/sau
necesitatea de a recurge la amine vasoactive)
(pag. 371)
Pag. 41 din 150
n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care

dintre urmtoarele date constituie semne de
gravitate imediat?
A. hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare

B. febr peste 38C sau sub 36C
C. semne cutanate: cianoz, marmorare, creterea timpului de
recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate
D. oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
E. anomalii ale funciilor superioare
(pag. 371)
9
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la

tratamenul sepsisului sunt adevrate?
A. este iniiat de urgen dup recoltarea probelor

microbiologice
B. este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic
i epidemiologic
C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o
perioad de 15 zile, sau mai mult
D. se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel putin 3
sptmni
E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
(pag. 374)
10 Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune:
A. repetarea hemoculturilor
B. identificarea unor noi localizri secundare
C. continuarea tratamentului iniiat, febra nefiind un indicator
fidel al eficienei terapeutice
D. verificarea porii de intrare
E. identificarea unei complicaii iatrogene
(pag. 375)
11 Semne cutanate de gravitate imediata in
septicemie sunt:
13 Din definitia sindromului de raspuns

inflamator sistemic (SIRS) fac parte:
A. Febra peste 38 grade C
B. Temperatura corporala sub 36 grade C C.
Frecventa respiratorie peste 20/min
D. Frecventa cardiaca peste 90/min
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 370)
Tema nr. 31
Diareea acut i deshidratarea la adult
pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri
comerciale (ex. Tiorfan)
*1
Diareea acut se definete ca:
A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut

brusc i durata de mai puin de 14 zile
B. emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut
brusc i durata de mai puin de 14 zile
D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut
brusc i durata de minimum 14 zile
E. emisia de scaune numeroase, puin abundente i care conin
snge i puroi
(pag. 403)
*2
Sindromul gastroenteric se caracterizeaz

prin:
A. diaree profuz i apoas

B. evoluie rapid favorabil
C. evoluie letal n absena tratamentului
D. afectare colic invaziv
A. Cianoza
E. risc de oc septic
B. Marmorarea
(pag. 404)
C.
Scaderea timpului de recolorare cutanata D.
Cresterea timpului de recolorare cutanata E. Scaderea

locala a temperaturii cutanate
(genunchi)
(pag. 371)
12 Factori favorizanti pentru aparitia
septicemiilor sunt:
A. Valvulopatiile
*3
n etiologia sindromului dizenteric este implicat:
A. clostridium perfrigens
B. calicivirus C.
rotavirusuri D.
shigella sp.
E. vibrio cholerae
(pag. 405-406)
B. Insuficienta circulatorie
C. Toxicomania
D. Cateterele venoase
E. Plagile
(pag. 373)
Pag. 42 din 150
*4
n diareea acut, coprocultura pe medii selective

este indicat n caz de:
A. sindrom dizenteric
B. sindrom gastroenteritic
C. diaree > 5 zile
D. diaree aprut dup un tratament antibiotic
E. diaree aprut dup chimioterapie
(pag. 404)
*5
Tratamentul n diareea acut implic:
A. spitalizare obligatorie
B. rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever
C. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului
intestinal n suspciunile de diaree invaziv
Febra tifoid se caracterizeaz prin

urmtoarele aspecte, cu excepia:
A. clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice

B. biologic: leucocitoz, citoliz hepatic
C. biologic: leucopenie, citoliz hepatic
D. coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
E. hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea
diagnosticului
(pag. 406)
10 Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n
diareea acut, sunt adevrate urmtoarele:
A. trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
B.
macrolidele sunt indicate n salmoneloze C.
D. rehidratare oral n caz de deshidratare sever
chinolonele
E. antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile

de diaree acut, pn la elucidarea cauzei
doxiciclina este indicat n shigeloze
(pag. 406-407)
(pag. 407)
Sindromul holeriform se caracterizeaz prin:
sunt
indicate
salmoneloze
D.
E. metronidazolul este indicat n diareea cu

Clostridium difficile
* 11
A. diaree "banal", puin sever
Una din urmatoarele caracteristici defineste profilul

sindromului dizenteric:
B. diaree profuz i apoas
A. Afectare colica neinvaziva, fara distructie celulara
C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut

bogat de glere, snge i puroi
B. Diaree profuza, apoasa

C. Absenta durerilor abdominale si a sindromului rectal
D. risc de deshidratare sever, n absena terapiei E. evoluie
Mecanism toxinic
rapid favorabil n majoritatea cazurilor (pag. 404)
D.
(pag. 404)
Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin:
A. afectare intestinal
B. afectarea invaziv a colonului
C. sindrom septic moderat sau chiar absent
D. risc de oc septic
E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut
bogat de glere, snge i puroi
(pag. 404)
8
Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice

sunt adevrate urmtoarele:
A. se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu

simpromatologie similar, n general digestiv, a cror
cauz poate fi corelat cu aceeai origine alimentar
B. incubaie lung
C. incubaie scurt
D. vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund
Prezenta de scaune cu glere, sange, puroi si/sau detritusuri

E. de mucoasa
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
pag. 367-369 * fara date epidemiologice
*1

managementul unui caz de tetanos este fals?
A. plaga se cur i se debrideaz

B. plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz
ocluziv
C. se practic antibioterapie (Penicilina G
administrat i.v.)
D. se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani
specifici, cu rol neutralizant al toxinei)
E. diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund
E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
(pag. 405)
(pag. 368)
Pag. 43 din 150
*2
Care tip de complicaie nu este specific

tetanosului?
A. complicaii tromboembolice
*5
A.
B. suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)

vaccinarea antitetanic este fals?
primovaccinarea se practic la sugar i const n trei
administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via)
C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur
B. primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni
D. sindroame disautonome
E. decompensarea tarelor preexistente
C. rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i

16-18 ani
(pag. 368)
D. la adult se practic rapel odat la 25 de ani
*3
Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic

incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc
tetanigen foarte crescut. Care dintre msurile
urmtoare nu este indicat pentru profilaxia
tetanosului?
A. rapel antitetanic
E. vaccinul conine o toxin fr putere patogen

(pag. 369)
6

fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt
adevrate?
B. aducerea la zi a vaccinrii conform schemelor

recomandate
A. tetanosul este o boal infecioas datorat efectului

neurogen al exotoxinei produse de Clostridium
difficile
C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG,

500 ul)
B. ptrunderea microbului n organism se face strict prin

intermediul unei plgi cutanate
D. injectarea de permanganat de potasiu (soluie

1%) n jurul plgii
C. bacilul tetanic se dezvolt n condiii de

anaerobioz
E. antibioterapie empiric
(pag. 369)
*4
Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident

rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a
fost adus tardiv la medic, la locul accidentului
efectundu-se doar o debridare incomplet. innd
cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele
afirmaii este fals?
A. rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie,

seroterapie i vaccinare complet
B. rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel,
administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie
C. rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel
i instituii antibioterapie
D. pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie,
rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinrii specifice,
administrare de imunoglobuline specifice
E. vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet,
imunoglobuline specifice, antibioterapie
(pag. 369)
D. toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i

blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel
sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular
E. profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine
anatoxina tetanic
(pag. 367-369)
7
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la toxina

produs de Clostridium tetani sunt adevrate?
A. tetanospasmina nu are efect dect dac subiectul nu este

vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt
ndeplinite condiii propice (anaerobioz)
B. toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet
C. paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric,
ascendent
D. la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor
neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular
E. toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale
(pag. 367)
Pag. 44 din 150
n faa cror situaii clinice trebuie avut n vedere

diagnosticul de tetanos?
A. plgi cutanate sau mucoase

B. plgi ce creaz condiii locale de anaerobioz
(ischemie, necroze)
C. paralizii simetrice, flasce, descendente
D. trismus decelat la o persoan n vrst provenit
din Frana
E. sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezint
dificulti de alimentare
(pag. 367-368)
9
Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre

urmtoarele date clinice sunt adevrate?
A. incubaia este n medie de 7 zile

B. simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil,
fr febr asociat)
Tema nr. 33
Hemoragia digestiv
pag. 426-429
*1
n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive

superioare, scorul Forrest IB semnific
A. Hemoragie n pnz
B. Vas vizibil nehemoragic
C. Cheag aderent D.
Pete pigmentare E.
Hemoragie n jet (pag.
427)
*2
Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de

administrarea
C. simptomul inaugural este ptoza palpebral

simetric
A. Aspirinei
D. contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi

trunchiul i faa
C. Enalaprilului
B. Omeprazolului
E. contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus
D. Furosemidului
(pag. 368)
E. Metoclopramidului
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

profilaxia tetanosului sunt adevrate?
(pag. 428)
*3
A. vaccinarea antitetanic este obligatorie
Hemoragia digestiv superioar este definit ca

hemoragie provenit din tubul digestiv situat
B. vaccinul contine antitoxina tetanic
A. n aval de unghiul duodenojejunal
C. nu exist contraindicaii de vaccinare
B. n aval de flexura splenic
D. primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i

const din trei administrri de produs biologic
C. n aval de valvula ileocecal
E. in faa oricrei plgi trebuie verificat statusul vaccinal

al pacientului
(pag. 369)
* 11

tetanos este adevarata?
A. Clostridium tetani este un bacil Gram negativ aerob

Toxina (tetanospasmina) este o endotoxina
D. n amonte de unghiul duodenojejunal

E. n aval de flexura hepatic
(pag. 426)
*4
Circumstanele n care se efectueaz endoscopie

digestiv superioar n urgen include
A. Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat

B. La toi pacienii intubai i ventilai
B. Toxina induce hipotonie musculara
C. Cu scop exclusiv diagnostic iniial
C. Dupa primovaccinare antitetanica nu sunt necesare

D. rapeluri
D. La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea

stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicin
Vaccinul antitetanic contine anatoxina tetanica

E. (toxina fara putere patogena)
(pag. 367-369)
E. La 72 ore de la debutul sngerrii pentru a

atepta oprirea spontan a acesteia
(pag. 427)
Pag. 45 din 150
*5
La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu

colonoscopie normal i hemoragie care persist i este
abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen
a
10 La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale

complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz
de eec repetat al tratamentului endoscopic, se
recomand
A. Tomografiei computerizate
A. Embolizare arterial pe cale radiologic
B. Rezonanei magnetice nucleare
B. Intervenie chirurgical
C. Arteriografiei celiomezenterice
D. Examinrii cu videocapsula endoscopic
E. Laparoscopiei diagnostice
(pag. 428)
6
Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu

inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu
sering electric (IVSE) este indicat n
A. Hemoragia n pnz
B. Vas vizibil nehemoragic
C. Cheag aderent
D. Pete pigmentare
E. Fond alb al leziunii
C. Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni

D. Administrare intravenoas de hemostatice
E. Tratament cu sucralfat n doz de 4 grame pe zi
(pag. 428)
11 Etiologia hemoragiei digestive inferioare este dominata
de:
A. Colite
B. Hemoragie diverticulara
C. Ulceratii ale intestinului subtire legate de AINS
(antiinflamatoare nesteroidiene)
D. Tumori ale intestinului subtire
E. Angiodisplazii
(pag. 427)
(pag. 426, 428-429)
12 Tratamentul hemoragiei digestive superioare include:
Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv

superioar include
A. Hemopatii maligne
B. Hemoptizia
C. Sngerarea de origine ORL
D. Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecl
roie)
E. Anevrism de arter mezenteric
(pag. 426)
8
Producerea unei hemoragii digestive inferioare la

pacienii cu cancer de colon este favorizat de un
tratament cu
A. IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os, pentru

hemoragie in jet
B. Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de
hipertensiune portala cunoscuta sau suspectata
C. Ser adrenalinat
D. Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
E. Metode termice
(pag. 427)
13 Sindromul Mallory-Weiss:
A. Este o ruptura longitudinala supracardiala
A. Antiagregante plachetare
B. Se produce secundar eforturilor de varsatura
B. Prokinetice
C. Are prognostic nefavorabil
C. Anticoagulante
D. Se manifesta prin hemobilie
D. Antidiareice
E. Are tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
E. Hipolipemiante
(pag. 428)
9
(pag. 428)
Conduita iniial n hemoragiile digestive include
A. Tueul rectal
B. 2 ci venoase periferice sau o cale central n funcie de
gravitate
C. Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii
pacientului
D. Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic
E. Oxigenoterapie
(pag. 426-427)
Pag. 46 din 150
Tema nr. 34
Hepatitele virale
pag. 450-458
*1

hepatita viral tip A este adevrat ?
A. este determinat de un virus ADN

B. calea de transmitere este parenteral
C. incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
D. infecia este cel mai adesea simptomatic i
cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E. diagnosticul se stabilete pe baza evidenierii IgM anti-VHA
n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact
vechi
(pag. 451)
*2
Referitor la hepatita cronic cu VHB, n care dintre

situaiile urmtoare se indic tratament antiviral?
*4
Care dintre suferinele urmtoare este cauz frecvent

a unui sindrom de citoliz hepatic mai mic de 10 ori
valoarea normal?
A. hepatita autoimun, boala Wilson, sindromul

Budd-Chiari
B. ficatul cardiac, boala celiac, disfuncia tiroidian
C. firoz, hepatite virale cronice B i C, hepatit
medicamentoas, hemocromatoz, hepatopatie alcoolic,
steatohepatit nonalcoolic
D. carcinomul hepatocelular
E. parazitoze, amiloidoz, tuberculoz
(pag. 455-456)
*5
Care dintre suferinele urmtoare este cauz frecvent

a unui sindrom de citoliz hepatic mai mare de 10 ori
valoarea normal?
A. boala Wilson, hepatita autoimun

B. sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral
hepatic
C. ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
A. ADN VHB 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a

ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir A2 i/sau
F2
D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV,

virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoas sau
toxic, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia
hepatic
B. ADN VHB 20000 UI/ml, i/sau ALAT 10 N i scor

Metavir A1 i/sau F1
E. pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal

(pag. 456-457)
C. ADN VHB detectabil i/sau ALAT 10 N i scor

Metavir A1 i/sau F1
D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT

i scorului Metavir
E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea
ALAT i scorului Metavir
(pag. 452)
*3

tratamentul antiviral n hepatita cronic tip C este
adevrat?
Care dintre urmtoarele date clinice, biologice si

evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut
form fulminant?
A. apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2

sptmni de la apariia icterului
B. scderea indicelului de protrombin
(frecvent<25%)
C. mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin
insuficien hepatic sau complicaiile acesteia)
impunnd internarea n secii de terapie intensiv
A. este contraindicat n cazurile de ciroz

compensat
D. creterea indicelui de protrombin

(frecvent>75%)
B. este indicat n principal n cazurile cu scor

Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
E. apariia unor manifestri extrahepatice:

poliradiculonevrit, anemie hemolitic
autoimun, glomerulopatie
C. este indicat la pacienii cu manifestri extrahepatice VHC

sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei
semnificative
(pag. 451)
D. se bazeaz pe monoterapie cu interferon

alfapegilat
E. scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de
tratament permite continuarea tratamentului pe durata
prevzut iniial
(pag. 453)
Pag. 47 din 150

hepatita viral tip B sunt adevrate?
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe

cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal
B. incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
C. diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea
Ag HBs i Ig M anti HBc
D. cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
E. istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze:
imunotolerana, imunoeliminarea i faza non replicativ
11 In epidemiologia si virusologia hepatitelor:

A. Toate virusurile hepatotrope sunt virusuri cu ADN B. VHA
(virus hepatitic A) poate determina la unii
pacienti hepatita cronica
C. VHE (virus hepatitic E) este foarte rar intalnit in tarile
occidentale
D. VHB (virus hepatitic B) si VHC (virus hepatitic C) sunt
responsabile de un anumit numar de cazuri de hepatite
cronice virale
E. Virusul Delta este un virus defectiv, nu poate decat sa
suprainfecteze sau sa coinfecteze un subiect deja infectat
cu VHB
(pag. 451, 542)
(pag. 450)
12 Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta

urmatoarele faze:

hepatita viral de tip C sunt adevrate?
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu

transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual
A. Preicterica
B. De imunotoleranta
C. Colestatica
C. infecia acut este frecvent simptomatic i

cronicizeaz rar
D. De imunoeliminare (raspuns imun) E.
D. in caz de serologie pozitiv pentru VHC se

efectueaz PCR VHC calitativ
(pag. 450-452)
E. in cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar

efectuarea unui bilan complet
13 La pacientii cu ciroza hepatica cu virus hepatitic

B, tratamentul antiviral:
(pag. 453)
9

hepatita delta sunt adevrate?
A. este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit

prezena VHB pentru a se multiplica
B. se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB
Non-replicativa (portaj inactiv)
A. Este indicat daca ADN-ul VHB (virus hepatitic B)

este detectabil in ser
B. Este indicat numai daca ADN VHB depaseste
2000 U.I./mililitru
C. Este indicat independent de ALAT
(alanilaminotransferaza)
C. virusul cauzal se transmite pe cale enteral
D. Se prefera in toate cazurile analogii nucleotidici sau

nucleozidici
D. infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz

i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB
E. Se prefera in toate cazurile administrarea de interferon

pegilat
E. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti

Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
(pag. 452)
(pag. 454)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
hepatita de tip E sunt adevrate?
A. este determinat de VHE, virus ARN cu
transmitere parenteral
C. infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai
grav la vrstnici, femei nsrcinate i persoane cu
hepatopatie cronic
D. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n
snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale
E. cronicizarea a fost observat doar la persoanele
imunodeprimate
Tema nr. 35
Ulcerul gastric i duodenal
pag. 433-435
*1
Ulcerul gastric
A. presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu

afectarea musculoasei
B. este similar eroziunilor i exulceraiilor peretelui gastric
C. este mai frecvent dect cel duodenal
D. are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani
E. este o urgen chirurgical
(pag. 433)
(pag. 454)
Pag. 48 din 150
*2
Dup tripla terapie a ulcerulului gastric

Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil dup
Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
A. infecia cu Helciobacter pylori
A. o sptmn B.
B. consumul de antibiotice
4 sptmni C. 6
C. consumul de aspirin
sptmni D. 2
D. consumul de AINS
sptmni E. 8
E. ingestia de substane caustice
sptmni (pag.
(pag. 433)
434)
*3
Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori

presupune
Durerea ulceroas tipic
A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer

B. are sediu epigastric C.
A. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +

claritromicin 7-10 zile
este ritmat de mese D. apare
B. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +

claritromicin 4-8 sptmni
E. nu are legtur cu ingestia de alimente
C. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile

D. Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin
14 zile
E. prescrierea unui tratament cu IPP n doz
adaptat pacientului
n hipogastru
(pag. 433)
8
Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei

digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal
sunt adevrate
A. permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori

B. este examenul cheie pentru diagnostic
(pag. 434)
*4
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii

referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevrat
C. precizeaz sediului ulcerului

D. se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic
instabili hemodinamic
E. permite realizarea biopsiilor
A. controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul

duodenal necomplicat
(pag. 434)
B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul

gastric
C. biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer

pentru a exclude un cancer
D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori
de pomp de protoni
E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori
selectivi Cox-2
(pag. 434)
*5
Perforaia ulcerului
A. este o urgen chirurgical

B. evolueaz cu durere cronic n epigastru
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal

presupune
A. administrarea de cefalosporinde de generaia a

II-a
B. eradicarea H. Pylori dac acesta este prezent
C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp
de protoni
D. ntreruperea administrrii medicamentelor
gastrotoxice
E. administrarea AINS n doz de siguran pentru
ameliorarea durerii
(pag. 434)
10 Complicaiile ulcerului duodenal pot fi
C. tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp

de protoni n doz mare
A. hemoragia
D. intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu

rspund la tratament medical
C. perforaia
E. evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
D. stenoza
(pag. 434)
E. malignizarea
B. trangularea
(pag. 435)
Pag. 49 din 150
11 Stenoza ulceroasa:
*2
Colangiocarcinomul
A. Este o complicatie frecventa a ulcerului
A. este o cauz de icter cu bilirubin neconjugat
B. Are localizare piloroduodenala preferentiala
B. este o tumor benign
C. Se manifesta prin durere epigastrica brutala, cu iradiere in

ansamblul abdomenului
C. poate produce icter cu bilirubin conjugat
D. Diagnosticul este endoscopic, fara a uita biopsiile

pentru excluderea unui cancer
E. este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv
E. Tratamentul endoscopic sau chirurgical este de prima

intentie
D. este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare

(pag. 446)
*3
(pag. 435)
12 Tratamentul cu IPP (inhibitori ai pompei de protoni)
trebuie continuat dupa tripla terapie de eradicare a
Helicobacter pylori in urmatoarele situatii:
A. In caz de ulcer duodenal necomplicat daca
eventualele simptome ulceroase au cedat
B. In cazul ulcerului duodenal complicat
C. In ulcerul duodenal la pacientii care iau aspirina sau AINS
(antiinflamatoare nesteroidiene)
Dintre examenele paraclinice de prim intenie n

icterul cu bilirubin conjugat fac parte
A. tomografia computerizat
B. RMN
C. colangio-RMN D.
ecoendoscopia
E. ecografia abdominal
(pag. 446)
*4
n icterul cu bilirubin conjugat
D. In ulcerul duodenal la pacientii peste 65 ani
A. urina are culoare normal
E. In ulcerul gastric
B. tomografia computerizat este o explorare de prim

intenie
(pag. 434)
13 Endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si
duodenal:
A. Permite diagnosticul pozitiv de ulcer, prin vizualizarea
uneia sau a mai multor pierderi de substanta
B. Permite realizarea de biopsii antrale si fundice pentru
identificarea Helicobacter pylori
C. scaunele sunt decolorate

D. scaunele au culoare normal E. are
loc o hemoliz intens (pag. 445)
*5
Icterul manifest presupune creterea nivelului

plasmatic al bilirubinei mai mult de
A. 5 g/l B.
C. Permite biopsii din ulcerul duodenal cu scopul de a exclude

un cancer
20 g/l C.
D. Este necesar in ulcerul duodenal necomplicat pentru

controlul cicatrizarii ulcerului
25 g/l E.
E. In caz de ulcer gastric, controlul endoscopic la 6 saptamani

este indispensabil
445)
(pag. 434)
Tema nr. 36
Icterul
pag. 445-446
30 g/l D.
50 g/l (pag.
Icterul poate aprea n urmtoarele condiii
A. creterea produciei de bilirubin de origine

hematologic
B. deficit de eliminare a bilei
C. stenoz piloric
D. infarct miocardic acut E.
enterocolit acut (pag. 445)
*1
Colestaza extrahepatic se caracterizeaz
prin
A. obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar
principal normal
B. obstrucie a cii biliare principale C.
distrugerea canaliculelor biliare D.
disfuncie hepatocitar
E. urin deschis la culoare
(pag. 445)
Pag. 50 din 150
Icterul cu bilirubin neconjugat se

caracterizeaz prin
A.
distensia veziculei biliare B.
urin
deschis
la
culoare
C.
12 La pacientii cu icter cu bilirubina conjugata

determinat de o tumora a regiunii hilare, examenele
paraclinice de a doua intentie cuprind:
A. Ecografia abdominala
scaune normal colorate
B. CT abdominal
D. creterea enzimelor de colestaz E.
C. Determinarea feritinemiei
dilataie de ci biliare intrahepatice (pag. 445)
D. Colangio-RMN
E. Determinarea TCA (timpul de cefalina activat)
Urmtoarele afirmaii despre sindromul

Gilbert sunt adevrate
A. se transmite autozomal dominant

B. valoarea hemoglobinei este normal
(pag. 446)
13 Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine
intrahepatica includ:
C. nu necesit tratament medicamentos
A. Ciroza biliara primitiva
D. bilirubina neconjugat este crescut moderat E.
B. Hepatita, oricare ar fi cauza
transaminazele hepatice au valori crescute (pag. 445)
C. Pancreatita cronica
Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubin

conjugat de origine extrahepatic sunt
A. cancer pancreatic cefalic

B.
ampulom vaterian C.
colangiocarcinom
D.
litiaz biliar
E. hepatit acut
(pag. 446)
10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu
bilirubin conjugat fac parte
D. Ciroza, oricare ar fi cauza E.

Cancerul pancreatic cefalic (pag. 446)
Tema nr. 37
Ciroza hepatic i complicaiile cirozei
pag. 459-466
*1
Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere

histologic prin
A. litiaza biliar
A. Afectare parcelar a parenchimului hepatic
B. pancreatita cronic
B. Prezena hiperplaziei nodulare focale
C. colangita sclerozant primitiv
C. Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
D. hemoliza cronic E.
D. Steatoz microvezicular
hemoliza acut (pag.
E. Fibroz mutilant
446)
(pag. 459)
11 Cauzele principale ale icterului cu bilirubina

neconjugata sunt:
*2
ntre cauzele cele mai frecvente de ciroz

hepatic se numar
A. Hemoliza
A. Hepatita autoimun
B. Colangita sclerozanta primitiva
B. Ciroza biliar primitiv
C. Ciroza biliara primitiva
C. Hepatita cronic viral
D. Sindromul Gilbert
D. Tromboza venelor suprahepatice
E. Ampulomul vaterian
E. Ciroza biliar secundar

(pag. 459)
(pag. 445-446)
Pag. 51 din 150
*3
Endoscopia digestiv superioar poate evidenia

n ciroza hepatic urmtoarele semne
A. Dilatarea venei porte
Ascita din ciroza hepatic are urmtoarele

caracteristici
B. Splenomegalie
A. Fluidul de ascit are celularitate bogat i coninut

crescut n proteine
C. Tromboz portal
B. Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
D. Varice esofagiene
E. Inversarea fluxului portal
C. Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea

bilanului biochimic, citologic i bacteriologic
(pag. 460)
D. Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit
*4
Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se

datoreaz hipertensiunii portale din ciroza hepatic
A. Angioame stelare B.
Hipocratism digital C.
Icter
E. Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de

diuretice i puncie evacuatorie
(pag. 462-463)
9
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire

la encefalopatia hepatic sunt adevrate
D. Eritroz palmar
A. n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
E. Splenomegalie
B. Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt

cauz
(pag. 460)
*5
Scorul Child-Pugh
C. Nu este necesar cutarea unui factor

declanator
A. Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
D. Coma apare n stadiul III
B. Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea

scorului
E. Furosemidul i propranololul au efecte benefice
C. Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea

scorului
D. Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai
pentru calcularea scorului
E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea
scorului
(pag. 460-461)
6
Complicaiile cirozei hepatice sunt
A. Hemoragia digestiv
B. Sindromul hepato-renal
(pag. 464-465)
10 Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile
pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt
adevrate
A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu
coninut crescut de proteine
B. Hipoxemia este legat de prezena dilataiilor vasculare
pulmonare i de shunturi intrapulmonare
C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar const
n oxigenoterapie i transplant hepatic
D. Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
C. Ascita neoplazic
E. Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic

al sindromului hepato-pulmonar
D. Sindromul hepato-pulmonar
(pag. 466)
E. Infecia spontan a lichidului de ascit

(pag. 462-466)
7
Hemoragia digestiv din ciroza hepatic
A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare

gastrice
B. Poate duce la decompensarea cirozei i apariia
encefalopatiei
C. Este o complicaie rar
D. Necesit tratament diuretic
E. Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6
ore
(pag. 463-464)
11 Infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza

hepatica:
A. Este o complicatie grava, asociata cu o
mortalitate ridicata
B. Semnele clinice includ: febra sau hipotermie, diaree,
decompensarea cirozei
C. Diagnosticul este afirmat daca nivelul limfocitelor
> 250/milimetru cub in ascita
D. Evolutia este dominata de riscul de sindrom
hepatorenal
E. Diagnosticul poate fi afirmat chiar daca culturile sunt
negative
(pag. 462)
Pag. 52 din 150
12 Criteriile majore de diagnostic pentru sindromul

hepatorenal din ciroza hepatica includ:
A. Diureza < 500 cc/24 ore
B. Cresterea creatininei > 130 micromol/l
C. Natriureza < 10 milimol/l
D. Natremie < 130 milimol/l
E. Absenta altor cauze de insuficienta renala
(medicamentoasa, absenta hipovolemiei, absenta
unei infectii)
(pag. 465)
13 In etiologia cirozei hepatice cauzele mai rare includ:
*3
A. Rectoragii abundente
B. Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacienilor
C. Diareea acut
D. Prurit
E. Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri
abdominale
(pag. 440)
*4
A. Steatohepatita non-alcoolica
B. Hepatitele cronice virale B (+/- Delta) si C C.
Simptomatologia n boala Crohn este

dominat de
Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru

rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial cu
boala Crohn
Hepatita autoimuna
A. Leziuni mucoase discontinue cu limita

superioar imprecis
D. Ciroza biliara secundara
B. Prezena de stenoze
E. Deficitul ereditar de alpha-1-antitripsina
C. Prezena de fistule
(pag. 459)
D. Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas

sntoas
Tema nr. 38
Boala Crohn i rectocolita hemoragic
pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale (ex. Nexavar)
*1
Rectocolita hemoragic se caracterizeaz

prin
E. Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii

(pag. 439)
*5
Precizai care dintre urmtoarele manifestrile

extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice
intestinale (BICI) evolueaz independent de pusee
A. Uveite
B. Aftoza genital
C. Eritem nodos
A. Boal inflamatorie transmural
D. Colangita sclerozant primitiv
B. Afecteaz constant rectul
E. Aftoza bucal
(pag. 441)
C. Afecteaz constant ileonul terminal

D. Leziunile sunt discontinue
E. Stenoze i fistule
(pag. 439)
*2
Leziunea caracteristic histopatologic

pentru boala Crohn este
A. Infiltratul limfocitar
B. Infiltratul cu PMN
C. Necroza cazeoas
D. Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr
necroz cazeoas
E. Fibroza intestinal
(pag. 440)
Pe termen lung, boala Crohn se poate complica

cu
A. Denutriie
B. Cancer colorectal
C. Tromboz venoas profund
D. Amiloidoz AA E.
Perforaie
(pag. 440-441)
7
Manifestrile extradigestive asociate cu bolile

inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz
n paralel cu puseele, cuprind
A. Uveite
B. Aftoza genital
C. Eritem nodos
D. Pelvispondilita reumatismal
E. Colangita sclerozant primitiv
(pag. 441)
Pag. 53 din 150
Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe

prezena urmtoarelor criterii
A. Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge

B. Hemoglobin peste 12 g%
C. Temperatur vesperal sub 37,5C D.
Frecven cardiac sub 90/min
E. Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
(pag. 441)
9
Explorrile morfologice efectuate n boal Crohn, cu

scopul de a cuta o afeciune a intestinului subire,
dac aceasta nu a fost evideniat de colonoscopie,
sunt
A. Examenul baritat esogastroduodenal

B. Radiografie abdominal simpl
Tema nr. 39
Patologia hemoroidal
pag. 473-474
*1
Hemoroizii
A. Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul

colonului descendent
B. Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor
favorizant
C. Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 si 65 ani
D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia
acestora
C. Irigografia
E. Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee
D. Enterografia CT
(pag. 473)
E. Enterografia-RMN
(pag. 440)
10 Localizrile cele mai frecvente ale bolii
Crohn, n practic, sunt
A. Esofagul
B. Duodenul distal
C. Ileonul D.
Colonul E.
Anusul
(pag. 440)
* 11
In tratamentul rectocolitei hemoragice,

coloproctectomia totala cu anastomoza ileoanala
este indicata in caz de:
A. Denutritie
Prezenta a displaziei de grad inalt
B.
Boala cronica cu evolutie in pusee
C.
Aspect eritematos granular la colonoscopie
D.
Prezenta diareei cu glere si sange
E.
(pag. 439-440)
*2
Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia

hemoroizilor sunt adevrate
A. Este pe deplin elucidat

B. Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care
ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern
C. Factorul vascular nu este implicat n apariia
hemoroizilor
D. Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
E. Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
(pag. 473)
*3
Tratamentul medicamentos de prim intenie a

trombozei hemoroidale externe presupune
A. Antispastice
B. Antalgice/AINS C.
Probiotice
D. Crbune medicinal
E. Simeticon
(pag. 474)
*4
Stadializarea Goligher a hemoroizilor
A. Se aplic hemoroizilor externi

B. n stadiul II se ntalnesc hemoroizi interni fr
prolaps
C. Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I
D. mparte hemoroizii n 5 stadii
E. n stadiul III apare prolaps reductibil manual
(pag. 473-474)
Pag. 54 din 150
*5
Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni

este adevrat
10 Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n

patologia hemoroidal include
A. Se complic frecvent cu tromboz
A. Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
B. Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rou, n timpul

sau imediat dup defecaie
B. Administrarea de laxative
C. Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei

zilnice de fibre alimentare
D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic
E. Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de
prolaps hemoroidal trombozat
C. Utilizarea de antispastice
D. Limitarea eforturilor excesive de defecaie
E. Utilizarea de medicamente topice
(pag. 474)
* 11
(pag. 473-474)
6
Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt

adevrate urmtoarele afirmaii
A. Este medicamentos de prim intenie

B. Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien
a tratamentului medicamentos
C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D. Venotonicele au eficacitate cert
E. Nu se administreaza antialgicele i AINS
(pag. 474)
7
Tratamentul instrumental n patologia

hemoroidal intern const n
A. Scleroza hemoroizilor
B. Hemoroidopexie
C. Fotocoagulare cu infraroii
D. Ligatura elastic a hemoroizilor
E. Ligatura chirugical
(pag. 474)
8
Urmtoarele afirmaii privind patologia

hemoroidal sunt adevrate
A. Sunt totdeauna precedate de durere anala acuta de

intensitate variabila
B. Sangele este de culoare neagra
C. Survin inaintea defecatiei
D. Sangerarea sub varsta de 40 de ani necesita
colonoscopie pentru excluderea unui cancer colorectal
E. Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii
elastice decat la sclerozare
(pag. 473-474)
Tema nr. 40
Patologia tumoral a tubului digestiv: tumorile colonului i
rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive i
secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile
pancreasului
pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490
* fara date epidemiologice
*1
A. Tromboza hemoroidal intern este rar

B. Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi
care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor
interni
C. Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen
pentru c sunt inutile i dureroase
Care dintre afirmatiile privind sangerarile din patologia

hemoroidala interna este adevarata:
n adenocarcinomul de colon i rect, forma

necomplicat, una din trsturile clinice este
reprezentat de:
A. febra
B. tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C. aprare muscular abdominal
D. distensia abdomenului
D. Ligaturarea elastic se face numai n spital
E. vrsturi
E. Ligaturarea elastic este mai riscant dect

sclerozarea
(pag. 475)
(pag. 474)
9
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const

n
*2
n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este

cel mai frecvent ntlnit n:
A. cancerul de cec
B. cancerul de colon transvers
A. Hemoroidectomie
C. cancerul de colon stng
B. ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n

3 pachete
D. cancerul de rect
C. Sutura plgilor dup hemoroidectomie
(pag. 476)
E. cancerul de unghi hepatic al colonului
D. Hemoroidopexie
E. Scleroterapie
(pag. 474)
Pag. 55 din 150
*3
n cancerul antral rezecabil intervenia

chirurgical indicat este:
Tratamentul curativ n carcinomul

hepatocelular const n:
A. gastroenteroanastomoza
A. chimioembolizare
B. gastrostomie de alimentaie
B. Sorafenib
C. gastrectomie total
C. Transplantul hepatic
D. gastrectomie 4/5 i anastomoz gastrojejunal,

limfadenectomie
D. Rezecie chirurgical
E. laparotomie exploratorie + biopsie tumoral +

biopsie ganglionar
(pag. 480)
*4
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul

biliar este adevarat:
E. Distrugere local (radiofrecven, crioterapie,

alcoolizare)
(pag. 483)
9
Factorii de risc n cancerul gastric sunt:
A. refluxul gastroesofagian
A. -feto-proteina crete peste 500 ng/ml
B. infecia cu HP
B. apare pe fondul unui ficat cirotic
C. antecedentele familiale de cancer gastric
C. este indicat excizia chirurgical
D. ulcerul gastric
D. este indicat distrucia local prin radiofrecven
E. tumorile gastrice benigne
E. abinere terapeutic, fr monitorizare
(pag. 479)
(pag. 482)
10 Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul

gastric sunt:
*5
n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie

prezent este indicat:
A. mas abdominal epigastric
A. esofagectomie
B. hepatomegalie
B. radiochimioterapie exclusiv C.
C. carcinomatoza depistat la tueul rectal
gastrostoma de alimentaie D. numai
D. ganglion Troisier
chimioterapie
E. instalarea unei proteze
E. paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii

generale
(pag. 487)
(pag. 480)
11 Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt:
Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas

sunt:
A. ocluzia intestinal
A. pancreatita cronic B.
B. hemoragiile oculte
chistele pancreatice C.
C. tulburri de tranzit intestinal
diabetul
D. infecia
D. adenomul pancreatic
E. metastazele pulmonare
E. fumatul
(pag. 476)
(pag. 488)
7
Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag

sunt:
12 Confirmarea diagnostic n cancerul

colorectal se face prin:
A. depistarea hemoragiilor oculte
A. disfagia
B. mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal
B. disfonia
C. ganglion Troisier
C. alterarea strii generale
D. colonoscopie complet + biopsie + examen histologic
D. refluxul gastroesofagian: pirozisul
E. coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n

caz de colonoscopie incomplet
E. eructaiile
(pag. 486)
(pag. 475-476)
Pag. 56 din 150
13 n cancerul de colon drept tratamentul

chirurgical const n:
A. colostomie cutanat
B. hemicolectomie dreapt
C. limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea
lor
D. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
ileocolic
E. aplicarea de endoprotez
* 18
n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas

este indicat urmatoarea intervenie:
duodenopancreatectomie cefalic
A. splenopancreactectomie corporeocaudal
B. pancreatectomie total
C. dubla derivaie paleativ
D. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar +
E. biopsie pancreatic
(pag. 477)
(pag. 489)
14 n cancerul de colon stng non-ocluziv

tratamentul chirurgical const n:
19 Factorii de risc in cancerul colorectal sunt:
A. hemicolectomie stng
B. colostomie
C. aplicare de endoprotez
D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
A. Rectocolita ulcero-hemoragica
B. Boala Crohn, in caz de pancolita
C. Acromegalia
D. Melena
E. Rectoragia
E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz

colorectal
(pag. 475)
(pag. 477)
20 Ecoendoscopia in bilantul cancerului rectal arata:
15 n cancerul de colon stng ocluziv

tratamentul const n:
A. rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau
endoprotez)
B. colectomia carcinologic n primul timp
C. reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
D. chimioterapie paleativ
E. hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu
anastomoz colorectal
(pag. 478)
16 n cancerul de rect superior tratamentul
chirurgical const n:
A. amputaie de rect abdomino-perineal
B. colectomie stng i rezecie parial a rectului
(5 cm sub tumor)
C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
A. Metastazele pulmonare
B. Infiltrarea parietala rectala
C. Status-ul ganglionar
D. Metastazele hepatice
E. Carcinomatoza peritoneala
(pag. 476)
21 Tratamentul in cancerul de colon drept non- ocluziv
consta in:
A. Hemicolectomie dreapta
B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor
mezenterice superioare
C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileo- colica
D. Realizarea unei stomii
E. Colectomie subtotala cu anastomoza ileo-rectala
(pag. 477-478)
D. excizia parial a mezorectului

E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
colorectal joas
(pag. 478)
* 17
Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas:
A. are evoluie oscilant

B. este progresiv
C. este nsoit de durere, febr, frison nu este
D. nsoit de prurit
E. este nsoit de scaune i urini normal colorate
(pag. 489)
Pag. 57 din 150
Tema nr. 41
Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor
precoce la pacientul cu traumatism abdominal
*5
Specificai care din urmtoarele metode de tratament

reprezint conduita corect n cazul plgilor
abdominale penetrante:
A. laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i

tratamentul leziunilor

pag. 491-493
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
pag. 491-493
D. administrarea de analgezice i supravegherea plgii
*1
Managementul unei contuzii abdominale la un

pacient instabil hemodinamic oblig la:
A. laparotomie de urgen
B. pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
E. stimularea tranzitului intestinal

(pag. 493)
6
n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate

organe sunt:
B. administrarea de analgezice
C. nclzirea pacientului
A. vezicula biliar
D. profilaxia tetanosului
B. ficatul
E. monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv
C. duodenul D.
(pag. 491)
stomacul E.
*2
Managementul unui traumatism splenic la un pacient

stabil hemodinamic presupune:
A. splenectomie de urgen
B. antibioterapie cu amoxicilin
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D. tratament medical i monitorizare E.
imobilizarea fracturilor costale (pag. 491)
*3
Care din urmatoarele complicaii poate apare

consecutiv unui traumatism hepatic?
A. ocluzia intestinal
B. coleperitoneul
C. pancreatita acut
D. abcesul fundului de sac Douglas
E. supuraia parietal
(pag. 492)
*4
Care din urmtoarele afeciuni poate apare ca i

complicaie consecutiv a unui traumatism
pancreatic?
A. peritonit generalizat
B. hemoperitoneu masiv
C. abces interhepatodiafragmatic drept
splina (pag.
491)
7
Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul

unui traumatism splenic pot evidenia:
A. pneumoperitoneu
B. hemoperitoneu
C. hemotorax
D. hematom al splinei
E. nivele hidroaerice multiple
(pag. 492)
8
Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut

de:
A. durere de pancreatit acut

B. scderea amilazelor
C. creterea lipazei
D. febr persistent i frison
E. creterea calcemiei
(pag. 493)
9
Complicaiile traumatismului hepatic sunt:
A. embolia gazoas n caz de plag a venelor

suprahepatice
D. pancreatit acut
B. biliom
E. pancreatit cronic
C. coleperitoneu
(pag. 493)
D. ocluzia intestinal
E. ocul toxico-septic
(pag. 492)
Pag. 58 din 150
10 Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s

identifice:
*3
Ce imagine radiologic este patognomonic
pentru ocluziile intestinale?
A. punctul de intrare i punctul de ieire
A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic
B. traiectoria plgii
B. Pleurezia bazal dreapt
C. debridarea i sutura plgii
C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci
D. profilaxia tetanosului
D. Nivelele hidro-aerice
E. dac plaga este penetrant
E. Nu exista o imagine radiologic patognomonic

pentru ocluziile intestinale
(pag. 493)
* 11
In traumatismul hepatic managementul in

caz de stare hemodinamica stabila este:
(pag. 495)
*4
Sindromul Ogilvie se poate intlni n

urmtoarele situaii, cu excepia uneia:
A. Tamponarea cu ajutorul compreselor Monitorizarea

B. trombocitozei postoperatorii Laparorafia
A. Context chirurgical postoperator
C. Indepartarea campurilor sterile printr-o noua

D. laparotomie la 24-48 de ore
C. Bolnavul cu hipopotasemie
Tratamentul medical, monitorizarea
B. n reanimare
D. Insuficiena cardiac
E.
E. Hipertensiunea arterial
(pag. 492)
(pag. 498)
Tema nr. 42
Sindromul ocluziv
pag. 494-498
*1
Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie

intestinal care are ca mecanism:
A. Strangularea
B. Obstrucia C.
Funcional
E. Necunoscut
(pag. 495)
Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului
cu volvulus de sigmoid?
A. Abdomen uor destins, cu echimoz

periombilical (semnul Cullen)
B. Steluele vasculare
C. Icter sclero-tegumentar
D. Meteorismul asimetric
E. Abdomen plat, imobil cu respiraia
(pag. 497)
Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din

tabloul clinic al ocluziei intestinale joase:
A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze

B. Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
C. Lipsa meteorismului
D. Durere abdominal
E. Distensia abdominal
(pag. 494)
6
D.
Reflex
*2
*5
Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n

cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele:
A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaii

anterioare)
B. Medicaia anterioar
C. Semnele de impregnare neoplazic
D. Antecedentele personale fiziologice
E. Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei,
doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia
sindromului ocluziv
(pag. 494)
7
Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt

urmtoarele semne i simptome:
A. Durerea abdominal
B. Meteorismul abdominal
C. Hematemeza
D. Vrsturile
E. Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
(pag. 494)
Pag. 59 din 150
Urmtoarele patologii pot determina ocluzie

intestinal prin mecanism de obstrucie:
13 In volvulusul de sigmoid, in absenta semnelor de

severitate, tratamentul consta in:
A. Tumori intestinale
A. Laparotomie, explorare, prelevare de probe
B. Polipi
B. Rezectia colonului volvulat
C. Ileus biliar
C. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher
D. Volvulus sigmoidian E.
D. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
Ileus postoperator (pag. 495)

9
Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi

reprezentat de:
A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/colonoscopie

B. Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
C. Rezecia colonului volvulat urmat de stomie
(intervenia Hartmann)
D. Doar tratament medical
E. Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se
devolvuleaz spontan
(pag. 497)
10 Care dintre urmtoarele sunt considerate semne de
severitate la un sindrom ocluziv?
A. Nivele hidro-aerice
B. Sepsis sever
C. Aprarea abdominal
D. Meteorismul abdominal
E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominal
(pag. 494-495)
11 Confirmarea diagnosticului de sindrom ocluziv se
face prin:
E. Interventie Hartmann
(pag. 497)
Tema nr. 43
Apendicita la copii i aduli
pag. 499-500
*1
Tratamentul plastronului apendicular

presupune:
A. apendicectomie de urgen
B. apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice
cu spectru larg
C. tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D. tratament medical profilactic
E. apendicectomie laparoscopic
(pag. 500)
*2
n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este

cel de:
A. peritonit generalizat
B. infecie urinar
C. ocluzie febril
A. Rectoragii, melena
D. torsiune ovarian
B. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
E. colic renal
C. Anemie
(pag. 500)
D. Varsaturi
E. Meteorism abdominal, timpanism, durere
abdominala
(pag. 494)
12 Semnele de severitate in sindromul ocluziv sunt:
A. Deshidratarea
*3
n apendicita acut, infecia apendicelui se produce

cel mai adesea:
A. pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui

B. pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la
distan
B. Febra
C. pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale

respiratorie, n cazul epidemiilor
C. Sepsisul sever
D. pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E. pe cale
D. Apararea abdominala
digestiv, de la o toxiinfecie alimentar (pag. 499)
E. Melena
(pag. 494)
Pag. 60 din 150
*4
n apendicita acut, explorrile biologice

semnificative sunt reprezentate de:
10 Tratamentul peritonitei apendiculare const

n:
A. sindromul de citoliz hepatic
A. lavaj peritoneal abundent
B. sindromul inflamator
B. profilaxia tetanosului
C. sindromul de activitate imunologic
C. apendicectomie
D. sindromul bilio-excretor
D. antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E. sindromul de retenie azotat
E. repaus la pat timp de cel puin 5 zile
(pag. 499)
(pag. 500)
*5
Tratamentul etiologic n apendicita acut
este reprezentat de:
A. analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic
B. antibioterapie intravenos 24-48 ore
C. apendicectomie
* 11
Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este:
A. Retrocecal
B. Mezoceliac
C. Pelvin
D. Subhepatic
D. vaccinare profilactic
E. Laterocecal
E. regim alimentar absolut i repaus la pat
(pag. 499)
(pag. 500)
6
Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut

de:
A. durere n fosa iliac dreapt

B. vrsturi, greuri C.
disurie, polakiurie D.
febr 37,5-38,5C
Complicaiile apendicitei acute sunt:

plastronul apendicular B.
peritonita
generalizat
C.
abces apendicular
D. degenerarea malign
E. hemoragie digestiv inferioar
(pag. 500)
8
Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face

cu:
A. invaginaia intestinal acut

B. limfadenita mezenteric
C. orhiepididimita acut
D. torsiunea ovarian
E. colica renal dreapt
(pag. 500)
9

pag. 504-505
Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie?
A. Corespunde unei exteriorizri a coninutului

abdominal printr-un orificiu ne-natural
(pag. 499)
A.
*1
E. tueu pelvin dureros
Tema nr. 44
Hernia parietal la copil i adult
Tratamentul etiologic al apendicitei acute const

n:
A. apendicectomie
B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C. omentectomie parial
D. salpingectomie dreapt
B. Corespunde unei exteriorizri a coninutului

abdominal printr-un orificiu din vecintatea cicatricei
unei laparotomii
C. Corespunde unei exteriorizri a coninutului abdominal
printr-un orificiu natural al peretelui
D. Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt
dup intervenia chirurgical
E. Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul
viscerelor
(pag. 504)
*2
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile

femurale este adevrat?
A. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat mai sus de

arcada crural
B. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat sub arcada
crural, medial de vasele femurale
C. Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin fascia transversalis
D. Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin
orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul
spermatic
E. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul
inelului ombilical
(pag. 504)
E. lavajul cavitii abdominale

(pag. 500)
Pag. 61 din 150
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcada

crural (ligamentul inghinal) este adevrat?
A. Band fibroas ntins ntre spina iliac antero- superioar

i pubis (tuberculul pubian)
B. Band fibroas ntins ntre spina iliac antero- inferioar
i tuberculul pubian
C. Band fibroas ntins ntre spina iliac postero- superioar
i pube
D. Band fibroas ntins ntre creasta iliac i pube
E. Band fibroas ntins ntre spina iliac antero- superioar
i ischion
A. Laparotomia sau laparoscopia

B. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea
coninutului n cavitatea peritoneal
C. Reparaia parietal
D. Enterectomia
E. Drenajul cavitii peritoneale
(pag. 505)
9
(pag. 504)
*4
Herniile inghinale sunt acele hernii:
Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii

sunt:
n cazul n care coninutul sacului de hernie

strangulat este reprezentat de intestin subire,
simptomele digestive sunt:
A. Durere abdominal major
A. Al cror orificiu este situat mai sus de arcada crural
B. Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
B. Al cror orificiu este situat sub arcada crural C. Al cror
C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prim

instan
orificiu este medial de vasele femurale D. Al cror orificiu

este la nivelul zonei ombilicale E. Al cror orificiu este situat
pe linia alb
D. Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex

(paralitic)
(pag. 504)
E. Constipaie rebel la tratamente cu purgative
*5
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de

reparaia parietal ntr-o hernie inghinal este
adevrat?
A. Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct

la ligamentul Cooper
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada
crural
C. Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii
D. Laparotomia sau laparoscopia
E. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea
coninutului n cavitatea abdominal
(pag. 505)
6
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile

inghinale la copii sunt adevrate?
A. Afecteaz mai ales bieii

B. Sunt congenitale
C. De multe ori sunt chiar bilaterale
D. Sunt dobndite
E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia
(pag. 505)
7
(pag. 505)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia
parietal ntr-o hernie ombilical sunt false?
A. Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu
mare
C. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada
crural
D. Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct
la ligamentul Cooper
E. Sutura tendonului conjunct la arcada crural
(pag. 505)
* 11 Care dintre urmatoarele manifestari clinice
este sugestiva in cazul herniei strangulate in care
continutul herniei este intestin subtire:
A. Ileus reflex (paralitic)
B. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
C.
D.
E.
Blocarea tranzitului pentru gaze in prima instanta

Blocarea tranzitului pentru materii fecale
Tablou clinic atenuat
(pag. 505)
Care dintre dintre urmtarele afirmaii legate de hernia

inghinal necomplicat sunt false?
A. Mas inghinal nedureroas, reductibil

B. Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C. Poate fi situat n scrot, reductibil
D. Hernia este dureroas
E. Hernia este de volum mare, ireductibil
(pag. 505)
Pag. 62 din 150
Tema nr. 45
Litiaza biliar i complicaiile ei
pag. 508-512
1
Factorii de risc n litiaza vezicular sunt:
A. sexul masculin B.
sedentarismul C.
stressul
*6
Colica biliar litiazic este durerea tipic n litiaza

vezicular, caracterizat prin:
A. acompanierea constant de febr i de icter

B. instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
C. apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
D. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept
E. durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
(pag. 508)
*7
Ileusul biliar este:
D. regimul alimentar hipercaloric
A. consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc

n duoden
E. dislipidemia
B. o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
(pag. 508)
2
Examenul ecografic in litiaza vezicular

simptomatic necomplicat evideniaz:
A. colecist mrit de volum

B. colecist cu perete ingroat peste 2 mm
C. colecist cu perete nengroat sub 2 mm
D. lichid pericolecistic
E. calculi hiperecogeni cu con de umbr
(pag. 509)
3
Colecistita acut litiazic:
A. reprezint inflamaia peretelui colecistic

B. reprezint inflamaia cilor biliare extrahepatice
C. poate evolua spre constituirea piocolecistului
D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E. se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv
timp de 3 zile
(pag. 510)
4
Diagnosticul clinic de colecistit acut se susine pe

urmtoarele simptome i semne:
C. o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare

simptomatice
D. un semn acompaniator al peritonitei biliare
E. o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze
biliare asimptomatice
(pag. 511)
*8
Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin

urmtoarele elemente:
A. durere biliar urmat de febr i apoi de icter

B. colic biliar, febr i vrsturi bilioase
C. durere biliar, febr i adenopatie
supraclavicular dreapt
D. durere n hipocondrul drept, icter i prurit
tegumentar
E. colic biliar, hepatomegalie i icter
(pag. 512)
*9
Diagnosticul clinic de angiolangit se susine pe

urmtoarele elemente clinice:
A. colic biliar urmat de febr i de instalarea icterului
A. durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
B. ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
B. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept i

aprare muscular
C. colecist palpabil, febr i frisoane
C. prezena constant a febrei
D. durere n hipocondrul drept, icter i scaune

decolorate
D. prezena constant a subicterului conjunctival
E. durere epigastric, icter i frisoane
E. prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau

flancul drept
(pag. 512)
(pag. 510)
5
Examenul ecografic n colecistita acut
litiazic poate evidenia:
A. dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
B. lichid liber perivezicular
C. ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D. perete
vezicular n mare tensiune i subiat E. calculi n colecist
* 10
Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n:
A. colecistita acut gangrenoas

B. icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
C.
angiolangita cu sepsis necontrolat D.
pancreatita acut de cauz biliar E. litiaza

biliar de migrare
(pag. 512)
(pag. 510)
Pag. 63 din 150
11 Caracterele durerii tipice in litiaza biliara sunt:
*2
A. Localizare in epigastru sau hipocondrul drept
n managementul terapeutic al pancreatitei cronice

intr:
B. Debut brutal
A. Tratamentul disfunciei organice multiple
C. Iradiere spre umarul drept
B. Colecistectomia laparoscopic de principiu
D. Amplificarea la inspiratia profunda E. Se
C. Anastomoza pancreatico-jejunal
insoteste obligatoriu de icter (pag. 508)
D. Splenectomia
12 In cadrul litiazei veziculare complicatiile date de calculi

la nivelul caii biliare principale sunt:
E. Drenajul focarelor de necroz pancreatic i

peripancreatic
(pag. 469)
A. Colangita
B. Calculocancer
*3
C. Pancreatita acuta D.
Care afirmaie este fals cu privire la

pancreatita acut?
A. Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat

spre posterior
Migratia litiazica E.
Peritonita biliara
B. Creterea lipazemiei > 3N
(pag. 508)
C. Este prezent ocul septic n formele severe
13 Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt:

A. Obezitatea B.
D. Ecografia abdominal este cea mai sensibil

metod imagistic de diagnostic
Dislipidemia C.
E. Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate
Apirexia
(pag. 513, 514, 515)
D. Antecedente de rezectie ileala
*4
E. Sex feminin, sarcina, multiparitate
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const

n:
A. Pseudochisto-jejuno anastomoz
B. Drenajul necrozelor pancreatice i
peripancreatice
(pag. 508)
C. Tratamentul disfunciei organice multiple

D. Colecistectomie de urgen n formele grave
Tema nr. 46
Panceatita acut si cronic
E. ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii

biliare principale

467-469, 513-516
*1
A.
(pag. 516)
*5
Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice:

Cauza net dominant este consumul de alcool B.
evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C. Examenul

clinic este sugestiv
D. Pseudochistul poate apare ca i complicaie evolutiv
E. Ecografia abdominal este o metod de diagnostic
puin sensibil i puin specific
(pag. 467, 468, 469)
Nu reprezint cauze de pancreatit acut:
A. Litiaza biliar
B. Consumul de alcool
C. Traumatismele abdominale
D. Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
E. Hiperlipidemia
(pag. 513)
6
Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice

se face cu:
A. Tumori pancreatice
B. Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
C. Angiocolita
D. Chistul hidatic hepatic
E. Angorul mezenteric
(pag. 467)
Pag. 64 din 150
Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice

sunt:
* 11
A. Diabetul insulino-necesitant
B. Pseudochistul de pancreas
C. Adenocarcinomul de pancreas
D. Insuficien renal acut
E. Compresiune duodenal
(pag. 468)
8
Care afirmaii sunt false cu privire la

pancreatita cronic?
Care varianta de raspuns desemneaza cele doua

etiologii responsabile de aproximativ
80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
A. Alcoolul si ampulomul vaterian Litiaza veziculara si

B. hiperlipidemia Traumatismul abdominal si anomaliile
C. ductale
D. Litiaza veziculara si tumora de cap de pancreas
E. Alcoolul si litiaza veziculara
(pag. 513)
12 Semnele de gravitate in pancreatita acuta sunt:
A. Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit

de alcool
A. Obezitatea
B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului

pancreatic principal
C. Echimozele periombilicale
C. Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar

D. Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate
redus
E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru
diagnosticul pozitiv
B. Socul
D. Infiltrarea hematica a flancurilor
E. Calculii veziculari mai mici de 5 milimetri in
diametru
(pag. 513)
13 Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:
(pag. 467, 469)
A. Socul septic
B. Insuficienta renala acuta
Care afirmaii sunt corecte cu privire la

pancreatita acut?
C. Infectia necrozei pancreatice
A. Este o inflamaie acut a pancreasului
D. Abcesele
B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul

de alcool
(pag. 515)
C. Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas
E. Perforarea organelor din vecinatate
D. Se poate complica cu insuficien multiorganic
Tema nr. 47
Peritonita acut
E. Nu este necesar internarea n formele uoare de boal
(pag. 513, 515)

10 Care afirmaii sunt adevrate cu privire la
tratamentul pancreatitei acute?
A. Orice pacient cu pancreatit acut se interneaz
B. Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie
intensiv
C. La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat
colecistectomia clasic de prim intenie

pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex.
Tezocilin)
*1
Peritonita corespunde:
A. Unei inflamaii acute a peritoneului

B. Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
C. Torsiunii unui organ intraperitoneal
D. Orice form de pancreatit acut necesit

intervenie chirurgical
D. Obstruciei acute a intestinului
E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru

larg de tipul Tienamului
(pag. 517)
E. Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
(pag. 515)
*2
Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
A. Infeciei hematogene a lichidului de ascit

B. Tuberculozei abdominale
C. Perforaiei de tub digestiv
D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
E. Ingestiei de substane caustice
(pag. 517)
Pag. 65 din 150
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii este

adevrat n cazul peritonitei acute
secundare:
A. Infecia este n majoritatea cazurilor

monomicrobian
B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor
peritoneale
C. Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii
Tabloul clinic al peritonitei acute

extrahospitaliere cuprinde:
A. Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult

B. Contractura abdominal
C. Hemoptizia
D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
i gaze
E. Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund
D. Iritaia peritoneal este indus pe cale

hematogen
(pag. 517)
E. Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
Tratamentul etiologic al peritonitei acute const

n:
(pag. 517)
*4
Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de

colon stng perforat const n:
A. Laparotomie
B. Pleurostomie
A. Sutura perforaiei fr drenaj
C. Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic
B. Hemicolectomie stng i anastomoz

colorectal termino-terminal
D. Tratamentul cauzei peritonitei
C. Colectomie stng, nchiderea bontului rectal,

colostomie terminal
(pag. 518)
D. Colectomie stng i anastomoz colorectal

latero-terminal
E. Corticoterapie
Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut

postoperatorie sunt adevrate:
E. Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
A. Uneori este dificil de diagnosticat
(pag. 518)
B. Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
*5
Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut

secundar este adevrat:
A. Principalul factor prognostic este intervalul de timp

scurs pn la intervenia chirurgical
B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei
terapeutice, indiferent de starea pacientului
C. Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu
influeneaz prognosticul
D. Tratamentul antibiotic singular este suficient n
majoritatea peritonitelor secundare
C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident

D. Este o form de peritonit primitiv
E. Va fi evocat de durerea toracic intens nsoit
de tuse i dispnee
(pag. 518)
10 Peritonita acut postoperatorie va fi evocat
n special n caz de:
E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat
A. Febr
(pag. 518)
B. Secreii purulente prin cicatrice
Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei

peritonite acute primitive:
A. Tuberculoza abdominal
B. Perforaia ulcerului duodenal
C. Dializa peritoneal
D. Peritonita cu fungi E.
Infecia ascitei (pag. 517)
C. Secreii purulente pe tubul de dren

D. Semn Babinski intens pozitiv
E. Tulburri de cunotin, agitaie, insuficien
renal acut, insuficien respiratorie acut
(pag. 518)
* 11

peritonita acuta este adevarata:
A. Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat

B. Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
C. Peritonita tertiara corespunde infectiei
hematogene
D. Peritonita secundara este monomicrobiana
E. Peritonita care corespunde infectiilor intraabdominale persistente dupa o infectie deja
diagnosticata este de tip secundar
(pag. 517)
Pag. 66 din 150
Tema nr. 48
Sarcina normal si patologic: travaliul, naterea i postpartumul normal, principalele complicaii ale sarcinii,
sarcina extrauterin
pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu exceptia tabel
1 "concedii de materinitate" pag. 524 si paragraf 1 pag. 524,
fara denumiri comerciale la tratamentul preeclampsiei,
delivrentei dirijate, pag
551, subcapitol 7
*1
Factorii de risc pentru sarcina extrauterin

sunt urmtorii, cu excepia: A.
Tratamentul cu clomifen citrate B.

Endometrioza pelvin
C. Antecedente de salpingit
D. Tratament cu Metrotrexat
E. Antecedente de sarcin extrauterin
*5
A. tubara
B. interstitiala C.
peritoneala
Sunt semne directe de sarcin extrauterin:
D.
cervicala
E. localizarea concomitenta intra si extrauterina
(pag. 533)
6
Semnele indirecte ecografice ale sarcinii

extrauterine sunt :
A. absenta sacului gestational intrauterin

B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin
C. hematosalpinx
D. hemoperitoneu
E. endometru gros, decidualizat
(pag. 534)
7
(pag. 533)
*2
Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii

tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine
cuprinde:
A. nivelul HCG
A. Endometrul decidualizat
B. nivelul estrogenilor
B. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
C. nivelul progesteronului
C. Hemoperitoneu
E. prezenta hemoperitoneului
D. Sac gestaional intrauterin absent
(pag. 535)
E. Hematosalpinge
(pag. 534)
3
Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt

urmatoarele:
D. dimensiunea hematosalpingelui
*8
Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la cat

timp dupa ingerarea a 50 g de glucoza ?
A. 30
B. 1h
A. Hematosalpinge
C. 1.5h
B. Hemoperitoneu
D. 2h E.
C. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
3h (pag.
D. Endometru gros, decidualizat

E. Sac gestaional intrauterin absent
(pag. 534)
4
Sarcina extruterin necomplicat (care nu s- a rupt) se

manifest clinic prin:
A. Dureri pelvine moderate si metroragie la

nceputul sarcinii
531)
9
Obiectivele conduitei dupa descoperirea

diabetului gestational sunt:
A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l

B. Glicemia a jeun < 1,2g/l
C.
Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D.
Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E.

Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l (pag. 532)
B. Durere violenta, sincopal

C. Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz mas
tumoral
D. Tahicardie
E. Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
(pag. 534)
Pag. 67 din 150
* 10
Sarcina heterotopica reprezinta:

A. Sarcina extrauterina tubara
B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
C.
D.
E.
Sarcina cervicala
Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una
extrauterina
Sarcina extrauterina tubara bilaterala
(pag. 533)
11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte
cuprinde:
15 Diagnosticul diferential al unei sarcini

extrauterine care nu s-a rupt se face cu:
A. avort
B. ruptura unui chist hemoragic
C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt severe si
fara metroragii)
D. ruptura unui anevrism al arterei splenice
E. apendicita
(pag. 535)
* 16
A. Aparare abdominala
B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C. Durere ce iradiaza in umeri D.
Durere violenta sincopala E. Semne
de anemie
(pag. 534)
* 12
Care dintre urmatoarele examene paraclinice

nu sunt obligatorii sau recomandate in
timpul primei consultatii sunt:
A. Grup sangvin, Rh
B. Testul de toleranta la glucoza
In prescrierea dietei diabetului gestational sunt

urmarite urmatoarele principii
A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a

jeun este mai mica de 1,3g/l
B. alimentatia va contine 50% lipide
C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si
trei gustari
D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a
jeun este mai mare de 3,6g/l
E. alimentatia va contine 50% proteine
(pag. 532)
17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul primei
consultatii sunt:
C. VDRL
A. VDRL si TPHA
D. Proteinurie
B. grupa de sange si factorul Rh
E. Frotiu cervico-vaginal
C. proteinurie si glicozurie
(pag. 522)
D. serologie HIV, CMV E.
13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
frotiu cervico-vaginal (pag.
A. hemoliza
B. citoliza hepatica
522)
18 Preeclampsia severa se manifesta prin:
C. leucocitoza
A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg B.
D. d.trombopenie
dureri in epigastru, greturi, varsaturi C.
E. anemie
proteinurie >2,5g/ zi
(pag. 528)
D. hemoliza
* 14
In cazul unei HTA de novo,precizati semne

asociate care justifica suspectarea unei
preeclampsii:
A. uricemia mai mica de 350micromol/l
E. trombocitopenie<80.000mm3
(pag. 525)
19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza prin:
B. scaderea ASAT sub valoarea normala
A. sangerare redusa cu singe negricios
C. trombocite sub 150.000/mm3
B. sangerare abundenta
D.
C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza placenta
absenta edemelor E.
macrosomie fetala (pag.
D. anomalii ale RCF
525)
E. context de preeclampsie
(pag. 530)
Pag. 68 din 150
* 20
Obiectivele primei consultaii n sarcina normal

sunt urmtoarele, cu excepia:
* 25
Scopurile primei ecografii n sarcin sunt

urmtoarele, cu excepia:
A. confirmarea strii sarcinii

B. evaluarea factorilor de risc
C. evaluarea permeabilitii colului uterin
A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple depistarea

B. precoce a unor malformaii severe diagnosticul
D. informarea pacientei asupra depistrii trisomiei

21
D. depistarea precoce a trisomiei 21
E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat

contextului clinic
(pag. 523)
(pag. 521)
26 Managementul cazurilor de preeclampsie

presupune:
* 21
Semnele sugestive pentru diagnosticul de

sarcin sunt urmtoarele, cu excepia :
A. creterea tensiunii snilor

B. greuri matinale
C. creterea temperaturii bazale
D. col violaceu la examenul cu speculul uter
E. moale la tueul vaginal
(pag. 521)
22 Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza
urmtorilor parametri:
A. vrsta pacientei
B. dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru
de sarcin
C. tensiunea arterial matern
D. markeri serici n primul trimestru
E. diametrul mediu al sacului gestaional
(pag. 523)
23 Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin
presupune:
C. leziunilor de col uterin

E. confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
A. internarea de urgen
B. transferul in utero la o maternitate adaptat
pentru aceste cazuri
C. tratament ambulatoriu
D. supravegherea permanent materno-fetal
E. odihna pacientei
(pag. 526)
27 Sindromul HELLP presupune:
A. hemoliza
B. hematemeza
C. citoliza hepatica
D. trombocitoza
E. trombopenie
(pag. 528)
* 28
Termenul teoretic al sarcinii este:
A. Data ultimului ciclu + 9 luni

B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C.
Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D. Data
A. AgHbs
ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
B. Hemogram
E. Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
C. trensaminaze hepatice
(pag. 521)
D. serologia toxoplasmozei la nevoie

E. identificarea albuminei i a glucozei n urin
(pag. 523)
* 24
Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin

se efectueaz:
A. n luna a 3-a de sarcin n

B. luna a 5-a de sarcin n luna
C. a 8-a de sarcin n luna a 7-a
D. de sarcin
E. la termen
(pag. 523)
* 29
La ce data se prescrie prima examinare

ecografica in sarcina?
A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4

saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in uter
B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate aprecia
viabilitatea embrionara
C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul examen de
anatomie fetala si diagnosticul malformatiilor severe, se
poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (masurarea
translucentei nuchale), poate fi diagnosticata
Gemelaritatea,
se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate face
examinarea completa a morfologiei fetale
E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia greutatea
fatului si a estima prognosticul de nastere naturala al
pacientei
(pag. 523)
Pag. 69 din 150
30
Intre modificarile fiziologice din timpul sarcinii

fac parte:
A. Proteinuria > 300 mg/l

B. Leucocitoza <14000-16000/mm3
(hiperleucocitoza fiziologica)
C. Scaderea fosfatazei alcaline
D. Cresterea VSH
E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)
(pag. 522)
* 35
Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi

determinat de:
A. sarcin oprit n evoluie

B. sarcin extrauterin
C. mol hidatidiform
D. placenta praevia
E. avort spontan
(pag. 529)
* 36
31 Preeclampsia severa presupune:
Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine

sunt , cu exceptia :
A. Trombocitopenia <300 000/mm3
A. Tubara
B. Sindromul HELLP
B. Interstitiala C.
C. Oliguria cu diureza <100 ml/h
Intrauterina
D. Proteinuria >3,5g/zi
Cervicala
E. cefalee persistenta
E. Peritoneala
(pag. 525)
(pag. 533)
* 32
Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul

sarcinii pentru toate gravidele:
A. fier calciu
B. magneziu
C. vitamina D
D. vitamina E
D.
37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte :

A. Tabagismul
B. Alcoolismul cronic
C. Tratamentul cu clomifen citrat
D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera hepatica
E.
(pag. 524)
33 Preeclampsia sever reprezint asocierea
preeclampsiei cu unul din semnele
urmtoare:
A. proteinuria > 3,5 g/zi
B. hemoliza
C. trombopenia < 150000/mm3
D. tulburri neurologice
E. sindrom HELLP
(pag. 525)
34 Monitorizarea matern n caz de
preeclampsie include:
A. monitorizare cardio-respiratorie
E. Varsta sub 35 de ani

(pag. 533)
* 38
Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi

B. Proteinurie < 3.5g / zi
C. Poliurie
D. Leucopenie
E. ASAT normala
(pag. 525)
39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul primei
consultatii ginecologice sunt:
A. Grupa sangvina si factorul Rh
B. Serologie CMV si HIV C.
B. pulsoximetrie
Proteinuria si glicozuria
C. ecografie fetal
D. Hemograma pentru depistarea anemiei
D. diureza
E. Frotiu cervico-vaginal
E. edeme
(pag. 522)
(pag. 527)
Pag. 70 din 150
40 Bilantul biologic si ecografia in SEU

evidentiaza:
A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a sacului
intrauterin
45 Masurile si tratamentele care opresc contractiile

uterine in iminenta de nastere prematura se refera
la urmatoarele:
A. Odihna
B. beta-hCG< 1500 ui/l
B. Administrarea sistematica de antibiotice
C. progesteronemia< 5 ng/ml
C. Spitalizarea la o maternitate de nivel 2 sau 3
D. progesteronemia> 2,5 ng/ml
D. Tocoliza
E. hemoperitoneu
E. Preventia imunizarii cu factor Rh la femeile cu Rh

negativ care nu au beneficiat de profilaxia specifica
pana la 28 saptamani
(pag. 534)
* 41
Indicatiile de tratament chirurgical al SEU

sunt urmatoarele cu exceptia:
A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l

B. dureri abdominele severe
(pag. 543)
46 In cazul chorioamniotitei cu membrane intacte
contaminarea pe cale locala se poate produce in
urmatoarele situatii:
C. scor Fernandez 13
A. Biopsia trofoblastului
D. scor Fernandez < 12
B. Amniocenteza
E. hematosalpinge > 4cm ecografic
C. Prelevarea de sange fetal
(pag. 535)
D. Listerioza
* 42
Factorii de risc in preeclampsie sunt

urmatorii cu exceptia:
A. antecedentele de preeclampsie la mama sau sora
E. Ruptura prematura a pungii apelor

(pag. 545)
B. varsta inaintata a mamei
Tema nr. 49
Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genital
la femei
C. obezitatea
multiparitatea
D. insulinorezistenta
E.
(pag. 525)
43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau operatia
cezariana in preeclampsie sunt:
A. HTA controlata

pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale
ale medicamentelor
1
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
B. eclampsie
A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia
C. hematom retroplacentar
B. Faza luteala se incheie cu ovulatia
D. trombocite > 300.000
C. Faza foliculara corespunde transformarii

foliculului in corp galben
E. sindrom HELLP
(pag. 527)
44
Examenele complementare necesare pentru

confirmarea sarcinii in primul trimestru sunt
reprezentate de:
A. Beta-hCG urinar sau plasmatic
D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului in corp

galben
E. Faza luteala corespunde menstruatiei
(pag. 559)
*2
Care este semnificatia menoragiei?
B. Masurarea inaltimii uterului prin palpare

abdominala
A. Sangerare in afara menstruatiei
C. Ascultatia batailor inimii cu stetoscopul Pinard
C. Menstruatie abundenta cantitativ
D. Ecografie pelvina in saptamanile 5-6 de

amenoree (vizualizarea sacului ovular)
D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
E. Ecografie pelvina in saptamanile 6-7 de amenoree

(vizualizarea embrionului si a activitatii cardiace)
(pag. 559)
B. Cicluri neregulate si rare
E. Menstruatii cu frecventa crescuta
(pag. 521)
Pag. 71 din 150
Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu

urmatoarele anomalii ale ciclului menstrual:
A. Metroragie
B. Spaniomenoree
C. Menoragie
D. Amenoree
E. Hipomenoree
*9
Spaniomenoreea reprezint:
A. sngerarea ntre menstruaii

B. menstruaie n cantitate redus
C. menstruaie abundent
D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (>
45 zile)
E. absena menarhei
(pag. 559)
(pag. 559)
* 10
*4
Care dintre urmatoarele simptome nu sunt

caracteristice sindromului premenstrual?
Despre sindromul premenstrual sunt

adevarate urmtoarele afirmaii, cu excepia
A. Meteorism abdominal
A. Apare predominant n adolescen si

premenopauz
B. Dureri pelvine
B. Mastodinie ciclic secundar unei insuficiene foliculare
C. Iritabilitate D.
C. Meteorism abdominal
Mastodinie E.
D. Tulburri de somn
Metroragie (pag.
561)
*5
(pag. 561)
Metroragia este:
A. menstruatie prea abundenta

B. sangerare in afara menstruatiei
C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile
D. menstruatie in cantitate mica
E. lipsa menstruatiei
(pag. 559)
6
E. Iritabilitate
Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
A. placenta praevia
11 Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii?

A. Adenomioza
B. Risc de avort
C. Sarcina molar
D. Administrarea de anticoagulante
E. Sarcina extrauterin
(pag. 560)
12 Semne de anemie greu tolerabil sunt
urmatoarele:
B. mola hidatidiforma
A. Tahicardia B.
C. avortul spontan
Lipotimia C.
D. polipul endometrial
Dispnee
E. adenomioza
D. Transpiratia
(pag. 529)
7
Cauze ale hemoragiei genitale in afara sarcinii

sunt:
A. polipul endometrial
E. Extremitile reci
(pag. 583)
13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei genitale
in afara sarcinii:
B. ectropionul
A. cancerul endometrial
C. endometrita
B. adenomioza
D. hiperplazia endometriala
C. ectropion
E. ruptura uterina
D. endometrita E.
(pag. 584)
cervicita (pag. 584)
*8
Tratamentul recomandat al fibromului

intracavitar submucos < 4 cm este:
A. rezectia histeroscopica
B. miometrectomie laparoscopica
C. histerctomie
D. anexectomie
E. chiuretaj uterin
(pag. 585)
Pag. 72 din 150
14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in afara

sarcinii:
A. hemoleucograma si trombocitele
19 Semne de soc in hemoragie :

A. hipotensiune arteriala
B. dispnee
B. ecografia pelvina pe cale abdominala si

transvaginala
C. extremitati reci
C. histerosalpingografia
D. transpiratii
D. examinarea clinica a colului cu specul,TV E.
E. vertij
frotiu cervicovaginal
(pag. 583)
(pag. 585)
20 La femeile cu metroragie, aflate la

menopauza , se va efectua:
* 15
In cazul hemoragiei genitale la femeie,care

sunt semnele de anemie greu tolerabila:
A. bradicardie
B. cresterea temperaturii
C. dispnee
D. hipertensiune arteriala
E. marmorare
(pag. 583)
* 16
Ce este metroragia?
A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca durata

B.
C.
D.
C. histerosalpingografie
D. laparoscopie
E. ecografie pelvina
(pag. 561)
21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara
sarcinii este data de:
A. cancerul endometrial
B. polipul endometrial
menstruatia in cantitate mica sangerarea
C. ectropion
in afara menstruatiei absenta menarhei
D. endometrita
E. chistul ovarian
(pag. 584)
(pag. 559)
Cauze uterine de hemoragie genitala inafara sarcinii
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. cancer endometrial
B. ectropion
C. polip endometrial
D. fibrom uterin
E. adenomioza
(pag. 584)
* 18
B. biopsie endometriala, insotita de examen

anatomopatologic
cicluri prea neregulate si prea rare
E.
* 17
A. frotiu Papanicolau
Tratamentul menometroragiei asociate cu

adenomioza este: miomectomia prin
A. laparoscopie agonisti de GnRH

B. sterilet cu eliberare de progestativ
C. embolizarea arterelor uterine
D. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu
E.
radiofrecventa
(pag. 585)
* 22
Sangerarea genitala intre perioadele

menstruale este definiia pentru:
A. menoragie
B. menometroragie
C. metroragie
D. hemoragie
E. spaniomenoree
(pag. 559)
* 23
Durata menstruaiei la specia uman este:
A. maxim 10 zile B.
maxim 7 zile C.
minim 3 zile
D. minim 7 zile
E. 28 zile
(pag. 559)
* 24
Metroragia reprezint: sngerarea n
A. afara menstruaiei menstruaie n

B. cantitate redus menstruaie foarte
C. abundent absena menstruaiei
D. cicluri foarte rare
E.
(pag. 559)
Pag. 73 din 150
25 Sindromul ovarului polichistic se asociaz

cu urmtoarele semne:
A. alopecie
B. spaniomenoree
C. amenoree
D. scdere ponderal
E. hiperandrogenism
(pag. 559)
Metroragia este:
A. Sangerarea de cauza vaginala

B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in momentul
menstruatiei
C. Sangerarea in afara menstruatiei Sangerarea
D. menstruala neregulata Sangerarea menstruala in
E. cantitate mica
(pag. 559)
26 n orice caz de sngerare a femeilor de vrst

fertil (<50 ani) , se impune:
A. dozarea transaminazelor hepatice
B. examinare cu specul a colului uterin
C. tueu vaginal D.
test de sarcin E.
tueu rectal
* 32
Selectati afirmatia adevarata despre metroragia la

femeile aflate la menopauza:
A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou,

chiar in timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de
col uterin
B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se masura
endometrul
C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi
evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta
unui polip de endometru
(pag. 559)
* 27
* 31
Menarha definete:
D. Este indicata completarea scorului Higham
A. debutul menopauzei
E. Este indicata in toate cazurile histerectomia
B. prima menstruaie
(pag. 561)
C. ultima menstruaie
D. menstruaie abundent
E. absena menstruaiei
(pag. 559)
* 28
Menoragia reprezint: sngerarea n
A. afara menstruaiei menstruaie n

B. cantitate redus
C. menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca
durat
D. absena menstruaiei
E. cicluri foarte rare
(pag. 559)
33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala in afara

sarcinii se face astfel:
A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul,
contraindicat in timpul sangerarii
B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG
plasmatic si urinar
C. Se indica hemoleucograma si numararea de trombocite
D. Este absolut contraindicata biopsierea
endometrului, pana la oprirea sangerarii
E. Se indica feritinemia
(pag. 585)
34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii intra:
29 Sindromul premenstrual presupune:
A. Cancerul de col uterin
A. mastodinia ciclica, secundar unei insuficiene luteale
B. Fibromioamele subseroase
B. durei pelvine C.
C. Endometrita
dismenoree D.
D. Torsiunea de ovar
epistaxis
E. Cancerul de endometru
E. spaniomenoree
(pag. 584)
(pag. 561)
35 n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate:
30 n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele

de anemie greu tolerabil sunt:
A. tahicardia B.
dispneea
C.
astenia
D. vertijul
E. bradicardia
A. cancerul de col uterin

B. polipul endometrial
C. hematomul retroplacentar
D. avortul spontan
E. endometrita
(pag. 560)
(pag. 583)
Pag. 74 din 150
* 36
Menoragia este
A. menstruatia n cantitate mic
B. absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni cicluri
C. prea neregulate si prea rare
D.
menstruatia prea abundent, n cantitate sau ca durat
absena menarhei
E.
(pag. 559)
B. hemoleucograma C.
D.
feritinemia
E. Histerosalpingografia
(pag. 585)
* 38
B. Cancerul ovarian
C. Adenomioza D.
Endometrita
E.
(pag. 560)
A. cuantificarea sngerrii
pelvin
A. Hematom retroplacentar
Chist ovarian
37 Bilantul n caz de sngerare genital in afara sarcinii

cuprinde:
ecografia
41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data de:
Sindromul ovarului polichistic se asociaza

cu urmatoarele semne:
42 n sindromul ovarului polichistic apare:

A. hiperandrogenism
B. chisturi ciocolatii
C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
D. hipermenoree, polimenoree
E. spaniomenoree sau amenoree
(pag. 559)
* 43
Clasificarea sngerrilor genitale i

tulburrilor ciclului menstrual nu include:
A. meno- metroragia
A. Spaniomenoreea sau amenoreea

B. Hipomenoreea
C. amenoreea primar sau secundar
C. Dureri lomboabdominale
D. hipomenoreea
B. spaniomenoreea
D. Menoragie
E. menarha
E. Mastodinie
(pag. 559)
(pag. 559)
* 39
In caz de metroragie, este contraindicat:
A. Sterilet cu eliberare de progestativ
44 Metroragia la femeile n postmenopauz:

A. este evocatoare pentru cancerul endometrial
B. Histerectomia, ca ultima solutie
B. examenul ecografic identific un endometru subire,

atrofic
C. Distrugerea endometrului
C. tratamentul este hormonal, pastila combinat
D. Frotiu Papanicolau
D. histerosalpingografia este util pentru

evidenierea unui endometru hipertrofic
E. Antifibrinolitice
(pag. 561)
40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin:
A. Dureri pelvine, dismenoree
B. Dureri lombare
C. Senzatie de meteorism abdominal
D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari de somn
E. Metroragie
(pag. 561)
E. diagnosticul anatomopatologic este obligatoriu, prin

prelevarea unei biopsii endometriale
(pag. 561)
* 45 Sindromul premenstrual
A. predominant la femeile active sexual
B. simptomatologia predomin n perioada
ovulatorie
C. mastodinia ciclic presupune o patologie mamar
D.
asociat
biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea

E. diagnosticului
beneficiaz de AINS i terapie anxiolitic
(pag. 561)
Pag. 75 din 150
* 46
Prima menstruatie poarta denumirea de :

A. metroragie
B. menoragie
C. menarha
D. mamografie
52 Tratamentul fibroamelor interstitiale si

subseroase consta in:
A. Histeroscopia cu rezectia fibromului daca acesta este mai
mare de 4 cm
B. Miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie
E. amenoree
C. Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu

radiofrecventa
(pag. 559)
D. Embolizarea arterelor uterine
47 Tratamentul in SOP poate consta in :
E. Agonistii GnRH
A. reducerea greutatii
B. administrarea de metformin
(pag. 585)
C. sterilet ce elibereaza progestativ
Tema nr. 50
Infeciile genitale la femei
D. administrarea de clomifen citrat
E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical

(pag. 559)
48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata de ;
A. adenomioza

pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1
B. endometrita
Tratamentul caror infectii genitale joase este asigurat

de Metronidazol?
C. hematomul retroplacentar
A. Trichomonas vaginalis
D. polip endometrial
B. Streptococ grup B C.
E. ectropion
Candidoza vaginala D.
(pag. 560)
Gardnerella vaginalis
E. Herpes virus genital
* 49
Ce investigatie este contraindicata in caz de

metroragie la femeia in menopauza
A. ecografia pelvina
(pag. 576)
2
Care simptome sunt caracteristice infectiei vaginale

cu Candida albicans?
B. histerosalpingografia
A. Leucoree gri
C. biopsia de endometru
B. Leucoree verde
D. examen anatomopatologic
C. Leucoree alba
E. examen de boli de nutritie si metabolism
D. Depozite vaginale albicioase
(pag. 561)
E. Eritem vaginal
50 Cauzele cervicale ale hemoragiei genitale in afara

sarcinii sunt:
(pag. 576)
A. Adenomioza
*3
Care dintre urmatoarele entitati patologice nu

reprezinta o complicatie a infectiilor genitale inalte?
B. Ectropion
A. Infertilitatea tubara B.
C. Cancer de col uterin
Sarcina extrauterina C. Dureri
D. Polip endometrial
pelvine cornice D. Vulvo-
E. Cervicita
vaginite
(pag. 584)
E. Recidive
51 Cuantificarea sangerarii in hemoragia genitala

la femeie se face prin:
(pag. 578)
A. Anamneza
B. Scorul Higham pentru menoragie
C. Coagulograma
D. Determinarea Beta-hCG E.
Examinarea cu specul
(pag. 583)
Pag. 76 din 150
*4
Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este

diagnostic pentru infectia cu:
*9
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint

urmatoarele simptome, cu excepia:
A. Candida albicans
A. Leucoree verde
B. Trichomonas vaginalis C.
B. Prurit
Gardnerella vaginalis D.
C. Dispareunie
Chlamidia trachomatis
E. Papiloma virusuri
(pag. 576)
*5
Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru

confirmarea infectiilor vaginale cu:
D. Aspect normal al colului uterin

E. Arsuri vaginale
(pag. 576)
* 10
A. Trichomonas
B. Candida
C. Gardnerella
D. Chlamidia
E. Mycoplasma
(pag. 576)
*6
Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face prin

administrarea de :
A. Amoxicilina
Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt

adevarate urmtoarele afirmaii:
Sunt insotite de febra
A. Dureri pelviabdominale
B. Prezena abundent a lactobacililor
C. Favorizate de un tratament antibiotic Dureri
D. la mobilizarea uterina
E.
(pag. 576)
11 Despre endometrit sunt adevarate
urmtoarele afirmaii:
B. Ofloxacina
A. Este nsoit de febr
C. Metronidazol
B. Mobilizarea uterina fr durere
D. Antiinflamatoare
C. Leucoree purulent
E. Analgezice
D. Dureri abdomino-pelvine
(pag. 576)
E. Apare post-partum sau post-avort
Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele

simptome:
(pag. 577)
12 Tratamentul piosapinxului cuprinde:
A. leucoree gri, urat mirositoare
A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
B. leucoree verde C.
B. Puncie diagnostic
leucoree alba D.
C. Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
prurit
D. Montare DIU E.
E. dispareunie
Antibioterapie
(pag. 576)
(pag. 577)
13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin:
Vaginita cu Trichomonas prezinta

urmatoarele simptome:
A. leucoree gri, urat mirositoare

B. leucoree verde C.
leucoree alba D.
prurit
E. dispareunie
(pag. 576)
A. eritem vaginal
B. leucoree verde,urat mirositoare
C. cervicita
D. leucoree gri,urat mirositoare
E. disurie
(pag. 576)
* 14
Care sunt infectiile genitale inalte:
A. vaginita bacteriana
B. endometrita
C. micoza
D. Trichomonas vaginalis
E. vulvovaginita
(pag. 576)
Pag. 77 din 150
15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:
* 21
A. febra
Diagnosticul salpingitei presupune

urmtoarele semne, cu excepia :
B. leucoree murdara sau purulenta
A. leucoree purulent sau murdar
C. frison
B. hipermenoree
D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si

insomniante
C. dureri abdominopelvine
E. dispareunie
E. dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom
D. febra
(pag. 576)
* 16
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:
A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
Fitz-Hugh-Curtis
(pag. 577)
22 Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic:
B. eritem vaginal
A. amenoree
C. depozite
albicioase(lapte
batut)
D. leucoree verde,urat mirositoare disurie
E.
(pag. 576)
* 17
Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:
A. febra
B. dureri abdominopelvine
C. leucoree
D. modificarea aspectului colului E.
durere la mobilizarea uterina (pag. 576)
18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale
inalte pot fi:
B. febr
D. leucoree murdar sau purulent
E. mas laterouterin dureroas
(pag. 577)
23 Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor
genitale nalte sunt:
A. infertilitatea tubar B.
sarcina extrauterin C.
adenomioza
D. aderene pelvine
E. recidive
(pag. 578)
A. aderente pelvine
B. sarcina extrauterina
C. endometrite
D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
E. piosalpinx
(pag. 578)
19 Candida albicans se manifesta clinic prin:
A. leucoree gri
B. prurit
* 24
Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor

genitale nalte sunt urmtoarele,
A. infertilitatea tubar
B. sarcina extrauterin
C. adenomioza
D. aderene pelvine
E. recidive
(pag. 578)
* 25
Tratamentul piosalpingelui presupune:
C. depozite albicioase
A. chimioterapie
D. modificarea aspectului colului
B. laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din

piosalpinge
C. radioterapie
E. dispareunie
(pag. 576)
* 20
Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia:

febra
A. dureri abdominopelvine
B. vrsturi
D. numai antibioterapie
E. histeroscopie
(pag. 578)
C. dureri la mobilizarea uterin

D.
leucoree
E.
(pag. 577)
Pag. 78 din 150
26 Simptomele n infecia genital cu

Trichomonas vaginalis sunt: A.
leucoree verde, urt mirositoare B.
spaniomenoree
C. dispareunie
D. prurit vulvovaginal
E. cervicit
31 Piosalpinxul:
A. Da febra
B. Nu da febra
C. Da dureri importante pelvine
D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina dureroasa la
tuseul vaginal
E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica
(pag. 576)
(pag. 576)
27 Simptomele n infecia genital cu Candida albicans

sunt:
32 Piosalpingele se caracterizeaz prin:
A. prurit
B. leucoree alb
C. metroragie
D. eritem vaginal E.
dispareunie (pag.
576)
* 28
Trichomonasul este:
A. febr
B. cefalee
D. leucoree purulent
E. mas latero-uterin dureroas la tueul vaginal
(pag. 577)
33 Urmtoarele afirmaii despre endometrit
sunt adevrate:
A. O bacterie mobila O
B. micelie mobila Un
A. febr
C. protozoar mobil
D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexuala
C. dureri la mobilizarea uterin
Un germene din categoria celor implicate in aparitia

E. bolii inflamatorii pelvine cronice
E. leucoree purulent
(pag. 576)
* 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte includ:
A. Cresterea riscului de sarcina multipla
B. Cresterea riscului de infectii renale
C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
D. Cresterea riscului de cancer ovarian
B. dureri abdomino-pelvine
D. hidroree
(pag. 577)
* 34
Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu:
A. apendicita
B. diverticulita
C. sarcina ectopic
D. sarcina intrauterin E.
chisturi ovariene (pag. 577)
E. Cresterea riscului de cancer mamar

(pag. 578)
30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
* 35
Complicaiile pe termen mediu i lung ale

infeciilor genitale nalte nu includ:
A. infertilitatea tubar
A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
B. boala abortiv
B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste putred
C. sarcina extrauterin D.
C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa,

nemirositoare
dureri pelvine cronice E.
D. Colul are aspect de cervicita
(pag. 578)
E. Colul are aspect normal

(pag. 576)
recidive
* 36
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :
A. Leucoree urat mirositoare

B. Eritem vaginal
C. Prurit vulvovaginal
D. Depozite albicioase ( lapte batut )
E. Dispareunie
(pag. 576)
Pag. 79 din 150
* 37
Diagnosticul diferential al salpingitei include

urmatoarele , cu exceptia :
A. Apendicita
B. Diverticulita
C. Colecistita
42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor

genitale inalte sunt:
A. sarcina extrauterina
B. fibromatoza uterina
C. cancerul de endometru
D. Avort septic
E. Hidronefroza
D. infertilitatea tubara
(pag. 577)
(pag. 578)
E. dureri pelvine cronice
38 Urmatoarele simptome sunt specifice

endometritei :
* 43
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se

caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Febra
A. prurit vulvo-vaginal
B. Cefalee
B. senzatia de arsura vaginala
C. Leucoree purulenta
C. dispareunie
D. Lombalgii
D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare
E. Prurit
E. necesita tratament per os
(pag. 577)
(pag. 576)
39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor

genitale inalte sunt :
44 Simptomele vaginitei bacteriene cu

Gardnerella vaginalis sunt urmatoarele:
A. Infertilitate tubara
A. Leucoreea gri, urat mirositoare (de peste putred) B.
B. Litiaza renala
Leucoreea verde, urat mirositoare
C. Sarcina extrauterina
C. Leucoreea alba, inodora
D. Cistita acuta hemoragica
D. Aspectul normal al colului
E. Boala abortiva
E. Cervicita
(pag. 578)
(pag. 576)
* 40
A.
B.
C.
D.
E.
Endometrita post- avort nu se caracterizeaza prin:
45 Infectiile genitale inalte sunt reprezentate de:
febra
A. Endometrita B.
durere la mobilizarea uterina dureri
Endometrioza C.
pelvine
Salpingita
dureri in hipocondrul drept
D. Cistita
leucoree purulenta, murdara
E. Chisturile ovariene
(pag. 577)
(pag. 577)
46 Tratamentul piosalpingelui include:
41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu:
A. Laparoscopie cu drenaj
A. chisturi ovariene B.
B. Tri-antibioterapie
sarcina
C. Analgezice
ectopica
pancreatita
C.
D. pielonefrita
D. Pastrarea DIU (dispozitiv intrauterin) daca acesta

este instalat
E. colecistita
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
(pag. 578)
(pag. 577)
Pag. 80 din 150
Tema nr. 51
Patologia tumoral genital pelvin i mamar la femei
pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
*1
Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul

organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu
excepia:
A. Ascita
B. Componenta solid
C. Indice Doppler crescut
D. Prezena vegetaiilor
E. Vascularizaie central
(pag. 588)
*2
La femeile aflate la menopauz i care prezint

chist de ovar benign, se va recomanda:
A. CA 125
B. CA 19-9
C. CA 153
D. CEA
E. Mutaia BRCA1 sau BRCA2
(pag. 588)
3
Despre adenomioz sunt adevarate

urmtoarele afirmaii:
A. Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie i continu,

uneori, i dup ncheierea menstruaiei
Semnele ecografice evocatoare ale malignitatii unui

chist organic ovarian sunt :
A. ascita
B. componenta solida importanta
C. existenta vegetatiilor
D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta
Doppler scazut
E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta
Doppler crescut
(pag. 588)
6
Markeri tumorali cuprinsi in bilantul preterapeutic al

maselor ovariene suspecte sunt :
A. HER 2
B. CA 125
C. ACE
D. CA 19-9
E. CA 15-3
(pag. 600)
*7
A.
Screeningul cancerului mamar presupune:

mamografie incepand de la 50 de ani B.
mamografie incepand de la 30 de ani C.

mamografie incepand de la 40 de ani D.
ecografie incepand de la 50 de ani
E. ecografie bianual de la 50 de ani
(pag. 603)
*8
Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
A. in caz de supraexpresie HER-2
B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
B. in caz de CA-125 crescut C. in
C. Este o patologie rar
caz de CA-125 scazut D. in caz de
D. Poate fi asociata cu fibromul uterin
CA-15-3 crescut E. in caz de CA-
E. Reprezint infiltrarea zonei jonciunii cu esut

endometrial n cadrul miometrului
15-3 scazut (pag. 603)
(pag. 589)
4
Lipomul:
*9
Chistul dermoid este din punct de vedere histologic

o tumora cu celule:
A. Mucinoase
B. Endometroide C.
A. Este o proliferare malign a esutului adipos

nconjurat de o capsul
Tranzitionale D.
B. Vrsta medie de apariie este de 45 ani
Germinale
C. Mas moale,mobil, nedureroas
E. Clare
D. Impune tratament chirurgical
(pag. 598)
E. Mamografie: zon hiperclar, nconjurat de o capsul

fin si opac
(pag. 602)
Pag. 81 din 150
10 Care dintre urmatoarele situatii clinice

reprezinta complicatii ale chisturilor ovariene?
A. Necrobioza
B. Hemoragia intrachistica
C. Ruptura hemoragica a chistului
D. Torsiunea
E. Sepsis
(pag. 599)
* 11
Analiza histologica a zonei de rezectie larga

in tumora mamara canceroasa palpabila, sub
3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
* 15
Natura organica a chistului ovarian va fi evocata

de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:
componenta lichida
A. una sau mai multe vegetatii intrachistice perete
B. gros
C. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent
D. de aspectul ecografic
ascita
E.
(pag. 588)
* 16
Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal

mamar consta in:
B. Dimensiunea tumorii
A. chimioterapie
B. hormonoterapie
C. Invadarea marginilor de rezectie
C. radioterapie externa a sanului restant
D. Examenul citologic pe lama
D. tratament chirurgical
E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh
(pag. 603)
(pag. 604)
12 Factorii de risc pentru cancerul mamar includ:
17 Distrofia fibro-chistica a sanului se

caracterizeaza prin:
A. Tipul histologic al tumorii
A. Antecedente personale patologice de tumori benigne

mamare
B. Antecedente personale patologice de tumori maligne
mamare
C. Multigestitate
A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard

B. nu creste riscul cancerului de san
C. nodul mamar care este constant indiferent de momentul
ciclului
D. Pubertate tardiva
D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual E. pot fi
E. Prima sarcina precoce
prezente adenopatii axilare homolaterale (pag. 601)
(pag. 602)
13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar:
18 Chisturile dermoide:
A. contin fanere, grasime, fragmente os
A. conditiile socioeconomice favorabile
B. sunt tumori benigne de ovar
B. pubertatea precoce,nuligestitate
C. sunt tumori maligne de ovar
C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul

diagnosticului indiferent de dimensiune si
simptomatologie
D. antecedente personale de cancer mamar

E. prima sarcina precoce.
(pag. 602)
14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
A. conduita terapeutica consta in administrarea de progestative
per os sau topice timp de 20 de zile pe luna
B. marimea chisturilor este variabila in functie de
momentul ciclului
C. este o tumora mamara maligna
E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN

(pag. 598)
* 19
Adenofibromul mamar:
A. are dimensiune variabila in functie de momentul ciclului

menstrual
B. tegumentul din jurul sau este afectat
C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala este un
D. nodul mamar izolat, superficial, bine
D. creste riscul cancerului de san
delimitat, nedureros
E. apare la femei peste 35 ani
E. tratamentul este eminamente chirurgical
(pag. 601)
(pag. 601)
Pag. 82 din 150
* 20
Natura organica a chistului ovarian va fi evocata

de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:
perete subtire componenta
A. lichidiana caracter
B. unilocular
* 25
Adenomioza este:
A. infiltrarea cu esut endometrial n cadrul

miometrului
B. o afeciune genital malign
C. una sau mai multe vegetatii intrachistice
C. sindrom aderenial pelvin postoperator

D. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
E.
E.
(pag. 588)
* 21
Una dintre particularitile chisturilor

dermoide este:
infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui

epiploon
(pag. 589)
* 26
Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt

adevrate, cu excepia:
B. dispare sub tratament estroprogestativ
A. este un abces tubar sau tubo-ovarian

B. reprezint o complicaie a salpingitei
C. conine grsime, fanere, dini, fragmente de os are
C. este localizarea tubar a sarcinii ectopice
D. exclusiv coninut lichidian
D. este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie
A. este o tumor malign
E. se remite sub tratament antibiotic

(pag. 598)
* 22
Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar

ductal presupune
A. chimioterapie
B. hormonoterapie
C. chirurgie radical
D. radioterapie extern a snului restant
E. chirurgie conservatoare
(pag. 604)
23 Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de
urmtoarele semne:
A. una sau mai multe vegetaii intrachistice
E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator

(pag. 589)
27 Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are
urmtorul tablou:
A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B. aprare muscular abdominal
C. dismenoree
D. oc hemoragic dac sngerarea este sever
E. bradicardie
(pag. 599)
28 Afirmaiile adevrate cu privire la
adenofibromul mamar sunt:
B. spaniomenoree
A. apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani
C. component solid D.
B. este o tumor benign
caracter multilocular E.
C. este o tumor malign
hiperandrogenism (pag. 588)
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat,

ferm
24 Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un

chist ovarian organic sunt:
A. ascita
E. exist adenopatie asociat

(pag. 601)
B. importana componentei solide

C. existena vegetaiilor
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. conul de umbr posterior
(pag. 588)
Pag. 83 din 150
* 29
In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie,

din bilantul paraclinic, se recomanda de prima intentie:
Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si

A. specificitatii foarte mari
B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita eficacitatii
crescute si datorita absentei riscului de iradiere
C.
D.
* 33
Mastoza este:
A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu creste

riscul de cancer mamar
B.
O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza un interval
mic de timp de la diagnostic pana la aparitia cancerului
C. mamar
Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina,

neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si
specificitate mare
O afectiune care asociaza diferite tipuri de leziuni, noninflamatorii, non-neoplazice, si care creste riscul de
D. cancer de san
Interventia chirurgicala, care ofera examenul

histopatologic al piesei
O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere si cura

E. chirurgicala.
O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata adenopatie
axilara
E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri

specifici si utili in procesul de diagnostic
(pag. 587)
* 30
Selectati afirmatia adevarata despre

adenomioza:
A. Este o patologie rar intalnita

B. Este o leziune preneoplazica a uterului
C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere cu
endometrioza
D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului si cu
dismenoree
E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se asociaza
(pag. 601)
* 34
Screening-ul populational pentru cancerul de san se

face:
A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani

B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea vietii
sexuale, annual
C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu risc, annual
D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste peste 50 de
ani
E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
(pag. 603)
cu fibromul uterin.
(pag. 589)
31 Natura organica a unui chist ovarian este evocata
de:
35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar intra:

A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari multiple
A. Prezenta unui perete subtire
B. antecedente personale de patologie benigna a sanului, cu

atipii
B. Prezenta de vegetatii
C. Pubertatea tardiva
C. Prezenta de septuri fine la examinarea ecografica,

evocatoare pentru hemoragie intrachistica
D. Prima sarcina tardiva E.

Menopauza precoce (pag. 602)
D. Dimensiuni mai mici de 6 cm
36 Principiul ganglionului santinela axilar:
E. Caracterul multilocular
(pag. 588)
32 Cancerul ovarian este:
A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in plina
viata reproductiva
B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile precoce, daca
pacienta se prezinta la medicul specialist anual, si i se
practica examenul Babes Papanicolaou
C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia
complicatiilor (exemplu ascita)
D. O boala ce apare frecvent in climax
A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat, este

frecventa invadarea celorlalti, de aceea se indica evidarea
ganglionara completa chirurgicala in toate cazurile
B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai mari de 3
cm
C. Localizarea ganglioniilor santinela se face palpator,
intraoperator
D. Se practica examenul HP extemporaneu din ganglionii
santinela
E. In caz de ganglion santinela metastatic se practica
limfadenectomie axilara
E. O boala ce poate da colectii pleurale

(pag. 599)
(pag. 603)
Pag. 84 din 150
* 37
Poate fi semn ecografic evocator al

malignittii unui chist ovarian:
A. ascita
B. importanta componentei lichide
C. absenta vegetatiilor vascularizarea
D. periferic
E. indice de rezistent Doppler crescut
(pag. 588)
* 38
Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin:
A. durere cu iradiere epigastric
42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:

A. prima sarcina tardiva
B. Obezitatea
C. Alcoolismul
D. Prezenta alaptarii
E. Tabagismul
(pag. 602)
* 43
Abcesul mamar:
A. Complica alaptarea materna

B. Nu este favorizat de fumat
B. vrsturi
C. aprare abdomino-pelvin
C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului adipos

inconjurat de capsula
D. durere de tip lovitur de pumnal durere

E. cu iradiere lombar
D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din canalele

galactofore
(pag. 599)
E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
39 Natura organic a unui chist ovarian este

evocat de prezena unuia din urmtoarele semne:
A. una sau mai multe vegetatii intrachistice B.
(pag. 602)
* 44
Hemoragia intrachistica se caracterizeaza

prin:
diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm C. caracter
A. Hemoperitoneu
multilocular
B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare
D. perete gros
C. Beta-HCG pozitiv
E. perete subire
D. Metroragie
E. Durere severa de tip lovitura de pumnal.
(pag. 588)
(pag. 599)
40 Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt

adevrate:
45 Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde:
A. creste riscul cancerului de sn

B. dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz
C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
D. tratamentul este eminamente chirurgical
A. tumori epiteliale
B. tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale
C. tumori cu celule germinale
D. tumori de rete ovarii
E. tumori borderline de ovar
E. tratamentul const n administrarea de

progestative
(pag. 598)
(pag. 601)
46 Complicaiile chisturilor ovariene includ:
41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin:

A. Dureri,febra sau subfebrilitate
B. Sindrom biologic inflamator
C. Dismenoree
D. Ascita
E. Metroragie
(pag. 589)
A. involuia n menopauz
B. torsiunea ovarului
C. ruptura hemoragica
D. degenerescena malign
E. hemoragia intrachistic
(pag. 599)
Pag. 85 din 150
* 47
Diagnosticul imunologic al tumorilor

ovariene presupune:
A. alfa- fetoproteina
B. beta- HCG
C. CA 125
D. CA 19.3
E. progesteronul
* 52
ngroarea sau retracia tegumentelor prezena unei

A. opaciti stelate, neregulate modificari de
B. sensibilitate
C. opacitate cu contur regulat
D.
modificri de temperatur la nivelul formaiunii
E.
(pag. 600)
* 48
Privind cancerul ovarian urmatoarele

afirmaii sunt adevrate:
A. nu prezint factori de risc

B. vrsta medie de apariie este 40- 45 ani existena
C. unei colecii pleurale tulburrile digestive sunt
Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt:
tumorale
(pag. 603)
53 Natura organic a unui chist ovarian este evocat
de:
A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B. componenta lichidian
D. rare
C. caracter multilocular
E. tratament de elecie: histerectomie total cu

anexectomie bilateral
D. perete subire, nevizualizabil
(pag. 599)
(pag. 588)
* 49
Adenofibromul mamar:
A. este forma comun de tumor malign

B. apare de obicei la vrste naintate
C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub
ghidaj ecografic
D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros excizia
E. chirurgical se face numai la pacientele
n postmenopauz
E. prezena vegetaiilor intrachistice
54 Managementul unei tumori anexiale suspecte

presupune:
A. RMN pelvin
B. CA 125
C. CT toracoabdominopelvin
D. histerosalpingografie
E. aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
(pag. 589)
(pag. 601)
* 50
Screeningul pentru cancerul de sn:
A. este indicat la toate femeile n perioada de activitate

sexual
B. este indicat la femeile peste 70 de ani include
C. examinare echografic
D. include examinare clinic i mamografic
E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani
(pag. 603)
51 n distrofia fibrochistic a snului:
* 55
Semnele ecografice evocatoare ale

malignitii nu includ:
A. ascita
B. existena vegetaiilor
C. vascularizarea periferic
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. componenta solid
(pag. 588)
56 Indicaia operatorie ( chistectomie prin
laparoscopie) se recomand n caz de:
A. se asociaz leziuni de diferite tipuri
A. chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
B. unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri

mamelonare
B. cretere de volum a chistului
C. acuzele sunt exacerbate n perioada

premenstrual
D. adenopatii homolaterale suspecte
C. prezena ascitei n cantitate mare

D. prezena unui chist follicular sau de corp luteal E. n caz
de modificri morfologice ale chistului (pag. 589)
E. ader la piele i la planurile subiacente

(pag. 601)
Pag. 86 din 150
57 Semnele ecografice evocatoare pentru tumora

maligna ovariana sunt;
A. ascita
B. vegetatii intrachistice
C. componenta solida
D. diametrul chistului sub 2,5 cm
E. continut intrachistic clar, anecogen
(pag. 588)
* 58
Hemoragia intrachistica ovariana se

manifesta clinic prin;
62 Caracteristicile chisturilor mamare solitare includ:

A. Sunt unice
B. Sunt mobile
C. Prezinta intotdeauna scurgeri mamelonare
D. Sunt uneori dureroase spontan
E. Sunt uneori dureroase la palpare
(pag. 601-602)
63
In cazul oricarei secretii mamelonare suspecte

se vor efectua urmatoarele investigatii:
A. durere severa tip " lovitura de pumnal" tablou
A. Scintigrafia pulmonara
B. de hemoperitoneu
B. Mamografia
C. aparare abdomino-pelvina obligatorie durere
C. Ecografia
D. pelvina, de multe ori fara aparare
D. Galactografia
E. soc hemoragic
(pag. 599)
* 59
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt

urmatorii, cu exceptia;
A. pubertate precoce
B. menopauza tardiva
C. alaptarea nuligestitate
D. antecedente de radioterapie toracica
E.
(pag. 602)
60 Conduita terapeutica in cancerul mamar subclinic
consta in:
E. Citologia
(pag. 602)
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoid
medicamentelor
*1
Identificai afirmaia corect privind afectarea

articular n poliartrita reumatoid
A. tumorectomie
A. respect articulaiile metacarpofalangiene si

interfalangiene proximale
B. radioterapie externa a sanului restant
B. implic preferenial articulaiile interfalangiene distale
C. chimioterapie
D. fara hormonoterapie
C. asociaz frecvent simptome/semne

extraarticulare
E. limfadenectomie axilara
D. este o poliartrit acut cu durata sub ase sptmni
(pag. 604)
* 61 Chisturile dermoide reprezinta:
A. Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu celule
germinale
B. Tumori cu celule germinale
C. Tumori de "rete ovarii"
D. Tumori secundare (metastaze) E.
Tumori cu celule clare
(pag. 598)
E. se caracterizeaz prin prezena sinovitei i

eroziunilor cu pattern poliarticular
(pag. 629)
*2
Precizai afirmaia corect referitor la

evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrit reumatoid
A. necesit expunerea minii i a pumnului pentru

identificarea semnelor de condrocalcinoz
B. nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evoluie
C. este obligatorie expunerea radiografic a
articulaiilor tibio-tarsiene
D. absena leziunilor radiologice exclude
diagnosticul
E. expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de
spaiu articular i eroziuni
(pag. 629)
Pag. 87 din 150
*3
Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit

n poliartrita reumatoid
A. pericardita
B. amiloidoza AA
C. glomerulonefrita proliferativ difuz
D. multinevrita E.
episclerita (pag.
630)
*4
Reaciile adverse la methotrexat nu includ
Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid

presupune
A. utilizarea de prim intenie a terapiei anti-TNF n formele

uoare i moderate de boal
B. iniial administrarea de metotrexat sau
leflunomid
C. administrarea de rituximab de prim intenie n formele
severe de boal
D. evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
A. citopenia B.
E. utilizarea terapiei combinate metotrexat +

sulfasalazin
stomatita C.
(pag. 630,631)
hirsutismul D.
infeciile
E. citoliza hepatic
(pag. 631)
*5
Tratamentul de fond convenional n

poliartrita reumatoid utilizeaz
Monitorizarea pacientului cu poliartrit

reumatoid include
A. evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii

articulare
B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA,
ANCA
A. etanercept B.
C. evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni
leflunomid C.
D. scorul de activitate a bolii DAS28
tocilizumab D.
E. identificarea comorbiditii cardiovasculare
infliximab
(pag. 631)
E. abatacept
(pag. 631)
6
Evaluarea complementar a pacientului cu

poliartrit reumatoid presupune
10 Factori de prognostic ai severitii n

poliartrita reumatoid sunt
A. vasculita reumatoid
B. prezena eroziunilor la diagnostic
A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B.
C. teren genetic HLA-B27
identificarea terenului genetic HLA-DR0401,

0404, 0405
D. persistena sinovitei la 3 luni de tratament
C. determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului

reumatoid
(pag. 629,630)
D. radiografia de mini i ecografia articular E.

testarea funciei hepatice i a creatininei (pag. 629)
E. debut acut monoarticular
* 11
Bioterapia in poliartrita reumatoida include:
A. Prednison
B. Leflunomida
C. Sulfasalazina
Afirmaiile incorecte privind anticorpii antiCCP sunt
A. apar la 15% din vrstnicii peste 70 de ani

B. sunt identificai frecvent n lupusul eritematos sistemic,
sclerodermie i spondiloartropatii
C. sunt foarte sensibili i specifici pentru PR D.
prezint semnificaie diagnostic dar nu i
prognostic, de severitate a bolii
E. se pozitiveaz n infecii cronice (virus hepatitic
C, tuberculoz, mononucleoz).
(pag. 628)
D. Metotrexat
E. Adalimumab
(pag. 630-631)
12 Eliminarea diagnosticelor diferentiale la pacientii cu
poliartrita reumatoida presupune urmatoarele teste:
A. ANCA (anticorpi anticitoplasma polinuclearelor
neutrofile)
B. Parvovirus B19
C. ANA (anticorpi antinucleari) D.

Acid uric seric
E. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP (proteina C
reactiva)
(pag. 629)
Pag. 88 din 150
13 Cauzele principale ale mortalitatii la pacientii cu

poliartrita reumatoida sunt:
A. Infectia
Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul

clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevarate
C. Cancerul
A. durerea de spate de tip inflamator raspunde prompt la

administrarea AINS si reaparare dupa
48 de ore dupa oprirea tratamentului
D. Evenimentele cardio-vasculare
B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere fesiera
B. Fibroza pulmonara
E. Sindromul Caplan
(pag. 630)
Tema nr. 53
Spondilit anchilozant
pag. 634-635
1
Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita

anchilozanta este
A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa esec

succesiv la trei AINS
B. indicat in afectarea coxofemurala
C. prescris dupa excluderea istoricului de
tuberculoza primara
D. singura optiune terapeutica a uveitelor
E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu raspund la
administrarea corecta a AINS
C. artritele periferice sunt simetrice

D. antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis,
boli inflamatorii intestinale sunt semnificative pentru
diagnostic
E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus
(pag. 634,635)
*5
A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic si entezal

B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita psoriazica,
artritele reactive, artritele din boli inflamatorii
intestinale, sindromul SAPHO;
D. pot avea manifestari extraarticulare oculare,
gastrointestinale, cutanate
E. au frecventa similara poliartritei reumatoide
(pag. 634)
(pag. 635)
2
Examenul RMN in spondilita anchilozanta

evidentiaza
A. efuziunea articulara de sold
Care dintre urmatoarele afirmatii despre

spondiloartropatii nu este adevarata:
*6
Alegeti afirmatia adevarata privind testul

Schober in spondilita anchilozanta
A. este manevra de provocare a durerii in

articulatiile sacroiliace
B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei soldului
B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu radiografii

normale
C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare
C. hiposemnal T1 dupa administrarea de gadolinium si

hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace
D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea expansiunii

toracice
D. aspectul de spondilodiscita infectioasa
E. este indispensabil in aprecierea afectarii articulare

periferice
E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu aspect

ecografic normal
(pag. 635)
3
Evaluarea complementara in
spondiloartropatii consta in
(pag. 634)
*7
Care dintre semnele radiologice enumerate nu este

specific spondilitei anchilozante
A. semnul Romanus
A. determinarea prezentei HLA-B27
B. sindesmofitele
B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid
C. aspectul de vertebre patrate D.
C. ecografia articulara
osteofitele
D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toracolombare, picioarelor
(pag. 635)
E. sacroiliita
E. determinari ale hemogramei, transaminazelor, ureei,

creatininei
(pag. 635)
Pag. 89 din 150
*8
Care dintre urmatoarele manifestari

extraarticulare nu este caracteristica
spondilitei anchilozante
A. amiloidoza AA B.
nefropatia IgA
C. boala de reflux gastroesofagiana
D. insuficienta aortica E.
uveita anterioara (pag.
634,635)
*9
Tratamentul cu metotrexat in spondilita

anchilozanta este util in controlul
A. artritei periferice
B. afectarilor entezelor
C. progresiei axiale a bolii
D. uveitei
E. afectarii coxofemurale
13 Semnele extraarticulare principale in

spondiloartropatii includ:
A. Acneea B.
Uveita C.
Diareea
D. Artrita periferica
E. Leziuni cutanate psoriazice
(pag. 634-635)
Tema nr. 54
Osteoporoz
pag. 636-640
*1
Osteoporoza este
(pag. 635)
A. boala extrem de dureroasa indiferent de instalarea

unei fracturi
10 Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea entezelor

in spondiloartropatii
B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin scaderea

masei osoase
A. se exprima frecvent prin talalgii
C. afectiune rara de tip primar
B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a

tendoanelor si ligamentelor
D. boala grava cand valoarea scorului T se regaseste

in intervalul -1 si -2.5
C. raspunde la administrarea de sulfasalazina

D. se trateaza cu AINS
E. consta in dureri trohanteriene, sternale
(pag. 634,635)
11 Tratamentul medical general de fond, recomandat la
pacientii cu spondiloartropatii cu artrita periferica,
include:
A. Metotrexat
B. Atropina
E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta tanara

(pag. 636)
*2

osteoporoza este adevarata
A. Osteoporoza primara este boala osoasa

fragilizanta cea mai frecventa
B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in cazul unei
fracturi cu aparenta osteoporotica
C. Sulfasalazina
C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim

igieno-dietetic
D. Anticorpii anti-TNF-alfa
D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
E. Corticosteroizi
E. Oricare dintre variantele de mai sus

(pag. 636)
(pag. 635)
12 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la
tratamentul cu AINS (antiinflamatoare
nesteroidiene) in spondiloartropatii:
*3
Diagnosticul de osteoporoza primara
A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare

B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza sistemica
A. Reprezinta tratamentul cheie al

spondiloartropatiilor
C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a

TSH-ului
B. Sensibilitatea la AINS este un test de

diagnosticare
D. presupune in primul rand decelarea unei cauze generale de

osteopatie fragilizanta nonosteoporotica
C. Apare recul in urmatoarele 48 de ore dupa oprire
E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei osoase
D. Reprezinta singura optiune terapeutica in afectari ale

entezelor si/sau ale coloanei vertebrale
(pag. 637)
E. Este de prima intentie in tratamentul uveitelor anterioare

(pag. 634-635)
Pag. 90 din 150
*4
Osteoporoza secundara
Absortiometria cu raze X
A. nu are niciodata o cauza endocrinologica
A. este utilizata pentru terapia osteoporozei
B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului formei

primare intrucat reprezinta un alt tip de patologie
B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul coloanei

vertebrale lombare
C. se poate regasi la un pacient cu rezectie intestinala

extinsa in antecedentele patologice
C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru

osteopenie
D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei primare
D. reda un scor T normal mai mare de -1
E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta
E. reprezinta un instrument important in diagnosticul

osteoporozei secundare
(pag. 637)
*5
Fracturile osteoporotice
A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim
(pag. 636)
9
Bisfosfonatii
B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii

proximale a antebratului
A. reprezinta substanta activa a ranelatului de strontiu
C. afecteaza preponderent segmentul cervical al coloanei

vertebrale
C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica de cap

femural si stomatita
D. sunt localizate uzual la nivel vertebral
D. se administreaza concomitent cu raloxifenul, dimineata

pe stomacul gol fara a manca cu un pahar mare de apa
E. prezinta simptome neurologice in majoritatea cazurilor

(pag. 637)
6
Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt incorecte
A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi este

intotdeauna de tip farmacologic sistematic
B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat rareori cu
prezenta uneia/mai multor fracturi
C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se regaseste
niciodata la un pacient cunoscut cu boala celiaca
D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul
cu osteoporoza cuprind doar: hemograma, calciu
seric si calciuria
E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta nonosteoporotica
(pag. 637, 638)
7
Osteoporoza primara
A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta

B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor,
electroforeza proteinelor serice, calciului seric,
creatininuriei
C. poate induce afectiuni de tip malign
D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la barbati
B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de sex

feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte scazut (scorul
T mai mic de -3) chiar si in absenta unei fracturi
(pag. 638,639)
10 Cand indicati efectuarea densitometriei osoase
A. La populatia generala cu antecedente personale de fractura
la nivel vertebral lombar fara o trauma majora
B. In cazul descoperirii unei tumori osoase
vertebrale
C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic de
19kg/m, cu exceptia celor care se afla in terapie de
substitutie hormonala cu TSH in doze mai mici decat cele
necesare pentru protectia oaselor
D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric concomitent de
tratament cu corticosteroizi pentru o perioada de cel putin 3
luni consecutive la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi
echivalent al prednisonului
E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte de 40 de
ani
(pag. 638)
11 Localizarile uzuale ale fracturilor
osteoporotice includ:
E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind de fapt

prezenta doar in cazul unei fracturi
A. Fracturile degetelor de la maini
(pag. 636,637)
C. Fracturile vertebrale, cu exceptia celor cervicale
B. Fracturile craniului
D. Fracturile extremitatii superioare a femurului
E. Fracturile extremitatii distale a antebratului
(pag. 637)
Pag. 91 din 150
12 Cauze frecvente ale osteoporozei secundare sunt:
*3
Semnele Leri si Lasegue
A. Osteogeneza imperfecta
A. sunt pozitive in cazul herniei rupte
B. Tratamentul prelungit cu heparina
B. traduc sciatica L3-L4
C. Gastrectomia
C. redau originea discala a unei afectari radiculare
D. Maladia Marfan
D. sunt echivalente semnului soneriei
E. Osteodistrofia renala
E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este cel corect
(pag. 637)
(pag. 627)
13 Factorii de risc ai fracturilor osteoporotice includ:
*4
A. Varsta sub 60 de ani

B. Fumatul
C. Greutate corporala peste 19 Kg/metru patrat
Sindromul de tunel carpian
A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul nervului

median
D. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani)
B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin

hiperflexia incheieturii mainii
E. Antecedentele de tratament sistemic cu corticosteroizi in

doza mai mare de 7,5 mg/zi, echivalent al prednisonului,
timp de cel putin 3 luni
C. conduce la acroparestezie nocturna, cu interesarea

teritoriului nervului median fata palmara a primelor
2 degete si jumatatea exterioara din medius
(pag. 639)
D. conduce la acroparestezie nocturna cu interesarea

teritoriului nervului median fata palmara a primelor
3 degete si jumatatea exterioara din inelar
Tema nr. 55
Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas
pag. 625-627
*1
Lomboradiculalgia comuna
A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei de canal

verterbal lombar
B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana congenitala
sau dobandita
E. nu poate avea semne functionale de tip

acroparestezie noctura
(pag. 627)
*5
Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu

topografie la nivelul C5 va fi evaluat
A. prin abductia bratului

B. prin determinarea reflexului bicipital
C. pe fata interna a bratului
D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulohumerale
E. in partea de sus a umerilor
C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la pacientii

varstnici cu un factor declansator
(pag. 626)
D. presupune efectuarea de rutina a unui examen computertomografic
E. toate variantele de mai sus sunt corecte

(pag. 625)
*2
Radiculalgia simptomatica
A. poate releva o spondilodiscita infectioasa

B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea semnelor
generale de tip febril sau alterarea starii generale
C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau terapeutica
putand fi usor recunoscuta clinic
Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de

compresie nervoasa
A. include administrarea pe cale sistemica si pe termen

lung a unui corticoid
B. presupune terapia cauzei principale
C. poate fi de tip medicamentos local
D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste sindromul
de tunel carpian
E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii cu
tulburari de coagulare
(pag. 626,627)
D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic popliteu

extern
E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in cazul
herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cautata o
compresie extrarahidiana
(pag. 625)
Pag. 92 din 150
Investigatiile suplimentare in cazul unei

radiculalgii necomplicate includ:
10 Examinarile complementare in cazul

sindromului de tunel carpian
A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent de durata

simptomatologiei algice
A. pot releva semne de denervare cu indicatie

chirurgicala imediata
B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de coloana

vertebrala, hemoleucograma, CRP si hemostaza in cazul
duratei sub 6 saptamani a simptomatologiei si numai
daca s-au prevazut inflitratii rahidiene
B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu

examenul clinic
C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor
C. evaluare extensiva indiferent de durata simptomatologiei

sau de afectiunile preexistente
D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore
D. radiografie de coloana vertebrala, CRP, hemostaza dupa

6 - 8 saptamani de la debutul
simptomatologiei
(pag. 627)
E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea

simptomatologiei algice
(pag. 626)
8
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar

inflamator si asociere de sindrom Claude- BernardHorner poate fi diagnosticat cu afectiune maligna
pulmonara
B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la un
pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian
reprezinta o eroare de diagnostic
C. Afectarea radiculara L5 include lezarea tronculara a
nervului sciatic popliteu extern
D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4
E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie
chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
(pag. 626)
9
Indicatiile chirurgicale ale unei

lomboradiculalgii
A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu

potential letal
B. includ deficitul motor recent si radiculalgia
hiperalgica
C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni pluriradiculare, tulburari
sfincteriene, dar si celor cu dureri radiculare de origine
discala cu insufcienta functionala majora
D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul
lomboradiculalgiilor
E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in primele 8
saptamani de la diagnosticul sindromului de coada de
cal
(pag. 627)
E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
* 11
In sindromul de compresie nervoasa

manevra Tinel:
A. Este pozitiva in afectarea tronculara a nervului sciatic

popliteu extern
B. Presupune parestezii in teritoriul nervului
median, la percutia tunelului carpian
C. Este echivalenta semnului soneriei
D. Implica hiperflexia incheieturii mainii
E. Daca este pozitiva implica purtarea unei centuri lombare
(pag. 626-627)
Tema nr. 56
Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor
corticosteroidiene i necorticosteroidiene
medicamentelor
*1
Care dintre urmatorii agenti farmacologici sunt de

tip AINS
A. Pirazolii
B. Prednisonul
C. Betametazona
D. Ketotifenul
E. Lorazepamul
(pag. 646)
*2
In care dintre afectiunile enumerate mai jos este

permisa infiltrarea de corticosteroizi?
A. Status infectios activ

B. Bursita olecraniana
C. Artrita septica
D. Osteocondrom
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
(pag. 649)
Pag. 93 din 150
*3
Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai jos,

presupun administrarea pe o perioada lunga a AINS
A. Rahialgii
B. Tendinite si bursite
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

incorecte
A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
C. Traume sportive
B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al

ciclooxigenazei 1
D. Spondilita anchilozanta E.
C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
Guta cronica tofacee (pag. 646)
D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita

sigmoidiana
*4
Care sunt reactiile adverse dupa administrarea

steroizilor pe cale generala
E. Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar,

nefrita acuta interstitiala imunoalergica
A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la copil,

amenoree, osteonecroza aseptica
(pag. 645,646)
B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare,

hiperlipemie, sigmoidita, acnee
C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii

oportuniste
D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
(pag. 648,649)
*5
Interactiunile medicamentoase ale AINS

includ
A. antihipertensivele de tip sartan

B. fenitoina-cu risc de supradozaj
C. corticosteroizii indiferent de diagnostic si de
simptomatologia algica
D. salicilatii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediata
E. inhibitorii de pompa de protoni
(pag. 647,648)
6
Este permisa
Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei terapii de

fond in poliartrita reumatoida
B. contraindicatia acestor substante medicamentoase in
vasculite sistemice, tip boala Horton
C. administrarea in polimialgia reumatica in doza initiala de
atac cu diminuarea ulterioara treptata
D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei diminuari a
dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui
test la Synacthen
E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere progresiva
(pag. 648)
10 AINS pot fi administrate in siguranta in
urmatoarele circumstante
A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce fenomene
de fotosensibilizare
B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu congestiv
C. in patologii radiculare
A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii

intestinale
B. prescrierea de AINS concomitent cu

anticoagulante orale
E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare

corticosteroidiene
C. continuarea terapiei cu AINS si in afara

perioadelor nedureroase din artroze
(pag. 646,647)
D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita

reumatoida
E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu sindrom
de tunel carpian
(pag. 646,647,648)
7
Reprezinta complicatii specifice la infiltratii

de corticosteroizi
A. hemartroza
* 11
O contraindicatie a infiltrarii de
corticosteroizi este reprezentata de:
A. Infectia activa
B. Tendinite
C. Artrita aseptica
D. Sindromul de canal carpian
E. Bursite
(pag. 649-650)
B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare

C. risartroza
D. artrita acuta gutoasa
E. artrita psoriazica
(pag. 650)
Pag. 94 din 150
12 Contraindicatiile de administrare a AINS

(antiinflamatoare nesteroidiene) includ:
*3
Conform clasificrii Garden, fractura cervical a

femurului cu ruptur complet este de tip:
A. Insuficienta renala cronica
A.
B. Patologii rahidiene
Garden
II
C.
C. Artroza
Garden
III
D.
D. Antecedente de ulcer peptic recent
Garden
IV
E.
E. Tulburari hemoragice
Garden V (pag.
(pag. 646)
655)
13 Masurile igieno-dietetice in terapia prelungita cu

corticosteroizi includ:
A. Restrictie de zaharuri de absorbtie rapida
*4
Garden I B.
Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect

de fractur:
A. Parcelare ale marelui trohanter
B. Suplimentarea consumului de sodiu
B. Ce separ un fragment diafizar
C. Dieta bogata in proteine
C. Oblic de la marele la micul trohanter
D. Activitate fizica regulata
D. Orizontal ntre marele i micul trohanter
E. Dieta bogata in produse lactate
E. Sub nivelul micului trohanter
(pag. 649)
(pag. 655)
Tema nr. 57
Fractura extremitii inferioare a radiusului i a
extremitii superioare a femurului la adult i
particularitile fracturilor la copil
pag. 653-654, 655-656, 664
*1
Fractura extraarticular cu deplasare

posterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
*5
Fractura-dezlipire epifizar Salter 3 este fractura

cartilajului de cretere cu
A. Traiect numai prin cartilajul de cretere

B. Prelungire metafizar
C. Prelungire epifizar
D. Prelungire metafizar i epifizar
E. Compresiune axial
(pag. 664)
6
Deformarea membrului inferior ntr-o

fractur dezangrenat a extremitii
superioare a femurului este n:
A. Pouteau-Colles
B. Goyrand-Smith
A. Rotaie extern B.
C. Gerard-Marchand
Rotaie intern C.
D. Destot
Abducie
E. Galeazzi
D. Adducie E.
(pag. 653)
Flexie (pag.
*2
Fractura extraarticular cu deplasare

anterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
655)
7
Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile

extremitii superioare a femurului sunt adevrate:
A. Pouteau-Colles
A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
B. Goyrand-Smith
C. Gerard-Marchand
B. Fracturile cervicale prezint risc de necroz

secundar a capului femural
D. Destot
C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
E. Galeazzi
D. Fracturile cervicale prezint risc de

pseudartroz
(pag. 653)
E. Fracturile masivului trohanterian au risc de

consolidare vicioas
(pag. 655)
Pag. 95 din 150
O fractur a extremitii inferioare a radiusului

se caracterizeaz clinic prin:
13 Fracturile extraarticulare ale extremitatii

inferioare a radiusului la adult sunt:
A. Durere
A. Fractura Pouteau-Colles (deplasare posterioara) B.
B. Impoten funcional
Fractura Goyrand-Smith (deplasare anterioara) C. Fractura in
C. Deformarea pumnului n dos de furculi dac

deplasarea este anterioar
cruce (a lui Destot)
D. Leziune a nervului radial

E. Edem
(pag. 653)
9
Din complicaiile posibile ale unei fracturi a

extremitii inferioare a radiusului fac parte:
A. Leziunea nervului radial

B. Deschidere cutanat
C. Sindromul de compartiment
D. Infecia zonei operate
E. Necroza osoas
D. Fractura in T
E. Fractura marginala anterioara
(pag. 653)
Tema nr. 58
Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu, flegmon
al tecii)
pag. 669-670
1
(pag. 654)
10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil
este tratamentul ortopedic din urmtoarele motive
A. Risc de epifiziodez postoperatorie (dac
intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul
de cretere)
B. Tolerabilitate bun a fixrii vicioase prin
remodelarea ulterioar
C. Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot
D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii
cartilajului de cretere
E. Absena complicaiilor de rigiditate sau a
tromboflebitei sub ghips
Unele din semnele clinice locale ale

abcesului prilor moi sunt:
A. Colecia fluctuent
B. Febra
C. Hiperleucocitoza D.
Durerea
pulsatil
E.
Hipotermia local (pag.

669)
2
Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:
A. Mrirea n volum a degetului afectat

B. Localizarea infeciei
C. Iradierea durerii de-a lungul nveliului
D. Durere la extensia pasiv a degetului
E. Deformarea degetului cu ncovoierea lui
(pag. 664)
(pag. 669)
11 Complicatiile postoperatorii in fractura extremitatii

inferioare a radiusului la adult sunt:
Din factorii favorizani ai infeciilor prilor moi fac

parte:
A. Infectie a zonei operate
A. Hipotiroidismul
B. Sindrom de compartiment al lojelor
B. Artroza la nivelul degetelor minii
C. Depresie reactionala
C. Diabetul zaharat
D. Pierderea autonomiei la pacientul varstnic
D. Deficien a statusului imunologic
E. Deschidere cutanata
E. Prezena de corpi strini
(pag. 654)
(pag. 669)
12 Fracturile specifice la copil sunt reprezentate de:
A. Fractura in butoias de unt
Complicaiile generale i la distan ale

infeciilor acute ale prilor moi sunt:
B. Deformarea plastica
A. Artroza
C. Dezlipirea epifizara
B. Endocardita
D. Fractura pertrohanteriana
C. Tetanosul
E. Fractura intertrohanteriana
D. Decompensarea n cazul unui teren favorizant

E. Flegmonul digital
(pag. 669)
(pag. 655, 664)
Pag. 96 din 150
Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate

face prin:
* 10
n flegmonul digital, durerea este

caracterizat de:
A. Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului
A. Intensificare la extensia pasiv a degetului
B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
B. Intensificare la flexia pasiv a degetului
C. Deschidere n Z a degetului
C. Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele

II, III i IV
D. Sinovectomie digital E.
Excizia tendonului (pag. 670)
*6
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face

prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile i bi

antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi
antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a necrozat
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
D. Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele

II, III, IV
E. Iradiere pn la pliul palmar distal pentru
degetele I i V
(pag. 669)
* 11
Diagnosticul pozitiv in infectiile acute de parti moi

(abces, panaritiu, flegmon al tecii) include urmatorul
simptom general:
A. Colectarea fluctuanta
B. Durerea pulsatila
C.
D.
Cresterea volumului degetului

Valoarea ridicata a CRP (proteina C reactiva) Febra
E.
(pag. 670)
*7
(pag. 669)
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 3 se face

prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile

i bi antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi
antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a necrozat
i reconstrucie ulterioar
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital
Tema nr. 59
Anomalii ale vederii cu debut brutal
medicamentelor
*1
Care dintre urmtoarele afectiuni

este caracterizat de
scderea brutal a vederii cu ochi rosu,

dureros?
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
A. dezlipirea de retin
(pag. 670)
B. neuropatia optic ischemic acut anterioar
*8
Durata antibioterapiei n artrita (complicaie local n

infeciile acute ale prilor moi) este de:
C. glaucom neovascular
D. d.degenerescent amacular legat de vrst
A. 7 zile
E. ocluzia venei centrale ale retinei
B. 14 zile
(pag. 678)
C. 21 de zile D.
45 de zile E. 60
de
zile
(pag.
669)
*9
*2

este caracterizat de
scderea brutal a vederii cu ochi alb, nedureros?
A. glaucomul acut B.
keratita acut C.
Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al

infeciilor acute ale prilor moi arat:
endoftalmit
D. d.neuropatia optic ischemic anterioar
A. Hipertermie local
E. glaucom neovascular
B. Leucopenie
(pag. 678)
C. Trombocitoz
D. Creterea proteinei C reactive
E. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor
(pag. 669)
Pag. 97 din 150
Ocluzia arterei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
Uveita anterioar acut este caracterizat

prin:
A. congestia ocular
A. hemoftalmus
B. scderea brusc a vederii
B. cerc pericheratic
C. precipitate pe fat aposterioar a corneei
C. efect Tyndall
D. d.sinechii irido-cristaliniene
D. d.precipitate endocorneene
E. edem macular cu aspect de cireas macular

(pag. 679)
*4
Ocluzia venei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
E. sinechii iridocristaliniene, care forteaz

pupila s
rmn n midriaz maxim

(pag. 684)
9
A. artere s i vene subtiri

s i filiforme la nivelul retinei
B. hemoragii retiniene striate sau rorunde
C. edem macular ischemic cu aspect de cireas
macular
Conduita terapeutic a complicatiilor

ocluziei
venei centrale a retinei includ:
A. msurarea tensiunii oculare si tratament

hipotonizant pentru glaucomul secundar
D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
B. fotocoagulare panretinian pentru prevenirea

complicatiilor
neovasculare
E. vene s i artere ntecuite sub form de

mans oane perivasculare
C. injectare intravitreean de corticosteroizi pentru

tratamentul edemului macular cistoid
(pag. 680)
D. d.antibioterapie masiv pentru evitarea

panoftalmiei oculare
*5
Tratamentul glaucomului acut presupune

urmtoarele metode cu exceptia:
A. beta-blocante administrate local

B. inhibitor de anhidraz carbonic administrate local s i
general
E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea

hipopionului
(pag. 680)
* 10
C. midriatice administrate local
Care dintre formele de keratit acut este

caracterizat de ulcer dendritic sau n hart
geografic:
D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
A. keratita bacterian keratit
E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
B. herpetic keratit cu
(pag. 682)
C. adenovirus d.sindrom cu ochi
Care dintre urmtorii factori favorizeaz

aparitia
glaucomului acut prin nchiderea
unghiului?
A. hipermetropia
B. administrare simpaticolitice
C. administrare parasimpaticomimetice
D. d.stress
D. uscat
E. sindrom de expunere prin malpozitie palpebral
(pag. 684)
* 11
Care dintre urmatoarele semne functionale este

prezent in ocluzia venei centrale a retinei:
Edem papilar
(pag. 682)
A. Vene dilatate si sinuoase

B. Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde
C. (profunde)
D. Noduli albi, pufosi
E. expunere prelungit la ntuneric

Care dintre urmtoarele afirmatii sunt
valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice
acute anterioare?
A. scderea brutal a vederii
E. Scaderea acuitatii vizuale

(pag. 680)
B. durere ocular, congestie ocular aprut cu

24 de ore nainte de scderea acuittii vizuale
C. amputarea cmpului vizual
D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
(pag. 681)
Pag. 98 din 150
Tema nr. 60
Ochiul rou i/sau dureros
medicamentelor
1

sunt caracterizate
de scderea acuittii vizuale?
A. conjunctivita acut
B. Keratita acut
C. Sclerita anterioar acut
D. d. Glaucomul acut
E. Endoftalmita
(pag. 687)
*2
In care dintre urmtoarele afectiuni

caracterizate
de ochi rosu si dureros nu apare scderea

acuittii vizuale?
A. conjunctivita bacteriana
B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
C. plag conjunctival cu retentie de corp strin
D. d. keratita acut
E. episclerita acut
(pag. 686)
3
Urmtoarele semne si simptome sunt

caracteristice pentru sclerita acut
anterioar?
A. acuitate vizual normal

B. ochiul prezint ros eat localizat care dispare dup
aplicarea unui vasoconstrictor
C. apare durere ocular intensificat la mis crile globului
ocular

oculare sunt
caracterizate de scderea acuittii vizuale?
A. conjunctivita acut
B. plag ocular cu retentie de corp strin
intraocular
C. keratit acut
D. d. sclerit acut anterioar E.
uveit anterioar acut (pag. 687)
*6
Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele

semne si simptome cu exceptia:
A. congestie ocular
B. ochi dur datorit cres terii tensiunii intraoculare
C. durere ocular intens

D. d.mioz, cu pupil fix areflexiv
E. stare general alterat, greturi,
vrsturi
(pag. 682)
*7
Urmtoarele semne si simptome sunt caracterizate

pentru keratit epitalial acut cu exceptia:
A. congestie ocular
B. scderea acuittii vizuale
C. midriaz
D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie
corneean
E. coloratie cu fluorescein pozitiv
(pag. 683)
*8
Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice

uveitei anterioare acute cu exceptia:
A. acuitate vizual normal

B. congestie ocular
D. d. cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical

posterioar
C. durere ocular
E. edem papilar bilateral, cu hemoragii s i exsudate

peripapilare
D. d.pupil deformate.apare cu recurent eidentice

n cadrul unei boli generale
(pag. 687)
E. apare cu recurent eidentice n cadrul unei boli generale
(pag. 684)

pot
determina sclerit?
A. boala Behcet
*9
Lentilele de contact pot predispune la una sau mai

multe dintre urmtoarele afectiuni:
B. tuberculoz
A. glaucom acut
C. sarcin extrauterin
B. keratita epitelial acut
D. d. boal Crohn
C. episclerit acut
E. poliartrit reumatoid
D. d.cataract traumatic
(pag. 687)
E. corioretinit
(pag. 688)
Pag. 99 din 150
* 10
Uveita acut este caracterizat de urmtoarele

aspecte clinice cu exceptia:
A. precipitate pe endoteliul corneean efect

B. Tyndall al umorii apoase sinechii
C. iridocristaliniene
D. d.focar inflamator corioretinian localizat
peripapilar sau la nivelul retinei periferice
E.
focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul
sclerocorneean
(pag. 684)
* 11
Care dintre urmatoarele elemente reprezinta

criteriu de gravitate al unei conjunctivite
bacteriene:
A. Senzatia de "nisip in ochi" Chemozis-ul

(edem conjunctival) Grefa de cornee
B.
Contextul epidemic
C.
Semnele de atenionare ale unei posibile otite

seromucoase la copil sunt:
A. Tulburri de atenie
B. Otite externe repetate
C. ntrzierea vorbirii
D. Tulburri de comportament
E. Somnolena
(pag. 719)
5
La impedanmetrie n cadrul explorrii otitei

seromucoase gsim:
A. Curba tip A B.
Curb tip B C.
Curb tip C D.
Curba tip D
E. Curb tip A i C
(pag. 720)
D.
E. Lavajul ocular
(pag. 686)
Tema nr. 61
Otalgii i otite la copii i aduli
medicamentelor
1
Inervaia senzitiv a urechii externe este

asigurat de:
*6
Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus

influenzae se pune cnd este asociat otitei:
A. Otoragie
B. Conjunctivita C.
Somnolen D.
Disfagie
E. Meningita
(pag. 718)
*7
Complicaiile otitei medii acute nu includ:
A. Mastoidita
A. Nervul auriculotemporal
B. Tromboflebita sinusului lateral
B. Nervul Wrisberg
C. Nevralgia facial
C. Ram auricular al nervului vag
D. Menigita
D. Nervul timpanic
E. Abcesul cerebral
E. Plex cervical superior

(pag. 716)
2
Stadiile otitei medii acute sunt:
A. Stadiul de colectare B.
Stadiul de cicatrizare C.
(pag. 718)
*8
Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei

simptomelor de:
A. 7 zile
Stadiul perforat
B. 3 sptmni C.
D. Stadiul congestiv
4 sptmni D.
E. Stadiul cataral
(pag. 717)
3
Otita extern se manifest prin:
A. Hipoacuzie neurosenzorial
B. Otalgie
C. Edem al conductului auditiv extern
D. Congestia timpanului
E. Ameeli
(pag. 718)
luni
E. 3 luni
(pag. 719)
*9
Otita seromucoas cronic este secundar:
A. otitelor furunculoase
B. disfunctiei trompei lui Eustachio
C. mastoiditei
D. otitelor externe virale
E. traumatismelor otice
(pag. 719)
Pag. 100 din 150
* 10
A.
Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la

copii peste 2 ani n otita medie acut este:
Tema nr. 62
Angine i faringite ale adultului
2 zile
5 zile
B. 9 zile
C. o zi
D. 14 zile

medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 recomandarea AFSSAPS
E.
(pag. 720)
11 Otalgiile de origine otologica apar in:
A. Parotidita
B. Eczema a conductului auditiv extern
C. Otita medie acuta D.
Otita externa acuta E.
Osteita temporalului (pag.
716)
12 In formele clinice de otita medie acuta, miringita
virala este caracterizata de:
Angina ulcero-necrotic se ntlnete n:
A. Mononucleoza infecioas
B. Difterie
C. Angina Vincent D.
ancru sifilitic E.
Herpes
(pag. 722)
2
Angina vezicular se ntlnete n:
A. Herpangin
B. Grip C.
A. Prezenta durerii intense
Herpes D.
B. Bule (flictene) prezente pe membrana timpanica
Difterie
C. Prezenta obligatorie a exudatului retrotimpanic
E. Zona nervului IX
D. Aspectul bombat al timpanului in partea

posterosuperioara a conductului auditiv
E. Posibilitatea asocierii cu complicatii precum
labirintita
(pag. 718)
13 Otita externa maligna:
A. Reprezinta o forma clinica si o complicatie a otitei
externe
B. Apare pe fondul unei imunodepresii
C. Evolueaza spre osteoliza osului temporal
(pag. 722)
3
Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n:
A. Angina Vincent
B. Angina streptococic
C. Difterie
D. Herpangina
E. Mononucleoza infecioas
(pag. 722)
4
n angina eritemato-pultacee depozitele pultacee

sunt:
D. Se manifesta prin durere intensa
A. Aderente pe amigdale
E. Are ca principal diagnostic diferential tumora maligna

a conductului auditiv extern (CAE)
B. Neaderente pe amigdale
(pag. 719)
C. Albicioase
D. Cenuii
E. Punctiforme
(pag. 722)
5
Diagnosticul pozitiv n mononucleoza

infecioas se stabilete pe baza:
A. Reacia VDRL B.
Hemogramei
C. Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Serologia HIV E.
Serologia EBV
(pag. 725)
Pag. 101 din 150
*6
Difteria are ca agent etiologic :
A. Bacil Gram + B.
12 Angina din mononucleoza infectioasa este

caracterizata clinic de:
Bacil Gram C.
A. False membrane confluente
Spirochet
B. Lipsa simptomelor generale
D. Adenovirus
C. Asocierea cu hepatosplenomegalia
E. Virusul parainfluenza
D. Asocierea cu adenopatia in mai multe teritorii cervicale
(pag. 725)
*7
Angina lui Vincent este cauzat de:
A. Bacil gram pozitiv

B. Corynebacterium
E. Asocierea uneori cu o purpura a valului palatin

(pag. 725)
13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
herpangina sunt adevarate:
C. Spirochet + Bacil gram negativ
A. Apare mai ales la varstnici
D. Streptococ
B. Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala
E. Stafilococ
(pag. 726)
*8
Mononucleoza infecioas prezint:
A. Uneori o purpur a vlului palatin

B. Rash cutanat
C. Paralizie velopalatin
C. Este determinata de virusul coxsackie

D. Vindecare rapida in 2-4 zile
E. Tratamentul este in principal etiologic (penicilina
V)
(pag. 726-727)
E. Erupie vezicular
Tema nr. 63
Epistaxisul i tratamentul acestuia
(pag. 725)
D. Trismus
*9
Angina pseudomembranoas se ntlnete n:
A. Difterie
B. Angina Vincent

pag. 737-739
1
C. Herpangin
Factorii implicai n aprecierea abundenei

epistaxisului sunt:
D. Herpes
A.
E. Zona nervului IX
durata
vrsta pacientului B.
(pag. 722)
voma
sngerrii
C.
D. debitul sngerrii
* 10
Amigdalectomia are indicaie doar n cazul:
A. anginelor care se repet (2/iarn)
E. ameelile
(pag. 737)
B. anginelor care se repet (1/an)

C. anginelor care se repet (o dat/ 2 ani) D.
recidivei flegmonului periamigdalian
E. recidivei anginelor veziculare
n aprecierea abundenei unui epistaxis este

primordial investigarea:
A. paloarei tegumentare
B. hipotensiunii
(pag. 727)
C. temperaturii D.
11 Angina eritemato-pultacee se intalneste in:
tahicardiei E.
A. Mononucleoza infectioasa
tahipneei
B. Sancru sifilitic
(pag. 737)
C. Herpes
D. Zona nervului IX
E. Infectia streptococica
(pag. 722)
Pag. 102 din 150
Oprirea sngerrii ntr-un epistaxis

presupune:
*8
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care

nu este cauz local:
A. antialgice
A. Rinosinuzita
B. tamponament nazal anterior
B. Boala Rendu Osler
C. tamponament nazal posterior
C. Tumori nazale
D. embolizarea vaselor incriminate
D. Epistaxis esenial
E. antibioterapie
E. Traumatisme nazale
(pag. 737,738)
(pag. 739)
Examinrile complementare n epistaxis

presupun:
*9

nu este cauz general:
A. bilanul coagulrii
A. Carena de vitamin K
B. bilanul factorilor de risc cardio-vascular
B. Anomalie vascular Rendu Osler
C. bilan de imagistic (CT, RMN) D.
C. Epistaxis esenial
examinarea otic
E. bilan de imagistic (angiografie)
(pag. 738,739)
5
Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic

cu:
A. purpura (febr tifoid) B.

tahicardie
C. fragilitate capilar (grip) D.
D. Hemofilie
E. Trombopenie
(pag. 739)
* 10
Din afirmaiile urmtoare care nu corespunde pentru

boala Rendu Osler:
A. Este o angiomatoz autozomal dominant Prezint

B. malformaii vasculare mucoase Prezint malformaii
disfagie
C. vasculare extra-mucoase Nu este responsabil de

D. sngerri recidivante
E. dispnee inspiratorie
E. Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor
(pag. 739)
*6
Care din afirmaiile urmtoare nu este

specific fibromului naso-faringian:
anti VEGF
(pag. 739)
* 11
Care este cauza generala de epistaxis?
A. tumor bogat vascularizat
A. Boala Rendu-Osler
B. frecvent la adolescenii de sex masculin C.
B. Rinosinuzita
frecvent la adolescenii de sex feminin D. are risc de
C. Traumatisme Tumori
sngerare crescut
D. Corpi straini
E. este o cauz local de epistaxis
E.
(pag. 739)
(pag. 739)
*7

nu este cauz general:
A. HTA
B. Anomalie vascular Rendu Osler
C. Rinosinuzit
D. Hemofilie
E. Insuficiena hepatic
(pag. 739)
Pag. 103 din 150
Tema nr. 64
Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i particulariti
semiologice, psihologice, terapeutice
776-778, 779-782
1
Care sunt formele de imbatranire?
Inainte de a face prescrierea medicamentelor in

geriatrie trebuie realizate
A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de parerea

pacientului
B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale
C. se va determina daca pacientul poate sa isi
administreze singur tratamentul
A. Imbatranire datorita unui accident vascular cerebral
D. se va determina calitatea venelor pentru

administrarea perfuziilor
B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar cu o

limitare relativa a capacitatilor functionale
(pag. 781)
C. Imbatranire genetica
E. se va estima nevoia de oxigenoterapie
*6
D. Imbatranire prematura
E. Imbatranire patologica cu patologii cronice evolutive
provocand handicapuri si dependenta care poate ajunge
pana la dependenta totala pentru toate activitatile vietii
cotidiene
Care din urmatoarele reguli de management pentru

un pacient varstnic bolnav sunt valide?
A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii

B. capacitatea si independenta de miscare a pacientului
pastrate
(pag. 776)
C. identificarea rapida a patologiilor acute si tratarea lor

pentru a evita decompensarile in cascada
D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii depresiva
Care sunt consecintele imbatranirii functiei renale?
A. Scaderea volumului rinichilor bilateral
E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii depresiva
B. Scaderea volumului unui singur rinichi

C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene
(pag. 780)
D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si toleranta

scazuta la regimurile desodate
E. Frecventa hipo- si hipernatremiei
(pag. 777)
3
Imbatranirea neurocognitiva determina:
A. dificultati in coordonarea miscarilor B.

diminuarea capacitatii de invatare C.
diminuarea timpului de reactie
D. cresterea timpului de reactie
E. diminuarea atentiei
(pag. 777)
4
Managementul pacientului varstnic trebuie sa

cuprinda intotdeauna
A. anularea datelor anamnestice

B. reconstituirea anamnezei
C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele urmate
anterior
*7
Riscul iatrogen este mai crescut la

persoanele in varsta datorita
A. culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite

B. medicatiei administrate sub forma de solutie orala
C. nerespectararii regimului igieno-dietetic
D. modificari farmacocinetice datorate varstei
E. existentei hipertermiei
(pag. 781)
*8
Imbatranirea aparatului respirator poate fi

determina
A. algii intercostale bilaterale

B. algii intercostale unilaterale
C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase
D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor gazoase
E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
(pag. 777)
D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a omite

automedicatia
E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si
ECG
(pag. 780)
Pag. 104 din 150
*9
Imbatranirea vasculara are urmatoarele

consecinte clinice
Tulburarea anxioasa generalizata poate avea

urmatoarea evolutie
A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata de anumite

probleme venoase, deshidratare sau medicament
A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de panica,

dependente, izolare sociala
B. aparitia anevrismelor aortice
B. deterioararea cognitiva
C. edem pulmonar
C. remisii
D. pierderea acuitatii vizuale E.
D. cronicizare
cefalee de tip migrenoid (pag. 777)
E. frecvente accidente vasculare cerebrale

(pag. 914)
3
* 10
Imbatranirea sistemului musculare determina
Diagnosticul diferential pentru tulburarea

obsesiva compulsiva se va face cu:
A. neuropatii periferice
A. patologia organica
B. sarcopenia = scaderea masei musculare crampe
B. tulburari anxioase
C. musculare
C. tulburari de dispozitie
D. fracturi ale colului femural
D. dementa vasculara
E. rupturi musculare repetate
E. tulburarea deliranta
(pag. 777)
(pag. 917)
* 11
Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la

imbatranirea patologica este adevarata:
Care din urmatoarele argumente clinice sunt in

favoarea diagnosticului de tulburare conversiva?
A. Reprezinta simplul efect al timpului care trece
A. traumatisme craniene in antecedentele recente
B. Nu se asociaza cu patologii evolutive
B. doliu patologic
C. Se caracterizeaza prin prezenta unei patologii cronice

evolutive, provocand handicapuri si dependenta
C. bilant somatic perfect normal
Nu se asociaza cu patologii evolutive, dar exista o limitare

D. relativa a capacitatilor functionale
E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate si

contextul patologic
Se caracterizeaza prin conservarea capacitatilor

E. functionale
(pag. 918)
(pag. 776)
Tema nr. 65
Tulburri anxioase, tulburri fobice,tulburri obsesivcompulsive, tulburri convertive, starea de stres posttraumatic
i tulburrile de adaptare
medicamentelor
1
In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta
Formele clinice ale tulburarii de adaptare sunt:
A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva

B. tulburarea de adaptare cu anxietate
C. tulburarea de adaptare antisociala
D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita
E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva, anxioasa)
(pag. 921)
*6
Care din urmatoarele

diagnosticul tulburarii
advarate?
afirmatii privind
de panica sunt
A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau substanta
A. tulburarea este mai frecventa la femei B.
B. pierderea controlului emotional
tulburarea este mai frecventa la barbati C.
C. agitatia psihomotorie
tulburarea este mai frecventa la batrani D.
D. fobia specifica
tulburarea este mai frecventa la copii
E. starea de stres acut
E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele rutiere
(pag. 913)
(pag. 913)
Pag. 105 din 150
*7
In managementul terapeutic al tulburarii anxioase

generalizate trebuie urmarite tintele urmatoare:
A. tratarea bolilor somatice asociate
Tema nr. 66
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale postpartumului
B. tratarea crizei de angoasa acuta
C. instituirea unui regim dietetic adecvat D.

tratamentul contracturilor musculare E.
tratamentul tulburarilor de atentie (pag. 915)
*8
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea

urmatoarele comorbiditati:

medicamentelor
1
A. episod maniacal acut B.

dementa Alzheimer C.
tulburari de limbaj
Managementul
tulburarilor
psihice
in
perioada sarcinii si tulburari ale postpartumului necesita:
A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta sau risc

suicidar
D. schizofrenia
B. tratamente medicamentoase
E. tulburari de coordonare
C. terapie electroconvulsivanta
D. interventie obstetricala in regim de urgenta
E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
(pag. 917)
*9
Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
(pag. 923)
2
Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt:
A. hipoglicemii
A. antecedente psihiatrice de depresie
B. hiperglicemii
B. sarcini multiple
C. cresterea creatininei
C. evenimente stresante
D. transpiratii profuze nocturne
D. complicatii obstetricale
E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope,

indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, miscari
anormale, tremuraturi
(pag. 924)
(pag. 919)
* 10
A.
B.
C.
D.
E.
tulburare permanenta
Care din elementele diagnostice sunt

valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei
de-a treia zile sau baby blues
Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice

diagnosticului pentru tulburarea de adaptare
A. halucinatii auditive persistente
tulburare paroxistica
B.
tulburare tranzitorie
tuloburari
tulburare cu evolutie progredienta
anxietate,
tulburare dependenta de factorii vasculari cerebrali
(pag. 920)
* 11
E. statut socio-economic scazut
Tratamentul simptomatic al tulburarii anxioase

generalizate consta in una din urmatoarele
atitudini:
A. Administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o

perioada limitata de timp
B. Psihoterapie de sustinere
C. Administrarea de antidepresive inhibitori selectivi ai
recaptarii serotoninei si noradrenalinei
D. Terapie cognitiva si comportamentala
delir de persecutie C.
de
somn
neliniste
D.
E.
astenie
(pag. 924)
4
Psihoza puerperala (bufeu delirant acut
confuzo-oniric) poate avea urmatoarea
evolutie:
A. favorabila
B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in cursul
unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C. deteriorare cognitiva de tip demential
D. tulburare de conversie
E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau
schizofrenie
(pag. 925)
E. Psihoterapie de inspiratie analitica

(pag. 915)
Pag. 106 din 150
In faza prodromala a psihozei puerperale pot aparea

urmatoarele simptome:
A. comportament bizar
B. insomnie
C. manifestari depresive in cursul ultimelor
saptamani de sarcina
D. manifestari anxioase
E. deteriorare cognitiva
(pag. 925)
*6
Depresia in perioada sarcinii se

* 10
Negarea sarcinii are drept consecinta:
A. debutul schizofreniei debutul

B. tulburarii bipolare
C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive rata
D. mare a mortalitatii perinatale
E. reactia de stres post-traumatic
(pag. 923)
* 11
Una dintre urmatoarele manifestari

caracterizeaza tulburarea psihotica in
perioada sarcinii: A.
Labilitate emotionala B.
A. varsaturi matinale
Dependenta afectiva C.
B. varsaturi incoercibile
Episod delirant acut
C. varsaturi postprandiale
D. Episod depresiv major cu elemente melancolice
D. varsaturi nocturne
E. Atitudinea ambivalenta fata de sarcina
E. intoleranta la fructoza
(pag. 922)
(pag. 922)
*7
Managementul tulburarilor psihice in perioada

sarcinii in primul trimestru va respecta
urmatoarele reguli:
A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor B.

utilizarea in doze mici a antidepresivelor C.
utilizarea benzodiazepinelor
D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect
timostabilizator
Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului:
aspecte normale i patologice
medicamentelor
1
E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope

(pag. 923)
*8
Tratamentul post-partum blues (sau sindromul

celei de-a treia zile sau baby blues) impune:
A. terapie electroconvulsivanta
B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
Dezvoltarea normala a copilului de la nastere pana la

varsta de 6 ani evaluata prin monitorizarea motricitatii
se caracterizeaza prin:
A. merge singur la 12-18 luni

B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect
C. atonii musculare tranzitorii
D. activitatea motrica este subordonata reflexelor primare
E. motricitatea spontana arhaica asimetrica
C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma de solutie

orala
(pag. 995)
D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune prelungita
Enurezisul se caracterizeaza prin:
E. nu se administreaza tratament medicamentos
A. aparitia predominent la baieti B.
(pag. 924)
aparitia predominent la fete C. aparitie
*9
Melancolia deliranta post-partum are

urmatoarele riscuri:
nocturna
D. evolutie defavorabila neurodegenerativa
A. risc de accident vascular cerebral
E. evolutie favorabila spontana
B. risc suicidar si de infanticid
(pag. 998)
C. risc de infarct miocardic

D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
E. risc neurodegenerativ
(pag. 925)
Pag. 107 din 150
Tulburarile psihotice din perioada copilariei
*8
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
A. autismul Kanner
A. o tulburare neurodegenerativa precoce
B. sindromul Rett
B. o tulburare metabolica precoce
C. sindromul Apserger
D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce
C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa care

afecteaza limbajul si abilitatile de comunicare
E. schizofrenia infantila cu debut precoce
D. o tulburare post-traumatica E. o
(pag. 999)
tulburare de tip epileptic (pag. 999)
Autismul Kanner impune un diagnostic

diferential cu:
*9
Examinari complementare recomandate in diagnosticul

diferential al autismului Kanner:
A. manifestari epileptice B.
A. examen ORL adaptat varstei
afectiuni metabolice C.
B. evaluarea perimetrului abdominal C.
sindromul X fragil
evaluarea nivelului trigliceridelor D.
D. surditate
evaluarea colesterolemiei
E. traumatismele obstetricale severe
E. examen coproparazitologic
(pag. 999)
(pag. 999)
Dificultatile de calcul matematic afecteaza

urmatoarele componente:
A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si conversia

problemelor in simboluri aritmetice)
B. perceptive (recunoasterea si intelegerea
simbolurilor)
C. motorie (incapacitatea de deplasare)
D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor) E.
cognitiva (deficit cognitiv sever)
(pag. 1001)
*6
Managementul dificultatilor de calcul

matematic se va face prin:
* 10
Initierea precoce a relatiei parinti-copil se

bazeaza pe urmatoarele nivele de
interactiune:
A. interactiuni motorii interactiuni

B. operationale interactiuni
C. competitionale interactiuni afective
D. interactiuni de tip managerial
E.
(pag. 1000)
* 11
A. antidepresive
Care dintre urmatoarele este caracteristica

motricitatii normale la nastere?
B. antipsihotice
A. Motricitate spontana asimetrica
C. reeducarea adaptata copilului
B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe spate
D. psihostimulente E.
neuroprotectoare (pag.
1001)
*7
Managementul dificultatilor de citire ale

copilului va beneficia de:
A. antidepresive
B. antipsihotice
C. psihostimulente
D. neuroprotective
E. reeducare logopedica
(pag. 1001)
Tonus axial al membrelor este crescut

C.
D.
E.
Hipotonie generalizata
Lipsa reflexelor primare
(pag. 995)
* 12
Varsta la care sugarul poate sta in pozitie

sezanda cu sprijin este de obicei:
A. 3 luni o
B. luna
C. 6-7 luni
D. 9 luni
E. 1 an
(pag. 996)
Pag. 108 din 150
* 13
Inceputul controlului sfincterian la copil are loc in

jurul varstei de:
A. 4 luni
B. 8 luni
C. 1 an
D. 2 ani
E.
4 ani
(pag. 996)
14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare varstei la
copil se poate manifesta prin:
A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
B. la o luna hipertonia membrelor
C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut
D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut
18 Sindromul Mnchhausen prin transfer la copil se

A. Patologia copilului provocata sau simulata de un parinte
B. Examene medicale foarte rare prin opozitia parintilor
C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este
despartit de parinte
E. Riscuri de sechele fizice, psihologice
(pag. 1003)
19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt
adevarate?
A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
B. La 4 luni: lalalizare
(pag. 997)
C. La 6 luni articuleaza primele silabe
15 Enurezisul la copil este caracterizat prin:
D. La 7 luni pronunta primele cuvinte
A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel putin 5

ani
E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii corecte

(pag. 997)
B. Apare mai frecvent la fete

C. Apare in majoritatea cazurilor diurn
* 20
D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului

E. Forma primara e cea mai frecventa
Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie

involuntara in absenta unor afectiuni organice la copilul
de cel putin:
(pag. 998)
A. 6 luni
B. 1 an
16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

encoprezisul la copil sunt adevarate?
C. 2 ani D.
A. Apare mai frecvent la baieti

B. Sunt mai ales forme secundare
4 ani E. 6
ani (pag.
998)
C. Nu se asociaza cu constipatia
D. Mai putin grav decat enurezisul
E. Dispare adesea in timpul separarii de familie
(pag. 998)
* 17
Care este perioada caracteristica de aparitie a

mericismului?
* 21
Particularitatea comuna a enurezisului si

encoprezisului la copii este:
A. Aparitia nocturna
B. Pozitia caracteristica: spatele incordat, curbat,
capul pe spate
C. Regurgitarea alimentelor partial digerate
A. La nastere
B. In primele 3 luni de viata
D. Frecventa mai mare la baieti
C. Intre 3 si 12 luni
D. Intre 1 si 2 ani
(pag. 998)
E.
E. Frecventa mai mare a formei primare a bolii
Dupa varsta de 5 ani
(pag. 998)
Pag. 109 din 150
Tema nr. 68
Nutriie i alimentaie pediatric
medicamentelor
1
Principiile alaptarii naturale sunt:
A. precoce, din primele ore de viata

B. la cererea sugarului
C. de 2-3 ori pe zi
D. durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare
san
E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o formula de
lapte adaptata varstei
(pag. 1028)
2
Printre beneficiile alaptarii materne se pot

mentiona:
A. Contine acizi grai esentiali indispensabili pentru

maturizarea cerebrala
B. Nu contine Ig A
*5
Laptele hipoalergenic are urmatoarea

particularitate:
A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala

B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din
laptele de vaca
C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din laptele de
vaca
D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
E. Se utilizeaza in realimentare dupa
gastroenterocolita acuta
(pag. 1029)
6
Laptele de soia:
A. Nu se poate folosi la sugar

B. este alimentul de electie in primele luni de viata
C. Prezinta risc de alergii incruciate
D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la proteinele
din laptele de vaca (PLV)
E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale
(fitoestrogeni)
(pag. 1029)
*7
Referitor la diversificare este adevarata

afirmatia:
C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina din

laptele de vaca)
A. Numarul de mese creste progresiv
D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil E.
B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului (pag. 1028)

*3
Care e formula de lapte utilizata in caz de atopie

familiala?
A. lapte praf integral B.

formule de start C.
formule de soia
D. formule fara lactoza
E. formule hipoalergenice
C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni

D. Nu se incepe inainte de 4 luni
E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
(pag. 1029)
8
Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are

A. Este necesara mentinerea aportului lactat de

500 ml/zi
B. Apa este singura bautura recomandata
(pag. 1029)
*4

alimentatia sugarului pana la varsta de 4 6 luni este
adevarata:
A. este exclusiv lactata

B. se recomanda diversificarea precoce
C. formulele de lapte praf sunt obligatorii
D. se face dupa un program strict al meselor E. nu este
necesar nici un supliment vitaminic (pag. 1028)
C. ase mese principale pe zi

D. Se pot folosi bauturi carbogazoase
E. Se va opri diversificarea
(pag. 1030)
*9
Care dintre urmatoarele este contraindicatie

exceptionala pentru laptele matern:
A. Galactozemie
B. Ragade mamare
C. Diabet zaharat
D. Gastroenterocolita acuta
E. Intoleranta la gluten
(pag. 1028)
Pag. 110 din 150
10 Perioada de tranzitie si diversificare al

sugarului se caracterizeaza prin:
A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata
B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim
500ml/zi
C. se trece la formulele de start
D. scaderea progresiva a numarului de mese
E. continua suplimentarea cu vitamina D
Tema nr. 69
Febra la copil
pag. 1039-1041
1
(pag. 1029)
11 In alimentatia copilului de la 1-3 ani sunt valabile
urmatoarele:
Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul infectiilor

maternofetale la copilul sub varsta sub 3 luni cu febra
acuta?
A. Streptococ grup B B.
E. Coli
A. Aportul lactat trebuie mentinut la 1000 ml/zi
C. Enterococi
B. Se administreaza 4 mese principale pe zi
D. Streptococ hemolitic de grup A E.
C. Apa este singura bautura recomandata
Listeria monocytogenes
D. Se poate folosi lapte integral E. Se
(pag. 1039)
va continua diversificarea (pag. 1030)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu

folosirea laptelui de soia in alimentatia sugarului sunt
adevarate?
A. Este alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele laptelui de vaca (PLV)
B. Se utilizeaza in cazurile de atopie familiala
C. Se utilizeaza in realimentarea dupa
gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
D. Are risc de repercusiuni asupra dezvoltarii
organelor genitale (fitoestrogeni)
E. Este utilizat ca formula antireflux
Managementul tipic al febrei acute la copilul cu varsta

sub 6 saptamani presupune:
A. Urmarire la domiciliu
B. Hemograma, PCR, examen de urina
C. Administrarea de betalactamine per os
D. Punctie lombara
E. Hemocultura, radiografia toracelui
(pag. 1039)
*3
Care este cea mai frecventa cauza de febra acuta la

copilul cu varsta intre 3 i 36 luni?
A. Endocardita
B. Infectie ORL sau respiratorie
(pag. 1028-1029)
C. Pielonefrita
13 In perioada de tranzitie si diversificare in alimentatia

sugarului de la 4-6 luni la 1 an:
D. Meningita
A. Alimentatia lactata ramane necesara

B. Se intrerupe suplimentarea cu vitamina D C.
Cerealele cu gluten se introduc de la 6 luni D. Proteinele
E. Boala diareica acuta

(pag. 1039)
4
Managementul febrei acute la copilul cu varsta

peste 3 ani implica urmatoarele:
animale se introduc de la 7-8 luni
A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar
E. Creste progresiv numarul de mese
B. Corticoterapie
(pag. 1029)
C. Cautarea semnelor de gravitate

D. Cautarea unui punct de plecare
E. Tripla antibioterapie de prima intentie
(pag. 1040)
5
Orientarea diagnostica in functie de examenul

clinic in meningita la copilul cu febra acuta este
sustinuta de:
A. Fontanela deprimata
B. Tulburari de contienta
C. Fontanela bombata
D. Redoare de ceafa
E. Stare de rau epileptic
(pag. 1040)
Pag. 111 din 150
Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic

in infectia urinara la copilul cu varsta peste 3 luni cu
febra acuta se bazeaza pe:
11 In boala Kawasaki la copil febra se poate asocia cu:

A. Conjunctivita purulenta (septica) B.
A. Apetit crescut
Enantem
B. Iritabilitate
C. Edem al extremitatilor
C. Urina tulbure sau hematurie
D. Eruptie polimorfa
D. Polakiurie E.
E. Adenopatie cervicala
Disurie (pag.
(pag. 1041)
1040)
12 In tripla antibioterapie de prima intentie utilizata la

sugarul cu varsta sub 3 luni cu febra acuta sunt
incluse:
*7
La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza

diagnosticul catre:
A. encefalita
B. meningococemie
C. hemofilie
D. infectie urinara
E. artrita
(pag. 1040)
*8
Care este tratamentul de prima intentie al febrei

acute la copil?
A. Aspirina
B. Ibuprofen
C. Paracetamol
D. Diclofenac
E. Ampicilina
(pag. 1041)
*9
La copilul cu febra acuta, conjunctivita aseptica,

enantem, edem al extremitatilor, eruptie polimorfa
si adenopatie, cel mai probabil diagnostic este:
A. Septicemie
B. Sindrom nefrotic impur
C. Meningita
D. SIDA
E. Boala Kawasaki
(pag. 1041)
A. Cefalosporinele de generatia a III-a

B. Amoxicilina
C. Aminoglicozidele
D. Macrolidele
E. Fluoroquinolonele
(pag. 1039)
13 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu febra
acuta la copilul peste 3 ani sunt adevarate?
A. Masurarea temperaturii se face auricular
B. Masurarea temperaturii se face axilar
C. Se cauta semne de gravitate
D. Se cauta un punct de plecare
E. Se administreaza obligatoriu antibioterapie
(pag. 1040)
Tema nr. 70
Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil
(i tratament) Bibliografie
asociata temei:
pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri
*1
Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la

copil?
A. Bacteriana
* 10
Antibioticul de prima intentie in tratamentul

febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni este:
Macrolid
A. Gentamicina
B. Flourochinolona
C. Cefalosporina de generatia a III-a
B. Virala
C. Parazitara
D. Greeli de alimentatie
E. Fungica
(pag. 1051)
D. Biseptol
E.
(pag. 1040)
Pag. 112 din 150
*2
Care este microorganismul implicat cel mai frecvent

in diareea acuta la copil?
Managementul deshidratarii acute la copil implica:
A. Salmonella
A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste

10%
B. E. coli patogen
B. Internare obligatorie
C. Adenovirusul
D. Rotavirusul
E. Giardia lamblia
(pag. 1051)
*3
Diagnosticul de deshidratare acuta la copil se face in

principal prin urmatoarea interventie:
A. anamneza
B. identificarea unui teren predispozant
C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune volemica

in caz de hipovolemie
D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in orice tip
de deshidratare
E. Rehidratare intravenoasa in cazul eecului rehidratarii pe
cale orala in deshidratarea 5-10%.
(pag. 1050)
8
C. examenul clinic
Criteriile de spitalizare in diareea acuta la copil

sunt:
D. coprocultura
A. Varsta sub 3 luni
E. ionograma sanguina i urinara
B. Necesitatea rehidratarii orale
(pag. 1049)
C. Deshidratare peste 10%
*4
Varsaturile sugarului cu agravare progresiva, aparute

dupa un interval liber si cu pastrarea aperitului sunt
caracteristice:
A. alergiei alimentare
B. refluxului gastroesofagian C.
D. Intoleranta digestiva totala

E. Prematuritate
(pag. 1050)
9
Atitudinea terapeutica in diareea acuta la copil

implica urmatoarele:
hipertensiunii intracraniene D.
A. Realimentare precoce
epilepsiei
B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta
E. stenozei pilorice
C. Antisecretorii (racecadotril)
(pag. 1063)
D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree persistenta
*5
Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa un

interval liber de:
A.
2-3 ore
B.
2-3 zile
E. Realimentare cat mai tardiva

(pag. 1051)
10 Varsaturile cronice la sugar i copil mic au
urmatoarele cauze digestive:
C. 7 zile
A. Stenoza pilorica B.
D. 2-8 saptamani
Apendicita acuta C.
E. 6-8 luni
Alergia alimentara D.
(pag. 1036)
Imperforatia anala
Deshidratarea extracelulara la copil se

A. Scadere importanta in greutate

B. Pliu cutanat persistent
C. Hipotonia globilor oculari
E. Refluxul gastro-esofagian
(pag. 1063)
11 Deshidratarea intracelulara la sugari si copii este
caracterizata de:
A. Sete puternica
D. Colaps E.
B. Hipertonia globilor oculari
Sete vie (pag.
C. Tulburari neurologice
1049)
D. Febra
E. Mucoase uscate
(pag. 1049)
Pag. 113 din 150
12 Cauze metabolice de varsaturi acute la sugar si copil

sunt:
Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului

cuprinde:
A. Insuficienta suprarenala cronica
A. Criza tonico-clonica generalizata
B. Tulburari hidroelectrolitice
B. Hipotermie
C. Cetoacidoza diabetica
C. Durata sub 15min
D. Insuficienta renala acuta
D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
E. Aminoacidopatii
E. Sugar cu deficit neurologic
(pag. 1062-1063)
(pag. 1080)
13 Stenoza pilorica la sugar este caracterizata prin:
A. Aparitia simptomelor dupa un interval liber de 28 saptamani de la nastere

B. Varsaturi in cursul meselor
C. Inapetenta
D. Alcaloza hipocloremica
Pentru encefalita post-infectioasa la copil pledeaza:
A. Varsta peste 5 ani

B. Anomalii neurologice severe focale
C. Debut progresiv
D. CT cu hipodensitati focale
E. Febra moderata
E. Palparea abdominala a olivei pilorice + unde

peristaltice
(pag. 1080)
(pag. 1063)
Tema nr. 71
Convulsiile i epilepsia la copil
medicamentelor
1
In encefalita herpetica la copil, urmatoarele afirmatii

sunt adevarate:
A. Varsta de debut este sub 1 an

B. Alterarea constientei este progresiva
C. Apar convulsii intarziate la 48-72h
D. Debut brusc
E. Apare in afebrilitate
(pag. 1079)
2
Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de:
A. Asociere cu febra
B. Antecedente neurologice
C. Durata peste 30 minute
D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani) E. Fara
semne de infectie intracraniana
(pag. 1080)
Tratamentul unei convulsii simple la copil

cuprinde:
A. Antipiretice
B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
C. Antibioterapie, la nevoie
D. Bronhodilatatoare
E. Antitusive
(pag. 1081)
*6
Care este situatia in care RMN cerebrala este utila in

diagnosticul copilului cu epilepsie?
A. Numai la sugar
B. Numai inainte de interventia chirurgicala
C. In epilepsiile generalizate
D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau
simptomatica
E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN
functionala.
(pag. 1082)
*7
Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de

varf-unda de 3 Hz si prognostic bun este:
A. Epilepsia grand mal B.

Epilepsia petit mal C.
Sindromul West
D. Sindromul Dravet
E. Sindromul Lenox-Gastaut
(pag. 1083)
Pag. 114 din 150
*8
In epilepsia copilului, triada : spasme in flexie,

hipsaritmie la EEG si regresia achizitiilor este
caracteristica:
13 Convulsiile febrile simple la sugar si copil:

A. Apar la copilul intre 3 luni si 5 ani
A. Sindromului West B.
B. Au caracter tonico-clonic generalizat
Sindromului Dravet C.
Sindromului Doose D.
C. Nu se asociaza cu semne de infectie

intracraniana
Epilepsiei grand mal E.
D. Sunt precedate de antecedente neurologice E.
Epilepsiei petit mal (pag.
Determina dezvoltare psihomotorie deficitara (pag. 1080)
1083)
*9
La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aparute

la EEG sunt caracteristice sindromului:
A. West
B. Dravet
C. Lennox-Gastaut
D. Doose E.
Down (pag.
Tema nr. 72
Infecii ale tractului respirator la copil (Angine i faringite,
Infecii bronho-pulmonare la sugar i copil)
*1
1083)
Care din urmatoarele afirmatii legate de

rinofaringita acuta este adevarata:
A. Aproape exclusiv de origine bacteriana

* 10
In epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice

au urmatoarea caracteristica:
A. Sunt atone
B. Apar mai ales la sugar
C. Sunt localizate pe un hemicorp
D. Prognosticul este infaust
E. Sunt tonico-clonice generalizate
(pag. 1083)
11 Care sunt caracteristicile encefalitei acute herpetice
la copil?
A. E mai frecventa la copilul mare si adolescent
B. Debutul este supraacut
C. Convulsiile apar la 48-72 de ore de la debut
D. Crizele focale brahiofaciale
E. Evolutia spre stare de mal epileptic
(pag. 1079)
12 In cadrul epilepsiilor copilului, sindromul
West este caracterizat de:
B. Afecteaza mai ales copiii mici

C.
Evolutie prelungita 2-3 saptamani D.
Necesita obligatoriu antibioterapie E.
Este
rara la copii
(pag. 1068)
*2
In anginele si faringitele copilului, etiologia virala se

manifesta mai degraba prin:
A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor

B. aspect eritemato-pultaceu
C. abces retrofaringian
D. angina pseudomembranoasa
E. angina veziculoasa
(pag. 1068)
*3
Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile la copil se

face prin urmatoarea asociere:
A. ampicilina plus gentamicina

B. cefalosporine de generatia III asociate cu
vancomicina sau rifampicina
A. Aparitia dupa primul an de viata
C. penicilina plus doxiciclina
B. Face parte din formele usoare de epilepsie
D. cefalosporine plus gentamicina E.
C. Spasme in flexie
penicilina plus flourochinolone (pag.
D. Hipsaritmie la EEG E.
1101)
Regresia achizitiilor
(pag. 1083)
Pag. 115 din 150
*4
In diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea

PCR in secretiile nazale este utila in identificarea
urmatorului germen:
A. Streptococ betahemolitic
B. E. coli
C. Proteus
D. Mycoplasma E.
Chlamydia. (pag.
1101)
*5
Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie sa

cuprinda urmatoarea interventie:
Care sunt indicatiile pentru efectuarea

radiografiei toracice in bronita acuta?
A. febra inexplicabila, mai ales la sugar

B. etiologia virala
C. tuse persistenta insotita de tahipnee
D. pneumonii recidivante
E. suspiciune de inhalare de corp strain
(pag. 1100)
10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune:
A. antibioterapie de urgenta i de prima intentie
A. obligatoriu antibioterapie
B. spitalizarea cazurilor grave
B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice C.
C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la cei cu

varsta mai mica de 3 ani
antibioterapie in caz de febra persistenta D. badijonaj

lingual cu solutii de Nistatin
E. efort fizic sustinut
D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca

mycoplasma
E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
(pag. 1100)
(pag. 1101)
11 Rinofaringita copilului:
Tabloul clinic al rinofaringitei acute

presupune:
A. rinoree anterioara/posterioara
B. tuse iritativa
C. raluri bronice
D. modificari Rx
E. obstructie nazala
A. Este aproape exclusiv de origine virala

B. Afecteaza mai ales copiii de varsta scolara
C. Este cea mai frecventa patologie infectioasa la copil
D. Are evolutie spontan favorabila
E. Se poate complica cu otita medie
(pag. 1068)
(pag. 1068)
12 Tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei acute la

sugar include:
Care din urmatoarele afirmatii despre

anginele acute sunt adevarate?
A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale

amigdalelor palatine
B. cel mai adesea sunt virale
C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
D. febra este adesea ridicata
E. tratamentul antibiotic se folosete de rutina
(pag. 1068)
8
Urmatoarele sunt caracteristice pentru

broniolitele acute ale sugarului:
A. varsta sub 2 ani

B. apar in epidemii vara
C. sunt frecvent virale
D. examinarile complementare sunt obligatorii
E. pot fi precedate de rinofaringita acuta
(pag. 1099)
A. Dezobstructie nazala cu ser fiziologic

B. Fractionarea meselor
C. Kinetoterapie respiratorie
D. Antibioterapie numai in caz de suprainfectie
bacteriana patenta
E. Pozitie procliva dorsala la unghi de 30 grade
(realizat cu ham de siguranta)
(pag. 1099-1100)
13 Strategia antibiotica din pleuropneumopatiile copilului
cuprinde:
A. Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu
vancomicina sau rifampicina
B. Tratament empiric cu penicilina pana la sosirea
antibiogramei
C. Utilizarea de prima intentie a macrolidelor
D. Tratament intravenos minim 15 zile
E. Durata totala a tratamentului de 6 saptamani
(pag. 1101)
Pag. 116 din 150
Tema nr. 73
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la copil
1
Care sunt examinarile complementare necesare

in astmul bronsic la copil?
A. Ancheta alergologica
B. Prick test cutanat
C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
D.
Testare alergeni alimentari E.
Testare alergeni respiratori (pag.

1092)
2
Factorii de risc endogeni pentru alergiile

respiratorii la copil sunt:
A. Teren genetic
B. Factori emotionali
C. Infectiile respiratorii
D. Poluarea atmosferica
E. Obezitatea
(pag. 1092)
3
Care din urmatoarele sunt semne de atopie personala

utile in diagnosticul astmului alergic?
A. Psoriazis
B. Eczema
C. Rinita atrofica
D. Rinita sezoniera
E. Alergie alimentara
(pag. 1092)
*4
Care dintre urmatoarele reprezinta

tratamentul de fond folosit in astmul
intermitent?
*5
In astmul alergic sever se poate folosi ca tratament

asociat urmatoarea substanta:
A. Omalizumab B.
Propranolol C.
Histamina
D. Aspirina
E. Ranitidina
(pag. 1093)
6
Tratamentul rinitei alergice intermitente consta

in:
A. Evictiune alergenica B.
Corticoizi inhalator C.
Histamina
D. Cromone
E. Decongestionante
(pag. 1093)
*7
Care este criteriul de gravitate care poate anunta

stop respirator iminent in astmul bronsic la copil?
A. Dispneea la efort
B. Bradicardia
C. Ralurile sibilante D.
PEF peste 80% E. SaO2
90-95% (pag. 1095)
*8
Care este tratamentul de fond de prima intentie in

nivelul 1 din astmul bronsic dupa GINA 2006?
A. Corticoizi inhalatori in doze slabe

B. Antileucotriene
C. Betaadrenergice cu actiune prelungita
D. Teofiline retard
E. Anti IgE
(pag. 1098)
*9
Care este tramentul crizei de astm bronsic dupa

GINA2006?
A. Corticoizii inhalatori
A. Corticostreroizi in doze slabe
B. Corticoizii per os
B. Histamina
C. Inhibitorii de leucotriene
C. Adrenalina
D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de actiune
D. Antileucotriene
E. Astmul intermitent nu are tratament de fond

(pag. 1093)
E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie

(pag. 1098)
Pag. 117 din 150
10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate

defini prin urmatorii parametrii:
A. Fara limitarea activitatilor
B. Fara simptome nocturne
C. Valoarea VEMS/PEF sub 80% D.
Fara exacerbari
E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
(pag. 1096)
11 Urmatoarele afirmatii in legatura cu examinarile
complementare in astmul alergic sunt adevarate:
A. Se indica ancheta alergologica personala si familiala
B. Pentru testarea sensibilitatii de tip 1 se
efectueaza prick-test cutanat
Tema nr. 74
Infeciile urinare la copil. Leucocituria
medicamentelor
1
In pielonefrita acuta la copil, bandeleta urinara

este utila pentru determinarea:
A. Cilindrilor leucocitari
B. Leucocituriei
C. Nitritilor
D. Hematuriei
C. La copilul sub 36 de luni se dozeaza IgE totale
E. Cristalelor birefringente
D. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii alimentari
(pag. 1105)
E. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii respiratorii
*2
Care este examinarea complementara de prima

intentie in pielonefrita la copil?
A. Hemograma
B. Urocultura
(pag. 1092)
C. Bandeleta urinara D.
12 Care dintre urmatorii parametri definesc astmul

controlat dupa GINA 2006:
Ecografia renala E.
A. Simptome diurne mai mult de 2 pe saptamana

B. Prezenta limitarii activitatilor
Hemocultura
(pag. 1105)
*3
C. Prezenta simptomelor nocturne

D. Utilizarea beta-2 agonistilor de maxim doua ori pe
saptamana
Entitatea patologica depistata prin cistografie

retrograda efectuata la copil cu pielonefrita este:
A. Insuficienta renala cronica

B. Refluxul vezico-ureteral
E. Lipsa exacerbarilor
(pag. 1096)
C. Ptoza renala
13 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu rinita

alergica persistenta la copil sunt adevarate?
D. Malformatiile vasculare renale
A. Are manifestari de hipersensibilitate imediata induse de

IgE
B. Simptomele de obstructie nazala cronica sunt
importante
C. Diagnosticul este esentialmente bazat pe
examenele complementare
D. Este indicat tratamentul medicamentos local
E. Este indicata imunoterapia specifica
(pag. 1094)
E. Cicatricile renale
(pag. 1105)
4
Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al

pielonefritei copilului este necesara in caz de:
A. Uropatie malformativa cunoscuta

B. Varsta < 3 luni
C. Sindrom septicemic
D. Imunodepresie
E. Urocultura pozitiva pentru enterococ
(pag. 1106)
Pag. 118 din 150
*5
Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei

copilului, care din afirmatii este adevarata?
A. Dureaza 10 zile in total

B. Este obligatoriu intravenos
C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator
(pag. 1106)
*6
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie, nitriti)

B. Prezenta febrei
C. Prezenta durerii lombare
D. Prezenta sindromului inflamator
E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana
unica
7
(pag. 1106)
Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita
copilului consta in:
A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de

rezultatele antibiogramei
B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice,
ciprofloxacina poate fi luata in considerare in
prepubertate
Tratamentul cistitei copilului consta in:
A. Ceftriaxon (i.v sau i.m)

B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C. Nu este necesara prevenirea recidivelor
D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste cazuri
E. tratamentul instabilitatii vezicale.
(pag. 1106)
10 Principiile terapeutice in pielonefrita copilului
includ:
A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa
C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic
D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
(pag. -)
* 11 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul pielonefritei la copil este adevarata?
A. La sugari, fluorochinolonele pot fi utilizate ca si la adult
B. Tratamentul de atac dureaza 2-4 zile
C. Daca germenul identificat este un enterococ se recomanda
ceftriaxon
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
E. Cotrimoxazolul este indicat pentru tratamentul oral de

intretinere inaintea varstei de 1 luna
D. Prevenirea si tratamentul costipatiei
(pag. 1106)
E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere

(pag. 1106)
*8

diagnosticul de pielonefrita la copil este adevarata?
A. Se confirma in caz de leucociturie de peste

104/ml chiar fara bacteriurie
B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii unice
peste 105/ml
C. Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml i prezenta unei bacteriurii unice peste
105/ml
Tema nr. 75
Boli de nutriie la copil (Diabetul zaharat tip 1 i 2 la copil,
Obezitatea la copil)
1
Sindromul cardinal in diabetul zaharat la copil

este compus din:
A. Poliurie osmotica
D. Se confirma in caz de hematurie microscopica
B. Transpiratii profuze
E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
C. Polidipsie
(pag. 1105)
D. Polifagie
E. Scadere in greutate
(pag. 1109)
Pag. 119 din 150
Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta prin:
A. Bradipnee
Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate

pune in urmatoarele situatii:
B. Deshidratare globala
A. Glicozurie plus cetonurie
C. Greturi, varsaturi D.
B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
Dureri abdominale E.
C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
Astenie
D. crestere in greutate
E. apetit capricios
(pag. 1109)
3
Semnele clinice neuroglicopenice in hipoglicemia

din diabetul zaharat la copil sunt:
(pag. 1109)
*8
A. Hipotonia generalizata B.
In diabetul la copil, determinarea anticorpilor

anticelule insulare si anti GAD este utila in urmatoarea
situatie:
Tulburarile de vedere C.
A. Calcularea riscului de hipoglicemie
Tuburarile de echilibru
B. Diagnosticul pozitiv al bolii
D. Tulburarile de constienta
C. Confirmarea caracterului autoimun
E. Convulsiile, astenia
D. Confirmarea cetoacidozei
E. Confirmarea caracterului insulinodependent
(pag. 1111)
*4
Obezitatea de gradul I la copil se defineste prin

urmatorul element:
(pag. 1109)
*9
In managementul diabetului la copil, Hb glicata

trebuie sa aiba o valoare:
A. IMC peste percentila 50
A. Sub 3% B.
B. IMC peste percentila 75
Sub 5%
C. IMC peste percentila 97
C. Sub 7,5% D.
D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala
Peste 9%
E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala
E. Peste 10%
(pag. 1121)
(pag. 1111)
Tratamentul medicamentos sau chirurgical in

obezitatea la copil este indicat la:
A. Copiii cu obezitate comuna
* 10
Care este masura terapeutica ce se poate aplica la un

copil autonom cu diabet zaharat?
B. Adolescent cu obezitate morbida
A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese Insulina

B. cu actiune lenta dimineata Gustare la ora 10
C. Esecul masurilor dietetice
C. Maxim 2 injectii pe zi
D. Esecul masurilor de suport psihologic
D. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
E.
(pag. 1122)
(pag. 1111)
*6
Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu

managementul chirurgical al obezitatii la copil este
adevarata?
A. Este o masura de prima intentie

B. Se indica mai ales in obezitatea comuna C. Este
contraindicat la adolescentul mare D. Consta in
aplicarea unui inel gastric
E. Este contraindicat in obezitatea morbida
(pag. 1122)
* 11
Care este investigatia utila in confirmarea caracterului

insulinodependent al diabetului zaharat la copil?
Glicozuria
A. Cetonuria Glicemia
B. a jeun
C. Peptidul C cu valori foarte reduse inainte de tratament
D. Rezerva alcalina mai mica de 15 mEq/l
E.
(pag. 1109)
Pag. 120 din 150
Tema nr. 76
Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen
medicamentelor
1
Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou

nascutului este constituit din:
A. Activitate cardiaca
B. Respiratie
C. Culoare
*5
Care este afirmatia ce defineste retardul de crestere

intrauterina a nou nascutului?
A.
Greutate la nastere sub 2500 g B.
Greutate la nastere sub 2000 g C. Greutate

la nastere sub 1500 g
D. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala
este inferioara percentilei 10
E. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala
este inferioara percentilei 50
(pag. 1033)
6
Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in infectia

materno-fetala?
D. Tonus, reactivitate
A. Streptococ B B.
E. Eliminarea meconiului
E. Coli
(pag. 1031)
2
In evaluarea nou nascutului, serologia materna

in sarcina trebuie sa cuprinda:
A. HIV
B. HBV, HCV
C. Rujeola
D. Rubeola
E. Sifilis, toxoplasmoza
(pag. 1031)
3
Ingrijirea nou nascutului la termen implica

urmatoarele interventii care se efectueaza sistematic
la nastere:
A. Administrarea de vitamina D B.
Administrarea de vitamina K
C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 de ore de
viata
C. Pneumococ
D. Enterococi
E. Listeria monocitogenes
(pag. 1033)
7
Scorul Silverman din sindromul de detresa

respiratorie a nou nascutului este compus din:
A. Bataia aripilor nazale

B. Balans toraco-abdominal
C. Tiraj intercostal, geamat respirator
D.
Deprimare xifoidiana E.
Cianoza
generalizata
(pag.
1034)
*8
La nou nascutul normal primul meconiu trebuie

emis la:
A. O ora de la nastere
B. 6 ore de la nastere
C. 24 de ore de la nastere D. 48
E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore dupa

nastere
de ore de la nastere E. 72 de ore
(pag. 1032)
de la nastere (pag. 1032)
*4
Varsta gestationala in cazul prematuritatii este:
A. Sub 40 de saptamani
B. Peste 42 de saptamani C.
Sub 37 de saptamani D. Sub 30
de saptamani
E. Sub 28 de saptamani
(pag. 1032)
*9
Metoda recomandata pentru depistarea precoce

a icterului neonatal este:
A.
Dozarea sangvina a bilirubinei B.
Bilirubinometria
transcutanata
C.
Examenul sumar de urina

D. Determinarea grupului sangvin al mamei si copilului
E.
Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru de

sarcina
(pag. 1032)
Pag. 121 din 150
* 10
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu

curba ponderala a nou-nascutului este adevarata?
*3
Afectarea hematologic n lupusul eritematos

diseminat este reprezentat n principal de
Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de

A. 25% din greutatea de la nastere
A. limfocitoz constatat la 2 determinri
B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de

10% din greutatea de la nastere
C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa se faca in
C. leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
D.
prima luna de viata

Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala dupa
nastere
E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai rapida

comparativ cu alimentatia cu lapte matern
(pag. 1032)
B. trombopenie > 100G/L

D. anemie feripriv E.
trombocitoz (pag.
1138)
*4
Identificai manifestarea clinic posibil n

LED
A. fotosensibilitate normal
B. alopecie
* 11
Care parametru primeste 0 puncte la calculul

scorului Apgar?
A. Activitate cardiaca peste 100/min

B. Respiratia neregulata
C. Cianoza generalizata sau paloarea
D. Flectarea celor 4 membre
C. endocardit septic
D. artrite erozive
E. ulceraii genitale
(pag. 1138)
*5
Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus
E. Reactivitate slaba (geamat, grimasa)
A. afectarea renal este de tip interstiial
(pag. 1031)
B. nu necesit monitorizarea creatininei
Tema nr. 77
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul
antifosfolipidic (SAFL)
pag. 1138-1142
*1
Diagnosticul n lupusul eritematos discoid

presupune existena
C. necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru

diagnostic
D. sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal
E. nu determin glomerulonefrit proliferativ
(pag. 1139)
6
Urmtoarele criterii definesc sindromul

antifosfolipidic
A. cel puin un episod de tromboz venoas

profund sau arterial
A. rash-ului malar
B. cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie
B. pericarditei constrictive
C. cel puin o natere prematur nainte de

sptmna a 34-a de sarcin
C. artritelor erozive
D. ulceraiilor mucoasei gastrice
E. ac anti-RNP
(pag. 1138)
*2
Lupusul eritematos diseminat
D. absena anticoagulantului lupic la dou

determinri succesive
E. detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive
la valori < 40U
(pag. 1142)
A. este o boal autoimun organ-specific

B. asociaz autoimunitate ndreptat mpotriva
componentelor citoplasmatice
C. afecteaz predilect femeile post-menopauz
D. prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare
E. survine doar la vrst tnr (15 45 ani)
(pag. 1138)
Pag. 122 din 150

autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt
corecte
A. AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt

specifici + +
B. ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C. ac anti-Sm sunt specifici LED
D. C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai
puseelor n LED
E. Anticardiolipinele IgG i IgM sunt specifice LED
(pag. 1140)
8
Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul

unui LED
Tema nr. 78
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice,
diagnostice i principii de tratament
pag. 1136-1137
*1
Identificai anticorpii cu specificitate nalt

pentru poliartrita reumatoid
A. anticorpii antinucleari (AAN);

B. ac anti-CCP;
C. factorul reumatoid D.
ac anti-centromer E.
A. dozarea ac anti-ADN
anti-ADN
B. deteminarea ac anti-limfocitari
(pag. 1136)
C. determinarea C1q
D. testul Coombs granular
*2
ac
Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic

n lupusul eritematos sistemic sunt reprezentai de
E. dozarea anti-ECT
A. anticorpii antinucleari (AAN) B.
(pag. 1140)
ac anti-histone
C. ac anti-ADN
Asocierea LED sarcin presupune
A. risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii
D. anticoagulantul lupic
B. risc de eclampsie
E. ac anti-antigene nucleare solubile
C. rar lupus neonatal
(pag. 1136)
D. boal stabilizat de cel puin 3 luni E. risc
*3
de retard de cretere a ftului (pag. 1141)

10 Bilanul iniial n LED presupune
A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA B.
factor reumatoid
Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ,

cu excepia
A. ac anti-RNP
B. ac anti-centromer
C. ac anti-histone
C. test Coombs globular D.
D. ac anti-ADN E.
ionogram sanguin E. puncie
ac anti-PM1 (pag.
biopsie renal (pag. 1140)
1136)
*4
* 11
Dintre anticorpii anti-antigene nucleare solubile (antiECT), in lupusul eritematos diseminat intalnim in
primul rand, fiind foarte specifici:
Anticorpii anti-Sm (Smith)
A. Anticorpii anti-RNP (anti-ribonucleoproteine)

B. Anticorpii anti-histone
Precizai afirmaia corect privind ac anti- ENA
A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul

eritematos sistemic
B. ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate
C. ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus
medicamentos
C. Anticorpii antifosfolipidici
D. ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita

reumatoid
D. Anticorpii antibeta-2-glicoproteina1 (beta-2-GP-1)
E. ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
E.
(pag. 1140)
(pag. 1136)
Pag. 123 din 150
*5
Alegei afirmaia fals referitoare la

anticorpii antinucleari
A. prezint specificitate nalt pentru lupusul

eritematos discoid
B. sunt prezeni la 95% din cazurile de LED C.
includ ac anti-ADN i anti-ENA
D. sunt de interes diagnostic n colagenoze
10 Vasculitele necrozante primitive

A. definesc o bol autoimun organ-specific
B. n boala Wegener ac anti-cANCA prezint
specificitate nalt
C. ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita
D. sindromul Churg-Strauss pozitiveaz ac anti-p- ANCA
E. anti-proteinaz-3 sunt de tip p-ANCA
E. anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut

conjunctiv
(pag. 1137)
(pag. 1136)
11 Imunoglobulinele monoclonale
Anticorpii asociai sindromului

antifosfolipidic sunt:
A. sunt tipate prin imunofixare

B. peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
A. anticoagulantul lupic; B.
C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom
anti-proteinaza 3
D. nu pot fi identificate n limfoame i colagenoze E. se
C. anti-beta2-glicoproteina 1
identific prin electroforeza protidelor serice (pag. 1137)
D. anti-mieloperoxidaz
E. anti-cardiolipin
(pag. 1137)
7
Care din urmtoarele afirmaii privind

anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus

medicamentos
B. sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti- SCL-70
C. ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflmatorii
D. ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului
eritematos sistemic
E. sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti- centromer
(pag. 1136)
8
Principiile de tratament i monitorizare pe termen

lung a unei boli autoimune vizeaz
12 Anticorpii antifosfolipidici sunt reprezentati de:

A. Anticorpi anti-CCp (anti-peptid ciclic citrulinat)
B. Anticorpi antibeta-2 glicoproteina 1 (beta-2GP-1)
izotipi IgG si IgM
C. Anticoagulantul lupic
D. Anticorpi anti-SCL-70
E. Anticardiolipinele izotipi IgG si IgM
(pag. 1136-1137)
13 Identificati anticorpii specifici in lupusul
eritematos diseminat:
A. Anticorpii anti-ADN
B. Anticorpii antinucleari (AAN)
C. Anticorpii anti-ribonucleoproteina (anti-RNP) D.
Anticorpii anti-Sm (anti-Smith)
E. Anticorpii anti-centromer
A. corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient

tratamentul simptomatic
(pag. 1136)
B. imunosupresoarele se adreseaz formelor

corticodependente
14 Precizati care sunt afirmatiile corecte privind patologiile

autoimune:
C. scderea dozelor de cortizon necesit

administrarea imunosupresiei
A. Factorul reumatoid este specific poliartritei

reumatoide
D. imunoterapia cu anti-TNF- este un tratament

simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid
B. Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) sunt frecvent intalniti

in lupusul erimatos diseminat (LED)
E. suprimarea factorilor declanatori
C. Anticorpii anticentromer sunt asociati sindromului

CREST
(pag. 1137)
9
Principalele patologii autoimune
A. prezint o frecven crescut la femei
D. Anticorpii antinucleari (AAN) sunt frecventi in lupusul

erimatos diseminat, dar sunt putin specifici
B. sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
E. Anticorpii anti-Jo-1 sunt asociati cu miozite

inflamatorii
C. nu prezint factori favorizani
(pag. 1136)
D. survin pe fondul predispoziiei genetice

E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu
(pag. 1136)
Pag. 124 din 150
Tema nr. 79
Indicaii i strategii de utilizare a principalelor
examene imagistice
pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag.
1151 Tabelul 3
1
Care dintre urmtorele afeciuni constituie

contraindicaie n cazul efecturii unei radiografii
Contraindicaiile absolute n cazul folosirii

rezonanei magnetice ca metod de diagnostic sunt
A. fibroza nefrogenic
B. pacemaker
C. corpii strini metalici
D. claustrofobia E.
costul ridicat (pag.
1150)
6
A. sarcina
6.Radiografia simpl se folosete n cazul

urmtoarelor urgene diagnostice
B. disecia de aort C.
A. insuficien renal acut obstructiv
apendicita
B. embolie pulmonar C.
acut
D.
colecistita
pneumoperitoneu D.
E. insuficiena renal sever n caz de utilizare a

substanelor de contrast vasculare
(pag. 1149)
ocluzie intestinal
Care sunt avantajele utilizrii ecografiei
E. compresiune medular
(pag. 1151)
*7
A. rapiditatea
B.
este
costurile reduse C.
neiradiant
D.
Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit

utilizarea CT cerebral
A. malformaia arterio-venoas
B. accident vascular cerebral sub anticoagulant
neinvazivitatea
C. pneumocefalie
E. este operator dependent
D. tulburri ale strii de contien
(pag. 1149)
*3
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul utilizrii

computer tomografiei ca metod de diagnostic
E. epilepsie
(pag. 1152)
*8
n cazul uni politraumatism al ntregului corp,

care este metoda de urgen diagnostic folosit
A. folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse

de contrast vasculare
A. computer tomografic B.
B. utilizeaz rezonana magnetic nuclear
rezonan magnetic C.
C. utilizeaz radiaii radioactive
radiografia
D. se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
D. ecografia
E. este neiradiant
(pag. 1149)
E. ultrasonografie
Printre contraindicaiile computer

tomografiei se numr
A. femei gravide
B. alergia
C. insuficiena renal terminal
D. malformaii fetale
E. epilepsia
(pag. 1150)
(pag. 1153)
*9
n cazul crei afeciuni se efectueaz RMN

medular de urgen
A. spondilodiscit
B. hernie de disc
C. tumori intrarahidiene
D. compresiune medular
E. rahialgii
(pag. 1154)
Pag. 125 din 150
* 10
A.
B.
C.
D.
10.n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de

diagnostic este preferat la un pacient simptomatic
radiografia cranian CT
Care dintre urmatoarele caracteristici ale

furunculului nu este corecta
cerebral rezonan
A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu produsa

de streptococul beta-hemolitic
magnetic scintigrafia
B. Este un nodul centrat de fir de par
tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
C. Are evolutie spre necroza si eliminarea

burbionului
E.
D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o

complicatie a furunculului.
(pag. 1154)
* 11
*3
Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei

rezonante magnetice nucleare fara injectare de
substanta de contrast este:
A. Sarcina
B. Insuficienta renala cronica
C. Prezenta unui pacemaker
D. Alergia la substanta de contrast iodata
E. Diabetul zaharat
(pag. 1149-1150)
E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice

sau antibiotice locale.
(pag. 1169)
4
Impetigo se caracterizeaza prin
A. Stare generala alterata, febra si frisoane

B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale
C. Localizare periorificiala
D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si varstnici
E. Contagiozitate mare
(pag. 1169)
Tema nr. 80
Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice
pag. 1168-1172
*1
Precizati care afirmatie este falsa
A. Pielea nu este sterila

B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si
nefoliculare
C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in
majoritatea cazurilor
D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt produse
de cocii Gram +
(pag. 1168)
*2
Care dintre caracteristicile foliculitei nu este

adevarata
A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu

B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene
nefoliculare
C. Are ca leziune elementara papulo-pustula
*5
Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul

infectiilor cutanate stafilococice este adevarata
A. In formele localizate este suficienta toaleta cu apa si

sapun, antiseptice si antibiotice topice
B. Indiferent de forma clinica este necesara
antibioterapie per os
C. Indiferent de forma clinica este necesara
spitalizarea si antibioterapie iv
D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie
E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4
saptamani.
(pag. 1169)
*6
Erizipelul se caracterizeaza prin
A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros. B.

Debuteaza sub forma unei pustule foliculare
centrata de fir de par
C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
D. Este necesar intodeauna examenul histopatologic pentru
stabilirea diagnosticului.
E. Stare generala alterata, febra, frisoane.
(pag. 1170)
D. Se poate localiza la barba

E. In majoritatea cazurilor este produsa de
stafilococul aureu.
(pag. 1168)
Pag. 126 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de erizipel

sunt adevarate
* 11
A. Fasceita necrotizanta este o complicatie generala

a erizipelului
A. Erizipelul este o dermohipodermita acuta de etiologie

stafilococica
B.
Diagnosticul erizipelului se sprijina obligatoriu pe date
C. microbiologice
B. Fasceita necrotizanta este favorizata de administrarea

antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. Indiferent de forma clinica de erizipel este necesara
spitalizarea de urgenta
D.
D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de electie

E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
E.
(pag. 1170)
8
Candidozele cutaneo-mucoase au
urmatoarele caracteristici
Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe C.
Se
trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni D. Diagnosticul

de certitudine se pune pe baza
examenului clinic
E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat
(pag. 1171)
9
Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza

dermatofitoza pielii glabre
Debutul erizipelului este insidios, cu temperatura usor

crescuta (37,5-38 grade Celsius), fara frisonete
Clinic se constata prezenta unui placard inflamator infiltrat,
cu extindere centrifuga rapida
Tratamentul etiologic include vaccinarea
antitetanica
(pag. 1169-1170)
A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si la nivelul

pliurilor mici cutanate.
B.

erizipel este adevarata?
Tema nr. 81
Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul si
hipertiroidismul
pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara
subcapitolul III pag 1225
1
Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul

cu antitiroidiene de sintez:
A. GOT, GPT la intervale regulate
A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului
B. Hemoleucogram la intervale regulate
B. Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul

inversat
C. Proteina C reactiv bilunar
C. Este foarte dureroasa
Tireoglobulina la 3 luni (pag.
D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu extindere

centrifuga
1223)
E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.

(pag. 1171)
10 Kerionul este
D. Bilirubina total lunar E.
*2
n insuficiena tireotrop exist:
A.
TSH crescut cu FT4 crescut B.
TSH normal cu FT4 crescut C. TSH

sczut cu FT4 crescut
A. O candidoza cutanata suprainfectata
D. TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora
E. TSH crescut cu FT4 sczut
C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti patogeni
(pag. 1224)
D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de

adenopatii satelite frecvente
E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur.

(pag. 1171-1172)
Complicaiile hipotiroidismului sunt:
A. Insuficien coronarian
B. Blocuri de ramur
C. Coma mixedematoas
D. Depresie
E. Stenoz mitral
(pag. 1225)
Pag. 127 din 150
*4
n insuficiena corticotrop (insuficiena

suprarenal central) exist:
*9
Care este durata tratamentului cu antitiroidiene de

sinteza in boala Basedow:
A. Melanodermie
A. Doua luni B.
B. Paloare
Trei luni C.
C. Hipertensiune arterial
Sase luni D. Un
D. Surplus ponderal
an
E. Semne de virilizare
E. Optsprezece luni
(pag. 1227)
(pag. 1222)
10 Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni

suspeci sunt:
Care sunt examinrile biologice n gua simpl:
A. TSH
B. Dozarea ATPO i antiTG
A. Nodul hipoecogen
C. n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor

antireceptor TSH
B. Nodul hiperecogen
C. Prezenta microcalcificarilor in nodul
D. Ioduria pe 24 de ore
D.
E. Dozarea tireoglobulinei
Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler (pag. 1219)
(pag. 1216)
*6
n hipertiroidismul indus de amiodaron:
Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler E.
11 Semnele clinice de hipometabolism intalnite la pacientii

cu hipotiroidism sunt:
A. Ecografia Doppler tiroidian arat

hipervascularizaie tiroidian
A. Frilozitatea
B. Scintigrafia este fixant
C. Bradicardia D.
C. Exist o patologie tiroidian preexistent
Macroglosia E.
D. Ecografia Doppler tiroidian este normal
Constipatia (pag.
E. Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
1224)
(pag. 1223)
12 La o femeie cu hipertiroidism, scintigrafia tiroidiana

cu Tc radioactiv 99 este contraindicata:
*7
Diagnosticul de hipertiroidism frust

presupune:
B. Disparitia treimii externe a sprancenelor
A. In timpul sarcinii B.
A. TSH sczut cu FT4 crescut B.
In infectiile virale C. In
TSH sczut cu FT4 sczut C. TSH
timpul alaptarii
sczut cu FT4 normal D. TSH crescut
D. In cazul alergiei la iod
cu FT4 crescut
E. In timpul tratamentului cu interferon
E. TSH crescut cu FT4 normal

(pag. 1221)
(pag. 1221-1222)
*8
Boala Basedow este confirmat de:
A. Anticorpi antitireoglobulin crescui
13 Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care

arata leziuni putin sau deloc suspecte sunt:
B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
A. Nodul hipoecogen B.
C. TSH crescut
Chist pur anecogen C.
D. Proteina C reactiv crescut
Nodul hiperecogen
E. Anticorpi antiperoxidaz crescui
D. Halou complet cu umbre marginale
(pag. 1221)
E. Slaba vascularizatie la ecografia Doppler

(pag. 1219)
Pag. 128 din 150
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult definiie, diagnostic,
complicaii acute, complicaii cronice, algoritm
terapeutic, monitorizare, principii, management
pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale din tratamentul cu insulina, pag.
1250.
*1
Diabetul zaharat se definete prin:
A. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,16g/l;
B. Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l; C.
Glicemie a jeun n snge venos mai mare de
1,26g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
2g/l n orice moment al zilei;
D. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de
1,20g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l n orice moment al zilei;
E. Glicemie postprandial mai mare de 1,40g/l;
(pag. 1236)
*2
Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat

patogenic:
A. Insulinorezistena muscular i hepatic; B.

Citoliza hepatic;
C. Pancreatita cronic alcoolic;
D. Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor
beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabil
de un deficit de insulin;
E. Amiloidoza pancreatic.
(pag. 1236)
*3
Coma diabetic hiperosmolar se

caracterizeaz prin:
A. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i pH

arterial mai mic de 7,30;
B. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i bicarbonat
plasmatic mai mic de 15mmol/l;
C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l i pH
arterial mai mic de 7,30;
*4
Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat

tip 1 se face cu:
A. Metformin;
B. Metformin i sulfamide hipoglicemiante; C.
Insulin;
D. Glinide;
E. Sulfamide hipoglicemiante;
(pag. 1250)
*5
Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect

echilibrul metabolic:
A. Zilnic;
B. Sptmnal; C.
Lunar;
D. Din cele 2-3 luni precedente; E.
Anual;
(pag. 1249)
6
Retinopatia diabetic neproliferativ se

caracterizeaz prin:
A. Dilatare capilar; B.
Microanevrisme;
C.
Exudate;
D. Hemoragii; E.
Neovase. (pag.
1244)
7
Nefropatia diabetic incipient se

caracterizeaz prin:
A. Microalbuminurie anormal cuprins ntre

30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i
299mg/g creatinin);
B. Macroalbuminurie (albumin mai mare de
300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g
creatinin);
C. Tensiune arterial normal; D.
Filtrare glomerular normal; E.
Sindrom edematos;
(pag. 1245)
8
Efectele secundare ale tratamentului cu insulin

sunt reprezentate de:
D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l i

osmolaritate mai mare de 350mmol/l;
A. Hipoglicemie;
E. Osmolaritate cuprins ntre 310 mOsm/kg i

315mOsm/kg;
Alergie;
(pag. 1241)
D. Lipodistrofii hipertrofice;
B. Ctig n greutate n caz de supradozare; C.
E. Hirsutism;
(pag. 1250)
Pag. 129 din 150
Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt

reprezentate de:
A. Malformaii, avort; B.
Microsomie;
C. Retard de maturare;
D.
Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale; E.
Hipertensiune gravidic i preeclampsie; (pag. 1251)

10 Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet
zaharat presupune:
Tema nr. 83
Obezitatea la aduli
medicamentelor
1
Sindromul metabolic are urmtoarele

elemente:
A. HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an; B.
A. Insulinorezisten; B.
Glicemie venoas a jeun, 1 dat pe lun;
Diabet zaharat;
C. Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe

an;
C. Hipertensiune arterial; D.
Obezitate ginoid;
D. Microalbuminurie, 1 dat pe an; E.
E. Hiper HDL colesterolemie.
Creatinemie a jeun 1 dat pe an. (pag. 1253)
(pag. 1276)
11 Caracteristicile clinice ale polineuropatiei diabetice

sunt:
Obezitatea secundar este dat de:
A. Hipotiroidism; B.
A. Afectarea este bilaterala si simetrica
Hipertiroidism; C.
B. Afectarea este distala la inceput
Factori genetici; D.
Hipocorticism;
C. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare
E. Hipercorticism;
(pag. 1276)
D. Se asociaza hipertensiunea arteriala
E. Tulburarile motorii sunt exceptionale si tardive
Care dintre urmtoarele afirmaii despre

Indicele de mas corporal sunt corecte:
(pag. 1246)
A. IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid; B. IMC
12 In cazul cetoacidozei diabetice, urmatoarele simptome

sunt legate de acidoza metabolica:
peste 18,5 kg/m2 semnific

subponderabilitate;
A. Starea de stupoare si obnubilare
C. IMC ntre 18,5 i 24,9 semnific greutate normal;
B. Dispneea Kussmaul
D. IMC ntre 25 i 29,9 semnific

supraponderabilitate;
C. Tahicardia
D. Hipotensiunea arteriala E.
Durerile abdominale (pag. 1239)
13 Stadiul neproliferativ al retinopatiei diabetice presupune
existenta de:
E. IMC ntre 30 i 34,5 inseamn obezitate.

(pag. 1276)
4
Complicaiile cardio-vasculare ale obezitaii sunt:
A. Hipertensiunea arterial; B.
A. Microanevrisme
Insuficiena cardiac;
B. Exudate
C. Hipotensiune arterial;
C. Zone de ischemie
D. Accident vascular cerebral; E.
D. Dilatare capilara
E. Dezlipire de retina
(pag. 1244)
Hipertrofie ventricular; (pag. 1276)

5
Complicaiile endocrine ale obezitii sunt:
A. Litiaza biliar;
B. Sindromul ovarelor polichistice; C.
Hipofertilitate;
D. Hipogonadism;
E. Boal de reflux gastroesofagian.
(pag. 1277)
Pag. 130 din 150
*6
Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepia:
A. Tulburri mentale severe; B.
11 In monitorizarea continua a pacientului obez

spitalizarea in mediul specializat este necesara in cazul:
Dependena de alcool;
A. Efectuarii testelor functionale respiratorii
C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic; D.
B. Complicatiilor somatice ce necesita investigatii si/sau un

tratament urgent
Dependena de substane psihoactive;

E. Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
(pag. 1279)
*7
Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu

excepia:
A. Sindromul metabolic; B.
Astmul;
C. Dispneea de efort;
D. Sindromul de apnee n som; E.
Sindromul restrictiv pulmonar.
(pag. 1276)
*8
Chirurgia bariatric reversibil const n:
A. By-pass gastric;
B. Gastro-duodeno anastomoz; C.
Gastrectomie total;
D. Esofagoplastie;
C. Obezitatii masive multicomplicate (pe plan

cardiorespirator si reumatologic)
D. Efectuarii activitatii fizice regulate
E. Ingrijirii multidisciplinare inainte si dupa chirurgia
bariatrica
(pag. 1278-1280)
12 Sindromul de apnee in somn regasit frecvent la adultii cu
obezitate se caracterizeaza prin:
A. Dispnee de efort
B. Sindrom restrictiv
C. Sforait nocturn
D. Apnee semnalata de catre partener/-a
E. Hipersomnolenta diurna
(pag. 1276)
13 Care din urmatoarele localizari ale cancerului sunt
descrise drept complicatii ale obezitatii la femei:
E. Gastroplastie cu inel gastric.
A. Col uterin
(pag. 1279)
B. Colon
*9
Obezitatea poate fi secundar:
A. Hipertiroidismului; B.
Hipercorticismului;
C. Hipocorticismului; D.
C. Endometru
D. Ovar
E. San
(pag. 1277)
Gutei;
E. Dislipidemiei.
(pag. 1276)
* 10
Indicele de mas corporal are la o persoan

normoponderal urmtoarea valoare:
Sub 18,5;
A.
B. Peste 40;
C. ntre 18,5 i 24,9; D.
Sub 40;
E. Peste 18,5.
(pag. 1276)
Tema nr. 84
Infeciile urinare la adult. Leucocituria
medicamentelor
*1
Leucocituria se definete (se caracterizeaz)

printr-un numr de leucocite la ECBU
A. mai mare de 10/ml B.

mai mare de 100/ml C. egal
cu 1000/ml
D. mai mare de 1000/ml
E. mai mare de 10000/ml
(pag. 1292)
Pag. 131 din 150
*2
Leucocituria cu leucocite nealterate, n cilindru,

este caracteristic pentru:
A. glomerulopatia cronic
Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la

pacienii cu sondaj vezical sunt recomandate:
B. nefropatia tubulointerstiial cronic
A. administrarea de laxative pentru a preveni

constipaia
C. feocromocitom
B. pstrarea unei diureze importante
D. tuberculoza urinar E.
C. limitarea duratei sondajului
infecia cu chlamydia (pag.
D.
1292)
splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice (pag. 1291)
*3
n pielonefrita acut simpl, durata tratamentului

antibiotic trebuie s fie de:
meninerea sacului colector n poziie decliv E.
Dintre diversele clase de antibiotice, n

tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:
A. 12 zile B.
A.
15 zile C. 18
cefalosporine
zile D.
21
fluorochinolone
zile E.
31
D. aminoglicozide
zile
(pag.
1289)
*4
La un pacient cu prostatit acut la care se instaleaz

i retenia acut de urin este indicat():
cefalosporine de generaia a 2-a B.

de
generaia
Semnele funcionale urinare prezente n

prostatita cronic sunt:
A. disurie
B. hematurie
C. nefrostomie bilateral
C. ejaculare retrograd
D. cateterism ureteral bilateral
D. anejaculare
E. cistoscopia
E. arsuri micionale
(pag. 1290)
(pag. 1290)
A. sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite

B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
C. sunt definite ca infecii dobndite dup
externarea dintr-un centru de ngrijire
D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
E. sunt foarte greu de diagnosticat
(pag. 1291)
6
Leucocituria izolat (cu uroculturi negative)

cu leucocite alterate se poate ntlni n:
C.
E. cicline
B. cateter suprapubian

infeciile urinare nosocomiale sunt adevrate?
3-a
(pag. 1290)
A. sondajul uretral
*5
10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:

A. urin tulbure i urt mirositoare
B. polakiurie
C. imperiozitate
D. febr E.
disurie (pag.
1287)
11 Criterii de cistita acuta complicata sunt:
A. Femeie intre 15 si 65 de ani fara antecedente
B. Copil mai mic de 15 ani
A. imunodepresie
C. Sarcina
B. infecie urinar decapitat de tratament

antimicotic
D. Uropatie
C. litiaz vezical
(pag. 1287)
E. Insuficienta renala
D. infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus) E.

tumoare de vezic
(pag. 1292)
Pag. 132 din 150
12 Ingrijirea unei pielonefrite acute obstructive

presupune:
*3
Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la

pacienii obezi, poate fi util:
A. Spitalizare, urgenta medico-chirurgicala
A. uroflowmetria
B. Drenaj al urinei in urgenta prin montarea unei sonde

ureterale
B. citologia urinar
C. Antibioterapie dubla parenterala, cu o durata totala de

15 zile
D. Ingrijire ambulatorie (nu impune spitalizarea) E.
Monoterapie per os cu fluorochinolone, de la
debut
C. cistografia retrograd
D. ecografia vezical la patul pacientului
E. ureteropielografia retrograd
(pag. 1295)
*4
La pacienii cu retenie acut de urin se impune:
(pag. 1289)
A. drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
13 Diagnosticul clinic al prostatitei acute

presupune:
B. drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral
A. Semne functionale urinare: disurie, polakiurie, dureri

perineale
B. Febra deseori ridicata
C. drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral

retrograd bilateral
D. drenajul de urgen al urinei prin montarea unui
prezervativ anti-incontinen
C. Prostata dureroasa si cu volum marit la tuseul rectal
E. drenajul urinei dup examen neurologic
D. Frisoane
(pag. 1295)
E. Nivelul PSA (prostatic specific antigen) ridicat
*5
(pag. 1289-1290)
Tema nr. 85
Retenia acut de urin
pag. 1295-1296
*1
Diagnosticul reteniei acute de urin este:
La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a

practicat sondaj uretral este recomandat golirea
vezical progresiv pentru a evita:
A. infecia de tract urinar

B. hematuria ex vacuo
C. dispariia reteniei azotate
D. apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice E.
apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic (pag. 1295)
6
Globul vezical se caracterizeaz prin:
A. clinic
A. bombarea regiunii lombare
B. radiologic C.
B. matitate
ecografic D.
C. durere n fosele iliace, bilateral
tomografic
D. asociere cu cefalee
E. radiourografic
E. palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina
(pag. 1295)
(pag. 1295)
*2
Retenia acut de urina este:
A. situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin

B. faz tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale
cronice
C. imposibilitatea total i brutal de a urina
D. un fenomen asociat colicii renale
E. un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la brbai
(pag. 1295)
La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul

uretral este contraindicat n urmtoarele
cazuri:
A. prostatit acut
B. traumatism de bazin C.
traumatism de uretr D.
tromboz hemoroidal
E. sechele post-accident vascular cerebral
(pag. 1295)
Pag. 133 din 150
La pacienii cu retenie acut de urin, n afara

drenajului urinei, sunt necesare msuri asociate:
13 Contraindicatiile sondajului uretral in retentia acuta de

urina sunt:
A. cuantificarea urinei recoltate B. o
A. Stenoza de uretra
bun hidratare a pacientului C. repaus la
B. Traumatismul de bazin si/sau de uretra
pat pentru 24 de ore D. tratament

anticoagulant
E. ECBU pe urina drenat
(pag. 1295)
9
Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la

care s-a realizat drenajul urinei include:
A. monitorizarea diurezei
B. monitorizarea ionogramei urinare
C. monitorizarea ionogramei sanguine
D. monitorizarea culorii urinei
E. monitorizarea tensiunii arteriale
(pag. 1296)
10 Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt
factori declanatori/favorizani ai reteniei acute de
urin?
C. Prostatita acuta +++ (severa) D.

Tumora de vezica
E. Sarcina
(pag. 1295)
Tema nr. 86
Litiaza urinar
medicamentelor
*1
Drenajul de urgen prin montarea de sond

ureteral /dublu J sau nefrostomie percutan la un
pacient cu litiaz urinar este necesar dac:
A. este vorba de litiaz recidivat
A. inhibitorii enzimei de conversie
B. colica renal este complicat
B. alfa blocante C.
C. colica renal este precedat de hematurie total
alfa stimulante D.
D. pacientul este necooperant i se anticipeaz c

nu va respecta indicaiile de tratament
beta blocante E.
morfina
(pag. 1295)
11 Urmatoarele afirmatii referitoare la retentia acuta de
urina sunt adevarate:
A. Este vorba de o imposibilitate totala si brutala de a urina
B. Impune drenajul de urgenta al urinei
C. Diagnosticul este clinic
D. Urografia intravenoasa este obligatorie pentru
confirmarea diagnosticului
E. Nu este necesara nicio examinare complementara (in
caz de dubiu o ecografie vezicala se poate dovedi
utila)
E. calculul are 5 mm
(pag. 1313)
*2
Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz

urinar se poate folosi:
A. nefrostomia percutanat
B. uretroscopia
C. cistoscopia
D. rezecia transuretral
E. litotriia extracorporeal
(pag. 1314)
*3
n colica renal simpl se administreaz:
A. diuretic
B. antibiotic i.v. apoi per os
(pag. 1295)
C. AINS i.v. apoi per os
12 Globul vezical in retentia acuta de urina se

D. alfa stimulant
A. Bombarea regiunii hipogastrice
E. morfin
(pag. 1313)
B. Matitate la percutie
C. Este dureros
D. Palparea trezeste nevoia de a urina
E. Poliurie
(pag. 1295)
Pag. 134 din 150
*4
Prevenirea recidivelor litiazei urice se

realizeaz prin:
A. acidifierea urinei
B. cur de diurez
C. regim hiperpurinic D.
tratament
diuretic
E.
Pe radiografia abdominal simpl efectuat la un

pacient cu litiaz urinar, n faa calcificrilor prezente
pe radiografie, diagnosticul diferenial al acestora se va
face cu:
A. litiaza biliar
B. calcificri ganglionare
fitoterapie
C. calcificri pleurale
(pag. 1314)
D. ateroame aortice
*5
Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici

poate fi:
10 Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se face cu alte

cauze de durere lombar acut:
A. dihidratat
B. trihidratat
A. pneumopatie B.
C. tetrahidratat
D. pentaahidratat E.
hexatahidratat
(pag.
1312)
6
E. calcificri condrocostale
(pag. 1314)
Dintre urmtoarele uropatii, care sunt

implicate n etiologia litiazei urinare?
A. rinichi n potcoav
B. rinichi spongios C.
colica biliar C.
colon iritabil
D. durerea articular din gonartroz
E. pancreatita acut
(pag. 1314)
11 Diagnosticul clinic al colicii renale (nefritice)
din litiaza urinara presupune:
rinichi polichistic D.
A. Durere lombara acuta
ureterocel
B. Iradiere spre organele genitale externe

homolaterale
E. megaureter
(pag. 1312)
C. Semne functionale urinare (polakiurie, hematurie) D. Pozitie
antialgica
Ancheta etiologic la un pacient cu litiaz

urinar include:
A. interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de a fuma,

consum de alcool
B. identificarea unei uropatii obstructive
C. spectrofotometrie n infrarou a calculului
E. Agitatie
(pag. 1312-1313)
12 Bilantul paraclinic in colica renala acuta din litiaza
urinara include:
D. spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
A. Radiografie abdominala simpla + ecografie renala in

caz de colica renala simpla
E. spectrofotometrie LASER
B. Ionograma sanguina in toate cazurile
(pag. 1314)
C. Creatinina in toate cazurile
D. Urografie intravenoasa in context de urgenta
Litiaza fosfoamoniacomagnezian este

favorizat de:
A. pH urinar acid
E. CT abdomino-pelvin in caz de colica renala

complicata
B. pH urinar alcalin
(pag. 1313)
C. infecii urinare acute D.
13 Complicatiile litiazei urinare sunt:
infecii urinare cronice E.
A. Insuficienta renala acuta
glomerulonefrite acute
B. Ruptura caii excretoare
(pag. 1312)
C. Urinomul
D. Infectia urinara
E. Eliminarea spontana a calculului
(pag. 1315)
Pag. 135 din 150
Tema nr. 87
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului urogenital masculin: hipertrofia benign de
prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori de
testicul
pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331
* fara denumiri comerciale ale medicamentelor
*1
n hipertrofia benign de prostat cu simptomatologie

sever, scorul internaional al simptomelor de prostat
(IPSS) este:
*5
Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n tratamentul

hipertrofiei benigne de prostat au:
A. eficacitate imediat
B. eficacitate dup 3 luni C.
eficacitate dup 6 luni D.
eficacitate dup 9 luni E.
eficacitate dup 12 luni (pag.
1317)
6
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare obstructive sunt:
A. jet urinar ntrerupt
A. 0 - 7
B. jet urinar sanguinolent
B. 8 19
C. jet urinar tulbure
C. 20 35
D. disurie
D. 20 45
E. picturi retardate
E. 20 50
(pag. 1316)
*2
n hipertrofia benign de prostat, n cadrul

depistrii individuale a cancerului de prostat,
bilanul complementar trebuie s includ:
(pag. 1316)
7
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare iritative sunt:
A. polakiurie
A. PSA total
B. usturimi la miciune
B. PSA total i PSA liber
C. nicturie
C. Fosfataza alcalin prostatic D.
D. urgenturie
Antigenul carcinoembrionar E. Lactic

dehidrogenaza
(pag. 1316)
*3
Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul

hipertrofiei benigne de prostat pentru c prin modul
lor de aciune realizeaz:
E. incontinen de urin prin revrsare

(pag. 1316)
8
n hipertrofia benign de prostat, bilanul

complementar trebuie s includ:
A. relaxarea muchilor netezi prostatici
A. Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei,

creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
B. deschiderea colului vezical
B. ECBU
C. diminuarea volumului prostatei
C. Ecografie reno-vezico-prostatic
D. scderea vascularizaiei prostatei
D. Debitmetrie urinar
E. nu sunt utilizate
E. Msurarea volumului vezical premicional
(pag. 1317)
(pag. 1315)
*4
Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n

tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru c
prin modul lor de aciune realizeaz:
A. relaxarea muchilor netezi prostatici i

deschiderea colului vezical
B. diminuarea volumului prostatic
C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne
de prostat
D. sterilizarea urinei
E. optimizarea diurezei i controlul nicturiei
n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea

urmtoarele complicaii datorate impactului asupra
aparatului urinar superior:
A. hidronefroz
B. polichistoz
C. rinichi spongios
D. insuficien renal cronic obstructiv
E. hematurie macroscopic
(pag. 1317)
(pag. 1317)
Pag. 136 din 150
10 n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea

urmtoarele complicaii datorate impactului vezical:
* 15
Triptorelina este folosit n tratamentul hormonal al

cancerului de prostat si este un:
A. diverticuli vezicali
A. antiandrogen
B. litiaz vezical
B. blocant androgenic complet
C. retenie acut de urin
C. estrogen
D. miciuni prin revrsare
D. agonist LHRH
E. androgen
E. hidaturie
(pag. 1322)
(pag. 1317)
* 11
n scopul depistrii individuale a cancerului de

prostat, dozarea PSA seric total trebuie:
A. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat annual nceput la

B. vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 3 ani
C. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 2
D.
ani
nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la vrsta de

E. 75 de ani
nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la
fiecare 6 luni
(pag. 1319)
* 12
La un pacient cu o valoare determinat a

PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt
necesare:
A. masaj prostatic
B. prostatectomie radical laparoscopic
C.
D.
E.
biopsii prostatice
scintigrafie osoas
stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
(pag. 1319)
* 13
n cancerul prostatic avansat local conform

stadializrii TNM tratamentul poate fi
curativ i metoda aleas va fi reprezentat
de:
A. RTUP
B. prostatectomie total
C. radioterapie prelungit
D. radio-hormono-terapie prelungit
E. radioterapie prostatic conformaional
(pag. 1322)
* 14
n cancerul prostatic metastatic conform

stadializrii TNM tratamentul este paliativ i metoda
aleas va fi reprezentat de:
A. hormonoterapie
B. prostatectomie total
C. radioterapie prelungit
D. radio-hormono-terapie prelungit
(pag. 1322)
16 Pentru diagnosticul de certitudine al

cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice
recoltate prin puncie. Complicaiile posibile ale
punciei sunt reprezentate de:
A. pneumaturie
B. hematurie C.
rectoragie
D.
melen
E. boal hemoroidal
(pag. 1320)
17 PSA este o protein specific prostatei i creterea sa
poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai
jos poate duce la creterea PSA?
A. hematuria
B. tumora vezical
C. prostatita
D. hipertrofia benign de prostat
E. ecografia abdominal a prostatei
(pag. 1319)
18 Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice
recolatae prin puncie. Precauiile prealabile punciei
includ:
A. preparare rectal
B. tratament anticoagulant
C. antibioprofilaxie
D. tratament antiagregant plachetar
E. injectare intraprostatic de substan de contrast
(pag. 1320)
19 Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de
prostat stadializai TNM se ncadreaz n stadiul
l?
A. T1c /N0/ M0
B. T2a/N0/M0
C. T2b/N0/M0
D. T2c/N0/M0
E. T3a/N0/M0
(pag. 1321)
Pag. 137 din 150
20 n cancerul prostatic localizat conform stadializrii

TNM tratamentul este curativ i pacientul poate opta
ca metod de tratament pentru:
A. RTUP
B. prostatectomie total C.
radioterapie prelungit D.
radio-hormono-terapie
(pag. 1321)
* 21
Vrful de inciden (de frecven) al cancerului

testicular este situat n intervalul:
* 25
Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori

testiculare impune:
A. RMN pelvis
B. CT pelvis
C. Orhiectomie
D. Explorare chirurgical pe cale scrotal
E. Explorare chirurgical pe cale inghinal
(pag. 1328)
26 Markerii serici n tumorile testiculare sunt:
A. alfa fetoproteina
B. HCG C.
A. 15-25 ani
LDH
D.
B. 20-35 ani
CAE
E.
C. 25-45 ani
TSH
D. 35-45 ani
E. 30-50 ani
(pag. 1328)
* 22
Cel mai important factor de risc pentru

cancerul testicular este:
A. atrofia testicular posttraumatic atrofia

B. testicular infecioas torsiunea
C. cordonului spermatic varicocelul
D. criptorhidia
(pag. 1329)
27 Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este
reprezentat de orhiectomia pe cale inghinal i trebuie
s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. clampare prealabil a cordonului spermatic
B. ligatura n bloc a cordonului spermatic
C. montarea de protez testicular (n absena infeciei)
D. explorarea chirurgical a bursei scrotale
controlaterale
E.
(pag. 1328)
* 23
n cadrul examinrii testiculare la un pacient

la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare
testicular, semnul Chevassu pozitiv nseamn:
E. limfodisecia inghinal superficial homolateral

(pag. 1329)
28 Din punct de vedere al rspunsului la
tratament complementar, seminomul este:
A. identificarea unei mase dure, indolore
A. radiorezistent
B. opacitate la transiluminare
B. radiosensibil
C. identificarea dificil a deferentului
C. chimiorezistent
D. conservarea anului epididimo-testicular
D. chimiosensibil
E. durere la palparea testiculului
E. hormonodependent
(pag. 1328)
(pag. 1330)
* 24
La un pacient cu tumoare testicular,

examenul clinic general caut:
A. adenopatie inghinal superficial
29 Dup orhiectomie, pacienii cu tumori

testiculare non-seminomatoase beneficiaz
de tratament: A.
chimioterapic B.
B. adenopatie inghinal profund
chirurgical
C. adenopatie retroperitoneal adenopatie
C. radioterapic
D. perineal
D. hormonoterapie
E. adenopatie femural
E. corticoterapie
(pag. 1328)
(pag. 1331)
Pag. 138 din 150
30 Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (operai

i care au necesitat/nu au necesitat tratament
complementar) include:
A. markeri serici
B. CT toraco-abdomino-pelvin
C. Autopalpare
D. Radiografie pulmonar annual
E. Radiografie abdominal annual
* 35
n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear

Fuhrman se stabilete pe baza:
A. examenului CT examenului uro-CT

B. examenului anatomopatologic
C. examenului RMN
D. examenului scintigrafic
E.
(pag. 1326)
(pag. 1331)
* 31
Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer

la:
A. aprecierea gradului de difereniere celular

pentru celulele din lichidul intrachistic
B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului
intrachistic
C. clasificarea chisturilor funcie de dimensiunile acestora
clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
36 La examinarea ecografic a unui chist renal,

leziunea are urmtoarele caracteristici:
A. anecogen cu ntrire posterioar
B. izoecogen cu minim ntrire posterioar
C. hiperecogen cu ntrire anterioar
D. avascular E.
perei rigizi (pag.
1327)
D.
E. clasarea chisturilor de la benign la malign
(pag. 1327)
* 32
A.
37 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

oncocitomul renal, bifai-le pe cele corecte:
A. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
uor
Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist

renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmat de:
B. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil
tratament conservator
C. diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar
puncionare percutanat sub control ecografic evacuare

B. prin chirurgie laparoscopic evacuare prin chirurgie
C. deschis
D. imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
D. tratament diuretic
(pag. 1327)
E. imagistic se identific cicatrice central n mijlocul

leziunii
E.
(pag. 1327)
* 33
n tumorile maligne de rinichi, forma

anatomopatologic cea mai frecvent este:
38 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele corecte:
A. poate fi bilateral
A. carcinomul tubulo-papilar tip l
B. este totdeauna unilateral
B. carcinomul tubulo-papilar tip ll
C. este totdeauna bilateral
C. carcinom la celulele cromofobe

D. carcinom la tubii colectori Bellini
D. este o tumoare mezenchimatoas benign

E. este cea mai frecvent tumoare benign solid a
E. carcinom cu celule clare

(pag. 1326)
rinichiului
(pag. 1326)
* 34
Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt

ncepnd din:
A. celulele tubului contort

B. celulele tubului colector
C. celulele epiteliului din capsula Bowman
D. uroteliul calicelor mici
E. uroteliul calicelor mari
(pag. 1326)
39
Care dintre urmtoarele variante de abordare

terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi corecte
(funcie de particularitile cazului)?
A. embolizare
B. chimioterapie
C. radioterapie
D. tratament chirurgical conservator
E. abstenie terapeutic
(pag. 1327)
Pag. 139 din 150
40
Dup nefrectomia lrgit la un pacient cu tumoare

renal malign, monitorizarea va include:
A. creatininemia
B. VSH-ul
C. urografia i.v. D.
CT abdominal
E. Scintigrafia renal
Tema nr. 88
Insuficiena renal acut si cronica. Anuria
pag. 1350-1352, 1353-1357
1
(pag. 1326)
41 Indicatiile tratamentului medical in
hipertrofia benigna de prostata sunt:
Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale

insuficientei renale acute:
A. adenom sau cancer prostatic

B. litiaza urinara
A. Hipertrofia benigna de prostata necomplicata
C. insuficienta cardiaca
B. Hipertrofia benigna de prostata cu complicatii minore

(hematurie, diverticuli nesimptomatici)
D. sindrom nefrotic
C. Tumora vezicala asociata
(pag. 1350)
D. Calculi vezicali asociati
E. fibroza retroperitoneala
*2
E. Hipertrofia benigna de prostata complicata cu

insuficienta renala cronica
La un pacient varstnic, cu hipertrofia prostatei

decelata la tuseul rectal, cresterea brusca si
importanta a ureei si creatininei serice sugereaza:
(pag. 1317-1318)
A. infectie urinara
42 Indicatiile punctiei-biopsie renala pentru

diagnosticul de tumora renala sunt:
B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala) C.

insuficienta renala acuta organica (renala)
A. Dubiu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastaza

intrarenala
D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala) E.
B. Pacient cu risc chirurgical ridicat
(pag. 1350)
C. Inaintea unui tratament adjuvant in formele

metastatice extinse
insuficienta renala cronica.
*3
Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale

acute organice (renale) este:
D. Suspiciune de tumora benigna la explorarea imagistica
A. necroza tubulara acuta
E. Toate cazurile diagnosticate ecografic
B. nefropatia interstitiala acuta
(pag. 1324)
C. sindromul nefrotic impur
43 Diagnosticele diferentiale in tumorile de testicul

sunt:
D. glomerulonefrita rapid progresiva
A. Cancerul de prostata
B. Epididimita
C. Torsiunea cordonului spermatic
D. Traumatism testicular
E. Orhita
(pag. 1328)
E. nefroangioscleroza maligna.
(pag. 1351)
4
Necroza tubulara acuta poate fi cauza

insuficientei renale acute daca:
A. apare dupa administarea de: substante toxice:

antibiotice, substante de contrast iodate
B. ecografia renala este normala
C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
E. se produce retentie acuta de urina.
(pag. 1351)
Pag. 140 din 150
Care din urmatoarele afectiuni pot determina aparitia

insuficientei renale acute functionale (prerenale):
A. fistule digestive
* 10
Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura

nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
B. arsuri
A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg

B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
C. fibroza retroperitoneala
C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului
D. periarterita nodoasa
D. evitarea administrarii de substante si

medicamente nefrotoxice
E. insuficienta cardiaca
E. controlul factorilor de risc cardiovascular

(pag. 1351)
*6
(pag. 1356)
Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este definit prin

rata filtrarii glomerulare estimata de:
A. > 90 ml/min/1,73 m
B. 60 - 90 ml/min/1,73 m
C. 30 - 59 ml/min/1,73 m
11 Controlul bilantului fosfocalcic in insuficienta

renala cronica se face prin:
A. Corectarea unei eventuale carente in 25hidroxivitamina D
D. 15 - 29 ml/min/1,73 m
B. Prescrierea derivatelor hidroxilate in pozitia 1- alfa a

vitaminei D, in absenta hiperfosforemiei
E. < 15 ml/min/1,73 m
C. Administrare de rasini schimbatoare de ioni
(pag. 1354)
D. Aport de calciu
Complicatiile cardiovasculare ale

insuficientei renale cronice sunt:
A. HTA
E. Regim limitat in fosfati

(pag. 1355)
12 Indicatiile absolute pentru initierea epurarii
extrarenale in insuficienta renala sunt:
B. hipotensiunea arteriala
C. pericardita
A. Pericardita uremica
D.
B. Insuficienta respiratorie cronica
cardiopatia hipertrofica E.
endocardita
bacteriana
(pag.
1353)
*8
Initerea terapiei de substitutie renala la pacientii cu

insuficienta renala cronica este indicata in:
C. Imposibilitatea de a recurge la ajutor

paramedical la domiciliu
D. Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul medical
E. Acidoza metabolica severa
A. stadiul 1
(pag. 1356-1357)
B. stadiul 2
13
C. stadiul 3
D. stadiul 4
E. stadiul 5.
Precizati care dintre urmatoarele afirmatii

referitoare la necroza tubulara acuta sunt
adevarate:
A. Este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala

acuta organica
B. Este mai frecventa la pacientii in varsta, cu
antecedente litiazice
(pag. 1355)
C. Nu se asociaza cu hipertensiunea arteriala
D. Apare dupa administrarea de substante toxice
Care sunt indicatiile absolute pentru initierea epurarii

extrarenale (EER) la pacientii cu insuficienta renala
cronica ?:
A. pericardita uremica
E. La tuseul rectal se evidentiaza hipertrofia

prostatica
(pag. 1350-1351)
B. HTA severa
C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice
D. acidoza metabolica severa
E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical
(pag. 1357)
Pag. 141 din 150
*5
Tema nr. 89
Nefropatii glomerulare si vasculare
pag. 1364-1366, 1367-1369
1
Sindromul glomerular este definit de

urmatoarele semne clinico-biologice:
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

nefropatia cu Ig A este FALS :
A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu exceptia

diabetului
B. se intalneste la persoane varstnice, de sex feminin
C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit variabil,
HTA, IRC
D. apar depozite mezangiale de IgA la IF
A. proteinurie, adesea abundenta
E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de cauza nonurologica
(pag. 1365)
C. leucociturie
*6
Care este criteriul care pemite diferentierea

nefropatiilor glomerulare proliferative de cele
neproliferative:
D. HTA
A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml
E. edeme ale membrelor inferioare.

(pag. 1364)
B. HTA
C.
La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul biologic

minimal cuprinde:
insuficienta renala D.
gradul
proteinuriei
E.
edemele.
A. glicemia si Hb A1c
B. Ac anti AND
(pag. 1365)
C. ANCA
*7
D. Ac anti MBG
E. antigenul specific prostatic
A. boala ereditara legata de o anomalie de structura

a colagenului IV
(pag. 1364)
*3
Selectati enuntul referitor la sindromul Alport care este

FALS;
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

sindromul nefritic acut este FALS :
A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice

B. apare proteinurie glomerulara
C. se insoteste de HTA
B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica,

cu exceptia diabetului zaharat
C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie, uneori
afectare oculara
D. transmitere autosomal dominanta legata de
cromozomul X in 85 % din cazuri
D. apare insuficienta renala acuta

E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
E. evolutie spre insuficienta renala cronica

terminala in special la femei.
(pag. 1364)
(pag. 1366)
*4
A.
Care dintre urmatoarele nefropatii

glomerulare este proliferativa
cu leziuni glomerulare minime (LGM) B.
hialinoza
segmentara
si
focala
(HSF)
C.
Manifestarile clinico-biologice sugestive pentru

stenoza de artera renala sunt urmatoarele:
A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie
nefropatia cu Ig A
B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa

introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2
D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) E.
C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore
diabet.
D. hiperpotasemie
(pag. 1365)
E. suflu abdominal
(pag. 1367)
9
Selectati nefropatiile vasculare cronice:
A. stenoza de artera renala

B.
nefroangioscleroza maligna C.
sindromul
hemolitic-uremic
D.
nefroangioscleroza benigna
E. boala emboliilor cu cristale de colesterol
(pag. 1367-1368)
Pag. 142 din 150
10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaza

daca sunt prezente:
A. anemie hemolitica
B. trombocitoza
C. insuficienta renala acuta cu hematurie si
proteinurie
D. hipocalcemie
E. trombopenie prin consum
(pag. 1369)
* 11
Precizati care dintre urmatoarele nefropatii

glomerulare este proliferativa:
Tema nr. 90
Anemia
pag. 1376-1378
*1
Anemia este definita de:
A. paloarea cutaneo-mucoasa
B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la
femeie si sub 13 g/dl la barbat
C. scaderea VEM sub 80 fl
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
D. scaderea sideremiei E.
B. Glomerulonefrita cu leziuni glomerulare minime
prezenta asteniei (pag. 1376)
C. Hialinoza segmentara si focala

D. Glomerulonefrita extramembranoasa
*2
E. Amiloidoza
In anemia microcitara volumul eritrocitar mediu

(VEM) este:
(pag. 1365)
A. 80 fl
12 Ocluzia acuta a arterei renale poate avea

urmatoarele cauze:
B. 81 - 85 fl C.
85 - 90 fl D. 90
A. Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a

complementului
-100 fl E. >
B. Cardiopatie emboligena
1376)
C. Tromb aortic
100 fl (pag.
*3
D. Preeclampsie
E. Disectie arteriala
Cele doua examinari cheie care ajuta la precizarea

cauzei anemiei microcitare sunt:
A. electroforeza de Hb si PCR B.
(pag. 1369)
feritinemia si PCR
13 Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:
C. sideremia si reticulocitele
A. Aparitia brusca a unei hematurii microscopice

abundente
B. Insuficienta renala rapid progresiva
D. frotiul sanguin si haptoglobina E.

bilirubina si testul Coombs (pag. 1376)
*4
C. Proteinurie glomerulara D.
Hipertensiune arteriala E.
Edeme
(pag. 1364)
Explorarea fundamentala care stabileste caracterul

regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normosau macrocitare este:
A. haptoglobina
B. feritinemia
C. numarul de reticulocite
D. testul Coombs
E. sideremia
(pag. 1377)
*5
Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se

realizeaza prin determinarea:
A. bilirubinei neconjugate
B. PCR
C. electroforezei de Hb
D. feritinemiei
E. haptoglobinei
(pag. 1378)
Pag. 143 din 150
In cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl)

ne gandim in principal la o :
A. anemie hemolitica
11 Cauzele carentei martiale in cazul anemiei carentiale

sunt:
B. anemie carentiala martiala
A. Sangerarea ginecologica (menstruatia

abundenta la femeia tanara)
C. anemie posthemoragica acuta
B. Sangerari voluntare (afectiune psihiatrica)
D. anemie inflamatorie
C. Deficitul de absorbtie a fierului (boala celiaca) D.
E. anemie prin deficit de folati
Sferocitoza ereditara
(pag. 1376)
E. Talasemia heterozigota
(pag. 1377)
Cauzele principale ale unei anemii

aregenerative normocitare sunt:
A. insuficienta renala cronica
12 Principalele tipuri de anemie normocitara sau

macrocitara regenerativa sunt:
B. inflamatia cronica
A. Anemia hemolitica autoimuna (test Coombs pozitiv)
C. mieloame, limfoame
B. Drepanocitoza
D. leucemia acuta
C. Anemia posthemoragica acuta
E. carenta de vitamina B12 si folati
D. Insuficienta renala cronica
(pag. 1378)
E. Sferocitoza ereditara
(pag. 1377-1378)
Principalele cauze ale carentei martiale sunt:
13 Anemia aregenerativa macrocitara (VEM

peste 100 fl) apare in:
A. leucemiile acute
B. deficitul absorbtiei fierului
C. sangerarile de cauza ginecologica
A. Carenta de vitamina B12 si folati
D. patologia digestiva
B. Disfunctie tiroidiana
E. sangerarile voluntare
C. Inflamatie cronica
(pag. 1377)
D. Tratamentul cu methotrexat
9
A.
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul

unei anemii de origine centrala?
reticulocite < 150.000/mmc B.
reticulocite
>
150.000/mmc
C.
anemie aregenerativa
D. anemie regenerativa
E. necesita mielograma pentru precizarea
diagnosticului
(pag. 1378)
10 Tratamentul carentei martiale presupune:
A. tratament etiologic
B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de
4 luni
E. Alcoolism
(pag. 1378)
Tema nr. 91
Anomalii ale hemostazei i coagulrii
pag. 1383-1384
*1
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza:
A. hemostaza primara
B. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii
C. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii
C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de

4 luni
D. hemostaza secundara, calea comuna
D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin

determinarea feritinemiei
(pag. 1383)
E. fibrinoliza
E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin

efectuarea mielogramei
(pag. 1378)
Pag. 144 din 150
*2
Factorii plasmatici ai coagularii dependenti de

vitamina K sunt:
A. I, V, VIII, XI
In cazul unui PT normal si TCA prelungit

examinarile care trebuie efectuate cu prioritate
sunt:
B. II, VII, IX, X
A. determinarea nivelului de F VIII B.
C. II,V,XI, XII
determinarea nivelului de F IX C.
D. I, V, VIII, XIII
determinarea nivelului de F V
E. II, VIII, XI, XII
D. cautarea unui anticoagulant circulant
(pag. 1383)
*3
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza activitatea factorilor:
E. determinarea de D-dimeri
(pag. 1383)
9
A. II, V, VII, X B.
Cauzele frecvente in care PT este scazut si

TCA prelungit sunt: A.
I, VIII, IX, X C.
insuficienta hepatica B. boala
II, V, IX, XI D. I,
von Willebrand
V, VIII, XII
C. coagularea intravasculara diseminata
E. II, VIII, IX, XIII
D. hemofilia A
(pag. 1383)
E. administrarea de AVK
*4
Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:
A. hemostaza primara
B. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii
(pag. 1383)
10 In coagularea intravasculara diseminata
(CIVD) se intalnesc:
C. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii
A. PT scazut
D. hemostaza secundara, calea comuna
B. fibrinogen scazut
E. fibrinoliza
C. trombopenie
D. D-dimeri crescuti
E. TCA normal
(pag. 1383)
*5
Testele care exploreaza hemostaza primara sunt:
(pag. 1384)
* 11
A. PT, fibrinogen
Care investigatie exploreaza calea extrinseca a

hemostazei secundare?
B. TCA, D- dimeri
A. Numarul de trombocite
C. fibrinogen, dozare FXIII
B. Fibrinogen
D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA E. PT,
C. Timpul de sangerare Timpul de
TCA
D. protrombina Timpul de
E. cefalina activat
(pag. 1383)
6
In deficitul de factor VII plasmatic :
(pag. 1383)
A. PT este normal B.
Tema nr. 92
Mielomul multiplu
TCA este normal C. PT
este scazut
D. TCA este prelungit E.
PT este crescut (pag. 1383)
7
In hemofilia A :
A. factorul VIII plasmatic este scazut B.

factorul IX plasmatic este scazut C. PT este
normal

pag. 1390-1394
*1
A.
Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in functie

de imunoglobulina monoclonala secretata, este:
mielomul multiplu tip IgA B.
mielomul multiplu tip IgG C.
D. TCA este prelungit
mielomul multiplu tip IgD D.
E. PT este scazut
mielomul multiplu tip
IgE E.
mielomul multiplu tip Ig M

(pag. 1383)
(pag. 1390)
Pag. 145 din 150
*2
Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru

stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este:
A. 10% B.
Diagnosticul de mielom multiplu se stabileste pe

baza urmatoarelor criterii:
20% C.
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine

monoclonale ( cu exceptia unui mielom nesecretant)
30% D.
B. plasmocitoza medulara < 10% C.
40% E.
50%
(pag.
1393)
*3
Criteriile CRAB in mielomul multiplu se refera

la prezenta:
A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza, leziuni

osoase
B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie, leziuni
osoase
C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie, anemie,
neuropatie
D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infectios
plasmocitoza medulara 10%

D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB E.
hiperuricemie
(pag. 1393)
7
Cauzele sindromului hemoragic din mielomul

multiplu sunt reprezentate de :
A. trombopenie
B. deficit de F XIII
C. trombopatie indusa de hiperproteinemie
D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile
imunoglobulinei monoclonale
E. activitate anti-X a amiloidozei AL
E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata,

endocrinopatie
(pag. 1391)
(pag. 1392)
*4
Factorul de prognostic negativ legat de gazda in

mielomul multiplu se refera la :
A. nivelul 2 microglobulinei crescut

B. hipercalcemie C.
Complicatiile determinate de componentul

monoclonal in mielomul multiplu sunt:
A. hipercalcemia
B. insuficienta renala
C. complicatiile tromboembolice
varsta inaintata D.
D. complicatiile neurologice
chimiorezistenta E.
E. sindromul de hipervascozitate
LDH crescuta (pag.
(pag. 1392)
1394)
*5
Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma)

se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale <

3g/100ml + plasmocitoza medulara 10% + prezenta a cel
putin unuia din criteriile CRAB
Conform clasificarii lui Salmon si Durie privind

evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu in stadiul
III necesita prezenta unuia din urmatoarele criterii
A. hemoglobina < 8,5 g/dl

B. calcemie > 3 mmol/l
C. anomalii cromozomiale
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <

3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% +
absenta criteriilor CRAB
D. multiple leziuni litice osoase
C. prezenta unei proteine monoclonale in ser

3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare
10% + absenta criteriilor CRAB
(pag. 1394)
D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivelul

oaselor/tisular + maduva osoasa normala
E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivel
osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA

>50g/L, Ig monoclonal urinar 12 g/24 ore
10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu

semnificatie nedeterminata (MGUS) se stabileste pe
baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta unei proteine monoclonale in ser
3g/100ml
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml
C. plasmocitoza medulara < 10% D.
plasmocitoza medulara 10%
E. absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
Pag. 146 din 150
11 Cauzele frecvente ale sindromului anemic intalnit la

pacientii cu mielom multiplu sunt:
A. Infiltratie medulara osoasa
B. Insuficienta renala (cronica)
C. Carenta martiala provocata de o sangerare
D. Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita
proliferarii plasmocitelor maligne
E. Sindromul mielodisplazic
*2
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de proliferare

celulalara
B. Eliminarea rezistentei la moarte celulara
(apoptoza)
C. Inhibitia neo-angiogenezei
(pag. 1391)
D. Potential de imortalizare prin inactivarea

telomerazei
12 Cauzele sindromului infectios la pacientii cu mielom

multiplu sunt:
(pag. 1422)
A. Imunodepresia
E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii
*3
B. Compresia medulara
C. Diminuarea imunoglobulinelor reziduale D.
Neutropenia secundara chimioterapiei E.
Amiloidoza
(pag. 1391)
13 Factorii favorizanti ai complicatiilor
tromboembolice la pacientul cu mielom multiplu
sunt:
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre

clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul

muscular striat
B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular
neted
C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din tesut
adipos
A. Imunoglobulina cu proprietati protrombotice
E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul

malpighian
B. Trombopatia indusa de hiperproteinemie
(pag. 1423)
C. Varsta inaintata a pacientilor

D. Mobilitatea redusa datorita complicatiilor
neurologice
E. Starea neoplazica
(pag. 1391-1392)
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala,
clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul epidemiologie
pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
*1
Cancerul:
A. Este o boala mono-factoriala

B. Are origine monoclonala
C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta intr-o
prima etapa somatica
D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an pentru a se
dezvolta de la prima celula pana la manifestarea clinica
E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima etapa
germinala
(pag. 1421-1422)
*4
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate

clasificarea stadiala a cancerului:
despre
A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul colo-rectal

B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru
cancerului colului uterin
C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N D.
Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru
carcinoamele cutanate spinocelulare
E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
(pag. 1424)
*5
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc

pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt
adevarate:
A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese

anuale in Franta
B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu
25% in cazul in care doar partenerul de viata fumeaza
iar persoana in cauza nu fumeaza.
C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent
intalnit (in Franta, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului de san
E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia limfoamelor
(pag. 1426-1427)
Pag. 147 din 150
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
A. Activarea cailor de transductie a semnalului de

proliferare celulalara
B. Rezistenta la moarte celulara (apoptoza) C.
Potentialul de neo-angiogenezei
D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii
E. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
(pag. 1422)
7

A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul

epiteliului glandular
10
A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia

cancerului gastric
B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un factor de risc
relativ pentru aparitia cancerului de san
C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25
30% de decese prin cancer
D. Alcoolul este un factor de risc independent pentru
aparitia si dezvoltarea cancerelor
E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt
responsabile de aparitia cancerului colului uterin
(pag. 1426-1427)
* 11
B. Carcinoamele paramalpighiene sunt

caracteristice tractului urinar
C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
musculaturii neted
D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori
mezoectodermice
(pag. 1423)
8

A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului

conjunctiv
B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
muschiului neted
C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice tesutului
adipos
D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului urinar

adevarate:
Cel mai important factor de risc in aparitia

cancerului, care poate fi evitat in totalitate este:
Azbestul
A. Fumatul
B. Hepatita C
C. Expunerea la ultraviolete
D. Clorura de vinil
E.
(pag. 1426-1427)
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
*1
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta

procentul de blasti la nivel medular trebuie sa fi cel
putin:
A. 10%
B. 20%
(pag. 1423)
C. 30% D.
40%

adevarate:
A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai

frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 2.200 de
cazuri de cancer pulmonar)
B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 3000 de decese anuale in Franta
C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de cancer de
san
D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia unora dintre cancerele din sfera
ORL
E.
50%
(pag. 1434)
*2
Leucemia limfoida cronica este o proliferare limfoida

monoclonala constituita din:
A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri B.

limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri C. limfocite
imature cu fenotip B in 5% din cazuri D. limfocite imature
cu fenotip T in 95% din cazuri E. limfocite T citotoxice in
95% din cazuri
(pag. 1436)
E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta oncogenelor BRCA1 si BRCA2

(pag. 1426-1428)
Pag. 148 din 150
*3
In leucemia limfoida cronica mielograma arata o

infiltare cu :
Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul

B conform clasificarii Binet prezinta: A. mai
A. plasmocite
putin de trei arii ganglionare afectate B. mai mult de
B. limfocite mici
trei arii ganglionare afectate C. prognostic
C. limfoblasti D.
intermediar
prolimfocite E.
D. anemie si/sau trombopenie
promielocite
E. supravietuire medie de 6 ani
(pag. 1436)
(pag. 1436)
*4
In limfomul de manta este prezenta

urmatoarea anomalie citogenetica:
A. t(15;17)
Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se

bazeaza pe:
B. inv.16
A. examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva

osoasa hematogena
C. t(14;18)
B. imunofenotipare
D. t(11;14) E.
C. examen citogenetic
t(9;22) (pag.
D. studiu molecular
1438)
E. biopsie ganglionara
*5
Limfoamele maligne in stadiul II, conform

clasificarii Ann Arbor, prezinta:
A. un singur teritoriu ganglionar afectat

B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a
diafragmei
C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara) E.
(pag. 1434)
10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul
limfomului Burkitt?
A. afecteaza copii sau adulti tineri
B. este o urgenta terapeutica
C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
afectare medulara
D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc crescut de

liza tumorala
(pag. 1439)
E. se insoteste de plasmocitoza medulara
(pag. 1438,1439)
Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil

in leucemiile acute sunt:
A. t(8;21) B.
11 Pacientii cu leucemie limfoida cronica in stadiul A,

conform clasificarii Binet, prezinta:
t(15;17)
A. Supravietuire medie de 4 ani
C. cariotipurile complexe
B. Anemie
D. inv.16
C. Mai putin de trei arii ganglionare afectate
E. t(16;16)
D. Trombopenie E.
(pag. 1435)
Prognostic bun (pag.
1436)
In leucemiile acute semnele clinice nespecifice

consecinta a insuficientei medulare sunt
reprezentate de :
A. anemie
B. neutropenie si infectii
C. sindrom hemoragic
D. adenopatii
E. hepato-splenomegalie
(pag. 1434)
12 In leucemiile acute semnele clinice nespecifice datorate

proliferarii blastice sunt reprezentate de:
A. Coagularea intravasculara diseminata
B. Adenopatii
C. Splenomegalie
D. Hepatomegalie
E. Neutropenie si infectii
(pag. 1434)
Pag. 149 din 150
13 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la

limfomul B cu celule mari sunt adevarate?
A. Afecteaza copiii sau adultii tineri
B. In cazul unei mase tumorale mari exista un risc mare de
liza
C. Reprezinta un grup heterogen de limfoame
nonHodgkin
D. Se asociaza cu afectari extraganglionare digestive
E. Reprezinta o treime din limfoamele nonHodgkin
(pag. 1439)
Pag. 150 din 150

Medicina Intrebari 2013 FR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Intrebari 2013 FR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEDICINA

- propuneri intrebari Tema nr. 1

n care din urmtoarele situaii de pierdere a strii de

A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii

Bilanul biologic la pacientul cu sincop

Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze

D. sincopa vasovagal repetitiv

E. sincopa de etiologie necunoscut

Elementul definitoriu al pierderii de

Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

B. hipertensiunea arterial pulmonar sever

B. revenirea lent progresiv

D. furtul de arter subclavie

E. embolia pulmonar masiv

pierderea de urin (pag.

Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

Sincopa vasovagal tipic

A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

A. stenoza aortic strns

B. nu necesit nicio explorare

B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

C. necesit evaluare prin ecografie cardiac

C. mixom atrial stng

D. este de cauz vascular

D. tromboza de protez valvular mecanic

E. necesit nregistrare Holter de 24 ore

Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz

A. furtul de arter subclavie

C. hipertensiunea arterial pulmonar sever

Pag. 1 din 150

10 Explorrile de a doua intenie utile la pacienii

La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul

B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia

C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni

D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor

Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa

A. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte

A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

Bibliografie asociata temei:

Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din

Stadiul II al Clasificrii Killip se

In evoluia unui infarct miocardic acut apariia

A. Insuficien mitral ischemic

Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un

A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

Supradenivelarea persistent de segment ST prezent

C. Apariia Sindromului Dressler

Pag. 2 din 150

Complicaii mecanice precoce ale unui

A. Ruptura peretelui liber ventricular

11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se

C. Insuficiena mitral ischemic D.

Blocurile atrio-ventriculare (pag. 71)

Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient

A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de fibrilaie

A. BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate

D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de ramur

C. Ritmul idioventricular accelerat

E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior

D. Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau

B. Alternanta bloc stang/bloc drept