1. [STR10002] n care din urmatoarele situaii de pierdere a starii de cunostina nu este necesara spitalizarea (pg.

28) A: scurta pierdere a cunostin B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostin D: sincopa vasovagala repetitiva E: sincopa de etiologie necunoscuta 2. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27) A: prezena prodromului B: revenirea lent progresiva C: debutul brusc D: caracterul complet E: pierderea de urina 3. *STR10004+ Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27) A: stenoz aortica strns B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: mixom atrial stng D: tromboza de protez valvular mecanic E: hipotensiunea arterial 4. *STR10005+ Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 27) A: furtul de arter subclavie B: hipersensibilitatea sinocarotidian C: hipertensiunea arterial pulmonar sever D: disautonomia neurovegetativ E: hipotensiunea arterial 5. *STR10006+ Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepia: (pg. 28) A: hipercalcemie B: supradozaj digitalic C: diskaliemie D: necroza miocardic E: creterea D-Dimerilor 6. *STR10024+ Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele afeciuni () A: Tulburrile de conducere i bradicardiile B: Hipotensiunea arterial C: Tahicardia ventricular D: Embolia pulmonar masiv E: Sindrom WPW 7. *STR10025+ Care din urmtoarele forme de pierdere a cunotiinei nu necesit spitalizare ()

A: Sincopa vasovagal tipic, invalidant B: Scurta pierdere a cunotiinei asociat unor anomalii neurologice C: Scurta pierdere a cunotiinei de etiologie necunoscut D: Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECG E: Hipotensiunea ortostatic 8. *STR10026+ Care dintre urmtoarele investigaii nu sunt utile n explorarea pierderii de contien () A: RMN cerebral B: Holter/24 ore C: Explorare electrofiziologic D: Ecografie cardiac E: Tilt test 9. [STR10033] Obstacol in ejectia sau umplerea inimii stangi ce poate duce la sincopa / lipotimie este: () A: Hipertensiunea pulmonara B: Stenoza pulmonara C: Tamponada D: Mixomul E: Tahicardia ventriculara 10. [STR10035] Durata pierderii cunostintei : () A: Are valoare diagnostica B: E subestimata C: Orienteaza catre o sincopa neurologica D: Nu are valoare giagnostica E: Orienteaza catre o sincopa vasovagala Vezi raspuns b, d, e, c, e, b, e, a, d, d 11. [STR10036] Orienteaza diagnosticul catre o sincopa metabolica: ((pg. 28)) A: Pierderea de urina B: Muscarea limbii C: Revenirea lenta D: Revenirea rapida E: Durata lunga a sincopei 12. [STR10038] Sincopa se refera la () A: O criza comitiala B: O pierdere lunga a cunostintei C: O pierdere completa a cunostintei D: O pierdere incompleta a cunostintei E: Coma 13. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27)

A: flutter atrial B: embolie pulmonara masiva C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida D: BAV grad 2 E: disautonomie neurovegetativa 14. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata se poate spune: (pag 29) A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic B: tilt testul e o explorare de prima intentie C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie 15. [STR10044] Starea de rau: (pag 27) A: are o definitie medicala exacta B: se refera la o scurta pierdere a cunostintei C: se refera si la coma D: se refera la crizele comitiale E: se refera la drop-attack 16. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia: (27) A: tuse B: defecatie C: stranut D: mictiune E: deglutitie 17. [STR10055] In care din urmatoarele situatii de pierdere a stari de constinta nu e necesara spitalizarea () A: scurta pierdere a cunostintei nu este necesara spitalizarea B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostitinteu de cauza aritmica suspectata D: sincopa vasovagala repetitiva E: sinopa de etiologie necunoscuta 18. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: () A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte B: Tulburari de ritm C: Tulburari de conducere si bradicardie D: Disautonomie neurovegetativa E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi

multiplu
19. *STR10007+ Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27) A: disautonomia neurovegetativa B: fibrilaia ventricular C: stenoza aortic strns D: embolia pulmonar masiv E: disfuncia sinusal 20. *STR10008+ Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27) A: hipersensibilitatea sinocarotidian B: hipertensiunea arterial pulmonar sever C: disautonomia neurovegetativ D: furtul de artera subclavie E: embolia pulmonar masiv Vezi raspuns c, c, e, a, b, c, b, d, cde, acd 21. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29) A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG B: nu necesit nicio explorare C: necesit evaluare prin ecografie cardiac D: este de cauz vascular E: necesit nregistrare Holter de 24 ore 22. [STR10010] Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz (pg. 27) A: cardiac B: metabolic C: neurologic D: reflex E: vascular 23. *STR10011+ Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristici: (pg. 29) A: nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare B: ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic C: coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni D: testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale E: electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei 24. [STR10012] etiologia sincopei si a lipotimiei este de cauza: () A: cardiaca B: vasculara C: reflexe D: non-cardiaca E: etilismului acut

25. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: () A: Tulburari de conducere B: Fibrilatie ventriculara C: Stenozei Aortice sau Pulmonare D: tulburari de ritm E: Hipotensiune arteriala 26. [STR10014] Cauza sincopei de etiologie vasculara: () A: Fibrilatie vetriculara B: disautonomie neurovegetativa C: hipotensiune arteriala D: Hipersensibilitate sinocarotidiana E: tamponada 27. [STR10015] Sincopa reflexa este produsa in timpul: () A: mictiune B: plimbare C: defecatie D: disautonomiei neurovegetativa E: deglutitie 28. [STR10016] Nu este cauza de lipotimie: () A: epilepsia B: Embolie pulmonara C: Mixoml D: furt de artera subclavie E: Tulburari de echilibru 29. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: () A: rare in cursul unei sicope vasovagale B: prelungite in cursul unei sincope aritmice C: insotite de angina si dispnee D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale E: scurte in cursul unei sincope aritmice 30. [STR10018] Aparitia progresiva a unei sincope poate fi din cauza: (pg. 28) A: hipotensiunii arteriale ortostatice B: infarctului miocardic C: cardiaca D: extra-cardiaca E: efortului in cadrul unei acces de tuse Vezi raspuns ab, ade, bcd, abc, acd, bcd, ace, ae, cde, ad 31. [STR10019] Prezenta unei faze postcritice prelungite in cadrul unei sincope este specifica etiologiei: (pg. 27-28)

A: cardiace B: cauza metabolica C: extra-cardiace D: cauza neurologica E: isteriei 32. [STR10020] medicamentele ce pot duce la aparitia lipotemiei sunt: () A: aspirina B: antiinflamatoarele steroidiene C: bradicardizantele D: hipotensoarele E: antiaritmice 33. [STR10021] EKG in cadrul unei lipotimii poate identifica: () A: Mecanismul direct si indirect al pierderii cunostintei B: Util in cadrul unei faze critice prelugite C: identifica afectiunile aritmice specifice D: identifica semnele de cardiopatie ischemia E: identifica sincopa vasovagala 34. [STR10022] EKG in cadrul unei sincope poate evidentia: () A: in mod direct mecanismul de disfunctie sinusala B: in mod indirect mecanismul de BAV grad III C: Cardiomiopatie Hipertrofica cu indicele Sokolow sub 35 D: in mod direct mecanismul de BAV de grad I E: sindromul Brugada 35. [STR10023] Explorarile de trapata a doua in cadrul unei sincope sunt: () A: tilt test B: coronarografia C: EKG D: ecocardiografie E: Implantare de holter subcutanat 36. [STR10027] Nu sunt cauze vasculare de lipotomii sau sincope () A: Sindromul WPW B: Disautonomia neuro-vegetativ C: Embolia pulmonar masiv D: Furtul de arter subclavicular E: Fibrilaia atrial 37. *STR10028+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt adevrate () A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului B: ECG-ul poate releva salve de TV

C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic 38. *STR10029+ Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor () A: nregistrarea Holter/24 ore B: RMN cardiac C: Tilt test D: Ventriculografia E: Coronarografia 39. *STR10030+ Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop () A: Stenoza pulmonar B: Sincopa vasovagal C: Tromboza de protez valvular D: Blocul sinoatrial E: Hipotensiunea ortostatic 40. [STR10031] Explorari de prima intentie in starea de rau, pierderea de cunostinta si criza comitiala: () A: Ecografia cardiaca B: ECG C: Enzime cardiace (Troponina I si T) D: Digitalemia, alcoolemia si HbCO E: Potasiu seric si calcemia Vezi raspuns bd, cde, acd, ae, abd, ace, bce, bd, be, bcde

41. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: () A: stenoza pulmonara B: disautonomia neurovegetativa C: embolia pulmonara masiva D: hipotensiune arteriala E: stenoza aortica stransa 42. [STR10042] Se identifica in mod direct la ECG urmatoarele: (pag 28) A: bloc alternant B: bloc de ramura stanga C: bav de gradul 2 D: extrasistole ventriculare E: bav de gradul 3 43. [STR10043] Diagnosticul diferential al sincopelor se face cu: (pag 27) A: catalepsia B: narcolepsia C: drop attack

D: fibrilatia ventriculara E: hipotensiunea arteriala 44. [STR10045] Tulburari de conducere care se regasesc in etiologia pierderii starii de constienta sunt: (pag 27) A: blocuri sinoatriale B: disfunctie sinusala C: bloc trifascicular D: bloc de ramura stanga E: bav de gradul 3 45. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27) A: vertijul B: tulburarile de echilibru C: disautonomia vegetativa D: narcoleopsie E: epilepsie 46. [STR10049] Explorarile de a doua intentie cuprind: (29) A: identificarea unei cardiopatii subiacente B: explorari ritmologice C: explorari neurologice D: rmn cerebral in caz de anomalii neurologice precritice E: cautarea unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare 47. [STR10050] Explorarea electrofiziologica cauta : (29) A: o tulburare de ritm hissiana B: o tulburare de ritm nodala C: o anomalie de conducere sinusala D: vulnerabilitate ventriculara E: o tulburare de ritm nedocumentata pe ecg 48. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele afirmaii: (Pag. 29) A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%) B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac diagnosticul nu este evident clinic C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n caz de sincop tipic E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal, hisian sau infrahisian 49. [STR10052] Pot determina lipotimie urmatoarele medicamente (pg 28)

A: bradicardizante B: hipertensoare C: antiemetice D: antihipertensive E: antibioticele 50. [STR10053] Ce intra la diagnosticul diferential a sincopelor/lipotimiilor? () A: Flutter atrial B: Hipoglicemie C: Vertij D: Tromboza de proteza valvulara mecanica E: Tamponada Vezi raspuns bd, ce, abc, abe, de, abce, de, cd, ad, bc
51. [STR10054] Care sunt explorarile ritmologice de a doua intentie in diagnosticare sincopelpr/lipotimiilor? () A: Ecografie cardiaca B: Tilt test C: Inregistrare Holter de 24 ore D: EEG E: Testul mesei inclinate 52. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt adevarate: (1) A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice B: explorarea neurologica este de prima intentie C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita) E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute 53. *STR10058+ n cazul unei lipotimii/sincope bilanul biologic poate depista: () A: distiroidie B: hipocalcemie C: intoxicaie alcoolic D: necroz miocardic E: diskaliemie 54. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in mod indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28) A: BAV de gradul 1 B: BAV de gradul 2 C: Bloc de ramura dreapta D: Bloc de ramura stanga E: Salve de tahicardie ventriculara Vezi raspuns bce, ad, acde, ad

Boala cardiac ischemic - fr denumiri comerciale

1. *BCI10002+ Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65)) A: coronarit B: anemie C: pericardit D: tahicardie E: colaps 2. *BCI10003+ Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) A: anteroseptal B: inferior i anterior C: inferior i anteroseptal D: septal profund E: inferior i posterior 3. [BCI10004] La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza ((pag. 69)) A: Troponina I B: Troponina T C: Mioglobina D: CK-MB E: ASAT 4. *BCI10005+ Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71) A: Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D: Infarct miocardic cu oc cardiogen E: Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar 5. *BCI10006+ n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru (pg. 71) A: Insuficien mitral ischemic B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C: Ruptura peretelui liber ventricular D: Ruptura septului interventricular E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever 6. *BCI10015+ Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65) A: IM care dateaz de mai puin de 5 zile B: Insuficien cardiac sever C: Hipertrofie ventricular stng

D: Stenoza aortic strns simptomatic E: Cardiomiopatia obstructiv simptomatic 7. *BCI10024+ Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128) A: Endocardita infecioas B: AIT de mai puin de 6 luni C: AVC ischemic < 6 luni D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Tratament cu AVK 8. [BCI10025+ Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128) A: Sngerare GI care dateaz de mai puin de 1 lun B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: Disecie aortic D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Malformaie vascular sau tumor cerebral 9. *BCI10029+ Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente (pag.134) A: AINS B: Griseofulvin C: Cimetidin D: Laxative E: Amiodaron 10. [BCI10033] Nu este una dintre caracteristicile durerii () A: Apsare sau constricie B: Sfietoare C: Junghi D: Foarte rapid (angor) E: Arsur (digestiv) Vezi raspuns c, d, c, b, d, c, c, d, b, d 11. *BCI10035+ Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut () A: Subdenivelare difuz B: Supradenivelare concav n sus C: Subdenivelare convex n sus D: Subdenivelare de PQ E: Fr evoluie spre unda Q 12. *BCI10036+ Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete n () A: Pneumotorax B: Infarct miocardic C: Pericardit

D: Disecie de aort E: Embolie pulmonar 13. [BCI10041] n etiologia angorului stabil nu este inclus () A: Takayasu B: Spasm coronar C: Aterocleroza D: Sifilis E: Lupus 14. [BCI10042] ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65) A: ECG de efort B: Scintigrafie de efort cu dobutamin C: Ecografie cu dobutamin D: Ecografie de efort E: RMN cu dipiridamol 15. [BCI10043] Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent () A: Ecografia cu dobutamin B: Ecografie de efort C: Scintigrafie de efort D: ECG de efort E: Scintigrafie cu dipiridamol 16. *BCI10056+ Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz () A: Vrsta>70 ani B: HTA necontrolat C: Endocardita infecioas D: AIT < 6 luni E: Disecie de aort 17. *BCI10057+ Reprezint CI absolut de tromboliz () A: Ulcer < 1lun B: Sngerare gastrointestinal < 1lun* C: Masaj cardiac recent D: Ciroz E: Tratament cu AVK 18. *BCI10058+ Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor () A: Trombocitopenia B: Purpura C: Hemoragia D: Anemia E: Nici una

19. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69) A: V1V2 B: V3V4 C: V5V6 D: V1V2V3 E: V1V2V3V4 20. [BCI10065] In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: (pg59) A: Tumora rahidiana B: Tumora timica C: Tumora pleurala D: Tumora bronho-pulmonara E: Tumora ORL Vezi raspuns c, d, e, b, d, e, b, c, b, b 21. [BCI10066] In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: (pg 59) A: Pericardita B: Infarct C: Pneumopatie D: Flebita E: Pleurezie 22. [BCI10067] Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: (pg 59) A: Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita B: Durata foarte rapida sugereaza angor instabil C: Iradierea in falci sugereaza reflux D: Activarea la palpare sugereaza angor E: Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian 23. [BCI10068] In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60) A: Semn in oglinda B: Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular C: Supradenivelare concava in sus D: Evolutie spre unda Q E: Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina 24. [BCI10069] In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: (pg60) A: Embolie pulmonara B: Pneumotorax compresiv C: Pericardita cu tamponada D: Pneumopatie hipoxemianta E: EPA din infarct

25. [BCI10073] Clasic, NU este indicatie de coronarografie: (PG66) A: Angor atipic B: Angor jenant C: Angor refractar la tratament medical D: Disfunctie ventriculara stanga E: Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie 26. [BCI10074] Este FALS despre heparine: (pg128) A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa E: Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate 27. [BCI10075] Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130) A: Chirurgie recenta B: Asocierea cu AINS C: Injectii intramusculare D: Pericardita E: Disectia aortica 28. [BCI10076] NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133) A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica B: Antecedente de AVC C: Contrast spontan intens in atriul stang D: SM asociata E: FEVS < 35% 29. [BCI10081] In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73) A: analgezice B: aspirina C: clopidogrel D: repaus E: betablocante 30. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69) A: DI, aVL B: DI, DII, aVL C: DII, DIII, aVF D: DII, DIII, AVL

E: DI, DII, DIII Vezi raspuns d, e, c, c, a, c, c, a, a, c, 31. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) () A: Infarct de ventricul stang B: Edem pulmonar acut C: Tamponada cardiaca D: Infarct septal E: ACOMI 32. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? () A: Scintigrafie de efort B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina C: Ecografie de efort D: Ecografie dobutamina E: ECG de efort 33. [BCI10127] Infarctul teritoriului septal profund determina modificari electrocardiografice (ECG) in derivatiile : () A: VI V2 V3 B: V1 V2 V3 V4 C: V1 V2 V3 DII DIII aVF D: V5 V6 DII DIII aVF E: DII DIII aVF 34. [BCI10128] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST, EXCEPTAND : () A: Se practica reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST (SCA ST) examinat in primele 12 ore de la debut B: Se desfasoara in unitatea de terapie intensiva cardiologica C: Majoritatea cazurilor de infarct examinate in faza acuta fac obiectul unei coronarografii D: Fibrinoliza este indicata intotdeauna, indiferent de timpul de deplasare inspre sala de coronarografie E: Betablocantele sunt contraindicate in cazul socului cardiogenic 35. [BCI10007] Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele (pg. 72) A: Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni B: Fenomene de insuficien ventricular stng C: Apariia Sindromului Dressler D: Tulburri de ritm ventricular recurente E: Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut 36. *BCI10008+ Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt (pg. 71)

A: Ruptura peretelui liber ventricular B: Sindromul Dressler C: Insuficiena mitral ischemic D: Tromboembolismul pulmonar E: Blocurile atrio-ventriculare 37. *BCI10010+ Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele (pg. 72) A: Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colaterala eficient B: Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe C: Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic D: Asociaza frecvent complicaii mecanice gen ruptur de perete liber ventricular E: Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare 38. [BCI10011] Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele (pg. 60) A: Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B: Supradenivelare de segment ST concav n sus C: Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante D: Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin E: Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular 39. *BCI10012+ Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60) A: Supradenivelare concav n sus B: Subdenivelare convex n sus C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj 40. [BCI10013] Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60) A: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin B: Supradenivelare ST corectat cu trinitrin C: Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular D: Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv E: Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante Vezi raspuns c, e, c, d, abd, ac, bc, cd, ace, bce 41. [BCI10014+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt adevrate (pag.69) A: Troponina I are vrful la 12 ore B: LDH are pozitivare la 48 ore C: Mioglobina se normalizeaz la 3 zile D: CPK-MB se normalizeaz la 2 zile E: TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile

42. *BCI10016+ Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69) A: Se normalizeaz n Z3 B: Se pozitiveaz n H4 C: Are vrful n H12 D: Se normalizeaz n Z7 E: Are vrful n H24 43. [BCI10017+ Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69) A: Se pozitiveaz la 2-4 ore B: Are vrful la 16 ore C: Se normalizeaz la 3 zile D: Se normalizeaz la 24-36 ore E: Se pozitiveaz la 24 ore 44. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu supradenivelare permanent de ST (pag.70) A: Mioglobina B: TGO-ASAT C: Troponina D: LDH E: CK 45. *BCI10019+ Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71) A: BAV indiferent de grad B: asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng C: BAV ale infarctului anterior D: alternana bloc stng/bloc drept E: BAV ale infarctului inferior 46. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71) A: Tratamentul cuprinde diuretice i derivai nitrai B: Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R D: Prognosticul este pozitiv E: Se evit efectuarea coronarografiei 47. *BCI10021+ Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71) A: Mortalitatea n stadiul III este 44% B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare C: EPA este prezent n stadiile II-III D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare E: n stadiul II mortalitate este 30% 48. *BCI10022+ Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Masaj cardiac recent

B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: AIT care dateaz de mai puin de 6 luni D: Traumatism cranian<1 lun E: HTA necontrolat peste 180 mmHG 49. *BCI10023+ Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Traumatism sau chirurgie major ce dateaz de mai puin de 21 de zile B: Tratament cu AVK C: Sngerare GI care dateaz c mai puin de 1 lun D: Disecie aortic E: Puncie a vaselor mari necompresibile 50. *BCI10026+ Potenializarea AVK se produce prin (pag.134) A: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni B: Reducerea nivelului de vit.K C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK D: Diminuarea fixrii proteice E: Creterea nivelului de vit.K Vezi raspuns ade, bcd, bce, ce, bcd, bc, ae, bd, be, bd 51. [BCI10027] Inhibarea AVK se produce prin (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni C: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Diminuarea absorbiei digestive E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK

52. *BCI10028+ Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Creterea absorbiei digestive a AVK C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK E: Reducerea nivelului de vit.K 53. [BCI10030] Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134) A: Fenitoin B: Allopurinol C: Cloramfenicol D: Chinine E: Ketoconazol 54. *BCI10031+ Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134) A: AINS

B: Amiodaron C: Estrogeni D: Antibiotice E: Corticoizi 55. *BCI10032+ Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134) A: AINS B: Hipertiroidismul C: Alcool D: Miconazol E: Fibrai 56. *BCI10034+ Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59) A: Disecia de aort B: Infarctul miocardic C: Pneumotorax D: Ulcerul gastroduodenal E: Embolia pulmonar 57. [BCI10037] ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii () A: QT lung B: HVS C: BRS D: Digital E: Stimulator cardiac 58. *BCI10038+ Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia () A: Bloc de ramur B: WPW C: Infarct miocardic D: Repolarizare precoce E: Sindrom Brugada 59. *BCI10039+ Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri () A: Cresc n caz de flebit B: Cresc n caz de embolie pulmonar C: Sunt foarte specifici D: Sunt foarte sensibili E: Au fost foarte puine rezultate fals pozitive 60. *BCI10040+ Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar () A: Se confirm prin Eco Doppler pulmonar B: Indicaie de fibrinoliz n caz de embolie pulmonar complicat cu infarct pulmonar C: Anticoagulare numai dup ce dg. este confirmat D: Dg este evocat clinic

E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri Vezi raspuns cde, bde, bce, ce, ade, be, bcde, cd, abd, de 61. [BCI10044] Tratamentul angorului de efort curprinde () A: Diuretic B: Betablocante C: Statina D: Revasculare prin angioplastie E: Clopidogrel 62. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septo-apical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V6 C: V2 D: V4 E: aVF 63. [BCI10046] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint supradenivelare de ST n () A: V1 B: V2 C: DI D: aVF E: V9 64. *BCI10047+ Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V3 C: V4 D: V6 E: aVL

65. [BCI10048] Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde () A: IEC din primele ore B: Reperfuzie coronarian pentru orice infarct C: Clopidogrel D: Morfin E: Aspirin 66. *BCI10049+ Clasificarea internaional Killip () A: Stadiu I cuprinde ocul cardiogen B: Stadiul III are o mortalitate n faza acut de 80-100%

C: Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30% D: Stadiul I cuprinde EPA E: Stadiul IV presupune oc cardiogen 67. *BCI10050+ Tulburrile de ritm post infarct cuprind () A: TV B: RIVA C: BAV D: Fibrilaie atrial E: Extrasistole ventriculare

68. *BCI10051+ Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72) A: Pericardit cu artralgii B: Nu necesit tratament C: Sindrom inflamator D: Apare n sptmna 4 E: Se trateaz cu antiinflamatoare 69. [BCI10052] ECG n SCA ST- () A: Supradenivelare de ST B: Subdenivelare de ST (n formele uoare) C: Inversia undelor T D: Frecvent normal n afara acceselor dureroase E: Posibil evoluie spre unda Q 70. *BCI10053+ Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de () A: La toi pacienii postinfarct B: Dup implantare de stent C: FEVS<40% D: Semne clinice de IVS E: n asociere cu atorvastatin Vezi raspuns bcde, cd, cde, bc, cde, ce, abde, ace, cde, cd 71. [BCI10059] CI absolute de administrare a heparinei sunt () A: Alergia B: Anomalia hemostazei C: Injeciile IM D: HTA sever E: Pericardita 72. *BCI10060+ Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt () A: Protrombina B: Proconvertina C: Proteina C i S

D: Factor VIII E: Factor Stuart 73. *BCI10061+ CI ale AVK reprezint () A: HTA malign B: AVC ischemic recent C: Sarcin n al doilea trimestru D: Pericardit E: Alergia 74. *BCI10062+ Inhib activitatea AVK () A: Cimetidina B: Cloramfenicolul C: Fibraii D: Griseofulvin E: Corticoizii 75. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel () A: Inhib calea ciclooxigenazei B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin 76. [BCI10070] Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: (pg 59) A: Pulsul paradoxal sugereaza tamponada B: Socul cardiogen sugereaza Infact al VS C: Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada D: Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta E: Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct 77. [BCI10071] NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: (pg60) A: Supradenivelare moderata B: Supradenivelare evolutiva C: Supradenivelare asociata undei Q D: Cel mai frecvent in V2 V3 V4 E: Supradenivelare corectata cu trinitrina 78. [BCI10072] Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: () A: Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale B: Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG C: Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime

D: Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata E: Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp 79. [BCI10077] In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71) A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate C: BAV ale infarctului anterior D: Alternanta bloc stang/ bloc drept E: Bloc stang si hemibloc drept 80. [BCI10078] Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71) A: Derivati nitrati B: Umplere vasculara(coloizi) C: Diuretice D: Dobutamina E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii Vezi raspuns abc, abce, ade, de, cde, bd, be, abe, acd, bde 81. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: () A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat B: BAV al infarctului miocardic inferior C: Alternanta bloc stang/ bloc drept D: Bloc de ramura dreapta E: Hemibloc stang 82. [BCI10080] Complicatiile SCA non ST sunt: (73) A: Moartea subita B: Anevrism ventricular C: Recidive anginoase D: SCA ST+ E: Insuficienta cardiaca 83. [BCI10082] Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74) A: bilant glucidic anual B: examene izotopice punctual C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ D: ramipril 5-10 mg/zi E: radiografie toracica 84. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59) A: embolie pulmonara B: tamponada C: pericardita

D: infarct al ventriculului drept E: miocardita 85. [BCI10084] Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66) A: insuficienta cardiaca B: tahicardie C: bradicardie D: astm E: anemie 86. [BCI10085] Sunt cauze de dureri toracice: (60) A: zona zoster B: patologie vezicala C: tumora cervicala D: patologie pancreatica E: patologie renala 87. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60) A: stimulator cardiac B: bloc de ramura dreapta C: bloc de ramura stanga D: hipertrofie ventriculara stanga majora E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice 88. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65) A: insuficienta cardiaca severa B: tulburari de ritm ventricular C: stenoza aortica stransa simptomatica D: tahicardie E: stare de soc 89. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de" (pag.133) A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara B: pericardita C: fibrilatie atriala D: tahicardie ventriculara E: contrast spontan intens in atriul stang 90. [BCI10090] Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135) A: la 24 ore de la debutul tratamentului B: cel mult lunar C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica

E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta Vezi raspuns ac, acde, abd, abd, acd, acde, acde, abc, Ace, CDE 91. [BCI10091] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: () A: administrare doar intravenos sau subcutanat B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH 92. [BCI10092] Produsele disponibile ale heparinelor sunt: () A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH 93. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5 D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii 94. [BCI10094] Indicatiile LMWH sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat B: tratamentul curativ al TVP C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST 95. [BCI10095] Indicatiile Fondaparinux sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc 96. [BCI10096] Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10

zile) C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna) D: hemofilie, trombopenie E: injectii intramusculare sau intraarticulare 97. [BCI10097] Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: chirurgie recenta C: hemoragie in curs sau recenta D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta 98. [BCI10098] Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: () A: hemoragice B: trombopenii C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor 99. [BCI10099] Testele de anticoagulare cu heparina sunt: () A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 secunde) pentru heparina nefractionata B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne hemoragice E: nu sunt necesare teste de coagulare 100. [BCI10100] Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: () A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi Vezi raspuns abde, abce, ade, abcd, acd, abde, bd, de, acd, acde 101. [BCI10101] Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: () A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei 102. [BCI10102] Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: () A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA) B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK

C: TCA normal: heparina idem, crestere AVK D: TCA prea crescut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK E: TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK 103. [BCI10103] Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate: () A: heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa B: LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate C: efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi D: proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3 E: proportia anti-IIa/Xa pentru heparinele nefractionate este 3 104. [BCI10104] Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: () A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg) B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de 30 de minute) C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min D: alteplaza: < 3 ore E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore 105. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: () A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l) E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore 106. [BCI10106] Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: () A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore B: EP cu soc hemodinamic C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a eliminat diagnosticul de hemoragie intracraniana E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ) 107. [BCI10107] Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: () A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile B: varsta peste 65 de ani C: disectie aortica D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna E: puseu ulceros < 1 luna 108. [BCI10108] Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: ()

A: AVC ischemic < 6 luni B: AIT < 6 luni C: traumatism cranian <1 luna D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK 109. [BCI10109] Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: () A: hemoragii B: reactii alergice C: trombopenii D: osteoporoza E: hiperkaliemia 110. [BCI10110] Durata tratamentului cu AVK este: () A: TVP distala izolata: 6 saptamani B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai scazut) D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna E: TVP sau EP recidivanta: pe viata Vezi raspuns abcd, abce, abcd, abc, abe, abe, ae, acd, cde, abce

111. [BCI10111] Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: () A: puternica absorbtie digestiva B: puternica fixare proteica C: metabolism hepatic D: metabolism renal E: fixare proteica de ordinul 75% 112. [BCI10112] Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: () A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi 113. [BCI10113] Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: () A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3 B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5 C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5 D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi 114. [BCI10114] Indicatiile tratamentului cu AVK sunt: () A: bioproteza (si plastie) in ritm sinusal: AVK 12 luni, INR intre 2 si 3 B: anevrism ventricular stang postinfarct cu prezenta de tromb

C: arteriopatia membrelor inferioare D: prezenta trombozelor venoase pe cateter E: camere implantabile 115. [BCI10115] Contraindicatiile AVK sunt: () A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru B: alergie la produs C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent 116. [BCI10116] Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: () A: AINS, aspirina in doze mari B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice C: fibrati D: miconazol E: fenitoina 117. [BCI10117] Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: () A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina B: meprobamat C: rifampicina D: griseofulvina E: allopurinol 118. [BCI10118] Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: () A: gastralgii B: greturi C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale D: aplazii nazale E: retard psihomotor 119. [BCI10119] Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: () A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta hepatica sau renala moderata) C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore in zona terapeutica E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente 120. [BCI10120] Alte molecule anticoagulate: () A: danaparoida B: heparinoide (lepirudina) C: bivalirudina D: dabigatran E: derivati ai hirudinei (danaparoida) Vezi raspuns abc, ade, abe, bcde, abc, abcd, abcd, abc, abce, acd

121. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: () A: SCA ST- cu risc crescut B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv C: angioplastie coronara complexa D: AVC E: ACOMI 122. [BCI10123] Sunt semne ale disectiei aortice (pag 60) () A: Asimetrie tensionala B: Prezenta pulsului periferic C: Suflu de insuficienta mitrala D: Ischemie a membrelor E: Puls paradoxal 123. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag 59): () A: Durerea in infarct dureaza cateva minute B: Angorul are sediu medio- si retrosternal C: Angorul apare postprandial D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita 124. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de agregare a plachetelor pentru formarea unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) () A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial C: Secretia de PDGF D: Sinteza de adenozin difosfat E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen Vezi raspuns abc, ad, acd, ade

Hipertensiunea arterial esenial

1. [HAS10015] Hipertensiunea arterial de gradul II se definete prin urmtoarele valori tensionale (pg. 52) A: TA sistolic 140-159 mm Hg B: TA diastolic 90-99 mm Hg C: TA sistolic 160-179 mm Hg D: TA diastolic > 110 mm Hg E: TA sistolic > 180 mm Hg 2. [HAS10016] HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determin (pg. 52) A: risc de AVC crescut de 4 ori B: mortalitate cardiovascular global crescut de 2 ori C: risc de apariie a insuficienei cardiace crescut de 7 ori D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare i a aortei crescut de 3 ori E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori 3. [HAS10017] Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53) A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce

B: Tabagismul oprit de peste 3 ani C: Vrsta < 50 ani la barbat i < 60 ani la femeie D: Consumul redus de alcool E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex 4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale HTA) este (pg. 53) A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm B: Hipertrofia ventricular stng C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D: Albuminuria < 30 mg/zi E: Clearance creatinina > 60 ml/min 5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53) A: Sindromul metabolic B: Boala hepatic C: Boala pulmonar D: Boala cardiac E: Insuficiena venoas cronic 6. [HAS10025] NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: (PG 54) A: Bandeleta urinara B: Index glezna/brat C: Fund de ochi D: Cuantificarea proteinuriei E: Eco-Doppler al arterelor carotide 7. [HAS10026] Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu: (PG55) A: Diuretice tiazidice B: Antialdosteronice C: Betcblocante D: Anticalcice E: IEC 8. [HAS10027] Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA: () A: HTA secundara elucidata B: Nerespectarea tratamentului C: Nerespectarea regulilor igieno-dietetice D: Suprasarcina volemica E: Apnee in somn 9. [HAS10028] HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz: () A: HTA la subiectul tanar B: HTA la subiectul varstnic C: HTA rezistenta D: HTA cu aparitie rapida E: HTA cu agravare rapida 10. [HAS10029] NU este element al mecanismului HTA renovasculare: ()

A: Stenoza stransa de artera renala unilaterala B: Stenoza stransa de artera renala bilaterala C: Activarea secretiei de renina D: Activarea secretiei de angiotensina E: Scaderea nivelului aldosteronului Vezi raspuns c, b, a, b, d, a,d, a, b, e, 11. [HAS10030] Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA: () A: Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator B: . EPA flash repetitiv este semn evocator C: Tratamentul de electie este angioplastia D: Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic E: Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere 12. [HAS10031] Este FALS despre hipercorticism: () A: Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina B: Boala Cushing este o cauza C: Cushing paraneoplazic nu este cauza D: Obezitatea este semn evocator E: Miastenia este semn evocator 13. [HAS10044] Referitor la HTA, care dintre urmtoarele este adevrat () A: Mortalitatea cardiovascular global este crescut de 6 ori B: Risc de AVC de 7 ori C: Insuficiena cardiac de 5 ori D: Risc de arteriopatie de 4 ori E: Risc de coronaropatie de 6 ori 14. [HAS10045] Definirea HTA la MAPA n somn presupune () A: 120/65 B: 125/70 C: 125/65 D: 120/70 E: 125/75 15. [HAS10046] Definirea HTA la MAPA la trezire presupune () A: 135/85 B: 135/80 C: 130/80 D: 135/80 E: 130/85 16. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de () A: 135/85 B: 140/90 C: 145/90 D: 140/95 E: 140/85

17. [HAS10048] Sunt considerai factori de risc n HTA urmtorii, cu excepia () A: Vrsta B: Diabetul C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce D: Fumatul E: HDL>0,4 g/L 18. [HAS10068] tratamentul HTA necomplicate cuprinde? (10068) A: Diuretice tiazidice B: IEC C: ARA II D: Anticalcice E: Aldosteronice 19. [HAS10069] Tratamentul HTA cu DID? (10069) A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: IEC (ARA II daca exista intoleranta la IEC) E: ARA II (IEC daca exista intoleranta la ARA II) 20. [HAS10070] Tratamentul HTA asocite cu DNID? (10070) A: ARA II B: IEC C: ARA II si Diuretic D: Anticalcice, ARA II, IEC E: ARA II, IEC Vezi raspuns a, c, b,d, a, b, e, a, d, e
21. [HAS10071] Tratamentul HTA cu HVS? (10071) A: ARA II B: Tiazidice C: ARA II, IEC, Tiazidice D: IEC, betablocante E: ARA II, Tiazidice 22. [HAS10072] Tratamentul HTA cu Insuficienta cardiaca? (10072) A: IEC, ARA II, Diuretice tiazidice, Anticalcice, Betablocante B: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante, Antialdosteronice, Anticalcice C: ARA II, IEC D: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante ale IC, Antialdosteronice E: Doar diuretice. 23. [HAS10073] Antecedentele de AVC asociate cu HTA se trateaza cu? (10073) A: tiazidice B: IEC C: ARA II, IEC D: IEC si tiazidice

E: ARA 24. [HAS10082] Semnele evocatoare de hipercorticism sunt, cu exceptia: () A: facies cushingoid B: obezitate C: vergeturi D: miastenie E: tremuraturi 25. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ, CU EXCEPTIA: (pag. 53 IV.) A: Diabet tratat B: Tabagism oprit de 2 ani C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex D: Varsta >50 ani la femeie E: Varsta >50 ani la barbat 26. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA) cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Hipertrofia ventriculara stanga B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s D: Placa carotidiana E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi) 27. *HAS10105+ Examinare sistematic n HTA este: (pag 54) A: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare urinar B: Glicemie postrandial C: Kaliemie cu garou D: Microalbuminuria (esenial la diabetici) E: ECG de efort 28. *HAS10106+ NU reprezint examinare sistematic n HTA: (pag 54) A: glicemie a jeun B: colesterol total, HDL, LDL i trigliceride C: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural D: hemoglobin hematocrit E: viteza undei de puls 29. *HAS10108+ HTA rezistent reprezint: (pag 55) A: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic B: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei biterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic C: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care

un anticalcic bradicardizant D: Eec al scderii TA dup tratament cu Beta blocante E: Eec al scderii TA dup monoteapie cu diuretice tiazidice multiplu 30. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n HTA sunt false (pag.53) () A: grosimea intim-medie >0.9 B: clearence-ul cretininei >60mL/min C: PWV<12m/sec D: microalbuminurie 30-300 mg/zi E: HVS Vezi raspuns e, d, d, e, d, b,a ,e, a, bc 31. *HAS10003+ Identificai care dintre urmtoarele reprezint examinri sistematice n HTA (pag.54) () A: microalbuminuria B: glicemia plasmatic postprandial C: acid uric seric D: fund de ochi E: glicemia plasmatic a jeun 32. *HAS10004+ Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) () A: bandeleta urinar B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv C: ECG de repaus D: ETT E: FO 33. *HAS10005+ Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) () A: antihipertensoare centrale B: ARA II C: Betablocante D: Alfablocante E: inhibitori calcici 34. *HAS10006+ Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la un pacient cu insuficien cardiac (pag.55) () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: ARA II D: anticalcice bradicardizante E: antialdosteronice 35. *HAS10007+ Identificai clasele terapeutice folosite n tratamentul HTA la o gravid (pag.55) ()

A: IEC B: diuretice tiazidice C: Betablocante D: inhibitori calcici E: ARA II 36. *HAS10008+ Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav coronarian cronic (pag.55) () A: anti-aldosteronice B: anti-calcice bradicardizante C: diuretice tiazidice D: IEC E: Betablocante 37. *HAS10009+ Semne evocatoare n HTA renovascular (pag.56) () A: durere n zona lombar B: suflu lombar C: hiperK D: poliarteriopatie E: asimetrie de mrime a rinichilor 38. *HAS10010+ Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56) () A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil 39. *HAS10012+ Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA secundar cu excepia (pag.56) () A: tumor malign n 90% din cazuri B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG 40. *HAS10013+ n legtura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false urmtoarele afirmaii cu excepia ( pag.56) A: creterea produciei de aldosternon cu creterea reabsorbiei de Na la nivelul tubului distal B: natremia rmne normal C: eliminare masiv de K-hipoK D: inhibiia secreiei de renin E: stimularea secreiei de renin Vezi raspuns ce, bde, ad, ace, cd, be, bde, be, ac, abcd.

41. *HAS10014+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu hiperaldosternismele primare (pag.56) () A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilateral a suprarenalelor B: alcaloza metabolic este un semn evocator C: renina este crescut, aldosteronul este sczut D: apare hipoK sever E: dozarea activitii renin-aldosteron se face la distan de tratamentul interferent cu antialdosteronice 42. *HAS10020+ Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA secundaa), a detecta ali factori de risc cardiovascular i a depista afectarea organelor int sunt (pg. 54) A: Ecocardiografia transtoracic B: Acidul uric seric C: Glicemia plasmatic D: Microalbuminuria E: Kaliemia fr garou 43. *HAS10021+ Tratamentul nemedicamentos al HTA se refer la (pg. 54) A: Activitate fizic regulat B: Reducerea consumului de lipide saturate C: Depistarea i tratamentul celorlali factori de risc D: Favorizarea consumului de alcool E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi) 44. [HAS10022] Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54) A: Debuteaz cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B: Favorizeaz medicamentele administrate ntr-o singur priz, cu eficien timp de 24 ore C: Clasele terapeutice de utilizat n prima intenie sunt aliskirenul, alfablocantele i antihipertensivele centrale D: Cel mai important principiu este scderea n mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E: Medicamentele de utilizat n a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici i antagonistii receptorilor angiotensinei II 45. *HAS10023+ Medicamentele antihipertensive recomandate n contextul insuficienei cardiace sunt (pg. 55) A: Anticalcice B: IEC sau ARA II C: Betablocante D: Diuretice tiazidice E: Antialdosteronice 46. [HAS10024] Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55) A: Diuretice tiazidice

B: Betablocante C: Antialdosteronice D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC E: Anticalcice 47. [HAS10033] Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv: () A: Existenta unui sindrom metabolic B: Existenta angorului in ultimele 2 luni C: Sedentaritatea D: Existenta dispneei de efort E: Consumul excesiv de alcool 48. [HAS10034] Este adevarat despre tratamentul HTA: () A: Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno dietetice B: Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut C: Poate debuta cu monoterape sau biterapie D: Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient E: Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta terapeutica 49. [HAS10035] In HTA cu DNID NU se recomanda: () A: ARA II B: IEC C: Diuretice tiazidice D: Antialdosteronice E: Betablocante 50. [HAS10036] In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda: () A: IEC B: Diuretice tiazidice C: Betablocante ale IC D: Antialdosteronice E: Inhibitori calcici Vezi raspuns bd, bce, abce, abd, bcde, bcd, ace, abc, cde, abcd 51. [HAS10037] In HTA cu ACOMI NU se recomanda: () A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: Metildopa E: Diuretice Tiazidice 52. [HAS10038] In HTA din sarcina se recomanda: ()

A: Inhibitori calcici B: Betablocante C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Metildopa 53. [HAS10039] HTA iatrogena se poate datora: () A: Simpatoliticelor B: AINS C: Corticoizi D: Estroprogestative E: Cefalosporine 54. [HAS10040] HTA de cauza toxica se poate datora: () A: Alcoolului B: Marijuanei C: Cocainei D: Amfetaminelor E: Heroinei 55. [HAS10041] Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele () A: Eclampsia B: IRA prin nefroangioscleroza maligna C: Distructie renala unilaterala prin hidronefroza D: Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica E: Retinopatie severa 56. [HAS10042] Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv: () A: Spitalizare in caz de HTA maligna B: In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA C: De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica D: De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante E: Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta hipovolemie 57. [HAS10043] Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar: () A: Creste productia de aldosteron B: Creste absorbtia de glicirzina C: Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP D: Eliminare masiva de potasiu E: Natremia ramane normala 58. *HAS10049+ Diagnosticul afectrii de organ int presupune () A: Test de efort B: Coronarografie C: HVS

D: Clearence creatinin < 60 mL/min E: Microalbuminuria semnificativ 59. *HAS10050+ Semnele clinice de rsunet ale HTA sunt () A: Proteinurie (>500 mg/24 ore) B: AVC ischemic C: Boala vascular periferic D: Disecia de aort E: Stenoza aortic 60. *HAS10051+ Semne clinice de rsunet ale HTA sunt urmtoarele () A: Insuficien cardiac congestiv B: Accident ischemic tranzitoriu C: Edem papilar D: Insuficien renal E: Sindrom nefrotic Vezi raspuns abde, abe, bcd, Acd, abde, acd, ade, cde, bc, abcd 61. [HAS10052] Examinrile sistematce n HTA sunt () A: Creatinemie B: Bandelet urinar C: Natremie D: Acid uric E: Trigliceride 62. *HAS10053+ Examinrile recomandate n HTA sunt () A: Fund de ochi B: Viteza undei de puls C: Proteinurie D: Ecografie transtoracic E: Eco Doppler al aortei 63. *HAS10054+ n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de (pg. 55) A: Anticalcice B: Beta blocante C: IEC D: Antialdosteronice E: Metildopa 64. *HAS10055+ n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de () A: Diuretice tiazidice B: IEC C: Antialdosteronice D: Metildopa

E: Labetolol 65. *HAS10056+ La subiecii de ras neagr medicamentele recomandate cuprind () A: Tiazidice B: Inhibitori calcici C: IEC D: ARA II E: Beta blocante 66. *HAS10057+ Cauze iatrogene de HTA secundar cuprind () A: Antidepresivele triciclice B: Acetazolamid C: Ciclosporin D: AINS E: Corticoizi 67. *HAS10058+ Nefropatiile cauzatoare de HTA secundar sunt () A: Glomerulonefrite acute B: Nefropatia diabetic C: Distrucie renal unilateral D: Stenoz de arter renal E: Nefropatii toxice 68. *HAS10059+ Referitor la coarctaia de aort sunt adevrate urmtoarele () A: HTA doar la membrele inferioare B: HTA doar la membrele superioare C: Suflu de stenoz aortic D: Stenoza aortei la nivelul istmului E: Insuficien cardiac 69. [HAS10060] Referitor la feocromocitom sunt adevrate urmtoarele () A: Tumor cu celule cromafine B: Malign n 90% din cazuri C: Forme familiale care se integreaz n neoplazii endocrine multiple D: Tratament chirurgical sub alfa i beta blocante E: Localizare corticosuprarenal 70. *HAS10061+ Sunt cauze de HTA secundar () A: Hipertiroidismul B: Tumorile carcinoide C: Acromegalia D: Sindrom Cusching E: Lupusul Vezi raspuns abde, abcd, bcd, de, ab, cde, abc, bde, acd, abcd

71. [HAS10062] Sunt antihipertensive de a doua intenie () A: Diureticele B: Betablocantele C: Aliskirenul D: Alfa blocantele E: Inhibitori calcici 72. *HAS10063+ Cauze toxice de HTA secundar () A: Ciuperci B: Alcool C: Vopseluri D: Cocaina E: Amfetamine 73. [HAS10064] NU fac parte din examinarile Recomandate in identificarea etiologiei si factorilor de risc in HTA: (pag 54) A: viteza undei de puls B: EKG de efort C: fund de ochi D: acid uric seric E: acid uric urinar 74. [HAS10065] HTA secundara de etiologie iatrogena NU include urmatoarele medicamente: (pag 56) A: AINS B: Allopurinol C: Ciclosporina D: Lepirudina E: Fenitoina 75. [HAS10066] Medicatia recomandata in HTA la un pacient cu Sindrom Metabolic include: (pag. 55) A: Betablocante B: Diuretice tiazidice C: IEC D: Anticalcice E: ARA II 76. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55) A: Betablocante B: Inhibitori calcici C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Anti-aldosteronice 77. *HAS10074+ Care din urmtoarele rspunsuri privind acetazolamida sunt adevarate? ()

A: este inhibitor de anhidraz carbonic B: diminueaz secreia de LCR i umoare apoas C: determin o hiperkaliemie D: acioneaz la nivelul tubului contort proximal E: are un efect natriuretic i diuretic puternic 78. [HAS10075] Se recomanda diuretice tiazidice in: (p 55) A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: dupa infarct miocardic D: antecedente de AVC sau AIT E: sindrom metabolic 79. [HAS10076] Se recomanda inhibitori calcici in: (p 55) A: sarcina B: subiect tanar C: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare D: insuficienta renala E: sindrom metabolic 80. [HAS10077] Tratamentul recomandat in hipertensiunea arteriala asociata cu diabet zaharat insulinodependent include: () A: Diuretice tiazidice B: Inhibitori de enzima de conversie C: ARA2 D: Betablocante E: Inhibitori ai canalelor de calciu Vezi raspuns cd, bde, bde, bde, cde, bd, abd, ad, ace, bc 81. [HAS10078] Confirmarea stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: ideal prin angio-IRM B: ideal prin scintigrafie C: ideal prin arteriografie D: in lipsa de angio-IRM se face angioscaner E: arteriografie in preoperator sau preangioplastie 82. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: scintigrafie renala B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara C: raport >1,5 in favoarea partii normale D: sensibilizare cu captopril E: sensibilizare cu verapamil 83. [HAS10080] Semnele evocatoare de hiperaldosteronism primar sunt: () A: hipokaliemie severa

B: alcaloza metabolica C: kaliureza importanta D: natriureza importanta E: hiponatriemie 84. [HAS10081] Tratamente care interfereaza cu dozarea activitatii renina-aldosteron sunt: () A: IEC B: diuretice C: ARA II D: glicirizina E: betablocante 85. [HAS10083] Semne evocatoare de coarctatie de aorta sunt: () A: suflu sistolic interscapulovertebral stang B: suflu continuu la nivelul vaselor gatului C: insuficienta cardiaca D: scaderea pulsului brahial E: scaderea pulsului femural 86. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: () A: ionograma sanguina si urinara B: hemoleucograma C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera D: enzime cardiace si pancreatice E: bilant hepatic complet 87. [HAS10085] Tratamentul puseului hipertensiv include: () A: nicardipina 5-10 mg/h IVSE, de prima intentie B: derivati nitrati, alfablocante, de a doua intentie C: diuretice in caz de EPA D: evitarea diureticelor E: labetalol de prima intentie 88. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si urmatoarele: () A: AVC, encefalopatie, eclampsie B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica C: nefroangioscleroza benigna D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma) 89. [HAS10087] Medicamentele recomandate in caz de HTA si HVS sunt: () A: ARA II B: diuretice tiazidice C: IECA

D: betablocante E: anticalcice 90. [HAS10088] La subiectul tanar cu HTA sunt recomandate: () A: betablocante B: anticalcice C: diuretice D: IEC E: antialdosteronice Vezi raspuns ade, abd, abc, abc, ace, bce, abcd, abe, ab, acd 91. [HAS10089] Semne clinice de rasunet ale HTA sunt: () A: nefropatie diabetica, insuficienta renala, proteinurie 30-300 mg/24 ore B: retinopatie avansata C: infarct miocardic, angor, revascularizare coronara, insuficienta cardica congestiva D: boala vasculara periferica E: AVC ischemic sau hemoragic, accident ischemic tranzitoriu 92. [HAS10090] Examinarile recomndate in HTA sunt: () A: ECK de repaus B: ETT C: glicemie plasmatica postprandiala (daca glicemia a jeun >=6,1 mmol/l sau 110 mg/dl) D: acid uric E: microalbuminurie 93. [HAS10091] Medicamentele recomandate la pacientii de rasa neagra sunt: () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: IEC D: ARA II E: betablocante 94. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: () A: betablocante B: verapamil C: dialtiazem D: IEC E: ARA II 95. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: () A: hipoplazie renala unilaterala B: pielonefrita cronica C: pielonefrita acuta D: tuberculoza E: hidronefroza, polichistoza

96. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: () A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb" B: HTA secundara neelucidata C: medicamente care cresc TA D: suprasarcina volemica E: apnee a somnului 97. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: () A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata B: subiectii de rasa neagra C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT D: pacientii cu insuficienta cardiaca E: HVD 98. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: () A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: post infarct miocardic D: sarcina E: subiect varstnic 99. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: () A: Eco-Doppler a arterelor carotide B: fund de ochi C: viteza undei de puls D: cuantificarea proteinuriei E: bandeleta urinara 100. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: () A: TA automasurata=135/85 mmHg B: MAPA trezire=130/80 mmHg C: MAPA somn=120/70 mmHg D: MAPA 24 ore=130/80 mmHG E: HTA de halat alb: HTA la cabinet >=140/90 vs MAPA <125/80, automasurata <135/85 Vezi raspuns bcde, bce, ab, abc, abde, bcde, abcd, abcd, abcd, acde 101. [HAS10099] Diagnosticul de HTA se pune astfel: () A: cel putin doua masuratori la 1 minut una de cealalta B: la cele 2 brate C: subiect in repaus, linistit, de cel putin 5 minute D: fara sa fi baut cafea sau alcool timp de o ora inainte E: fara sa fi fumat in ultimele 24 de ore 102. [HAS10100] HTA creste riscul cardiovascular astfel: () A: risc de AVC de 7 ori

B: risc de insuficienta cardiaca de 3 ori C: risc de coronaropatie de 4 ori D: risc de mortalitate cardiovasculara globala de 2 ori E: risc de arteriopatie a memebrelor inferioare si aortei de 2 ori

103. [HAS10101] Factorii de risc cardiovasculari la pacientul hipertensiv sunt: () A: existenta unui sindrom metabolic B: sedentaritate: mai putin de 30 de minute, de 3 ori pe saptaman C: consum excesiv de alcool: mai mult de 3 pahare de vin pe zi la barbat si 2 pahare pe zi la femeie D: HDL-colesterol >0,40 g/l (1 mmol/l) E: LDL-colesterol > 1,60 g/l (4,1 mmol/l) 104. [HAS10103] Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: () A: Grosimea intima-medie de peste 0,9mm B: Boala vasculara periferica C: Microalbuminuria semnificativa D: Boala cerebrovasculara E: Retinopatia avansata 105. *HAS10107+ Reprezint examinri recomandate n HTA urmtoarele: (pag 54) A: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 6,1 mmoli/l B: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 110mg/dl C: index glezn bra D: creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural E: microalbuminuria (esenial la diabetici) Vezi raspuns abcd, ade, abce, bde, abce

Insuficienta cardia cambvcksnsvjsd

1. *ICA10005+ Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare fac parte urmtoarele afeciuni cu excepia (pag.85) (pg. 85) A: diabet B: tirotoxicoz C: hipertiroidismul D: acromegalia E: feocromocitom 2. [ICA10007] Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o cardiomegalie (pag.87) () A: <0.3 B: >0.5 C: <0.5 D: totdeauna peste 1 E: in jurul valorii de 0.2

3. *ICA10011+ Urmtoarele mecanisme compensatorii produc vasoconstricie la nivel periferic cu excepia (pag.84) A: activarea adrenergic B: activarea sintezei de endotelin C: activarea factorului natriuretic atrial D: activarea sistemului RAA E: activarea secreiei de arginin-vasopresin 4. *ICA10012+ Carena de tiamin (vitamina B1) poate produce (pag.85) A: insuficiena ventricular dreapt B: insuficiena cardiac cu debit crescut C: insuficiena ventricular stng prin alterarea funciei musculare D: insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp E: cardiopatii aritmice 5. [ICA10013] n cazul edemului pulmonar, la auscultaie va apare (pag.86) A: matitate bazal B: sibilante bilaterale C: diminuarea murmurului vezicular D: raluri crepitante E: diminuarea vibraiilor vocale 6. [ICA10023] n tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc urmtoarele, cu excepia (pag.92) A: diuretice cu aciune rapid iv B: oxigenoterapie nazal C: derivai nitrai D: dobutamin E: repaus la pat 7. *ICA10025+ Examinarea Holter ECG este indicat n monitorizarea IC n urmtoarea situaie (pag.92) A: n cazul unui tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: o dat la 12 luni C: n cazul unor semne sugestive D: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic E: o dat la 3 ani 8. [ICA10026+ Urmtoarele afirmaii legate de Furosemid sunt adevrate cu excepia (pag.138) A: crete natriureza prin blocarea reabsorbiei de Na n ramura ascendent a ansei Henle B: n doze puternice are efect calciuric C: hipoK se datoreaz efectului diuretic D: se evit asocierile cu produii de contrast iodai E: leucopenia este un efect secundar

9. *ICA10035+ Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg. 91) A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP) B: Radiografia toracic C: Ecografia cardiac transtoracic D: Anamneza i examenul clinic E: Electrocardiograma 10. *ICA10036+ Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greit (pg. 90) A: reduce frecvena spitalizrilor B: reduce mortalitatea C: digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial D: sunt utile la pacienii cu insuficien cardiaca refractara n ciuda unui tratament maximal E: n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA Vezi raspuns c, b, c, b, d, c, d, c, c, b 11. *ICA10037+ Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include (pg. 90) A: Betablocante B: Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei C: Blocante ale canalelor de calciu D: Antialdosteronice E: Blocante ale receptorilor angiotensinei Vezi raspuns 12. [ICA10038] Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmatoarele, cu excepia (pg. 89) A: corecia factorilor de risc cardiovascular B: regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat C: restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme D: activitate fizic moderat, regulat E: vaccinare antigripal, antipneumococic 13. *ICA10039+ Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este fals (pg. 89-90) A: reduce mortalitatea cardiovascular B: tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare C: se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv D: reduce numrul de spitalizri E: reduce riscul de moarte subit 14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84) A: Dilatarea ventriculului stg B: Activare adrenergica C: Activarea de prostaglandine D: Hipertofie de ventricul stg

E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic 15. [ICA10042] In caz de edem pulmonar examenul clinic releva: (p.86) A: Dimiuarea murmurului vezicular, vibratiilor vocale si matitate bazala B: Raluri crepitante la sfarsitul inspirului, predominant bazal C: Opacitati vagi, slab delimitate, perihilare pe radiografia toracica D: Raluri sibilante bazale E: Opacitati de tonalitate hidrica, confluente, cu bronhograma aeriana radiografic 16. [ICA10043] In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: (p.86) A: Astenie in formele severe B: Bradicardie C: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei HTAP asociate D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe E: galop(protodiastolic-Z3, telediastolic-Z4) 17. [ICA10047] Despre monitorizarea unui pacient cu IC sunt adevarate: (p.92) A: Natremie, kaliemie si creatininemie se determina la 3 luni B: Un pacient echilibrat se monitorizeaza clinic la 6 luni, ECG cel putin o data la 12 luni, ETT cel putin o data la 3 ani C: Clinic se urmaresc doar FC si TA D: In caz de IC instabila consultatiile se fac 1/luna E: Toate afirmatiile sunt adevarate 18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii, cu EXCEPTIA: (89) A: hipokaliemia B: rezistente pulmonare crescute C: hiperbilirubinemia D: pierdere in greutate involuntara E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace 19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272) A: hipercolesterolemie B: insuficienta respiratorie cronica C: sindrom nefrotic D: obezitate E: insuficienta renala 20. [ICA10053] Combaterea subnutritiei trebuia avuta in vedere la pacientii cu: () A: obezitate B: sindrom nefrotic C: hipercolesterolemie D: hipertrigliceridemie

E: HTA Vezi raspuns c, c, c, e, b, b, b, a, d, a 21. [ICA10056] Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele investigatii, cu EXCEPTIA: (1346) A: ecografie hepatica B: prealbuminemie C: albuminemie D: ASAT E: ALAT 22. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente hepatocelulare, nu intra: (1346) A: indicele de protrombina B: gamaGT C: fosfataza alcalina D: bilirubina E: ASAT 23. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile diureticelor de ansa: (pag.138) A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: blocarea reabsorbtiei de sodiu si clor la nivelul segmentului cortical de dilutie si inhibarea actiunii ADH asupra tubului colector C: efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen D: efect antiandrogenic si inductoare enzimatice E: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal de unde rezulta o crestere a secretiei urinare sodate in tubul colector cu efect diuretic si natriuretic modest si diminuarea secretiei de ioni H+ si K+ 24. [ICA10060] Scaderea densitatii calorice nu este indicata in () A: HTA B: Obezitate C: Diabet de tip 2 D: Hipertrigliceridemie E: Hipercolesterolemie 25. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: (pag.89) A: insuficienta renala B: anemie C: TA scazuta "pensata" in mod persistent D: tulburari ventriculare de ritm E: nivelul BNP crescut

26. *ICA10087+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans () A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal B: Efect calciuric n doze puternice C: Efect intravenos n 3 ore D: Relaie doz-efect logaritmic E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi 27. *ICA10088+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide? () A: Efect calciuric B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid C: Se administreaz n insuficiena renal D: Relaia doz-efect liniar E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen 28. *ICA10089+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care economisesc potasiu? () A: Se administreaz n hiponatremie B: Se asociaz cu IEC C: Se administreaz n hiporaldosteronismul primar D: Se poate administra mpreun cu litiu E: Are efect inhibitor enzimatic 29. [ICA10093] Echilibrul alimentar presupune () A: Ritmul prizelor alimentare fixe B: Recomandri dietetice standard C: Evitarea perioadelor lungi a jeun D: Consum zilnic din cele 4 categorii principale E: Nici una de mai sus 30. [ICA10095] In insuficienta cardiaca, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei : () A: Au efect vasodilatator strict arterial B: Sunt indicati doar in clasele III-IV NYHA C: Reduc morbimortalitatea D: Necesita monitorizarea functiei hepatice E: Se administreaza doar in caz de inteleranta la inhibitorii receptorilor angiotensinei II Vezi raspuns b, d, a, e, c, b, e, c, c, c 31. [ICA10096] Cu privire la ascultatia cordului in insuficienta cardiaca, care dintre urmatoarele afirmatii este FALSA: () A: Semnul Carvalho: suflu sistolic tricuspidian intensificat la expir B: Galop C: Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala D: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei hipertensiuni arteriale pulmonare (HTAP) asociate E: Tahicardie

32. *ICA10002+ Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit crescut (pag.85) () A: feocromocitom B: carena de tiamin (vit.B1) C: boala Paget D: boala Steinert E: hipertiroidismul 33. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de presiune apare datorit (pag.85) () A: insuficieniei mitrale acute B: stenozei aortice C: hipertensiunii arteriale D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv E: comunicrii interventriculare 34. *ICA10004+ Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare (pag.85) () A: distrofia Duchenne de Boulogne B: boala de suprasarcin C: hipertiroidismul D: anemia cronic E: boala Chagas 35. *ICA10006+ Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86) () A: lipotimii, sincope B: astenie C: edeme ale membrelor inferioare D: oligurie E: sindrom confuzional 36. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca (pag.87) () A: BNP 100-400 pg/ml B: NT-proBNP > 2000 pg/ml C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP > 400 pg/ml

37. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine pulmonara (pag.87) () A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml B: NT-proBNP < 400 pg/ml C: BNP > 400 pg/ml

D: BNP < 100 pg/ml E: BNP 100-400 pg/ml 38. *ICA10010+ Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate (pag 84) () A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa 39. *ICA10014+ n legtur cu bilanul paraclinic n insuficiena cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia (pag.88) A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate B: FEVS <60% --> IC cardiac sistolic C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardic se face cu technetiu 99m D: fracia de ejecie izotopic se msoar cu technetiu 99m E: catererismul drept se realizeaz dect n cadrul bilanului pretransplant sau n caz de dg.ndoielnic 40. *ICA10015+ Sunt adevrate urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul cu IEC n insuficiena cardiac (pag.89) A: previn remodelarea ventricular, produc vasodilatare arterial i venoas ducnd astfel la reducerea morbimortalitii B: se administreaz doar n cazurile de IC clasele II-III C: se introduce n doze mici care apoi se cresc progresiv D: n caz de intoleran sunt indicai inhibitorii receptorilor angiotensinei II E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante Vezi raspuns a, bce, bcd, abe, bde, be, bd, acd, bc, acd 41. *ICA10016+ n legtur cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevrate (pag.89-90) A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I B: derivaii nitrai reduc presarcina C: tratamentul cu betablocante se instituie numai mpreun cu IEC i diuretice D: inhibitorii de calciu se utilizeaz ca antihipertensive dac HTA persist n ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante i IEC E: digitalicele reduc frecvena spitalizrilor 42. *ICA10017+ Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt adevrate (pag.90-91) A: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele I-II NYHA B: defibrilatorul implantabil este indicat n TV sau FV din faza acut a unui SCA C: insuficiena renal este o complicaie a transplantului cardiac D: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele III-IV NYHA

E: defibrilatorul implantabil este indicat n sincopa de cauz necunoscut cu TV susinut sau FV declanabil 43. *ICA10018+ Reprezint complicaii ale transplantului cardiac urmtoarele cu excepia (pag.91) A: insuficien cardiac refractar B: HTAP precapilar fixat C: insuficien renal D: infecie activ HIV, VHC E: infecii oportuniste 44. [ICA10019] Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91) A: limfoamele reprezint o complicaie B: supravieuirea la 5 ani este de 30% C: insuficiena renal reprezint att o complicaie ct i o contraindicaie D: supravieuirea la 1 an este de 70% E: este indicat n cazul unei insuficiene cardiace refractare sub tratament maximal 45. *ICA10020+ Care din urmtoarele reprezint att complicaii ct i contraindicaii n transplantul cardiac (pag.91) A: infeciile oportuniste B: neoplaziile C: insuficiena hepatic D: infecia cu VHC sau HIV E: insuficiena renal 46. *ICA10021+ Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91) A: defibrilatorul implantabil B: contrapulsaia aortic C: angioplastia percutanat D: revascularizarea prin angioplastie E: inima artificial total 47. *ICA10022+ Despre insuficiena cardiac diastolic se poate afirma (pag.91) A: exist semne clinice specifice fa de insuficiena cardiac sistolic B: funcia sistolic a ventriculului stng este conservat C: Rx toracic prezint cardiomegalie D: tratamentul insist asupra reducerii ponderale, controlului HTA i restaurrii ritmului sinusal E: ECG prezint hipertrofii atriale i ventriculare stngi 48. *ICA10024+ n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92) A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili D: n caz de schimbare clinic E: n caz de semne sugestive

49. *ICA10027+ Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141) A: Triamteren B: Spironolactona C: Acetazolamida D: Cicletanin E: Glicerol 50. *ICA10028+ n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului de ap (pag.1272) A: HTA B: insuficiena renal C: hepatopatia alcoolic D: insuficiena cardiac E: sindromul nefrotic Vezi raspuns bde, cde, abd, ace, be, be, bde, acd, ce, bde 51. *ICA10029+ Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu excepia (pag.1272) A: hipertrigliceridemie B: insuficiena renal C: DZ de tip II D: sindrom nefrotic E: obezitate 52. *ICA10030+ n tratamentul edemelor de retenie hidrosodat se folosesc urmtoarele diuretice (pag.1346) A: diuretice care economisesc K B: diuretice de ans C: diuretice osmotice D: inhibitori ai anhidrazei carbonice E: diuretice tiazidice 53. *ICA10031+ Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de (pg. 1346) A: Insuficien cardiac B: Tromboflebit C: Insuficien hepatocelular D: Sindromul nefrotic E: Erizipel 54. *ICA10032+ Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91) A: Pericardita constrictiv B: Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: Stenoz mitral D: Cardiopatia ischemic E: Stenoza aortic

55. [ICA10033+ La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuri (pg. 90, 94) A: dac este n clasa NYHA IV B: n caz de fibrilaie atrial permanent C: dac are protez valvular mecanic D: n caz de tromb intracavitar E: daca insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal 56. *ICA10034+ Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89) A: Hiponatremia B: Sexul masculin C: Complex QRS larg D: Anemia E: Obezitatea 57. *ICA10040+ Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt (pg. 140) A: Miastenia B: Hiponatremia < 125 mmol/l C: Insuficiena hepatic sever D: Hiperkaliemia E: Disfuncia sistolic ventricular stng sever 58. [ICA10044] Factorii de prognostic negativ ai IC sunt: (p. 89) A: Insuficienta renala B: Tulburari ventriculare de ritm C: Nivelul BNP scazut D: FEVS prabusita E: VO2 max < 14 ml/kgc/min

59. [ICA10045] Decompensarea IC este favorizata de: (p.88) A: Tratament inotrop pozitiv B: Puseul de hipertensiune C: Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta D: Tirotxicoza E: Scaderea debitului cardiac 60. [ICA10046] Tratamentul IC sistolice cuprinde: (pg. 89-90) A: Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA B: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I C: Betablocante in caz de decompensare D: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, BB E: Antiaritmice de calsa I Vezi raspuns ace, be, acd, abde, bcd, acd, bcd, abde, bcd, abd

61. [ICA10050] Prognosticul negativ in insuficienta cardiaca se cuantifica: (89) A: clinic, avand in vedere VO2max B: biologic, prin evidentierea unei anemii C: clinic, prin evidentierea unei hipertensiuni pulmonare crescute D: ecografic, prin evidentierea unei FEVS prabusite E: cu ajutorul ECG 62. [ICA10051] La un pacient cu hipertrigliceridemie se indica mai ales: (1272) A: scaderea aporturilor lipidice B: scaderea aportului de Na C: scaderea aportului de proteine D: scaderea numarului de calorii E: scaderea consumului de alcool 63. [ICA10054] Edemele de retentie hidrosodata: (1346) A: sunt albe B: lasa godeu C: apar in insuficienta hepatocelulara D: pot fi dureroase E: apar in sindromul nefrotic 64. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele: (1346) A: sunt edeme de retentie hidrosodata B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina C: se evalueaza indicele de protrombina D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii E: valoarea prealbuminemiei este necesara 65. [ICA10058] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace fac parte: (pag.89) A: varsta inaintata B: disfunctia ventriculului drept C: stadiul III/IV NYHA D: hiponatremie E: cardiopatie ischemica 66. [ICA10061] Scaderea aportului de sare se recomanda in () A: Insuficienta respiratorie cronica B: HTA C: Sindrom nefrotic D: Insuficienta renala E: Hepatopatie alcoolica 67. [ICA10062] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89) A: varsta inaintata

B: FEVS prabusita C: cardiopatie ischemica D: tulburari ventriculare de ritm E: stadiul III/IV NYHA 68. [ICA10063] Dintre factorii ecografici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89 ) A: QRS larg B: FEVS prabusita C: hiponatremie D: disfunctia VD E: rezistente pulmonare crescute 69. [ICA10065] Proprietatile Furosemidului/Bumetamidei sunt: () A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: cresterea natriurezei in tubul contort distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: hiperaldosteronism primar, renina scazuta E: efect calciuric in doze puternice 70. [ICA10066] Urmatoarele sunt adevarate despre farmacocinetica furosemidului: () A: efect rapid in administrarea intravenoasa: 15 minute B: efect scurt in administrarea per os C: eficient in 30 minute in administrarea orala D: relatie doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa E: efect diuretic nul in insuficienta renala severa Vezi raspuns abde, de, abce, abe, ace, bcde, ace, bde, abce, acd

71. [ICA10067] Indicatiile furosemidului sunt: () A: HTA B: edeme renale, cardiace, hepatice C: insuficienta cardiaca D: edeme ale membrelor inferioare, anasarca, edem pulmonar E: hipocalcemie 72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: () A: deshidratare extracelulara B: alcaloza metabolica C: insuficienta renala functionala D: hipokaliemie E: hipocloremie 73. [ICA10070] Efectele secundare ale furosemidului sunt: () A: posibilitate de encefalopatie hepatica in caz de ciroza severa B: crestere moderata a uricemiei, si a glicemiei C: reactii alergice cutanate D: leucocitoza, trombocitoza

E: ototoxicitate in doze puternice 74. [ICA10071] Modalitatile de prescriere ale furosemidului sunt: () A: depsitarea prealabila a tulburarilor hidroelectrolitice B: posologie initiala (semi-doza la varstnic): 60-80 mg per os in 1-2 prize/zi C: 40-120 mg iv direct in edemul pulmonar acut (maxim 1 g/24h) D: de repetat in functie de raspunsul diuretic dorit E: monitorizarea TA, greutatii, semne de deshidratare, ionograma sanguina, creatinina 75. [ICA10072] Urmatoarele informatii despre diureticele tiazidice sunt FALSE: () A: hidroclorotiazida are actiune lunga (8-12 ore) B: blocheaza reabsorbtia de sodiu si clor la nivelului tubului distal C: stimuleaza actiunea ADH asupra tubului colector D: efect diuretic si natriuretic mai puternic decat diureticele ansei E: efect anticalciuric, efect anti-ADH 76. [ICA10073] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica diureticelor tiazidice sunt adevarate: () A: eficient intr-o ora in administrare orala B: actiune intre 8 si 72 ore C: relatie doza-efect lineara D: eficient in caz de insuficienta renala E: ineficient daca clearance creatinina <40 ml/min 77. [ICA10074] Indicatiile diureticelor tiazidice sunt: () A: HTA renala, hepatica sau cardiaca B: hipercalciurie idiopatica simptomatica C: diabet insipid nefrogen D: insuficienta cardiaca E: hipercalcemie 78. [ICA10075] Urmatoarele fac parte din contraindicatiile diureticelor tiazidice: () A: alergie la sulfamide B: obstacol pe caile urinare C: creatinina >100 micromol/l D: hipernatremie, hiperkaliemie E: encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa, asocierile cu un regim strict fara sare, vasodilatatoarele, hipotensoarele, hipokaliemiantele, tratamentele care prelungesc QT, aminozide, litiu, AINS, produsi de contrast iodati 79. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: () A: spironolactona, amilorid, triamteren B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+ E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice 80. [ICA10077] Afirmatii adevarate despre farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: () A: per os: intrare in actiune intarziata (24 de ore)

B: durata de actiune: 12-24 de ore C: saludactone iv: eficient in 2 ore, timp de 4 ore D: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: efect diuretic superior E: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: nu este necesar sa se adauge potasiu Vezi raspuns abcd, ac, abce, acde, acd, abe, bc, abe, abde, acde,
81. [ICA10078] Indicatiile diureticelor care economisesc potasiu: () A: HTA B: edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca C: insuficienta cardiaca: FEVS < 60% D: hiperaldosteronism primar: diagnostic si tratament E: miastenie 82. [ICA10079] Contraindicatiile diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: formale: insuficienta renala, hiperkaliemie B: hiponatremie <125 mmol/l C: insuficienta hepatica severa, hipersensibilitate D: carenta de acid folic (numai amilorid) E: asocierile cu potasiu 83. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor diuretice si antialdosteronice sunt: () A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica C: hipernatremie D: insuficienta renala organica E: anomalii ale ciclului menstrual 84. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor antiandrogenice sunt: () A: ginecomastie B: impotenta C: scaderea libidoului D: anomalii ale ciclului menstrual E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee 85. [ICA10082] Efectele secundare ale diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: anemie megaloblastica prin carenta de folati (numai triamterenul) B: inductie enzimatica (numai antialdosteron) C: reactii alergice cutanate D: litiaza urinara (frecvent) E: tulburari digestive 86. [ICA10083] Indicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: glaucom acut, edeme cerebrale posttraumatice

B: pusee de cord pulmonar cronic C: glaucom cronic D: cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica E: rau de munte ( injectabil) 87. [ICA10084] Efectele inhibitorilor ai anhidrazei carbonice sunt: () A: natriuretic si diuretic minim, rar utilizabil clinic B: acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie C: diminuare a secretiei de LCR D: stimularea secretiei de umoare apoasa E: pierderea de sodiu sub forma de bicarbonati de sodiu, care provoaca hiperaldosteronism secundar 88. [ICA10085] Contraindicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: alergie la sulfamide B: insuficienta hepatica sau renala, acidoza metabolica C: hipokaliemie D: glaucom acut E: rau de munte 89. [ICA10086] Diuretice osmotice, afirmati adevarate: () A: manitol pers os B: glicerol per os C: indicatii limitate D: indicatii: hipertensiune intracraniana, edeme cerebrale E: contraindicatii: hipertonie oculara acuta 90. *ICA10090+ Indicaiile diureticelor tiazidice: () A: HTA B: Encefalopatia hepatic C: Insuficien renal D: Diabetul insipid nefrogen E: Alergia la sulfamide Vezi raspuns abde, abce, ab, abcd, abce, abcd, abce, abc, bcd, ad 91. *ICA10091+ Contraindicaie a diureticelor de ans () A: Ciroz hepatic B: Hipercalcemie C: Anasarc D: Obstacol pe cile urinare E: Alptare 92. *ICA10092+ Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei carbonice? () A: Efect diuretic important B: Hipercapnie

C: Se indic in glaucomul acut D: Provoac hiperaldosteronism secundar E: Produc alcaloz metabolic 93. *ICA10094+ Scderea aportului de proteine se recomand n () A: Hipertrigliceridemie B: Hipercolesterolemie C: HTA D: Sindrom nefrotic E: Insuficien renal Vezi raspuns ade, cd, de

Tulburari de ritm si conducere

1. *TRC10002+ Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg. 30) A: Tahicardie regulat B: Macroreintrare la nivelul atriului drept C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1 E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF 2. *TRC10003+ Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38) A: valvulopatiile mitrale B: valvulopatiile aortice C: hipertiroidismul D: hipertensiunea arterial E: cardiopatia ischemic 3. *TRC10004+ Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepia (pg. 39) A: Complicaiile tromboembolice B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant C: Cardiomiopatia tahiaritmic D: Anevrismul ventricular E: Insuficiena cardiac 4. [TRC10005] Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma () A: Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B: Ocazional o unda p este blocat apoi ciclul se reia C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde D: Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii E: Poate traduce o ncetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet 5. *TRC10024+ Nu caracterizeaz fibrilaia atrial ()

A: Tahicardia neregulat B: QRS nguste C: Macroreintrarea n AD D: Fr activitate atrial organizat E: Multiple microreintrri 6. [TRC10025] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne () A: Extrasistole care se agraveaz la efort B: Fenomenul R/T C: Fr lipotimie sau sincop D: Extrasistole polimorfe E: QT lung 7. [TRC10026] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul Brugada () A: Mutaia canalului de potasiu B: Zone diskinetice vizibile ecografic C: Cauz necunoscut D: QT lung E: Cord morfologic sntos 8. *TRC10027+ Care dintre urmtoarele caracterizeaz tahicardia joncional pe un fascicul Kent () A: Atriograme invizibile retrograde B: Aspect de dini de fierstru C: QRS nguste D: QRS larg E: Tahicardia neregulat 9. *TRC10028+ Nu reprezint cauz de tahicardii ventriculare () A: Feocromocitomul B: Cardiopatia ischemic C: Tratamentul cu digitalice D: Cardiopatii congenitale E: Postoperator chirurgie cardiac 10. *TRC10033+ QT corectat se calculeaz astfel () A: QT msurat/interval RR B: Qt msurat/rdcin cubic interval RR C: Interval RR/QT msurat D: QT msurat/rdcin ptrat interval RR E: QT msurat/interval RR la ptrat Vezi raspuns c, d, d, b, c, c, e, c, a, d 11. *TRC10034+ Caracterizeaz aspectul normal al complexului QRS () A: Indice Sokolov>35 mm

B: Axa normal 0-120 grade C: Durata sub 80 milisecunde D: Durata peste 120 milisecunde E: Prezena undei R n V1 12. *TRC10035+ Caracterizeaz unda P () A: Pozitiv n aVR B: Negativ n derivaiile inferioare C: Durat peste 120 milisecunde D: Negativ n aVR E: Bifazic i negativ n V1 n hipertrofia atrial dreapt 13. *TRC10040+ Nu face parte din etiologia fibrilaiei atriale () A: HTA B: Valvulopatiile C: Preexcitaia D: Chirurgia cardiac E: Embolia pulmonar 14. *TRC10041+ Bilanul etiologic n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: TSH B: Holter ECG C: Ecografie Doppler cardiac transtoracic D: Ecografie abdomino-pelvin E: Radiografie pulmonar 15. *TRC10047+ Nu este adevrat legat de anomaliile funciei sinusale () A: Tratamentul implic implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secunde B: Incompetnena cronotrop semnific insuficienta accelerare la efort C: Poate fi reprezentat de blocul sinoatrial D: La ECG nu exist diferen ntre disfuncie sinusal i bloc sinoatrial E: Tratamentul implic oprirea medicaiei cronotrop negative 16. *TRC10048+ Conducererea atrioventricular nu cuprinde unul din urmtoarele etaje () A: Suprahisian B: Nodal C: Hisian D: Intramiocardic E: Distal 17. [TRC10049] Nu face parte din etiologiile blocurilor atrioventriculare () A: Boala Chagas B: Lupusul C: Amiloidoza D: Boala Lyme

E: Hipokaliemia 18. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrate (pg. 34) A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit B: Se agraveaz la efort C: Funcia ventriculului stng poate fi normal D: Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic E: Potenialele tardive sunt de regul prezente 19. *TRC10009+ Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevrate (pg. 31) A: circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular B: fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente C: calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular D: poate fi susinu sau nesusinut E: fenomenul de nclzire este deseori prezent 20. *TRC10011+ Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32) A: tulburri de ritm ventriculare maligne B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt D: und epsilon prezent E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN Vezi raspuns c, d, c, d, a, d, e, abe, ac, abd 21. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: () A: Ecografia cardiaca B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata E: Doar ECG-ul 22. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: () A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii) B: Coronarografie C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm) D: ECG de efort E: Hormoni tiroidieni 23. [TRC10014] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate cuprinde urmatoarele examene complementare: () A: Ecografia cardiaca si ECG de efort

B: Coronarografie in cadrul bilantului secundar al unei cardiopatii depistate la ecocardiografie C: Angiografie de ventricul drept, scintigrafie de ventricul drept si RMN D: Explorare electrofiziologica asociata unei stimulari ventriculare E: ECG 24. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare maligne este: () A: Stimulator cardiac implantabil B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona) C: Ablatie cu radiofrecventa D: Implantarea unui defibrilator E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale 25. [TRC10016] Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: () A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian E: Bloc alternant si Bloc trifascicular 26. [TRC10017] Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: () A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular D: Cardiopatie subiacenta E: HBAS (hemibloc antero-superior stang) 27. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente: () A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara B: Ritm tahicardic C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutter-ului atrial 28. [TRC10019] Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: () A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si de calitatea ritmului de baza B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand BAV de gradul II se asociaza cu BAV de gradul III D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac

E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR 29. [TRC10021] Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: () A: Hiperkalemia B: Miopatia Steinert C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sclerodermia, sarcoidoza D: Hemocromatoza, amiloidoza E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale 30. [TRC10022] Cauzele iatrogene de bloc atrio-ventricular sunt: () A: Tumorile cardiace B: Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei C: Antidepresivele imipraminice D: Radioterapia si Ablatia cu radiofrecventa E: Fibroza cicatriciala postoperatorie si Traumatismele din cursul cateterismului cardiac drept Vezi raspuns ce, ace, abcd, bde, bcde, abcd, ce, acde, bcde, cde 31. [TRC10023] Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: () A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic) B: Fibroza cicatriciala postoperatorie C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat D: Endocardita infectioasa E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie, valvulopatii mitrale, tricuspidiene, pulmonare, defect septal atrial Vezi raspuns 32. *TRC10029+ Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz displazia aritmogen de VD () A: Displazie grsoas a VD B: Supradenivelare de segment ST n V1-V2-V3 C: Moarte subit cardiac D: Mutaie pe canalul de sodiu E: QT lung Vezi raspuns 33. *TRC10030+ Nu caracterizeaz tahicardia ventricular () A: Tahicardii cu complexe QRS nguste B: Frecvena ntre 100-250/minut C: Tahicardie neregulat D: Susinut (peste 5 secunde) E: Prezena unei disociaii atrio-ventricular Vezi raspuns 34. *TRC10031+ Nu caracterizeaz sindromul de QT lung () A: BRD

B: Mutaie pe canalul de potasiu C: Sindrom Romano-Ward D: Tahicardie ventricular susinut E: QT corectat peste 450 milisecunde Vezi raspuns 35. *TRC10032+ Caracterizeaz flutter-ul atrial () A: Tahicardie regulat B: Multiple reintrri n cele 2 atrii C: Atriogram prematur n raport cu ciclurile PP precedente i urmtoare D: Conducere fix la ventriculi E: Aspect negativ al undelor n DII, DIII, aVF Vezi raspuns 36. *TRC10036+ Caracterizeaz axa dreapt (>120 grade) (pg. 42) A: Infarct inferior B: Hemibloc anterior stng C: Cord verticalizat D: Infarct lateral E: BRD Vezi raspuns 37. *TRC10037+ Reprezint etiologia unei subdenivelri de segment ST () A: Sindrom Prinzmetal B: Sindrom coronarian acut C: WPW D: HVS E: Digitala Vezi raspuns 38. *TRC10038+ Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare () A: Sindrom Brugada B: Hipertrofia ventricular C: Diselectrolitemiile D: Preexcitaia E: Pericardita Vezi raspuns 39. [TRC10043] ECG-ul n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: Tahicardie neregulat B: Ritm ventricular regulat C: Unde atriale D: QRS nguste cu excepia blocului de ramur E: Ritm ventricular neregulat Vezi raspuns

40. *TRC10044+ Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? () A: Vrsta < 65 ani B: Boala vascular periferic C: AVC-ul D: Diabetul zaharat E: Infarctul miocardic Vezi raspuns abce, ac, acd, ad, ae, cd, bcde, ce, bc, abe 41. *TRC10045+ Nu reprezint metod de cardioversie () A: Tratament cu betablocante B: Amiodaron C: Digitala D: Metoda combinat E: Chinidina Vezi raspuns 42. *TRC10046+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate () A: Este necesar o terapie cu AVK timp de 1 lun anterior conversiei B: FiA prost tolerat se convertete imediat C: FiA necomplicat cu o durat de peste 48 ore se convertete D: FiA necomplicat de mai puin de 48 ore se convertete E: Eficiena antiaritmicelor n prevenia recidivelor este foarte ridicat Vezi raspuns 43. *TRC10050+ Caracterizeaz hemiblocul anterosuperior stng () A: Asimptomatic cnd este izolat B: Rotaie axial dreapt C: Expune la risc de BAV grad II D: Frecvent la vrtsnic E: QRS ngust Vezi raspuns 44. [TRC10051] Caracterizeaz blocul atrioventricular de gradul II () A: Tipul I presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR B: Tipul II presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR C: Sediul blocului este distal n tipul Wenckebach D: Sediul blocului este distal n tipul Mobitz E: Este frecvent simptomatic Vezi raspuns 45. *TRC10052+ Caracterizeaz blocul de ramur dreapt () A: QRS ngust B: Asimptomatic dac este izolat C: Apare n embolia pulmonar

D: Aspect de RSR n DI E: Poate fi idiopatic Vezi raspuns 46. *TRC10053+ Dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate urmtoarele () A: Sediul blocului n BAV grad III este frecvent proximal B: Boala Lenegre este o boala congenital C: Spondilita anchilozant este o cauz de BAV D: n BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecunde E: n BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde Vezi raspuns 47. *TRC10054+ Care din urmtoarele afirmaii sunt false () A: Endocardita aortic cu abces septal este cauz de BAV B: n BRS aspectul RR este n V1 C: Prezena BRS face imposibil diagnosticul de infarct anterior D: n BRS se va avea n vedere implantarea de stimulator E: Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III Vezi raspuns 48. [TRC10056] Etiologiile tahicardiilor sinusale pot fi: () A: hormoni tiroidieni B: insuficienta respiratorie C: vasoconstrictoare D: sindrom carcinoid E: febra Vezi raspuns 49. [TRC10057] Despre tulburarile de conducere intraventriculare, este adevarat ca: () A: In cazul BRD: explorarile complementare nu sunt necesare la pacientul asimptomatic B: In cazul BRS: risc de BAV3 in prezenta unui BAV1 C: HBAS: rotatie >120 D: Bloc de ramura alternant: alternanta de ORS de tip BRD cu altele de tip BRS E: Bloc trifascicular: abstinenta terapeutica Vezi raspuns 50. [TRC10058] Indicatie de implantare de stimulator cardiac: () A: BAV produce sincopa B: BAV este suprahisian C: BRD este infrahisian D: BAV este hisian E: BRS Vezi raspuns ace, bd, ade, ad, bce, cd, bde, ade, abd, ad

51. [TRC10059] Indicatie de implantare a stimulatorului cardiac sunt urmatoarele: () A: Lipotimie B: BAV distal C: Bloc trifascicular D: Sincopa E: Alternanta BRS cu bloc de tip BRD Vezi raspuns 52. *TRC10060+ Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39) A: AVC valoreaz 2 puncte B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte Vezi raspuns 53. [TRC10061] n cazul n care scorul CHADS2 >=2 : (pag 39-40) A: Antiagregante plachetare (aspirina 250 mg) B: Anticoagulate pe viaa de la primul acces de FIA (CHADS >= 2) C: Se administreaz AVK D: Defibilare de urgen E: INR trebuie meninut ntre valorile 2 i 3 Vezi raspuns 54. *TRC10062+ Modificri focalizate de repolarizare sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 37) A: pericardit B: diselectrolitemiei (calciu, potasiu) C: medicamentoase(antiaritmice, psihotrope) D: ischemie (angor instabil, sechele de necroz) E: preexcitaie Vezi raspuns 55. *TRC10063+ Alungirea segmentului QT apare n urmtoarele: (pag 37) A: ischemie B: hipokaliemie C: iatrogenie (antiaritmice, macrolide antihistaminice) D: congenital sdr: Romano-Ward i Jerwell-Lange-Nielsen E: hipertiroidism Vezi raspuns 56. *TRC10064+ Supradenivelare de segment ST apare n urmtoarele patologii: (pag 36-37) A: Sindromul Romano-Ward B: Sindrom coronarian acut C: Pericardit acut D: Angin Prinzmetal

E: Sindrom de repolarizare precoce Vezi raspuns 57. *TRC10065+ Blocul de ramur dreapt se caracterizeaz prin: (pag 42) A: ntrziere n apariia deflexiunii intrisecoide (> 50) n V1 B: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V1,V2 C: Anomalii de repolarizare n V2, V2, V3 D: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V5,V6 E: Aspect RSR' in V1 Vezi raspuns 58. [TRC10066] Tahisistolia prezinta: (30) A: Focar de automatism intra-ventricular B: Focar de automatism intra-atrial C: Tahicardie cel mai adesea regulata D: Tahicardie cel mai adesea neregullata E: QRS inguste exceptie blocul de ramura functional sau organic Vezi raspuns 59. [TRC10067] ESV afirmatii false: (31) A: ventriculograma precoce,larga B: neprecedata de unda P C: precedata de unda P D: izolate repetate(dublete,triplete,salve) E: tahicardie cu QRS largi Vezi raspuns 60. [TRC10068] Natura ritmului: (35) A: sinusal B: atrial C: nejonctional D: ventricular E: electroantrenat Vezi raspuns bcde, acd, bce, abc, abcd, bcde, cde, bce, ce, abde, 61. [TRC10069] Unda P afiramati adevarate: (35) A: Pozitiva in derivatiile inferioare B: Pozitiva in derivatiile posterioare C: Negativa in AVR D: Hipertrofie atriala dr:P<=120ms in D2 E: Hipertrofie atriala stg:P <=2,5mV in D2 Vezi raspuns 62. [TRC10070] Axa stnga(-30): (36) A: hipertrofie ventriculara dr

B: hipertrofie ventriculara stg C: infarct inferior D: infarc lateral E: cord brevilin Vezi raspuns ac, bce

Valvulopatii mitrale, aortice

1. [VMA10002] Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu ventricul stang/aorta de:(pag116 ECN) () A: 40-50 mmHg B: 400-500 mmHg C: 4-5 mmHg D: 4000-5000 mmHg E: 4,5-5,4 mmHg Vezi raspuns 2. [VMA10005] Stenoza aortica afecteaza pacientii de peste:(pag 116 ECN) () A: 20 de ani B: 30 de ani C: 51 de ani D: 50 de ani E: 75 de ani Vezi raspuns 3. [VMA10006] Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) () A: Implantarea joasa B: obstacol fata de ejectia din atriul drept C: obstacol fata de ejectia din atriul stang D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang Vezi raspuns 4. [VMA10008] La auscultatie:(pag 117 ECN) () A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa Vezi raspuns 5. *VMA10010+ Insuficiena aortic cronic de etiologie reumatismal prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 108) A: afectarea distrofic a valvei aortice i/sau a inelului aortic i/sau a aortei ascendente

B: este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate C: valvele sunt ngroate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaz, se retract, iar mobilitatea lor este diminuat D: se asociaz cu bicuspidia aortic E: apare frecvent n sindromul Marfan Vezi raspuns 6. *VMA10011+ Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108) A: bicuspidia aortic B: traumatismul toracic C: sindromul Laubry i Pezzi D: lupusul eritematos diseminat E: spondilartrita anchilozant Vezi raspuns 7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg. 109) A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic B: Z2 diminuat sau abolit C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gtului E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic Vezi raspuns 8. *VMA10013+ Semnul Durozier prezent n insuficiena aortic nseamn (pg. 109) A: Dublu suflu intermitent crural B: Mrirea presiunii arteriale difereniale C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Hippus pupilar E: Puls capilar Vezi raspuns 9. *VMA10014+ Etiologia distrofic a insuficienei mitrale cronice prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 112) A: Valve i cordaje ngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ngroa, devin redundante C: Dilatarea inelului mitral D: Insuficiena este frecvent asociat unei stenoze E: Este asociat unui mixom al atriului stng Vezi raspuns 10. *VMA10020+ n legtur cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevrate urmtoarelele cu excepia (pag.124) A: riscul este crescut n insuficiena renal B: riscul crete cu durata tratamentului C: riscul crete odat cu adm. de antiagregante

D: riscul este mai mare la heparina nefracionat E: depinde de calitatea respectrii tratamentului Vezi raspuns a, e, e, b, c, b, e, a, b, d, 11. [VMA10023] Semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: transpiraii B: cianoz C: sincope D: edeme periferice E: polipnee Vezi raspuns 12. *VMA10025+ Sindromul Laubry i Pezzi reprezint () A: insuficien aortic pe endocardit acut B: insuficien aortic n sifilis C: insuficien aortic n lupus eritematos D: insuficien aortic i comunicare interventricular E: insuficien aortic reumatismal Vezi raspuns 13. *VMA10026+ Semnele Musset reprezint () A: Dublu suflu intermitent crural B: Hipus pupilar C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Suflu diastolic n focarul mitral E: Puls capilar Vezi raspuns 14. *VMA10027+ Sunt cauze de insuficien aortic acut, cu excepia () A: Endocardit acut B: Disecia de aort C: Boala Marfan D: Aortit sifilitic E: Traumatism toracic Vezi raspuns 15. [VMA10028] Valvele cu bile sunt () A: Bjork-Shiley B: Saint Jude Medical C: Starr-Edwards D: Biotronik E: Nici una Vezi raspuns 16. *VMA10029+ Intervenia Ross este ()

A: Transpoziia de valv pulmonar n poziie aortic B: Protezare valvular aortic C: Protezare valvular mitral D: Protezare valvular i mitral E: Nici una Vezi raspuns 17. [VMA10030] Homogrefele sunt () A: Prelevate de la pacientul n cauz B: Prelevate de la cadavre C: Realizate din pericard porcin D: Toate cele de mai sus E: Nici una Vezi raspuns 18. *VMA10031+ Endocardita tardiv este cel mai frecvent pe valva () A: Aortic B: Mitral C: Pulmonar D: Tricuspidian E: Sunt egale Vezi raspuns 19. *VMA10035+ Reprezint etiologia distrofic a insuficienei mitrale () A: Dilatarea inelului mitral B: Boala Barlow C: Reumatismal D: Mixom al atriului stng E: Lupusul Vezi raspuns 20. [VMA10036] Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare n insuficiena mitral de cauz () A: Degenerativ B: Sindrom Marfan C: Sclerodermie D: Cardiomipatie hipertrofic E: Boala Barlow Vezi raspuns c, d, c, d, c, a, b, a, b, e

21. [VMA10037] Tipul 3 n clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficien mitral prin () A: Restricie B: Funcional C: Dilatativ D: Prolaps

E: Nici unul Vezi raspuns 22. [VMA10047] Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117) A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara dreapta Vezi raspuns 23. [VMA10051] Boala Monckeberg reprezint () A: Stenoza supravalvular congenital B: Stenoza degenerativ C: Bicuspidie D: Stenoza subvalvular E: Nici una de mai sus Vezi raspuns 24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient mediu de () A: 50-60 mmHg B: 45-55 mmHg C: 40-50 mmHg D: 45-50 mmHg E: 40-45 mmHg Vezi raspuns 25. [VMA10053] Suprafaa normal a orificiului aortic este de () A: 3cm 2 B: 2.5cm 2 C: 2cm2 D: 2.5-3cm2 E: Nici una Vezi raspuns 26. [VMA10059] n cazul unei alergii la streptokinaz conduita teraupeutic va fi () A: Antihistaminic B: Oprirea administrrii de streptokinaz C: Corticoterapie D: Heparin E: Nici una de mai sus Vezi raspuns 27. [VMA10060] n cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra () A: Acid epacrinic

B: Acid docosapentaenoic C: Acid acetic D: Acid tranexamic E: Nici una Vezi raspuns 28. [VMA10064] Caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt rar benigne B: Sunt de obicei diastolice C: Sunt variabile cu poziia D: Frecvent iradiaz E: Apar n caz de endocardit Vezi raspuns 29. [VMA10065] Nu caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt benigne B: Apar n context de anemie C: Z1 i Z2 sunt normale D: Timp auscultatoriu diastolic E: Nici una Vezi raspuns 30. [VMA10066] Comunicarea interatrial se caracterizeaz prin () A: Dedublarea Z1 B: Suflu interscapular C: Suflu holosistolic D: Suflu n spit de roat E: Suflu n focarul pulmonarei Vezi raspuns a, c, b,, c, a, c, d, c, d, e
31. [VMA10075] Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este: () A: reumatismala B: functionala C: congenitala D: degenerativa E: distrofica Vezi raspuns 32. [VMA10078] Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii cu exceptia: () A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK B: insuficienta renala C: anevrism D: cu varsta E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5 Vezi raspuns 33. [VMA10079] In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele

masuri: () A: nu se intrerupe tratamentul B: vitamina K per os daca INR>4 C: vitamina K iv D: aviz cardiologic E: vitamina K per os daca INR<6 Vezi raspuns 34. [VMA10081] Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108) A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter B: sindrom Laubry si Pezzi C: sindromu Guillain-Barre D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen Vezi raspuns 35. [VMA10090] Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 3-4% B: in 20% C: in 10% D: in 80% E: niciodata Vezi raspuns 36. [VMA10003] Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) () A: EKG B: Radiografie toracica C: Ecografie cardiaca transtoracica D: Tranzit baritat E: Colposcopie Vezi raspuns 37. [VMA10004] Tipuri de tratament in stenoza aortica:(pag 119 ECN) () A: medical B: sentimental C: chirurgical D: sportiv E: muzical Vezi raspuns 38. [VMA10007] Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) () A: Stenoza aortica degenerativa B: Bicuspidia aortica C: Reumatism articular acut D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala

E: Alcoolismul cronic Vezi raspuns 39. [VMA10009] Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor complementare ale stenozei aortice daca se constata:(pag 117 ECN) (pag:117) A: slaba ecogenitate B: ecogenitatea clara C: polivalvulopatie D: suspiciune de endocardita E: bilant preoperator Vezi raspuns 40. *VMA10015+ Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113) A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform, care iradiaz n axil C: Semne de insuficien cardiac dreapt D: Z3 supraadugat E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral Vezi raspuns d, d, d, b, a, abc, ac, abcd, acde, abcd

41. [VMA10016] Ecografia Doppler cardiac transtoracic efectuat la pacienii cu insuficien mitral poate evidenia (pg. 114) A: Dilatarea aortei ascendente B: Dilatarea atriului stng C: Dilatarea ventriculului stng D: Direcia jetului regurgitant n venele pulmonare E: Dimensiunea cavitilor drepte Vezi raspuns 42. [VMA10017] Complicaiile insuficienei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114) A: Endocardita bacterian B: Insuficiena cardiac C: Tulburrile de conducere de grad nalt D: Fibrilaia atrial i accidentele embolice E: Tulburrile de ritm ventriculare i moartea subit Vezi raspuns 43. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116) A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani) B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept C: Comisurile sunt fuzionate D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat Vezi raspuns 44. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117) A: Angorul

B: Dispneea C: Sincopa D: Hemoptiziile E: Palpitaiile Vezi raspuns 45. [VMA10021] n legtur cu accidentele provocate de AVK sunt adevrate urmtoarele (pag.126) A: n hemoragiile minore se oprete adm. de AVK B: n hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV C: insuficiena hepatic asociat crete riscul hemoragic D: n hemoragiile majore este vizat un INR<1,5 E: riscul hemoragic este mai important la pacienii la care se vizeaz un un INR ntre 2 i 3 Vezi raspuns 46. [VMA10022] Semne de insuficien cardiac la copilul mic (pag.1123) A: sincope B: tahicardie C: hepatomegalie D: transpiraii E: dispnee Vezi raspuns 47. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: cianoz B: edeme periferice C: palpitaii D: dispnee de efort E: stri de ru Vezi raspuns 48. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt () A: Stafilococul B: Streptococul C: Streptococul de grup D D: Pneumococul E: Bacili Gram negativi Vezi raspuns 49. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza protezelor () A: Complicaie frecvent B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic C: Pot fi obstructive i neobstructive D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic Vezi raspuns

50. [VMA10034] Degenerescena protezei () A: Mai frecvent la btrni B: Mai rapid n insuficiena renal C: Formele brutale necesit chirurgie cardiac D: Mai frecvent la proteza n poziie tricuspid E: Se constat frecvent apariia unei regurgitri Vezi raspuns bcde, abde, be, abce, cd, bcd, cde, ae, cd, bce
51. *VMA10038+ Indicaiile chirurgiei cardiace n insuficiena mitral sunt () A: Simptome de insuficien cardiac B: FE<60% C: Tahicardia ventricular D: FiA E: Endcocardita bacterian Vezi raspuns 52. *VMA10039+ Insuficiena mitral prin ruptur de cordaj se caracterizeaz prin () A: Moarte subit B: Poate apare n context de febr C: Lovitur de bici D: Edem pulmonar acut E: Edeme ale membrelor inferioare Vezi raspuns 53. [VMA10040] ECG n insuficiena mitral () A: Fibrilaie ventricular B: Unda P bifazic n V1 C: Hipertrofie atrial stng diastolic D: S n V5+R n V1>35 mm E: Fibrilaie atrial Vezi raspuns 54. *VMA10041+ Bilanul preoperator n insuficiena mitral include (pg. 114) A: Holter ECG B: Coronarografie C: Probe funcionale respiratorii D: Consult anestezic E: Cateterism cardiac Vezi raspuns 55. *VMA10042+ Semnele funcionale n insuficiena mitral includ () A: Dispnee B: Durere toracic C: Hemoptizii frecvente D: Hepatalgii E: Artralgii

Vezi raspuns 56. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112) A: Boala Barlow B: Endocardita infectioasa acuta C: Infarct miocardic inferior D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Dilatare a inelului Vezi raspuns 57. [VMA10044] ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113) A: p<0,12 secunde bifida in DII B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica) C: p>0,12 secunde bifida in V1 D: p>0,12 sec bifazica in V1 E: Fibrilatie sau flutter atrial Vezi raspuns 58. [VMA10045] Boala Monckeberg este: (pag 116) A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa B: vizeaza pacientii de peste 75 ani C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani) Vezi raspuns 59. [VMA10046] ECG in stenoza aortica (pag 117) A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica C: tulburari de ritm supraventricular D: tulburari de ritm ventricular E: bloc de ramura stanga incomplet Vezi raspuns 60. [VMA10048] Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111) A: betablocante in cazul bolii Marfan B: protezare in caz de FEVS<50% C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm E: vasoldilatatorii arteriale Vezi raspuns abd, bcd, be, bcd, abd, bc, bde, abd, bce, abce 61. [VMA10049] In insuficienta mitrala (PAG 113) A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga

C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a presiunii capilare pulmonare si edem pulmonar E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta Vezi raspuns 62. [VMA10050] Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113) A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful subdiafragmatic C: nu se vor cauta calcificari valvulare D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept) Vezi raspuns 63. *VMA10054+ Semnele funcionale n stenoza aortic sunt () A: Angor B: Sincop C: Dispnee D: Suflu mezosistolic E: Palpitaii Vezi raspuns 64. *VMA10055+ Complicaii ale stenozei aortice sunt () A: Moarte subit B: Insuficien cardiac C: Endocardit bacterian D: Embolii calcare E: Embolie pulmonar Vezi raspuns 65. *VMA10056+ Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt () A: Cderea TA la efort B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT C: Aritmie supraventricular D: Supradenivelare ST E: Aritmie ventricular Vezi raspuns 66. *VMA10057+ Diagnosticul diferenial al stenozei aortice include () A: Coarctaia de aort B: Insuficiena tricuspidian C: Comunicarea interventricular D: Cardiomiopatia obstructiv E: Insuficien mitral

Vezi raspuns 67. *VMA10058+ Bilanul preoperator n stenoza aortic include () A: Eco Doppler aort abdominal B: Coronarografie C: Cutarea focarelor infecioase abdominale D: Probe funcionale respiratorii E: Consult pneumologic Vezi raspuns 68. *VMA10061+ n caz de hemoragie major datorat antivitaminei K se va proceda la () A: Obinerea unui INR n limite terapeutice B: Tratamentul sngerrii printr-un gest hemostatic C: Vitamina K D: Spitalizare E: Oprire AVK Vezi raspuns 69. [VMA10062] n caz de TIH tip 2 se va proceda la () A: Continuarea terapiei deoarece nu este o form sever B: Continuare cu AVK C: Oprirea heparinei D: Iniiere imediat cu heparinoid de sintez E: Administrare de protamin Vezi raspuns 70. [VMA10063] Care patologii cresc riscul hemoragic la administrare de AVK () A: Insuficien renal B: Insuficiena hepatic C: Insuficiena cardiac D: Trombocitopenia E: Cancerele Vezi raspuns ade, ab, abce, abcd, abe, cde, bd, bcde, cd, abd 71. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea () A: Cardiomegaliei B: Tulburrilor de ritm C: Semnelor de suprancrcare atrial D: Frecvenei cardiace E: Tulburrilor de repolarizare Vezi raspuns 72. *VMA10068+ Caracterizeaz tetralogia Fallot () A: Suflu mezosistolic n focarul pulmonar B: Comunicare interatrial

C: Dextrocardie D: Stenoz pulmonar E: Uneori stare de ru anoxic Vezi raspuns 73. *VMA10069+ Examenul Doppler la ecografia cardiac deceleaz () A: Anantomia cardiac B: Direcia i velocitatea unturilor C: Msurarea fraciei de scurtare D: Msurarea presiunii pulmonare E: Msurarea fraiei de ejecie Vezi raspuns 74. [VMA10070] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier () A: semn fizic in stenoza aortica B: dublu suflu permanent crural C: puls capilar D: semn fizic in insuficienta aortica E: semn de gravitate al stenozei aortice Vezi raspuns 75. [VMA10071] La auscultataie in insuficienta aortica se percepe: () A: suflu protodiastolic fin B: galop protodiastolic C: clacment mezodiastolic D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga E: suflu sistolic in focarul mitralei Vezi raspuns 76. [VMA10072] In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata: () A: in caz de suspiciune de endocardita B: in caz de dilatare a aortei ascendente C: intotdeauna D: doar la pacienti tineri E: in caz de slaba ecogenitate Vezi raspuns 77. [VMA10073] Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde: () A: bilant biologic preoperator obisnuit B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice D: probe functionale respiratorii E: test de efort Vezi raspuns

78. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa: (pg. 112) () A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze Vezi raspuns 79. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice: () A: boala Barlow B: sindrom Marfan C: endocardita subacuta D: cardiomiopatie dilatativa E: spondilartrita anchilozanta 80. [VMA10077] Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde: () A: mixom al atriului stang B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii segmentare E: traumatism toracic Vezi raspuns bde, ade, bd, abce, ab, abe, abcd, abe, ab, bcde 81. *VMA10080+ n ceea ce privete accidentele survenite n timpul anticoagulrii cu heparin, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (Pag. 124) A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doz B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic C: oprirea heparinei n caz de hemoragie major D: n caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina E: riscul hemoragic este crescut n insuficiena renal i hepatic Vezi raspuns 82. [VMA10082] Caracteristicile TIH de tip 1 sunt urmatoarele: () A: agregare plachetara B: trombocite <100 000/ml C: scadere trombocite cu <30% din cifra de plecare D: tromboze arteriovenoase multiple E: conduita de urmat: continuarea heparinei Vezi raspuns 83. [VMA10083] Conduita de urmat in TIH tip 2 este urmatoarea: () A: oprirea imediata a heparinei B: oprirea temporara heparinei C: continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune

D: antitrombina E: heparinoid Vezi raspuns 84. [VMA10084] Urmatoarele simptomatologii fac parte din TIH de tip 2: () A: embolii B: tromboze multifocale C: foarte des accidente hemoragice D: foarte rar relevata de accidente hemoragice E: tromboze arteriale si venoase, ale trunchiurilor mari si medii, in ciuda unui tratament anticoagulant Vezi raspuns 85. [VMA10085] Trombocitopeniile induse de heparina apar in cazul urmatoarelor tipuri: () A: toate heparinele B: forma grava survine mai frecvent cu heparina nefractionata C: forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina cu greutate moleculara mica D: heparina fractionata nu induce trombocitopenie E: TIH de tip 1 este de tip imunoalergic Vezi raspuns 86. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: () A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice Vezi raspuns 87. [VMA10087] Daca o TIH de tip 2 este confirmata se va proceda astfel: () A: se va opri heparina B: se va incepe imediat un tratament cu heparinoid de sinteza (danaparoida) C: continuarea imediata cu AVK D: continuarea cu AVK numai atunci cand reascensiunea plachetara este confirmata E: continuarea cu AVK numai atunci cand nivelul de trombocite este peste 100 000/mm3 Vezi raspuns 88. [VMA10088] Urmatoarele afirmatii despre preventia TIH sunt adevarate: () A: se prefera heparinele cu greutate moleculara mica B: heparinele cu greutate moleculara mica si fondaparinux sunt mai putin alergizante decat heparina nefractionata C: contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la orice pacient cu TIH D: continuare precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7, ziua 1-ziua2 E: depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile pe toata durata tratamentului Vezi raspuns

89. [VMA10089] Urmatoarele afirmatii in legatura cu hemoragiile sub tratament cu heparina sunt adevarate: () A: oprirea heparinei in toate cazurile de hemoragii minore si majore B: in caz de supradozare importanta se va antagoniza cu sulfat de protamina C: filtru-cava in caz de anticoagulare indispensabila D: oprirea heparinei este rar necesara in cazul hemoragiilor minore E: riscul hemoragic este identic pentru heparinele cu greutate moleculara mica si heparina nefractionata Vezi raspuns 90. [VMA10091] Hemoragiile majore cerebromeningeale in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 1% B: mai frecvente cu varsta C: oprirea trombolizei D: oprirea altor anticoagulante E: continuarea trombolizei cu o doza mai mica Vezi raspuns bcde, ace, acde, abde, ab, ade, abde, abd, bcde, abcd 91. [VMA10092] Hemoragiile minore in timpul tratamentului trombolitic sunt reprezentate de: () A: epistaxis B: hemoragii digestive C: hemoptizie D: hematoame E: puncte la locul punctiei Vezi raspuns 92. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este urmatoarea: () A: oprirea trombolizei B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie D: tratamentul leziunii hemoragice E: continuarea trombolizei in doze mici Vezi raspuns 93. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in timpul tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: () A: hemoragie intracraniana si intraspinala B: intraoculara si retro-orbitara C: hemotorax, hemoperitoneu, retroperitoneu D: hemoragie digetiva cronica E: hematom muscular profund, hemartroza Vezi raspuns 94. [VMA10095] Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu: ()

A: insuficienta mitrala B: cardiomiopatia obstructiva C: comunicarea interventriculara D: insuficienta aortica E: stenoza mitrala Vezi raspuns 95. [VMA10096] Diagnosticul diferential stenoza aortica-cardiomiopatia obstructiva se face pe baza urmatoarelor asrgumente: () A: adult tanar B: antecedente de cardiopatie, moarte subita C: pseudo-unda Q de necroza in derivatii anterioare D: miscare sistolica anterioara a valvei mitrale posterioare E: gradient intraventricular stang Vezi raspuns 96. [VMA10097] Cateterismul cardiac in cadrul stenozei aortice permite () A: masurarea gradientului presiunii sistolice ventricul stang-aorta initiala B: masurarea suprafetei aortice C: evaluarea functiei ventriculare stangi D: evaluarea cineticii segmentare E: dilatarea aortei descendente Vezi raspuns 97. [VMA10098] Tratamentul medical al stenozei aortice, afirmatii adevarate: () A: ineficient asupra progresiei bolii B: se recomanda intensificarea efortului fizic C: tratamentul simptomatic al insuficienti cardiace D: controlul strict al tensiunii arteriale E: mentinerea in ritm sinusal Vezi raspuns 98. [VMA10099] In caz de stenoza aortica asimptomatica si ECG de efort normal se procedeaza astfel: () A: monitorizare regulata clinica B: ECG de efort in fiecare luna C: monitorizare regulata clinica, ETT, si ECG de efort la fiecare 6-12 luni D: inlocuire valvulare aortica E: chirurgie Vezi raspuns 99. [VMA10100] Urmatoarele examinari complementare se efectueaza in stenoza aortica: () A: coronarografie B: ecografie cu dobutamina in doze mici C: ecografie cardiaca transesofagiana

D: ecografie cardiaca transtoracica E: RMN cardiac Vezi raspuns 100. [VMA10101] In cadrul stenozei aortice, coronarografia se realizeaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: () A: bilant preoperator in caz de angor B: pacientul ce prezinta cel putin un factor de risc cardiovascular C: pacientul ce prezinta cel putin trei factori de risc cardiovascular D: disfunctie ventriculara stanga sistolica E: nu este necesara Vezi raspuns ade, abcd, abce, abc, abce, abcd, acde, ac, abcd, ce 101. [VMA10102] ECG in cadrul stenozei aortice prezinta: () A: hipertrofie ventriculara stanga sistolica B: indicele Sokolow >35 mm C: bloc de ramura stanga complet D: BAV E: fibrilatie atriala Vezi raspuns 102. [VMA10103] Radiografia toracica in cadrul stenozei aortice arata: () A: dilatarea aortei initiale B: cardiomegalie C: inima de volum normal D: calcificari ale inelului aortic E: stenoza a aortei initiale Vezi raspuns 103. [VMA10104] Urmatoarele afirmatii legate de stenoza aortica sunt adevarate: () A: valvulopatia cea mai frecventa in tarile industrializate B: boala rara ce afecteaza mai ales pacientii de peste 75 ani C: cel mai frecvent intre 50-60 ani D: egografia asigura un diagnostic precis E: nici chiar chirurgia nu amelioreaza prognosticul Vezi raspuns 104. [VMA10105] Suflul de stenoza aortica are urmatoarele caractere: () A: mezosistolic B: ejectional C: fin D: iradiaza spre apendicele xifoid E: iradiaza in axila Vezi raspuns

105. [VMA10106] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre bicuspidia aortica: () A: afecteaza 10% din pupulatie B: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varta medie (50-60 de ani) C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente D: malformatia congenitala cea mai frecventa a valvei aortice E: afecteaza 1% din populatie Vezi raspuns 106. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: () A: debit insuficient la efort B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare C: ateroscleroza coronara asociata D: hipertensiune E: edemului pulmonar Vezi raspuns 107. [VMA10108] Circumstantele de descoperire ale stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: intamplatoare B: intotdeauna intamplatoare C: angor D: sincopa E: dispnee, palpitatii Vezi raspuns 108. [VMA10109] Complicatiile stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: embolii grasoase B: tulburari de ritm supraventriculare C: tulburari de ritm ventriculare D: moarte subita E: insuficienta renala Vezi raspuns 109. *VMA10110+ Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pag. 119) A: stenoz aortic strns simptomatic B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50% C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere a Vmax >0,3 m/s/an D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort Vezi raspuns 110. *VMA10111+ Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze vasculare sunt adevrate: (pag. 94) A: frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice B: germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii gram

negativi C: localizarea aortic este mai frecvent D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza 111. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94) A: este o complicaie frecvent B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral C: afecteaz mai frecvent protezele biologice D: se poate manifesta printr-un accident embolic E: nu modific zgomotele cardiace Vezi raspuns abde, acd, ad, ab, bcde, abc, acde, bcd, abcd, bcd, bd

Endocardita infecioas
1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: (pg. 100) A: insuficien cardiac B: infarct miocardic prin embolie coronar C: abces septal D: distrucie valvular E: hipertensiune pulmonar Vezi raspuns 2. *END10003+ Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu (pg. 102) A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicin B: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi C: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi D: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi E: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicina Vezi raspuns 3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii (pg. 102) A: infecie ntins sau necontrolat B: pentru prevenia riscului embolic C: n situaiile cu risc hemodinamic D: n soc, EPA, insuficien cardiac E: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie Vezi raspuns

4. *END10005+ Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect (pg. 103) A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie s-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie B: prevenia ncepe prin msuri stricte de igien C: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase D: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul E: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui Vezi raspuns 5. *END10006+ Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99) A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50% C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit Vezi raspuns 6. *END10012+ Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97) A: Streptococi D B: Bacili gram negatici C: Germeni din grupul HACER D: Streptococi viridans E: Stafilococi Vezi raspuns 7. *END10016+ Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eikenella E: Kingella Vezi raspuns 8. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101) A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni Vezi raspuns

9. *END10034+ Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: () A: Bicuspidia aortic B: Insuficiena aortica C: Prolapsul de valv mitral D: Antecedentele de endocardit infecioas E: Cardiomiopatia obstructiv Vezi raspuns 10. [END10035] Din grupul HACEK nu face parte () A: Haemophilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eiknella E: Kingella Vezi raspuns e, a, e, d, a, d, c,d, d, c 11. *END10036+ Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte () A: Bartonella B: Mycoplasma C: Brucella D: Coxiella burnetii E: Cardiobacterium Vezi raspuns 12. *END10037+ Criteriile minore Duck sunt n numr de: () A: dou B: cinci C: patru D: trei E: ase Vezi raspuns 13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: () A: Streptococcus bovis B: Bacteriile din grupul HACEK C: Coxiella burnetii D: Stafilococcus aureus E: Enterococi Vezi raspuns

multiplu
14. *END10007+ Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte (pg. 97) A: proteze valvulare B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate

C: cardiomiopatie obstructiv D: bicuspidie aortic E: PVM cu IM Vezi raspuns 15. *END10008+ Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98) A: splenomegalia B: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei C: noduli Roth localizai la nivel abdominal D: plci eritematoase palmoplantare Janeway E: fals panariiu Osler. Vezi raspuns 16. *END10009+ n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98) A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii B: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice C: proteinurie pe 24 de ore D: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute E: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici Vezi raspuns 17. *END10010+ Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99) A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore B: endocardit sigur: 5 criterii minore C: endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore D: endocardit sigur: 2 criterii majore E: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitiv Vezi raspuns 18. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99) A: febr peste 38 de grade B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc. C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc. D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioas E: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv. Vezi raspuns 19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit (pag.97) A: Valvulopatiile B: Protezele valvulare

C: PVM D: Bicuspidia aortic E: Antecendente ale endocarditei infecioase Vezi raspuns 20. *END10014+ Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau intracelulari (pag.98) A: Cardiobacterium B: Bartonella C: Haemofilus D: Coxiella burnetii E: Brucella Vezi raspuns e, b, c, ab, ade, abce, ce, abce, acd, bde 21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacilus C: Chlamidia D: Coxiella burnetii E: Kingella Vezi raspuns 22. *END10017+ Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.98-99) A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm B: ECG este indispensabil C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioas D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru cutarea spondilodiscitei Vezi raspuns 23. *END10018+ n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101) A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin E: Ofloxacin Vezi raspuns 24. *END10019+ n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu excepia () A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin

E: Ofloxacin Vezi raspuns 25. *END10020+ Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103) A: Penicilin B: Clindamicin C: Gentamicin D: Ceftriaxon E: Amoxicilin Vezi raspuns 26. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102) A: Gentamicin B: Penicilin G sau Amoxicilin C: Oxacilin D: Vancomicin E: Rifampicin Vezi raspuns 27. *END10022+ Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia (pag.101-102) A: Stafilococ meti-R pe protez B: Stafilococ meti-S pe valv nativ C: Stafilococ meti-R pe valv nativ D: Stafilococ meti-S pe protez E: Streptococ Vezi raspuns 28. [END10023] Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) n EI se face dac se constat (pag.102) A: Dezinserie sau tromboz obstructiv de protez B: EI infeioas mitral sau aortic cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales n caz de Streptococ cu localizare mitral C: Endocardit fungic D: Abcese de inel sau abcese septale E: IM secundar endocarditei Vezi raspuns 29. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97) A: dau forme emboligene B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare C: responsabili de boala Osler D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani E: poarta de intrare ORL

Vezi raspuns 30. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97) A: poarta de intrare digestiva sau urinara B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie C: dau forme acute, emboligene D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani Vezi raspuns abe, abe, acd, be, be, ace, bde, cd, ce, bce 31. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027) A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo. B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo. D: Bicuspidie Ao, CMO E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene. Vezi raspuns 32. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97) A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici. B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter) D: Resistenti la AB E: Mari distructii tisulare Vezi raspuns 33. [END10029] Care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029) A: Hemodinamica B: Inflamatorie C: Infectioasa D: Preventie a riscului embolic E: Insuficienta renala Vezi raspuns 34. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa sunt: () A: anevrism micotic B: glomerulonefrita C: flebita D: febra la antibiotice E: limfangita la nivelul portii de intrare Vezi raspuns 35. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aortice

B: disfunctie severa de proteza C: HTAP D: FEVS scazuta E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa Vezi raspuns 36. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitat B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala, AVC C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm E: HTAP Vezi raspuns 37. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: () A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a dintelui Vezi raspuns 38. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: () A: absenta indicatiei hemodinamice B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca C: se face in 8-15 zile D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm Vezi raspuns 39. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: () A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de proteza B: 6 saptamani cu rifampicina in caz de proteza C: 6 saptamani cu gentamicina in caz de proteza D: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negative E: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve native Vezi raspuns 40. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: () A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de valva nativa) B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza)

C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6-8 saptamani pe valva nativa) D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa) E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6 saptamani + 15 zile) Vezi raspuns bcd, cde, acd, abcd, bcde, bce, cde, abc, abde, ade 41. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: () A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebrala B: abces renal C: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelor D: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulare E: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aorta Vezi raspuns 42. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: () A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilor B: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renala C: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecografice D: monitorizare regulata E: nu este necesara Vezi raspuns 43. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa sunt: () A: examen panoramic dentar B: radiografie a sinusurilor C: ecografie sau CT-abdominopelvin D: "body scaner" E: scintigrafie osoasa/RMN sistematic Vezi raspuns 44. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: () A: dimensiunea >5 mm B: forma pediculata C: mobilitate importanta D: sediul aortic E: sediul mitral Vezi raspuns 45. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: () A: tratament antibiotic B: stafilococi deficienti C: germeni atipici sau intracelulari D: germeni din grupul HACEK E: fungi (frecvent)

Vezi raspuns 46. [END10038] Intre criterii minore Duck nu este inclus: () A: Febr > 38 grade Celsius B: Purpura Janeway C: Vrsta > 60 ani D: Hemoculturi pozitive pentru HACEK E: Anevrism micotic Vezi raspuns 47. *END10039+ Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: () A: Oxacilin 6 sptmni B: Aminozide 5 zile C: Amoxicilin 6 sptmni D: Vancomicin 6 sptmni E: Penicilin G 6 sptmni Vezi raspuns 48. *END10040+ Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: () A: Pielonefrita acut B: Infarct renal C: Glomerulonefrit acut D: Insuficien renal acut E: Abces renal Vezi raspuns 49. *END10041+ Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include () A: Gentamicin 15 zile B: Ceftriaxon 6 sptmni C: Vancomicin 6 sptmni D: Oxacilin 6 sptmni E: Rifampicin 6 sptmni Vezi raspuns 50. *END10042+ Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de () A: oc B: De rutin C: n maxim urgen la toi pacienii D: Infecie necontrolat E: Prevenia riscului de embolie Vezi raspuns bcde, abcd, abcd, bce, acd, cd, bd, bce, ace, ade 51. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: () A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala B: Protezele valvulare

C: Bicubispidia aortica D: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate E: Cardiomiopatia obstructiva Vezi raspuns 52. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: () A: Febra peste 38gr B: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoid C: Afectarea endocardului D: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura Janeway E: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincte Vezi raspuns 53. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: () A: fals panaritiu Osler B: placile Janeway C: hepatosplenomegalia D: purpura petesiala supraclaviculara E: nodulii Roth la fundul de ochi Vezi raspuns 54. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: () A: proliferarea bacteriana B: reactia inflamatorie C: scaderea debitului sistemic D: abcese pericardice E: distrugerea endocardului Vezi raspuns ace,ce, abe, abe

Pericardita acut
1. [PER10002] n pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104) A: este normal n majoritatea cazurilor B: evolueaz n funcie de patru stadii C: prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind D: prezinta alternan frecventa a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural E: supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic) Vezi raspuns 2. *PER10003+ Care din urmtoarele afirmaii sunt false: (pg. 104)

A: pericardita acut reprezinta o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic B: un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite C: tamponada este o urgen terapeutic i dianostic D: un revarsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad E: pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic Vezi raspuns 3. [PER10004+ Frectura pericardic se caracterizeaz prin: (pg. 104) A: se aude mai bine n decubit B: zgomot profund, strict n diastol C: la fel ca si frecatura pleural nu persist n apnee D: este constant n timp E: zgomot superficial sistolodiastolic Vezi raspuns 4. *PER10005+ Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute (pg. 106) A: repaus, concediu medical B: tratamentul antiinflamator nesteroidian C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni E: nu este nevoie de spitalizare n formele benigne Vezi raspuns 5. *PER10006+ Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107) A: embolia pulmonara masiv B: infarctul de ventricul stng C: pleurezia D: stenoza aortic sever E: endocardita infecioas Vezi raspuns 6. *PER10012+ Nu este ntlnit la examenul clinic n pericardita acut () A: Durere precordial B: Febr C: Puls paradoxal D: Frectura pericardic E: Sincop Vezi raspuns 7. *PER10013+ ECG n pericardita acut nu arat () A: Microvoltaj B: Alternan electric C: Tahicardie sinusal

D: BAV E: Supradenivelare difuz de ST Vezi raspuns 8. [PER10019] Caracterizeaza miopericardita: () A: Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen B: Apar unde Q de necroza C: Nu apar tulburari de cinetica D: Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic E: Tratamentul consta in grefa in urgenta Vezi raspuns 9. [PER10020] NU este adevarat despre tratamentul tamponadei: () A: Se va respecta pozitia semisezanda B: Se va opri orice tratament anticoagulant C: Drenaj chirurgical in urgenta D: Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului E: Se va evita culcarea pacientului Vezi raspuns mult 10. *PER10007+ n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104) A: prezint strict localizare retrosternal B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin C: are caracter de arsur, constricie D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse E: se calmeaz n decubit Vezi raspuns b, b, e, c, a, e, d, b, d, cd 11. *PER10008+ n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram: (pg. 104) A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind B: unde T negative C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus D: subdenivelarea difuz a segmentului ST E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate Vezi raspuns 12. *PER10009+ Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: (pg. 106) A: tamponad cardiac B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament C: revrsat voluminos, necompresiv recidivant D: trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit E: revrsat compresiv Vezi raspuns

13. *PER10010+ Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106) A: etiologia viral este cea mai fecvent B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori diagnosticat n faza precoce C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate Vezi raspuns 14. *PER10011+ Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: (pg. 107) A: ocul cardiogen B: semne de edem pulmonar C: puls paradoxal D: semne drepte majore E: creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg Vezi raspuns 15. [PER10014] n etiologia pericarditelor acute se ncadreaz () A: Sindrom Sjogren B: Lupusul C: radioterapia aferent tratrii Hodgkin D: Mixedemul E: Pancreatita acut Vezi raspuns 16. [PER10015] Etiologia pericarditelor acute poate fi () A: Idiopatic B: Tuberculoas C: Neoplazic D: Viral E: Limfom MALT Vezi raspuns 17. *PER10016+ Semnele clinice de tampond sunt () A: oc cardiogen B: Edem pulmonar C: Puls Kussmaul D: Creterea presiunii arteriale n inspir E: Semne drepte majore Vezi raspuns 18. [PER10017] Drenajul chirurgical al pericarditei se realizeaz n caz de () A: Tamponad B: Revrsat voluminos persisten sub tratament C: n toate cazurile de lichid n pericard

D: Explorator n scop diagnostic E: n caz de recidive Vezi raspuns 19. [PER10018+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt adevrate () A: Constricia cavitilor cardiace drepte B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi C: Revrsat pericardic n cantitate mare D: ngroare pericardic E: Tablou de anasarc Vezi raspuns 20. [PER10021] Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105) A: este cea mai frecventa B: sindrom Dressder C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare D: sindrom febril, gripal E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada Vezi raspuns ac, abce, bc, acd, bcde, abcd, ace, ab, ade, ad 21. [PER10022] Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106) A: dupa o interventie chirurgicala cardiac B: hipertiroidism C: guta D: insuficienta renala E: radioterapie Vezi raspuns 22. [PER10023] Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106) A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita B: oprirea tratamentului cu anticoagulante C: anti-inflamatoare nesteroidiene D: concediu medical 30 de zile E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului Vezi raspuns 23. [PER10024] Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106) A: diagnostic de electie RMN cardiac B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca E: anasarca Vezi raspuns

24. [PER10025] Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (10025) A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp) B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp C: Auzit mai bine in pozitie sezanda D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala E: Persista in apnee Vezi raspuns 25. *PER10026+ Ce cuprinde examenul clinic n pericardita acut? (10026) A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie, C: Frecatura pericardica si pleurala D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala Vezi raspuns 26. [PER10027] Caracteristici EKG: (10027) A: Evolueaza in 4 stadii B: Anormala in toate cazurile C: Supradenivelare difuza de ST, concava in sus, in cursul evolutiei EKG-ului unde T aplatizate, D: Microvoltaj inconstant, supradenivelare PQ, tahicardie sinusala E: Alternanata electrica Vezi raspuns 27. [PER10028] Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: () A: mixedematoase B: RAA C: pancreatita acuta D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului) E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta Vezi raspuns 28. [PER10029] Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: () A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii maligne B: constituire rapida C: constituire zgomotoasa D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada E: este interzis drenajul Vezi raspuns 29. [PER10030] Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: () A: cauza frecventa B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari pleurale sau pericardice

C: tratament antituberculos timp de 6 luni D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva E: corticoizii sunt contraindicati Vezi raspuns 30. [PER10031] Urmatoarele afirmatii despre recidivele pericardiei sunt adevarate: () A: frecvente in caz de diminuare prea rapida a tratamentului antiinflamator B: in caz de nerespectare a periadei de repaus C: de verificat caracterul benign in caz de recidive prea frecvente D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune, biopsie pericardica in prima instanta E: tratament cu colchicina pentru recidivele prea frecvente Vezi raspuns ade, bce, cde, ace, bd, ace, abcd, ad, bd, abce 31. [PER10032] Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: () A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc cardiogen B: creste enzimatica C: aparitia de unde Q de necroza D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie Vezi raspuns 32. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: () A: tuberculoasa B: postradioterapeutica C: postoperatorie D: virala E: mixedematoasa Vezi raspuns 33. [PER10034] Ecplorarile biologice in pericardita acuta sunt: () A: hemograma, PCR: sindrom inflamator B: troponinei/CPK C: IDR si serologie HIV in functie de caz D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune E: markeri tumorali, bilant tiroidian, enzime pancreatice, diagnosticarea tuberculozei: sistematice Vezi raspuns 34. [PER10035] Pericardita postinfarct, afirmatii adevarate: () A: este precoce sau tardiva B: cea precoce este grava C: cea precoce este limitata la o durere pericardica D: "sindromul Dressler" survine spre a treia saptamana E: regresie spontana a pericarditei tardive Vezi raspuns

35. [PER10044] Etioligia pericarditei acute poate fi detreminata de : (105) A: Bacreriana cei mai frecvent B: Post-infarct C: Neoplazica D: Boli de sistem E: Virala Vezi raspuns 36. [PER10045] Compliicatiile pericarditei: (105) A: Miocadopericardita B: Pericardocardita C: Recidive D: Tamponada E: Infarct Vezi raspuns 37. [PER10046] Ecografia transtoracica in pericardita : (105) A: Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace B: Jena la umplerea cavidati drepte C: Variatii respiratorii D: A C E adevarat E: Jena la umplerea cavitatii stangi Vezi raspuns abcd, abc, abd, acd, bcde, acd, abc

Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliterant a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice
1. *AOR10007+ Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare: (pg. 82, 83) A: este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore) B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D: tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate E: aponevrotomia de descrcare se face de la nceput Vezi raspuns 2. *AOR10008+ Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare: (pg. 77, 78) A: la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nca bun B: n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaza n poziie decliva i se se nsoete de

tulburri trofice distale C: valoarea indexul glezna-bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie D: o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei E: este cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular Vezi raspuns 3. *AOR10009+ Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas (pg. 82) A: nu are factori de risc cardiovascular prezeni B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever C: apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D: are o cardiopatie emboligen E: arteriografia evideniaz oprire neta cu aspect de cupol a substanei de contrast Vezi raspuns 4. *AOR10010+ Insuficiena venoas cronic: (pg. 121) A: este ntotdeaun secundar trombozei venoase profunde B: varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde C: incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de-a lungul venei) D: fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local E: ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor Vezi raspuns 5. *AOR10011+ Tratamentul n insuficiena venoas cronic: (pg. 123) A: venotonicele trateaz jena funcional B: strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate C: drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente D: terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva E: nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice Vezi raspuns 6. *AOR10015+ Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifest prin (pag.76) A: dureri abdominale spontane B: dureri abdominale violente C: hemoragie digestiv nalt D: contractur abdominal E: colaps rapid mortal Vezi raspuns 7. *AOR10020+ Despre stadiul II al clasificrii Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77) A: apar disestezii B: apar eritroz i edem decliv

C: durerile sunt permanente D: apare claudicaie intermitent la efort E: piciorul devine palid Vezi raspuns 8. *AOR10025+ Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepia (pag.78) A: fals anevrism B: hematom C: insuficien cardiac D: insuficien renal E: embolie distal Vezi raspuns 9. [AOR10026+ Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma urmtoarele, cu excepia (pag.79) A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie Vezi raspuns 10. *AOR10033+ Tratamentul chirurgical al emboliilor pe artere sntoase se face prin (pag.83) A: Amputaie B: Tromboliza n situ C: Embolectomia cu sond Fogarty D: Aponevrotomie de descrcare E: Revascularuzare prin pontaj Vezi raspuns c,e,b, b, a, a, d, c, c, c 11. [AOR10034] n tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare, la un pacient cu o form sever examinat tardiv este recomandat (pag.83) A: Embolectomia cu sond Fogarty B: Amputaia C: Tromboliza n situ D: Aponevrotomia de descrcare E: Revascularizarea prin pontaj Vezi raspuns 12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs () A: Behcet B: Elher-Danlos C: Takayasu D: Ateroscleroza E: Posttraumatic

Vezi raspuns 13. *AOR10036+ Complicaiile anevrismului de aort abdominal nu includ () A: Tromboza B: Ruptura C: Grefa bacterian D: Embolia E: Compresiile Vezi raspuns 14. [AOR10037] Despre trombangeita Buerger se poate afirma () A: Afecteaz brbaii sub 50 de ani B: Frecvent la pacienii cu muli factori de risc C: Fr rsunet clinic important D: Este colagenoz E: Afecteaz frecvent membrele superioare Vezi raspuns 15. *AOR10043+ ntre mecanismele embolice de ishemie acut se numr () A: Ateromul B: Behcet C: Horton D: Sindrom de hipervscozitate E: Cardiomiopatia dilatativ Vezi raspuns 16. *AOR10044+ ntre mecanismele embolice de ischemie acut nu se regsesc () A: Mixomul B: Anevrismul de VS C: Disecia de aort D: Fibrilaia atrial E: Stenoza mitral Vezi raspuns 17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute () A: Membru rece, palid B: Puls abolit C: Durere brutal i permanent D: Vene plate E: Alungirea timpului de recolorare cutanat Vezi raspuns 18. *AOR10046+ Absena pulsului la nivelul gleznei semnific ocluzie la nivelul () A: Aortei B: Arterei femurale comun

C: Arterei femurale superficial D: Arterei poplitee E: Arterelor gambei Vezi raspuns 19. *AOR10051+ Printre factorii favorizani ai insuficienei venoase nu se numr () A: Vrsta B: Obezitatea C: Fumatul D: Sarcina E: Ereditatea Vezi raspuns 20. [AOR10052] Returul venos nu este asigurat prin () A: Continea valvulelor B: Pompa muscular cardiac C: Presiunea rezidual a reelei arteriale D: Apsarea boltei plantare E: Presiunea negativ generat de respiraie Vezi raspuns d, d, a, e, e, c, c, e, c, b, 21. *AOR10053+ Din tratamentul medical al insuficienei venoase nu fac parte () A: Embolizarea B: Medicamente venotonice C: Scleroza varicelor D: Curele termale E: Benzile de contenie Vezi raspuns 22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU EXCEPTIA: () A: IVC determina varice B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei C: la palpare se face proba Homans D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv E: hipodermita cronica este o tulburare trofica Vezi raspuns 23. [AOR10059] Clasificarea Leriche si Fontaine este folosita pentru: (pag.77) A: Anevrism de aorta abdominala (AAA) B: Arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare (ACOMI) C: Ischemia acuta a membrelor D: Insuficienta venoasa cronica E: Varice Vezi raspuns

24. [AOR10060] Bilantul cu scop diagnostic al ACOMI cuprinde urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: (pag.78) A: Eco-Doppler arteriar B: test de FiO2 C: masurarea cutanata a presiunii in oxigen D: angio-CT si angio-RMN E: test de mers pe covorul rulant Vezi raspuns 25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare, cu EXCEPTIA: (pag.81) A: Fribilatia atriala B: Mixom C: Cardiomiopatie dilatativa D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina E: Anevrism al ventricolului stang Vezi raspuns 26. [AOR10069] La un pacient cunoscut cu insuficien venoas cronic, durerea, roeaa i cldura aprute n faa cordonului venos indurat ridic suspiciunea de: (pag 122) A: Ruptur de varice i hemoragie B: Ulcer varicos C: Telangiectazii sau varicoziti D: Flebit superficial sau paraflebit E: Dermit ocr Vezi raspuns 27. [AOR10071] Tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor prin embolectomie nu prezint : (pg.83) A: Abordare sub anestezie local a triunghiului Scarpa B: Tratamentul emboliilor pe artere sntoase C: Se utilizeaz mai ales n caz de obstrucie nalt (aorto-iliac sau femural superficial) D: Embolectomie cu sonda Foley E: Puin recomandat n prezena leziunilor ateromatoase Vezi raspuns 28. [AOR10002] Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic: (pg. 78) A: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului B: se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3 C: asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg D: asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHg E: asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg

Vezi raspuns 29. *AOR10003+ Sindromul Leriche se caracterizeaz prin (pg. 77) A: durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv B: durere fesier C: claudicaie a celor dou membre inferioare D: impoten E: apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac Vezi raspuns 30. *AOR10004+ Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate (pg. 79, 80) A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii C: angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate D: pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal E: simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit Vezi raspuns a, b, b, b, d, d, d, ac, bcde, ae 31. *AOR10005+ Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt: (pg. 81) A: embolia cu surs din cavitile cardiace stngi B: embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte C: tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent D: trombocitopenia dup tratament cu heparin E: hipertensiunea arterial Vezi raspuns 32. [AOR10006+ n ischemia acut a membrelor (pg. 81, 82) A: leziunile devin ireversibile dup 12 ore B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C: apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat D: aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate E: abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee Vezi raspuns 33. [AOR10013] Returul venos este asigurat prin (pag 120) A: incontinenta valvulelor B: pompa musculara surala C: apasarea boltei plantare D: pompa musculara femurala E: presiunea reziuduala retelei arteriale Vezi raspuns

34. [AOR10014] Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121) A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice Vezi raspuns 35. *AOR10016+ Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76) A: colaps n general moderat B: mas batant i dureroas la palpare C: hemoragie digestiv D: dureri abdominale spontane E: contractur abdominal Vezi raspuns 36. *AOR10017+ Ruptura acut din AAA se manifest prin (pag.76) A: colaps rapid mortal B: colaps moderat C: dureri abdominale spontane, violente D: contractur abdominal E: hemoragie digestiv nalt Vezi raspuns 37. *AOR10018+ Tromboangeita Buerger se caracterizeaz prin (pag.77) A: n 90% din cazuri afecteaz brbaii peste 50 de ani B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare D: are o evoluie zgomotoas E: afecteaz brbatul tnr <40 de ani, mare fumtor Vezi raspuns 38. *AOR10019+ Sindromul Leriche are urmtoarele caracteristici (pag.77) A: paloare cutanat B: impoten C: semnul osetei D: claudicaie a celor dou membre inferioare E: durere fesier Vezi raspuns 39. *AOR10021+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false (pag.77) A: n stadiul II crampa dureroas cedeaz la oprirea efortului B: n stadiul IV apar eritroz i edem decliv pentru c pacientul doarme cu piciorul cobort la marginea patului

C: tulburrile trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente D: n sindromul Leriche se produce rceala picioarelor E: n stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri Vezi raspuns 40. *AOR10022+ Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente se face cu (pag.78) A: ulcere varicoase B: neuropatie diabetic C: anevrism arterial D: coarctaie de aort E: neuropatie diabetic Vezi raspuns abcd, bce, bce, cd, abd, acd, bde, bde, bd, cd 41. *AOR10023+ Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu (pag.78) A: coarctaia de aort B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular C: polinevrit alcoolic D: ulcere varicoase E: neuropatie diabetic Vezi raspuns 42. [AOR10024] Despre TCPO2 se poate spune (pag.78) A: este indicat n toate stadiile Leriche-Fontaine B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensri C: o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue D: este indicat numai n stadiul IV Leriche Fontaine E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice Vezi raspuns 43. *AOR10027+ Tratamenul medical al ACOMI const n urmtoarele (pag.79) A: medicamente vasoactive B: aspirin sau clopidogrel C: IEC i ARA II D: statine, sistematic n prevenia secundar E: AVK Vezi raspuns 44. *AOR10028+ n tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze segmentare B: stenoze puin calcificate C: stenoze unice D: stenoze ulcerate E: stenoze calcificate

Vezi raspuns 45. *AOR10029+ Angioplastia din ACOMI are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze calcificate pe bifurcaii B: stenoze strnse C: stenoze complexe, ntinse i dilatare anevrismal D: stenoze unice, concentrice E: stenoze proximale Vezi raspuns 46. *AOR10030+ Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii (pag.80) A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia Vezi raspuns 47. [AOR10031] Este adevrat n legtura cu embolia pe artere sntoase (pag.82) A: debutul este subacut B: absena factorilor de risc CV C: debutul este brutal D: ischemie sever franc E: factori de risc CV prezeni Vezi raspuns 48. [AOR10032] Despre tromboza ateromatoas putem afirma umtoarele (pag.82) A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile B: debutul este brutal C: toate celelalte pulsuri sunt abolite D: factori de risc CV prezeni E: debut subacut Vezi raspuns 49. [AOR10038] Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77) A: Stadiu II: fr simptome B: Stadiu IV: dureri permanente C: Stadiu II: claudicaie intermitent de efort D: Stadiu III: tulburri trofice distale E: Stadiu I: fr simptome Vezi raspuns 50. [AOR10039] Valorile IPS reprezint () A: 0.9-1.3 normal B: <0.4 ACOMI sever

C: >1.3 normal D: 0.75-0.9 ACOMI sever E: 0.4-0.75 ACOMI sever Vezi raspuns ce, bce, abcd, ade, bde, de, bcd, cde, bce, ab 51. *AOR10040+ Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente () A: Disecia de aort B: Coarctaia de aort C: Neuropatia diabetic D: Polinevrita alcoolic E: Canal lombar strmt Vezi raspuns 52. [AOR10041] Tratamentul ACOMI cuprinde () A: Repaus la pat B: IEC C: Statina D: Clopidogrel E: Renunarea la fumat Vezi raspuns 53. *AOR10042+ Recomandrile igieno-dietetice al ACOMI cuprind () A: Oprirea fumatului B: Corecia obezitii C: Scderea TA D: Repaus la pat E: Statine Vezi raspuns 54. *AOR10048+ Bilanul preoperator clasic n ischemia acut include () A: Radiografie toracic B: Grupa sanguin i Rh C: Hemogram D: Ionogram E: ECG Vezi raspuns 55. *AOR10050+ Amputaia de realizeaz n caz de () A: Gangren B: Eec al tehnicilor de revascularizare C: Per primam n toate ischemiile acute D: Ischemie depit E: Obstruciile bifurcaiei aortei Vezi raspuns

56. *AOR10054+ Semnele funcionale n insuficiena venoas includ () A: Jen legat de varicele inestetice B: Oboseal n ortostatism C: Sindromul picioarelor nelinitite D: Claudicaia venoas E: Cramp n molet Vezi raspuns 57. *AOR10055+ Tulburrile trofice cutanate cuprind () A: Hipodermite cronice B: Ulcer varicos C: Eczem D: Teleangiectazii E: Atrofie alb Killian Vezi raspuns 58. *AOR10056+ Care dintre urmtoarele reprezint msuri generale de tratament n insuficiena venoas () A: Scderea ponderal B: Evitarea ortostatismului prelungit C: Repaus la pat D: Contenie elastic E: Vaccinare antitetanic Vezi raspuns 59. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt: () A: boala Behcet B: boala Takayasu C: trombangeita Buerger D: boala Horton E: colagenoze Vezi raspuns 60. [AOR10061] Tratamentul medical in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare(ACOMI) cuprinde: (pag.79) A: antiagregante plachetare: aspitina, clopidogrel B: statine C: IEC sau ARA II D: beta-blocante E: inhibitori calcici Vezi raspuns be, bcde, abc, abcd, abd, abcd, cde, abde, bde, abc 61. [AOR10062] Tratamentul chirurgical prin Endarteriectomie are urmatoarele indicatii: (pag.80) A: stenoze stranse, proximale, unice, concentrice, putin calcificate B: la etajul femuro-iliac

C: stenoze segmentare, ulcerate, calcificate, pe bifurcatii D: la bifurcatia femurala E: dureri de decubitus 62. [AOR10063] Indicatiile in stadiul II al clasificarii Leriche sunt: (pag.80) A: tratament antiagregant plachetar B: prostaglandine i.v. C: analgezicele de clasa II si III D: proceduri de reeducare a mersului E: revascularizare mai precoce in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare 63. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81) A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton) B: Disectie post-cateterism C: Sindrom de hipervascozitate D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Scaderea debitului cardiac 64. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81) A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza B: teleangiectazii C: presiune dureroasa a maselor musculare D: dermatita ocra E: alungirea timpului de recolorare cutanata 65. [AOR10067] Ischemia acuta a membrelor poate aduce urmatoarele modificari metabolice: (pag 82) A: alcaloza metabolica B: hipocalcemie C: hipopotasemie D: hiperuricemie E: mioglobinurie 66. [AOR10068] Ulcerul varicos este caracterizat prin: (pag 122) A: Mici dimensiuni B: Margini netede C: Fond curat D: Durere intens E: Sediu maleolar intern 67. [AOR10070] n cadrul ACOMI, examenul clinic presupune: (AOR10070) A: palparea traseelor arteriale B: auscultaia traseelor arteriale C: msurarea indexului presiunii diastolice

D: msurarea indicelui de mas corporal E: bilanul factorilor de risc cardio-vascular

68. [AOR10072] Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cornice sunt: () A: Obezitatea B: Telangiectaziile C: Sexul masculin D: Ereditatea E: VARSTA 69. [AOR10073] Factori favorizanti pt varice: (120) A: Obezitatea B: Sarcina fara simptome in primul trimestru C: Estroprogestativele controversat D: Ereditatea nu influenteza E: Varsta 70. [AOR10074] Hipodermitele cornice complicatii ale insuficientei venoase: (122) A: sunt de mari dimensiuni B: cu debut retomaleolar este indolora si nu lasa godeu C: consecinta unei inflamatii acute a grasimii subcutanate D: pielea treimii inferioare a gambei este fibrosa si indurata E: aspect cutanat normal al radacini mambrului Vezi raspuns cd, ade, ace, ace, bde, bce, abe, ade, bd, de 71. [AOR10075] ACOMI evolutie: (79) A: principalul risc este tromboza arteriala B: in mod acut:sind de ischemie acuta C: in mod subacut:turburari trofice distale D: in mod cronic:tulburari trofice distale E: in mod subacut:ischemie acuta 72. [AOR10076] Bilantul bolii ateromatoase si comorbiditatiilor: (79) A: cardio-vascular:bilant lipidic,glicemie a jeun B: ecografie Doppler a trunchiurilor subaortice C: ECG D: ETT E: ecogafie Doppler a membrelor superioare 73. [AOR10077] Cauze cardiacE de embolie: (81) A: ANEVRISM ARTERIAL B: FIBRILATIE atriala C: ENDOCARDITA D: SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

E: ANEVRISM AL VENTRICULULUI STANG Vezi raspuns abcd, acd, bce

Dispneea acut i cronic, BPOC

1. *BPO10002+ Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian: (pag. 143) A: Edemul pulmonar acut B: Edemul Quincke C: Pleurezia masiv D: Pneumotoraxul spontan E: Pneumopatia acut infecioas 2. *BPO10003+ Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice: (pag. 143) A: Insuficiena cardiac stng B: Pericardita cronic constrictiv C: Epiglotita infecioas D: Anemia cronic E: Bolile neuromusculare 3. *BPO10004+ Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia: (pag. 143) A: Embolia pulmonar B: Edemul glotei C: Anemia acut D: Acidoza metabolic E: Tamponada cardiac 4. *BPO10006+ Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162) A: Radiografia toracic B: Probe funcionale respiratorii C: Electrocardiogram D: Gazometria E: Ecografia Doppler vascular 5. *BPO10013+ Bronita cronic obstrctiv se caracterizeaz prin (pag.161) A: este asociat unei hipoxemii de repaus B: este asociat unei reversibiliti pariale C: apare dispnee de repaus D: VEMS < 35% E: expectoraie zilnic timp de de cel puin 3 luni n cursul a cel puin 2 ani consecutivi 6. *BPO10020+ n legtur cu emfizemul panlobular este adevrat urmtoarea afirmaie (pag.162)

A: Dispneea apare tardiv B: Hemoglobina este crescut C: IVD este frecvent D: Tusea cu expectoraie este rar i tardiv E: PaCO2 este crescut 7. [BPO10021] Hipoxia+hipercapnia se ntlnesc n () A: Decompensarea BPOC B: Embolia pulmonar C: Criza de astm D: EPA E: Insuficiena renal 8. [BPO10022] ntre semnele de insuficien respiratorie acut nu se numr () A: Cianoza B: Polipneea C: Transpiraiile D: Tiraj intercostal E: Agitaia 9. [BPO10023] Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare n () A: Embolia pulmonar B: Pneumotorace spontan C: Astmul paroxistic D: Dispneea psihogen E: EPA 10. *BPO10027+ Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv () A: Dispnee cu VEMS>80% B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici C: Se poate asocia cu reversibilitate parial D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice Vezi raspuns b, c, b, e, b, d, a, e, b, a 11. *BPO10028+ Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv cu insuficien respiratorie cronic (pg. 161) A: Se asociaz cu hipoxemii de repaus B: Dispnee de repaus C: PaO2>60 mmHg D: VEMS<35% E: PaO2<8kPa 12. *BPO10029+ Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC () A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate

bronic B: Se agraveaz lent progresiv C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale E: Se caracterizeaz prin limitare cronic cu debite aeriene 13. [BPO10030+ Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul panlobular () A: Poliglobulie B: Cardiomegalie C: Cianoz D: Obezitate E: Brbat tnr 14. *BPO10031+ Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul centrolobular () A: Artera pulmonar normal B: CPT foarte crescut C: DLCO sczut D: Presiunea O2 sczut E: Presiunea O2 normal 15. *BPO10037+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? () A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7 D: DVO este definit prin valoarea VEMS E: DVO reprezint CV/VEMS<70% 16. [BPO10049] Ortopneea apare in, cu EXCEPTIA: () A: insuficienta cardiaca stanga B: decompensare BPOC C: sindrom hepatopulmonar D: paralizia diafragmatica bilaterala E: tamponada cardiaca 17. [BPO10057] Caracterizeaza dispneea cu exceptia? (10057) A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie D: semn obiectiv E: semn subiectiv,diferentiat de polipnee, de hiperventilatie si de cianoza 18. [BPO10059] Prima etapa in identificarea situatiilor urgente nu cuprinde: (10059) A: identificarea semnelor de gravitate B: patologii neurologice C: consecinte hemodinamice

D: semne neuropsihice E: semne de insuficienta respiratorie acuta 19. [BPO10060] Semnele de insuficienta respiratorie acuta nu cuprind: (10060) A: cianoza B: transpiratii, polipnee C: respiratie abdo-minala paradoxaia; D: agitatie E: tiraj intercostal 20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061) A: lipotimi sau sincope B: coma C: agitatie, asterixis D: semne de soc, colaps E: tahicardie > 110 /min Vezi raspuns c, d, e, d, b, c, d, b, d, a 21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062) A: ventilatie cu masca B: oxigenoterapie C: transfer intr-o sectie de hemato D: transfer in reanimare E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun Vezi raspuns 22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie: (10064) A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept B: foramen oval C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca Vezi raspuns 23. [BPO10065] Dispneea inspiratorie zgomotoasa are urmatoarele caracteristici cu o exceptie: (10065) A: cornaj =zgomotul este acut B: dispnee laringiana: bradipnee inspiratorie zgomotoasa + tiraj intercostal C: Cauze: edemul glotei (edemul Quincke), epiglotita infectioasa (Haemofilus), D: mai frecventa la copil , Risc mortal de asfixie E: stridor daca zgomotul este acut Vezi raspuns 24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066)

A: raluri sibilante sau ronfiante B: decompensare acuta a BPOC C: astm paroxistic D: EPA la varstnic sau tanar E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic Vezi raspuns 25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos: (10067) A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa B: alve-olita alergica extrinseca, C: sindrom interstitial difuz D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: pneumopatia de hipersensibilitate Vezi raspuns 26. [BPO10069] Dispnea cronica nu este datorata de: (10069) A: patologia cardiaca B: boli care afecteaza functia ventilatorie C: boli vasculare pulmonare D: anemie cronica E: acidoza metabolica Vezi raspuns 27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070) A: BPOC B: fibroza interstitiala difuza primitiva C: boli infiltrative ale plamanului D: cord pulmonar cronic postembolic E: boli neuromusculare Vezi raspuns 28. [BPO10071] boli vasculare pulmonare nu cuprind: (1oo70) A: cord pulmonar cronic postembolic B: dilatarea cavitatilor cardiace drepte C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: cord pulmonar cronic postembolic cu HTAP E: anemie cronica Vezi raspuns 29. *BPO10007+ Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee: (pag. 142) A: Radiografia toracic fa B: Radiografia toracic profil C: Gazometria arterial

D: EKG E: Fibroscopia bronic Vezi raspuns 30. *BPO10008+ Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142) A: Respiraia abdominal B: Semne neuropsihice C: Bradicardia D: Hipertensiunea arterial E: Bradipnee Vezi raspuns c, b, a, d, d, e, d, e, abcd, ab 31. *BPO10009+ Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute: (pag. 143) A: PFR B: Ecografie cardiac C: Ecografie abdominal D: CT torace E: Cateterism cardiac drept Vezi raspuns 32. *BPO10010+ Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin: (pag. 162) A: VEMS/CV sczut B: CPT subnormal C: PaO2 sczut D: PaCO2 sczut E: DLCO crescut Vezi raspuns 33. [BPO10011+ BPOC foarte sever se caracterizeaz prin: (pag. 163) A: VEMS/CV sub 0,70 B: VEMS sub 30% din cel teoretic C: VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii D: 30% < VEMS > 50% dect cel teoretic E: VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg sau a semnelor clinice de ICD Vezi raspuns 34. *BPO10012+ Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice (pag.143) A: raluri sibilante B: raluri crepitante C: raluri ronflante D: decompensare acut a BPOC E: alveolit alergic extrinsec Vezi raspuns

35. *BPO10014+ Bronita cronic simpl are urmtoarele caracteristici (pag.161) A: Tuse i expectoraie cronic fr dispnee B: VEMS>80% C: obstrucie persistent a cilor aeriene mici D: hipersecreie bronic E: dispnee de efort Vezi raspuns 36. *BPO10015+ Emfizemul centrolobular (blue bloater) se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pag.162) A: VEMS/CV sczut B: Hb normal C: dispnee tardiv D: cardiomegalie E: artera pulmonar de dimensiune normal Vezi raspuns 37. *BPO10016+ Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162) A: DLCO sczut B: hiperclaritate la vrfuri C: tuse/expectoraie rar i tardiv D: inim n pictur E: CPT subnormal Vezi raspuns 38. *BPO10017+ Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue bloaters) se pot spune urmtoarele (pag.162) A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr Vezi raspuns 39. *BPO10018+ n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162) A: CPT subnormal B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani C: PaCO2 este normal D: CPT este foarte crescut E: IVD este frecvent i precoce Vezi raspuns 40. *BPO10019+ Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate (pag.162) A: IVD apare frecvent i precoce n emfizemul centrolobular

B: Hemoglobina este sczut n emfizemul centrolobular C: DLCO este normal n emfizemul panlobular D: La Rx toracic apare hiperclaritate difuz n cazul unui emfizem centrolobular E: CPT este subnormal n emfizemul panlobular Vezi raspuns abde, abc, abe, acd, ab, be, acd, ae, cd, bcde 41. *BPO10024+ Sunt cauze de dispnee cronic () A: EPA B: Embolia pulmonar C: Acidoza metabolic D: BPOC E: Pericardita cronic Vezi raspuns 42. *BPO10025+ Dispneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n () A: Boli neuromusculare B: Tamponada cardiac C: Pleurezie masiv D: Atelectazie E: EPA Vezi raspuns 43. [BPO10026] Hipoxia+hipocapnia se ntlnesc n () A: Hipoventilaia alveolar B: Embolia pulmonar C: EPA D: Pneumopatie acut E: Decompensare BPOC Vezi raspuns 44. *BPO10032+ Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul panlobular () A: Afecteaz toate structurile lobilor B: Se datoreaz toxicelor exogene C: Dispnee intens D: Fr cianoz E: CPT subnormal Vezi raspuns 45. *BPO10033+ Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162) A: IVD frecvent B: Se datoreaz fumatului C: Arter pulmonar mrit D: Presiunea CO2 normal E: DLCO sczut Vezi raspuns

46. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC () A: Praf de piatr B: Deficit de alfa 1 antitripsin C: SO2 D: Polen E: Bumbac Vezi raspuns 47. [BPO10035] Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva () A: Semnul Hoover B: Hipocratism digital C: Leuconichie D: Scdere n greutate E: Calviie Vezi raspuns 48. *BPO10036+ Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? () A: Radiografie de craniu B: Gazometrie C: Spirometrie D: Ecografie cardiac E: Hemogram Vezi raspuns 49. *BPO10038+ Reprezint indicaie de efectuare a gazometriei () A: SaO2<92% B: VEMS<45% C: VEMS<50% D: Comorbiditate cardiovascular E: Discordana clinico-funcional Vezi raspuns 50. [BPO10039+ Reprezint criterii de gravitate n BPOC () A: PaCO2>45 mmHg B: SaO2<80% C: pH<7.2 D: Frecvena respiratorie>25/min E: PaO2>60% Vezi raspuns de, ab, bcd , abcd, abc, abce, abd, bce, acde, ad 51. *BPO10040+ Urmtoarele sunt criterii de gravitate n BPOC () A: Febr>38.5 grade B: Scderea vigilenei C: Semne de oc

D: PaCO2>70 mmHg E: Alcoolism Vezi raspuns 52. *BPO10041+ Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? () A: PaCO2<60 mmHg B: pH<7.3 C: Com D: PaCO2>70mmHg E: Respiraie abdominal paradoxal Vezi raspuns 53. *BPO10042+ Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic () A: Confuzie B: Semne de oc C: Tulburri recente ale funciilor superioare D: PaO2<45mmHg E: PaCO2>45mmHg Vezi raspuns 54. *BPO10043+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este adevrat? () A: Dispnee de repaus: fr antibiotic B: Dispnee de repaus: cefotaxin C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin E: Fr dispnee: levofloxacin Vezi raspuns 55. *BPO10044+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate () A: Se va opri fumatul B: Vaccinare antigripal C: Reantrenare la efort D: Kinoterapie respiratorie E: Obligatoriu corticoterapie oral Vezi raspuns 56. *BPO10045+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie la domiciliu sunt adevrate () A: Radiografie toracic 1 dat/an B: Spirometrie 1 dat la 2 ani C: Gazometrie arterial/3-6 luni D: Gazometrie arterial 1 dat/an E: SaO2 la intervale Vezi raspuns

57. [BPO10046] Despre platipnee sunt adevarate: (p. 143-144) A: Dispneea apare doar in pozitie ortostatica B: Dispneea apare in decubit dorsal C: Se vede in caz de sunt dreapta-stanga D: Apare in IC stanga, tamponada, decompensare BPOC E: Se va realiza un test de FiO2 100%, apoi o ecografie cardiaca cu proba de contrast Vezi raspuns 58. [BPO10048] Cauze cardiace de dispnee cronica sunt, cu EXCEPTIA: (143) A: pericardita constrictiva cronica B: insuficienta cardiaca stanga C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: EPA E: cord pulmonar cronic postembolic Vezi raspuns 59. *BPO10050+ Semnele de gravitate n dispneea acut sunt: () A: cianoza B: tahicardie peste 110/min C: transpiraii D: HTAP E: asterixis Vezi raspuns 60. [BPO10051] Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : () A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg B: PaO2 <50mmHg si HTAP C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga D: La distanta de un episod acut E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%) Vezi raspuns abe, bcde, abd, bd, abcd, ace, ACE, CDE, abce, abce

61. [BPO10052] Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: (pag.162) A: corpolenta obeza B: corpolenta slaba C: ronchusuri, cu sibilante D: inima in picatura E: cianoza Vezi raspuns 62. [BPO10053] PRF in enfizemul centrolobular indica: (pag.162)

A: CPT foarte crescut B: CPT subnormal C: PaO2 normala D: PaCO2 normala E: DLCO normal sau putin scazut Vezi raspuns 63. [BPO10054] Criteriile clinice de graviditate in BPOC sunt: (pag.164) A: temperatura >38,5 grade B: cianoza care se agraveaza C: edeme ale membrelor superioare si inferioare D: agitatie psihomotorie E: utilizarea muschilor respiratorii accesorii Vezi raspuns 64. [BPO10055] Despre oxigenoterapie prin Concentrator sunt adevarate: (pag.167) A: contenanta nelimitata B: Nivel sonor 0 C: Nivel sonor aprox. 50db D: Debit maxim 4-5 litri pe min E: Debit maxim 10-15 litri pe minut Vezi raspuns 65. [BPO10056] Indicatiile pentru chirurgie in BPOC sunt: (pag 168) A: pansarea teritoriilor hipoperfuzate, pentru reducerea volumului B: HTPA C: rezectia bulelor voluminoase, compresive in enfizemul centrolobular D: tabagism persistent E: corticoterapie superioara >15mg/zi Vezi raspuns 66. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068) A: pneumotorace spontan B: embolia pulmonara C: pleurezie masiva D: anemie cronica E: atelectazie complete Vezi raspuns 67. [BPO10072] Indicatiile gazometriei in BPOC sunt: () A: dispnee B: discordanta clinico-functionala C: comorbiditate cardio-vasculara D: SaO2 <90% E: VEMS <50% din cel teoretic, sistematic

Vezi raspuns 68. [BPO10073] Examinarile complementare in BPOC sunt: () A: PFR B: radiografie toracica, fibroscopie bronsica C: hemoleucograma: anemie D: ECG E: polisomnografie, gazometrie Vezi raspuns 69. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: () A: ventilatie cu buzele tuguiate B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali) C: semnul Hoover D: hipocratism digital E: pierdere in greutate Vezi raspuns 70. [BPO10075] Alegeti afirmatiile adevarate despre simptomele BPOC: () A: nespecifice B: tuse C: expectoratie D: dispnee E: paloare Vezi raspuns ace, be, abe, acd, ac, ace, abce, abde, bcde, abcd 71. [BPO10076] Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: () A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin pletismografie si dilutie (obligatoriu) C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV E: doar examen clinic Vezi raspuns 72. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor aeriene mici, asociata sau nu cu: () A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi) B: hipersecretie bronsica C: emfizem pulmonar D: hipoxemie de repaus E: dispnee de repaus Vezi raspuns 73. [BPO10078] Semnele de gravitate in BPOC sunt: () A: oxigenoterapie de lunga durata, cardiopatie stanga asociata, alcoolism, afectare neurologica

B: temperatura >39, utilizarea muschilor accesori, scaderea vigilentei, tulburari recente ale functiilor superioare C: flux expirator de varf < 100 l/min D: PaO2 <60 mmHg, SaO2 < 90%, PaCO2 >=45 mmHg (in caz de gazometrie normala anterior) E: absenta ameliorarii in ciuda oxigenoterapiei Vezi raspuns 74. [BPO10079] Urmatoarele indica o exacerbare putin severa a BPOC: () A: absenta gravitatii B: absenta comorbiditatilor C: pacient anturat D: factor declansator neindetificat E: acces usor la ingrijiri Vezi raspuns 75. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt adevarate: () A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament bronhodilatator continuu D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC Vezi raspuns 76. [BPO10081] Kinetoterapia respiratorie in BPOC presupune: () A: dezobstructie bronsica B: exersarea tusei C: ventilatie dirijata D: realizarea intr-un ritm si cu o frecventa care depind de starea clinica a pacientului si de evolutia lui E: nu este necesara Vezi raspuns 77. [BPO10082] Alegeti afirmatiile adevarate despre oxigenoterapia in BPOC: () A: de lunga durata (cel putin 10 ore pe zi) B: la distanta de un episod acut C: PaO2 diurna, in repaus <=55 mmHg D: PCO2 crescuta E: 2 gazometrii la interval de 3 saptamani: PaO2 <60 mmHg + HTAP Vezi raspuns 78. [BPO10083] Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu ventilatia la pacientii cu BPOC: () A: VNI se instituie doar in afara unei exacerbari B: VNI la domiciliu daca exista semne clinice de hipoventilatie alveolara nocturna, PCO2>65 mmHg,

instabilitate clinica (cazuri frecvente de spitalizare) C: ventilatie invaziva in caz de imposibilitate de sevraj dupa spitalizare sau esec al VNI D: ventilatia invaziva nu este indicata E: VNI se instituie in caz de esec al oxigenoterapiei de lunga durata Vezi raspuns 79. [BPO10084] Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: () A: PCO2 >60 mmHg B: HTAP C: tabagism persistent D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25% Vezi raspuns 80. [BPO10085] Tratamentul pacientilor cu BPOC include: () A: tratamentul comorbiditatilor si complicatiilor B: antibiotice, mucolitice, antitusive C: hipnotice, sedative, analgezice pe baza de codeina D: tratamentul apneei de somn E: tratamentul depresiei severe, anxietatii majore legate de insuficienta respiratorie grava Vezi raspuns ac, abc, acd, abce, abc, abcd, bce, ce, abc, ade 81. [BPO10086] Examinarile de prima intentie care trebuie realizate in prezenta oricarei dispnei sunt: () A: radiografie toracica B: ecocardiografie C: fibroscopie bronsica D: gazometrie arteriala E: electrocardiograma Vezi raspuns 82. [BPO10087] In caz de dispnee cu semne de toleranta dificila se recurge la: () A: oxigenoterapie B: ventilatie cu masca in toate cazurile C: dezobstructia cailor aeriene D: reanimare E: cai venoase de calibru bun Vezi raspuns 83. [BPO10088] Urmatoarele afirmatii despre pneumopatia de hipersensibilitate sunt adevarate: () A: dispnee cu raluri crepitante B: alveolita alergica extrinseca C: context de debut subacut, febril D: dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: debut brutal

Vezi raspuns 84. [BPO10089] Ortopneea apare in: () A: ortostatism B: insuficienta cardiaca stanga C: tamponada D: paralizie diafragmatica unilaterala E: astm acut grav, decompensare BPOC Vezi raspuns 85. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? () A: infectiile respiratorii acute B: tabagismul C: existenta comorbiditatilor D: deficit de alfa- 1 antitripsina E: aerocontaminanti profesionali Vezi raspuns 86. [BPO10091] Tratamentul in BPOC moderat este urmatorul: () A: Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune la cerere B: Bronhodilatatoare in mod continuu C: Corticoizi inhalatori in prezenta unui raspuns la PRF D: Corticoizi inhalatori in prezenta unor exacerbari frecvente E: Oxigenoterapie de lunga durata Vezi raspuns 87. [BPO10092] In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : () A: hiperclaritate a varfurilor B: hiperclaritate difuza C: cardiomegalie D: inima in picatura E: dimensiunea arterelor pulmonare crescuta Vezi raspuns ade, acde, abde, bce, bde, bc, ace

Tusea i hemoptizia la adult

1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, sunt: (pag. 145) A: Infeciile cilor aeriene superioare B: Embolia pulmonar C: Astmul bronic D: Emfizemul pulmonar E: Edemul pulmonar Vezi raspuns

2. *THA10003+ Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima intenie ntr-o hemoptizie: (pag. 181) A: Hemograma complet B: Examenul de sput C: Radiografia toracic D: Fibroscopia bronic E: CT toracic Vezi raspuns 3. *THA10004+ Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag. 181) A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele D: Apare n timpul unui efort de tuse E: Sngele eliminat este rou i aerat Vezi raspuns 4. *THA10006+ n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz: (pag. 182) A: Administrarea de perfuzii macromoleculare B: Administrarea de terlipresin C: Embolizare D: Oxigenoterapie nazal n flux puternic E: Administrarea de hipotensoare Vezi raspuns 5. *THA10012+ n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea exprima (pag.145) A: dilatare localizat a broniilor B: pneumocistoz C: cancer bronhopulmonar D: dilatare difuz a broniilor E: fibroz pulmonar Vezi raspuns 6. *THA10013+ La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic anormal se iau urmtoarele msuri (pag.146) A: Se face o endoscopie bronic B: Se face un test de provocare bronic C: Se face pH-metrie sau tranzit esogastric D: Se face examenul expectoraiei i/sau endoscopiei bronice E: Se face o Rx de sinusuri Vezi raspuns 7. *THA10020+ Hemoptizia catamenial apare datorit (pag.181)

A: Tumor benign a bronhiilor B: Churg-Strauss C: Necroz aseptic a maselor silicotice pseudotumorale D: Sechestraie pulmonar E: Endometrioz bronic Vezi raspuns 8. *THA10022+ Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic anormal () A: Embolia pulmonar B: Infecia cilor aeriene superioare C: Corpi strini D: IEC E: Sarcoidoza Vezi raspuns 9. *THA10024+ Nu reprezint complicaii ale tusei cronice () A: Traumatism laringian B: Sincop C: Fractur de coast D: Ruptur de muchi drepi abdominali E: Hernie inghinal Vezi raspuns 10. *THA10025+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals () A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic C: Exist antittusive cu efect central D: Au ca efect secundar constipaia E: Codeina este antitusiv cu aciune central Vezi raspuns d, b, c, e, d, d, e, e, e, a 11. *THA10032+ Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu hemoptizia este fals () A: Reprezint eliminarea de snge rou, aerat, pe gur B: Necesit supraveghere n spital 24-48 h C: Provine din cile aeriene subglotice D: Se are n vedere rsunetul hemodinamic E: Niciuna din cele de mai sus Vezi raspuns 12. *THA10033+ Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este fals urmtoarea () A: Hemoptizie masiv: mai mult de 300-500 mL/zi B: Hemoptizie fudroaiant: deces n minute C: Hemoptizie n cantitate mic: sput sanguinolent 50 mL/24h D: Hemoptizie masiv: mai mult de 250 mL 1 dat

E: Hemoptizie n cantitate medie: 50-200 mL/24h Vezi raspuns 13. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este: (pag.182) A: fisura intr-o bronhie B: bronholitiaza C: hemosideroza pulmonara D: sechstratie pulmonara E: endometrioza bronsica Vezi raspuns 14. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu exceptia: (147) A: codetilina B: codeina C: caramifen D: lidocaina E: levomepropazina Vezi raspuns 15. [THA10040] NU poate fi cauza cardiovasculara pt hemoptizii urmatoarea: (181) A: fisura intr-o bronhie B: stenoza mitrala C: edem pulmonar acut cardiogenic D: stenoza aortica E: anevrismul aortei toracice Vezi raspuns 16. [THA10052] Cauza de hemoptizie la un subiect traheotomizat: (pag. 182) A: Grefa aspergilara B: Anevrism artero-venos C: Cancer bronhopulmoner pe cicatrice D: Eroziune a trunchiului arterial brahiocefalic prin canula E: Dilatare postcicatriciala Vezi raspuns 17. [THA10053] In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratory: () A: Fractura costala B: Sincopa C: Pneumotorace D: Perforatie esofagiana E: Cefalee Vezi raspuns

18. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente: (pag. 147) A: Bromura de potasiu B: Dexbromfeniramina C: Bromura de ipratropium D: Dextrometorfan E: Difenhidramina Vezi raspuns 19. *THA10063+ Managementul hemoptiziei medii include, cu excepia () A: Poziia Trendelenburg B: Fibroscopia poate fi fcut a doua zi C: Tratarea cauzei D: Oxigenoterapie n funcie de gazometrie E: Spitalizare sistematic Vezi raspuns 20. *THA10064+ Hemoptizia unui pacient silicotic nu este cauzat de () A: Necroza aseptic a maselor pseudotumorale B: Dilatare a bronhiilor C: Bronholitiaz D: Gref aspergilar E: Micobacterioz atipic Vezi raspuns b, d, b, d, d, d, c, c, a, c 21. *THA10065+ Hemoptizia are urmtoarele cauze de origine cardiovascular, cu excepia () A: Anevrismul aortei toracice B: Embolie pulmonar C: EPA cardiogenic D: Tulburri de hemostaz E: Fisur bronic Vezi raspuns 22. *THA10066+ Hemoragia alveolar poate fi cauzat de, cu excepia () A: Sindrom Goodpasture B: Sarcoidoz C: Lupus D: Hemosideroz pulmonar E: Sindrom Churg-Strauss Vezi raspuns 23. *THA10067+ Hemoptizia se abordeaz prin urmtoarele examinri, cu excepia () A: LBA B: CT toracic C: Hemoleucogram

D: Fibroscopie bronic E: Radiografie toracic Vezi raspuns 24. *THA10007+ Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181) A: Deces n cteva minute B: Intubaie n extrem urgen C: > 300-500 ml/24h D: Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h E: > 200 ml odat Vezi raspuns 25. *THA10008+ Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni: (pag. 145) A: Mucoviscidoz B: Astmul hipersecretant C: Pneumocistoza D: Pneumopatia infiltrant difuz E: Tuberculoza bronic Vezi raspuns 26. *THA10009+ Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane: (pag. 145) A: Fibroza pulmonar B: Mucoviscidoz C: Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie D: Dilatare bronic difuz E: Reflux gastroesofagian Vezi raspuns 27. *THA10010+ Printre complicaiile tusei cronice se regsesc: (pag. 146) A: Tulburrile de ritm B: Cefaleea C: Fracturile costale D: Tulburrile de tranzit intestinal E: Incontinena urinar Vezi raspuns 28. *THA10011+ Hemoragia alveolar se ntlne te n urmtoarele afeciuni: (pag. 181) A: Poliangeita microscopic B: Sindromul Goodpasture C: LES

D: Tuberculoza pulmonar E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler Vezi raspuns 29. *THA10014+ La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic normal, fr o cauz evident la examenul clinic se iau urmtoarele msuri (pag.145) A: Examenul expectoraiei B: Rx sinusuri C: Endoscopie bronic D: Test de provocare bronic E: pH-metrie sau endoscopie Vezi raspuns 30. [THA10015] Efecte secundare ale codeinei (pag.147) A: Transpiraii B: Agitaie C: Somnolen D: Constipaie E: Depresie respiratorie Vezi raspuns d, b, a, ce, be, ce, abce, abc, de, cde 31. *THA10016+ Urmtorii reprezint ageni care cresc pragul sau latena de reactivitare a centrilor nervoi, cu excepia (pag.147) A: Viminol B: Iodopropiliden glicerol C: Difenhidramin D: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin E: Caramifen Vezi raspuns 32. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147) A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente Vezi raspuns 33. *THA10018+ Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi (pag.147) A: Levomepropazin B: Guaimesal C: Lidocain D: Narcotice morfinice E: Viminol

Vezi raspuns 34. *THA10019+ Urmtorii ageni reduc stimulrile receptorilor tusei (pag.147) A: Difenhidramin B: Curare C: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin D: Bromur de ipratropium E: Caramifen Vezi raspuns 35. *THA10021+ Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos (pag.182) A: recidiva BK B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale C: bronholitiaz D: aspergilom E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice Vezi raspuns 36. *THA10026+ Care sunt principalele cauze de tuse acut () A: Mucoviscidoza B: Intoxicaiile cu vapori iritani C: Corpi strini D: Edemul pulmonar E: Anomalie a conductului auditiv extern Vezi raspuns 37. *THA10027+ Reprezint cauze de tuse seac () A: Refluxul gastroesofagian B: Pneumopatie infiltrant difuz infraradiologic C: Cancerul bronic D: Tratament cu IEC E: Broniectazia Vezi raspuns 38. [THA10029] Care sunt efectele secundare ale codeinei () A: Constipaie B: Risc de dependen C: Diaree D: Depresie respiratorie E: Somnolen Vezi raspuns 39. *THA10030+ Reprezint cauze de tuse cronic cu Rx toracic anormal () A: Imagini chistice difuze

B: Fibroza pulmonar C: Cancerul bronhopulmonar D: Tumor mediastinal E: Sinuzit cronic Vezi raspuns 40. *THA10031+ Despre tratamentul simtomatic al tusei sunt adevrate urmtoarele () A: Trebuie administrat cu mare precauie la vrstnic sau la copilul mic B: Va ine seama de sevrajul tabagic C: Se poate asocia cu tratament anxiolitic D: Este contraindicat n caz de hipersecreie bronic E: Va ine seama de nlturarea medicamentelor responsabile de tuse Vezi raspuns bd, bd, ade, cd, acde, bcd, abcd, abde, abcd, abde 41. *THA10034+ Reprezint cauz cardiovascular de hemoptizie () A: Stenoza mitral B: Tulburri de hemostaz C: Embolia pulmonar D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler E: Endometrioz bronic Vezi raspuns 42. *THA10035+ Reprezint cauz alveolar de hemoptizie () A: Cancerul bronhopulmonar B: Tuberculoza pulmonar comun C: Sindromul Goodpasture D: Lupusul E: Sindromul Churg-Strauss Vezi raspuns 43. *THA10036+ Reprezint principii de management pentru hemoptizia masiv () A: Prevenirea asfixiei B: Perfuzarea cu soluii macromoleculare C: Arteriografie bronic +/- embolizare D: Nu se administreaz oxigenoterapie E: Chirurgia hemostazei Vezi raspuns 44. [THA10039] Despre hemoptizii este adevarat: (181) A: toate hemoptiziile necesita spitalizare B: hemoptizia fudroaianta duce la deces in mai putin de un minut C: se investigheaza de prima intentie cu o fibroscopie bronsica D: semnele de anemie acuta sunt rare E: hemoptizia ucide prin spoliere sangvina Vezi raspuns

45. [THA10041] Despre hemoptizii: (181) A: apar rar in cancerul bronhopulmonar B: nu sunt grave in bronsiectazii C: pot fi cauzate de pneumopatii cu Aspergillus D: in sindromul Goodpasture au origine alveolara E: pot fi cauzata de tumori carcinoide Vezi raspuns 46. [THA10042] Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie: (181) A: tratament medicamentos B: toxice C: PAN D: lupus E: tulburari de hemostaza Vezi raspuns 47. *THA10043+ Complicaiile tusei la adult sunt: () A: pneumotorax B: incontinen urinar C: tulburri de conducere D: embolie gazoas cerebral E: dezlipire de retin Vezi raspuns 48. *THA10044+ Moleculele antitusive trebuie administrate cu precauie: () A: hipersecreie bronic B: vrstnici C: copil mic D: IC congestiv E: insuficien respiratorie cronic Vezi raspuns 49. [THA10045] Cauzele de tuse cronica cu Rx toracica normala sunt: (pag.145) A: Sarcoidoza B: Bronsita cronica C: Bronsiectazie D: Fibroza pulmonara E: astm Vezi raspuns 50. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi: (pag.147) A: Viminol B: Erdosteina

C: Tiloxapolul D: Ambroxolul E: Caramifen Vezi raspuns acd, cde, abce, acd, cde, abcd, abd, bce, bce, ae 51. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182) A: nu se spitalizeaza B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei C: se va trata cauza D: intreruperea sangerarii cu terlipresina E: scintigrafie pulmonara Vezi raspuns 52. [THA10048] Examinari de prima intentie, sistematice la pacientul cu hemoptizie sunt: () A: hemoleucograma, grupa sanguina, Rh, aglutinine neregulate, hemostaza completa B: gazometrie C: radiografie toracica D: fibroscopie bronsica E: CT toracic, RMN Vezi raspuns 53. [THA10049] Urmatoarele sunt cauze de hemoragie alveolara: () A: sindrom Goodpasture B: poliangeita microscopica C: hemosideroza pulmonara D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice E: pneumopatie cu Stafilococ Vezi raspuns 54. [THA10050] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie: () A: endometrioza bronsica B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale C: sechestratie pulmonara D: tumora benigna a bronhiilor E: stenoza aortica Vezi raspuns 55. [THA10051] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie la un pacient silicotic: () A: cancer bronhopulmonar pe cicatrice B: necroza aseptica a maselor pseudotumorale C: dilatare a bronhiilor D: BK/micobacterioza atipica E: grefa aspergilara Vezi raspuns

56. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147) A: embolie grasoasa cerebrala B: sincopa C: coma D: ictus laringian E: insomnie Vezi raspuns 57. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147) A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica Vezi raspuns 58. *THA10057+ Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147) A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventilai D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie Vezi raspuns 59. [THA10058] Managementul hemoptiziei de mare abunden se realizeaz prin () A: Chirurgia hemostazei B: Oxigenoterapie n funcie de rezultatele gazometriei C: Arteriorgrafie bronic selectiv cu embolizare D: Terlipresina 1 mg E: Perfuzarea de soluii macromoleculare Vezi raspuns 60. *THA10059+ Hemoptizie unui pacient silicotic poate fi cauzat de () A: BK B: Gref aspergilar C: Cancer pulmonar D: Bronholitiaz E: Micobacterioz atipic Vezi raspuns bc, abcd, abc, abcd, bcde, ace, abe, abd, ace, abe 61. [THA10060+ Hemoptizia la un pacient ce a avut TBC este, de regul, cauzat de () A: Bronholitiaz B: Necroz aseptic pe cicatrice C: Micobacterioz atipic D: Asperligiom

E: Recidiv BK Vezi raspuns 62. *THA10061+ Hemoragie alveolar poate fi cauzat de () A: Lupus B: Sindrom Churg-Strauss C: Sindrom Rendu-Osler D: Boala Wegener E: Sindrom Goodpasture Vezi raspuns 63. *THA10062+ n hemoptizie primele examinri sistematice sunt () A: Biopsia bronic B: Fibroscopie bronsic C: Rh D: Grupa sanguin E: Gazometrie Vezi raspuns 64. [THA10068] Stimularea receptorilor tusei se poate reduce cu () A: Iodopropiliden glicerol B: Dexbromfeniramin C: Levomepropazin D: Difenihidramin E: Bromur de ipratropium Vezi raspuns 65. *THA10069+ Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi se poate realiza cu () A: Dexbromfeniramin B: Viminol C: Caramifen D: Dextrometorfan E: Bromur de ipratropium Vezi raspuns 66. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul urmtoarelor, cu excepia () A: Bromur de ipratropium B: Lidocain C: Guaimesal D: Caramifen E: Curare Vezi raspuns 67. [THA10071] Depresia respiratorie poate fi cauzat de urmtoarele antitusive ()

A: Curare B: Pseudoefedrin C: Folcodin D: Codetilin E: Codein Vezi raspuns ade, abde, bcde, abe, bcd, abcd, cde

Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronic)

1. [ALE10002] Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat: (pag. 149) A: Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii B: Este limitat la 5 pneumoalergeni C: Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua D: Este inutil dac testele cutanate sunt negative E: Este inutil dac examenul clinic este puin evocator Vezi raspuns 2. *ALE10005+ Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: (pag. 155) A: Simptome diurne < 4 zile/spt. B: Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt. C: VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal D: Simptome nocturne < 1 noapte/spt. E: Variaie nictemeral a PEF < 15% Vezi raspuns 3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg. 149) A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial 4. [ALE10015] Sunt surse de alergeni domestici majori: () A: Blattella germanica B: Ficus benjamina C: mucegaiurile D: Dermatophagoides pteronyssinus E: Botritis 5. *ALE10016+ Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre rinita alergic () A: Apare n general la 10-15 ani B: Rinita alergic sezonier este datorat polenului

C: Rinita alergic peranual este datorat alergenilor domestici D: Nu exist o ordine cronologic ntre rinit i astm E: Dup tipul de sensibilizare, exist 3 tipuri de rinite 6. [ALE10017] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n diagnosticul alergiei la adult () A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al pacientului B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic C: Teste cutanate (prick-test) D: Nu se dozeaz IgE serice specifice E: Test de provocare specifice 7. *ALE10018+ Care dintre urmtorii nu reprezint pneumalergeni () A: Cini B: Pisici C: Gndaci de buctrie D: Pianjeni E: Acarieni 8. [ALE10019] Care dintre urmtoarele atitudini terapeutice nu este corect () A: n rinitele intermitente de prim intenie sunt antihistaminicele B: n rinitele persistente moderate spre severe se administreaz de prim intenie corticoterapie inhalatorie i oral C: Eficacitatea tratamentului este evaluat la 1 lun D: Desensibilizarea trebuie considerat n rinita intermitent moderat spre sever E: Desensibilizarea este eficient la pacienii cu form sever de "febr a fnului" 9. [ALE10026] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat? () A: Astmul este o afeciune inflamatorie cronic a cilor aeriene B: Se caracterizeaz prin episoade recidivante de wheezing C: La inflamaie particip mastocitele, eozinofilele i limfocitele T D: Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv E: Inflamaia este asociat cu hiperreactivitate bronic 10. *ALE10027+ Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre simptomatologia astmului? () A: Wheezing B: Dispnee C: O presiune toracic D: Tuse E: Apare la amiaz Vezi raspuns a, b, a, d,e, d, d, b, d, e

11. [ALE10028] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n legtur cu agravarea simptomelor astmului () A: Prezena de alergeni

B: Efort fizic C: Factori iritani D: Simptomatologie nocturn E: Parazii 12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este adevrat la pacientul cu astm () A: Raluri sibilante B: Expir prelungit C: ngroarea mucoasei nazale D: Sinuzit E: Raluri subcrepitante 13. [ALE10040] Nu reprezint o examinare de prim intenie n diagnosticul alergiei respiratorii la adult: () A: hemogram B: dozarea Ig E serice totale C: teste cutanate D: dozarea Ig E serice specifice E: teste multi- alergenice de depistaj 14. [ALE10046] Despre tratamentul in astmul persistent usor , sunt adevarate urmatoarele : () A: tratamentul de fond se face cu corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: nu se da tratament de fond C: tratamentul de fond include bronhodilatatori cu actiune prelungita D: se dau asocieri de corticoizi cu bronhodilatatori intr-un singur dispozitiv E: tratamentul de fond cuprinde corticoterapie orala 15. [ALE10084] Reprezint alergen major printre acarieni () A: Can f 1 B: Fel f 1 C: Fel d 1 D: Der p 1 E: Der f 1 16. [ALE10085] Prick-test nu () A: Sunt nedureroase B: Determin edem i disestezii la 6 ore C: Sunt specifice D: Sunt sensibile E: Se pot realiza pe faa anterioar a braului 17. [ALE10086] Sunt adevrate referitor la IgE, cu excepia () A: Poate fi crescut n parazitoze B: Testul Fadiatop are doar un rezultat calitativ C: Poate fi crescut n tabagism D: Nivelul de IgE total este normal la max. 40% dintre pacienii cu alergie documentat E: Se consider pozitiv dac > 150 UI/ml

18. [ALE10003] Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte: (pag. 149) A: Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat B: Se realizeaz n timpul terapiei antialergice C: Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale D: Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase E: Nu necesit supraveghere medical ulterioar 19. [ALE10004] Rinita persistent se caracterizeaz prin: (pag. 148) A: simptome < 4 zile/spt. B: simptome > 4 spt. C: simptome > 4zile/spt. D: simptome < 4 spt. E: simptome > 4 zile/spt. sau < 4 spt. 20. [ALE10007] Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin (pg. 155) A: Simptome cotidiene B: VEMS < 40% din valorile prezise C: Alterarea somnului D: Utilizarea zilnic de beta 2 agoni E: Simptome de astm nocturn < 1/spt Vezi raspuns e, e, d, a, d, e, d ,ac, bc, acd
21. [ALE10008] Diagnosticul astmului presupune (pg. 151) A: Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse B: VEMS/CV diminuat C: VEMS mai mare cu cel puin 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului D: Absena unor alergeni sau factori iritani E: Absena istoricului de atopie personal/familial 22. *ALE10009+ Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg. 153) A: Oxigen nazal 3-4 l/min B: Corticoizi sistemici C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni D: Digitalizare E: Flebotomie 23. *ALE10010+ Astmul instabil se caracterizeaz prin (pg. 153) A: Scderea frecvenei crizelor diurne B: Agravare nocturn C: Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite D: Scderea PEF E: Creterea consumului de beta 2 agoniti 24. *ALE10011+ Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm (pg. 152) A: PEF < 30% dect cel teoretic

B: FR < 30/min. C: Cianoza D: Silenium respirator E: Hipocapnia 25. [ALE10012] Semne, care impun o ventilatie spontana in cazul astmului, sunt: (p.152) A: FC> 120/min B: Tulburari de constiinta, coma C: Pauze sau stop respirator D: Respiratia paradoxala E: Hipercapnie> 50 mmHG 26. [ALE10013] Despre rinita alergica intermitenta: (148) A: simptome > 4 saptamani B: simptome > 4 zile/saptamana C: simptome < 4 zile/saptamana D: este mai putin severa decat cea persistenta E: denumirea e data de numarul de zile simptomatice 27. [ALE10014] Riscul alergic, pt. rinita alergica: (148) A: este de 20-40% daca unul din parinti e alergic B: este de 40-60% daca ambii parinti sunt alergici dar au simptomatolgie diferita la alergie C: este de 50-80% daca ambii parinti sunt alergici si au aceleasi simptome la alergie D: este mai mare la grupa de varsta 10-15 ani E: nu depinde de conditiile de mediu 28. *ALE10020+ Diagnosticul alergiei la adult implic urmtoarele etape () A: Anamnez amnunit B: Hemoleucogram C: Pletismografie D: Teste multialergice de depistaj E: Teste cutanate 29. *ALE10021+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita moderat-sever () A: Activiti sociale perturbate B: Activiti colare/profesionale perturbate C: Somn normal D: Simptome puin jenante E: Simptome jenante 30. *ALE10022+ Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat () A: Noua clasificare ia n considerare mai mult simptomele B: n funcie de numrul de zile simptomatice exist 2 tipuri de rinite C: Rinita intermitent se definete ca simptome de mai puin de 4 ori/sptmna D: Rinita persistent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni

E: Rinita intermitent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni Vezi raspuns abc, abc, cde, acd, bcde, ce, abcd, abde, abe, abcd 31. *ALE10024+ Care dintre urmtoarele sunt pneumalergeni domestici () A: Ficus benjamina (planta verde) B: Acarienii C: Mucegaiurile D: Gndacii de buctrie E: Polenul 32. *ALE10025+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul alergiei la adult? () A: Eficacitatea tratamentului trebuie evaluat la 3 luni B: n caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic i corticoizi inhalator) C: Un rol important n conduita terapeutic l are educaia pacienilor D: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid inhalator E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid oral 33. *ALE10030+ Diagnosticul diferenial al astmului pe Rx toracic include () A: Corpi strini endobronici B: Cancer bronic C: Insuficien cardiac D: Compresia bronic extrinsec E: Revrsat pleural 34. *ALE10031+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind exacerbarea astmului () A: Reflect un defect n managentul astmului B: Expunere la factori declanatori C: Pot amenina pe termen scurt viaa D: Funcional, PEF < 40 % E: Gazometric, criz sever cu normocapnie 35. *ALE10032+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate ale unui astm () A: PaCO2>40mmHg B: Frecvena cardiac > 120/min C: Anxietate D: Cianoz E: Frecvena respiratorie < 30/min 36. *ALE10033+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate n astm () A: PaCO2<40 mmHg B: Transpiraii C: Com

D: Linite auscultatorie E: Respiraie paradoxal 37. [ALE10034+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele care impun o ventilaie spontan () A: Hipercapnie > 50 mmHg B: Cianoz C: Tulburri de contiin D: Respiraie paradoxal E: Agitaie 38. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul supraacut () A: Evoluie spre asfixie B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic masiv C: Suprainfecia este des incriminat D: Afecteaz brbaii < 30 ani E: Exitus n ore 39. *ALE10036+ Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate () A: Agravare n zori B: Variaii ale PEF <-30% C: Crize pluricotidiene D: Agravare noaptea E: Creterea consumului de B2 agoniti 40. *ALE10037+ Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat despre tratamentul exacerbrilor severe () A: Tratamentul de fond al astmului se menine B: Tratamentul de fond nu trebuie intensificat C: Este necesar corticoterapie oral n doz scurt D: Se va administra Prednison 1-1.5 mg/kgc/zi E: Kinoterapia de drenaj este indicat n caz de obstrucie bronic major Vezi raspuns abcd, bcd, abcd, abce, abcd, bd, acd, abd, ace, ace 41. *ALE10038+ Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu astmul acut grav () A: Tratament imediat cu B2 agoniti inhalator B: Necesit spitalizare C: Nu trebuie monitorizat D: Se administreaz oxigen nazal E: Nu necesit hidratare 42. *ALE10039+ Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz astmul persistent sever? () A: Simptome cotidiene B: Exacerbri care pot influena activitatea i somnul C: Frecvent simptome de astm nocturn

D: Utilizarea zilnic de B2 agoniti inhalator cu durat scurt de aciune E: PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise, cu variabilitate >-30% 43. *ALE10041+ Msurarea acarienilor n praf se realizeaz prin: () A: teste multialergenice de depistaj B: dozarea semicantitativ a guaninei C: prick test D: metoda ELISA cu anticorpi monoclonali E: spirometrie 44. [ALE10042] Rinita moderata spre severa prezinta urmatoarele manifestari : () A: somn perturbat B: activitati sociale si de recreere normale C: simptome jenante D: simptome putin jenante E: activitati scolare si de recreere perturbate 45. [ALE10043] Rinita alergica intermitenta se caracterizeaza prin : () A: simptome >4 zile /sapt B: simptome > 5 sapt C: simptome <4 zile/sapt D: simptome < 4 sapt E: simptome > 4 sapt 46. [ALE10044] Rinita alergica : () A: se dezvolta in general inspre 10-15 ani B: nu exista ordine cronologica intre rinita si astm C: astmul si rinita pot sa apara simultan D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: uneori astmul precede rinita 47. [ALE10045] Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele : () A: rinita sezoniera este datorata mai ales polenului B: rinita peranuala este datorata alergenilor domestici C: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente 48. [ALE10047] Diagnosticul de astm se pune prin : () A: prin anamneza : episoade recidivante de wheezing, tuse ,dispnee si opresiune toracica B: istoric de atopie personala sau familiala ( rinita sau dermatita atopica) C: absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm D: agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni E: agravarea simptomelor in prezenta unor factori iritanti sau cu ocazia unor eforturi

49. [ALE10048] Testele multialergenice de depistaj, afirmatii adevarate: () A: dozarea IgE serice indreptate impotriva diferitilor alergeni fixati pe acelasi suport B: raspuns global, calitativ C: raspuns calitativ pozitiv sau negativ D: permit confirmarea etiologiei alergice E: permit confirmarea alergenului 50. [ALE10049] Alegeti afirmatiile adevarate despre testele cutanate de depistare a alergiilor la adult: () A: tehnica cea mai utilizata este prick-testul B: tehnica cea mai utilizata este Fadiatop C: sunt sensibile si specifice D: test pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 3 mm si mai mare cu 50% decat martorul pozitiv, citit la 15 minute E: 20-30% din pacientii cu teste pozitive nu au simptome clinice Vezi raspuns abd, ce, bd, ace, cd, abce, abce, abde, abcd, acd 51. [ALE10050] Urmatoarele afirmatii despre dozarea IgE serice specifice in alergiile respiratorii la adult sunt adevarate: () A: nu este utila decat atunci cand exista discordante intre examenul clinic si testele cutanate B: nu este utila cand testele cutanate sunt irealizabile C: este utila cand se indica o desensibilizare specifica D: este inutila daca testele cutanate sunt negative E: este inutila daca examenul clinic este putin evocator 52. [ALE10051] Alegeti afirmatiile adevarate despre pneumalergeni: () A: cei mai frecventi in tarile occidentale sunt Dermatophagoides pteronyssinus sau farina B: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 25 % C: sensibilitatea la Can f 1 la copiii astmatici este 40% D: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 3-14% E: mucegaiuri: Alternaria alternata, Aspergillus fumigatus, Cladosporium, Botridis, Penicillium 53. [ALE10052] Examenul fizic in cadrul astmului la adult arata: () A: semne ORL: cresterea secretiilor nazale, ingrosarea mucoasei nazale, sinuzita, rinita, polipi nazali B: semne cutanate: dermatite atopice, eczeme, alergii C: distensie toracica D: raluri ronflante in timpul expiratiei fortate E: raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau prelungite

54. [ALE10053] Semnele respiratorii de gravitate in cadrul astmului la adult sunt: () A: dificultatea de avorbi sau de a tusi B: transpiratii C: contractura muschilor intercostali D: PaCO2 >=40 mmHg

E: respiratie paradoxala, pauze sau stop respirator 55. [ALE10054] Examinarile complementare de realizat intr-o situatie de urgenta in cadrul astmului la adult sunt: () A: gazometrie arteriala (nu este necesara daca PEF >200 l/min sau PEF >40% decat cel teoretic) B: ECG: anomaliile trebuie sa fi survenit recent si sa persiste pe trasee succesive C: radiografie toracica: imediat D: radiografie toracica: nu aduce informatii pertinente decat in 1-2% din crizele de astm E: hemograma, hemoculturi in mod sistematic 56. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand: () A: tabloul clinic este grav B: se suspecteaza o complicatie C: nu apare raspuns clar la tratament D: exista febra asociata E: exista istoric indelungat de astm 57. [ALE10056] Astmul acut grav presupune: () A: clinic: detresa respiratorie, rezistenta la bronhodilatatoarele obisnuite B: gazometric: criza severa cu normocapnie C: gazometric: criza severa cu hipocapnie D: functional: PEF < 40% din valoarea teoretica E: obstructie majora a cailor aeriene 58. [ALE10057] Cele doua etiologii predominante ale astmului la adult sunt: () A: faina B: acarienii C: izocianatii D: Dermatophagoides farinae E: praful de saltea 59. [ALE10058] Diagnosticul diferential al astmului la adult: () A: orice respiratie suieratoare este astm B: corp strain endobronsic C: insuficienta cardiaca D: cancer bronsic E: stenoza bronsiilor, compresia bronsica extrinseca 60. [ALE10059] Diagnosticul de astm se stabileste cel mai adesea prin: () A: examen clinic B: PFR C: radiografie toracica D: gazometrie E: ecografie cardiaca Vezi raspuns acde, abce, abce, abd, ad, abcd, abe, ac, bcd, abc

61. [ALE10060] Urmatoarele afirmatii despre astmul supraacut sunt adevarate: () A: forma particulara a astmului acut grav marcat de o evolutie exploziva spre asfixie B: afecteaza cu precadere femeile <30 ani C: functie respiratorie de baza profund alterata D: suprainfectia bronsica este frecvent incriminata E: hipercapnie franca, acidoza extrema, tulburari majore de vigilenta (frecvent coma), anomalii cardiorespiratorii amenintatoare (cord pulmonar acut, uneori soc franc, tulburari de ritm cardiac): ventilatia mecanica se impune fara intarziere 62. [ALE10061] Tratamentul exacerbarii severe a astmului la adult presupune: () A: tratamentul simptomelor, eventualilor factori declansatori B: corticoterapie orala 8-10 zile, 0.5-1 mg/kg/zi echivalent de prednispn, in majoritatea cazurilor, in ambulator C: reducerea progresiva a corticoizilor orali pe cateva zile in caz de ameliorare lenta D: kinetoterapie respiratori de drenaj in caz de obstructie bronsica majora E: tratamentul de font se opreste pentru o perioada 63. [ALE10062] Urmatoarele afirmatii despre beta2-agonistii folositi in astmul acut grav sunt adevarate: () A: nebulizari in doze puternice B: timp de actiune foarte rapid (<5 minute): Salmeterol, Terbutalina 5 mg/2 ml C: de nebulizat 15 min D: de reinnoit la 20-30 min E: Salbutamol 64. [ALE10063] Tratamentul astmului acut grav include: () A: doze puternice de beta2-agonisti inhalator B: oxigen nazal 5-6 l/min C: corticoizi sistemici D: anticolinergice iv E: antibioterapie, hidratare abundenta (3 l/24h), aporturi potasice 65. [ALE10064] Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia in cadrul astmului acut grav sunt adevarate: () A: se face sistematic B: daca se suspecteaza pneumopatie C: daca se suspecteaza sinuzita D: poate provoca reactii alergice E: nu este necesara sistematic 66. [ALE10065] In caz de astm acut grav evaluarea raspunsului terapeutic se face astfel: () A: inca de la prima nebulizare de bronhodilatatori B: la 120 min de la inceprea tratamenutlui C: la 4 ore D: la o ora de la inceprea tratamentului

E: nu este necesara de la prima nebulizare 67. [ALE10066] In caz de esec al tratamentului de prima intentie in astmul acut grav la adult, se procedeaza astfel: () A: beta2-mimetice intravenos B: Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg/min IVSE C: se dubleaza la fiecare 30 minute in absenta ameliorarii pana la atingerea 2 mg/kg/min D: monitorizare permanenta a TA si FC E: in caz de esec: adrenalina IVSE, ventilatie mecanica ca ultim recurs 68. [ALE10067] Dupa o spitalizare sau o consultatie de urgenta in cazul astmului la adult, atitudinea va fi urmatoarea: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 0,5-1 mg/kg/zi prednison, 5-10 zile B: corticoterapie inhalatorie in doze inalte pentru o perioada minima de 1-3 luni C: corticoterapie inhalatorie in doze inalte chiar si pentru criza usoara D: criza usoara (PEF >80% din valoare optima), care nu urmeaza dupa o perioada de astm instabil, nici a unui consum important de beta2-agonisti, nu necesita corticoterapie inhalaorie E: consultatie specializata la 3 luni 69. [ALE10068] Aprecierea rasunetului functional al astmului prin intermediul PFR se face astfel: () A: masurare VEMS, capacitatii vitale lente, capacitatii vitale fortate B: sunt realizare la fiecare 3-6 luni C: sunt masurate in lunile 1-3 in caz de modificare terapeutica D: la 1 saptamana si la 2 luni de la oprirea corticcoterapiei orale de scurta durata E: indicate in caz de agravare, in decursul unei spitalizari, inainde si dupa un program de recuperare 70. [ALE10069] Tratamentul de fond al astmului persistent sever include: () A: corticoizi inhalatori in doze inalte B: bronhodilatatori cu actiune prelungita C: antileucotriene D: conticoterapie orala pe termen scurt E: omalizumab Vezi raspuns ae, abcd, acde, ace, bcde, abc, abde, abd, abce, abce 71. [ALE10070] Tratamentul de fond al astmului persistent moderat include: () A: corticosteroizi inhalatori in doze moderate-forte: 800-2000 micrograme/24h Beclometazona sau Budesonide B: bronhodilatatori cu actiune prelungita: 50-100 micrograme/24h salmeterol C: 100-400 micrograme/24h Fluticazona D: 24-48 micrograme/24h Formoterol E: corticoterapie orala 72. [ALE10071] Tratamentul astmului intermitent include: () A: tratament de fond: corticoizi inhalatori in doze mici B: bete2-agonisti inhalator cu durata scurta de actiune: inaintea unui efort sau expuneri

C: cromone D: cromoglicat de sodiu E: nedocromil sodic 73. [ALE10072] Tratamentul de fond al astmului persistent usor include: () A: 2 prize zilnic de corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: tratament alternativ cu antileucotriene C: cromone inhalatorii D: Budesonida 200-800 micrograme/24h E: fluticazona 400-800 micrograme/24h 74. [ALE10073] Astmul persistent moderat la adult se caracterizeaza prin: () A: simptome permanente B: exacerbari care pot influenta activitatea si somnul C: simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana D: utilizare zilnica de beta2 agonisti cu durata scurta de actiune E: PEF sau VEMS <60%, cu variabilitate > 30% 75. [ALE10074] Astmul intermitent la adult se caracterizeeaza prin: () A: simptome intermitente <1 data pe saptamana B: simptome de astm nocturn >2 ori pe luna C: intre crize fara simptome su functie respiratorie normala D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20% E: exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul 76. [ALE10075] Exacerbarea usoara in astmul adultului se caracterizeaza astfel: () A: gestionata de catre pacient B: necesita doar o crestere tranzitorie a consumului de beta2 agonisti cu actiune rapida C: necesita doar o crestere de cateva ore a consumului de beta2 agonsiti cu actiune rapida D: exacerbare gestionata de medicul de familie E: exacerbare ce nu necesita masuri suplimentare 77. [ALE10076] Toate afirmatii sunt gresite, inafara de unul? () A: Fluticazona este un corticosteroid inhalator B: In astmul persistent moderat este indicat corticoterapia orala impreuna cu omalizumab C: Salmeterolul, si formoterolul sunt corticosteroizi orali folositi in astmul persistent moderat D: Coricoterapia inhalatorie in doze mici-moderate este indicat in astmul persistent usor E: Beclometazonul este un beta-2-agonist selectiv 78. [ALE10078] Care dintre urmatorii parametric defines astmul controlat dupa GINA2006: () A: Simptome diurne mai mult de 2pe sapt B: Prezenta linitarii activitatilor C: Prezenta simptomelor nocturne D: Utilizarea beta2-agonistilor de 2 ori maxim p sapt E: Lipsa exacerbarilor

79. [ALE10079] Tratamentul Rinitelor alergice este caracterizat prin () A: Se administreaz anticolinergice cu aciune local, dac primul tratamentul nu este eficient B: Imunoterapia este rezervat polisensibilizailor C: Evaluare la o lun dup nceperea tratamentului D: Antihistaminice i corticoizi inhalatori la rinite persistente severe E: Antihistaminice de prim intenie la rinite intermitente 80. *ALE10080+ Urmtoarele tipuri de mucegaiuri sunt alergeni, cu excepia () A: Dermatophagoides farinae B: Blatella germanica C: Botritis D: Ficus benjamina E: Alternaria alternata Vezi raspuns abd, bcde, abcd, bcd, acd, ab, ad, de, ace, abd 81. [ALE10081] Despre prick-test urmtoarele sunt adevrate () A: Este pozitiv dac la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm B: 10-20% dintre subiecii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore D: Sunt teste specifice E: Sunt teste sensibile 82. *ALE10082+ Rinita alergic este sugerat de () A: Hiperneutrofilie sanguin B: IgE 159 UI/ml C: Hiperbazofilie sanguin D: IgE 160 UI/ml E: Hipereozinofilie sanguin 83. [ALE10083] n anamneza n rinitele alergice () A: Trebuie precizezat existena alcoolismului B: Trebuie precizezat existena tabagismului C: Trebuie precizat tipul lenjeriei de pat D: Riscul alergic este de 40-60%, dac cei 2 prini sunt alergici E: Riscul alergic este de 10-20%, dac unul din parini este alergic Vezi raspuns bcde, bde, bcd

Tuberculoza
1. *TBC10002+ Medicament contraindicat n sarcin: (159) A: Rifabutina B: Rifampicina C: Pirazinamida D: Isoniazida

E: Etambutol 2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili rezisteni la copil? (159) A: Etambutol B: Rifabutina C: Isoniazida D: Pirazinamida E: Rifampicina 3. *TBC10007+ La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face: (pag. 160) A: La o sptmn dup iniierea tratamentului B: La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului C: Trimestrial D: O dat la 6 luni E: Nu este necesar un bilan hepatic 4. *TBC10008+ Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul: (pag. 157) A: Geloza simpl B: Chapman C: Sabouraud D: Lwenstein-Jensen E: Leifson 5. *TBC10009+ naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz: (pag. 159) A: Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor B: Examen de urin C: Audiogram D: Identificarea unei eventuale sarcini E: Examen neurologic 6. [TBC10010] Tratamentul antituberculos se va administra: (pag. 159) A: n trei prize, n timpul meselor B: Dimineaa, jeun, la mare distan de mese C: Dimineaa i seara, naintea meselor D: Numai seara, nainte de culcare E: La prnz, imediat dupa mas 7. *TBC10016+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza este fals () A: Agentul patogen este bacilul Koch B: Calea de transmitere este aerian C: Forma pulmonar este rar D: Tratamentul const n asociere de antibiotice timp de mai mult de 6 luni

E: Este o boala contagioas 8. *TBC10017+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals () A: Transpiraii nocturne B: Hemoptizii C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec) 9. [TBC10018] Nu reprezint localizare extrapulmonar a tuberculozei () A: Ganglioni B: Rinichi C: Urogenital D: Os E: Miocard 10. *TBC10024+ Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaza prin: () A: Coloraia Mallory B: Coloraia hematoxilina-eozina C: Coloraia Ziehl-Nielsen D: Coloraia Verhoeff E: Coloraia nitrat de argint Vezi raspuns c, a,b, d, a, b, c, e, e, c, 11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: () A: 5 mg/kg/zi B: 25 mg/kg/zi C: 20 mg/kg/zi D: 1 mg/kg/zi E: 12 mg/kg/zi 12. [TBC10031] Conduita terapeutica pentru tuberculoza la copil cuprinde: (pag.159) A: tratament zilnic timp de 9 luni B: cuprinde trei faze C: Etambutolul este rezervat cazurilor bogate in bacili sau suspecte cu bacili rezistenti D: prima faza: asociere a 3 antibiotice - isoniazida, pirazidamida, etambutol E: a doua faza: asocierea de pirazidamida cu etambutol 13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: () A: izoniazida B: rifampicina C: pirazinamida D: etambutol E: A si B

14. *TBC10042+ Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii () A: Reprezint diseminare hematogen a BK B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie

15. *TBC10050+ La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la () A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare C: Cutarea altor cauze de hepatit D: Oprirea tratamentului pn la normalizare E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare 16. *TBC10051+ Reprezint criterii de vindecare a TBC, cu excepia () A: Absena complicaiilor B: Regresia semnelor radiologice reversibile C: Dispariia semnelor clinice D: Tratament corect de 6 luni E: BK sensibil 17. *TBC10052+ Tratamentul TBC la pacienii cu HIV nu include () A: Pirazinamid B: Rifabutin C: Etambutol D: Rifampicin E: Isoniazid 18. *TBC10053+ Tratamentul TBC se ncepe dup urmtoarele investigaii, cu excepia () A: Bilirubin B: LDH C: HVB i HVC D: HIV E: Gamma GT 19. *TBC10054+ IDR este caracterizat, cu excepia () A: Citire 1 de 6mm i citire 2 de 10 mm nu nseamn viraj B: Citire 1 de 4mm i citire 2 de 10 mm nseamn viraj C: Citire 1 de 7mm i citire 2 de 11 mm nseamn viraj D: Pozitiv dac diametrul este peste 5mm E: Se injecteaza pe faa anterioar a braului 20. [TBC10055] TBC extrapulmonare pot fi, cu excepia () A: Hepatosplenic

B: Renal C: Osoas D: Intestinal E: Ganglionar Vezi raspuns c,c, e, b, a, a, d, b, e, d 21. *TBC10056+ TBC miliar se manifest, cu excepia () A: Tuse prelungit B: Stare grav C: Dispnee D: Alterare rapid a strii generale E: Febr 22. *TBC10004+ Tuberculoza pulmonar comun se manifest prin: (157) A: febr B: subfebrilitate C: transpiraii nocturne D: hemoptizie E: tuse prelungite 23. [TBC10005] Tuberculoza miliar se manifest prin: (157) A: alterarea rapid a strii generale B: alterarea strii generale C: febr D: subfebrilitate E: dispnee pentru forma evoluat 24. [TBC10011] n tratamentul antituberculos administrat adultului se regasesc urmtoarele preparate: (pag. 159) A: Etambutolul B: Pirazinamida C: Acidul clavulanic D: Metronidazolul E: Rifampicina 25. *TBC10012+ Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157) A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic 26. *TBC10013+ n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsarcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevarate: (pag. 159) A: Pirazinamida este contraindicat

B: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni C: Etambutolul este contraindicat D: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol E: Durata total a tratamentului este de 9 luni 27. *TBC10014+ Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159) A: Vindecarea pacientului B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii E: Documentarea sfritului tratamentului 28. *TBC10015+ Tuberculoza miliar prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 157) A: Alterarea rapid a strii generale B: Dispnee posibil pentru forma evoluat C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic D: BK adesea prezent la examenul direct microscopic E: Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas

29. *TBC10019+ Bilanul biologic naintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde () A: Serologie VHB, VHC B: Serologie HIV C: Hemoleucogram D: Transaminaze, fosfataz alcalin, gama GT E: Anticorpi antifosfolipidici 30. *TBC10020+ Cvadriterapia antituberculoas cuprinde urmtoarele, cu excepia () A: Procainamida B: Izoniazida C: Pirazinamida D: Esmolol E: Rifampicin Vezi raspuns a, bcde, ace, abe, bd, ade, abde, abce, abcd, ad 31. *TBC10021+ Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia () A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup administrarea tratamentului B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar C: Pirazinamida are efecte teratogene D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina 32. *TBC10022+ Monitorizarea terapiei tuberculostatice implic () A: Bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului

B: Rx toracic n a 2 a lun de tratament C: Examen bacteriologic ntre a 10 a i a 15 a zi de tratament D: Bilan hepatic o dat la 2 luni E: n caz de citoliz > 5 ori normalul se va opri izoniazida 33. [TBC10023] Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde (pag.157-158) A: Pericardit B: Meningit C: Afectare hepatic D: Afectare splenic E: Boala Von Hippel-Lindau 34. *TBC10026+ Educaia terapeutic a pacientului cu boal tuberculoas vizeaz: () A: natura i durata tratamentului B: necesitatea supravegherii subiecilor contaci C: modaliti de administrare al tratamentului D: necesitatea respectrii tratamentului E: documentarea sfritului tratamentului 35. [TBC10027] Monitorizarea bacteriologica la bolnavul cu tuberculoza se realizeaza: () A: la 18 luni de la debutul tratamentului B: la 10-15 zile de la initierea tratamentului, la bolnavii cu examen microscopic negativ C: la finalul tratamentului D: la 2 luni de la debutul tratamentului E: la 6 luni de la debutul tratamentului 36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic: () A: in a doua luna de tratament B: doar la femeile insarcinate C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului D: inainte de instituirea tratamentului E: doar la copi 37. [TBC10030] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag:157-160) A: un viraj tuberculinic este definit ca o crestere a diametrului IDR la tuberculina intre doua teste realizate la interval de 6 luni B: IDr la tuberculina este pozitiv la 24 de ore daca diametrul transversal al induratiei este > 5mm C: in caz de crestere a transaminzelor >6N se va opri tratamentul antituberculos pana la normalizarea transaminazelor D: radiografia toracica la bolnavul tuberculos este indicata doar la debutul si finalul tratamentului E: in tuberculoza miliara se impune necesitatea unui bilant de extensie 38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159) A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi

B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi 39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: () A: hemograma B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT C: creatininemie, natremie, uricemie, D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic E: nu este necesar la copil 40. [TBC10034] Monitorizarea bacteriologica a pacientului cu tuberculoza se face astfel: () A: intre a 10-a si a 15-a zi de tratament, la pacientul cu examen microscopic pozitiv B: la 2 luni C: la 6 luni D: in fiecare luna E: doar la inceput Vezi raspuns abce, abc, abcd, abcd, de, acd, ce, bd, abcd, abc 41. [TBC10035] Radiografia toracica la pacientul tuberculos se va face astfel: () A: in a doua luna de tratament B: la 4 luni C: la 6 luni D: la finalul tratamentului E: la 18 luni de la debutul tratamentului 42. [TBC10036] Monitorizarea clinica a pacientului tuberculos: () A: la 10-15 zile dupa initierea tratamentului B: la 1, 2 , 4 luni C: la 6, 9, 12 luni D: la 18 luni E: in fiecare luna 43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: () A: la 15 zile de la initierea tratamentului B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N D: la 18 luni E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului 44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a bacililor acid-alcool rezistenti din: () A: expectorat in 3 zile succesive B: tubaj gastric matinal

C: aspirat prin fibrobronhoscopie D: drenajul pleural E: biopsie transbronsica 45. [TBC10040] Confirmarea tuberculozei prin cultura se face pe urmatoarele medii: () A: mediu solid Lowenstein-Jensen B: mediu lichid Bactec C: pe mediu solid in 9-16 zile D: pe mediu lichid in 3-4 saptamani E: Agar-Agar 46. [TBC10041] Urmatoarele sunt forme de tuberculoza pulmonara: () A: comuna: cea mai frecventa B: miliara C: pneumonia tuberculoasa D: SDRA: exceptional E: pleurezie 47. *TBC10043+ n tratamentul TBC, monitorizarea bacteriologic este caracterizat de () A: Se indic dac examenul microscopic este negativ B: Se realizeaz la ase luni C: Se realizeaz la dou luni D: Se realizeaz n a doua sptmn de tratament E: Nu este necesar 48. *TBC10044+ Femeia nsrcinat diagnosticat cu TBC se trateaz cu () A: Pirazinamid B: Etambutol C: Rifabutin D: Rifampicin E: Isoniazid

49. *TBC10045+ Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii () A: Meningeal B: Laringian C: Bronic D: Pulmonar E: Pleuretic 50. [TBC10046] Instituirea tratamentului TBC se realizeaz dup msurarea () A: Kaliemiei B: Natriemiei C: LDH D: Gamma GT

E: Bilirubinei Vezi raspuns ade, abcd, ab, abc, ab, abcd, bcd, bde, bcd, bde

51. [TBC10047] IDRul este caracterizat de () A: Injecie intradermic pe faa anterioar a bratului B: 10 mm este pragul de pozitivitate C: volum 5 unitati de tuberculuina D: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 9 mm i msurtoare 2 este de 11 mm E: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 3 mm i msurtoare 2 este 11 mm 52. [TBC10048] Radiografia toracic n tuberculoza miliar este caracterizat de () A: Revrsat pleural B: Caverne C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Nodul sub 3 mm E: Infiltrate 53. [TBC10049] TBC se manifest prin infiltrate, noduli i caverne n urmtoarele zone () A: Segm. apicale ale lobilor superiori B: Segm. bazale ale lobilor inferiori C: Segm. apicale ale lobilor inferiori D: Lobii medii E: Lobii superiori Vezi raspuns cde, cd, ace

Infeciile bronhopulmonare la adult

1. [IBA10004] Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este: (pag. 171) A: 3 zile B: 3-5 zile C: 7-14 zile D: 21 zile E: 90 zile Vezi raspuns 2. *IBA10005+ Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat: (pag. 190) A: Creterea capacitii pulmonare totale (CPT) B: Creterea raportului DLCO/VA C: Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV) D: Disfuncie ventilatorie restrictiv E: Disfuncie ventilatorie obstructiv Vezi raspuns 3. [IBA10006] ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este: (pag. 171)

A: Amoxicilina B: Ciprofloxacina C: Rifampicina D: Ceftriaxona E: Levofloxacina Vezi raspuns 4. [IBA10007] ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c: (pag. 172) A: Debutul este insidios B: Exista subfebr C: Apare hipersonoritate la percuie D: La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar E: Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale Vezi raspuns 5. [IBA10008] ntr-o fibroz pulmonar primitiv: (pag. 191) A: Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent B: Apar frecvent semne extrarespiratorii C: Vrsta medie de apariie este de 20 de ani D: Evoluia este favorabil, spre vindecare E: Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile Vezi raspuns 6. *IBA10014+ Legat de pneumonia la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia () A: Nu prezint risc vital B: Prezint sindrom de condensare C: AV>100/min D: Raluri crepitante E: Febr>37.8 Vezi raspuns 7. *IBA10015+ n pneumonie, Rx toracic poate releva urmtoarele, cu excepia () A: Opaciti n focare multiple B: Opaciti interstiiale difuze C: Opacitate parechimatoas cu bronhogram aeric D: Imagine cavitar E: Opacitate parenchimatoas unic Vezi raspuns 8. *IBA10016+ Nu reprezint criterii de spitalizare n pneumonie () A: Afectarea mai multor lobi B: Revrsat pleural C: Presiunea arterial CO2<50mmHg D: Trombocitopenie E: Insuficien renal

Vezi raspuns 9. *IBA10017+ Scorul CRB65 cuprinde urmtoarele, cu excepia () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Frecvena respiratorie > 30/min C: TA diastolic < 50 mmHg D: Confuzie E: Vrsta > 65 ani Vezi raspuns 10. *IBA10029+ n pneumopatia interstiial difuz Rx toracic relev: () A: Imagini chistaice care predomin n lobii superiori B: Opaciti lineare care deseneaz o reea cu ochiuri mici C: La debut, aspect de sticl mat D: Distribuie peribronic predominant E: Nici una Vezi raspuns c, d, a, d, e, a, d, c, c, c 11. [IBA10030] Alveolita cu neutrofile apare n () A: Lupus B: Sdr.Sjogren C: Sclerodermie D: Histiocitoz X E: Nici una Vezi raspuns 12. *IBA10031+ Imaginea specific de histiocitoz X la CT toracic este de () A: Opaciti lineare B: Imagini chistice care predomin n lobii superiori C: Imagini reticulonodulare D: Distribuie peribronic E: Nici una Vezi raspuns 13. [IBA10047] Radiografia toracica prezinta urmatoare indicatii in cazul unui pacient febril cu brosita cronica si BOC: (175) A: Nu prezinta indicatii B: pentru exluderea unui cancer C: chiar de la prima concultatie in caz de febra asociata unei dureri toracie sau unor raluri crepitante D: mereu in cadrul reevaluarii E: daca prezinta antecedente de pneumonie bacteriana severa Vezi raspuns 14. [IBA10091] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt cu exceptia? (172)

A: meningite, B: otite C: artrite D: sinuzite E: pericardite Vezi raspuns 15. [IBA10093] In caz de pneumopatie alveolo-interstitiala cu evolutie cronica mai mult de o luna, febril si afectare pleurala poate fi vorba despre: (173) A: tumora BK B: R.equi C: Nocardia D: Kaposi E: MAI Vezi raspuns 16. *IBA10116+ Pneumopatia nosocomial cu BGN este caracterizat de () A: Grea B: Tuse seac C: Opacitate alveolar sistematizat D: Opaciti interstiiale bilaterale E: Debut brutal Vezi raspuns 17. *IBA10117+ Pneumopatia nosocomial cu stafilococ este caracterizat de, cu excepia () A: Terapie cu vancomicin i fosfomicin B: Terapie cu exacilin + fluorochinolon C: Evolutie posibil cu piopneumotorace D: Sput ruginoas E: Debut subacut Vezi raspuns 18. *IBA10118+ Penumopatia cu anaerobi este cel mai adesea caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Diagnostic prin imunofluorescenta direct din expectoraii C: Anemie hemolitic D: Halen fetid E: Opaciti alveolare confluente pe Rx Vezi raspuns 19. *IBA10119+ Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae este marcat de, cu excepia () A: Tratament cu penicilina G B: Test Coombs direct pozitiv C: Opaciti interstiiale bilaterale (radiografie) D: Rinofaringit

E: Debut progresiv Vezi raspuns 20. *IBA10120+ Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Semne extrarespiratorii digestive i neurologice C: Opacitate alveolar sistematizat D: Tuse seac E: Debut rapid progresiv Vezi raspuns c, b, c, d, d, e, d, d, a, c, 21. *IBA10121+ Infeciilor bronhopulmonare la spital sunt cauzate frecvente de, cu excepia () A: Moraxella catarrhalis B: Chlamidia pneumoniae C: Haemofilus influenzae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae Vezi raspuns 22. *IBA10122+ Infeciile bronhopulmonare cu pneumococ sunt indicate de, cu excepia () A: Febra crescut B: Afectare bilateral C: Hiperleucocitoz cu polinucleare neutrofile D: Junghi toracic E: Debut brutal Vezi raspuns 23. *IBA10123+ Internarea la ATI se face dac () A: Leucopenie < 4000 GB/ml B: Hb < 9 g/dl C: PaO2/FiO2 < 250 mmHg D: PaCO2 > 50 mmHg E: PaO2 < 60 mmHg Vezi raspuns 24. *IBA10124+ n infectiile bronhopulmonare este necesar internarea dac, cu excepia () A: Stare de confuzie B: TA > 140/90 C: Cianoz D: T < 35 grade E: Frecven cardiac > 125/min Vezi raspuns 25. *IBA10125+ n infeciile bronhopulmonare, reprezint factor de risc de mortalitate, cu excepia () A: Afectare renal

B: Drepanocitoza homozigot C: BPOC D: Vrsta > 65 ani E: Diabet zaharat Vezi raspuns 26. *IBA10126+ La radiografia toracic urmtoarele tipuri de opacitate indic pneumopatie, cu excepia () A: interstiiale difuze B: interstiiale C: n focare multiple D: parenchimatoas difuz E: parenchimatoas unic Vezi raspuns 27. [IBA10002] Criteriile clinice ale triadei Anthonisen sunt: (pag.175) A: cresterea volumului expectoratiei B: accentuarea desenului bronhoalveolar C: cresterea purulentei expectoratiei D: accentuarea polipneei E: accentuarea dispneei Vezi raspuns 28. [IBA10003] Printre principalele cauze ale pneumopatiilor interstitiale difuze se numara: (pag.191) A: edemul pulmonar acut B: sarcoidoza C: fibroza pulmonara primitiva D: colagenoze E: fibroza chistica Vezi raspuns 29. [IBA10009] Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat: (pag. 170) A: Confuzie B: Frecvena cardiac > 125/min. C: Roea la nivelul pomeilor D: Temperatura de 37-38 C E: Presiune arterial < 90/60 mmHg Vezi raspuns 30. [IBA10010] Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numar: (pag. 170) A: Leucopenia (< 4000 GB/ml)

B: Anemia (hemoglobina < 9 g/dl) C: Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l) D: PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg E: Cavitate pe radiografia toracic Vezi raspuns a, b, c, b, e, d, ace, bcd, abe, abce, 31. *IBA10011+ Legioneloza pulmonar prezint urmatorul tablou tipic: (pag. 172) A: Debut lent, insidios, cu subfebr B: Tuse cu expectoraie mucopurulent C: Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee) D: Oligurie E: Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale Vezi raspuns 32. [IBA10012] Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: (pag. 172) A: Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate B: Tuse seac, tenace C: Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv) D: Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale E: Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile Vezi raspuns 33. *IBA10013+ Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 192) A: Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun B: Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate C: Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere D: Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului E: Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral Vezi raspuns 34. *IBA10018+ Care dintre urmtoarele elemente recomand spitalizarea () A: Frecvena cardiac>100/min B: Temperatura<35 C: Temperatura>40 D: Cianoz E: TA>90/60 mmHg Vezi raspuns 35. *IBA10019+ Reprezint indicaie de spitalizare n secia de ATI () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Alte afectri organice severe C: Debit urinar > 20 mL/or D: Acidoz sever

E: TA diastolic < 50 mmHg Vezi raspuns 36. *IBA10020+ Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu pneumococ () A: Contextul "situaiei de risc" B: Junghi toracic C: Prezena unor semne extratoracice D: Leucocitoz cu neutrofilie E: Opacitate alveolar sistematizat Vezi raspuns 37. *IBA10021+ Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu Legionella () A: Debut progresiv B: Debut brutal C: Comorbiditi frecvente D: Manifestri neurologice E: Manifestri digestive Vezi raspuns 38. *IBA10022+ Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia () A: Moraxella catarrhalis B: Klebsiela pneumoniae C: Haemophylus influenzae D: Stafilococul auriu E: Mycoplasma pneumoniae Vezi raspuns 39. *IBA10023+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic sunt adevrate? () A: 21 zile pentru pneumonia cu L.Pneumophyla B: 10-14 zile pentru stafilococcus aureus C: 21 zile pentru pneumonia sever D: n caz de abces pulmonar: amoxicilin 1 g la 8 h + acid clavulanic E: Evaluarea rspunsului terapeutic dup 24-48 h Vezi raspuns 40. *IBA10024+ Care dintre urmtoarele sunt caracteristice pneumoniei cu pneumococ () A: Tratament cu amoxicilin B: Tuse seac C: Sindrom de condensare D: Hiponatremie moderat E: Sindrom inflamator (CRP>200mg/L) Vezi raspuns cd, bcd, abce, bcd, abd, bde, acde, ce, acd, acde 41. *IBA10025+ Care dintre urmtoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi () A: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile

B: Hiponatremie C: Eradicarea focarelor infecioase D: Hemoculturi frecvent negative E: Excavaie cu nivel hidroaeric Vezi raspuns 42. *IBA10026+ Care dintre urmtoarele elemente sunt adevrate despre pneumoniile nozocomiale? () A: Mortalitate 20-50% B: Sunt favorizate de vrsta naintat C: Semnele apar dup 72 h de spitalizare D: Sepsisul este factor favorizant E: Imobilizarea este factor favorizant Vezi raspuns 43. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita cronic acut sunt adevrate? () A: Este frecvent rar B: Este favorizat de poluarea domestic C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei D: Tusea poate persista chiar luni E: Rx toracic este "gold standard" Vezi raspuns 44. *IBA10028+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de tratamentul bronitei cronice acute sunt adevrate? () A: Oprirea fumatului B: Sedative ale tusei C: Macrolide D: Diet hiposodat E: Penincilina G Vezi raspuns 45. *IBA10032+ Printre medicamentle cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Srurile de aur B: Amiodarona C: Beta blocante D: Ciprofloxacin E: Acid nalidixic Vezi raspuns 46. [IBA10033] Infeciile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Rujeola B: Micoplasma pneumoniae C: Stafilococ auriu D: Streptococ pneumoniae

E: Chlamidiae Vezi raspuns 47. *IBA10034+ Fibroza pulmonar primitiv se caracterizeaz prin (pg. 190) A: LBA: alveolit cu eozinofile B: Aspect de fagure de miere la CT torace C: Corticoterapie D: Vrsta medie de debut 60 ani E: Hipocratism digital Vezi raspuns 48. [IBA10035] Alveolita cu eozinofile apare n () A: Sarcoidoza B: Histiocitoza X C: Sclerodermie D: Pneumopatie medicamentoas E: Poliartrita reumatoid Vezi raspuns 49. *IBA10036+ Histiocitoza X se caracterizeaz prin (pg. 191) A: Afecteaz tinerii 20-40 ani, mari fumtori B: LBA: celule care exprim CD 1a C: Aspect de fagure de miere la CT torace D: Asociat cu consumul de anumite medicamente E: LBA: alveolit cu eozinofile Vezi raspuns 50. *IBA10037+ Despre faza productiv a bronitei acute se poate afirma: () A: dureaz aproximativ 4-5 zile B: la auscultaie sunt prezente raluri sibilante C: la auscultaie sunt prezente raluri ronflante i umede D: este mai scurt la fumatori E: tuse cu sput mucopurulent Vezi raspuns cde, abcd, bd, abc, abc, abe, abce, bd, abce,ace 51. [IBA10038] Factori de risc de mortalitate in infectii bronhopulmonare sunt: (pag.169) A: BPOC B: varsta <40 ani C: drepanocitoza homozigota D: viata institutionalizata E: diabet zaharat echilibrat Vezi raspuns 52. [IBA10039] Tabloul pneumoniei cu pneumococ cuprinde: (pag.172) A: herpes nazo-labial

B: debut insidios C: tuse seaca D: roseata la nivelul pometilor E: Rx: opacitati interstitiale Vezi raspuns 53. [IBA10040] Legioneloza pulmonara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag.172) A: tuse seaca B: diagnostic: imunofluorescenta directa din expectoratii C: testul Coombs direct pozitiv D: frecventa hiperreactivitatii bronsice reziduale E: serologie=Dg retrospectiv cel mai frecvent Vezi raspuns 54. [IBA10041] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: (pag.172) A: frisoane frecvente B: debut brutal cu febra crescuta C: tratament = macrolide timp de 10-14 zile D: Rx: opacitati interstitiale bilaterale E: Rx: excavatie cu nivel hidroaeric Vezi raspuns 55. [IBA10042] Pneumopatia nosocomiala cu BGN se caracterizeaza prin: (pag. 174) A: Rx: aspect de plaman alb bilateral B: febra, sputa purulenta uneori hemoptoica C: debut uneori brutal, cu semne de septicemie D: tratament: peniclina G i.v. sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 spt. E: tratament: bi-antibioterapie i.v. adaptata antibiogramei Vezi raspuns 56. [IBA10043] PFR (probele funtionale respiratorii) in pneumoniile interstitiale difuze se caracterizeaza astfel: (pag 190) A: cresterea CPT B: raport VEMS/CV mult scazut C: diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare) D: disfunctie ventilatorie obstructiva E: disfunctie ventilatorie restrictiva Vezi raspuns 57. [IBA10044] Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice: (pag. 191) A: Sclerodermie B: Histiocitoza X C: Sarcoidoza D: Azbestoza E: Poliartrita reumatorida

Vezi raspuns 58. [IBA10045] Pneumopatiile medicamentoase sunt cauzate de urmatoarele medicamente: (pag.192) A: saruri de cupru B: amiodarona C: pirazidamida D: nitrofurantoina E: bleomicina Vezi raspuns 59. [IBA10046] Fibroza pulmonara primitiva se caracterizeaza prin: (pag.191) A: debut brutal, cu febra mare si frisoane frecvente B: LBA: alveolita cu PMN frecvent cu eozinofile C: hipocratism digital D: Rx: calcefieri pleurale frecvente E: exista rar semne extrarespiratorii Vezi raspuns 60. [IBA10048] Germeni rar intalniti in pneumopatiile la domiciliu sunt: () A: Staphilococcus aureus B: Legionella Pneumofila C: Moraxella catarrhalis D: bacili gram negativi E: Haemophilus influenzae Vezi raspuns acd, ad, cd, cd, ace,ce, ae, bde, bce, abcd 61. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii bronhopulmonare sunt: () A: AVC sau AIT B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6 luni E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie Vezi raspuns 62. [IBA10050] Semnele de gravitate imediata in pneumopatia adultului sunt: () A: confuzie B: frecventa cardiaca >=125/min, temperatura <35 sau >=40, frecventa respiratori >=30/min C: cianoza D: presiune arteriala <90/60 mmHg E: tulburari ale functiilor superioare Vezi raspuns 63. [IBA10051] Criterii biologice si radiologice de spitalizare a adultului cu pneumopatie sunt: () A: creatinina >12 mg/l

B: uree >0,5 g/l C: PaO2 <60 mmHg, PCO2 >50 mmHg in aer ambiant D: scaderea timpului de trombina, cresterea timpului de protrombina E: afectarea mai multor lobi, revarsat pleural, cavitate Vezi raspuns 64. [IBA10052] Elemente in favoarea pneumopatiei cu bacterii atipice la adult sunt: () A: context epidemic B: debut progresiv in 2-3 zile C: debut brutal D: febra inalta E: stare de rau general Vezi raspuns 65. [IBA10053] Tabloul clinic evocator pentru pneumonia cu Legionella la adult include: () A: alura severa, adesea afectare bilaterala B: debut progresiv C: debut brutal D: fara semne ORL E: puls disociat Vezi raspuns 66. [IBA10054] Legioneloza la adult include urmatoarele semne extratoracice: () A: dureri abdominale, varsaturi, diaree B: tulburari de constienta C: cefalee D: mialgii E: semne ORL Vezi raspuns 67. [IBA10055] Tratamentul pneumopatiei alveolare la adultul tanar, fara semne de gravitate si fara factori de risc, este: () A: macrolide, de prima intentie B: amoxicilina 3g/zi in 3 prize, de prima intentie C: amoxicilina, de a doua intentie D: antiobiotic cu spectru larg, de a doua intentie E: nu necestia antibioterapie Vezi raspuns 68. [IBA10056] La pacientii internati in sectia de terapie intensiva, germenii cei mai frecventi implicati in pneumoniile severe sunt: () A: S. pneumoniae B: S. aureus C: L. pneumophila D: BGN

E: anaerobi Vezi raspuns 69. [IBA10057] Tratamentul pneumoniilor de spital la adult include: () A: amoxicilina + inhibitor de betalactamaze B: cefotaxim 1g/8h C: ceftriaxona 1 g/24h D: fluorochinolone: ofloxacina, ciprofloxacina sau macrolide (eritrimicina iv 1g/6h) E: +/- rifabutina iv 600 mg/12 ore Vezi raspuns 70. [IBA10058] Tratamentul pneumoniei lobare acute cu pneumococ se face cu: () A: amoxicilina B: macrolide C: fluorochinolone D: penicilina G E: pristinamicina Vezi raspuns abcd, abcd, abce, ab, abde, abcd, acd, ac, abcd, ae 71. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: () A: opacitate alveolara sistematizata B: opacitati alveolare vagi C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori bilaterale D: opacitati interstitiale E: excavatie cu nivel hidroaeric Vezi raspuns 72. [IBA10060] Tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae la adult este: () A: macrolide, 10-14 zile B: pristinamicina C: fluorochinolone D: cicline E: amoxicilina Vezi raspuns 73. [IBA10061] Diagnosticul pneumopatiei cu anaerobi la adult, afirmatii adevarate: () A: este uneori dificil B: recoltare prin fibroscopie C: recoltare prin punctie pleurala D: serologie E: este intotdeauna usor Vezi raspuns 74. [IBA10062] Etiologia de evocat in cazul pneumopatiei la pacientul cu HIV este: () A: pneumococul

B: tuberculoza C: bacilii gram negativi D: toxoplasmoza pulmonara, frecventa E: pneumopatia cu Rhodococcus equi, criptococoza pulmonara si pneumopatia cu CMV, sunt rare Vezi raspuns 75. [IBA10063] In caz de pneumonie alveolara infiltrativa sau micronodulara, cu debut progresiv si cu febra, poate fi vorba de: () A: R. equi B: nocardia C: MAI D: BK E: Kaposi Vezi raspuns 76. [IBA10064] In caz de opacitati sistematizate pe radiografie la adultul cu HIV, si debut brutal febril, exista posibilitatea de: () A: penumopatie bacteriana B: R. equi C: BK D: Kaposi E: in continuare se fac hemoculturi, brosaj bronsic Vezi raspuns 77. [IBA10065] In caz de suspiciune de pneumocistoza la adultul cu HIV se fac urmatoarele examene complementare: () A: LBA B: sputa indusa C: expectoratie indusa D: PL E: hemoculturi Vezi raspuns 78. [IBA10066] Fundul de ochi, CT cranian, coprocultura, hemocultura, PL se fac la adultul cu HIV in caz de suspiciune de: () A: toxoplasmoza B: criptococoza C: CMV D: MAI E: kaposi Vezi raspuns 79. [IBA10067] In caz de pneumopatie nosocomiala la adult, semnele apar obligatoriu dupa: () A: 48 de ore de spitalizare B: 72 de ore pentru unii pacientii

C: 24 de ore de spitalizare D: 1 ora de spitalizare E: 48 de ore post externare Vezi raspuns 80. [IBA10068] Factorii favorizanti ai pneumopatiilor nosocomiale la adult sunt: () A: tratament anti-H2 B: alimentatie prin sonda nazogastrica C: chirurgie abdominala si pelvina D: anestezie E: insuficienta renala Vezi raspuns bc,abcd, abc, abce, abc, abe, abc, abcd, ab, abde 81. [IBA10069] Tratamentul pneumopatiei nosocomiale cu stafilococ rezistent la meticilina include: () A: vancomicina sau teicoplanina B: fosfomicina sau aminozid sau acid fusidic C: oxacilina D: aminozida sau fluorochinolona E: fosfomicina sau fluorochinolona Vezi raspuns 82. [IBA10070] Pneumopatia nosocomiala cu BGN la adult este cauzata de: () A: P. aeruginosa B: Klebsiella pneumoniae C: Serratia D: Acinetobacter E: enterobacterii, anaerobi Vezi raspuns 83. [IBA10071] Examinarile complementare in bronsita acuta la adult sunt: () A: foarte utile B: examen citobacteriologic al sputei C: radiografia toracica: in caz de dubiu, teren fragilizat D: radiografia sinusurilor E: ortopantograma maxilarelor Vezi raspuns 84. [IBA10072] Antibioterapia la pacientul cu bronsita acuta este necesara in urmatoarele situatii: () A: numai daca expectoratia este purulenta mai mult de 7 zile: penicilina A, macrolide B: daca subiectul este fumator C: daca pacientul este deja purtator al uneo bronsite cronice D: intotdeauna E: niciodata Vezi raspuns

85. [IBA10073] Radiografia toracica in caz de exacerbare a bronsitei cronice la un pacient cu BPOC, este recomandata in urmatoarele situatii: () A: chiar de la prima consultatie, in caz de febra asociata uneo dureri toracice sau raluri crepitante B: in timpul unei reevaluari, in caz de persistenta anormala a febrei (> 38 dincolo de a treia zi) asociata unei dureri toracice sau ralurilor crepitante C: in toate formele febrile D: la toti pacientii, sistematic E: de la prima consultatie, sistematic Vezi raspuns 86. [IBA10074] Tratamentul bronsitei acute la un astmatic include: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 1 mg/kg/zi, 7-10 zile B: intensificarea tratamentului de fond C: antibioterapie D: corticoterapie orala de scurta durata E: intreruperea tratamentului de fond Vezi raspuns 87. [IBA10075] Managementul SDRA include: () A: reanimare B: ventilatie mecanica sub sedative C: uneori, ventilatie in decubit ventral D: monoxid de azot: vasoconstrictor arterial pulmonar selectiv E: almitrina: vasodilatatia zonelor neventilate Vezi raspuns 88. [IBA10076] Urmatoarele medicamente trebuie evitate in SDRA: () A: beta-blocanti B: derivati nitrati C: nicardipina D: nitroprusiat E: datorita faptului induc vasoconstrictie si majoreaza hipoxia Vezi raspuns 89. [IBA10077] Diureticele pot agrava o stare ventilatorie precara la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica prin urmatoarele mecanisme: () A: alcaloza hipokaliemica B: alcaloza hipocloremica C: exces de compensatie in bicarbonati D: cresc hipercapnia E: acidoza metabolica Vezi raspuns 90. [IBA10078] Caracteristicile fibrozei pulmonare primitive la CT toracic sunt: () A: plaje de sticla mata

B: linii de atenuare septale si nonseptale C: imagini in retea D: bronhectazii prin tractiune, distorsiuni scrizurale, reducerea volumelor pulmonare E: adenopati mediastinale, placa pleurala Vezi raspuns ab, abcd, cde, abc, ab, bd, abc, abcd, abcd, abcd 91. [IBA10079] Tratamentul fibrozei pulmonare primitive include: () A: oxigenoterapie B: oxigen concentrat C: corticoterapie orala D: corticoizi inhalator E: beta2 mimetice Vezi raspuns 92. [IBA10080] Urmatoarele afirmatii despre fibroza pulmonara primitiva sunt adevarate: () A: 15% din cazurile de penumopatie interstitiala difuza B: varta medie de apritie 60 de ani C: intervalul intre primele simptome si diagnostic este in medie 2 ani D: hipocratism digital in 40-50% din cazuri E: supravietuire medie la 5 ani de 50%, evolutie spre insuficienta respiratorie, hipertensiune arteriala pulmonara severa, deces Vezi raspuns 93. [IBA10081] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a limfocitelor () A: sarcoidoza: crestere moderata 20-40%, predominant CD4 B: pneumopatie de hipersensibilitate: crestere semnificativa 50-80%, predominant CD8 C: limfom: limfocite policlonale D: Gsaugerot-Sjogren, poliartrita reumatoida E: lupus, pneumopatie medicamentoasa, sclerodermie Vezi raspuns 94. [IBA10082] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a neutrofilelor: () A: fibroza pulmonara primitiva B: sclerodermie C: histiocitoza X D: poliartrita reumatoida E: lupus Vezi raspuns 95. [IBA10083] Urmatoarele afirmatii despre biopsia pulmonara in pneumopatiile interstitiale difuze sunt adevarate: () A: ultima etapa B: cand diagnosticul nu a putut fi stabilit altfel C: transbronsice: fara riscuri D: toracoscopie chirurgicala

E: chirurgicala cu torace deschis Vezi raspuns 96. [IBA10084] LBA normal contine: () A: 150 000-250 000 elemente nuclee/ml B: 90% limfocite C: 5-10% macrofage D: mai putin de 2% PNN E: 3% neutrofile Vezi raspuns 97. [IBA10085] Urmatoarele afectiuni prezinta imagini chistice pe CT, cu exceptia: () A: sarcoidoza B: pneumonia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: silicoza Vezi raspuns 98. [IBA10086] Urmatoarele afectiuni prezinta aspectul de sticla mata la CT: () A: silicoza B: sarcoidoza, azbestoza C: pneumopatia de hipersensibilitate D: histiocitoza X E: fibroza pulmonara primitiva Vezi raspuns 99. [IBA10087] Urmatoarele afectiuni prezinta condensare alveolara pe CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatie de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza Vezi raspuns 100. [IBA10088] Urmatoarele afectiuni prezinta micronoduli pe CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatia de hipersensibilitate C: azbestoza D: silicoza E: fibroza pulmonara primitiva Vezi raspuns ac, acde, ab, abd, abde, ad, abde, bcde, abd, abcd 101. [IBA10089] Urmatoarele afectiuni prezinta noduli si aspect de sticla mata la CT: () A: sarcoidoza

B: pneumopatia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza Vezi raspuns 102. [IBA10092] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt: (172) A: pleurezie masiva B: soc septic C: CIVD D: pleurezie purulenta E: SDRA Vezi raspuns 103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot fi cauze de excavatie? () A: L. pneumophila B: K. pneumoniae C: S. pneumoniae D: S. aureus E: Anaerobi Vezi raspuns 104. *IBA10095+ Tratamentul Bronitei acute la astmatici este caracterizat de () A: Reducerea corticosteroizilor inhalatori B: Intensificarea tratamentului de fond C: Antibioterapie timp de 10-14 zile D: Antibioterapie timp de 7-10 zile E: Corticoterapie orala timp de 7-10 zile Vezi raspuns 105. [IBA10096] Triada lui Anthonisen include () A: Accentuarea dispneei B: Creterea purulenei expectoraiei C: Persistena febrei D: Creterea intensitii tusei E: Creterea volumului expectoraiei Vezi raspuns 106. *IBA10097+ Bronita acut la adult este caracterizat de () A: Faza I se prezint cu febra 38-39 B: Faza II dureaz 4-5 zile C: Raluri sibilante umede n faza II D: Raluri sibilante n faza I E: Tuse neproductiva n faza I

Vezi raspuns 107. *IBA10098+ La pacienii cu HIV, se recomand biopsie n caz de () A: MAI B: Pneumocistoz C: Kaposi D: CMV E: Nocardia Vezi raspuns 108. [IBA10099] Tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi include, CU EXCEPIA () A: Tratament cu penicilina G i.v B: Favorizat de alcoolism C: Semne extrarespiratorii digestive D: Opacitate alveolar sistematizat E: Halen fetid Vezi raspuns 109. [IBA10100] Pneumopatia cu M. Pneumoniae este marcat cel mai adesea de () A: Expectoraie ruginoas B: Opaciti alveolare bilaterale pe Rx C: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile D: Testul Coombs indirect pozitiv E: Absena frisoanelor Vezi raspuns 110. [IBA10101] Legioneloza pulmonar se manifest prin, cu excepia () A: Opaciti alveolare vagi, confluente (radiografie) B: Dureri abdominale C: Rinofaringit D: Halen fetid E: Debut rapid progresiv Vezi raspuns abcd, bcde, bde, be, abe, abe, ace, cd, ce, cd 111. *IBA10102+ Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este marcat de regul prin () A: Herpes nazolabial B: Debut progresiv C: Tuse seac D: Semne extrarespiratorii digestive E: Opacitate alveolar sistematizat (radiografie) Vezi raspuns 112. *IBA10103+ Tratamentul antibiotic n infeciile bronhopulmonare la adult este caracterizat de urmtoarele durate () A: S. aureus - 3 sptmni

B: C. pneumoniae - 10-14 zile C: Legionella pneuomofila - 10-14 zile D: M. pneumoniae - 1-2 sptmni E: Pneumonii necomplicate - 1-2 sptmni Vezi raspuns 113. [IBA10104] Pneumopatiile frecvent ntlnite la domiciliu sunt cauzate de () A: S. aureus B: Moraxella catarrhalis C: M pneumoniae D: S. pneumoniae E: Legionela pneumofila Vezi raspuns 114. *IBA10105+ n infeciile bronhopulmonare, este foarte probabil s fie vorba de legioneloz, n caz de () A: Eec al betalactaminelor B: Afectarea unilaterala C: Semne ORL asociate D: Dureri abdominale, vrsturi, diaree E: Comorbiditi frecvente Vezi raspuns 115. *IBA10106+ n infeciile bronhopulmonare, prezena pneumococului este marcat prin () A: Debut insidios B: Stare general de ru C: Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile D: Opacitate alveolar sistematizat E: Junghi toracic Vezi raspuns 116. *IBA10108+ Pneumopatiile cu urmtoarele valori se spitalizeaz la ATI () A: Coagulare intravascular diseminat B: PaO2/FiO2 peste 250 mmg C: PaCO2 sub 50 mmHg D: PaO2 peste 60 mmHg E: Polipnee < 30/min Vezi raspuns 117. [IBA10109] Scorul CRB65 include () A: Presiunea arterial diastolic < 60 mmHg B: Presiunea arterial sistolic < 90 mmHg C: Frecventa respiratorie > 30/min D: Frecventa cardiac > 100/min E: Confuzie

Vezi raspuns 118. *IBA10110+ Pacienii cu infeciile bronhopulmonare se spitalizeaz dac () A: Cresterea timpului de protrombina B: Leucocite peste 20000/ml C: PaO2 D: Leucocite sub 4000/ml E: Hb < 10g/dl Vezi raspuns 119. [IBA10111] Nu se pot ngriji la domiciliu pacienii cu pneumopatie, dac exist () A: Risc de nerespectare a tratamentului B: Temperatur > 38 C: Tulburri ale funciilor superioare D: Vrsturi E: Grea Vezi raspuns 120. *IBA10112+ Urmtorele reprezint criterii de spitalizare n cazul infeciilor bronhopulmonare la adult () A: Vrsta peste 65 ani i doi factori de risc B: Vrsta peste 65 ani i un factor de risc C: Vrsta sub 65 ani i doi factori de risc D: Vrsta sub 65 ani i un factor de risc E: Vrsta peste 65 ani Vezi raspuns ae, abe, cd, ade, bcde, abe, abce, bcd, bce, abc 121. *IBA10113+ n infeciile bronhopulmonare la adult, mortalitatea este favorizat de () A: Diabetul zaharat echilibrat B: Drepanocitoza homozigot C: Splenectomia D: BPOC E: Vrsta > 60 de ani Vezi raspuns 122. *IBA10114+ Urmtorii factori sugereaz pneumopatie () A: Infecie recent a cilor respiratorii superioare B: Opaciti interstiiale C: Opacitate parenchimatoas unic, cu bronhogram aeric D: Temperatur > 37,5 E: Tuse Vezi raspuns 123. *IBA10115+ Examenul clinic n bronita acut la adult este caracterizat de, cu excepia () A: Tuse nedureroas n a doua faz

B: Tuse productiv n prim faz C: Raluri umede n a doua faz D: Raluri ronflante n prima faz E: Febr 38-39 Vezi raspuns bcd, bce, bcde,

Afeciuni ale pleurei (pneumotoraxul, revrsatul pleural)

1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187) A: Mezoteliom malign B: Sindrom nefrotic C: Poliartrit reumatoid D: Febr mediteranean E: Pancreatit Vezi raspuns 2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186) A: Accentuarea murmurului vezicular B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Suflu tubar D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran E: Matitate decliv Vezi raspuns 3. [PNE10004] ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr: (pag. 184) A: Dispnee major B: Cianoz C: Bradipnee D: Puls paradoxal E: Desaturare Vezi raspuns 4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevarat: (pag. 183) A: Timpanism la percuie B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace E: Uneori, examenul clinic poate fi normal Vezi raspuns 5. [PNE10006] Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: (pag. 183) A: Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar B: Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare C: Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar D: Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu E: Opacitate alveolar sistematizat

Vezi raspuns 6. [PNE10012] Nu reprezint semne funcionale ale pneumotorecelui () A: Dispnee de intensitate variabil B: Durere n bar C: Durere brutal D: Durere de repaus E: Quinte dureroase de tuse Vezi raspuns 7. [PNE10013] Nu reprezint semne evideniabile la examenul clinic n pneumotorax () A: Uneori examenul clinic poate fi normal B: Timpanism la percuie C: Diminuarea vibraiilor vocale D: La auscultaie murmur vezicular prezent E: Uneori, suflu tubar Vezi raspuns 8. [PNE10018] Legat de radiografia toracic n revrsatul pleural este fals urmtoarea () A: Linia Damoiseau B: "Plmn alb" C: Deplasarea mediastinului controlateral D: Se efectueaz n picioare E: Se efectueaz doar n incidena de fa Vezi raspuns 9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188) A: sindrom Churg-Strauss B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter C: sindrom Laubry si Pezzi D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen Vezi raspuns 10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: () A: Traumatism toracic B: BPOC C: Postpunctie pleurala D: Dupa ventilatie mecanica E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala Vezi raspuns b, e, c, b, c, ,b, e, e, a, b,
11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184) A: puls paradoxal B: turgescenta jugulara C: puls filant D: distensie toracica E: emfizem subcutanat

Vezi raspuns 12. *PNE10046+ Revrsatului pleural NU este cauzat de urmtoarele patologii gastrointestinale () A: Scleroza de varice B: Chirurgia abdominal C: Ruptura esofagian D: Pancreatit E: Hepatit Vezi raspuns 13. *PNE10047+ Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia () A: Sarcoidoz B: Sindromul Elher-Danlos C: Sindromul Sjogren D: Sindromul Churg-Strauss E: Boala Wegener Vezi raspuns 14. [PNE10048] Transsudatul nu este cauzat de () A: Urinotorace B: Embolie pulmonar C: Mixedem D: Ciroza E: TBC Vezi raspuns 15. *PNE10049+ Un lichid pleural se consider exsudat dac () A: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,6 B: LDH n lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge C: Raportul proteine din snge / proteine din lichid > 0,5 D: LDH n lichid > o treime din limita superioar normal a LDH n snge E: Raportul LDH lichid / LDH n snge > 0,5 Vezi raspuns 16. *PNE10050+ Aspectul de revrsat pleural NU se coreleaz cu () A: n caz de atelectazie complet mediastinul se deplaseaz de partea opcitii B: Linia Damoiseau care reprezint limita superioar este convex n sus C: Plmn alb n caz de revrsat abundent D: Opacitate omogen E: Opacitate dens Vezi raspuns 17. *PNE10051+ Examenul clinic n revrsatul pleural include, cu excepia () A: Percuie dureroas n revrsatele purulente B: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate

C: Creterea transmiterii vibraiilor vocale D: Suflu pleuretic E: Abolirea murmurului vezicular Vezi raspuns 18. *PNE10052+ Pleurezia purulent NU este caracterizat prin () A: Tratament cu fibrinolitice intrapleurale B: pH sub 7,20 C: Durata tratamentului de 2-4 sptmni D: Antibioterapie i.v. cu amoxicilin + acid clavulanic E: Drenaj pleural n urgen Vezi raspuns 19. *PNE10057+ Managementul pneumotoracelui NU include urmtoarea variant () A: Examen serologic HIV n cazul tinerilor B: Rezecia chirurgical a zonelor buloase (recidiv) C: Scufundarile submarine interzise timp de o lun D: Evitarea suflatului n trompet E: Cltoria cu avionul nepermis timp de o lun Vezi raspuns 20. *PNE10058+ Pneumotoracele are urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Complicaii de decubit B: Hemotorace C: Edem pulmonar a vacuo D: Atelectazie E: Pleurezie purulent Vezi raspuns c, e, b, e, b. B, c, c, c, b, 21. *PNE10059+ n pneumotorace, urmtoarele reprezint semne radiologice de gravitate, cu excepia () A: Pneumotorace compresiv B: Brid pleural C: Pneumotorace unilateral D: Anomalie subiacent a parenchimului E: Nivel hidroaeric Vezi raspuns 22. *PNE10060+ Deglobulinizarea n pneumotorace NU este marcat de urmtoarele semne () A: Cianoz B: Puls filant C: Hipotensiune arterial D: Tahicardie E: Sete Vezi raspuns

23. [PNE10061] Pneumotoracele este marcat clinic prin () A: Posibil hemopneumotorace dac apare matitate bazal franca B: Murmur vezicular diminuat C: Frecatura pleural cauzat de epansamentului gazos al pleurei D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie Vezi raspuns 24. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184) A: Mediastin deplasat pe partea contralateral B: Cupol diafragmatic convex C: Brid pleural D: Nivel hidroaeric E: Pneumotorace bilateral Vezi raspuns 25. *PNE10008+ Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condiii: (pag. 187) A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6 E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge Vezi raspuns 26. *PNE10009+ Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183) A: aduli tineri, longilini B: consecutiv unei fracturi costale C: fumatul este un factor favorizant D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri) E: dup un infarct pulmonar Vezi raspuns 27. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187) A: Hiperclaritate omogen, dens B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii E: Retracia mediastinului de partea opacitii Vezi raspuns 28. *PNE10011+ Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187) A: Insuficiena cardiac B: Ciroza C: Dializa peritoneal

D: Pancreatita E: Cancer bronhopulmonar Vezi raspuns 29. *PNE10014+ Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevrat c () A: Afecteaz predominant brbaii B: Fumatul e factor favorizant C: 50% dintre pacieni recidiveaz la 2 ani D: Afecteaz adulii tineri E: Afecteaz aduli brevelini Vezi raspuns 30. *PNE10015+ Reprezint cauze de pneumotorace spontan secundar () A: PAN B: BPOC C: Nodul reumatoid D: Tuberculoz E: Astm Vezi raspuns c, a, c, acde, abe, acd, cd, abc, abd, bcde 31. *PNE10016+ Reprezint semne radiologice de gravitate () A: Mediastin deplasat contralateral B: Nivel hidroaeric C: Deglobulinizare D: Anomalii ale parenchimului pulmonar E: Pneumotorace bilateral Vezi raspuns 32. *PNE10017+ Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva () A: Matitare electiv B: Diminuarea vibraiilor vocale C: Aboliea murmurului vezicular D: Suflu pleuretic E: Semne de intoleran Vezi raspuns 33. *PNE10019+ Reprezint cauze de transudat () A: Urinotorace B: Mixedemul C: Sindrom nefrotic D: Pancreatita acut E: Chilotoraxul Vezi raspuns 34. *PNE10020+ Sunt adevrate referitor la revrsatul pleural ()

A: Orice revrsat pleural de natur necunoscut trebuie puncionat B: Pentru revrsatul nchistat e necesar ecografie anterior punciei C: Aspectul macroscopic al lichidului nu conteaz D: Se vor recolta cel puin 2 tuburi pentru analize E: Exudat=raport LDH lichid/LDH snge > 0,6 Vezi raspuns 35. [PNE10021] Cauze de pneumotorace spontan secundar sunt: (pag.183) A: mucoviscidoza B: mixedem C: trombocitopenia D: pneumopatii cu stafilococ sau cu klebsiela E: BPOC Vezi raspuns 36. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este: () A: homolateral: la fel ca la primul episod B: controlateral: la fel ca la primul episod C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj D: controlateral: pleurectomie, abraziune pleurala, rezectia zonelor buloase distrofice E: controlateral: simfiza pleurala cu talcaj Vezi raspuns 37. [PNE10024] In caz de pneumotorace la subiectul tanar, se propune: () A: realizarea unei serologii HIV B: dozarea de alfa-1-antitripsina C: determinarea fenotipului Pi D: realizarea unui CT pentru vizualizarea de bule si blebsuri, inainte de tratament specific E: CT toracic daca s-a realizat simfiza pleurala cu ocazia managementului initial Vezi raspuns 38. [PNE10025] Pneumotoracele spontan secundar apare in: () A: nodul reumatoid B: cancer C: infarct pulmonar D: pneumopatii cu BGN E: pneumopatii cronice infiltrante difuze Vezi raspuns 39. [PNE10026] Pneumotoracele traumatic apare in: () A: pneumotorax iatrogen B: postpunctie pleurala C: biopsie transbronsica D: implant de cateter subclavicular

E: anestezie prin bloc intercostal, acupunctura, ruptura unui blebs Vezi raspuns 40. [PNE10027] Semnele de gravitate in pneumotorace sunt: () A: clinice B: radiologice C: gazometrice D: imediate E: la distanta Vezi raspuns abde, ab, abc, abe, ade, ade, abcd, abce, abcd, abc 41. [PNE10028] Monitorizarea pacientului cu pneumotorax include: () A: puls, TA B: FR C: temperatura D: permeabilitatea drenului E: la inceput, cel putin odata pe zi Vezi raspuns 42. [PNE10029] Complicatiile pneumotoraxului sunt: () A: complicatii hemoragice/mecanice iatrogene in caz de implantare de tub de dren B: pleurezie purulenta C: atelectazie D: edem pulmonar lezional frecvent E: persistenta bresei pleurale: fistula deschisa mai mult de 24 de ore Vezi raspuns 43. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: () A: san B: prostata C: ovar D: tiroida, mezoteliom E: limfoame, hemopatii maligne Vezi raspuns 44. [PNE10031] Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural: () A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor B: lupus, Wegener, Churg-Strauss C: Sjogren D: febra mediteraneana E: sarcoidoza (frecvent) Vezi raspuns 45. [PNE10032] Urmatoarele medicamente pot cauza revarsate pleurale: () A: amiodarona

B: bromocriptina C: dandrolena D: izoniazida E: betablocante, metotrexat, metisergida, nitrofurantoina Vezi raspuns 46. [PNE10034] Pneumotoracele spontan primitiv: (183) A: are o neta predominanta masculina B: fumatul este un factor favorizant C: la 25% dintre pacienti recidiveaza la 2 ani D: este prezenta bula a carei limita interna este situata in interiorul pleurei pulmonare E: blebsuri-o cavitate superficiala mica situata in interiorul parenchimului Vezi raspuns 47. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui pneumotorace: (184) A: dispnee majora B: tahipnee C: polipnee D: cianoza E: desaturare(puls oximetrie) Vezi raspuns 48. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188) A: Boala Wegener B: Sindromul Sjogren C: Poliarterita nodoasa D: Sindromul Churg-Strauss E: Mixedem Vezi raspuns 49. *PNE10038+ Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural sunt: (pag 188) A: Hepatita viral B: Pancreatita acuta C: Boala Chron D: Colita ulcerativa E: Ruptura esofagian Vezi raspuns 50. *PNE10039+ O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187) A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4 B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6 C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6 D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5

E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LAD din snge Vezi raspuns abcd, abc, abce, bcd, abcd, abc, acde, abd, be, bde 51. *PNE10040+ Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul () A: Wegener B: Elher-Danlos C: Sjogren D: Churg-Strauss E: Marfan Vezi raspuns 52. *PNE10041+ Patologia tumoral care poate determina pleurezie include () A: Paragangliomul pulmonar B: Adenomul alveolar C: Mezoteliomul malign D: Metastaze de la un cancer de ovar E: Cancerul bronhopulmonar stadiul III Vezi raspuns 53. *PNE10042+ Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187) A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6 C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5 E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6 Vezi raspuns 54. *PNE10043+ Boala plmnului alb poate fi cauzat de () A: Pneumectomie B: Atelectazie complet prin obstrucia unei bronhii su C: Pneumotorax unilateral cu supap D: Tumora gigantic E: Pleurezie de mare abunden Vezi raspuns 55. [PNE10044] Sindromul de revarsat lichidian pleural este marcat de () A: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate B: Cianoz C: Absena transmiterii vibraiilor vocale D: Dispnee E: Suflu pleuretic Vezi raspuns 56. *PNE10045+ Revrsatul pleural este marcat de urmtoarele semne funcionale () A: nsprirea murmurului

B: Creterea vibraiilor vocale C: Dispnee variabil D: Tuse expectorant E: Durere bazitoracic accentuat n inspir profund Vezi raspuns 57. [PNE10053] Managementul pneumotoracelui NU include () A: Indicaie de chirurgie a bulelor la prima recidiv homolateral B: Indicaie de simfiz pleural la prima recidiv contralateral C: Interzicerea scufundrilor timp de o lun D: Interzicerea eforturilor cu glota nchis E: Interzicerea cltoriei cu avionul pe termen lung Vezi raspuns 58. *PNE10054+ Pneumotoracele are urmtoarele semne de gravitate () A: Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent B: Pneumotorace bilateral C: Nivel hidroaeric D: Brid pleural E: Pneumotorace cu supap Vezi raspuns 59. *PNE10055+ n pneumotorace, insuficiena respiratorie acut este marcat de () A: Desaturare B: Paloare C: Cianoz D: Hipotensiune arterial E: Dispnee major Vezi raspuns 60. *PNE10056+ n pneumotorace, examenul clinic este caracterizat de urmtoarele () A: Sibilante pe partea afectat B: Expectoraie spumoas C: Diminuarea murmurului vezicular D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie Vezi raspuns acd, cd, abc, abe, ace, ce, ace, abcd, ace, cde

Tumori ale plmnului primitive i secundare

1. *TPP10005+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevarat: (pag. 198) A: Este mai frecvent ntlnit la femei

B: Apare mai frecvent la nefumatori C: Este mai frecvent ntlnit la brbai D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia Vezi raspuns 2. *TPP10006+ Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals (pag. 199) A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia Vezi raspuns 3. *TPP10008+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals: (pag. 199) A: Are o prezentare central B: Are o frecven crescut a semnelor generale C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun D: Prezint totdeauna afectare mediastinal E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart Vezi raspuns 4. [TPP10009+ Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag. 200) A: Nodulilor pulmonari B: Limfangitei carcinomatoase C: Adenopatiilor cervicale D: Metastazelor endobronice E: Adenopatiilor mediastinale Vezi raspuns 5. *TPP10011+ Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200) A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen; C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat Vezi raspuns 6. [TPP10013] Sindromul Schwartz-Barter () A: Cecitate unilateral B: Voce bitonal C: Paralizie de membru superior unilateral

D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic E: Tromboz de ven cav inferioar Vezi raspuns 7. [TPP10014] Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Hipocratism digital B: Sindrom de cav superioar C: Durere toracic D: Wheezing E: Disfagie Vezi raspuns 8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg. 198) A: Mangan B: Crom C: Fier D: Nichel E: Azbest Vezi raspuns 9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag 198) A: arsenic anorganic B: nichel C: fier D: radon E: tutun Vezi raspuns 10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200) A: nodului pulmonari B: limfangita carcinomatoasa C: adenopatii mediastinale D: metastaze endobronsice E: afectarea a venoasa pulmonara Vezi raspuns c, e, c, c, c, d, a, a, e, e 11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: testicular B: ovarian C: neuroblastoame D: limfoame E: colorectale

Vezi raspuns 12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: tumori trofoblastice B: cancerele sanului C: colorectale D: tiroidiene E: melanom Vezi raspuns 13. [TPP10035] Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: () A: testicular B: ovarian C: ORL D: stomac E: prostata Vezi raspuns 14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: () A: nodului slab delimitati B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane" C: cu precadere periferici D: predominanti in lobii superiori E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala Vezi raspuns 15. [TPP10043] Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false: (200) A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta sau in alternanta) B: baza tratamentului este radioterapia C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in functie de caz D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica Vezi raspuns 16. [TPP10044] Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: () A: toate T,N,M1 B: T4,N2 C: toate T,N3 D: T4,N0-1 E: T1-3,N2 Vezi raspuns 17. [TPP10055+ Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198) A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului

B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravieuire la 5 ani de 52,6 % C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului iniial E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravieuire la 5 ani de 50% Vezi raspuns 18. *TPP10056+ Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200) A: carcinomul bazocelular B: carcinomul colorectal C: adenocarcinomul vezical D: carcinomul medular al tiroidei E: carcinomul uterin Vezi raspuns 19. *TPP10057+ Principalul diagnostic diferenial al limfangitei carcinomatoase este: (pag200) A: EPA B: Pneumopatie interstiial gripal C: Insuficiena cardiac congestiv D: Infarct miocardic acut E: Limfom Hodgkin Vezi raspuns 20. *TPP10058+ Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de: (pag 199) A: 2 cicluri complete de chimioterapie B: 3 cicluri complete de chimioterapie C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 generaie D: 4-6 cicluri de chimioterapie E: niciun raspuns de mai sus Vezi raspuns e, a, a, c, b, a, b, d, c,d, 21. *TPP10059+ n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag 199) A: Chirurgie B: Radioterapie de prim intenie C: Chirurgie + radioterapie D: Chimioterapie E: Niciun raspuns de mai sus Vezi raspuns 22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199) A: 4 luni B: 6 luni C: 40 de zile D: 2 luni E: 1 lun

Vezi raspuns 23. [TPP10069] Tumorile pulmonare secundare se abordate chirurgical, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult 3 alte localizari metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat Vezi raspuns 24. *TPP10070+ Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei carcinomatoase () A: De prostat B: Uterin C: Intestinal D: De stomac E: De sn Vezi raspuns 25. [TPP10075] Chirurgia tumorilor pulmonare secundare este indicat, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult trei alte localizri metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat Vezi raspuns 26. *TPP10076+ Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer, cu excepia () A: de prostat B: uterin C: intestinal D: de stomac E: de sn Vezi raspuns 27. *TPP10077+ Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic () A: Carcinom medular al tiroidei B: Melanom malign C: Cancer ovarian D: Cancer renal E: Cancer gastric Vezi raspuns 28. [TPP10078] Tratamentul sindromului de cav superioar NU include ()

A: Chimioterapie B: Oxigenoterapie C: Radioterapie D: Corticoizi E: Anticoagulante Vezi raspuns 29. *TPP10079+ NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici () A: Plumb B: Azbest C: Nichel D: Fier E: Crom Vezi raspuns 30. *TPP10080+ Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar neinclus n cel al formei fr celule mici () A: PFR B: Biopsie medular C: Fibroscopie bronic D: CT cerebral E: Ecografia abdominal Vezi raspuns d, e, d, c, d, c, e, c, a , b, 31. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probele funcionale respiratorii C: Markerii tumorali D: Biopsia medular E: CT toracic Vezi raspuns 32. *TPP10003+ Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probe funcionale respiratorii C: Markeri tumorali D: Biopsie medular E: Scintigrafie osoas Vezi raspuns 33. *TPP10004+ Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice: (pag. 198) A: Epidermoid

B: Cu celule mici C: Cu celule mari D: Adenocarcinoamele E: Slab difereniat Vezi raspuns 34. *TPP10007+ Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199) A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului B: Asociaz frecvent prezena metastazelor C: Rar, asociaz prezena metastazelor D: Baza tratamentului este chimioterapia E: Tratamentul de baz este cel chirurgical Vezi raspuns 35. *TPP10010+ Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de: (pag. 200) A: Melanom malign B: Cancer renal C: Cancer hepatic D: Cancer testicular E: Cancer ovarian Vezi raspuns 36. *TPP10012+ Cancerele fr celule mici sunt (pg. 198) A: Epidermoid B: Mezoteliom C: Adenocarcinom D: Cu celule mari E: Nici una Vezi raspuns 37. *TPP10016+ Cauzele sindromului de cav superioar includ () A: Limfom B: Timom C: Gu endotoracic D: Carcinom cu celule mici E: Carcinom cu celule mari Vezi raspuns 38. *TPP10017+ Limfangita carcinomatoas nu apare n cancerele de () A: Plmn B: Sn C: Prostat D: Rinichi E: Esofag

Vezi raspuns 39. *TPP10018+ Care dintre urmtoarele sunt adevrate () A: Cancerul de colon evolueaz cu limfanfita carcinomatoas B: Cancerul de rinichi poate da metastaz de plmn la mai muli ani C: Cancerul de stomac d frecvent noduli pulmonari D: Miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n carcinomul medular al tiroidei E: Adenopatiile mediastinale sunt frecvente n cazul cancerului testicular Vezi raspuns 40. *TPP10019+ n prezena unei mutaii a genei EGFR tratamentul de prim linie are la baz () A: inhibitor al tirozin kinazei B: Gefitinib C: Chimioterapie de a treia generaie n monoterapie D: Cisplatin E: Sruri de platin Vezi raspuns abe, ade, acd, bd, abe, acd, abcd, de, bde, abd 41. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici urmatorii: (pag 198) A: bis cloro metil eter B: radiatii ionizante C: clorura de vinil D: fier E: molibden Vezi raspuns 42. [TPP10022] Diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi se face cu: () A: nocardioza B: malformatie arteriovenoasa C: noduli reumatoizi D: criptococoza E: azbestoza Vezi raspuns 43. [TPP10023] Tratamentul sindromului de VCS cuprinde urmatoarele, cu exceptia (199) A: Antiagregante B: Corticoizi C: Oxigenoterapie D: Decompresie chirurgicala E: Radioterapie Vezi raspuns 44. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer primitiv necunoscut este: (pg. 202)

A: examen clinic B: Radiografie toracica C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic D: PET scan sistematic E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic Vezi raspuns 45. [TPP10026] Tratamentul nechirurgical al tumorilor pulmonare secundare este reprezentat de urmatoarele: (201) A: Chimioterapie B: Metastazectomie C: imunoterapie D: hormonoterapie E: radioterapie Vezi raspuns 46. [TPP10029] In tratamentul tumorilor pulmonare scundare se va aplica metastazectomia in urmatoarele conditii: (201) A: chiar daca primitivul nu este identificat si controlat B: absenta altei localizari metastatice C: functie pulmonara compatibila D: risc anestezic acceptabil E: indiferent daca e posibila sau nu rezecabilitatea completa a tuturor metastazelor Vezi raspuns 47. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt urmatoarele: (201) A: localizari traheale B: pneumonii repetate C: atelectazii D: rasunet functional chiar putin important E: timp de dedublare <20 zile Vezi raspuns 48. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi din cadrul tumorilor secundare pulmonare se face cu: (201) A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza, criptococoza B: embolie pulmonara C: granulomatoza Wegener D: sarcoidoza E: tumora maligna Vezi raspuns 49. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este

urmatoarea: (200) A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic C: fibroscopie bronsica sistematic D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica tratamentul si prognosticul bolii E: probe histologice in orice caz Vezi raspuns 50. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament initial considerat drept satisfacator din punct de vedere carcinologic: (200) A: tiroida B: san C: rinichi D: melanom E: colorectal Vezi raspuns abcd, abcd, ade, abc, acd, bcd, bc, abcd, abd, bc 51. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: () A: cancer in sfera ORL B: cancer de esofag C: cancer bronhopulmonar D: cancer tiroidian E: cancer de stomac Vezi raspuns 52. [TPP10036] Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: () A: melanom B: cancer renal C: stomac D: san E: prostata Vezi raspuns 53. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: () A: cancer renal B: melanom malign C: Cancer stomac D: cancer ovarian E: carcinom medular tiroidian Vezi raspuns 54. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat de: () A: simptomatici in majoritatea cazurilor

B: dureri toracice C: revarsat lichidian pleural D: revarsat pleural aeric E: asimptomatici in majoritatea cazurilor Vezi raspuns 55. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: () A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor C: baza tratamentului este chirurgia D: prezentare de obicei periferica E: timp de dedublare = 1 luna Vezi raspuns 56. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: () A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva B: apare sindrom de vena cava superior C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter D: semne generale absente E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului Vezi raspuns 57. [TPP10042] Clasificarea KBP cu celule mici, afirmatii adevarate: () A: "forme limitate" la hemitoracele ipsilateral si la ariile sale de drenaj ganglionar B: "forme extinse" C: boala diseminata, cand exista metastaze la distanta D: "formele limitate" se trateaza cu un camp unic de radioterapie E: se foloseste mai mult TNM Vezi raspuns 58. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru urmatoarele stadii: () A: IA B: IB C: II D: T3N1 E: T1-3,N2 Vezi raspuns 59. [TPP10046] KBP neoperabil se intalneste in urmatoarele situatii: () A: IIIA nonrezecabil: T4N0-1 B: IIIB C: refuzul pacientilor D: contraindicatie pentru chirurgie E: T1,3N2

Vezi raspuns 60. [TPP10047] Radiochimioterapie concomitenta in tratamentul KBP fara celule mici se aplica in urmatoarele situatii: () A: III neoperabil B: IIIB C: T4N0,1 D: toate T, N3 E: T3N1 Vezi raspuns abc, cde, abde, bcde, acd, abce,abcd, abcd, abcd, abcd 61. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: () A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau pemetrexed B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie + cispalatina E: radioterapie Vezi raspuns 62. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: () A: clorura de vinil B: hidrocarburi policiclice aromatice C: radon D: bis-cloro-metil-eter E: tutun Vezi raspuns 63. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: () A: pentru toate stadiile supravietuirea la 5 ani este aproximativ 14% B: pentru cancerele diagnosticate intr-un stadiu localizat supravietuirea la 5 ani poate atinge 50% C: tratamentul depinde de clasificarea TNM D: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul I si II E: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul IIIB Vezi raspuns 64. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se realizeaza in urmatoarele situatii: () A: stadiul I sau II neoperabil B: IIIB C: T4N0-1 D: Stadiul IV E: T3N1 Vezi raspuns

65. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: () A: chimioterapie B: corticoizi C: anticoagulante D: oxigenoterapie E: radioterapie Vezi raspuns 66. [TPP10053] Circumstantele obisnuite de descoperire a unui KBP sunt: () A: subiect tabagic <40 ani B: aparitia sau agravarea unei tuse C: episod infectios care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu D: hemoptizie E: disfonie, wheezing, sindrom de cava superior, disfagie, durere toracica Vezi raspuns 67. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: () A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala, scintigrafie osoasa, bipsie medulara, markeri tumorali, PFR B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR C: PET-CT cu 18-FDG D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen stomatologic E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie Vezi raspuns 68. [TPP10061] Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se va realiza n caz de () A: Pneumotorax B: Revrsat pleural bilateral C: Atelectazii D: Pneumopatii repetate E: Dispnee Vezi raspuns 69. [TPP10062] Metastazele endobronsice apar frecvent n cazurile de cancer () A: Bronhopulmonar B: Esofagian C: Gastric D: Testicular E: n sfera ORL Vezi raspuns 70. *TPP10063+ Limfangita carcinomatoas sunt cauzate adesea de ()

A: Melanomul malign B: Cancerul renal C: Cancerul de colon D: Cancerul de stomac E: Cancerul de sn Vezi raspuns abcd, abcd, abcd, abc, abcd, bcde, cde, cd, abe, de 71. *TPP10064+ Nodulii pulmonari sunt cauzai adesea de () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de pancreas C: Cancerul de prostat D: Cancerul gastric E: Melanomul malign Vezi raspuns 72. [TPP10065] Sindromul de cav superioar poate fi cauzat de () A: Corp strin B: Gu exotoracic C: CBP secundar D: Limfom E: Timom malign Vezi raspuns 73. [TPP10066] n terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR (pag:199) A: Metotrexat B: Paclitaxel C: Gefitinib D: Gemcitabin E: Cisplatin Vezi raspuns 74. *TPP10067+ Cancerul bronhopulmonar fr celule mic este favorizat de () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb E: Azbest Vezi raspuns 75. [TPP10068] n diagnosticul unui CBP fr celule mici, bilanul iniial include () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronic

Vezi raspuns 76. [TPP10071] Circumstante de descoperire a KBP sunt, cu exceptia: () A: Radiografia toracica sistematica in 6%, cu supravietuire de 12% B: Metastaza simptomatica in 32%, cu supravieturie de 0% C: Metastaza simptomatica in 34%, cu supravieturie de 0% D: Semne generale in 32%, cu supravietuire de 6% E: Simptome locale in 27%, cu supravietuire de 12% Vezi raspuns 77. *TPP10072+ Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb E: Azbest Vezi raspuns 78. *TPP10073+ Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici include () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronsic Vezi raspuns 79. [TPP10074] Sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plmnului include () A: Pierdere n greutate B: Ginecomastie C: Sindrom de cav superioar D: Hipocratism digital E: Disfonie Vezi raspuns ae, cde. Bde, ace, cde, acd, ace, cde, bd

Insuficiena respiratorie cronic

1. *IRC10003+ Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 203) A: Cifoscolioz B: Spondilartrita anchilozant C: Malnutriie D: Pleurezie E: Toracoplastie Vezi raspuns

2. *IRC10005+ Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia: (pag. 203) A: Fibroz pulmonar idiopatic B: Sarcoidoz C: Astm D: Silicoz E: Pneumopatii postradice Vezi raspuns 3. *IRC10007+ Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia: (pag. 204) A: Kinetoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de lung durat C: Tratament diuretic D: Ventilaie asistat E: Prevenirea episoadelor infecioase Vezi raspuns 4. *IRC10009+ n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficien respiratorie markerul biologic cel mai precoce este: (pag. 204) A: Hipercapnia arterial cronic B: Hipoxemia arterial cronic C: Hipokaliemia D: Hiponatremia E: Hipovolemia Vezi raspuns 5. *IRC10010+ Singura cauz de insuficien respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este: (pag. 204) A: Astmul B: BPOC C: Fibrozele interstiiale D: Sindromul Guillan-Barre E: Miastenia gravis Vezi raspuns 6. *IRC10012+ Urmtoarele afeciuni reprezint cauze neurologice sau musculare de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Poliomielit anterioar acut B: Scleroz lateral amniotrofic C: Sindromul Guillan-Barre D: Spondiloartrit anchilozant E: Hipofosforemie Vezi raspuns

7. *IRC10013+ Urmtoarele afeciuni nu reprezint cauze mecanice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Obezitatea B: Botulismul C: Miopatiile D: Miozitele E: Hipofosforemie Vezi raspuns 8. *IRC10014+ Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Afectare parietal B: Cifoscolioz C: Deformare toracic important D: Hipokalemia E: Spodiloartrita anchilozant Vezi raspuns 9. [IRC10015] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele, cu excepia () A: Creterea CPT B: Diminuarea CPT C: Uneori diminuarea complianei pulmonare D: Diminuarea raportului DLCO/VA doar n caz de patologie interstiial E: Uneori diminuarea complianei parietale Vezi raspuns 10. *IRC10016+ Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic, cu excepia () A: Oprirea fumatului B: Alimentaie hiperprotidic C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani E: Ventilaie asistat Vezi raspuns c, c, c, b, c, d, a, d, a, e11. *IRC10023+ Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC restrictiv, mai puin pg.203: (IRC10023) A: Cifoscolioza B: Hipokalemia C: spondilita anchilozanta D: deformarea toracica importanta E: afectarea parietala Vezi raspuns 12. *IRC10030+ Reprezint tratamente etiologice al IRC restrictive, cu excepia () A: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n afeciuni neurologice

B: Pierdere n greutate semnificativ n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Metastazectomia n caz de tumor secundar voluminoas E: Chirurgia corectoare a unei scolioze Vezi raspuns 13. *IRC10031+ PFR n diagnosticul IRC restrictive este caracterizat, cu excepia () A: Cretere a VR/CPT n obezitate B: VEMS/CV sczut C: Diminuarea DLCO/VA n caz de patologie interstiial D: Diminuarea compliantei pulmonare i/sau parietale E: Diminuarea CPT Vezi raspuns 14. *IRC10032+ Reprezint etiologii mecanice de IRC restrictiv cu afectare parenchimatoas, cu excepia () A: Pectus excavatum B: Exereza pulmonar C: Contruzie pulmonar D: Traumatism toracic E: Sarcoidoz Vezi raspuns 15. *IRC10002+ Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203) A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii Vezi raspuns 16. *IRC10004+ Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare apare n urmatoarele circumstane patologice: (pag. 203) A: Poliomielit anterioar acut B: Poliradiculonevrit C: Miastenie D: Zona Zoster E: Dermatopolimiozit Vezi raspuns 17. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente: (pag. 203)

A: Diminuarea CPT B: Scderea raportului VEMS/CV C: Diminuarea complianei pulmonare D: Creterea raportului DLCO/VA E: Creterea CPT Vezi raspuns 18. [IRC10008] Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficien respiratorie restrictiv include: (pag. 204) A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Scderea ponderal n caz de obezitate D: Pneumectomie E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic Vezi raspuns 19. *IRC10011+ Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204) A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Creterea complianei pulmonare D: Creterea clearance-ului mucociliar E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare Vezi raspuns 20. *IRC10017+ Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic cu excepia () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Alimentaie hiperlipidic D: Vaccinare antigripal anual E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani Vezi raspuns b,d, b, a, cde, abce, ac, abce, abc, ac

21. [IRC10018] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Oxigenoterapie de lung durat E: Ventilaie asistat Vezi raspuns 22. [IRC10019] Urmtoarele reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de scurt durat C: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie

D: Ventilaie asistat E: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie Vezi raspuns 23. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice () A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Scderea ventilaiei pulmonare D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor gazoase E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n timpul nopii Vezi raspuns 24. [IRC10021] Urmtoarele reprezint metode de ventilaie la domiciliu () A: Ventilaie cu presiune pozitiv intermitent B: Ventilaie cu presiune pozitiv continu C: Ventilaie cu presiune negativ continu D: Ventilaie prin traheotomie E: Ventilaie cu presiune negativ pe masca nazal n timpul nopii Vezi raspuns 25. [IRC10022] Urmtoarele atitudini terapeutice, reprezint metode de tratament etiologic () A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Corticare pleural D: Pierderea n greutate este necesar la toti pacienii E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n cursul unor afeciuni neurologice Vezi raspuns 26. [IRC10024] Deformari toracice fara rasunet respirator: (203) () A: Obezitate B: Pectus excavatum (Torace in palnie) C: Absenta primei coaste D: Coasta cervicala accesorie E: Defect de osificare a claviculelor Vezi raspuns 27. [IRC10025] Tratament etiologic al IRC restrictive este caracterizat de () A: Chirurgia diafragmei n afeciuni neurologice B: Pierdere n greutate semnificativa n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Toracotomia E: Chirurgia corectoare a unei scolioze Vezi raspuns 28. [IRC10026] Asistena ventilatorie mecanice n tratamentul IRC restrictive se bazeaz pe () A: Stimularea diafragmei B: Scderea complianei pulmonare

C: Creterea comenzii respiratorii D: Punerea n repaus a muchilor respiratori E: Creterea ventilatiei alveolare Vezi raspuns 29. [IRC10027] Ameliorarea oxigenrii n IRC restrictive se poate realiza prin () A: Tratament etiologic B: Ventilaie asistat C: Ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie D: Oxigenoterapia de lung durat E: Kinetoterapia respiratorie Vezi raspuns 30. [IRC10028] n diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR () A: Creterea raportului VR/CPT n spondilartrita anchilozant B: Creterea raportului DLCO/VA C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare i parietale D: VEMS/CV crescut E: Diminuarea CPT
31. *IRC10029+ IRC restrictive de origine mecanic prin afectare parietal sunt cauzate de () A: Exerez pulmonar B: Contuzia pulmonar C: Traumatismul toracic D: Pleurezia E: Spondilartrit anchilozant

Vezi raspuns acde, ade, abde, ad, abe, bcde, bce, de, abde, ace, de

Detres respiratorie acut la adult

1. *DRA10004+ Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze, cu excepia: (pag. 177) A: Infecii respiratorii B: Traumatisme C: Infarct miocardic acut D: Agresiune pulmonar toxic E: Infecii extrarespiratorii Vezi raspuns 2. *DRA10005+ Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmatoarele situaii, cu excepia: (pag. 177) A: Starile cu oc non-cardiogen B: Starile cu oc cardiogenic C: Hemopatii D: Vasculite E: Strile cu oc hemoragic

Vezi raspuns 3. *DRA10006+ Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 177) A: nec B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Politraumatism E: Pleurit Vezi raspuns 4. *DRA10009+ Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale: (pag. 177) A: Expunere la fumuri toxice B: Expunere la temperaturi scazute C: Expunere la temperaturi ridicate D: Expunere la pulberi minerale neiritante E: Expunere la gaze lipsite de toxicitate Vezi raspuns 5. [DRA10011+ Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: (pag. 178) A: n SDRA perturbarea principal este hipoxemia B: n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat C: n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut D: n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plamnului E: n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare Vezi raspuns 6. [DRA10013] Principiile de diagnostic etiologic al SDRA includ urmatoarele, cu exceptia : (p. 177) A: Se evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa B: CT toracic intotdeauna necesar, dearece este caracteristic C: Indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar D: Necesita un bilant infectios extrarespirator complet E: Importanta contextului Vezi raspuns 7. *DRA10015+ Reprezint cauze de SDRA prin traumatism extratoracic () A: Arsuri ntinse B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Hemopatii E: Colagenoze Vezi raspuns 8. *DRA10016+ Care dintre urmtoarele afirmaii privind managementul SDRA este fals ()

A: Necesit ventilaie mecanic sub sedative B: Uneori ventilaie n decubit ventral C: Administrare de NO2 D: Antibioterapie E: Evitarea anumitor interaciuni medicamentoase Vezi raspuns 9. [DRA10022] Absenta opacitatii radiologice pulmonare si gazometrie normala indica: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: astm acut grav C: embolie pulmonara D: pneumocistoza E: dispnee laringiana Vezi raspuns 10. [DRA10023] Intra in clasa: Absenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, urmatoarele cazuri de detresa respiratorie acuta: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive B: embolia pulmonara C: edemul pulmonar D: pneumopatii hipoxemiante E: dispnee laringiana Vezi raspuns c, b, e, a, d, b, a, c, e, b 11. [DRA10024] Sunt cauze de hipercapnie cu absenta opacitatilor pulmonare: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: epa C: embolia pulmonara D: astmul acut E: pneumotorace compresiv Vezi raspuns 12. [DRA10026] Despre SDRA se poate spune: (pag 176) A: apar imagini alveolare bilaterale sau unilaterale B: PAPO se masoara prin cateterism Swan-Ganz C: Pcap> 18 mmHg D: mortalitate > 40% E: ventilatia asistata nu este impusa mereu Vezi raspuns 13. *DRA10043+ Despre SDRA urmtoarea este adevrat () A: Volumul de nchidere al alveolelor este redus B: Capacitatea rezidual funcional este crescut C: n faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol D: Hipercapnia apare cand cavitile sunt ventilate, dar slab perfuzate

E: Perturbarea principal n SDRA este hipercapnia Vezi raspuns 14. *DRA10044+ Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepia () A: LBA i recoltare distal protejat B: Un bilan infecios extrarespirator complet C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominal pe gol E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominal Vezi raspuns 15. *DRA10045+ SDRA poate fi cauzat de urmtorul traumatism toracic () A: Zdrobire de membre B: Fracturi ale oaselor lungi C: Arsuri ntinse D: Politraumatism E: Contuzia pulmonar Vezi raspuns 16. *DRA10046+ Reprezint cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxic, cu excepia () A: Embolia amniotic B: Embolia grsoas C: Bleomicina D: Transfuzii masive E: Sindromul Mendelson Vezi raspuns 17. *DRA10047+ n depresia respiratorie acut, hipoxemia i prezena opacitii radiologice indic () A: Pneumotorace bilateral sau compresiv B: Astm acut grav C: Embolie pulmonar D: SDRA E: Dispnee laringian Vezi raspuns 18. *DRA10002+ Sindromul de detres respiratorie acut reprezint: (pag. 176) A: Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat B: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200 C: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200 D: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg E: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg Vezi raspuns 19. *DRA10003+ Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici: (pag. 176) A: Asociaz un edem pulmonar lezional

B: Asociaz un edem pulmonar cardiogenic C: Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare D: Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare E: Are prognostic foarte sever Vezi raspuns 20. [DRA10007] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice: (pag. 177) A: Acidoz diabetic B: Pancreatit acut necrotic C: Sindrom nefrotic D: Pneumopatie bacterian E: Gripa malign Vezi raspuns a, b, d, c, e, b, d, abd, ade, abde21. [DRA10008] Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: (pag. 177) A: Contuzia pulmonar B: Traumatismul cranian C: Fracturi ale oaselor mici D: Zdrobirea membrelor E: Monotraumatismul Vezi raspuns 22. [DRA10010] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc: (pag. 177) A: oc septic B: oc cardiogen C: oc hemoragic D: oc anafilactic E: Orice alt form de oc non-cardiogen Vezi raspuns 23. [DRA10012] Opacitati radiologice pulomnare si hipoxemia se intalnesc in: (p. 176) A: Embolie pulmonara B: Edem pulmonar acut C: SDRA D: Pneumopatii hipoxemiante E: Astmul acut grav Vezi raspuns 24. [DRA10014] SDRA trebuie diferentiat de: (p. 178) A: HIV B: Embolia amniotica C: Contuzie pulmonara D: Pneumopatia grava cu P. carinii E: Hemragia alveolara

Vezi raspuns 25. *DRA10017+ Reprezint principii de diagnostic etiologic al SDRA () A: Bronhoscopie pentru LBA B: Nu necesit bilan infecios extrarespirator C: Toxicitate medicamentoas D: CT toracic per primam E: Diagnostic diferenial cu pancreatite, peritonite Vezi raspuns 26. [DRA10025] Prezenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, intalnim in: (pag 176) A: EPA B: pneumotorace compresiv C: pneumoaptii hipoxemiante D: embolia pulmonara E: dispnee laringiana Vezi raspuns 27. [DRA10027] Examinarile complementare in SDRA sunt: () A: fibroscopie bronsica B: bilant infectios extrarespirator complet C: ecografie abdominala, radiografie pe gol D: CT, foarte caracteristic E: gazometrie, radiografie toracica Vezi raspuns 28. [DRA10028] Urmatoarele afirmatii legate de prognosticul SDRA sunt adevarate: () A: foarte sever B: mortalitate aproximativ 50% din cazuri C: bun D: mortalitate 30% E: mortalitate 10% Vezi raspuns 29. [DRA10029] Efectul de spatiu mort in SDRA inseamna: () A: cavitati aerice ventilate B: cavitati aerice slab perfuzate C: hipercapnie D: cavitati aerice slab ventilate E: cavitati aerice neperfuzate Vezi raspuns 30. [DRA10030] Hipoxemia in SDRA se datoreaza: () A: teritoriilor slab perfuzate dar ventilate B: teritoriilor neventilate, slab perfuzate

C: teritoriilor cu edem , alterari ale surfactantului D: efectului de spatiu mort E: dezechilibrului ventilatie/perfuzie Vezi raspuns abd, acde, bcd, de, ac, ac, abce, ab, abc, bce 31. [DRA10031] In plan mecanic SDRA se caracterizeaza prin: () A: capacitatea reziduala functionala este diminuata B: volumul de inchidere al unor alveole este scazut C: volumul de inchidere al unor alveole este uneori chiar superior capacitatii reziduale functionale D: proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate E: nu sunt afectate proprietatile elastice ale plamanului Vezi raspuns 32. [DRA10032] Administrarea NO in SDRA produce: () A: vasodilatatie arteriala pulmonara selectiva B: vasodilatare in zonele ventilate C: reducerea HTAP D: reducerea shuntului intrapulmonar E: vasoconstrictia zonelor neventilate Vezi raspuns 33. *DRA10033+ Atitudinea terapeutic n SDRA cuprinde: (pag178) A: ntotdeauna spitalizare n secia de reanimare B: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neperfuzate C: No pentru vasodilatatea zonelor ventilate D: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neventilate E: Nu se recomanda antibioterapia Vezi raspuns 34. *DRA10034+ n legtur cu utilizarea de diuretice la pacientul cu SDRA se pot afirma urmtoarele: (pag 179) A: Este recomandat ntotdeauna B: Se administreaz mai ales la pacienii cu insuficien respiratorie cronic C: La pacienii cu insuficien respiratorie cronic pot agrava o sta de ventilaie deja precar D: Determin apariia alcalozei hipokalemic, hipocloremic E: Pot agrava hipercpnia Vezi raspuns 35. [DRA10035] Sunt cauze de intoxicatii medicamentoase in detresa respiratorie acuta (pag 177): () A: Heroina B: Bleomicina C: Paraquat D: Amfetamine E: Benzodiazepine Vezi raspuns

36. [DRA10036] Nu reprezint detres respiratorie acut fr opaciti radiologice pulmonare i cu hipoxemie urtoarele: (pag 176) A: Embolie pulmonar B: Dispnee laringian C: Astum acut grav D: Pneumotorace bilateral sau compresiv E: Edemul pulmonar acut Vezi raspuns 37. *DRA10037+ Nu reprezint sindrom de detres respiratorie cu opaciti radiologice pulmonare i hipoxemie urmtoarele: (pag 167) A: Edemul pulmonar acut B: Pneumopatii hipoxemiante C: SDRA D: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice obstrucutive E: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice restrictive Vezi raspuns 38. *DRA10038+ Managementul SDRA implic () A: Se evit vasodilatatorii B: Almitrina determin vasodilatatia zonelor neventilate C: Nu determin vasoconstricia zonelor ventilate D: Ventilaia n decubitul ventral determin redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate E: Pacientul trebuie ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiv Vezi raspuns 39. *DRA10039+ Sunt adevrate despre SDRA, cu excepia () A: Sunt afectate proprietile elastice ale plmnului B: Capacitatea rezidual funcionala este crescut C: Hipercapnia apare din cauza cavitilor bine perfuzate, dar slab ventilate D: Hipoxemia este secundar unui dezechilibru ventilaie/perfuzie E: Tulburarea principal este hipoxemia Vezi raspuns 40. *DRA10040+ Reprezint cauze infecioase respiratorii ale SDRA () A: Embolia amniotic B: Embolia grasoas C: oc septic D: Pneumopatie viral E: Penumopatie bacterian Vezi raspuns acd, abcd, acd, cde, ac, be, de, ade, bc, de

41. *DRA10041+ SDRA prin agresiune pulmonara toxica general poate avea drept cauz () A: Pancreatit acut necrotic B: Sindromul Mendelson C: Bleomicin D: Embolia grasoas E: Embolia amniotic Vezi raspuns 42. *DRA10042+ SDRA este caracterizat de () A: Mortalitate de 50% B: Exist o cretere a permeabilitii alveolocapilare C: Exist o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare D: PAPO > 18 mmHg E: PaO2/FiO2 < 200 mmHg Vezi raspuns ace, abe

Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic

1. [TRT10004] Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic si respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia: (pag. 206) A: radiografie toracic B: ecografie cardiac transtoracic C: tomografie toracic cu substan de contrast D: bronhoscopie E: urografie Vezi raspuns 2. *TRT10005+ Care dintre afirmaiile urmtoare este fals: (pag. 207) A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax B: Fractura coastelor inferioare la stnga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une C: Pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax E: Pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat Vezi raspuns 3. *TRT10006+ Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme: (pag. 208) A: Cdere de la nalime n picioare B: Decelerare brutal i violent C: Fractura primei coaste

D: Plag tiat la nivelul hipogastrului E: Traumatism sever pelvin Vezi raspuns 4. *TRT10007+ Afirmaiile urmtoare sunt adevarate, cu excepia (pag. 207) A: Voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale B: Este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals C: Pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat D: Decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm aortic E: Pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic Vezi raspuns 5. *TRT10008+ Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208) A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur diafragmatic E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi diafragmatice Vezi raspuns 6. *TRT10014+ Particularitile plgilor penetrante toracice este reprezentat de () A: Numai de necesitatea de a determina tipul de arm utilizat B: Numai de a reconstitui traseul plgii C: Necesitatea de a determina tipul de arm utilizat i de a reconstitui traseul acesteia D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false Vezi raspuns 7. *TRT10015+ Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele situaii, cu excepia () A: Este frecvent bilateral B: Este mai frecvent pe partea stng C: Diagnosticul se pune pe tomografia computerizat toracic D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul E: Ruptura diafragmatic expune la compresia parenchimului pulmonar Vezi raspuns 8. [TRT10016] Referitor la pneumomediastin, este adevrat c () A: Se definete ca prezena aerului n mediastin B: Pune totdeauna viaa n pericol C: Numai tomografia computerizat toracic poate pune diagnosticul D: Uneori amenin prognosticu vital E: Fibroscopia nu este obligatorie Vezi raspuns

9. *TRT10031+ Urmtorul NU este leziuni cardiace rezultate n urma unui traumatism toracic () A: Hemopericardul B: Contuzia miocardic C: Leziunile valvulare traumatice D: Disecia coronar E: Ruptura de istm aortic Vezi raspuns 10. *TRT10032+ Referitor la hemotorace urmtoarea afirmaie este fals () A: Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaz i plmnul B: CT este indispensabil la pacienii stabili C: Pe radiografia toracic are un aspect cenuiu difuz D: Este secundar unei leziuni pleurale parietale E: Se poate asocia unui pneumotorace Vezi raspuns e, c, b, c, e, c, a, a, e, d,

11. [TRT10033] NU este examen orientativ pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic () A: Bronhoscopie B: CT cu contrast C: ETT D: ECG E: Radiografia toracic Vezi raspuns 12. [TRT10034] Detresa circulatorie in traumatismele toracice NU este cauzat de () A: Luxaie extrapericardic a cordului B: Pneumomediastin C: Tamponad gazoas D: Tamponad hemoragic E: oc cardiogenic legat de o disecie coronar Vezi raspuns 13. [TRT10002] Dintre leziunile parietale fac parte : (pag.207) A: fracturile costale B: voletul costal C: pneumotoracele D: ruptura cupolei diafragmatice E: hemotorace Vezi raspuns 14. [TRT10003] Printre leziunile mediastinale se numara: (pag.208) A: pneumomediastinul B: contuzii pulmonare C: ruptura de istm aortic D: dezinsertia trunchiurilor supraaortice E: plagi pulmonare

Vezi raspuns 15. [TRT10009] Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt: (pag. 207, 208) A: Pneumotoracele i hemotoracele B: Pneumoperitoneul C: Pneumomediastinul D: Retroperitoneul E: Contuzia pulmonar Vezi raspuns 16. [TRT10010] Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. (pag. 208) A: Emfizem subcutanat B: Tulburri de repolarizare C: Durere n hipocondrul drept D: Creterea troponinei E: Tulburri de ritm Vezi raspuns 17. [TRT10011] n cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt: (pag. 208) A: Ruptura bronic B: Ruptura membranei traheale C: Ruptura de istm aortic D: Dezinseria laringo-traheal E: Contuzia miocardic Vezi raspuns 18. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz? (pag. 208) A: Contuzie miocardic B: Hemopericard C: Pneumomediastin D: Dezinseria cuspidelor E: Ruptura de pilier Vezi raspuns 19. [TRT10013] ntr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: (pag. 206) A: Unui oc hemoragic B: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar C: Unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv) D: Unei contuzii pulmonare E: Unei luxaii extrapericardice Vezi raspuns 20. [TRT10017] Referitor la detresa respiratorie aprut n cazul unui traumatism toracic sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este legat de o alterare a mecanicii ventilatorii B: Este legat de o contuzie pulmonar

C: Mecanica ventilatorie poate fi alterat de fracturi costale sau volete costale D: Este determinat de un oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar E: Este determinat de apariia unei tamponade hemoragice sau gazoase n caz de pneumotorace compresiv Vezi raspuns d, b, abd, acd, ace, bde, abd, abde, abce, abc
21. [TRT10018] Detresa circulatorie, se poate datora () A: Unui oc hemoragic B: Unei contuzii toracice simple C: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar D: Unei suprainfecii a unei plgi mai vechi penetrante E: Unei luxaii extrapericardice a cordului Vezi raspuns 22. *TRT10019+ Sunt considerate leziuni parietale rezultate dup un traumatism toracic () A: Fracturi costale B: Hemotoracele C: Voletul costal D: Ruptura cupolei diafragmatice E: Pneumotorace Vezi raspuns 23. *TRT10020+ Despre fracturile costale sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin neparea plmnului B: Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intensitate puternic C: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai datorit unei leziuni a pediculului intercostal D: Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin neparea plmnului sau sngerare datorat unei leziuni a pediculului intercostal E: Fractura coastelor inferioare la stnga, trebuie s duc la suspicionarea unei leziuni splenice Vezi raspuns 24. *TRT10021+ Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este mai frecvent pe partea dreapt B: Este mai frecvent pe partea stng C: Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominal D: Diagnosticul se bazeaz pe radiografie toracic E: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul Vezi raspuns 25. [TRT10022] Referitor la hemotorace, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu se asociaz niciodat cu pneumotoracele avnd modaliti complet diferite de formare B: Este secundar unei leziuni vasculare i/sau pulmonare C: Radiografia toracic cu pacientul n ortostatism i uor rotit spre dreapta pune diagnostoicul D: Radiografia toracic cu pacientul n decubit dorsal pune diagnosticul

E: Tomografia computerizat este rareori necesar Vezi raspuns 26. [TRT10023] Sunt considerate leziuni cardiace, n cazul unui pacient cu traumatism toracic () A: Hemopericardul B: Disecia de aort C: Leziuni valvulare traumatice D: Contuzia miocardic E: Disecia coronar Vezi raspuns 27. *TRT10024+ Despre hemopericardul aprut n cazul traumatismelor toracice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Ecografia cardiac este indispensabil B: CT cord este obligatoriu C: Se asociaz frecvent cu hemoptizie D: n cazul unei efracii pericardice, se poate produce un hemotorace masiv E: Aceast leziune determin apariia tulburrilor de rim Vezi raspuns 28. *TRT10025+ Hemopericardul poate avea urmtoarele cauze () A: Disecia coronar B: Dezinseria venelor pulmonare C: Dezinseria trunchiurilor supra-aortice D: Plaga atriului drept E: Ruptur de istm aortic Vezi raspuns 29. *TRT10026+ Despre hemotorace urmtoarele sunt adevrate () A: Impune realizarea unei bronhoscopii B: CT este indispensabil chiar i la pacienii instabili C: Pe radiografia toracic are un aspect radiotransparent localizat D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare E: Poate fi izolat Vezi raspuns 30. *TRT10027+ Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizat de () A: Nu se poate asocia cu hemotorax B: Poate determina strangularea structurilor digestive C: Radiografia toracic nu este ntotdeauna concludent D: Mecanismul const n compresie toracic + contuzie abdominal E: Este mai frecvent la dreapta Vezi raspuns ace, acd, bde, bce, bd, acde, ad, bd, de, bcd

31. *TRT10028+ Urmtoarele grupuri costale pot suferi volet () A: arcul posterior B: arcul costal mediu C: arcul costal inferior D: coastele superioare + articulaiile sternale E: arcurile anterioare + dubl fractur sternal Vezi raspuns 32. [TRT10029] Pacientul instabil cu traumatism toracic se poate investiga () A: RMN B: Fibroscopie bronic C: Tomografie toracic cu contrast D: Ecografie transtoracic E: Radiografie toracic Vezi raspuns 33. *TRT10030+ n cazul ocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi cauzat de () A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal B: O tamponad dat de un pneumotorace compresiv C: O luxaie extrapericardice a cordului D: O contuzie miocardice E: Un oc hemoragic Vezi raspuns abe, bde, bcde

Stopul cardio-respirator si starea de soc

1. *SOC10002+ n cadrul manevrelor de baz n reanimarea cardio pulmonar, rata de compresiuni toracice / insuflri va fi de : (pag. 217) A: 30 compresiuni toracice la 2 insuflri B: 20 compresiuni toracice la 3 insuflri C: 20 insuflri la 3 compresiuni D: 30 insuflri la 2 compresiuni E: 3 compresiuni la 1 insuflare Vezi raspuns 2. *SOC10003+ n cazul stopului cardiac, dup administrarea unui oc electric extern se recomand: (pag. 218) A: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz timp de 3 minute B: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz ( masaj cardiac i ventilaie) timp de 2 min C: Administrarea 1 mg Adrenalin iv D: Administrarea de 300 mg Amiodaron iv E: Verificarea imediat a dispariiei FV / TV pe traseul EKG

Vezi raspuns 3. *SOC10004+ Definitia clinic a strii de oc este: (pag. 220) A: hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor B: hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor C: hTA cu TAS < 90 mmHg in absena semnelor de hipoperfuzie a organelor D: hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor E: hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor Vezi raspuns 4. *SOC10005+ Mecanismul patologic n starea de oc hipovolemic se poate rezuma n: (pag. 220) A: scderea volumului sangvin circulant ->scderea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule B: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule D: creterea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule E: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule Vezi raspuns 5. [SOC10006+ Mecanismul patologic n starea de oc cardiogen se poate rezuma n (pg. 220) A: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i scderea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule B: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i creterea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule C: scdereavolumului sangvin circulant ->scdereaprencrcrii cardiace -> scderea funciei de pompare cardiac D: vasodilataie masiv ->scade volumul sangvin circulant ->scderea funciei de pompare cardiac -> aportul de O2 la celule E: vasodilataie masiv ->scderea perfuziei organelor -> scderea funciei de pompare cardiac -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule Vezi raspuns 6. [SOC10012] Principala cauza a stopului cardiac este: (pag.217) A: tahicardia ventriculara B: infarctul miocardic C: infarctul in teritoriul pulmonar D: stenoza aortica E: ischemia miocardica Vezi raspuns

7. [SOC10013+ Principala cauz a stopului cardiac este () A: Accidentul vascular cerebral B: Edemul pulmonar acut C: Fibrilaia atrial D: Infarctul miocardic acut E: Trombembolismul pulmonar Vezi raspuns 8. [SOC10014] Disocierea electro-mecanic este definit ca () A: Persistena activitii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamic B: Persistena activitii eletrice fr eficacitate hemodinamic C: Lipsa activitii electrice D: TV E: Asistola Vezi raspuns 9. [SOC10015] Cea mai frecvent form de stop cardio-respirator este () A: FV B: Asistola C: Disociaie electro-mecanic D: TV E: FiA 10. *SOC10016+ Care este doza de adrenalin de iniiere a resuscitrii stopului cardiac () A: 3 mg B: 4 mg C: 1 mg D: 1 g E: 10 mg Vezi raspuns a, b, a, b, b, b, d, b, b, c 11. *SOC10017+ Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doz de adrenalin n cadrul resuscitrii cardiace () A: 1 min B: 2 min C: 3 min D: 40 min E: 4 min Vezi raspuns 12. *SOC10019+ Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia () A: Eliberarea cilor respiratorii B: Intubaia i ventilaia mecanic nu sunt neaprat necesare C: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri D: Realizarea masajului cardiac este cea mai important manevr

E: Ritmul masajului cardiac este 100 compresii/min Vezi raspuns 13. *SOC10020+ Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia urmtoarelor () A: Masajul cardiac extern ntr-un ritm de 120 bpm B: Ventilaie gur la gur C: Ventilaie cu un insufltor manual D: Intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil E: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri Vezi raspuns 14. *SOC10022+ Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: n orice caz de resuscitare cardio-respiratorie B: Hiperpotasemie confirmat C: Hiperpotasemie suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizanii de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice Vezi raspuns 15. *SOC10023+ Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea creierului Vezi raspuns 16. *SOC10024+ Doza de adrenalin administrat intratraheal n cadrul resuscitrii cardiace prin asistolie este de () A: 4 mg diluate n 10 mL soluie salin B: 5-10 mg diluate n 20 ml soluie salin C: 5-10 mg diluate n 10 ml soluie salin D: 5-10 mg diluate n 10 mL bicarbonat de Na E: 5-10 mg diluate n 10 mL glucoz Vezi raspuns 17. *SOC10025+ Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin FV are urmtoarea putere () A: 100 J monofazic B: 50 J C: 300 J D: 150-200 J bifazic

E: 150-250 J bifazic Vezi raspuns 18. *SOC10026+ Doza de amiodaron administrat n resuscitarea n caz de stop cardiac prin FV este () A: 150 mg B: 1 fiol C: 300 mg D: 600 mg E: 1200 mg Vezi raspuns 19. *SOC10043+ Privind ocul hipovolemic este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Crete volumul circulat B: Crete debitul cardiac C: Crete aportul de oxigen la celule D: Scade volumul sanguin circulant E: Crete presarcina cardiac Vezi raspuns 20. *SOC10044+ Care este afirmaia fals referitoare la ocul cardiogen () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete debitul cardiac C: Crete prencrcarea cardiac D: Scade aportul de oxigen la esuturi E: Scade debitul cardiac Vezi raspuns e, b, a, a, b, c, d, c, d, b 21. *SOC10045+ Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n repleia volemic n cadrul ocului () A: <65 mmHg B: >=85 mmHg C: >=100 mmHg D: >=65 mmHg E: <=55 mmHg Vezi raspuns 22. *SOC10080+ n ocul anafilactic se va administra () A: Antihistaminic B: Corticoizii C: Adrenalin D: Dobutamin E: Dopamin Vezi raspuns

23. [SOC10081] Terapia adjuvant a ocului septic include () A: Adrenalina B: Dobutamina C: Antibioterapia D: Proteina C activat E: Noradrenalina Vezi raspuns 24. *SOC10082+ Tratamentul inotrop pozitiv al strii de oc include () A: Dopamin B: Dobutamin C: Coloide D: Cristaloide E: Noradrenalin Vezi raspuns 25. [SOC10083] Tratamentul non-specific al strii de oc este caracterizat, cu excepia () A: Cristaloide i.v. B: Oxigenoterapie n caz de desaturaie simpl C: Montarea unei sonde urinare D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizare n secia de reanimare Vezi raspuns 26. *SOC10084+ n stare de oc, urmtorul NU este semn biologic () A: Hipoxie n caz de SDRA B: Citoliz i colestaz hematic C: Acidoz metabolic cu gol anionic crescut D: Hiperlactatemie venoas E: CID Vezi raspuns 27. *SOC10085+ NU este semn clinic de oc () A: Polipnee B: Pierderea capacitii de termoreglare C: Confuzie mental i tulburri de atenie D: Marmorare E: Tahicardie Vezi raspuns 28. *SOC10091+ Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare NU este influenat de () A: Leziunile suferite n caz de stop n urma unui accident B: Prezena sau absena factorilor de protecie cerebral C: Durata stopului cardiac nainte de reanimare D: Caracterul mai mult sau mai puin reversibil al stopului cardiac

E: Condiiile subiacente Vezi raspuns 29. *SOC10092+ Hipotermia terapeutic este caracterizat de urmtoarea () A: Este indicat n recuperarea pacientului dup asistolie B: Hipotermia durez 6-12 ore C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 28-30 de grade D: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral E: Este indicat n timpul manevrelor de reanimare ale pacientului n FV Vezi raspuns 30. *SOC10093+ NU caracterizeaz manevrele de baz de reanimare cardio-pulmonar () A: Prima serie de 30 de compresii se face fr cele dou insuflri B: Ventilaie gur-la-gur cu 2 insuflri la fiecare 30 de compresii C: Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut D: Verificarea sistematic a absenei intrabucale a corpurilor strine E: Notarea orei debutului reanimrii Vezi raspuns d, c, d, b, a, d, b, a, d, d 31. [SOC10007] n cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonar sunt adevrate urmtoarele (pg. 217, 219) A: masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min B: realizarea ventilaiei e mai important dect realizarea masajului cardiac C: intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil D: adrenalina se administreaz n doz de 10 mg iv E: n stopul cardiac prin FV / TV fr puls , ocurile externe bifazice sunt de 150-200 J Vezi raspuns 32. [SOC10008] Dintre medicamentele ntlnite n reanimarea cardio pulmonar ( n stopul cardiac ) fac parte (pg. 218, 219) A: Noradrenalina B: Adrenalina C: Amiodarona D: Digogxin E: Lidocaina Vezi raspuns 33. *SOC10009+ n cadrul tratamentului ocului anafilactic sunt adevrate urmtoarele (pg. 222) A: administrarea n bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arterial B: administrarea de antibiotice este esenial C: n absenta cii intravenoase adrenalin poate fi administrat subcutanat D: administrarea de adrenalin se face n bolus iv de 0,5 mg E: n absena cii intravenoase, adrenalina poate fi administrat intramuscular 0,5 mg Vezi raspuns

34. *SOC10010+ n cadrul tratamentului strilor de oc, sunt adevrate urmtoarele (pg. 221, 222) A: expansiunea volemic este indicat n toate strile de oc cu excepia edemelor pulmonare evidente B: Dac s-a concretizat o diminuare a contractilitii cardiace se indic un inotrop pozitiv C: Noradrenalina (10 mg/h iv cu seringa automat) pentru obinerea unei TA medie >= 65 mmHg D: n caz de oc cardiogen cu IM acut, se evit revascularizarea E: Recurgerea rapid la intubare i ventilaie mecanic n caz de detres respiratorie grav Vezi raspuns 35. [SOC10011] n stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicat n caz de (pg. 218) A: Hipopotasemie confirmat sau suspectat B: Hiperpotasemie confirmat sau suspectat C: Hipercalcemie D: Hipocalcemie suspectat E: Stop cardiac n cadrul unei intoxicaii cu antidepresive triciclice Vezi raspuns 36. *SOC10027+ Exemple de situaii n care poate aprea disocierea electromecanic pot fi () A: Embolia pulmonar masiv B: Anevrism de aort ntrerupt C: Disecie de aort D: Ischemie de membre inferioare E: Edem pulmonar acut Vezi raspuns 37. *SOC10028+ Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte () A: Masajul cardiac intern B: Alternana a 30 de compresii toracice cu 6 insuflri C: Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minut D: Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minut E: Alternana a 30 de compresii toracice cu 2 insuflri Vezi raspuns 38. *SOC10029+ Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte urmtoarele () A: Intubaia oro-traheal ct mai rapid B: Eliberarea cilor aeriene C: Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut D: Notarea orei nceperii manevrelor de resuscitare E: Intubaia oro-traheal nu reprezint manevr imediat necesar Vezi raspuns 39. *SOC10030+ Urmtoarele reprezint manevre de resuscitare de baz () A: Respiraie gur la gur, gur la nas sau cu insufltor manual B: Intubaie oro-traheal i ventilaie mecanic ct mai precoce

C: Masaj cardiac extern 60 compresii pe minut D: Alternarea 30 compresii: 5 insuflri E: Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut Vezi raspuns 40. *SOC10031+ Referitor la TV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu declaneaz niciodat stopul cardiac B: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi frecvena cardiac rapid C: Exist cazuri de tahicardie ventricular cu ritm lent la o inim sntoas care prezint puine simptome D: Poate declana stop cardiac E: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi o funcie cardiac subadiacent alterat Vezi raspuns ace, bc, ae, abe, be, ac, ce, abd, abe, bcde 41. *SOC10032+ Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele situaii () A: n orice caz de resuscitare cardiorespiratorie B: HiperK confirmat C: HiperK suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizani de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice Vezi raspuns 42. [SOC10033] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 26-30 grade Vezi raspuns 43. *SOC10034+ Referitor la hipotermizarea terapeutic din resusucitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n asistol B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului Vezi raspuns 44. *SOC10035+ Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV

B: Se realizeaz protejarea creierului C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Rcirea se face timp de 48 ore Vezi raspuns 45. *SOC10036+ Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevrate afirmaiile () A: Dac se presupune c FV a aprut de mai mult de 4 minute se administreaz un SEE de 150 J monofazic B: Dup administrarea de SEE nu este necesar reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac extern C: Adrenalina este singura catecolamin administrat n caz de asistolie D: La administrarea de adrenalin n caz de asistolie se poate administra i amiodaron E: n caz de stop cardio-respirator prin FV care nu rspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalin pentru a restabili tonusul arterial Vezi raspuns 46. [SOC10037] Referitor la resuscitarea stopului cardio-circulator sunt false afirmaiile () A: Lidocaina esre recomandat ca tratament antiaritmic B: Scopul administrrii de adrenalin n FV neresponsiv la SEE este de a restabili tonusul arterial C: Administrarea de adrenalin este nsoit de administrarea de atropine n asistolie D: Amiodarona se administreaz n asistolie E: Singura catecolamin administrat este adrenalina Vezi raspuns 47. [SOC10038] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate afirmaiile urmtoare () A: Este singura catecolamin indicat B: Are aciune batmotrop negativ C: Are aciune batmotrop pozitiv D: Este vasodilatatoare E: Este vasopresiv Vezi raspuns 48. *SOC10039+ Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate urmtoarele () A: Are aciune batmotrop pozitiv B: Are aciune vasopresiv susceptibil de a reinstala presiunea diastolic C: Poate fi administrat n asociere cu 3 mg de atropin D: Asistolia este singura indicaie de administrare a adrenalinei E: Doza iniial este 1 mg iv Vezi raspuns 49. *SOC10040+ Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt false afirmaiile () A: Ritmul cardiac recuperat dup injectarea de adrenalin este aproape ntotdeanua FV B: Reanimarea stopului cardiac se ntrerupe dac este neresponsiv la 15 minute de la iniierea

manevrelor de resuscitare C: Masajul cardiac se face intermitent n cazul n care pacientul este ventilat mecanic D: Masajul cardiac se realizeaz continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanic E: Ritmul cardiac recuperat dup administarea de adrenalin este cel mai frecvent un ritm sinusal Vezi raspuns 50. [SOC10041] n caz de asistolie adrenalina se administreat astfel () A: Dac nu exist abord venos se administreaz intratraheal B: Doza iniial administrat iv este de 4mg C: Doza de administrare intratraheal este 5-10 mg diluat n 10 ml soluie salin D: Odat administrat adrenalina via intratraheal nu necesit insuflri multiple E: Repetarea de 1 mg de adrenalin la 4 minute Vezi raspuns bcde, acd, cde, abcd, ce, acd, ace, abe, abc, ace 51. *SOC10042+ Amiodarona administrat n resuscitarea prin FV are urmtoarele caracteristici () A: Doza iniial este de 150 mg B: Doza iniial este de 300 g C: Bolusul este urmat de administrarea cu sering automat D: Se poate administra intratraheal E: Doza iniial este 300 mg Vezi raspuns 52. [SOC10046+ Privind ocul hipovolemic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Debitul cardiac crete B: Scade presiunea cardiac C: Scade postsarcina cardiac D: Crete aportul de oxigen tisular E: Scade volumul sanguin circulant Vezi raspuns 53. [SOC10047+ Privind ocul hipovolemic sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete presarcina cardiac C: Scade aportul de oxigen tisular D: Scade presarcina E: Scade debitul cardiac Vezi raspuns 54. [SOC10048+ Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt urmtoarele () A: Stimularea parasimpaticului B: Stimularea simpaticului C: Inhibarea simpaticului D: Vasoconstricie E: Tahicardie Vezi raspuns

55. [SOC10049] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt () A: Stimularea simpaticului B: Bradicardie cu creterea extraciei de oxigen la nivel tisular C: Tahicardie D: Inhibarea simpaticului E: Stimularea parasimpaticului Vezi raspuns 56. *SOC10050+ Urmtoarele reprezint mecanisme adaptative n ocul hipovolemic () A: Stimularea parasimpaticului B: Vasoconstricie C: Vasodilataie D: Tahicardie E: Stimularea simpaticului Vezi raspuns 57. *SOC10052+ Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false urmtoarele () A: Crete prencrcarea cardiac B: Atingerea cardiac este inconstant C: Vasoconstricie periferic D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice E: Vasodilataie masiv Vezi raspuns 58. *SOC10053+ Privind ocul anafilactic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Mecanismul patologic este vasconstricia masiv B: Mecanismul patologic este vasodilataia masiv C: Mecanismul adaptativ - stimulare parasimpatic D: Eficiena stimulrii simpatice este crescut E: Eficiena stimulrii simpatice este sczut Vezi raspuns 59. *SOC10054+ Urmtoarele afirmaii privind ocul anafilactic sunt false () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Mecanism patologic - vasoconstricie masiv C: Mecanism adaptativ - inhibarea simpaticului D: Mecanism adaptativ - stimularea simpaticului E: Mecanism adaptativ - stimularea parasimpaticului Vezi raspuns 60. *SOC10055+ Enumerai semnele clinice ale ocului () A: Tahicardie B: Marmorare C: Scderea timpului de recolorare cutanat (mai ales la copii)

D: Poliurie E: Oligurie Vezi raspuns ce, acd, cde, bde, ac, bde, ac, acd, abce, abe 61. *SOC10056+ Polipneea care apare n cadrul sepsisului poate avea urmtoarele cauze () A: Acidoz metabolic B: Stimulare parasimpatic C: Afectare pulmonar D: Stimularea simpaticului E: Inhibarea simpaticului Vezi raspuns 62. *SOC10057+ Semne biologice care pot aprea n starea de oc pot fi () A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L) B: Hipoxie n caz de detres respiratorie C: Colestaz hepatic i citoliz apar ntotdeauna D: Coagulare intravascular diseminat E: Acidoz metabolic Vezi raspuns 63. *SOC10058+ Acidoza metabolic cu gaur anionic din cadrul strii de oc apare n () A: Insuficiena respiratorie B: Hiperlactacidemie C: Insuficiena renal D: Traumatism E: Hipolactacidemie Vezi raspuns 64. *SOC10059+ Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc () A: Hipoxia nu poate aprea B: Citoliz hepatic C: Coagularea intravascular diseminat D: Insuficiena renal funcional E: Colestaza hepatic - n mod constant Vezi raspuns 65. *SOC10060+ n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile urmtorilor parametri () A: Leucocitelor B: Trombocitelor C: D-dimeri D: Fibrinogen E: Monocite Vezi raspuns

66. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate () A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie C: Oxigenoterapie D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie E: Ventilaie mecanic n unele cazuri Vezi raspuns 67. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false () A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie B: Sond urinar C: Oxigeno-terapia nu este necesar D: n unele cazuri ventilaie mecanic E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie Vezi raspuns 68. *SOC10063+ Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu () A: Cristaloizi (glucoz) B: Coloizi (hidroxietilamidon) C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic E: Concentrat trombocitar n caz de anemie Vezi raspuns 69. *SOC10064+ Repleia volemic din oc se poate face cu () A: Albumina - n anumite cazuri B: Cristaloizi (ser fiziologic) C: Coloizi (glucoza) D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic E: Cristaloizi (hidroxietilamidon) Vezi raspuns 70. *SOC10065+ Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu () A: Noradrenalin B: Dopamine C: Ser fiziologic D: Coloizi E: Adrenalin Vezi raspuns acd, bde, bc, bcd, bcd, cde, acc, bcd, abd, abe 71. [SOC10066] Tratamentul vasopresor se poate administra n caz de () A: Hipotensiune neresponsiv la umplere volemic B: Nu se poate administra dect dup repleia volemic C: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=40 mmHg

D: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=60 mmHg E: Nu se administreaz niciodat Vezi raspuns 72. [SOC10067] Referitor la administrarea de corticoizi n cadrul ocului sunt adevrate urmtoarele () A: Se administreaz n doze mari B: Sunt indicate n caz de oc septic rezistent la vasopresoare C: Sunt indicate n prima or D: Necesit tratament specializat E: Se administreaz pentru a compensa insuficiena renal funcional Vezi raspuns 73. [SOC10068] Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in: () A: dobutamina de prima intentie B: dopamina de prima intentie C: adrenalina de prima intentie D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina Vezi raspuns 74. [SOC10069] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul etiologic al socului sunt adevarate: () A: revascularizarea miocardica de urgenta in caz de infarct miocardic B: plasarea unei contrapulsatii intraaortice C: antibioterapie ideal in intervalul primelor 24 de ore D: antibioterapie ideal in intervalul primei ore E: in caz de soc septic antibioterapia e inutila Vezi raspuns 75. [SOC10070] Tratamentul socului anafilactic include: () A: eliminarea alergenului B: adrenalina in bolus intravenos de 0,1 mg, pentru o presiune arteriala >=65 mmHg C: repetatarea bolusului la fiecare minut daca hipotensiunea reapare D: perfuzie intravenoasa continua cu adrenalina daca hipotensiunea persista dupa bolusuri repetate E: 1 mg adrenalina intramuscular, in absenta caii venoase Vezi raspuns 76. [SOC10071] Urmatoarele afirmatii despre tahicardia ventriculara sunt adevarate: () A: nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante B: declanseaza intotdeauna stopul cardiac C: exista cazuri de TV care prezinta putine simptome D: TV cu ritm lent declanseaza stopul cardiac E: TV si functie cardiaca subiacenta alterata declanseaza stopul cardiac

Vezi raspuns 77. [SOC10072] Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate: () A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac B: asistolia este cel mai sumbru prognostic C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic Vezi raspuns 78. *SOC10073+ Adrenalina se administreaz n caz de () A: inlocuire a perechii noradrenalin + dobutamin n unele cazuri B: oc anafilactic C: SDRA D: oc septic E: Stop cardiac Vezi raspuns 79. [SOC10074] Tratamentul adjuvant cu corticoizi n starea de oc () A: Este indicat n ocul hipovolemic B: Nu este indicat n prima or C: Este indicat n ocul anafilactic D: Este indicat n caz de oc septic rezistent la vasopresoare E: Este indicat n doze mici Vezi raspuns 80. [SOC10075+ Tratamentul inotrop pozitiv al ocului include () A: Digoxin B: Dopamin C: Dobutamin D: Noradrenalin E: Adrenalin Vezi raspuns ac, bde, ad, abd, abcd, ace, abcd, abe, bde, ce 81. *SOC10076+ Tratamentul nonspecific al strii de oc include () A: Albumin n caz de hipoalbuminemie B: Coloide i.v. C: Cristaloide i.v. D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizarea n secia de reanimare Vezi raspuns 82. *SOC10077+ Reprezint semne biologice n starea de oc () A: Hiopoxie n SDRA B: Citoliz i colestaz hematic

C: Insuficien renal funcional D: Acidoza metabolic cu gol anionic sczut E: Hiperlactatemie venoas Vezi raspuns 83. *SOC10078+ Semne clinice n starea de oc sunt () A: Tahicardie B: Hipoxie n SDRA C: Oligurie cu excepia acidocetozei diabetice i administrrii de diuretice D: Scderea debitului cardiac E: Creterea timpului de recolorare cutanat Vezi raspuns 84. *SOC10079+ Mecanismele patologice ale ocului hipovolemic includ () A: Scderea extragerii oxigenului prin esuturile periferice B: Creterea prencrcrii cardiace C: Scderea debitului cardiac D: Scderea prencrcrii cardiace E: Scderea volumului sanguin circulant Vezi raspuns 85. [SOC10086] n stopul prin asistolie se administreaz adrenalin () A: 5-10 mg n 50 ml soluie salin intra-traheal B: 5-10 mg n 10 ml soluie salin intra-traheal C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute E: 50-100 micrograme diluat n 10 ml soluie salin intra-traheal Vezi raspuns 86. *SOC10087+ Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare se ia n funcie de () A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism E: Condiiile subiacente Vezi raspuns 87. *SOC10088+ Hipotermia terapeutic este caracterizat de () A: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore B: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral C: Este indicat dup recuperarea din disociatie electro-mecanic D: Este indicat dup recuperarea din asistolie E: Este indicat dup recuperarea din FV Vezi raspuns

88. *SOC10089+ Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat se recomand n, cu excepia () A: Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice B: Stop cardiac din intoxicatia cu digitale C: Hiperkaliurie D: Hipernatriemie E: Hiperkaliemie Vezi raspuns 89. [SOC10090] Despre stopul cardio-circulato, urmtoarele sunt adevrate () A: Disocierea electromecanic se ntlnete n embolia pulmonar masiv B: Doar 21% din pacieni prezint asistolie C: TV declaneaz ntodeauna stop cardiac D: FV declaneaz ntotdeauna stop cardiac E: Principala cauz este infarctul miocardic Vezi raspuns de, abc, ace, cde, bc, ace, abe, bcd, ade

Tromboza venoas profund i embolia pulmonar

1. *TEP10004+ Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu excepia (pg. 211) A: Polipneea B: Hemoptizia C: Bradicardia D: Durerea toracic E: Sincopa Vezi raspuns 2. *TEP10008+ Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de (pg. 213) A: Recidiva accidentului tromboembolic B: Neoplazie evolutiv C: Deficit de antitrombin D: n absena unui factor favorabil E: n prezena unui factor favorabil reversibil Vezi raspuns 3. *TEP10010+ Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu (pg. 213) A: Insuficiena cardiac stng cronic B: Angina pectoral stabil C: Tamponada pericardic D: ocul toxico-septic controlat terapeutic E: Cordul pulmonar cronic compensat Vezi raspuns

4. *TEP10011+ Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar (pg. 213) A: Tablou cardiac stng acut B: Dilatare major a cavitii drepte C: Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile D: Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile E: Hipertrofia marcat a septului interventricular Vezi raspuns 5. [TEP10012] Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii (pg. 214) A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial B: Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc D: Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic Vezi raspuns 6. [TEP10013] "Pulsul catarator al lui Mahler"apare intr-una din urmatoarele afectiuni: (pag.210) A: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare B: embolia pulmonara C: tromboza venoasa profunda D: ischemia acuta a membrelor E: insuficienta cardiaca Vezi raspuns 7. [TEP10014] Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt urmtoarele, cu o excepie () A: Edemul gambei B: Cordon venos dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci E: Edem inflamator Vezi raspuns 8. [TEP10015] Nu face parte din semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Durere provocat la nivelul gambei E: Subfebrilitate Vezi raspuns 9. [TEP10016] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale, cu excepia () A: Bradicardie B: Tahicardie

C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Tahicardie clasic progresiv E: Subfebrilitate Vezi raspuns 10. [TEP10018] Tratamentul trombozei venoase profunde necesit spitalizare n urmtoarele condiii, cu excepia (pg. 210) A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv venos sever C: n caz de insuficien renal sever D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee Vezi raspuns c, c, c, b, c, c, d, e, a, e 11. *TEP10019+ Indicaiile profilaxiei antitrombotice sunt urmtoarele, cu excepia () A: Vrsta pacientului > 75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ Vezi raspuns 12. *TEP10020+ Indicaiile proflaxiei antitrombotice pot fi, cu excepia () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non-endoscopic C: Pacieni ortopedici operai pe coloana vertebrala i membrele inferioare D: Toi pacienii ortopedici internai n spital E: Pacienii operai n chirurgia oncologic Vezi raspuns 13. *TEP10021+ Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg. 211) A: Dispnee B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 2 Vezi raspuns 14. *TEP10022+ Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi, cu excepia () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii

D: Sincop E: Com - apare ntotdeauna Vezi raspuns 15. *TEP10023+ Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: Aspect de S1Q3 D: Bloc de ramur dreapt E: Devierea la dreapta a complexului QRS Vezi raspuns 16. *TEP10024+ Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri, cu excepia () A: Hipertransparen B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurit Vezi raspuns 17. *TEP10025+ Dintre factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells nu fac parte () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecvena cardiac < 100 bpm D: Hemoptizie E: Frecvena cardiac > 100 bpm Vezi raspuns 18. *TEP10026+ Referitor la mijloacele de diagnostic ele emboliei pulmoare sunt adevrate, cu excepia () A: O valoare a D-dimerilor < 500 micrograme/dl este sigur predictiv negativ B: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate n amonte de arterele sub-segmentare C: Scintigrafia pulmonar de ventilaie-perfuzie evideniaz un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaie D: Ecografia venoas a membrelor inferioare este utilizat mai puin frecvent n algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonare E: Angiografia pulmonar evideniaz un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare Vezi raspuns 19. *TEP10028+ Anticoagularea n tromboza venoas profund se face cu () A: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv B: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv

C: Heparina nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi iv D: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv E: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv Vezi raspuns 20. *TEP10066+ Investigaia de prim intenie n caz de probabilitate crescut de embolie pulmonar este: () A: Eco Doppler al membrelor inferioare B: Angio CT spiral al arterelor pulmonare C: scintigrafie pulmonar ventilaie/perfuzie D: angiografie pulmonar E: D-dimerii Vezi raspuns d, b, e, a, e, e, c, c, b, b 21. *TEP10077+ n suspiciunea de tromboz venoas profund, dac D-Dimerii sunt negativi atunci se procedeaz la () A: Scintigrafie ventilatie-perfuzie B: Diagnosticul este exclus C: Angiografie pulmonara D: Angio-CT E: Eco-doppler venos al MI Vezi raspuns 22. [TEP10078] Scorul Wells include (pg. 215) A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Antecedente de embolie pulmonar 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1,5p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p Vezi raspuns 23. [TEP10079] Diagnosticul emboliei pulmonare masive NU include () A: Se vor caut hiperlactemie i insuficiena renal funcional pentru bilanul strii de oc B: Nu se vor doza D-Dimerii C: ETT va pune n eviden un tablou cardiac drept acut D: Diagnosticul se confirm prin angioscanner E: Aspect S1Q3 nu apare niciodat pe ECG din cauza agravrii rapide Vezi raspuns 24. [TEP10080] Cutarea unei trombofilii se realizeaz prin, cu excepia () A: Cutarea sindromului antifosfolipidic B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, proteina C, proteina S

Vezi raspuns 25. *TEP10081+ Tratamentul anticoagulant dup un prim accident tromboembolic dureaz, cu excepia: () A: Pe via la cei cu anticoagulant lupic B: 3-6 luni n absena factorilor favorabili C: Pn la dispariia neoplaziei n caz de neoplazie evolutiv D: Pe via n caz de recidiv E: 6 luni n absena riscului de sngerare Vezi raspuns 26. *TEP10082+ Investigaiile utile n diagnosticul emboliei pulmonare NU includ () A: Ecografie transesofagian B: Ecografie venoas a membrelor inferioare C: Scintigrafie pulmonar de ventilaie-perfuzie D: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare E: Dozajul D-dimerilor Vezi raspuns 27. *TEP10083+ Semnul lui Westermarck nseamn () A: Pleurezia B: Atelectazia n band C: Supraelevaia domului pleural D: Opacitatea triunghiular pe fond pleural E: Hipertransparena unui cmp pulmonar Vezi raspuns 28. *TEP10084+ Beneficiaz de tratament antitrombotic preventiv pacienii ce sufer urmtoarele intervenii chirurgicale, cu excepia () A: toracic B: ortopedic a membrelor superioare C: urologic non-celioscopic D: digestiv non-endoscopic E: oncologic Vezi raspuns 29. [TEP10085] Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde NU este caracterizat prin () A: Prima doz de anticoagulante orale se va administra din prima zi B: n caz de probabilitate mare, debutul anticoagularii se face naintea diagnosticului de certitudine C: Fondaparinux 5 mg/zi la pacienii ntre 50-100kg D: LMWH enoxaparin 100 UI/kg/12 ore E: Heparina nefractoinat in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi n perfuzie continu Vezi raspuns 30. *TEP10086+ Nu a fost gsit etiologia imediat dup episod n accidentele tromboembolice n: ()

A: 20% cazuri B: 30% cazuri C: 70% cazuri D: 50 % cazuri E: 10% cazuri Vezi raspuns b,e, e, c, d,, a, e,b, c, d, 31. [TEP10002] Evaluarea riscului se realizeaza in prezenta sau absenta a trei criterii ,care sunt : (pag.212) A: hipotensiunea arteriala B: hipertensiunea arteriala C: disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C Vezi raspuns 32. *TEP10003+ Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund (pg. 210) A: Febra ridicat (39 40 grade), n platou B: Tahicardia cu aspect progresiv C: Durerea de-a lungul traiectului venos D: Pastrarea capacitii de balans a gambei E: Existena unui cordon venos dur Vezi raspuns 33. *TEP10005+ n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate relev (pg. 211) A: O atelectazie n band B: Existena unei pleurezii C: Opacifierea unui cmp pulmonar D: Supraelevaia domului pleural E: O opacitate triunghiular pe fond pleural Vezi raspuns 34. *TEP10006+ Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de (pg. 212) A: Dozajul D-dimerilor B: Scintigrafia pulmonar de ventilaie - perfuzie C: Troponina I sau C cardiac D: Peptidul natriuretic de tip B (BNP) E: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare Vezi raspuns 35. *TEP10007+ n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu (pg. 212) A: Acid acetilsalicilic

B: Heparina nefracionat C: Heparin cu mas molecular mic D: Oxigenoterapie E: Clopidogrel Vezi raspuns 36. [TEP10009] n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii: (pg. 213) A: Hemogram complet B: Dozarea antitrombinei C: Determinarea indicelui de protrombin D: Dozarea factorului VIII E: Dozarea hemocisteinemiei Vezi raspuns 37. *TEP10029+ Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Cordon venos dur E: Edem inflamator Vezi raspuns 38. [TEP10030] Semnele locale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Edem gambier pufos, alb B: Cordon venoas dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci E: Edem inflamator Vezi raspuns 39. *TEP10031+ Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale ca () A: Bradicardie B: Tahicardie C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Nu apare niciodat febr E: Subfebrilitate Vezi raspuns 40. [TEP10032] Diagnosticul trombozei venoase profunde presupune () A: n caz de probabilitate crescut se dozeaz D-dimeri B: Ecografia Doppler negativ nu exclude diagnosticul C: n caz de probabilitate sczut se dozeaz D-dimeri D: Un rezultat negativ al dozrii de D-dimeri exclude diagnosticul

E: Ecografia Doppler este obligatorie n cazul unui test pozitiv de D-dimeri Vezi raspuns ace, bce, abde, abe, bc, bde, abc, be, bce, cde 41. *TEP10033+ n tratamentul trombozei venoase profunde este necesar internarea n spital n urmtoarele cazuri () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv sever C: n caz de insuficien renal uoar D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee Vezi raspuns 42. *TEP10034+ n urmtoarele cazuri este necesar spitalizarea pentru tratamentul trombozei venoase profunde () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obsructiv venos sever C: Nu necesit spitalizare niciodat D: Dac nu este posibil ngrijirea la domiciliu E: n caz de risc hemoragic Vezi raspuns 43. [TEP10035] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se poate realiza astfel () A: Se ncepe din momentul punerii diagnosticului de certitudine B: Cu heparin nefracionat - doz iniial de 50 UI/kg C: Doza de heparin nefracionat n perfuzie continu iv este de 1000 UI/kgc/h D: Doza de heparin nefracionat adminstrat n perfuzie continu este de 500 UI/kgc/h E: Administrarea de heparin nefracionat necesit dozarea de aPTT Vezi raspuns 44. *TEP10036+ Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se face cu () A: Administrarea de heparin nefracionat se face iniial cu un bolus de 80 UI/kg B: Necesit meninerea de APTT de 1.5-3.5 n cazul administrrii de heparin nefracionat C: Administrarea de heparin fracionat cu greutate molecular mic dac cleareace-ul creatininei este < 30ml/min D: Administrarea de enoxaparin E: Administrarea de tinzaparin Vezi raspuns 45. *TEP10037+ O anticoagulare eficient n tromboza venoas profund se poate face cu () A: Heparin nefracionat B: Heparin cu greutate molecular mic C: Inhibitor selectiv al factorului IXa D: Inhibitor selectiv al factorului X E: Inhibitor selectiv al factorului Xa Vezi raspuns

46. [TEP10038] Doza de fondaxaparin este () A: La o greutate de 50-100 kg 7,5 mg/24 ore sc B: La o greutate de <50 kg 7,5 mg/24 ore sc C: Doza nu depinde de clearence-ul creatininei D: La o greutate de 50-100 kg 7.5 mg/24 ore iv E: La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore sc Vezi raspuns 47. *TEP10039+ Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevrate urmtoarele () A: Durata total este de 1 lun B: Durata total este de 3 sptmni C: Tratamentul cu anticoagulante orale poate incepe din prima zi D: Tratamentul cu heparin sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea cu anticoagulante orale cnd se atinge un INR optim la dou determinri E: Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puin 3 luni Vezi raspuns 48. [TEP10040] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu () A: Exclusiv medicamentos B: Exclusiv prin metode mecanice C: Mobilizare precoce postoperatorie D: Heparine cu greutate molecular mic E: Fondaparinux Vezi raspuns 49. [TEP10041] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face prin urmtoarele metode () A: Exlcusiv medicamentos B: Cu heparin nefracionat n caz de clearence al creatininei > 30ml/min C: Cu heparin cu greutate molecular mic n caz de clearence al creatininei < 30ml/min D: Fondaparinux (arixtra 2,5 mg/24 ore) sc E: Heparin calcic Vezi raspuns 50. *TEP10043+ Urmtoarele reprezint indicaii ale profiaxiei antitrombotice sunt () A: Vrsta pacientului>75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mielo-

proliferativ Vezi raspuns abd, abde, ae, ade, abe, ae, cde, cde, de, acde 51. *TEP10044+ Indicaiile profilaxiei antitrombotice pot fi () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non endoscopic C: Chirurgie ortopedica a membrelor inferoiare si coloanei vertebrale D: Toi pacienii internai n spital E: Pacieni operai n chirurgia ambulatorie Vezi raspuns 52. *TEP10045+ Urmtoarele sunt semne clinice de embolie pulmonar () A: Dispnee B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 1 Vezi raspuns 53. [TEP10046] Pot fi semne clinice de tromboembolism () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii D: Sincopa nu poate aprea niciodat E: Coma - apare ntotdeauna Vezi raspuns 54. *TEP10047+ Care din urmtoarele pot fi semne clinice de trombembolism () A: Asocierea ntotdeauna a semnelor de tromboz venoas profund B: ntrirea zgomotului 2 n focarul pulmonarei C: Febra D: Simptome congestive cardiace stngi E: Durere toracic Vezi raspuns 55. *TEP10048+ Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: BRS D: BRD E: Devierea la stnga a complexului QRS Vezi raspuns 56. *TEP10049+ n caz de embolie pulmonar pot apare urmtoarele modificri ECG () A: BRD

B: Devierea la dreapta a QRS C: Unde T negative n V1-V3 D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare E: Tahicardie sinusal Vezi raspuns 57. *TEP10050+ Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri () A: Nu poate fi niciodat normal B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurita Vezi raspuns 58. *TEP10051+ Rx pulmonar poate prezenta urmtoarele n caz de embolie pulmonar () A: Pleurezie B: Hipertransparena unui cmp pulmonar C: Atelectazia n band D: Nu pot exista imagini radiologice sugestive de embolie pulmonar E: Pahipleurita Vezi raspuns 59. *TEP10052+ Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecven cardiac < 200 bpm D: Hemoptizie E: Frecven cardiac > 100 bpm Vezi raspuns 60. *TEP10053+ Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar din scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedentele de embolie pulmonar nu reprezint un factor de risc C: Semne clinice de tromboz venoas profund D: Tuse E: Frecvena cardiac > 60 bpm Vezi raspuns abc, acd, abc, bce, bd, abce, bcd, abc, abde, ac 61. [TEP10054] Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi () A: Ecocardiografia B: Dozare D-dimeri C: Angio-CT spiralat D: RMN E: Rx pulmonar este singura metod diagnostic Vezi raspuns

62. *TEP10055+ Examene paraclinice care vizeaz gravitatea trombembolismului pulmonar sunt () A: Troponina I cardiac B: Troponina C cardiac C: PCR D: VSH E: BNP Vezi raspuns 63. *TEP10056+ Enumerai cele 3 criterii de evaluare a riscului tromboembolismului pulmonar () A: Hipotensiunea arterial B: Bradicardia C: Afectarea miocardic susinut de o cretere a troponinei I sau C D: Disfuncie cardiac dreapt E: HTA Vezi raspuns 64. [TEP10057] Durata urmrii tratamentului anticoagulant dup un prim accident trombembolic este de () A: n absena unui factor favorabil 3-6 luni B: n caz de neoplazie 1 an C: Tratament pe via n caz de deficit de proteina S D: n prezena unui factor favorabil reversibil 6 luni E: Tratament pe via n caz de deficit de proteina C Vezi raspuns 65. *TEP10058+ Tratamentul anticoagulant pe via n caz de existena unui prim episod de embolie pulmonar se face n urmtoarele cazuri cu excepia () A: Prezena anticoagulantului lupic B: Deficit de protrombin C: Deficit de factor V D: Deficit de proteina S E: Deficit de proteina C Vezi raspuns 66. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii () A: Factor XI B: Factor V Leiden C: Homocisteinemie D: Sindrom antifosfolipidic E: Factorul X Vezi raspuns 67. *TEP10060+ Referitor la embolia pulmonar masiv sunt adevrate afirmaiile () A: Apare atunci cnd este obstrucionat mai mult de 30-50% din patul vascular

B: Semnul clinic special este stare de oc cu o presiune arterial sistolic < 110 mmHG C: Diagnosticul diferenial se face cu tamponada cardiac D: Ecografia cardiac sugereaz dilataia major a cavitilor drepte E: Vizualizarea trombilor la nivelul cavitilor drepte apare ntotdeauna Vezi raspuns 68. [TEP10061] Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde () A: Nu necesit spitalizare n reanimare B: 2 ci venoase periferice C: Oxigenoterapie cu debit mic D: Intubaie i ventilaie mecanic n caz de hipoxemie sever E: Expansiune volemic de prim intenie Vezi raspuns 69. *TEP10062+ Enumerai substanele care se administreaz n caz de neresponsivitate la expansiunea volemic a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive () A: Dobutamin 10 micrograme/kg/minut B: Noradrenalin C: Dobutamin 5 micrograme/kg/or D: Noradrenalin 0,5 mg/h E: Dobutamin 5 micrograme/kg/minut Vezi raspuns 70. [TEP10063] Referitor la tromboliza intravenoas din cadrul emboliei pulmonare masive sunt adevrate afirmaiile () A: Este indicat n emboliile pulmonare confirmate, cu stare de oc B: Se poate face cu alteplaz, urmat de o soluie de anticoagulare eficient C: Se face cu alteplaz, neurmat de un tratament anticoagulant ulterior D: Nu este indicat n formele fr hipotensiune arterial E: Nu necesit confirmarea formal probabil a diagnosticului Vezi raspuns bc, abe, acd, ace, bc, bcd, acd, bde, bde, abd 71. [TEP10064+ n tromboza venoas profund sunt adevrate urmtoarele informaii legate de trecerea la anticoagulantele orale: () A: prima doz se administreaz ncepnd cu prima zi B: INR-ul int este 2-3 C: LMWH sau inhibitorul factorului Xa se va opri dup cel puin 5 zile de tratament concomitent cu doi ageni anticoagulani D: aPTT este de 1,5-2,5 ori mai mare dect valoarea normal E: Cl creatininei peste 30ml/min Vezi raspuns 72. *TEP10065+ Semnele funcionale n TVP sunt: () A: durere n gamb spontan sau provocat B: pulsul crtor al lui Mahler

C: semnul Homans D: cordon venos dureros E: pierderea capacitii de balans al gambei Vezi raspuns 73. [TEP10067] Spitalizarea unui pacient cu tromboza venoasa profunda se face doar in caz de: () A: context psihosocial, geografic sau medical, cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu B: localizare femurala C: sindrom obstructiv venos sever D: risc hemoragic E: insuficienta cardiaca severa Vezi raspuns 74. *TEP10068+ Scorul lui Wells include urmtoarele variante () A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Cancer 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p Vezi raspuns 75. *TEP10070+ Diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare se realieaz prin () A: Dozaj de factor Ixa B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, protein C, protein S Vezi raspuns 76. *TEP10071+ Tratamentului emboliei pulmonare dureaz () A: Pe via n caz de deficit de antitrombin B: Pe via n caz de neoplazie evolutiv C: Tratament prelungit n caz de recidiv D: 6 luni n prezena unui factor favorabil reversibil E: 3-6 luni n absena unui factor favorabil Vezi raspuns 77. *TEP10072+ Riscului in embolie pulmonar se evalueaz utiliznd urmtoarele criterii () A: Tromboza recurent a membrelor inferioare B: Afectarea miocardic C: Dispneea sever de repaus D: Disfuncia cardiac dreapt E: Hipotensiunea arterial Vezi raspuns

78. *TEP10073+ Evaluarea gravitii unei embolii pulmonarese realizeaz prin () A: BNP B: CPK C: Troponina C D: Troponina I E: D-Dimerii Vezi raspuns 79. *TEP10074+ Examinarile complementare n embolia pulmonar sunt caracterizate prin () A: Pe radiografia toracic poate aprea o opacitate triunghiular pe fond pleural B: n formele mai severe apare un unt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg C: Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonar D: Apar unde pozitive pe ECG n V1 V2 V3 E: n forme cu severitate redus gazometria arterial poate fi normal Vezi raspuns 80. [TEP10075] Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund este caracterizat prin () A: Se indic n caz de chirurgie ortopedic a membrelor superioare B: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acut C: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acut D: Se face cu 80 U/kg de heparin nefracionat E: Este contraindicat ridicarea din pat precoce dup operaie Vezi raspuns abc, ac, acd, de, bde, ace, bde, acd, ae, bc 81. *TEP10076+ n TEP, urmtoarele reprezint semne generale () A: Paloare B: Frison C: Subfebrilitate D: Semnul Homans E: Pulsul lui Mahler Vezi raspuns 82. *TEP10087+ Semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Cordon venos dur B: Durere spontan sau provocata la nivelul gambei C: Semnul Homans D: Perderea capacitaii de balans a gambei E: Durere de-a lungul traiectului venos Vezi raspuns ce, bce

Patologia vascular cerebral (accidente vasculare cerebrale hemoragice i ischemice) i meningian (hemoragia)
1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250) A: 20% B: 40% C: 50% D: 80% E: 75% Vezi raspuns 2. *AVC10003+ Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutata n caz de (pg. 252) A: AVC nsoit de febra, suflu de insuficien mitral sau aortic B: AVC cu cefalee i cervicalgie C: AVC si fibrilaie atrial D: AVC i cardiomiopatie dilatativ E: AVC i diabet zaharat decompensate Vezi raspuns 3. [AVC10004] Conform noii definitii in cazul unui AIT deficitul neurologic regreseaz n mai puin de: (pg. 253) A: 24 ore B: 30 minute C: 48 ore D: 1 or E: 72 ore Vezi raspuns 4. *AVC10005+ Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n (pg. 254) A: tromboz venoas cerebral B: infarctul transformat hemoragic C: infarctul lacunar multiplu D: infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv E: infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare Vezi raspuns 5. [AVC10006] n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l are (pg. 255) A: dipiridamolul B: clopidogrelul C: combinaia dipiridamol-aspirin

D: combinaia clopidogrel-aspirin E: aspirina Vezi raspuns 6. *AVC10015+ Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat pn la proba contrarie () A: Tumor cerebral B: Accident vascular cerebral C: Tromboflebit cerebral D: Encefalit E: Epilepsie Vezi raspuns 7. [AVC10016+ Diagnosticul diferenial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu () A: Hipoglicemia B: Infarctul miocardic C: Hematomul retroperitoneal D: Arteriopatia obliterant periferic E: Scleroza lateral amniotrofic Vezi raspuns 8. [AVC10017+ n practic, proporia dintre AVC ischemice i AVC hemoragice este urmtoarea () A: 80% hemoragice i 20% ischemice B: 80% ischemice i 20% hemoragice C: 50% ischemice i 50% hemoragice D: 99% ischemice i 1% hemoragice E: 99% hemoragice i 1% ischemice Vezi raspuns 9. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate () A: n emisferul dominant B: n bulbul rahidian C: Pontin bilateral D: Pontin unilateral E: Talamic bilateral Vezi raspuns 10. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei () A: Laterobulbare B: Pontine C: Pedunculare D: Talamice E: Emisferice Vezi raspuns d, a, d, ,d, e, b, a,b, c, a

11. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizeaz prin () A: Agnozie vizual B: Ataxie C: Hemiplegie masiv proporional D: Hipoestezie de aceeai parte cu leziunea E: Hiperpatie Vezi raspuns 12. *AVC10022+ n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat dac depete valoarea de: () A: 140/90 mmHg B: 220/120 mmHg C: 160/90 mmHg D: 135/85 mmHg E: 165/95 mmHg Vezi raspuns 13. *AVC10023+ Chirurgia carotidian (endarteriectomia) se recomand pentru profilaxia AVC n stenozele simptomatice care depesc () A: 50% B: 60% C: 70% D: 80% E: 90% Vezi raspuns 14. *AVC10024+ Principala cauz de infarct cerebral la subiecii sub 45 de ani este reprezentat de () A: Diabetul zaharat B: Hipertensiunea arterial C: Fumatul D: Cardiopatiile emboligene E: Disecia unei artere cervicale Vezi raspuns 15. *AVC10045+ Hemoragia meningian se definete prin () A: Prezena sngelui n spaiul subarahnoidian B: Prezena sngelui n spaiul subdural C: Prezena sngelui n spaiul peridural D: Prezena sngelui la nivel cerebral intraparenchimatos E: Prezena sngelui intramedular Vezi raspuns 16. *AVC10046+ Incidena hemoragiei meningiene nontraumatice este de () A: 1/100.000 B: 2/100.000

C: 3/100.000 D: 4/100.000 E: 5/100.000 Vezi raspuns 17. *AVC10047+ Hemoragia meningian nontraumatic este determinat de o ruptur de anevrism n urmtoarea proporie () A: Un caz din dou B: Dou cazuri din trei C: Trei cazuri din patru D: Patru cazuri din cinci E: Trei cazuri din cinci Vezi raspuns 18. *AVC10048+ Explorarea imagistic de prim intenie n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice este () A: Ecografie Doppler transcranian B: IRM cerebral C: Ecografie Doppler carotidian D: CT cerebral E: PET-CT Vezi raspuns 19. *AVC10049+ Orice cefalee cu debut brutal justific efectuarea de CT (sau chiar puncie lombar) de urgen deoarece este considerat a fi, pn la proba contrarie () A: Disecie arterial B: Hemoragie meningean prin ruptur de anevrism C: Tromboflebit cerebral D: Necroza pituitar E: Blocaj LCR Vezi raspuns 20. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251) A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral B: alexie in afectarea emisferului minor C: confuzie D: agnozie vizuala E: hemianopsie laterala omonima Vezi raspuns c, b, c, d, A, e, c,d, b, b, 21. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251) A: hemianopsie laterala omonina B: afectare a capsulei interne C: alexie D: agnozie vizuala

E: hiperpatie Vezi raspuns 22. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag 257) A: hiposemnal la CT B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza C: hipersemnal FLAIR D: hipodensitate spontana la CT E: hipersemnal in T2* Vezi raspuns 23. *AVC10090+ Trombozele venoase cerebrale au urmtoarele simptome sau semne, cu excepia () A: Deficite neurologice focale cu instalare subacut B: Deficite neurologice focale cu instalare acut C: Crize de epilepsie D: Cefalee E: Semn Claude-Bernard-Horner Vezi raspuns 24. [AVC10091] Trombozele venoase cerebrale NU sunt favorizate de () A: Boala Takayasu B: Boala Crohn C: Sindrom antifosfolipidic D: Post abortum E: Post partum Vezi raspuns 25. *AVC10092+ AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda NU afecteaz () A: Cerebelul B: Protuberanta C: Nucleii cenusii centrali D: Nucleii ventrali talamici E: Capsula intern Vezi raspuns 26. *AVC10093+ Ischemiile de origine ateromatoas se pot preveni prin urmtoarele terapii, cu excepia () A: Tratament anticoagulant pe termen lung B: Activitate fizic regulat C: Anti-HTA D: Statine E: Antiplachetare Vezi raspuns

27. *AVC10094+ Despre tratamentul trombolitic n AVC, sunt adevrate, cu excepia () A: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp B: Contraindicat n caz de tratament anticoagulant C: Contraindicat n caz de intervenie chirurgical recent D: Indicat n caz de infarct cerebral datnd de mai puin de 6 ore E: Trebuie instituit urgent Vezi raspuns 28. *AVC10095+ Managementul infarctelor cerebrale i AIT este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Tratament antidepresiv: psihoterapie i/sau medicamentos B: Meninerea unei poziii strict la orizontal pn la efectuarea examenului eco-Doppler C: Antiepileptice dac crizele sunt precoce D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil E: Tratament antiHTA, dac HTA > 185/110 mmHg Vezi raspuns 29. *AVC10096+ AIT nu este semnalizat prin () A: Hemianopsie lateral omonim B: Cecitate monocular tranzitorie C: Tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale D: Tulburri de limbaj E: Tulburri sfincteriene Vezi raspuns 30. *AVC10097+ Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia () A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical D: Poate determina cervicalgie E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral Vezi raspuns e, c,e, a, d, a, d, e, ,e, b 31. [AVC10098] Emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de () A: Endocardit B: Cardiomiopatie dilatativ C: Valv biologic D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient E: Fibrilaie atrial Vezi raspuns 32. *AVC10099+ Ateroscleroza are urmtorul factor de risc nemodificabil () A: Hipercolesterolemie B: Fumat C: Diabet

D: Sexul masculin E: HTA Vezi raspuns 33. *AVC10100+ Sindromul pseudobulbar este caracterizat, cu excepia () A: Tulburri de fonatie i deglutiie B: Tulburri sfincteriene C: Hipoestezie bilateral D: Rs i plns spasmodic E: Mers cu pai mici Vezi raspuns 34. [AVC10101] Sindromul locked-in este caracterizat, cu excepia () A: Starea de constien afectat B: Pstreaz doar clipitul pleoapelor i micrile verticale ale globilor oculari C: Secundar unui infarct protuberenial bilateral D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial Vezi raspuns 35. *AVC10102+ Sindromul Wallenberg NU este caracterizat de urmtoarea () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semnul Claude-Bernard-Horner C: Paralizia hemivalului D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifeei Vezi raspuns 36. [AVC10103] Infarctul sylvian profund este caracterizat de (pag.251) A: Hemiasomatognozie B: Hemiplegie masiv proporional C: Dispraxie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim Vezi raspuns 37. *AVC10104+ Infarctul sylvian complet este caracterizat de urmtoarea () A: Alexie B: Agnozie vizual C: Hipoestezie homolateral D: Hemianopsie lateral omonim E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial Vezi raspuns 38. *AVC10105+ Managementul n urgen al AVC-urilor NU este caracterizat ()

A: Kinetoterapie precoce B: Combaterea HTA C: Corectarea glicemiei i oxigenoterapie dac saturaia < 92% D: Tratament anticoagulant E: Imagistica cerebral de urgen Vezi raspuns 39. *AVC10106+ Sindromul de emisfer cerebral minor se defineste prin urmtoarele cu exceptia: (pag 251) A: hemineglijen B: hemiasomatognozie C: anosodiaforie D: anosognozie E: hipoestezie contralateral Vezi raspuns 40. *AVC10107+ n infarctele cerebrale la subiecii<45 de ani, nu se gasete cauza n proporie de : (pag 252) A: 10% B: 20% C: 15% D: 25% E: 5% Vezi raspuns c, d, c, a, a, b. D, d, e, c 41. *AVC10110+ n profilaxia secundar din infarctul cerebral, obiectivul administrarii de statine este: (pag 255) A: LDL < 1g/l B: LDL <2g/l C: LDL >1g/l D: LDL <= 1.5g/l E: Nivelul LDL nu este important Vezi raspuns 42. *AVC10112+ Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este FALS ? () A: 80% dintre AVC sunt ischemice B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului cerebral la tnr D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie izolat E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral Vezi raspuns 43. [AVC10007] n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine) (pg. 253) A: msurarea tensiunii arteriale

B: corectarea glicemiei C: repausul la orizontal n pat D: CT craniu E: RMN craniu Vezi raspuns 44. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifest prin (pg. 251) A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B: sindrom frontal C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major D: agnozie vizual E: hemianopsie lateral omonim Vezi raspuns 45. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251) A: sindrom altern B: secundar infarctului protuberanial bilateral C: secundar ischemiei latero-bulbare D: secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar E: secundar ischemiei capsulei interne Vezi raspuns 46. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta n (pg. 252) A: rs i plns spasmodic B: sindrom cerebelos bilateral C: tulburari de fonaie i deglutiie D: crize epileptice E: demen Vezi raspuns 47. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252) A: la originea infarctelor lacunare B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D: generatoare de emboli cerebrale E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat Vezi raspuns 48. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-traumatice sunt: () A: Combaterea hipotensiunii B: Combaterea edemului C: Combaterea hiperglicemiei D: Combaterea hipertermiei E: Combaterea hipertensiunii

Vezi raspuns 49. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261) A: nistagmus rotator B: mers cu pasi mici C: hemiasomatognozie D: tulburari sfincteriene E: deteriorare cognitiva Vezi raspuns 50. *AVC10025+ Infarctul sylvian total se caracterizeaz prin: (pag.251) A: Semne de aceeai parte cu leziunea B: Afazie dac este afectat emisferul minor (nondominant) C: Deficit senzitivo-motor masiv i proporional D: Hemianopsie lateral omonima E: Tulburare de cotien indiferent de mrimea infarctului Vezi raspuns a, d, de, ace, acd, ace, ace, bcde, bde, cd 51. *AVC10026+ Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizeaz prin () A: Deficit motor crural B: Sindrom cerebelos C: Afazie/apraxie D: Deficitul este controlateral leziunii E: Sindrom frontal Vezi raspuns 52. *AVC10027+ Sindroamele alterne, reprezint () A: Semne de afectare a trunchiului cerebral B: Afectare senzitiv sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii C: Afectarea senzitiv sau motorie pe hemicorpul de aceeai parte cu leziunea D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlateral cu leziunea E: Afectarea nervilor cranieni de aceeai parte cu leziunea Vezi raspuns 53. *AVC10028+ Sindromul pseudobulbar se caracterizeaz prin () A: Fonaie normal B: Mers cu pai mici C: Deglutiie normal D: Rs i plns spasmodic E: Sindrom piramidal bilateral Vezi raspuns 54. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt () A: Boli ale venelor mici B: Disecia aortei toracice

C: Efortul fizic moderat D: Ateroscleroza E: Embolii cardiogene Vezi raspuns 55. *AVC10030+ Factorii de risc pentru ateroscleroz sunt () A: Hipotensiunea arterial B: Fumatul C: Diabetul insipid D: Hipercolesterolemia E: Vrsta tnr Vezi raspuns 56. *AVC10031+ Despre CT cerebral n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu este indicat B: Iniial normal C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de difereniere a substanei albe de cea cenuie) D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens E: Hipersemnal pe secvenele FLAIR la cteva ore de la ischemie Vezi raspuns 57. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi () A: Cecitate monocular tranzitorie B: Tulburri de limbaj (afazie) C: Hemianopsie lateral omonim D: Ataxie cerebeloas E: Incontinena sfincterian Vezi raspuns 58. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterial se localizeaz cu predilecie (pg. 257) A: Cortical B: Subcortical C: n nucleii centrali D: Capsula intern E: Centrul semioval Vezi raspuns 59. *AVC10034+ Tromboza venoas cerebral se manifest clinic prin () A: Cefalee acut sau progresiv B: Crize de epilepsie pariale C: Deficite neurologice focale D: Sindrom parkinsonian E: Uneori hipertensiune intracranian Vezi raspuns

60. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele () A: Se poate face i n cazul unor intervenii chirurgicale recente B: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp C: Este indicat n infarctul cerebral datnd sub 4 ore i 30 de minute D: Poate fi amnat pn la 6 ore dup debut E: Se aplic chiar dac pacientul se afl sub anticoagulare eficace Vezi raspuns ade, abe, bde, de, bd, bcd, abcd, cd, abce,bc 61. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar n infarctul cerebral se face cu () A: Aspirina B: Atorvastatina C: Clopidogrel D: Aspirin-dipiridamol E: Fenofibrat Vezi raspuns 62. *AVC10037+ Infarctul de arter cerebral posterioar superficial se caracterizeaz prin () A: Hemianopsie omonim lateral controlateral B: Alexie i agnozie vizual (n emisferul dominant) C: Hemiplegie predominant facio-brahial D: Afazie E: Confuzie (n emisferul minor) Vezi raspuns 63. *AVC10038+ Tratamentul chirurgical n infarctul cerebral intr n discuie n unele cazuri particulare rare () A: Infarct lacunar B: Infarct cerebelos cu efect de mas C: Infarct sylvian minor D: Infarct talamic E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv Vezi raspuns 64. *AVC10039+ Profilaxia secundar dup un infarct cerebral se face cu () A: Antiplachetare B: Statine C: Anti-HTA D: Sevraj de tutun total i definitv E: Repaus fizic total Vezi raspuns 65. *AVC10040+ Despre hematoamele intraparenchimatoase aprute sub tratament anticoagulant, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Apar n cursul unei subdozri B: Apar n cursul unei supradozri C: Apar n cursul unui puseu de HTA D: Sulfatul de protamin are o eficien clar i dovedit n cazul hematoamelor aprute sub heparin E: Administrarea de heparin este total contraindicat Vezi raspuns 66. *AVC10041+ Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid () A: Diagnostic suspectat la un individ tnr B: Diagnostic suspectat la un individ vrstnic C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide D: Hematoame cu localizare mai ales profund (ganglioni bazali) E: Hematoame cu localizare mai ales lobar (cortico-subcortical) Vezi raspuns 67. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt () A: Trombofilie B: Cancere subiacente C: Contraceptive estroprogestative D: Post-partum E: Exces de proteine C, S Vezi raspuns 68. *AVC10043+ Trombozele venoase cerebrale se manifest clinic () A: Cefalee acut B: Cefalee progresiv C: Crize de epilepsie cu debut parial D: Deficite neurologice focale E: Edem al membrelor inferioare Vezi raspuns 69. *AVC10044+ Referitor la malformaiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Determin hematoame cu localizare profund (ganglioni bazali, capsul intern) B: Determin hematoame cu localizare n special lobar (cortico-subcortical) C: Arteriografia cerebral de urgen este contraindicat mai ales la subiecii tineri D: Consultul neurochirurgical nu este necesar E: Sunt ntre o arter cu debit mare i vene de drenaj fr capilare interpuse Vezi raspuns 70. *AVC10050+ Sunt examinri complementare n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice () A: IRM lombar B: CT cerebral

C: Arteriografie cerebral D: Puncie lombar E: PET-CT Vezi raspuns acd, abe, be, abcd, bc, bce, abcd, abcd, be, bcd 71. *AVC10051+ n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatic trebuie luate urmtoarele msuri () A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipin B: Efort fizic moderat C: Tratament antiepileptic la nevoie D: Tratament antalgic cu salicilai E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei Vezi raspuns 72. *AVC10052+ Hemoragia meningian nontraumatic se manifest prin () A: Cefalee brutal B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk) C: Afazie D: Uneori tulburri de contien E: Uneori asociat cu criz convulsiv Vezi raspuns 73. *AVC10053+ Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene () A: Moarte subit n timpul rupturii de anevrism B: Vasospasm arterial C: Hidrocefalie acut D: Sechele motorii E: Epilepsie secundar Vezi raspuns 74. *AVC10054+ Supravegherea paraclinic n caz de hemoragie meningian presupune () A: PET-CT B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial C: Rx cranian clasic D: CT cerebral n caz de agravare (identificarea unei resngerri sau hidrocefalii) E: IRM funcional Vezi raspuns 75. *AVC10055+ Triada Hakim i Adams care apare n hidrocefalia cu presiune normal const n () A: Hemibalism B: Apraxie C: Mers cu pai mici D: Tulburri sfincteriene E: Deteriorare cognitiv Vezi raspuns

76. [AVC10058] Alte examinari in functie de context si daca rezultatele primului bilant sunt negatice in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: radiografia toracica B: ac anti beta 2 GP1 C: eco doppler cervical D: tpha vdrl E: cpk Vezi raspuns 77. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag 253) A: holter ecg 24-36 ore B: Rx toracica C: examen biologic: glicemie D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita E: masurarea tensiunii arteriale Vezi raspuns 78. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: ionograma sanguina B: hemostaza C: bilant hepatic D: troponina I E: hemoleucograma Vezi raspuns 79. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu exceptia: (pag 253) A: holter ecg 24-48 ore B: bilant lipidic C: serologie hiv D: hemoleucograma E: hemostaza Vezi raspuns 80. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253) A: ct cerebral initial normal B: aspect de prea frumoasa sylviana C: hiposemnal in secventele de difuzie D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2* Vezi raspuns ace, abde, abc, bd, cde, bd, bcd, abde, ac, abe

81. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: () A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune C: sunt situate in cerebel D: sunt situate in nuclei bazali E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale Vezi raspuns 82. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee brutale () A: Glaucoamele acute B: Sinuzitele blocate C: Meningitele D: Necroze pituitare E: Glaucoamele cronice Vezi raspuns 83. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte constituite(255) () A: corticoide si imunsupresoare B: tratament antitrombotic C: risc embolic crescut: AVK D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara Vezi raspuns 84. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251) A: secundara unui infarct protuberantial bilateral B: starea de constienta profund alterata C: hemianestezie izolata D: hemiplegie masiva proportionala E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism Vezi raspuns 85. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257) A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta. B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'') D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid'' E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR Vezi raspuns 86. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebit cerebral este caracterizat de () A: Anticomitiale n caz de criz epileptic B: Antiagregante

C: Tratament etiologic dac este posibil D: Anticoagulare de prim intenie E: AVK ca prim opiune de tratament anticoagulant Vezi raspuns 87. *AVC10070+ Etiologia unei tromboze venoase cerebrale se stabilete prin (pag:258-259) A: Cutarea sindromului de anticorpi antifosfolipidici B: Cutarea sindromului Dressler C: Puncie lombar D: Cutarea unei trombofilii E: Examen ORL, stomatologic Vezi raspuns 88. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin () A: Frecvent localizate lobar B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice C: Cocain este incriminat D: Frecvent la subiecii tineri E: Favorizate de HTA Vezi raspuns 89. *AVC10072+ Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid sunt caracterizate prin () A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide B: Apar deseori n timpul unei supradoze C: Apar deseori n timpul unui puseu de HTA D: Localizarea este frecvent n teritoriul cortico-sub-cortical E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vrstnic, n general dement Vezi raspuns 90. *AVC10073+ Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterial sunt caracterizate prin () A: Nu necesit msuri de protecie cerebral ca la cele ischemice B: Tratamentul n acut const n scderea presiunii arteriale pe cale i.v. C: Sunt asociate cu leucoaraioz D: Sunt legate de ruperea marilor artere E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante Vezi raspuns bcd, abcd, bcde, ae, ace, acd, acde, bcd, ade, bce 91. [AVC10074] Profilaxia secundar ischemiilor de origine cardioembolic include () A: Tratamentul cardiopatiei B: Statine C: Anti-HTA D: AVK dac riscul este crescut

E: Apirina dac riscul este sczut Vezi raspuns 92. *AVC10075+ Profilaxia secundar ischemiilor de origine ateromatoas include () A: Anti-HTA B: Anticoagulante orale C: Screening-ul diabetului i tratamentul acestuia D: Tratamentul cardiopatiei E: Antiplachetare Vezi raspuns 93. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral este indicat pentru infarct () A: emisferic cu edem cerebral malign B: in lobul temporal usor accesibil C: lacunar D: cerebral profund E: cerebelos cu efect de masa Vezi raspuns 94. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant n infarctul cerebral este caracterizat de () A: Riscul de transformare hemoragic este mai mic dect beneficiul ateptat B: De instituit urgent C: Este indicat n infarct cerebral datnd de mai puin de 4:30 h D: Este indicat n AIT de origine cardioembolic cert E: Este indicat n infarctele venoase Vezi raspuns 95. [AVC10078] AIT poate fi evocat de () A: Hemiasomatognozie B: Agnozie vizual C: Anosodiaforie D: Hemianopsie lateral omonim E: Afazie Vezi raspuns 96. [AVC10079] n cazul unui infarct cerebral se vor realiza urmtoarele examinri n regim de urgen () A: WDRL B: Puncie lombar C: Troponina I, C D: ECG E: Radiografi toracic Vezi raspuns 97. *AVC10080+ AVC embolice de origine cardiac pot fi determinate de ()

A: Miocardit B: Endocardit C: Akinezia segmentar D: Flutterul atrial E: Fibrilaia atrial 98. [AVC10081] Sindromul pseudobulbar este caracterizat de () A: Demen B: Sindrom piramidal unilateral C: Tulburri sfincteriene D: Mers ataxic E: Rs i plns spasmodic

99. [AVC10082] Infarctul lacunar este evocat de () A: Tetraplegie izolat n afectarea mezencefalului B: Hemipareza i ataxie n caz de afectare protuberential C: Dizartrie + mna nendemanatic n afectarea protuberenial D: Hemianestezie generalizat n afectarea hipotalamusului E: Hemiplegie pur n afectarea capsulei interne 100. [AVC10083] Sindromul locked-in este caracterizat de () A: Pstreaz micrile orizontale ale globilor oculari B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral C: Stare de constien alterat D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial Vezi raspuns ade, ace, ae, de, de, cde, bce, ace, bce, de 101. [AVC10084] Sindromul Wallenberg este caracterizat de () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semn Claude-Bernard-Horner C: Tulburri de fonaie i deglutiie D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifetei Vezi raspuns 102. [AVC10085] Infarctul cerebral posterior superficial este caracterizat de () A: Agnozie vizual B: Alexie C: Anosodiaforie D: Hemiasomatognozie E: Hemianopsia lateral omonim Vezi raspuns

103. [AVC10086] Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de () A: Afazie B: Hemianopsie lateral omonim C: Sindrom frontal D: Deficit senzitivomotor predominant crural E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial Vezi raspuns 104. [AVC10087] Infarctul sylvian superficial este caracterizat () A: Sindrom frontal B: Hemiplegie masiv proporional C: Hemiasomatognozie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim Vezi raspuns 105. [AVC10088] Infarctul sylvian complet este caracterizat de () A: Hemianopsie lateral omonim B: Anosognozie C: Alexie D: Hemiasomatognozie E: Afazie Vezi raspuns 106. *AVC10089+ AVCul se trateaz n regim de urgen prin () A: Psihoterapie i/sau medicamentos B: Prevenirea complicaiilor trombembolice C: Imagistic cerebral de urgen D: Ortofonie n caz de afazie E: Kinetoterapie precoce Vezi raspuns 107. *AVC10108+ Examinrile paraclinice de urgen n infarct cerebral cu suspiciune de edocardit se completeaz cu: (pag 253) A: punctie lombar B: hemoculturi C: dozarea hemocisteinei D: electroforeza proteinelor serice E: alte recoltri biologice Vezi raspuns 108. [AVC10109] Depre AIT se poate afirma: (pag 253) A: deficit neurologic datorat unei ischemi focale cerebrale B: deficit neurologic datorat unei ischemi focale retiniene C: n general dureaz mai puin de o or

D: la examinrile imagistice se poate dovedi un infarct acut E: se poate manifesta prin cecitate monocular tranzitorie Vezi raspuns 109. [AVC10111] Referitor la hidrocefalia cu presiune normala, aparuta ca si complicatie pe termen in cadrul hemoragiei meningiene este fals? (pag:261) A: Legata de diminuarea globala a resorbtiei LCR B: Mers cu pasi mici, tulburari sfincteriene apoi tulburari de fonatie si de deglutitie C: Diagnosticul este confirmat pe baza CT D: Daca diagnosticul este confirmat atunci se monteaza o derivatie lombo/ventruculo-peritoneala E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de epilepsia secundara si sechelele motorii Vezi raspuns bcde, abe, cd, cde, abde, cde, be, abce, bc

Tumorile intracraniene
1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274) A: n lobul frontal B: n hipofiza C: n fosa cerebral posterioar D: n lobul temporal E: n ventriculul lateral Vezi raspuns 2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar n: (pag. 274) A: cancerul mamar B: cancerul de tiroid C: melanomul malign D: cancerul de colon E: cancerul de prostat Vezi raspuns 3. [TMI10004+ Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin: (pag. 274) A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic B: corticoterapie C: deriva ie ventricular extern D: antiepileptice E: antialgice Vezi raspuns 4. *TMI10005+ Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din: (pag. 275) A: meninge B: ependim

C: celulele tecii Schwan D: cortul cerebelului E: conductul auditiv intern Vezi raspuns 5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n: (pag. 275) A: parez de plex brachial B: crize epileptice C: paralizie facial periferic postoperatorie D: sindrom de hipertensiune intracranian E: migren Vezi raspuns 6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin () A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale B: Cefalee vesperal C: Nu este infuenat de efort D: Great i vrsturi n jet E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare Vezi raspuns 7. *TMI10013+ Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe () A: Examen CT cerebral B: Electroencefalografie C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez) D: Examen clinic E: Examen IRM cerebral Vezi raspuns 8. *TMI10014+ n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie () A: Tratament cu diuretice B: Derivaie ventricular extern de urgen C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin) D: Administrarea de antiepileptice (profilactic) E: Antalgice Vezi raspuns 9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de () A: Melanom B: Cancer pulmonar C: Cancer mamar D: Cancer de colon E: Cancer gastric Vezi raspuns

10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o tumor benign a meningelui B: Este o tumor malign a meningelui C: Este localizat intracranian intraparenchimatos D: Este localizat extracranian E: Se trateaz medicamentos Vezi raspuns c, c, c, c, c, d, c, b, a, a 11. *TMI10029+ Referitor la schwannomul acustic sunt adevrate, cu excepia () A: Tratamentul const n excizia chirurgical B: n stadiul tardiv se determin nevralgie de trigemen C: n stadiul precoce exist doar semne auditive i/sau vestibulare D: Se dezvolt n principal pe nervul VII cranian E: Tumora benign a celulelor tecii Schwann Vezi raspuns 12. *TMI10030+ Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepia () A: Radioterapie B: Chimioterapie C: Exereza total dac este posibil D: Tratament antiepileptic profilactic E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v. Vezi raspuns 13. *TMI10031+ n cazul tumorilor intracraniane CT identific, cu excepia () A: Tipul tumorii B: Riscul de angajare C: Dimensiunea D: Efectul de masa E: Tumora Vezi raspuns 14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de () A: Pot fi tumori secundare B: Pot fi tumori primitive C: Frecvent n emisferele cerebrale la aduli D: Frecvent n fosa posterioar la copil E: n general benigne Vezi raspuns 15. *TMI10033+ Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin urmtoarele, cu EXCEPIA : () A: Este dezvoltat n principal pe al VIII-lea nerv cranian B: Are risc de compresie a structurilor vecine C: Are risc de crize de epilepsie

D: In stadiul precoce exist numai semne auditive i/sau vestibulare E: Se indic tratamentul chirurgical Vezi raspuns 16. *TMI10007+ Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag. 274) A: epilepsie B: cefalee C: sindrom de hipertensiune intracranian D: deficit neurologic central instalat progresiv E: parez de sciatic popliteu extern Vezi raspuns 17. *TMI10008+ Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i simptome: (pag. 274) A: cefalee predominant matinal B: sindrom parkinsonian C: vrsturi n jet D: edem papilar la examenul de fund de ochi E: vertij Meniere Vezi raspuns 18. *TMI10009+ Glioamele se clasific n: (pag. 274) A: astrocitom B: meningiom C: ependimom D: oligodendrogliom E: glioblastom Vezi raspuns 19. [TMI10010] Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri: (pag. 274) A: identific tumora B: identific dimensiunea C: identific tipul anatomo-patologic al tumorii D: identific efectul de mas E: identific riscul de angajare Vezi raspuns 20. *TMI10011+ Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275) A: tumor extranevraxial B: limite imprecise C: baza de implantare meningean extracerebral D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast E: demielinizare extins n trunchiul cerebral Vezi raspuns d, d, a, e, c, abcd, acd, ade, abde, acd

21. *TMI10017+ Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt () A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv B: Cefalee C: Epilepsie (n general cu debut parial) D: Sindrom de hipertensiune intracranian E: Deficit motor central cu instalare progresiv Vezi raspuns 22. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales () A: n fosa posterioar la copil B: n fosa posterioar la adult C: n emisferele cerebrale la copil D: n emisferele cerebrale la adult E: n emisferele cerebrale indiferent de vrst Vezi raspuns 23. *TMI10019+ n funcie de gradul de severitate i malignitate glioamele cerebrale se clasific n () A: Astrocitom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) B: Glioblastom (grad sczut) C: Oligodendrogliom D: Glioblastom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) E: Astrocitom (grad sczut) Vezi raspuns 24. *TMI10020+ n caz de suspiciune de tumor cerebral examenul CT este util pentru evaluarea () A: Numrului tumorii B: Riscului de angajare C: Dimensiunii D: Efectului de mas E: Gradului de malignitate Vezi raspuns 25. *TMI10021+ Combaterea edemului cerebral se realizeaz prin () A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice B: Poziie n ortostatism C: Corticoterapie intravenoas D: Tratament antiepileptic profilactic E: Tratament hiperosmolar (manitol) Vezi raspuns 26. *TMI10022+ Leziuni intracerebrale suspicionate n caz de serologie HIV pozitiv () A: Scleroza multipl malign B: Sarcom Kaposi C: Limfom cerebral D: Tuberculom

E: LEMP Vezi raspuns 27. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este tumor benign a celulelor tecii Schwann B: Este tumor malign a celulelor tecii Schwann C: Tratamentul este chirurgical D: Tratamentul este n special medicamentos E: Afecteaz n principal nervul VIII cranian Vezi raspuns 28. *TMI10024+ Meningiomul se caracterizeaz prin () A: Se trateaz chirurgical B: La RMN apare ca tumor extranevraxial cu baza de implantare meningian extracerebral C: Prezint risc de compresie a structurilor nvecinate D: Prezint risc de crize de epilepsie E: Este tumor malign a meningelor Vezi raspuns 29. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de () A: n stadiul precoce, exist doar semne auditive sau vestibulare B: Se trateaz chirurgical C: Risc de epilepsie D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian E: Este o tumor benign a celulelor tecii schwann Vezi raspuns 30. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizeaz prin () A: Antiepileptic profilactic B: Susinere psihologic C: Corticoterapie i.v. n caz de edem important D: Excizia chirurgical pentru toate tipurile de tumor E: Derivaie ventricular n caz de hidrocefalie acut Vezi raspuns bcde, ad, cde, abcd, ace, bcde, ace, abcd, abe, bce 31. *TMI10027+ Metastaza cerebral hemoragic poate fi produs de un cancer primar () A: De rinichi B: Melanom C: De colon D: Mamar E: Pulmonar Vezi raspuns 32. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin ()

A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate B: Astrocitomul are un grad sczut de malignitate C: Situate n emisferele cerebrale la copii D: Situate n fosa posterioar la aduli E: Sunt n general maligne Vezi raspuns 33. *TMI10034+ Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma c: () A: sunt in principal benigne B: schwannomul acustic este frecvent malign C: schwannomul se dezvolt n principal pe nervul VII D: meningiomul este tumor malign E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie Vezi raspuns ab, abe, ae

Febra acut la adult

1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309) A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai puin de 5 zile D: mai mult de 30 de zile E: mai puin de 20 de zile Vezi raspuns 2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309) A: hipotalamus B: hipofiz C: epifiz D: suprarenale E: corticosuprarenale Vezi raspuns 3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311) A: infecie urinar B: hepatit alcoolic acut C: pancreatit acut D: tuberculoz E: endocardit dreapt Vezi raspuns 4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand: (pag. 311) A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine

D: tratament simptomatic E: antivirale Vezi raspuns 5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag. 311) A: transaminaze B: testele serologice virale i bacteriene C: hemoleucogram D: proteina C reactiv E: VSH Vezi raspuns 6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia () A: Decompensarea unei afeciuni concomitente B: Sepsis grav C: Vrste extreme D: Subieci purttori de material strin E: Insuficien cardiac respiratorie cronic Vezi raspuns 7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm () A: Oxiuroza B: Amibiaza C: Paludismul D: Ascaridioza E: Lambiaza Vezi raspuns 8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia () A: Pneumopatie prin inhalare B: Celulit C: Infecia cu HIV D: Endocardita dreapt E: Endocardita stng Vezi raspuns 9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia () A: Pancreatita acut B: Infecie cu HIV C: Infecia lichidului de ascit D: Hepatita alcoolic acut E: Delirum tremens Vezi raspuns

10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu excepia () A: TBC B: HVB C: HVC D: HIV E: Delirum tremens Vezi raspuns c, a,e, d, b, e, c,e, b, e
11. *FAD10017+ n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia () A: Meningoencefalita B: Infeciile lichidului de ascit C: Meningita bacterian D: Malaria cu Plasmodium falciparum E: Febra la un pacient imunodeprimat Vezi raspuns 12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309) A: 5 zile B: 10 zile C: 20 zile D: 15 zile E: 3 zile Vezi raspuns 13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309) A: 24 ore B: 48 ore C: 3 zile D: 20 zile E: 5 zile Vezi raspuns 14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309) A: 1-5 zile B: 1 saptamana C: 5-20 saptamani D: 72 ore E: 5-20 zile Vezi raspuns 15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311) A: encefalopatie B: subiect recent operat C: situatie sociala precara D: febra la un pacient imunodeprimat E: meningita virala Vezi raspuns 16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311) A: tratament simptomatic cu ains

B: amoxicilina C: cefalosporine de generatia a 3-a D: o consultatie dupa 24-48 ore E: nu se prescriu ains Vezi raspuns 17. *FAD10053+ Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311) A: Celulita extensiv B: Endocardita infecioas C: Malarie cu Plasmodium vivax D: Purpura fulminans E: Septicemie Vezi raspuns 18. *FAD10055+ La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia () A: Este primul consult legat de aceast febr B: Curba termic C: Este purttor de material strain D: A avut contact cu animale E: Este de obicei febril in infecii Vezi raspuns 19. *FAD10056+ Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia () A: Subiect recent operat B: Durat peste 5 zile C: Situaie social precar D: Purpur E: Deshidratare acut Vezi raspuns multiplu 20. *FAD10006+ Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309) A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroz tumoral D: interferonul E: lactoferina Vezi raspuns b, c, e, e, d, e, c, e ,b, acd 21. *FAD10007+ Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309) A: varste extreme B: sarcina C: homosexualii D: subiecti purtatori de material strain E: subiecii recent operai Vezi raspuns 22. *FAD10008+ Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310) A: bolile metabolice B: intoxicaia cu fier la menopauz C: osteoporoza D: bolile inflamatorii sistemice E: tumorile hematologice

Vezi raspuns 23. *FAD10009+ Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311) A: meningoencefalita B: meningita bacterian C: faringoamigdalita viral D: septicemia E: endocardita infecioas Vezi raspuns 24. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311) A: infecia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infecie urinar D: hepatit alcoolic acut E: pancreatita acut Vezi raspuns 25. *FAD10018+ Aspectele importante n febra acut la adult, sunt () A: Febra este sinonim cu infecia B: Toate infeciile provoac febr C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate D: Febra nu este sinonim cu infecia E: Unele infecii pot s provoace hipotermie Vezi raspuns 26. *FAD10019+ Febra acut la adult, se poate defini astfel () A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile Vezi raspuns 27. *FAD10021+ Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele () A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus C: Se datoreaz unor substane pirogene D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel periferic E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului Vezi raspuns 28. *FAD10022+ Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele () A: Sunt produse de celulele organismului B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral C: Sunt reprezentate de interleukine D: Sunt reprezentate de interferon E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic Vezi raspuns 29. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea ()

A: Febra nu reprezint o urgen imediat B: Orice febr trebuie asistat C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice D: Se va aprecia tolerana febrei E: Febra trebuie investigat de urgen Vezi raspuns 30. *FAD10024+ Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele () A: Coma B: Situaie social precar C: Deshidratare acut D: Purpura E: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acute Vezi raspuns abde, ade, abde, bde, cde, abcd, acd, abcd, bcde, abcd 31. *FAD10025+ Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la () A: Subiect recent operat B: Sarcin C: Vrste extreme D: Deshidratare cronica E: Infecie respiratorie acut Vezi raspuns 32. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de () A: Consumul de substane toxice B: Vaccinrile pacientului sunt la zi C: Este purttor de material strin D: A fost consultat pentru aceast febr E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului Vezi raspuns 33. *FAD10027+ n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte () A: Pacientul urmeaz tratamente de obicei B: Caracteristicile febrei C: n ce msur au fost eficiente aceste tratamente D: Antecedentele pacientului E: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febrei Vezi raspuns 34. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi () A: Bacteriene B: Virale C: Parazitare D: Neinfecioase E: Nu exist patologii specific febrei acute Vezi raspuns 35. *FAD10029+ Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt () A: Tumori solide B: Boli metabolice

C: Boala tromboembolic D: Alergie medicamentoas E: Prezena de corp strin Vezi raspuns 36. *FAD10030+ n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim () A: Subieci indiferent de vrst B: Apariie n mediul sanitar C: Toxicomani D: Pacient alcoolic E: Nu este implicat contextual social precar Vezi raspuns 37. *FAD10031+ Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz () A: Infeciilor de plag operatorie B: Infeciilor urinare la pacienii sondai C: Boli tromboembolice D: Infeciilor asociate materialelor strine E: Infeciilor pulmonare Vezi raspuns 38. *FAD10032+ Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz () A: Infeciilor cu HIV B: Infeciilor cu virusurile hepatice B i C C: Endocarditei stngi D: Celulitei E: TBC Vezi raspuns 39. *FAD10033+ Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz () A: Pancreatitei cronice B: Pneumopatiei prin inhalare C: Delirum tremens D: Hepatitei B sau C E: Infeciei lichidului de ascit Vezi raspuns 40. *FAD10034+ Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii () A: TBC B: Infecii urinare deja existente la pacient C: Infecii cu HIV D: Celulit E: Infecii cu virusurile hepatice B i C Vezi raspuns abc, abcd, abcd, abcd, abcd, bcd, abcd, abd, bce, ace 41. *FAD10035+ n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt () A: Septicemia B: Purpura fulminans C: Endocardita infecioas D: Celulita extensiv E: Boala tromboembolic Vezi raspuns

42. *FAD10036+ Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute, sunt () A: Serologii virale B: Serologii bacteriene C: Rx panoramic dentar D: Rx sinusuri E: HLG Vezi raspuns 43. *FAD10037+ Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt () A: VSH B: Proteina C reactiv C: Hemoculturi D: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urin E: Tomografii Vezi raspuns 44. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice antibioterapie, cu excepia () A: Celulita extensiv B: oc septic C: Febra la un pacient imunodeprimat D: Purpura fulminans E: Endocardita infecioas Vezi raspuns 45. *FAD10042+ Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt: (309) A: Purpura B: Lipotimie C: Coma D: Convulsii E: Encefalopatie Vezi raspuns 46. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311) A: infectii asociate materialelor straine B: boala tromboembolica C: pneumopatie de inhalare D: infectia lichidului de ascita E: tuberculoza Vezi raspuns 47. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310) A: boala tromboembolica B: tumori solide C: tumori hematologice D: insuficienta renala E: boli metabolice Vezi raspuns

48. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: () A: subiecti imunodeprimati B: varste extreme C: sarcina D: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strain E: insuficienta respiratorie cronica Vezi raspuns 49. *FAD10048+ n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311) A: Bandelet urinar B: Hemoculturi C: Radiografie toracica D: CT E: Ecografie Vezi raspuns 50. *FAD10049+ n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase () A: Purpura fulminans B: Febr prelungit peste 20 de zile C: Celulit extensiv D: Meningit bacterian E: Malarie cu Plasmodium vivax Vezi raspuns abcd, abcd, abcd, bd, cde, ab, abce, abcd, abc, acd 51. *FAD10050+ Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase () A: Boala tromboembolic B: Alergie medicamentoas C: Traumatisme D: Boli metabolice E: Paludism Vezi raspuns 52. *FAD10051+ Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate () A: Encefalopatie B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric C: Purpur D: Situaie social precar E: Insuficien renal acut Vezi raspuns 53. *FAD10052+ Urmtoarele reprezint substane pirogene () A: Substana P B: Prostaglandine C: TNF D: Interferon E: Interleukine Vezi raspuns 54. *FAD10054+ NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310) A: Traumatisme B: Alergie medicamentoasa C: Tumori solide sau hematologice

D: Boli inflamatorii sistemice E: Boli metabolice Vezi raspuns abd, abcd,cde, bcde

Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului

1. *MNG10002+ Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent? (pag. 291) A: oc septic B: com, epilepsie, hidrocefalie C: sindrom de hipertensiune intracranian D: coagulare intravascular diseminat (CIVD) E: dezvoltare de xantoame Vezi raspuns 2. *MNG10003+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals? (pag. 289, 290, 292) A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile B: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile C: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zile D: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar E: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile Vezi raspuns 3. *MNG10004+ n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-292) A: copii mici, nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismul D: LCR clar, cu predominen a limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evolu ie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral Vezi raspuns 4. *MNG10005+ Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut? (pag. 291) A: leziuni intracraniene bilaterale

B: leziuni intracraniene asimetrice C: leziuni intracraniene ce capteaz substana de contrast D: anomalii radiologice temporale interne E: anomalii radiologice periventriculare Vezi raspuns 5. *MNG10006+ Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-291) A: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ B: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ C: LCR purulent cu eviden ierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes D: LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr eviden ierea unui germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie cerebral E: LCR clar, cu predominen a limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz Vezi raspuns 6. *MNG10015+ n cazul unei meningite cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic arat coci gram pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre () A: Streptococcus pneumoniae B: Meningococi C: Haemophilus Influenzae D: Haemophilus pneunoniae E: Listeria monocytogenes Vezi raspuns 7. *MNG10016+ Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Este determinat mai degrab de pneumococi B: Debutul este brutal C: n cazul n care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare i administrarea de Penincilin pe termen lung D: n cazul n care exist antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea i tratarea eventualei bree osteomeningiene E: Apare de obicei ca urmare a unei rinofaringite Vezi raspuns 8. *MNG10017+ Referitor la meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic direct arat coci gram negativi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia () A: Debutul este de obicei brutal B: Apare ca urmare a unei rinofaringite C: Tratament curativ 7 zile

D: Este determinat mai degrab de meningococi E: n cazul n care exist n antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avut n vedere este aceea de identificare a eventualei bree osteomeningiene Vezi raspuns 9. *MNG10018+ Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Este vorba probabil de o Listerioz D: Pot fi afectai nervii cranieni E: Apare mai degrab n cursul sarcinii Vezi raspuns 10. [MNG10019] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt false urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brusc B: Nu sunt afectai nervii cranieni n aceast patologie C: Apare frecvent la purttorii unei bree osteomeningiene D: Apare mai frecvent la cirotici E: Prevenia const n vaccinare Vezi raspuns e, e, c, e, d, a, e, e, a, d

11. [MNG10039] Meningita purulenta cu bacili gram pozitivi are ca agent etiologic : () A: Listeria monocytogenes B: Hemophilus influenze C: streptococcus pneumonie D: meningococ E: stafilococ Vezi raspuns 12. [MNG10041] Referitor la meningita cu meningococ: (pag 289) A: serotipul A e cel mai frecvent in Franta B: exista vaccin pentru serotipurile B si C C: se trateaza cu cefotafim 15 zile D: apare cel mai frecvent la copii E: rovamicina se utilizeaza in profilaxie la cei ce au intrat in contact cu bolnavul Vezi raspuns 13. [MNG10042] Referitor la meningita cu pneumococ: (pag 289) A: nu se poate preveni prin vaccin B: serotipul B e cel mai frecvent in Franta C: splenectomia faciliteaza o infectie cu pneumococ D: apare cel mai frecvent la adulti tineri E: apare ca urmare a unei rinofaringite Vezi raspuns 14. [MNG10059] Neuropaludismul NU este caracterizat de urmtoarea ()

A: CID B: Insuficien respiratorie C: Mortalitate n caz de netratare D: Tulburri de contien E: Debut insidios Vezi raspuns 15. [MNG10060] LCR n meningoencefalita herpetic HSV are () A: Hiperglicorahie B: Hiperproteinorahie C: Proteinorahie scazut D: Hipoglicorahie E: Glicorahie normal Vezi raspuns 16. [MNG10061] Meningitele purulente pot da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Tulburri psihice B: Epilepsie C: CID D: Surditate E: Hidrocefalie cu presiune normal Vezi raspuns 17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi - sugereaz meningit cu () A: Haemophilus influenzae B: Listeria monocytogenes C: Streptococus pneumoniae D: TBC E: Meningococ Vezi raspuns 18. [MNG10007] n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit infecioas? (pag. 289) A: pacient ce prezint sindrom meningean B: bolnav icteric C: n contextul unui sindrom infec ios (febr) D: pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative E: pacient cu paralizii flasce, predominent la radacina membrelor, asimetrice, cu evolu ie ascendent Vezi raspuns 19. [MNG10008] Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic? (pag. 290) A: debut brutal al unui sindrom meningean B: de obicei ca urmare a unei rinofaringite C: sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice extinse D: sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceola E: adulti tineri,deficit de compliment seric Vezi raspuns

20. [MNG10009] Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic? (pag. 289) A: sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de vigilen B: suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni plenectomizai sau cu traumatisme craniene n antecedente C: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo D: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi E: LCR purulent Vezi raspuns a, e, c, e, e, a, b, ac, abce, abde 21. [MNG10010] Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? (pag. 290) A: meningita meningococic B: meningita pneumococic C: meningita tuberculoas D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae Vezi raspuns 22. [MNG10011] Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae? (pag. 290) A: suferin meningean ce apare la copii nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL B: frotiu din LCR ce eviden iaz bacili Gram negativi C: LCR purulent D: LCR clar E: LCR hemoragic Vezi raspuns 23. [MNG10012] Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: () A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active Vezi raspuns 24. [MNG10013] Complicatiile meningitelor purulente sunt: (pag:291) A: Tulburarile de mers aparute la distanta sunt date de o hidrocefalie cu presiune normala. B: Rendu-Osler C: Soc septic D: Coagulare intravasculara diseminata, Tulburari hidroelectrolitice E: Epilepsie, Coma, Hidrocefalie, Hipertensiune intracraniana Vezi raspuns 25. [MNG10020] Sindromul meningeal, se definete prin urmtoarele () A: Febr B: Frison C: Cefalee intens

D: Redoare meningeal E: Fotofobie Vezi raspuns 26. [MNG10021] Despre examenul LCR, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Se realizeaz cu ajutorul punciei sternale C: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 5 elemente/mm3 D: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt limfocite Vezi raspuns 27. [MNG10022] Despre examenul LCR se pot afirma urmtoarele () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 10 elemente/mm3 C: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt polinucleare D: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt limfocite E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare Vezi raspuns 28. [MNG10023] Despre meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Debutul este n general insidios B: Debutul este n general brutal, cu tulburri de vigilen C: Apare n special la etilici splenectomizai D: Tratamentul curativ este de 15 zile E: n cazul existenei n antecendente a unui traumatism cranian, se are n vedere identificarea i eventual tratarea breei osteomeningiene Vezi raspuns 29. [MNG10024] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este brutal B: De obicei apare ca urmare a unei rinofaringite C: Apare mai degrab la btrni D: Apare mai degrab la adulii tineri E: Ca metod de prevenie, subiecii diagnosticai, se declar obligatoriu Vezi raspuns 30. [MNG10025] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi se pot spune urmtoarele () A: Este vorba probabil de pneumococi B: Este vorba probabil de meningococi C: Vaccinarea este imposibil pentru serotipurile A i B D: De obicei debutul este insidios E: De obicei debutul este brutal Vezi raspuns ac, abc, ade, acde, cde, acd, ade, bcde, abde, be
31. *MNG10026+ Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Apare ca urmare a unei rinofaringite B: Instalarea este brutal C: Instalarea este subacut D: Apare mai frecvent n sarcin, la nou nscui i la pacieni cirotici E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile Vezi raspuns 32. [MNG10027] n meningita cu lichid purulent n care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Apare ca urmare a unei rinofaringite D: Tratamentul curativ dureaz 7 zile E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile Vezi raspuns 33. *MNG10028+ Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram negativi sunt adevrate () A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae E: O cauz posibil este o infecie n sfera ORL la copiii nevaccinai Vezi raspuns 34. [MNG10029] Despre neuropaludism sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este insidios B: Debutul este rapid C: Pot apare convulsii D: Se soldeaz cu decesul n absena tratametului E: Valori mari ale glicemiei apar frecvent Vezi raspuns 35. [MNG10030] Despre afeciuni asociate cu neuropaludismul sunt adevrate urmtorele afirmaii (pg. 292) A: Apare hipoglicemia B: Apare hiperglicemia C: Apare insuficiena respiratorie D: Apare insuficiena renal E: Coagularea intravascular este rareori asociat Vezi raspuns 36. *MNG10031+ Diagnosticul diferenial al unei meningite cu HSV se face cu () A: Neuropaludismul B: Listerioza C: Tuberculozele neuromeningiene D: Infecia cu HIV i complicaiile stadiului SIDA E: Astmul bronic Vezi raspuns 37. *MNG10032+ Complicaiile meningoencefalitei cu HSV sunt urmtoarele () A: n faza acut - edem cerebral i chiar decesul

B: n faza cronic - edem i chiar decesul C: Epilepsie refractar D: Tulburri de memorie E: Tulburri afazice Vezi raspuns 38. *MNG10033+ Despre meningoencefalit cu HSV, sunt adevrate urmtoarele () A: Acest diagnostic se suspecteaz n cazul instalrii brutale sau rapide B: Apare sindromul meningeal (tulburri de memorie, tulburri de comportament) C: Apar semne encefalice (tulburri de memorie, tulburri de comportament) D: Apare sindromul meningeal (cefalee intens, redoarea cefei) E: Complicaiile sunt mai frecvente, cu ct tratamentul este nceput mai trziu Vezi raspuns 39. [MNG10034] Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale Vezi raspuns 40. *MNG10035+ Despre meningoencefalita cu HSV este adevrat () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale Vezi raspuns cde, acd, de, bcd, ac, abcd, acde, acde, bcd, bcd 41. *MNG10036+ Urmtoarele reprezint complicaii ale meningitelor purulente () A: ocul septic B: Hidrocefalie cu presiune intracranian crescut C: Com D: Epilepsia E: Tulburri hidroelectrolitice Vezi raspuns 42. *MNG10037+ Urmtoarele sunt complicaii ale meningitelor purulente () A: Hidrocefalia B: Coagulare intravascular diseminat C: Insuficiena renal D: Insuficiena hepatic E: Surditate Vezi raspuns 43. [MNG10038] Meningita cu pneumococ se caracterizeaza prin : () A: debut brutal B: tulburari de vigilenta C: debut subacut D: in caz de asplenie , nu se face prevenire E: apare de obicei la subiectii in varsta , la etilici ,splenectomizati si la purtatorii unei brese

osteomeningiene Vezi raspuns 44. [MNG10040] EEG-ul in meningita cu HSV arata : () A: unde lente si/sau varfuri B: polivarfuri C: localizare temporala ,asimetrica D: localizare parietala E: Semnul Hover Vezi raspuns 45. [MNG10043] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Coci gram negativi - pneumococ C: Coci gram pozitivi - pneumococ D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae Vezi raspuns 46. [MNG10044] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni, cu exceptia: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Bacili gram negativi - meningococ C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae Vezi raspuns 47. [MNG10045] In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de: (pag 290) A: tuberculoza B: meningococ C: haemophilus influenzae la copil D: pneumococ la imunodeprimat E: neuropaludism Vezi raspuns 48. [MNG10046] Meningite neinfectioase sunt: (pag 291) A: iatrogene postradioterapie B: imunoalergice C: medicamentoase D: tumorale E: metabolice Vezi raspuns 49. [MNG10047] In tratamentul meningitei, corticoterapia se asociaza primei injectii cu antibiotic numai si numai in caz de: () A: tuberculoza B: meningococ C: pneumococ la adult D: Haemophilus influenzae la copil E: infectie HIV Vezi raspuns

50. [MNG10048] Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de: () A: meningococi B: HIV stadiu SIDA C: tuberculoza D: pneumococi E: stafilococi Vezi raspuns acde, abe, abe, ac, ace, bcd, abc, bd, abcd, abc

51. [MNG10049] Urmatoarele afirmatii despre reactia meningiana fara infectie veritabila sunt adevarate: (pag.291) A: meningita dupa PL fara germeni identificat la culturi B: examen LCR normal C: satelit virozelor D: trebuie cautata o infectie ORL E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala Vezi raspuns 52. [MNG10050] Neuropaludismul este caracterizat de () A: Asociaz deseori CID B: Are un debut insidios C: Este frecvent la tineri D: Se trateaz cu chinin i.v. E: Diagnosticul se face pe frotiu cu pictura groas Vezi raspuns 53. [MNG10051] Meningoencefalita cu HSV poate avea urmtoarele complicaii () A: Tulburri de fonaie i deglutiie B: Tulburri psihiatrice C: Sindrom Korsakov D: Epilepsie refractar E: HTIC Vezi raspuns 54. [MNG10052] Meningoencefalita HSV se manifest prin () A: Hemiasomatognozie B: Tulburri de memorie C: Hipoestezie bilateral D: Afazie Wernicke E: Hemianopsie laterala omonim Vezi raspuns 55. [MNG10053] Urmtoarele reprezint meningite noninfecioase () A: Reactive B: Imunoalergice C: Tumorale D: Post-chimioterapie intratecal E: Post-iradiere Vezi raspuns 56. [MNG10054] Meningita viral benigne este caracterizat, cu excepia ()

A: Proteinorahie < 1g/l B: LCR panache C: Hipoglicorahie D: Hiperglicorahie E: Normoglicorahie Vezi raspuns 57. [MNG10055] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram negativi se asociaz () A: Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile B: Probabil cu Listeria monocytogenes C: Poate fi prevenita prin vaccinare D: Frecvent la aduli tineri E: Determin paralizie facial periferic Vezi raspuns 58. [MNG10056] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram pozitivi sunt caracterizate de () A: Tratament cu amoxicilin i aminozide timp de trei sptmni B: Determina paralizie facial periferic C: Instalare subacut D: Probabil cu meningococ E: Probabil cu Listeria Vezi raspuns 59. [MNG10057] Meningitele cu lichid purulent i coci gram negativi sunt caracterizate de () A: Probabil cu Haemophilus Influenzae B: Probabil cu Listeria C: Posibil prezen a unei purpure echimotice extinse D: Frecvent la aduli tineri E: Debut brutal Vezi raspuns 60. [MNG10058] Sindromul meningian se manifest prin () A: Fonofobie B: Redoare meningian C: Cefalee intens D: Vrsturi n jet E: Grea Vezi raspuns ade, ade, bcde, bde, bcd, bcd, ac, abce, cde, abc

Gripa
1. *GRP10002+ Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului gripal (pg. 323) A: izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte B: splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar) C: purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire D: purtarea ochelarilor de protecie, a halatului si a manusilor de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact cu pacienii

E: permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude Vezi raspuns 2. *GRP10003+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals? (pg. 321322) A: contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip B: perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile) C: simptomatologia prodromal (febra ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin specific D: tabloul radiologic nu relev semne specifice E: suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese Vezi raspuns 3. *GRP10004+ n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil: (pg. 321) A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie Vezi raspuns 4. *GRP10005+ Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? (pg. 321) A: suprainfecii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acut E: anizocorie Vezi raspuns 5. *GRP10006+ Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? (pg. 322) A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indic repausul fizic Vezi raspuns 6. *GRP10012+ Aspectele importante ale gripei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Mortalitate direct sczut B: Evoluie epidemic C: Evoluie endemic D: Contagiozitate sczut E: Vaccinare anual Vezi raspuns 7. *GRP10013+ Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepia () A: Penetrarea celular graiei hemaglutininei B: Eliberarea virionilor, graie neuraminidazei C: Replicare intracelular

D: Fr liz celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale Vezi raspuns 8. *GRP10016+ Prodroamele sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Cefalee C: Stare general de ru D: Astenie E: Prodroamele sunt puin specifice Vezi raspuns 9. *GRP10017+ Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Artromialgii C: Astenie D: Anorexie E: Febr ridicat 39-40 Vezi raspuns 10. *GRP10018+ Complicaiile gripei sunt urmtoarele cu excepia () A: Decompensarea tarelor B: Suprainfecii bacteriene C: Gripa malign D: Artromialgii E: Pneumopatie cu pneumococ Vezi raspuns e, b, e, e, a, d, d, d, b, d 11. *GRP10019+ Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia () A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR Vezi raspuns 12. *GRP10020+ Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia () A: Se administreaz Zanamivir B: Se administreaz Oseltamavir C: Se administreaz antivirale D: Amantadina nu se administreaz frecvent E: Aciunea antiviralelor este limitat Vezi raspuns 13. *GRP10021+ Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu excepia () A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni, vizitatori B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu pacienii C: Vizitele trebuiesc limitate

D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate Vezi raspuns 14. *GRP10022+ Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia () A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 C: Nu a avut o rat mare de mortalitate D: A afectat mai ales persoanele n vrst E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace Vezi raspuns 15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320) A: incepe o data cu debutul semnelor clinice B: incepe inainte de debutul semnelor clinice C: incepe dupa debutul semnelor clinice D: este minima inainte de debutul semnelor clinice E: este minima dupa debutul semnelor clinice Vezi raspuns 16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag 323) A: este un vaccin viu atenuat B: este produs anual pe ou embrionat C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin regim) Vezi raspuns 17. *GRP10070+ ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia () A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie B: Limitarea vizitelor C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte Vezi raspuns 18. *GRP10071+ Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: Personalului din sntate B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz E: Celor de peste 65 de ani Vezi raspuns 19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz recomandat () A: Ribavirin B: Oseltamivir C: Indinavir D: Adefovir

E: Zanamivir Vezi raspuns 20. *GRP10073+ Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia () A: Coxiella burnetti B: Chlamydiae psittaci C: Coronavirus D: Calicivirus E: Adenovirus Vezi raspuns c, d, d, d, b, a, a, d, b, d

21. [GRP10074] Diagnosticul gripei este caracterizat, cu excepia () A: Prodromul este puin specific i apare brusc B: Semnele se atenueaz spontan n 4-7 zile C: Febr mare, de peste 39 de grade D: Este important contextul epidemic E: Perioada de incubaie de o sptmn Vezi raspuns 22. [GRP10075] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale este caracterizat de, cu excepia () A: Liz celular B: Eliberarea virionilor graie neuraminidazei C: Replicare intracelular D: Integrare n genomul celulei E: Penetrare celulara graie hemaglutininei Vezi raspuns 23. [GRP10007] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate (pg. 320) A: virusurile gripale au un genom bazat pe ADN B: trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C C: toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om D: subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz E: recombinrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii Vezi raspuns 24. [GRP10008] Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n secolul XX (pg. 323-324) A: H1N1 B: H2N2 C: H3N2 D: H5N1 E: H1N1v Vezi raspuns 25. [GRP10009] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate? (pg. 320) A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin

D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei Vezi raspuns 26. [GRP10010] n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizate pentru confirmare? (pg. 322) A: izolarea virusului gripal pe culturi celulare B: detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C: detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D: detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (proba din prelevatul nazal) E: detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-Bunnell-Hngnuiu (prob de snge) Vezi raspuns 27. [GRP10011] Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323) A: sugarii peste vrsta de 3 luni B: vrstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin Vezi raspuns 28. [GRP10023] Aspectele importante ale gripei sunt () A: Legat de diversitatea genetic B: Vaccinare anual C: Contagiozitate D: Morbiditate ridicat E: Are doar evoluie endemic Vezi raspuns 29. [GRP10024] Elementele virusologice incriminate n apariia gripei sunt () A: Virusuri ARN B: Virusuri din familia Orthomyxoviridae C: Patogene pentru om sunt Myxovirus influenza D: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute doar la om E: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute la om i la animal Vezi raspuns 30. [GRP10025] Myxovirusurile influenzae sunt urmtoarele () A: Myxovirusurile influenzae A B: Myxovirus influenzae B i C C: Myxovirus influenzae B este virus strict uman D: Myxovirus influenzae C infecteaz diferite animale E: Myxovirus influenzae A este virus strict uman Vezi raspuns e, d, bde, abc, bd, abcd, bcd, abcd, abce, abc
31. *GRP10026+ Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenzae, sunt adevrate urmtoarele () A: Infecteaz diferite animale

B: Infecteaz mamifere canine C: Infecteaz cai D: Infecteaz oi E: Psrile constituie rezevorul gripei Vezi raspuns 32. *GRP10027+ Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin B: Sunt clasificate n funcie de tipurile de neuraminidaz C: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de hemaglutinin D: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de neuraminidaz E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinin i 9 tipuri de neurmaminidaz Vezi raspuns 33. *GRP10028+ Referitor la recombinrile genetice din cadrul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt frecvente B: Se realizeaz n mod intrinsec C: Se datoreaz schimburilor de gene ntre specii D: Sunt resposabile doar de epidemiile gripale E: Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum i de pandemii Vezi raspuns 34. [GRP10029] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape () A: Penetrarea celular graie neuraminidazeo B: Replicare intracelular C: Eliberarea virionilor, graie hemaglutininei D: Liza celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale Vezi raspuns 35. *GRP10030+ Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru grip sunt urmtoarele aspecte () A: Viremia este inconstant B: Viremia este constant C: Contagiozitatea ncepe nainte de debutul semnelor clinice D: Contagiozitatea ncepe dup debutul semnelor clinice E: Contagiozitatea ncepe odat cu debutul semnelor clinice Vezi raspuns 36. *GRP10031+ Epidemiologic, gripa se caracterizeaz prin () A: Transmitere uman B: Transmitere pe cale respiratorie C: Grad mare de contagiozitate D: Are doar evoluie epidemic E: Are evoluie epidemic Vezi raspuns 37. [GRP10034+ Diagnosticul clinic al gripei se realizeaz trecnd prin urmtoarele etape (pag. 321) A: Noiunea de contaminare i epidemie B: Incubaia

C: Forma simpl D: Prodroame E: Fr complicaii Vezi raspuns 38. [GRP10035] Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de () A: Contextul epidemic este important B: Incubaie 1-3 zile C: Prodroame cu apariie brusc D: Forma simpl nu este caracterizat de febr E: Complicaiile sunt reprezentate de suprainfeciile bacteriene Vezi raspuns 39. *GRP10036+ Noiunea de contaminare i de epidemie, ca i dg clinic al gripei este definit de () A: Contextul clinic este important B: Perioada de contagiozitate se ntinde de la 2 zile nainte de apariia semnelor clinice C: Perioada de contagiozitate ine pn la 6 zile dup apariia semnelor clinice D: Noiunea de contaminare trebuie cutat n cadrul anamnezei E: Contextul clinic nu este important Vezi raspuns 40. [GRP10037] Prodroamele sunt caracterizate de () A: Febr ridicat B: Cefalee C: Artromialgii D: Stare de ru general E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste Vezi raspuns ace, abe, abce, bde, ac, abce, abcd, abce, abcd, abcd

41. [GRP10038] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin () A: Frisoane B: Astenie C: Anorexie D: Febr ridicat 39-40grd E: Febra i frisoanele lipsesc n forma simpl a gripei Vezi raspuns 42. [GRP10039] Complicaiile gripei sunt () A: Suprainfecii bacteriene B: Decompensarea tarelor C: Gripa malign D: Pneumopatie cu pneumococ E: Semnele complicaiilor se atenueaz spontan n 4-7 zile Vezi raspuns 43. [GRP10040] Despre explorrile biologice ce se pot face pentru diagnosticul de grip, sunt adevrate urmtoarele () A: Ale secreiilor salivare B: Ale secreiilor respiratorii C: Ale sngelui D: Serologia sngelui are un mare interes pentru diagnostic

E: Explorrile biologice nu sunt relevante pentru diagnostic Vezi raspuns 44. [GRP10041] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun () A: Izolarea virusului pe culturi celulare B: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA D: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 5 zile Vezi raspuns 45. [GRP10042] Diagnosticul diferenial se realizeaz cu alte virusuri cu tropism respirator, cum ar fi () A: Coronavirus B: Adenovirus C: Bacterii intracelulare D: Enterovirus E: Virusul Epstein-Barr Vezi raspuns 46. [GRP10043] Despre tratamentul gripei putem afirma () A: Este specific B: Sunt necesare msuri de ntrerupere a transmiterii C: Este simptomatic D: Necesit supraveghere E: Nu necesit un tratament aparte Vezi raspuns 47. [GRP10044] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel () A: Se administreaz antivirale B: Se administreaz Oseltamivir C: Se administreaz Zanamivir D: Amantadina se administreaz frecvent E: Nu se administreaz antivirale Vezi raspuns 48. [GRP10045] Tratamentul simptomatic al gripei const n () A: Repaus B: Concediu medical C: Antalgice D: Antipiretice E: Gripa nu necesit repaus Vezi raspuns 49. [GRP10046] Prevenia n cazul gripei const n () A: Vaccinare B: Antivirale C: Msuri de ntrerupere a transmiterii D: Supraveghere E: Tratament simptomatic

Vezi raspuns 50. [GRP10047] Despre vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Prezint un interes major la nivel individual B: Prezint un interes major la nivel colectiv C: Trebuie repetat n fiecare an D: Nu trebuie repetat n fiecare an E: Vaccinarea este eficient n raport cost/eficacitate Vezi raspuns abcd, abcd, bc, abcd, abcd, acd, abc, abcd, abc, abce 51. [GRP10048] Despre vaccinul n cazul gripei sunt adevrate () A: Este vorba de un vaccin inactivat B: Este un produs anual pe ou embrionat C: Vaccinul pornete de la o combinaie de tulpini din epidemiile trecute D: Vaccinul apare de mai multe ori pe an E: Vaccinul pornete de la o singur tulpin din epidemiile trecute Vezi raspuns 52. [GRP10049] Referitor la vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Eficacitatea sa depinde de factori intrinseci B: Eficacitatea sa depinde de factori extrinseci C: Este eficient pentru a reduce morbiditatea D: Este eficient pentru a reduce mortalitatea E: Nu este influenat de variaiile genetice ale virusurilor gripale Vezi raspuns 53. [GRP10050] Vaccinul antigripal este recomandat pentru () A: Subiecii sub 65 de ani B: Personalul din sntate C: Persoanele aflate n unitile sanitare cu spitalizare de durat medie sau lung, aflate peste 65 de ani D: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni E: Pacienii care prezint tare asociate (de peste 6 luni) Vezi raspuns 54. [GRP10051] Urmtoarele tare impun vaccinarea antigripal () A: Afeciuni bronhpulmonare cronice B: Insuficiene cardiace grave C: Drepanocitoze homozigote i dublu heterozigote S/C D: Infecie cu HIV E: Doar diabetul insulinodependent Vezi raspuns 55. [GRP10052] Copiii care prezint factori de risc ai gripei sunt () A: Prematurii B: Copiii cu cardiopatie congenital C: Copiii cu patologie pulmonar D: Copiii cu patologie neuromuscular E: Orice copil exclus unui risc de apariie a gripei grave Vezi raspuns

56. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323) A: Sunt prescrise n mod sistematic B: Se poate administra Oseltamivir C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie D: Se trateaz pn la 7 zile dup apariia ultimului caz E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz Vezi raspuns 57. [GRP10054] Referitor la msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii B: Nu sunt fundamentale pentru e evita propagarea unei pandemii C: Const n n evitarea transmiterii aeriene D: Const n evitarea transmiterii indirecte prin contact E: Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii Vezi raspuns 58. [GRP10055] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n () A: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate B: Vizitele sunt limitate C: Personalul de ngrijire i pacienii trebuie s poarte mti de protecie D: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz doar pentru personalul de ngrijire E: Vizitele nu trebuiesc limitate Vezi raspuns 59. [GRP10056] Virusul H5N1 () A: Este un virus aviar B: A aprut n 2003 C: Nu determin o mortalitate ridicat D: Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interuman E: Poate duce la o pandemie deosebit de grav dac virusul se adapteaz mai mult la om Vezi raspuns 60. [GRP10057] Virusul H1N1v () A: A aprut n 2009 B: Combin secvene genomcice i umane C: A avut o rat mare de mortalitate D: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 E: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane Vezi raspuns abc, abcd, bcde, abcd, abcd, bcd, cde, abc, abe, ade
61. [GRP10060] Urmatoarele afirmatii despre antiviralele administrate in tratamentul gripei sunt adevarate: (pag.322) A: oseltamivir: per os, la adult sau copil>1 an, timp de 5 zile B: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 an C: actiune limitata D: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in primele 24 de ore de la debutul simptomelor

E: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazuta Vezi raspuns 62. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale: () A: VRS B: adenovirus C: enterovirus D: coronavirus E: Chlamydiae trachomatis Vezi raspuns 63. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt: () A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptome B: detectarea directa a genomului prin ELISA C: detectarea antigenilor virali prin RT-PCR D: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor, metoda putin specifica E: serologie: de prima intentie Vezi raspuns 64. *GRP10063+ Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de () A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului caz B: Tratament cu amantadin C: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticat D: Zanamivir la copii peste 1 an E: Oseltamivir la copii peste 13 ani Vezi raspuns 65. *GRP10064+ Se recomand vaccin antigripal dac () A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntate B: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil tolerat C: La nou-nscuii cu HIV D: Celor peste 65 ani E: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigote Vezi raspuns 66. *GRP10065+ Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz () A: Zanamivir B: Ribavirin C: Oseltamivir D: Efavirenz E: Adefovir Vezi raspuns 67. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de () A: VRS B: Coxiella burnetti C: Chlamydia pneumoniae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae

Vezi raspuns 68. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de () A: Diaree B: Cefalee C: Artromialgii D: Febr ridicat E: Debut insidios Vezi raspuns 69. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: () A: Eliberarea virionilor B: Replicarea viral intracelular C: Integrarea ADN rezultat n genomul celulei D: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptaz E: Penetrare celular graie hemaglutininei Vezi raspuns 70. *GRP10069+ Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om () A: Tip A B: Tip B C: Tip C D: Tip H E: Tip N Vezi raspuns ac, abcd, ad, ace, ad, ac, abcd, bcd, be, abc

Infecia cu HIV
1. *HIV10002+ Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325) A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generaia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezisten E: imunofenotipare Vezi raspuns 2. *HIV10003+ Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV: (pg. 327) A: criptococoza B: toxoplasmoza cerebral C: pneumocistoza pulmonar D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocal progresiv Vezi raspuns 3. *HIV10004+ Profilaxia primar pentru pneumocistoz

i toxoplasmoza la pacienii infectai cu HIV se face cu: (pg. 326) A: cotrimoxazol B: fluconazol C: pirimetamin D: ganciclovir E: foscarnet Vezi raspuns 4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327) A: pneumonie franc lobar B: abces pulmonar C: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice D: sindrom pertusiform cu expectoraie purulent E: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS) Vezi raspuns 5. *HIV10006+ Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este: (pg. 327) A: hepatic B: ganglionar C: pulmonar D: retinian E: cerebral Vezi raspuns 6. *HIV10012+ Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Fund de ochi dac CD4<100/mm3 B: Bilan metabolic C: HLG D: RMN toracic E: Test genotipic de rezisten Vezi raspuns 7. [HIV10013] Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dac () A: Pacienii sunt peste 50 de ani B: Dac pacientul este simptomatic C: CD4>500/mm3 D: Scderea rapid a CD4 E: Co-infecie VHB sau VHC Vezi raspuns 8. *HIV10014+ Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este () A: Cerebral

B: Ginecologic C: Retinian D: Digestive E: Respiratorie Vezi raspuns 9. *HIV10015+ Afirmaiile legate de pneumocistoza pulmonar n infeciile cu HIV sunt adevrate, cu excepia (pag. 327) A: Arat ca o pneumopatie interstiial febril B: Rezisten la antibioticele clasice C: Tratamentul se realizeaz cu Cotrimazol D: Nu se administreaz corticoterapie E: Tratamentul cu Cotrimoxazol se face timp de 3 sptmni Vezi raspuns 10. [HIV10050] Inhibitor non nucleozidic al transcriptazei inverse: (326) A: Abacavir B: Lamivudin C: Tenofovir D: Efavirenz E: Emtricitabin Vezi raspuns b, c, a, c, d, d, c, c, d, d 11. *HIV10064+ Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu excepia () A: Interzicerea alptrii B: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmni C: Cezariana obligatorie D: Natere asistat de o echip experimentat E: Tratarea mamei n timpul sarcinii Vezi raspuns 12. *HIV10065+ Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia () A: Cancerul ovarian B: Sarcomul Kaposi C: Cancerul canalului anal D: Cancerul colului uterin E: Cancerul pulmonar Vezi raspuns 13. *HIV10066+ Care dintre urmtoarele este o infecie oportunist pe fondul imunosupresiei grave n infecia cu HIV () A: Sarcom Kaposi B: Pneumocistoza C: Criptococcoza

D: Toxoplasmoza E: Infecia cu CMV Vezi raspuns 14. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei () A: Ritonavir B: Atanzavir C: Lopinavir D: Tenofovir E: Efavirenz Vezi raspuns 15. *HIV10068+ Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Serologie HSV B: Radiografie toracic C: Serologie sifilis D: Test genotipic de rezisten E: Tipare limfocitar CD4/CD8 Vezi raspuns 16. *HIV10069+ Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3 B: Clasa C este SIDA C: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIV D: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomatic E: Primoinfecia este deseori simptomatic Vezi raspuns 17. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? () A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologica B: hiv este un retrovirus cu genom ADN C: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub D: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot E: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomagalovirus Vezi raspuns 18. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : () A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmc B: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmc C: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmc D: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmc E: Nu conteaza valoarea CD4

Vezi raspuns 19. *HIV10007+ Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325) A: transcriptaza invers B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina Vezi raspuns 20. *HIV10008+ Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg. 326) A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm B: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale C: este indicat pacienilor simptomatici D: se recomand pacienilor cu CD4<200/mm E: scade morbiditatea i mortalitatea, refacnd parial capacitatea imun Vezi raspuns c, a, c, d, a, e, e, c, abd, bcde, 21. *HIV10009+ Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false: (pg. 327) A: trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezena oricrui semn neurologic B: n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm C: tratamentul se face cu fluconazol D: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard E: nu este necesar profilaxia secundar Vezi raspuns 22. *HIV10010+ n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: (pg. 327) A: este determinata de Cryptococcus neoformans B: se manifest prin tulburri neurologice grave C: este o suferin demielinizant D: se trateaz cu voriconazol E: este determinat de virusul JC Vezi raspuns 23. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: (pg. 328) A: tratarea mamei pe timpul sarcinii B: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni C: profilaxia cu cotrimoxazol D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni E: aducerea la zi a vaccinrilor Vezi raspuns 24. *HIV10016+ Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()

A: Importana confidenialiti B: Descoperire accidental C: Profilaxia infeciilor oportuniste D: Serologie realizat numai cu acordul pacientului E: Infecie cronic cu anse de vindecare Vezi raspuns 25. *HIV10017+ Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaa B: Nu exist vindecare virusologic C: Este determinat de un retrovirus cu ARN D: Nu exist variabiliti genomice a virionilor E: Afecteaz anumite esuturi Vezi raspuns 26. *HIV10018+ Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Infecie acut B: Manifestri clinice dominate de infeciile oportuniste C: Ineficacitatea rspunsului imunitar D: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4) E: Exist vindecare virusologic Vezi raspuns 27. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este o faz simptomatic B: Scade tranzitor CD4 C: Evoluia este spontan favorabil D: Apare un vrf de replicare viral E: Crete ncrctura viral Vezi raspuns 28. *HIV10020+ Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea () A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic B: Faza latent acut C: Faza paucisimpomatic D: Faza simptomatic E: Faza SIDA Vezi raspuns 29. *HIV10021+ Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325) A: Este o faz cronic B: Diminuare progresiv a CD4 C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacient D: Apar infecii oportuniste

E: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIV Vezi raspuns 30. *HIV10022+ Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Fr deficit imunitar B: Candidoze orale C: Zona Zoster D: Tumori E: Leucoplazia paroasa Vezi raspuns bce, bce, ad, abcd, abc, bcd, bcd, acde, abc, bce 31. *HIV10023+ Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este faza SIDA B: Casexie C: Deficit imunitar grav D: Poate apare n aceast faza toxoplasmoza E: Deficit imunitar moderat Vezi raspuns 32. *HIV10024+ Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: A - primo-infecia, faza latent B: A - primo-infecia, faza acut C: B- simptomatic cu criteriile A sau C D: B- simptomatic fr criteriile A sau C E: C - simptome definind SIDA Vezi raspuns 33. [HIV10025] Cele 3 stadii biologice n clasificarea CDC sunt () A: 1 (<500CD4/mm3 i >29%) B: 1 (>500CD4/mm3 i >29%) C: 2 (200-499CD4/mm3i 14-29%) D: 3 (<200/mm3i <14%) E: 3 (>200/mm3i <14%) Vezi raspuns 34. *HIV10026+ Despre diagnosticul infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmare () A: Se bazeaz pe serologie B: Serologia este fals negativ n timpul ferestrei serologice C: Rezultatul nu trebuie comunicat pacientului D: Nu se vor testa partenerii sau copiii E: Serologia nu se realizeaza dect cu acordul pacientului Vezi raspuns 35. *HIV10027+ Referitor la diagnosticul serologic n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Test negativ = infecie absent sau mai puin de 6 sptmni

B: Test pozitiv = confirmat pe Westem blot pe aceeasi prob C: Dac Westem blot este negativ - se realizeaz o incarcatur viral D: Dac Westem blot este pozitiv - infecie recent E: Nu se mai face serologie pe test ELISA Vezi raspuns 36. *HIV10028+ Despre atitudine a terapeutic si monitorizarea din infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu este necesar bilanul iniial B: Tratamentul antiretroviral C: Asocierea a dou retrovirale D: Doar urmrirea infeciilor oportuniste este suficient E: Aderena la tratament este important Vezi raspuns 37. *HIV10029+ Bilanul iniial n infeciile cu HIV, cuprinde: () A: Serologie HIV de confirmare B: Cutarea altor infecii cu transmitere sexual C: Tipare limfocitar CD4/CD8 D: Incrctura viral HIV plasmatic E: Fr radiografie toracic Vezi raspuns 38. *HIV10031+ Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecia cu HIV cuprinde: () A: 3 antiretrovirale B: 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverse C: Inhibitor al proteazei D: Potenare cu ritonavir E: Fr ritonavir Vezi raspuns 39. *HIV10032+ Referitor la tratamentul infeciilor cu HIV , sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pag.326) A: Se face profilaxia infeciilor oportuniste cu Cotrimoxazol B: Se face profilaxia infectiilor oportuniste cu Bentall C: Supraveghere clinic i imunovirologic D: Aderena la tratament este important E: Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale Vezi raspuns 40. *HIV10033+ Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu au toxicitate cutanat B: Au toxicitate mitocondrial C: Apar complicaii cardio-vasculare D: Apare lipodistrofie

E: Nu apare afectarea metabolismului lipidic Vezi raspuns abcd, ade, bcd, abe, abc, be, abcd, abcd, acd, bcd 41. *HIV10034+ Principalele complicaii n infeciile cu HIV sunt () A: Apariia infeciilor oportuniste B: La o valoare a CD4 sub 200/mm3 C: La o valoare a CD4 peste 200/mm3 D: Diverse neoplazii E: Complicaiile nu sunt legate de valorile CD4 Vezi raspuns 42. *HIV10035+ Principalele infecii oportuniste n infeciile cu HIV sunt () A: Pneumocitoza pulmonar B: Toxoplasmoza C: Infecia cu citomegalovirus D: Leucemia acut E: Tuberculoza Vezi raspuns 43. *HIV10036+ Referitor la pneumocitoza pulmonar aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Apare cel mai puin frecvent in infeciile cu HIV B: Este legat de un fung, Pneumocystis jiroveci C: Radiografia pulmonar arat o afectare alveolo-interstiial; D: Nu se administreaz antibiotic E: Diagnosticul pozitiv se realizeaz prin evidenierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar Vezi raspuns 44. *HIV10037+ Despre Toxoplasmoza cerebral in infeciile cu HIV, se poate afirma: () A: Reprezint o reactivare a parazitului Toxoplasma gondii B: n vederea diagnosticului, se realizeaz examene imagistice cerebrale CT sau RMN C: Serologie pozitiv pentru Toxoplasma D: Imagistica arat leziuni rotunjite cu aspect de cocard E: Nu apar semne neurologice clinice Vezi raspuns 45. *HIV10038+ Despre tratamentul infeciilor cu Citomegalovirus n cadrul infeciilor cu HIV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Necesit management medical de urgen B: Se face cu Ganciclovir C: Se face cu Valganciclovir D: Se face cu Foscamet E: Se face cu Cotrimoxazol Vezi raspuns

46. *HIV10039+ Diagnosticul de infecie cu citomegalovirus , n infeciile cu HIV se realizeaz cu ajutorul () A: Hemoleucogramei B: Antigenului pp65 C: Secreiei retiniene D: PCR E: Investigaiilor imagistice Vezi raspuns 47. *HIV10040+ Tipuri de infecii oportuniste n cadrul infeciei cu HIV sunt () A: Criptococcoza B: Meningite C: LEMP D: Cu micobacterii atipice E: Osteomielite Vezi raspuns 48. *HIV10041+ Despre Leucoencefalopatia multifocal progresiv (LEMP) din cadrul infeciei cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o afeciune demielinizant B: Se datoreaz virus ului JC C: Este responsabil de tulburri neurologice grave D: Este responsabil de tulburri digestive grave E: Nu exist tratament specific Vezi raspuns 49. [HIV10042] Despre Criptococcoza, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este responsabil de tulburri digestive grave B: Determinat de Cryptococcus neoformans C: Este responsabil de meningoencefalite D: Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticul E: Este responsabil de meningite Vezi raspuns 50. *HIV10043+ Cancerele frecvente aprute n cadrul infeciilor cu HIV sunt () A: Sarcomul Kaposi B: Limfoame non hodgkiniene C: Limfoame primitive cerebrale D: Cancere solide E: Cancere digestive Vezi raspuns abd, abc, bce, abcd, abcd, bd, abcd, abce, bcde, abcd 51. *HIV10044+ 29.Despre Sarcomul Kaposi aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o tumor cutaneo-mucoas, cu aspect violaceu

B: Poate afecta organele profunde C: Diagnosticul este histologic D: Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi s regreseze E: Nu se administreaz chimioterapii citotoxice Vezi raspuns 52. *HIV10045+ Cancerele solide aprute n infeciile cu HIV sunt () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de col uterin C: Cancerul anal D: Cancerul pulmonar E: Cancere digestive Vezi raspuns 53. *HIV10046+ Profilaxia n infeciile cu HIV, presupune () A: Profilaxia sanguin B: Atenie la posibile accidente de expunere C: Profilaxia transmiterii matemofetale D: Aducerea la zi a vaccinrilor E: Profilaxia digestiv Vezi raspuns 54. *HIV10047+ Profilaxia sanguin n infeciile cu HIV se realizeaz astfel (pag.328) A: Excluderea donrii de snge la pacienii infectai B: Selectarea donatorilor C: Nu este necesar selectarea donatorilor D: Depistarea produselor sanguine E: Terapie psihologic la pacienii infectai Vezi raspuns 55. *HIV10048+ Profilaxia transmiterii matemofetale n infeciile cu HIV, presupune () A: Tratarea mamei n timpul sarcinii B: Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani C: Alptarea este contraindicat D: Natere asistat de o echip specializat E: Alptarea este permis Vezi raspuns 56. [HIV10049] Inhibitor al proteazei: (326) A: Abacavir B: Lopinavir C: Lamivudina D: Atanazanavir E: Efavirenz Vezi raspuns

57. [HIV10051] Inhibitor al proteazei este: (326) A: Darunavir B: Atazanavir C: Lopinavir D: Ritonavir E: Abacavir Vezi raspuns 58. [HIV10052] Indicatia de terapie in infectia cu HIV este: () A: pacient simptomatic B: CD4<200/mm3 C: CD4<350/mm3 D: CD4 350-500/mm3 E: CD4>500/mm3 Vezi raspuns 59. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in: () A: consultatie specializata B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani D: nu este necesara E: cotrimoxazol Vezi raspuns 60. [HIV10055] In cadrul profilaxiei infectiei HIV se aduc la zi vaccinarile urmatoare: () A: impotriva VHB B: impotriva VHA C: impotriva VHC D: impotriva pneumococului E: impotriva gripei Vezi raspuns abcd, bcd, abcd, abd, abcd, bd, abc, ab, ac, abde 61. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: () A: cea mai frecventa localizarare este retiniana B: localizari rare digestive si neurologice C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet E: profilaxia secundara nu este necesara Vezi raspuns 62. [HIV10057] Alegeti afirmatiile adevarate despre toxicitatea antiretroviralelor: () A: hipersensibilitate, toxicitate digestiva B: toxicitate neuropsihica, cutanata C: complicatii cardio-vasculare, hepatotoxicitate

D: tulburari ale metabolismului proteic, hemotoxicitate E: lipodistrofie, toxicitate mitocondriala Vezi raspuns 63. *HIV10058+ Pacienii infectai cu HIV trebuie s aib urmtoarele vaccinri aduse la zi () A: Pneumococ B: Gripa C: VHC D: VHB E: VHA Vezi raspuns 64. *HIV10059+ Criptococcozei asociat cu HIV se trateaz prin () A: Pirimetamin + sulfadiazin B: Cotrimoxazol p.o. C: Fluconazol p.o. D: Amfotericina B + flucitozin i.v. E: Cotrimazol i.v. Vezi raspuns 65. *HIV10060+ Pneumocistoza asociat HIV se trateaz prin () A: Sulfadiazin B: Pirimetamin C: Sulfasalazin D: Corticoterapie E: Cotrimoxazol Vezi raspuns 66. [HIV10061] Antiretroviralele au urmtoarele tipuri de toxicitate () A: Tulburri ale metabolismului proteic B: Hemotoxicitate C: Hepatotoxicitate D: Renal E: Mitocondrial Vezi raspuns 67. *HIV10062+ Se aplic terapie antiretrovirala n infecia cu HIV dac () A: Exist peste 500 CD4/mm3 B: Pacientul peste 50 de ani C: Este o coinfecie cu VHA D: Exist o simptomatologie manifest E: CD4 sub 350/mm3 Vezi raspuns 68. *HIV10063+ Clasele biologice n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()

A: Clasa 1 peste 500 CD8/mm3 B: Clasa 2 200-499 CD4/mm3 C: Clasa 2 200-499 CD8/mm3 D: Clasa 3 peste 600 CD4/mm3 E: Clasa 3 sub 200 CD4/mm3 Vezi raspuns acd, abce, abde, cd, de, bce, bd, be

Boli cu transmitere sexual

1. [BTS10004] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST) nu este adevarata (-) A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie C: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc D: Se vor depista i trata partenerii E: IST cuprind i formele asimptomatice Vezi raspuns 2. *BTS10005+ Care dintre urmtoarele infecii nu este IST (-) A: Infeciile microbiene stafilococice i streptococice B: Infeciile cu gonococ C: Infeciile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele) Vezi raspuns 3. *BTS10006+ Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (-) A: IST sunt ntotdeauna infecii asimptomatice B: IST prezint arsur, prurit, durere C: IST prezint scurgere D: IST poate produce prostatite E: IST poate produce salpingite Vezi raspuns 4. [BTS10007] Diagnosticul de IST nu se pune pe: (-) A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 i 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Doar pe examenul clinic Vezi raspuns 5. [BTS10008] Managementul unei IST nu cuprinde (-) A: Profilaxia primar i secundar

B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc Vezi raspuns 6. *BTS10016+ Sunt factori de risc ai infeciilor cu transmitere sexual () A: Sexul masculin B: Antecedente de IST C: Imunodepresia D: Antecedente de boli hepatice E: Diabetul Vezi raspuns 7. *BTS10017+ Sunt semne locale ale infeciilor cu transmitere sexual urmtoarele, mai puin () A: Erupie cutanat B: Prostatita C. Adenopatii C: Adenopatii inghinale D: Dureri pelviene E: Leucoree Vezi raspuns 8. *BTS10018+ Despre semnele extragenitale ale infeciei transmise sexual, este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Apare senzaie de arsura uretral B: Apare febra C: Apare sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter D: Apare sindrom extrapiramidal E: Apar semne de iritaie peritoneal Vezi raspuns 9. *BTS10020+ Identificai afirmai a greit cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual () A: Prelevat uretral n caz de scurgeri sau senzaie de arsur B: TPHA-VDRL C: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) D: VSH E: Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C 10. *BTS10021+ Sunt afirmaii corecte despre profilaxia secundar n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani B: Include informarea asupra ITS i a factorilor de risc C: Include identificarea sistematic a ITS asociate D: Include depistarea i tratarea partenerilor

E: Presupune respectarea tratamentelor Vezi raspuns c, a, a, e, c, b, a, c, d, a 11. *BTS10022+ Sunt manifestri clinice in infecia cu gonococ, cu o excepie () A: Salpingita cu risc de sterilitate tubar B: Anorectita C: Orhiepididimita uni- sau bilateral D: Hematurie E: Cervicita Vezi raspuns 12. *BTS10023+ Este adevarat afirmaia, privind tratamentul infeciei cu gonococ () A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v. E: Nici un rspuns corect Vezi raspuns 13. *BTS10024+ Sunt false urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice in infecia cu Chlamidia () A: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatit ce mimeaza colecistit acut B: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz uretrita, conjunctivita i poliartrita C: Faza teriar a LGV asociaz fibroza si tulburri de drenare limfatic D: Faza secundar a LGV presupune apariia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel anal E: Chlamidia trachomatis este frecvent implicat in uretrite si cervicite Vezi raspuns 14. *BTS10025+ Identificai afinnaia adevarat despre tratamentul infeciei cu Chlamidia () A: In prostatite se administreaz Cefalosporine B: In LGV Genatamicina i.v. C: In salpingite: Amoxicilina-Acid clavulanic+Doxiciclina D: In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zile E: In orhiepididimite Penicilina G i.v. Vezi raspuns 15. *BTS10026+ Sunt adevrate urmtoarele despre sifilis () A: n sifilisul primar incubaia este de aproximativ 3 luni B: Neurosifilisul poate aprea in stadiile secundar si teriar C: Sancrul sifilitic apare n stadiul teri ar D: Sifilidele sunt leziuni precoce n cadrul stadiului secundar E: Rozeola sifilitic apare n stadiul primar Vezi raspuns 16. *BTS10027+ Alegei afirmaia fals cu privire la manifestrile clinice din sifilisul secundar (pag.333) A: Apare la 2 sptmni dupa sancru

B: Rozeola sifilitic cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoas C: Leziunile tardive apar n general pe palme i tlpi D: In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalie E: In acest stadiu poate s apar neurosifilisul Vezi raspuns 17. [BTS10028] Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis () A: VDRL- /TPHA-: absena sifilisului sau perioad de incubaie B: VDRL+/TPHA+: sifilis C: VDRL-/TPHA+: cicatrice serologic a unui sifilis vechi D: VDRL+/TPHA-: fals pozitiv E: VDRL-/TPHA+: treponematoza veneric Vezi raspuns 18. *BTS10029+ Dintre afirmaiile urmtoare despre tratamentul sifilisului, una singur este adevrat () A: Se utilizeaz Penicilina M B: n sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M VI i.m. x 3 injectii la 1 sptmn distan C: n sifilisullatent precoce: Doxicic1ina 200 mg/zi 30 zile, n caz de alergie la Penicilin D: n neurosifilis Gentamicina perfuzii E: n sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M VI/zi Vezi raspuns 19. *BTS10030+ Reactia Herxheimer in sifilisul secundar si teriar presupune urmtoarele, cu excepia () A: Tratament cu paracetamol si corticoizi B: Erupie cutanat C: Febr D: Spasm bronic E: Poliadenopatii Vezi raspuns 20. *BTS10074+ Diagnosticul sifilisului este marcat de urmtorul element () A: TPHA negativ => Sifilis B: VDRL negativ i TPHA pozitiv => posibil sclerodermie C: VDRL pozitiv i TPHA pozitiv => Treponematoz non veneric D: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechi E: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaie Vezi raspuns d, a, d, c, b, a, e, b, d, e

21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de () A: Faza I Febr i alterarea strii generale B: Faza II Fibroz C: Faza III Afectare neurologic D: Faza II Adenopatii inghinale E: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapse

Vezi raspuns 22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu () A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmni B: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unic C: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmni D: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile E: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile Vezi raspuns 23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin () A: Balanit B: Faringit C: Salpingit D: Orhiepididimit E: Uretrit Vezi raspuns 24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin () A: Serologie VHD B: Serologie HIV 1 C: TPHA-VDRL D: Serologie VHB E: Serologie HIV 2 Vezi raspuns 25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia () A: Senzatie de arsura uretrala B: Adenopatii inghinale C: Salpingit D: Prostatita E: Afectare articular Vezi raspuns 26. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332) A: uretrita B: prostatita C: conjunctivita D: epididimita E: poliartrita Vezi raspuns 27. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333) A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie D: eruptie cutanata E: poliadenopatii Vezi raspuns

28. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: () A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zile B: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zile C: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasic D: Boala nu apare niciodat la nou-nscut E: La femei poate produce sterilitate tubar Vezi raspuns 29. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-) A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinic B: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femei C: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafea D: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii speciale E: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg im Vezi raspuns 30. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici () A: Produce uretrite i cervicite B: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza veneric C: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acut D: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartrit E: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per os Vezi raspuns d, b, a, a, e, ace, bde, bce, acde, abe
31. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: () A: Este produsa de o spirochet B: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriar C: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriar D: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemic E: VDRL este un test sensibil, dar puin specific Vezi raspuns 32. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: () A: De elecie sunt ciclinele B: Penicilina G sau cicline n caz de alergie C: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnale D: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile E: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile Vezi raspuns 33. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: () A: 2-7 zile in infectia gonococica B: 3 sapatamani in sifilis C: 1-3 zile in gripa D: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanos E: 15 zile in chlamydioza

Vezi raspuns 34. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni () A: Neurosifilis (forma precoce) B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie) C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica) D: Encefalita herpetica E: Neuropaludism Vezi raspuns 35. *BTS10019+ Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330) A: Semnelor funcionale B: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului C: Semnelor inflamatorii genitale D: Prelevat vaginal in caz de leucoree E: Obiceiurilor sexuale Vezi raspuns 36. *BTS10031+ Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual () A: Sancru bucal B: Dureri pelviene C: Orhiepididimita D: Salpingita E: Adenopatii inghinale Vezi raspuns 37. *BTS10032+ Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual () A: Conjunctivit B: Febr C: Erupie cutanat D: Leucoree E: Sancru bucal Vezi raspuns 38. *BTS10033+ Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Serologie parazitoze B: TPHA-VDRL C: Prelevat vaginal n caz de leucoree D: Examen coproparazitologic E: Uroculturi Vezi raspuns 39. *BTS10034+ Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ () A: Priapism B: Disfunctie erectil

C: Cervicit D: Anorectit, deseori asimptomatic E: Dureri abdominale Vezi raspuns 40. *BTS10035+ Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic () A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubar B: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustuloza C: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecvente D: Cervicita este deseori evideniat prin leucoree E: Laringita este deseori asimptomatic Vezi raspuns abde, bde, abcd, abc, ace, bcde, ace, bc, cd, ce 41. *BTS10036+ Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice () A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulente B: Examenul direct este concludent doar la femei C: n formele neclasice se realizeaz culturi D: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuni E: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anus Vezi raspuns 42. *BTS10037+ Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie () A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelular B: Chlamidia este responsabil i de infecii digestive C: Chlamidia poate da trahom D: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 faze E: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartrita Vezi raspuns 43. *BTS10038+ Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric () A: Evolueaz in 3 faze B: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare anale C: Faza secundar apare la ani dupa cea primar D: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinale E: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfatic Vezi raspuns 44. *BTS10039+ Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: () A: PCR este tehnic de referint B: Serologia este tehnica de referin C: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaiilor D: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniae E: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginal Vezi raspuns

45. *BTS10040+ Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei () A: Depinde de locul infectat B: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v. C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinolone D: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile) E: n uretrite i cervicite: Ciprofloxacina Vezi raspuns 46. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332) A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisul B: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilor C: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolor D: Sancrul cicatrizeaz spontan E: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie Vezi raspuns 47. *BTS10042+ Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: () A: Sifilidele sunt leziuni tardive B: Rozeola sifilitic este foarte contagioas C: Semnele generale sunt absente D: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancru E: Se intlnesc plci mucoase sau alopecie Vezi raspuns 48. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis () A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia general B: Poate sa apar n stadiile secundar si teriar C: Se poate identifica o meningit D: Formele tardive apar frecvent E: Se poate ntalni afectare oftalmic Vezi raspuns 49. *BTS10044+ Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: () A: VDRL-ul este un test non-treponemic B: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric) C: Testul de imunofluorescen indirect se face pentru confirmarea bolii n caz de VDRL-/TPHAD: THPA este un test non treponemic E: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practic Vezi raspuns 50. *BTS10045+ Sunt afirmaii adevrate despre sifilis () A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zile B: n sifilisul teriar apar manifestri generale C: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulvei

D: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPA E: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoase Vezi raspuns acde, ce, abde, ade, acd, cd, bc, abce, ace, bce 51. *BTS10046+ Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin () A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinolone B: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitiv C: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn distan D: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelit E: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundar Vezi raspuns 52. *BTS10047+ .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind () A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) B: Examen clinic C: Anamneza semnelor funcionale D: Examen imunohistochimic E: Biopsii Vezi raspuns 53. *BTS10048+ Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia () A: Chlamidia este responsabil de infecii oculare B: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m. C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundar D: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitate E: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz Doxiciclin Vezi raspuns 54. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune () A: Scurgeri uretrale B: Febr C: Poliadenopatii D: Hepatosplenomegalie E: Erupie cutanat Vezi raspuns 55. *BTS10050+ Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual () A: Consumul de droguri i.v. B: Antecedente de infecii cu transmitere sexuala C: Nivel socio-economic nefavorabil D: Sexul feminin E: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexuale Vezi raspuns

56. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333) A: tabesul B: rozeola sifilitica C: goma sifilitica D: sifilidele E: paralizia generala Vezi raspuns 57. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332) A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per os B: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscular C: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per os D: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per os E: Sifilis: Penicilina V sau cicline Vezi raspuns 58. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: () A: ciroza B: MNI C: lupus, sclerodermie D: sarcina E: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoida Vezi raspuns 59. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic () A: cel mai adesea unica B: profunda C: indolora D: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curata E: baza indurata Vezi raspuns 60. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: () A: vulvei B: glandului C: clitorisului D: anusului E: cavitatii bucale Vezi raspuns ac, abc, ae, bce, bcde, ace, bcd, abcd, ace, ab 61. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: () A: leziuni precoce in sifilisul secundar B: apar in sifilisul primar C: macule roz, pruringinoase

D: nepruringinoase E: fara interval de piele sanatoasa Vezi raspuns 62. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: () A: leziuni tardive in sifilisul secundar B: papuloase C: aramii D: maculoase E: in general pe palme si talpi, foarte contagioase Vezi raspuns 63. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: () A: placi cutanate, alopecie B: febra C: adenopatii D: hepatosplenomegalie E: leziuni cardiovasculare Vezi raspuns 64. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: () A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisului B: se poate identifica o meningita C: afectare a perechilor de nervi cranieni D: afectare oftalmica E: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecvente Vezi raspuns 65. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: () A: perihepatita B: pericolecistita C: colecistita acuta la femeie D: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeie E: o IST Vezi raspuns 66. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: () A: este o IST B: boala foarte raspandita in lume C: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahom D: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGV E: este data de Chlamydia trachomatis Vezi raspuns 67. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: ()

A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace B: tratament rapid in formele diseminate C: tratament prelungit in formele diseminate D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei E: control dupa 7 zile Vezi raspuns 68. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: () A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustuloza B: forme oftalmice, la nou nascut C: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acuta D: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionale E: orhiepididimita, cervicita, salpingita Vezi raspuns 69. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: () A: vaccinare contra virusului hepatitic B B: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 ani C: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexuale D: vaccinare anti-HPV dupa un an de la debutul vietii sexuale E: vaccinare anti-gonococ Vezi raspuns 70. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: () A: uretrita B: conjunctivita C: poliadenopatie D: sancru E: eruptie cutanata Vezi raspuns ad, abce, bcd, abcd, ae, abde, acde, abde, abc, ab 71. *BTS10067+ Reacia Herxheimer implic () A: Hepatosplenomegalie B: Poliadenopatii C: Erupie cutanat D: Afectare oftalmic E: Febr Vezi raspuns 72. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333) A: Poate aprea alopecie B: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase C: Poate aprea smnul Homans D: Reprezint stadiul de sancru E: Poate aprea sindromul Laubry si Pezzi

Vezi raspuns 73. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente () A: Poliartrit B: Orhiepididimit C: Conjunctivit D: Faringit E: Uretrit Vezi raspuns 74. *BTS10070+ Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente () A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anus B: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuni C: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacteriei D: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specific E: Examenul direct este concludent doar la femei Vezi raspuns 75. *BTS10071+ Profilaxia secundar a IST se face prin () A: Identificarea sistematic a IST asociate B: Depistarea i tratarea partenerilor pacientului C: Vaccin anti-VHB D: Vaccin anti-HIV E: Vaccinul anti-HPV Vezi raspuns 76. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de () A: Sunt frecvente rezistenele germenilor B: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratament C: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului D: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului E: Trebuie instituit rapid Vezi raspuns 77. *BTS10073+ Conjunctivita neonatal poate fi provocat de () A: Herpes B: Trichomoniaz C: Chlamydia D: Gonococ E: Sifilis Vezi raspuns bce, ab, ace, abc, ab, ab, bde, cd

Infeciile nosocomiale

1. *NOS10002+ Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 339) A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale B: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic E: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu Vezi raspuns 2. *NOS10003+ Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340) A: pneumopatiile infecioase B: infeciile urinare C: infeciile digestive D: infecii legate de catetere E: infeciile de plag operatorie Vezi raspuns 3. [NOS10004+ Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340) A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii D: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin Vezi raspuns 4. *NOS10005+ Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: (pg. 341) A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculoz B: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz C: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externrii D: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti E: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente Vezi raspuns 5. *NOS10006+ Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pg. 340) A: principalul factor de risc este intubarea endotraheal B: semne clinice: febr, expectoraii purulente C: semne biologice: hemoculturi pozitive D: semne biologice: leucocitoza E: semne radiologice: opacitai pulmonare recent aprute Vezi raspuns

6. *NOS10012+ Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia () A: Aspectele medicale B: Aspectele economice C: Aspectele profilactice D: Aspectele administrative E: Aspectele juridice Vezi raspuns 7. *NOS10013+ Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medical B: Sunt boli frecvente cu mortalitate important C: Se refer la ingrijirea curativ D: Se refer la ingrijirea profilactic E: Se refer la activitatea de diagnosticare Vezi raspuns 8. *NOS10014+ O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals () A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10% B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe an D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie Vezi raspuns 9. *NOS10015+ Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu excepia () A: Informarea si formarea personalului B: Utilizarea corect a antibioticelor C: Respectarea regulilor de igien D: Neizolarea bacteriilor multirezistente E: Izolarea bacteriilor multirezistente Vezi raspuns 10. *NOS10016+ Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Hemoculturi negative B: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioare C: Lavaj bronhoalveolar D: Hemoculturi pozitive E: Aspiraie endotraheal Vezi raspuns e, b, c, c, d, d, a, b, d,a

11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia () A: Cicatrice inflamat B: Cicatrice purulent C: Examene radiologice eventuale

D: Nu necesit examen bacteriologie de plag E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgical Vezi raspuns 12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340) A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului C: Ele pot fi bacteriemice D: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie E: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie Vezi raspuns 13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Au prevalen nalt, peste 30% B: infectii urinare -15% C: pneumopatii infectioase -30% D: infecii de plag operatorie -15% E: infectii dentare Vezi raspuns 14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 340) A: Polachiurie B: Hematurie C: Imperiozitate mictionala D: Arsuri mictionale E: Dureri pelviene Vezi raspuns 15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Informarea si formarea personalului sanitar B: Respectarea regulilor de igiena C: Utilizarea corecta a antibioticelor D: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistente E: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitare Vezi raspuns 16. [NOS10047] Infeciile nosocomiale au urmtoarele msuri profilactice, cu excepia () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Izolarea pacientului D: Purtarea mtii E: Purtarea manuilor Vezi raspuns 17. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz

prin urmtoarele metode, cu excepia () A: Prelevare distal protejat B: Aspiraie endotraheal C: Expectoraii D: Biopsie transcutan E: LBA Vezi raspuns 18. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia () A: Infecii legate de catetere B: Infeciile oportuniste C: Infeciile de plag operatorie D: Pneumopatii infecioase E: Infeciile urinare Vezi raspuns 19. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340) A: Infectia urinara B: Pneumopatiile infectioase C: Infectia legata de cateterele periferice D: Infectia legata de cateterele centrale E: Infectia de plaga operatorie Vezi raspuns 20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale sunt: (pg. 340) A: hemoculturi pozitive B: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar C: izolarea unei bacterii din expectoraie D: leucocitoz cu neutrofilie E: leucopenie cu limfocitoz Vezi raspuns d, e, d, b, e, c, d, b, a, abc 21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340) A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice B: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale C: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale D: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului E: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului Vezi raspuns 22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340) A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar B: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate mic C: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice D: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie

>100/ml) E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml) Vezi raspuns 23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne: (pg. 340) A: clinice: tuse, dispnee, wheezing B: clinice: febr, expectoraii purulente C: biologice: hemoculturi pozitive D: radiologice: opacitii pulmonare recente aprute E: radiologice: infiltrat interstiial recent aprut Vezi raspuns 24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341) A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate B: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate C: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat D: sterilizarea instrumentarului E: purtarea mtilor Vezi raspuns 25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale () A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescut B: Supravegherea C: Izolarea bacteriilor multirezistente D: Igiena E: Nu se administreaz antibiotic Vezi raspuns 26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint () A: Infecii asociate ingrijirilor medicale B: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada de incubaie la nceputul managementului C: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitar D: Infecia poate surveni n afara unitii sanitare E: Nu se refer la activitile de ngrijire curative Vezi raspuns 27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele () A: Informarea pacientului este obligatorie B: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorie C: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomiale D: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorie E: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientului Vezi raspuns 28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomiale

B: Sunt definite pe criteriul epidemiologic C: Sunt definite pe criteriul clinic D: Sunt definite pe criteriul biologic E: Sunt definite pe criteriul radio logic Vezi raspuns 29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele (pag.340) A: Febr B: Frison C: Polachiurie D: Dureri pelvine E: Imperiozitate mictionala Vezi raspuns 30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitar B: Clinca este putin evident C: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizare D: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomiale E: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitiv Vezi raspuns ae, be, bcd, abde, abcd, abcd, abc, bcd, acde, acd
31. *NOS10026+ Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma () A: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale B: Diagnosticul se bazeaz pe semne clinice C: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologice D: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologice E: Principalul factor de risc este intubarea endotraheal Vezi raspuns 32. *NOS10027+ Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face lund n considerare () A: Febra B: Opacitti pulmonare recent aprute C: Hemoculturi negative D: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioare E: Antigen urinar Legionella pozitiv Vezi raspuns 33. *NOS10028+ Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate afirma () A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomiale B: Se caracterizeaz prin semne clinice C: Nu apar semne radio logice niciodat

D: Apar semne biologice E: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoiale Vezi raspuns 34. *NOS10029+ Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: () A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la intervenia chirurgical Vezi raspuns 35. *NOS10030+ Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomiale B: Apar mai frecvent in cazul cateterelor periferice C: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centrale D: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomiale E: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomiale Vezi raspuns 36. *NOS10031+ Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340) A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilit B: Purtarea manuilor numai sterile C: Personalul de ingrijire D: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilit E: Eliminarea deeurilor Vezi raspuns 37. *NOS10032+ n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la identiicarea unei b.infectioase cum ar fi: (pag: 341) A: Tuberculoza B: Pneumonii bacterine C: Bacterii multirezistente D: Infectii urinare E: Pacient imunodeprimat Vezi raspuns 38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339) A: infectiile cerebro meningeale B: infectiile pulmonare C: infectiile urinare D: infectiile oculare E: infectiile de plaga operatorie

Vezi raspuns 39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339) A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientului B: este obligatorie pentru pacient C: este facultativa D: poate conduce la despagubire E: tine de decizia spitalului Vezi raspuns 40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: () A: limitarea iesirilor pacientului B: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioase C: masca pentru pacient este inutila D: masca pentru personal E: material de protectie steril Vezi raspuns bcde, abe, abd, bd, ac, ac, ace, bce, bd, abd

41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: () A: cultura pozitiva a cateterului B: ele nu sunt bacteriemice C: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferie D: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateter E: ele pot fi bacteriemice Vezi raspuns 42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: () A: clinic: febra, semne functionale urinare B: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml C: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/ml D: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitara E: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml Vezi raspuns 43. [NOS10041] Urmatoarele afirmatii despre infectiile nosocomiale sunt adevarate: (pag.339) A: prevalenta inalta, in jur de 50% B: mortalitate de cateva mii pe an C: cel mai frecvent: urinare, pulmonare, de plaga operatorie, de cateter D: bacteriile responsabile sunt deseori multirezistente E: prevalenta 10% Vezi raspuns 44. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare () A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportuniti B: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personal C: Limitarea vizitelor D: Limitarea ieirilor pacientului

E: Masca pentru personal i pacient Vezi raspuns 45. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Purtarea mnuilor D: Izolarea pacientului E: Igiena minilor Vezi raspuns 46. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz () A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferie C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale Vezi raspuns 47. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de () A: Cicatrice cu margini necrozate B: Cicatrice purulent C: Cicatrice inflamat D: Stare general alterat E: Febr Vezi raspuns 48. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale () A: Au drept factor de risc principal intubarea endotraheal B: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografie C: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitiv D: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale E: Reprezint 30% din infeciile nosocomiale Vezi raspuns ace, ade, bde, cde, abce, ace, bc, abc

Septicemiile
1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370) A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie <20/min E: leucocitoza Vezi raspuns 2. [SEP10004] Care dintre urm[toarele date definesc bacteriemia? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi

B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: o infecie sistemic confirmat D: o infecie asociat cu hipotensiune E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ Vezi raspuns 3. *SEP10005+ Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii D: o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ Vezi raspuns 4. *SEP10006+ Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371) A: sepsis i hipotensiune arterial B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil) C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) Vezi raspuns 5. *SEP10007+ Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic? (pg. 373) A: stafilococi, streptococi B: enterobacterii C: pneumococi, Klebsiella pneumoniae D: pseudomonas sp, enterococi E: bacili Gram negativi, stafilococi Vezi raspuns 6. *SEP10008+ Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne de gravitate, la care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu comunitar? (pg. 374) A: monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxona sau fluorochinolon B: oxacilin, cloxacilin C: ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin D: amoxicilin E: amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin Vezi raspuns 7. [SEP10014+ Aspectele importante ale septicemiei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Evaluarea toleranei

B: Cutarea semnelor de gravitate C: Identificarea unei pori de intrare D: Fr identificarea localizrilor secundare E: Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi Vezi raspuns 8. *SEP10015+ Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena respiratorie peste 20/min B: Frecvena cardiaca peste 90/min C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3 D: Febra sub 36C E: Leucopenia mai mult de 10% celule imature Vezi raspuns 9. *SEP10016+ Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ se manifest astfel cu excepia () A: Insuficien respiratorie B: Consecine hematologice C: Hipotensiune D: Insuficien cardiac grav E: Consecine hemodinamice Vezi raspuns 10. *SEP10017+ Consecinele neurologice care apar n tabloul de sepsis, asociat cu disfuncia de organ sunt, cu exceptia () A: Confuzie B: Agitaie C: Dezorientare D: Torpoare E: Febr Vezi raspuns d, a, b, e, c, a, d, c, d, e 11. *SEP10018+ Riscul de hipoperfuzie tisular ce caracterizeaz ocul septic, apare () A: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHg B: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHg C: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHg D: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHg E: Cnd *(PAS+2PAD/3)+ este egal cu 70mmHg Vezi raspuns 12. *SEP10019+ n diagnosticul de sindrom de rspuns inf1amator sistemic, semnele de gravitate imediat sunt, cu excepia: () A: Hipotensiune B: Marmorare C: Scderea local a temperaturii cutanate (genunchi)

D: Oligurie E: Hipertensiune Vezi raspuns 13. *SEP10020+ Hemoculturile pot fi recoItate n orice moment n urmtoarele afeciuni () A: Meningit B: Infectii urinare C: Endocardit D: Meningoencefalit E: Pneumonii Vezi raspuns 14. *SEP10021+ Elementele n favoarea unei insuficiene de organ sunt, cu excepia () A: Insuficient renal B: Acidoz metabolic C: Trombocitoz D: Coagulare intravasculara diseminat E: Insuficien hepatocelular Vezi raspuns 15. *SEP10022+ Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt, cu excepia () A: Examen imagistic specific al situs-ului infectat B: Radiografie toracic C: Examen citobacteriologic al sputei D: Punctie sinusal E: ECBU Vezi raspuns 16. *SEP10023+ Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt, cu excepia () A: Tumorile B: Diverticuloza C: Hipertensiune portal D: Vrst naintat E: Chirurgia Vezi raspuns 17. *SEP10024+ Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt, cu excepia () A: Prezena obstacolelor pe cile urinare B: Manipulare instrumental C: Sonda vezical permanent D: Alimentaie parenteral E: Sarcin Vezi raspuns

18. *SEP10025+ Tratamentul antiinfecios n caz de septicemie se realizeaz astfel, cu excepia () A: Este iniiat n urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: Durata tratamentului este de 10-15 zile C: Tratamentul poate fi prelungit la nevoie D: Antibioterapia de prima intenie depinde de germenul suspectat E: Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic Vezi raspuns 19. *SEP10026+ Monitorizarea clinic n caz de septicemie ia in calcul urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena cardiac i respiratorie B: Presiune arterial C: Toleranta, la antibiotice D: Functii inferioare E: Examen clinic Vezi raspuns 20. [SEP10027] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Starea general B: Poarta de intrare C: Curba termic D: Localizrile secundare E: Repetarea hemoculturilor Vezi raspuns a, e, c, c, d, d, d, e, d, e 21. [SEP10063] Septicemia cu P. Aeruginosa (nosocomial) se trateaza cu: () A: (Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam) + (Amikacina sau Isepamicina) B: Imipenem +amikacina sau isepamicina+/- sulbactam C: amoxicilina D: cefotaxim sau ceftriaxon + aminozid E: (ticarcilina sau piperacilina) +(amikacina sau isepamicina) Vezi raspuns 22. [SEP10067] Septicemia cu streptococ NU se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Cefepim C: Cefpirom D: Ceftriaxon E: imidazol Vezi raspuns 23. [SEP10068] Tratamentul septicemiei cu Enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav se face cu: ()

A: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: monoterapie cu cefalosporine de generatia a treia C: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefepim sau cefpirom, fluorochinolona, aminozid D: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona E: imidazol Vezi raspuns 24. *SEP10086+ Dac febra persist n cursul tratamentului septicemiei, se va interveni prin urmtoarele, cu excepia () A: Modificarea tratamentului antibiotic B: Identificarea altor localizari secundare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Repetarea hemoculturilor E: Verificarea porilor de intrare Vezi raspuns 25. *SEP10087+ Acinetobacter baumannii se trateaz prima dat cu () A: Cefepim + isepamicin + vancomicin B: Vancomicin + fosfomicin C: Imipenem + amikacin D: Ticarcilin + amikacin E: Imidazol Vezi raspuns 26. *SEP10088+ Streptococul D se trateaz cu () A: Imipenem B: Ceftazidim C: Ciprofloxacin D: Amoxicilin + gentamicin E: Amoxicilin Vezi raspuns 27. *SEP10089+ Meninerea funciilor vitale n ocul septic se realizeaz, cu excepia () A: Epurare extrarenal de urgen n caz de IR oligoanuric B: Intubare i ventilare mecanic C: Ageni vasoactivi D: Ageni cardioactivi E: Montarea unui cateter venos Vezi raspuns 28. *SEP10090+ Septicemia cu streptococi cu poart de intrare endocardic NU este favorizat de () A: Toxicomanie B: Cateter venos C: Chirurgie dentar D: Valvulopatie

E: Alcoolism Vezi raspuns 29. *SEP10091+ Insuficiena de organ n septicemie este marcat de, cu excepia () A: Creterea ureei B: Creterea creatininei C: Creterea procalcitoninei D: CID E: Acidoza metabolic Vezi raspuns 30. *SEP10092+ Reprezint risc de septicemie, cu excepia () A: Vrsta naintat B: Toxicomanie C: Prezena de material strin D: Spitalizare E: Imunosupresie dobndit umoral Vezi raspuns a, a, a, a, c, d, e, e, c, a

31. [SEP10093] Sepsisul asociat cu insuficien renal se poate descrie prin () A: Hipotensiune B: Acidoza lactic C: Marmorare D: Torpoare E: Hipoxemie inexplicat Vezi raspuns 32. [SEP10002] SIRS cuprinde: (pag 370) A: frecventa respiratorie >20/min B: tulburari de coagulare C: leucopenie D: temperatura >38 grade E: dovada unei infectii bacteriene Vezi raspuns 33. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370) A: febr peste 38C sau sub 36C B: frecvena cardiac peste 90/min C: oligurie D: frecvena respiratorie peste 20/min E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature Vezi raspuns 34. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370) A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg

B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil D: tulburri de coagulare E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature Vezi raspuns 35. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371) A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare B: febr peste 38C sau sub 36C C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or E: anomalii ale funciilor superioare Vezi raspuns 36. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? (pg. 374) A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice Vezi raspuns 37. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375) A: repetarea hemoculturilor B: identificarea unor noi localizri secundare C: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice D: verificarea porii de intrare E: identificarea unei complicaii iatrogene Vezi raspuns 38. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz () A: Prezena bacteriei n snge B: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemocultur C: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturi D: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemie E: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie Vezi raspuns 39. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370) A: Lipsa febrei B: Leucopenia < 4000/mm3 C: Febra peste 38 grade Celsius D: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3 E: Frecvena respiratorie si cardiac normal Vezi raspuns

40. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele () A: Fr consecine hemodinamice B: Marmorare C: Respiraie normal D: Insuficient renal E: Tulburri de coagulare Vezi raspuns b, acd, abde, abcd, acde, abce, abde, abcd, bcd, bde
41. *SEP10031+ Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele afirmatii () A: Nu este mare B: Este relativ C: Este de 50% D: Nu este influentat de alte comorbiditti E: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragil Vezi raspuns 42. *SEP10032+ Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt () A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/or B: Hipotensiune C: Hipertensiune D: Semne cutanate E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare Vezi raspuns 43. [SEP10033] Purpura fulminans () A: Uneori se manifest cu febr B: Purpura cu extensie rapid C: Pacientul poate face tratament ambulator D: Purpura fulminans este o urgen vital absolut E: Se manifest cu sindrom meningeal Vezi raspuns 44. *SEP10034+ Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este () A: Toxicomanie B: Prezenta de material strain C: Perioada postoperatorie tardiv D: Imunosupresie dobndit E: Fr imunosupresie congenital Vezi raspuns 45. *SEP10035+ Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapii B: Se recolteaza dou flacoane pe serie

C: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de ore D: Se recolteaz aproximativ 30ml de snge E: Se recolteaz aproximativ l Oml de snge Vezi raspuns 46. *SEP10036+ Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele (pag:372) A: Confirm bacteriemia B: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare particular C: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterie D: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de bacteriemie E: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat Vezi raspuns 47. *SEP10037+ Daca o singur hemocultur pozitiv sugereaz: (pag:372) A: Germenul este un patogen: diagnostic de bacteremie B: Germenul este un comensal al pielii C: Potenial un contaminant n timpul actului recoltrii D: Este un diagnostic de certitudine de bacteriemie E: Nu este necesar recoltarea altei probe Vezi raspuns 48. [SEP10038+ Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele () A: Elimin diagnosticul de bacteriemie B: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperci C: Nu elimin diagnosticul de bacteriemie D: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recen E: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negative Vezi raspuns 49. *SEP10039+ n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar () A: Hiperleucocitoza B: Trombocitoza C: PCR ridicat D: Procalcitonina ridicat E: VSH cu valori normale Vezi raspuns 50. *SEP10040+ Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt () A: Creterea ureei si creatininei n snge B: Acidoza metabolic C: Scderea factorilor de coagulare D: Insuficiena hepatocelular

E: Alcaloza metabolic Vezi raspuns ce, abde, bde, abd, abc, abc, abc, bcd, abcd, abcd 51. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt () A: Punctie lombar B: Examen citobacteriologic al sputei C: Examen imagistic specific al situs-ului infectat D: Fr radiografie toracic E: ECBU Vezi raspuns 52. *SEP10042+ Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Interveniile chirurgicale B: Plgile C: Toxicomania D: Montarea de cateter E: Arsurile Vezi raspuns 53. *SEP10043+ Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Litiaza biliar B: Cateterismul retrograd C: Chirurgia D: Alcoolismul E: Toxicomania Vezi raspuns 54. *SEP10044+ Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt () A: Existena unei valvulopatii B: Chirurgie dentara C: Cateterism retrograd D: Cateter venos E: Toxicomanie Vezi raspuns 55. *SEP10045+ Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni () A: oc cardiogen B: Febr acut C: Embolie pulmonar D: Tuberculoz E: oc hipovolemic Vezi raspuns

56. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n () A: Spitalizare de urgen B: Spitalizare ambulatorie C: Montarea unui cateter pentru abord venos D: Montarea unei sonde naso-gastrice E: Supraveghere clinic Vezi raspuns 57. *SEP10047+ Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: () A: Oxigenoterapie B: Fr intubare sau ventilare mecanic C: Epurare extrarenal de urgen D: Expansiune volemic E: Tratarea insuficiente,i circulatorii Vezi raspuns 58. *SEP10048+ Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele () A: Este un tratament sigur de la nceput B: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoas C: Cel mai adesea se face biterapie D: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zile E: Tratamentul este iniial probabilist Vezi raspuns 59. *SEP10049+ Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii () A: Temperatura B: Intolerana antibiotice C: Oximetria pulsului D: Funcii superioare E: Diureza Vezi raspuns 60. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare () A: Curba termic B: Poarta de intrare C: Repetarea hemoculturilor D: Identificarea unei complicaii iatrogene E: Localizri secundare Vezi raspuns abce, bcde, abc, abde, ace, ace, acde, bce, acde, abe

61. [SEP10051] Supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund n considerare urmtoarele () A: Hemograma

B: Curba termic C: CPR D: Localizrile secundare E: Hemostaza Vezi raspuns 62. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele () A: Repetarea hemoculturilor B: Verificarea porii de intrare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei E: Se determin CPR Vezi raspuns 63. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne: (pag.371) A: febra B: hipotensiune C: sindrom meningeal D: semne de anomalie a perfuziei tisulare E: purpura cu extindere rapida Vezi raspuns 64. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include: (pag.374) A: ceftriaxon B: ciprofloxacina C: ceftazidim D: piperacilina-tazobactam E: imipenem Vezi raspuns 65. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular Vezi raspuns 66. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular Vezi raspuns 67. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara

sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Stafilococi E: Pseudomonas Vezi raspuns 68. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi D C: Enterobacterii D: Stafilococi E: Pseudomonas sp. Vezi raspuns 69. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg. 373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Pseudomonas sp. D: Stafilococi E: Streptococcus pneumoniae Vezi raspuns 70. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt: (373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Bacili gram negativi D: Stafilococi E: Enterococi Vezi raspuns ace, abcd, ace, cde, ace, ace, bd, abc, ae, bcd,
71. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la meticilina se face cu: () A: Cefepim B: Oxacilina C: Cloxacilina D: in functie de gravitate, aminozid E: acid fusidic Vezi raspuns 72. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: () A: Ceftriaxon B: Cefotaxim C: Glicopeptid (in caz de alergie)

D: Amoxicilina E: Imidazol Vezi raspuns 73. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu urmatoarele cu exceptia: () A: Cefepim sau cefpirom B: amikacina sau isepamicina C: vancomicina D: cefotaxim sau ceftriaxon E: imidazol Vezi raspuns 74. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: () A: Cefotaxim B: ceftriaxon C: Aminozid D: Cefepim E: Cefpirom Vezi raspuns 75. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: () A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentie B: Ceftriaxon, de prima intentie C: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentie D: Amoxicilina E: Ceftriaxon, in alternativa Vezi raspuns 76. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Ceftriaxon C: Cefotaxim D: Glicopeptid E: Ampicilina Vezi raspuns 77. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: () A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentie B: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa C: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa D: doar Ciprofloxacina, alternativa E: Cefalosporine de a treia generatie, alternativa Vezi raspuns

78. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu: () A: Cefotaxim B: Ceftriaxona C: Aminozid D: Cefalosporine de a patra generatie E: Cefalosporine de a cincea generatie Vezi raspuns 79. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: () A: obstacol pe caile urinare B: sonda vezicala permanenta C: sarcina D: chirurgie E: alcoolism Vezi raspuns 80. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: () A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate) B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau rifampicina C: streptococ: amoxicilina D: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi) E: streptococ D, enterococ: glicopeptid Vezi raspuns bcd, abc, de, abc, ae, ae, ac, abc, abcd, abcd 81. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: () A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona C: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacina D: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau isepamicina] E: anaerobe: imidazol Vezi raspuns 82. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: () A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina + Tazobacam] + [Amikacina sau Isepamicina] B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam] + [Amikacina sau Isepamicina] C: Acinetobacter baumannii: Imidazol D: semne de gravitate in focar primitiv comunitar: [Cefotaxim sau Ceftriaxon] + vancomicina

E: semne de gravitate in focar primitiv nosocomial: [Cefepim sau Cefpirom] + [Amikacina sau Isepamicina] + Vancomicina Vezi raspuns 83. *SEP10076+ Sepsisul nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se trateaz altenativ cu: (pag.374) A: Fosfomicin B: Cefotaxim C: Rifampicin D: Acid fuscidic E: Vancomicin Vezi raspuns 84. *SEP10077+ Septicemia cu semne de gravitate n focar primitiv aparent nosocomial se trateaz cu (pag: 374) A: Vancomicina B: Rifampicina C: Amikacina D: Cefpirom E: Cefotaxim Vezi raspuns 85. [SEP10078+ Sepsisul grav cu enterobacterii se trateaz cu () A: Cefepim B: Imipenem C: Ceftriaxon D: Cefotaxim E: Amoxicilin Vezi raspuns 86. *SEP10079+ Tratamentul de prim intenie n septicemia cu Salmonella include () A: Amikacin B: Ofloxacin C: Ceftazidim D: Ciprofloxacin E: Amoxicilin Vezi raspuns 87. *SEP10080+ Septicemia intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hemoragia acut B: Deshidratarea grav C: Meningoencefalita herpetic D: Embolia pulmonar E: ocul cardiogen Vezi raspuns

88. [SEP10081] Dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular este favorizat de () A: Sarcin B: Infecie la distan C: Cateter venos D: Toxicomanie E: Alcoolism Vezi raspuns 89. *SEP10082+ n septicemie afectarea plmnului cu pneumococi este favorizat de () A: Infecie cu HIV B: Vrsta naintat C: Toxicomanie D: Chirurgie dentar E: Alcoolism Vezi raspuns 90. [SEP10083] Sindromul inflamator biologic din septicemie este caracterizat de () A: Procalcitonin crescut B: Hiperleucocitoz C: Trombopenie D: Trombocitoz E: Leucopenie Vezi raspuns cde, abe, ab, acd, cd, bd, abde, bcd, abe, abde 91. [SEP10084] Recoltarea hemoculturilor n septicemie se realizeaz n urmtoarele condiii () A: Se utilizeaz dou flacoane, unul aerob i unul anaerob B: Se pstreaz peste o sptmn C: se face n timpul frisoanelor D: Se recolteaz dup instituirea antibioterapiei E: n endocardit pot fi recoltate fr restricii Vezi raspuns 92. *SEP10085+ Hipoperfuzia periferic din sepsisul sever poate avea urmtoarele consecine () A: Marmorare B: Tulburari de coagulare C: Oligurie D: Cianoza E: Hipoxemie Vezi raspuns 93. [SEP10094] Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: () A: Valvulopatiile B: Insuficienta circulatorie

C: Toxicomania D: Catetere venoase E: Plagile Vezi raspuns ace, ad, acde

Diareea acut i deshidratarea la adult

1. [DSH10002] Diareea acut se definete ca: (pg. 403) A: emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile B: emisia unui scaun lichid sau moale i abundent C: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile D: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de minimum 14 zile E: emisia de scaune numeroase, puin abundente si care conin snge i puroi Vezi raspuns 2. [DSH10003] Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree profuz si apoas B: evoluie rapid favorabil C: evoluie letal n absena tratamentului D: afectare colic invaziv E: risc de oc septic Vezi raspuns 3. [DSH10004] n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406) A: clostridium perfrigens B: calicivirus C: rotavirusuri D: shigella sp. E: vibrio cholerae Vezi raspuns 4. *DSH10005+ n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: (pg. 404) A: sindrom dizenteric B: sindrom gastroenteritic C: diaree > 5 zile D: diaree aparut dup un tratament antibiotic E: diaree aparut dup chimioterapie Vezi raspuns 5. *DSH10006+ Tratamentul n diareea acut implic: (pg. 406-407) A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv

D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei Vezi raspuns 6. *DSH10012+ Diareea acut se definete ca () A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi B: Emisia de scaune moi-llichide C: Emisia de scaune moi instalat insidios D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lun Vezi raspuns 7. *DSH10013+ Care din urmtoarele afirmattii sunt adevrate referitor la diareea acut () A: Aproximativ 1% din diareile acute necesit spitalizare B: Reprezint o problem major numai n rile n curs de dezvoltare C: Reprezint aproximativ 5 milioane din consultaii le de la medicul de familie D: Nu are cauza infecioas n general E: Reprezint cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale Vezi raspuns 8. *DSH10014+ Diareea acut asociaz urmtoarele semne extradigestive () A: Vrsturi B: Sete C: Alterarea strii generale D: Febr E: Artralgii Vezi raspuns 9. *DSH10015+ Urmtoarele afirmaii reprezint semne de deshidratare n diareea acut, cu excepia () A: Palpitaii B: Vertij n ortostatism C: Sete D: Alterarea strii generale E: Uscciunea mucoaselor Vezi raspuns 10. [DSH10016] Sindromul gastroenteric este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare colic invaziv B: Diaree "banal" C: Diaree profuz i apoas D: Sindrom septic franc E: Diaree cu numeroase scaune Vezi raspuns c, b, d, a, b, b, a, e, d, b

11. [DSH10017+ Sindromul dizenterie prezint urmtoarele, cu excepia () A: Distructie celular B: Megacolon toxic C: Risc de perforaie D: Sindrom pseudogripal E: Sindrom rectal Vezi raspuns 12. *DSH10018+ Diareea hidroelectrolitic se caracterizeaz prin: () A: Diaree profuz B: Diaree invaziv C: Deshidratare uoar D: Prezena de glere E: Prezena de snge Vezi raspuns 13. [DSH10019] Examenul parazitologic al scaunului, este indicat n caz de () A: Diaree nosocomial B: Diaree persistent C: Diaree mai mult de 7 zile, n ciuda tratamentului antibiotic D: Diaree nsotit de deshidratare sever E: Sindrom dizenteric Vezi raspuns 14. *DSH10020+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea sangvin n diareea acut () A: Hemoculturi doar n caz de febr B: CRP n mod uzual C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie E: Nu este necesar ionograma Vezi raspuns 15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer () A: Contaminarea este alimentar B: Este freceventa n Romnia C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan D: Tabloul clinic este n general puin sever E: Produce deshidratare rapid Vezi raspuns 16. *DSH10023+ Referitor la diareea turitilor, sunt adevrate urmtoarele afirmatii cu excepia (pg. 405) A: Se mai numete i B: Este produs de E.coli enterotoxigen

C: lncubatia este scurt D: Contine toxine termostabile E: Contine toxine termolabile Vezi raspuns 17. *DSH10024+ Care din urmtoarele afirmat,ii caracterizeaz sindromul dizenteric produs de Campylobacter Jejuni () A: Tabloul clinic este sever B: Poliradiculonevrita acut Guillain-Barre este recunoscut ca fiind o complicaie postinfecioas C: Produce eritem nodos D: Produce sindrom hemolitic E: Produce sindrom uremic Vezi raspuns 18. *DSH10025+ Urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul dizenterie produs de Salmonella, cu excepia () A: Pete lenticulare B: Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului C: Scaune diareice cu aspect glbui, de suc de pepene D: Declararea este obligatorie E: Prognosticul este bun, chiar i n absena tratamentului Vezi raspuns 19. *DSH10026+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile de tratament n diareea acut? () A: Tratamentul este doar simptomatic B: Derivate morfinice n diareea invaziv C: Salmoneloza - macrolid 5 zile D: Vibrio cholerae - Doxiciclina n doza unic E: Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile Vezi raspuns 20. *DSH10027+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Yersinia () A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic B: Exist numeroase serotipuri C: Tabloul clinic este sever D: Incubatia este scurt E: Produce o erupie rozeoliforma Vezi raspuns d, a, c, c, e, c, b, e ,d, a 21. [DSH10028+ Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele () A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie B: Produce un sindrom holeriform C: Exist numeroase serotipuri D: Conine o enterotoxina termostabil patogena

E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund Vezi raspuns 22. *DSH10029+ Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea cu Clostridium perfrigens () A: Incubaia este lung B: Tablou clinic analog celui din infecia cu Stafilococul auriu C: Se mai numete i "turista" D: Produce deshidratare ameninttoare de via E: Apar complicaii postinfectioase Vezi raspuns 23. *DSH10030+ Gastroenteritele virale sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Sunt cele mai frecvente B: Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus C: Transmiterea este interuman D: Contagiozitatea este crescut E: Survine frecevent vara Vezi raspuns 24. *DSH10031+ Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu excepia (pg. 403) A: Sete intens B: Uscciunea mucoaselor C: Febr D: Tulburri neuropsihice E: Semne de iritaie peritoneal Vezi raspuns 25. *DSH10062+ Efectuarea coproculturii este indicat n urmtoarele situaii () A: Copil peste 3 ani B: Copil sub 3 luni C: Imunodepresie D: Absena semnelor septice E: Context nosocomial Vezi raspuns 26. *DSH10063+ Diaree acuta poate fi determinat de urmtoarele bacterii, cu excepia (pag:405-406) A: Entamoeba hystolytica B: Campylobacter jejuni C: Vibrio cholerae D: Shigella E: Salmonella Vezi raspuns 27. [DSH10064] NU este semn al sindromului hemolitic uremic () A: Paloare

B: Purpur trombocitopenic C: Oligoanurie D: Astenie E: Hipotensiune arterial Vezi raspuns 28. [DSH10065] Nu reprezint criteriu de spitalizare pentru copilul deshidratat () A: Dificulti de complian B: Boala cronic preexistent C: Deshidratare peste 5% D: Vrsta sub 3 luni E: Intoleran digestiv total Vezi raspuns 29. [DSH10075] Diareea se trateaz p.o. cu urmtoarele antisecretoare () A: Clorchinaldol B: Furazolidona C: Diosmectita D: Loperamida E: Racecadatoril Vezi raspuns 30. *DSH10076+ Prezena yersinia pseudotuberculosis este marcat de () A: Sindrom holeriform B: Sindrom Guillan-Barre C: Eruptie rozeliforma D: Tablou de sindrom apendicular E: Sindrom dizenteric clasic Vezi raspuns c, a, e, e, c, a, e, c, e, d 31. *DSH10077+ Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli () A: enteroinvaziv B: enterohemoragic C: enterotoxigen D: enteroagregativ E: enteropatogen Vezi raspuns 32. [DSH10078] Gastroenteritele acute virale NU sunt caracterizate de () A: Cauza poate fi rotavirusul B: Cauza poate fi calcivirusul C: Evolutia este spontan favorabil n cteva zile D: Transmitere interuman E: Contagiozitatea este scazut Vezi raspuns

33. [DSH10079] Sindromul holeriform NU este caracterizat de () A: Risc de deshidratare sever B: Sindrom septic moderat sau absent C: Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic D: Evoluie rapid favorabil E: Diaree profuz i apoas Vezi raspuns 34. *DSH10080+ Deshidratarea extracelular NU este caracterizat prin () A: Hipotonia globilor oculari B: Pliu cutanat persistent C: Vene jugulare externe colabate D: Pierdere ponderal E: Sete intens Vezi raspuns 35. *DSH10007+ Sindromul holeriform se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree banal, puin sever B: diaree profuz i apoas C: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ si coninut bogat de glere, snge i puroi D: risc de deshidratare sever, n absena terapiei E: evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor Vezi raspuns 36. *DSH10008+ Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: afectare intestinal B: afectarea invaziv a colonului C: sindrom septic moderat sau chiar absent D: risc de oc septic E: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi Vezi raspuns 37. *DSH10009+ Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele: (pg. 405) A: se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general digestiv, a cror cauza poate fi corelat cu aceeai origine alimentar B: incubaie lung C: incubaie scurt D: vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund E: diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund Vezi raspuns 38. *DSH10010+ Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 406) A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice

B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului Vezi raspuns 39. *DSH10011+ Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate urmtoarele: (pg. 407) A: trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice B: macrolidele sunt indicate n salmoneloze C: chinolonele sunt indicate n salmoneloze D: doxiciclina este indicat n shigeloze E: metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile Vezi raspuns 40. [DSH10021] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre Stafilococul auriu (pg. 405) A: Are perioad de incubaie lung B: Are perioada de incubaie scurt C: Exist 2 enterotoxine D: Produce un sindrom holeriform E: Produce diareea cltorilor Vezi raspuns c, e, d, e, bd, bde, cd, bd, ace, bd 41. *DSH10032+ Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt adevrate () A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a B: Reprezint o problem major de sntate public C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui medic specialist D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de peste 14 zile Vezi raspuns 42. *DSH10033+ Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg. 403) A: Scopul principal este identificarea profilului diareei B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor Vezi raspuns 43. *DSH10034+ Deshidratarea global n diareea acut este descris prin () A: Uscciunea mucoaselor B: Febr C: oc septic D: Sete mai intens E: Tulburri neuropsihice

Vezi raspuns 44. *DSH10035+ Deshidratarea extracelular din diareea acut se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Hipotensiune ortostatic B: Palpitaii C: Pliu cutanat persistent D: Febr E: Hipotonia globilor oculari Vezi raspuns 45. *DSH10036+ Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404) A: Afectare intestinal B: Diaree banal C: Diaree hidroelectrolitic D: Diaree invaziv E: Asociaz sindrom pseudogripal Vezi raspuns 46. *DSH10037+ Sindromul holeriform este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare intestinal prin mecanism toxic B: Diaree profuz C: Diaree invaziv D: Asociaz subfebrilitate E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere Vezi raspuns 47. *DSH10038+ Sindromul holeriform se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Diaree hidroelectrolitic B: Sindrom septic moderat C: Deshidratare sever D: Nu prezint risc de mortalitate E: Afectare colic cu distructie celular Vezi raspuns 48. *DSH10039+ Sindromul dizenterie este caracterizat prin urmtoarele () A: Scaune numeroase B: Scaune puin abundente C: Sindrom septic absent D: Risc de megacolon toxic E: Nu exist risc de perforaie colic Vezi raspuns 49. *DSH10040+ 1O.Coprocultura pe medii selective este indicat n urmtoarele situaii () A: Sindrom dizenteric B: Diaree mai mult de 7 zile

C: Diaree cu deshidratare sever D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Diaree la revenirea din sejur n zone tropicale Vezi raspuns 50. *DSH10042+ Toxinele pentru Clostridium difficile sunt luate in considerare n urmtoarele () A: Diaree ce persista dup un tratament antibiotic B: Diaree mai mult de 3 zile C: Diaree mai mult de 7 zile D: Sindrom infecios sever inexplicabil E: Diaree nosocomiala Vezi raspuns ab, acde, abde, ace, abe, ab, de, abd, ac, ae 51. *DSH10043+ Care din urmataorele investigaii fac parte din examinrile sangvine n cazul unei diarei acute () A: Hemoculturi B: Hemoleucograma C: CRP D: Ionograma sangvin E: Coprocultura Vezi raspuns 52. *DSH10044+ Examinarea endoscopic n diareea acut are urmtoarele indicaii () A: Dureri abdominale difuze B: Diaree invaziv C: Diaree mai mult de 3 zile D: Diaree persistent E: Coproculturi negative Vezi raspuns 53. *DSH10045+ Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmtoarele () A: Sunt rare B: Apar frecvent primvara C: Virusurile responsabile - Calvirus, Rotavirus D: Transmiterea este interuman E: Evoluia este favorabil spontan Vezi raspuns 54. *DSH10046+ Sindroamele holeriforme pot genera urmtorii ageni patogeni () A: Bacillus cereus B: E. Coli enteroinvaziv C: Shigela D: Campylobacter jejuni E: Stafilococul auriu Vezi raspuns

55. *DSH10047+ Diareea cu Clostridium perfringens se caracterizeaz prin (pg. 405) A: Incubaia este scurt B: Incubaia este lung C: Diareea i durerile abdominale sunt n prim plan D: Tabloul clinic este puin sever E: Exist doar dou enterotoxine posibile Vezi raspuns 56. *DSH10048+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Bacillus cereus () A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul auriu B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium perfrigens D: Produce o diaree invaziv E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre Vezi raspuns 57. *DSH10049+ Diareea acut cu Yersinia poate avea urmtoarele particulariti: () A: Eritem nodos B: Yersinia enterocolitic produce sindrom dizenterie clasic C: Exist numeroase serotipuri D: Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicular E: Yersinia este responsabil de majoritatea toxiinfeciilor alimentare colicative Vezi raspuns 58. *DSH10050+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Salmonella (pg. 406) A: Produce frecvent manifestri extradigestive B: Poate apare puls disociat C: Poate apare citoliza hepatic D: Poate apare leucocitoza E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul Vezi raspuns 59. *DSH10051+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul simptomatic din diareile acute infecioase (pag.406) A: Hidratare oral B: Modulatoare de motilitate C: Antisecretoare per os D: Topice adsorbante E: Chinolone Vezi raspuns 60. *DSH10052+ Examenul parazitologic al scaunului este indicat n urmtoarele situaii ()

A: Diaree mai mult de 3 zile B: Diaree mai mult de 7 zile n ciuda tratamentului antibiotic C: Diaree persistenta posttratament antibiotic D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Sindrom infecios sever inexplicabil Vezi raspuns abcd, bde, cde, ae, bc, ac, abd, bce, bcd, abd, 61. *DSH10053+ Care din urmtoarele afirmati,i sunt adevrate referitor la tratamentul diareei acute (pg. 407) A: Nu se administreaz modulatoare de motilitate B: Se poate administra Racecadotril C: Nu se administreaz antiemetice D: Se pot administra preparate cu Morfin E: Se poate administra tratament antibiotic empiric Vezi raspuns 62. [DSH10054+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul antibiotic al diareei acute () A: Tratamentul empiric-aspect invaziv B: n diareea cu Salmonella se administreaz chinolon 5-7 zile C: n diareea cu Campylobacter jejuni se administreaz Metronidazol 14 zile D: n diareea cu Vibrio Cholerae, se administreaz Doxiciclin 300 mg n doz unic E: n diareea cu Clostridium difficile se oprete administraea antibioticului resposabil i se administreaz Metronidazol Vezi raspuns 63. [DSH10055] Coprocultura pe medii selective este indicata in caz de: (pag.404) A: sindrom dizenteric B: sindrom septic franc C: diaree peste 3 zile D: diaree cu scaune numeroase E: diaree cu deshidratare severa Vezi raspuns 64. [DSH10057] Toxiinfectiile alimentare sunt date de: () A: Stafilococul auriu B: Vibrio cholerae C: Clostridium perfrigens D: Bacillus cereus E: E.coli enterotoxigen Vezi raspuns 65. *DSH10058+ n diareea sanguinolent se indic urmtoarele examinri () A: Examen coproparazitologic B: Coprocultura

C: Hemoculturi D: PCR E: Hemogram Vezi raspuns 66. *DSH10061+ Cum se intervine n cazul unei deshidratri la copil de 5-10% () A: Amnarea rehidratarii intravenoase pn la apariia rezultatelor tratamentului B: Expansiune volemic C: Rehidratare cu sonda nazogastric D: Rehidratare intravenoas E: Soluii de rehidratare oral Vezi raspuns 67. *DSH10066+ Infecia cu clostridium difficile se trateaz cu () A: Metronidazol B: Vancomicina C: Amikacina D: Macrolid E: Doxiciclina Vezi raspuns 68. *DSH10067+ Suspiciunea de diaree invaziv sau de parazitoz se trateaz empiric cu () A: Vancomicina B: Metronidazol C: Doxiciclina D: Macrolid E: Chinolona Vezi raspuns 69. [DSH10068] Loperamida este () A: antiemetic B: adsorbant topic C: antisecretor D: modulatoar de motilitate E: contraindicat n diareea invaziv Vezi raspuns 70. [DSH10069] Dizenteria cu salmoneloze este caracterizat de () A: Erupie rozeoliform B: Leucocitoza este tipic C: Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal D: Este autolimitant E: Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective Vezi raspuns be, abde, ace, acd, bcde, cde, ab, be, de, ace

71. *DSH10070+ Referitor la toxiinfecia alimentar cu stafilococ auriu, urmtoarele sunt adevtate () A: Diaree n prim plan B: Vrsturi n prim plan C: Incubaie lung D: Incubaie scurt E: Enterotoxina termolabil Vezi raspuns 72. *DSH10071+ Rectosigmoidoscopia este indicat n caz de diaree () A: La un subiect imunodeprimat B: Persistent cu examene negative C: Invaziv D: Cu deshidratare sever E: Nosocomial Vezi raspuns 73. [DSH10072] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de diaree () A: Acut n cadrul unei epidemii recente B: La un subiect imunodeprimat C: Nosocomial D: Peste 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific E: Peste 3 zile Vezi raspuns 74. [DSH10073] Sindromul dizenteric este caracterizat de () A: Afectare colic invaziv B: Risc de deshidratare sever C: Tenesme D: Sindrom septic franc E: Diaree apoas Vezi raspuns 75. *DSH10074+ Deshidratarea extracelular este caracterizat de () A: Pierdere ponderal B: Hipotonia globilor oculari C: Febr D: Uscciunea mucoaselor E: Pliu cutanat persistent Vezi raspuns bd, bc, bde, acd, abe

Profilaxia tetanosului

1. *TET10002+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este fals? (pg. 368) A: plaga se cur i se debrideaz B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.) D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic Vezi raspuns 2. *TET10003+ Care tip de complicaie nu este specific tetanosului? (pg. 368) A: complicaii tromboembolice B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente Vezi raspuns 3. *TET10004+ Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre masurile urmtoare nu este indicat pentru profilaxia tetanosului? (pg. 369) A: rapel antitetanic B: aducerea la zi a vaccin[rii conform schemelor recomandate C: administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul) D: injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii E: antibioterapie empiric Vezi raspuns 4. *TET10005+ Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (pg. 369) A: rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet B: rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie C: rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie D: pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinarii specifice, administrare de imunoglobuline specifice E: vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie Vezi raspuns 5. *TET10006+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals? (pg. 369) A: primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via) B: primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni C: rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani

D: la adult se practic rapel o dat la 25 de ani E: vaccinul conine o toxina fr putere patogen Vezi raspuns 6. *TET10012+ Aspectele importante n profilaxia tetanosului sunt urmtoarele cu excepia () A: Bacterie ubicuitar B: Boal este mortal C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate D: Boala trebuie declarat obligatoriu E: Boala permite vaccin cu eficacitate nalt Vezi raspuns 7. *TET10013+ Tratamentul simptomatic al tetanosului const n urmtoarele cu excepia () A: Alimentaie parenteral B: Anticoagulant profilactic C: Curarizare D: Intubare E: Nu necesit traheotomie Vezi raspuns 8. *TET10015+ Tratamentul curativ al tetanosului const in urmtoarele, cu exceptia: (pg. 368) A: Vaccinarea B: Seroterapie C: Antibioterapie sigur de la nceput D: Curarea plgii E: Debridarea plgii Vezi raspuns 9. *TET10026+ Urmtoarele afirmaii legate de profilaxia tetanosului sunt adevrate, cu excepia () A: Vaccinul contine anatoxina tetanic B: Toxina nu are putere patogen C: Vaccinul este eficace i bine tolerat D: Vaccinul are multe contraindicatii E: Primo-vaccinarea contra tetanosului este obligatorie Vezi raspuns 10. [TET10027] Clostridium tetani este: (367) A: Coc gram pozitiv aerob B: Coc gram negativ anaerob C: Bacil gram negativ anaerob D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Bacil gram pozitiv aerob Vezi raspuns b, c, d, a, d, c, e , c, d, d

11. [TET10029] Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este: (368) A: opistotonus B: distonie neuro-vegetativa C: trismus D: contractura musculara E: ameteala Vezi raspuns 12. [TET10032] In cazul unei intepaturi de dimensiuni mici la nivel mucos, la un pacient vaccinat incomplet antietanic trebuie efectuate: (ECM 369) A: rapel si seroterapie i.m. B: 0.05 ml de anatoxina tetanica i.v. si vaccinare ulterioara C: vaccinare completa D: 0.5 ml de anatoxina tetanica i.m. si vaccinare completa E: rapel si vaccinare ulteriara Vezi raspuns 13. [TET10041] Tratamentul curativ al tetanosului NU include () A: Antibioterapie probabilist B: Seroterapie C: Vaccinare D: Curarizare E: Curare i debridare a plgii Vezi raspuns 14. *TET10042+ Simptomele premergtoare tetanosului sunt caracterizate de () A: Sindroame disautonome B: Distonie neurovegetativa C: Contracturi generalizate cu opistotonus D: Simptomul inaugural este trismusul E: Primele sunt afectate membrele Vezi raspuns 15. *TET10007+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt adevrate? (pg. 367-369) A: tetanosul este o boala infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium dificile B: ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate C: bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz D: toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic Vezi raspuns 16. *TET10008+ Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la toxina produsa de Clostridium tetani

sunt adevrate? (pg. 367) A: tetanospasmina nu are efect dect daca subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii propice (anaerobioz) B: toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet C: paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent D: la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular E: toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale Vezi raspuns 17. *TET10009+ n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos? (pg. 367368) A: plgi cutanate sau mucoase B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare Vezi raspuns 18. *TET10010+ Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate? (pg. 368) A: incubaia este n medie de 7 zile B: simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat) C: simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric D: contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa E: contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus Vezi raspuns 19. [TET10011+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate (pg. 369) A: vaccinarea antitetanic este obligatorie B: vaccinul conine antitoxina tetanic C: nu exista contraindicaii de vaccinare D: primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs (lunile 2, 3, 4) E: in faa oricrei plagi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului Vezi raspuns 20. *TET10016+ Referitor la tetanos, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Este o boal infectioas B: Produs de bacil gram pozitiv, anaerob C: Produs de bacil gram negativ aerob D: Bacilul se gsete n tubul digestiv al animalelor E: Nu este o boal mortal Vezi raspuns c, e, d, d, cde, abd, abde, abe, acde, abd

21. [TET10017] Sunt caracteristici ale tetanosului: (pg. 367) A: Ptrunderea n organism se face prin plgi cutanate sau mucoase B: Bacilul nu rezist in condiii de anaerobioz C: Boala se caracterizeaz prin spasticitate muscular D: Dezvoltarea bacteriei nu are efect dect dac pacientul nu este vaccinat E: Toxina se deplaseaz n organism centrifug Vezi raspuns 22. *TET10019+ Din punct de vedere clinic, n faza prodromal, boala se manifest astfel () A: Caracteristica principal este apariia trismusului B: Trismusul este permanent C: Trismusul este asociat cu febra foarte mare D: Trismusul este ireductibil E: Aceast faz nu este amenintoare de via, pentru c progresia ei nu este rapid Vezi raspuns 23. *TET10021+ Referitor la tetanos, faza de complicaii a bolii se caracterizeaz prin urmtoarele semne () A: Suprainfecii, mai ales pulmonare B: Fr decompensarea tarelor existente C: Complicaii tromboembolice D: Fr complicaii de decubit E: Sindroame disautonome Vezi raspuns 24. *TET10022+ Diagnosticul diferenial al tetanosului se face cu () A: Cauze dentare B: Cauze articulare C: Cauze neurologice centrale D: Articulaia temporomandibular E: Meningitele Vezi raspuns 25. *TET10023+ Tratamentul curativ al tetanosului const n () A: Curarea si debridarea plgii B: Nu necesit vaccinare C: Tetanosul este o boal imunizant D: Seroterapie E: Antibioterapie probabilist Vezi raspuns 26. *TET10024+ Tratamentul simptomatic al tetanosului const n () A: Intubare B: Anticoagulant profilactic C: Alimentaie parenteral

D: Traheotomie E: Nu necesit curarizare Vezi raspuns 27. [TET10025] Referitor la profilaxia tetanosului, sunt adevrate urmtoarele afrrmaii () A: Primo-vaccinarea este obligatorie B: Prima vaccinare cuprinde trei injecii la interval de o lun la varsta de 2,3 si 4 luni, urmate de rapel nainte de vrsta de 18 luni C: La vrsta adult este recomandat un rapella 10 ani D: Vaccinul conine anatoxina tetanic E: Toxina cu putere patogen Vezi raspuns 28. [TET10028] Clostridium tetani: (pag:367) A: Se gaseste in tubul digestiv al animalelor B: Sporii rezista in mod particular in sol C: Se transmite interuman D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Este o bacterie ubiquitara Vezi raspuns 29. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel de vaccinare antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate urmatoarele masuri: ( ECM 369) A: Antibioterapie B: Rapel C: IgG 250 uI D: IgG 500 uI E: Vaccinare completa Vezi raspuns 30. [TET10031] Tetanosul in forma simpla se caracterizeaza prin: (ECM 368) A: Opistotonus B: Semne de distonie neurovegetativa C: Diagnosticul necesita examinari complementare D: Sindroame disautonome E: Afectarea in primul rand a trunchiului Vezi raspuns acd, abd, ace, abcd, ade, abcd, abcd, abde, bc, ab 31. [TET10033] Seroterapia in cazul tratamentului curativ al tetanosului are urmaroarele caracteristici: (ECM 368) A: in caz de plaga cu risc crescut doza este de 500 u.I. B: se administreaza i.v. C: ofera protectie pentru o luna D: se administreaza i.m. E: reprezinta administrarea de anticorpi umani nespecifici neutralizati

Vezi raspuns 32. *TET10034+ Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag murdar, vzut trziu, cu vaccinare incomplet () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioar E: Rapel Vezi raspuns 33. *TET10035+ Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, corp strin, cu rapel la peste 10 ani prin () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioara E: Rapel Vezi raspuns 34. *TET10036+ Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel Vezi raspuns 35. *TET10037+ Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel Vezi raspuns 36. *TET10038+ Tetanosul se trateaz simptomatic prin () A: Curarizare B: Antibioterapie probabilist C: Seroterapie D: Alimentatie parenteral E: Intubare/traheotomie Vezi raspuns

37. *TET10039+ Exist suspiciune de tetanos n caz de () A: dificulti de sugere la nou-nscut B: semn de distonie neurovegetativ C: contracturi generalizate D: trismus la o persoan n vrst E: plgi cutanate sau mucoase Vezi raspuns 38. *TET10040+ Tetanosul poate avea urmtoarele complicaii () A: Opistotonus B: Distonia vegetativ C: Sindroame disautonome D: Trombembolii E: Suprainfecii Vezi raspuns cd, abde, ce, cd, cd, ade, ade, cde

Hemoragia digestiv
1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: () A: esofagitele peptice B: angiodisplazii C: patologia ulceroasa D: tumori digestive E: hemobilii Vezi raspuns 2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: () A: la pacient a jeun de 10 ore B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina C: la un pacient instabil hemodinamic D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic E: in scop excusiv terapeutic Vezi raspuns 3. [HDS10004] Clasa IIA a scorului forest sedefineste prin: (pag:427) A: Cheag aderent B: vas vizibil nehemoragic C: vas vizibil usor hemoragic D: cheag aderent E: cheag detasat Vezi raspuns

4. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: () A: Forrest IIC,III B: Forrest IIB, IIC C: Forrest II, III D: orice clasificare E: ForrestIII Vezi raspuns 5. [HDS10011] n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific (pg. 427) A: Hemoragie n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Hemoragie n jet Vezi raspuns 6. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428) A: Aspirinei B: Omeprazolului C: Enalaprilului D: Furosemidului E: Metoclopramidului Vezi raspuns 7. *HDS10013+ Hemoragia digestiva superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv situat (pg. 426) A: n aval de unghiul duodenojejunal B: n aval de flexura splenic C: n aval de valvula ileocecal D: n amonte de unghiul duodenojejunal E: n aval de flexura hepatic Vezi raspuns 8. *HDS10014+ Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioara n urgen include (pg. 427) A: Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat B: La toi pacienii intubai i ventilai C: Cu scop exclusiv diagnostic iniial D: La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicin E: La 72 ore de la debutul sngerarii pentru a atepta spontat a acesteia Vezi raspuns 9. *HDS10015+ La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal

 i hemoragie care persista i este abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen a (pg. 428) A: Tomografiei computerizate B: Rezonanei magnetice nucleare C: Arteriografiei celiomezenterice D: Examinarii cu videocapsul endoscopic E: Laparoscopiei diagnostice Vezi raspuns 10. *HDS10022+ Despre hemoragia digestiv superioar, sunt adevrate urmtoarele: () A: Este determinat de Ieziuni ale tubului digestiv n aval de unghiul duodenojejunal B: Cauza frecventa - Malory- Weiss C: Cauza dominant patologia ulceroas D: Se manifest doar prin melena E: Se manifesta prin rectoragii minore Vezi raspuns c, d, b, a, a, a, d, d, c, c, 11. *HDS10023+ Care din urmtoarele semne i simptome pot fi luate n considerare nalgoritmul diagnosticului diferenial n hemoragia digestiv superiora () A: Hemoptizia B: Sngerarea tip ORL C: Vrsturi cu coninut gastric de sfecl roie D: Toate variantele sunt adevrate E: Nicio varianta nu este corect Vezi raspuns 12. *HDS10024+ Despre clasificarea Forrest, sunt adevrate () A: Clasa IA-hemoragie n pnz B: Clasa IB- hemoragie n jet C: Clasa III-cheag aderent D: Clasa IIA- cheag aderent E: Clasa IIC- pete pigmentare Vezi raspuns 13. *HDS10025+ Gravitatea unei hemoragii digestive, se evalueaz prin urmtoarele semne clinice () A: Durere toracic B: Vertij C: Semne de oc D: Testele de coagulare E: Ionograma Vezi raspuns

14. *HDS10027+ Care dintre urmtoarele patologii reprezint cauze frecvente de HDS () A: Hipertensiunea portala B: Esofagita peptica C: Epistaxisul posterior D: Neoplasmul gastric E: Sindromul Mallory- Weiss Vezi raspuns 15. *HDS10028+ Referitor la HDI, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Cea mai frecvent cauz este neoplasmul de colon B: i are originea n intestinul subire n 90% din cazuri C: i are originea n colon n 10% din cazuri D: Tratamentul anticoagulant, reprezint cauza frecvena de HDI E: Hemoragiile diverticulare reprezint sursa freceventa de HDI Vezi raspuns 16. *HDS10029+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre hemoragii le diverticulare sunt adevrate () A: Survin dependent de complicaiile inflamatorii ale unei diverticulite B: Nu se tenteaz niciodat hemostaza endoscopic datorit riscurilor majore C: Reprezint cauza frecvena de HDI D: Nu sunt dependente de consumul de AINS E: Diagnosticul se realizeaz endoscopic Vezi raspuns 17. *HDS10030+ Urmtoarele, reprezint cauza de HDS/HDI, cu excepia (pg. 427) A: Medicamente gastrotoxice B: Consumul de medicamente antiagregante C: Insuficien hepatic D: Insuficient renal E: Consumul de anticoagulante Vezi raspuns 18. *HDS10031+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata () A: EDS se realizeaz chiar dac pacientul este instabil hemodinamic B: Clasificarea Forrest ghideaz doar tratamentul endoscopic C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat E: Endoscopia are doar rol diagnostic Vezi raspuns 19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428) A: angiodisplaziile B: hemoragii diverticulare C: colitele D: cancer de colon

E: tumorile Vezi raspuns 20. [HDS10051] Gravitatea unei hemoragii digestive se evalueaza prin urmatoarele () A: semne de soc B: durere toracica C: vertij D: teste de coagulare E: ionograma Vezi raspuns d, e, c, a, e, c, d, d, b, ,a 21. *HDS10057+ NU reprezint cauz a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subire () A: Tumorile B: Angiodisplaziile C: Ulceraiile legate de boala Crohn D: Diverticulul Meckel E: Ulceraiile Dieulafoy Vezi raspuns 22. [HDS10058] Mallory-Weiss NU () A: are un prognostic favorabil B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate C: prezint hemoragie abundent D: apare dup eforturi de vrstur E: Reprezint o ruptur longitudinal supra-cardial Vezi raspuns 23. *HDS10059+ Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dac () A: Hemoragie n jet B: Hemoragie n pnz C: Pete pigmentare D: Cheag aderent E: Vas vizibil hemoragic Vezi raspuns 24. *HDS10060+ n suspiciunea de hemoragie digestiv superioar tratamentul este caracterizat, cu excepia () A: Este administrat i.v. pe sering electric B: Poate asocia octreotid n caz de hipertensiune portal suspectat C: Se face n doze crescute D: Se face doar la pacienii stabili hemodinamic E: Const n inhibitori de pomp de protoni Vezi raspuns 25. *HDS10061+ n hemoragia digestiv sunt examene paraclinice sistematice, cu excepia ()

A: Enzime pancreatice B: RH C: TCA D: RAI E: Bilan hepatic Vezi raspuns 26. [HDS10062] Colonoscopia in HDI, se foloseste : () A: cu rol diagnostic si prognostic B: doar cu rol diagnostic C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic E: cu rol terapeutic Vezi raspuns 27. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: () A: angiodislazii B: diverticul Meckel C: tumori sangerajde D: hemoragii diverticulare E: colitele grave Vezi raspuns 28. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: () A: sunt independete de consumul de AINS B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv Vezi raspuns 29. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: () A: ulceratii AINS B: ulceratii Crohn C: polipoza D: infectii E: tumori Vezi raspuns 30. [HDS10009] In caz de esec repetat al tratamentului endoscopic intr-o HDS, se recomanda: () A: Repetarea endoscopiei B: interventie chirurgicala C: abstinenta terpautica timp de 48 h D: embolizare arteriala pe cale radiologica

E: administrare de hemostatice in doze mari Vezi raspuns e, c, c ,d, a, d, ad, ce, abe, abd

31. [HDS10010] Cauze rare de HDS: () A: esofagita peptica B: hemobilii C: ulceratii Dieulafoy D: tumori E: hipertensiune portala Vezi raspuns 32. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu sering electric (IVSE) este indicat n (pg. 427) A: Hemoragia n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Fond alb al leziunii Vezi raspuns 33. [HDS10017] Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include (pg. 426) A: Hemopatii maligne B: Hemoptizia C: Sngerarea de origine ORL D: Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecla roie) E: Anevrism de arter mezenteric Vezi raspuns 34. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este favorizat de un tratement cu (pg. 428) A: Antiagregante plachetare B: Prokinetice C: Anticoagulante D: Antidiareice E: Hipolipemiante Vezi raspuns 35. [HDS10019] Conduita iniial n hemoragiile digestive include (pg. 426-427) A: Tueu rectal B: 2 cai venoase periferice sau o cale central n funcie de gravitate C: Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului D: Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic E: Oxigenoterapie Vezi raspuns 36. [HDS10020] La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz de eec repetat al tratamentului endoscopic, se recomand (pg. 428) A: Embolizare arterial pe cale radiologic

B: Intervenie chirurgical C: Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni D: Administrare intravenoas de hemostatice E: Tratament cu sucralfat n doza de 4 grame pe zi Vezi raspuns 37. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427) A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os Vezi raspuns 38. [HDS10026] Hemoragia digestiv inferioar se caracterizeaz prin (pag.426) A: Sursa sngerrii este n aval de unghiul duodeno-jejunal B: Se manifesta prin hematemeza C: Rar hemoragii diverticulare D: Se oprete deseori spontan E: Frecvent sursa sngerrii este o neoplazie rectal Vezi raspuns 39. [HDS10032] Hemostaza endoscopic se poate realiza n cazul episoadelor de HDS, prin urmtoarele: () A: Adminsitrare de ser adrenalinat B: Ligaturi elastice pentru ulcer C: Metode termice D: Clips-uri pentru varicele esofagiene E: A, C i D sunt variante incorecte Vezi raspuns 40. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Sursa sngerrii se afla n amonte de unghiul duodeno-jejunal B: Nu genereaz niciodat instabilitate C: Este frecvent grav D: Se manifesta prin hematemeza E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica Vezi raspuns bcd, abc, bcd, ac, abe, ab cd, ad, acd, acd
41. *HDS10034+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre HDS, sunt adevrate (pg. 427) A: Clasificarea Forrest ghideaz tratamentul farmacologic B: Cele din clasa Forrest IIC i III primesc tratament cu IPP p.o C: n cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat D: n cazul celor din clasele Forest IA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore E: n cazul celor din clasele IIA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore Vezi raspuns 42. *HDS10035+ n cazul HDS conduita terapeutic, poate fi reprezentat de () A: Ligatura endoscopic a varicelor esofagiene

B: Administrarea de Octreotid n ulcerul peptic C: IPP pe injectomat D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat E: Clips-uri pentru VE Vezi raspuns 43. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizeaz prin () A: Ruptura longitudinal subcardiala B: Prognostic nefavorabil C: Apare secundar efortului de vrstura D: Reprezint frecvent o complicaie a cirozei E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate Vezi raspuns 44. *HDS10037+ Care dintre urmtoarele atitudini reprezint conduita terapeutic/diagnostic adecvat pentru existena unui episod de HDI cu colonoscopie normal? () A: IPP pe injectomat B: Videocapsula endoscopica C: Administrare de Octeotrid i.v D: Arteriografie celio-mezenterica E: Embolizare radiologica Vezi raspuns 45. *HDS10038+ Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS () A: Ulceraii Dieulafoy B: Tumori C: Wirsungoragii D: Esofagita peptica E: Hemobilia Vezi raspuns 46. *HDS10039+ Clasificarea Forrest este caracterizat prin () A: IA - hemoragii n jet B: IB - vas vizibil nehemoragic C: IIA - fond alb D: IIB - cheag aderent E: IIC - pete pigmentare Vezi raspuns 47. [HDS10040] Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint msuri de reanimare (pg. 426-427) A: Oxigenoterapie B: Administrarea de IPP C: Transfuzie D: Montarea unei ci venoase periferice E: Umplerea patului vascular

Vezi raspuns 48. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, urmtoarele () A: Prezenta Helicobacter pylori B: Hipertensiunea portala C: Consumul de AINS D: Vrsturile repetate E: Consumul de Aspirin Vezi raspuns 49. *HDS10042+ Endoscopia digestiv superioar are urmtoarele roluri () A: Diagnostic B: Scderea hipertensiunii portale C: Prognostic D: Terapeutic E: Golirea stomacului Vezi raspuns 50. *HDS10043+ Endoscopia digestiv superioar n urgen se poate efectua n urmtoarele condiii () A: Pacient instabil hemodinamic B: Doar dac pacientul este intubat i ventilat C: La pacientul a jeun de 6 ore D: Dup golirea stomacului cu PEV lent cu eritromicina E: n cazul apariie tulburrilor strii de contient Vezi raspuns abd, acde, ce, bde, abce, ade, ace, ace, acd, cde

51. [HDS10044] Cnd funciile vitale au fost controlate, n HDS anamneza este completat de examen clinic ce const n () A: Tueu rectal B: Examinare ORL C: Identificarea hipertensiunii portale D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaiune tumoral E: Identificarea insuficientei hepatocelulare Vezi raspuns 52. [HDS10045] 14.Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la HDI, sunt adevrate? () A: Sursa n 90% din cazuri este reprezentat de colon B: Sursa n 10% din cazuri este reprezentat de rect C: Cancerul de colon este frecevent sursa sngerrii D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree i rar prin rectoragii E: Diverticulul Meckel reprezint o surs frecvena de sngerare Vezi raspuns 53. [HDS10046] Care din urmtoarele sedii aparin intestinului subire i genereaz HDI () A: Ulceraii datorate AINS B: Ulceraiile din rectocolita ulcerohemoragica

C: Tumori D: Diverticuli E: Angiodisplazia Vezi raspuns 54. [HDS10047] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz angiodisplazia () A: Se manifesta prin rectoragii repetate puin abundente B: Anomalii vasculare C: Sunt favorizate de consumul de AINS D: Sediu - colonul E: Sediu - intestinul subtire Vezi raspuns 55. [HDS10048] Care sunt afirmaiile adevrate despre colonoscopie () A: Se efectueaz fr pregtirea colonului B: Se efectueaz sub anestezie general C: Se poate efectua n urgen D: Se efectueaz n scop diagnostic E: Nu are rol terapeutic Vezi raspuns 56. [HDS10049] n leziunile Forest IA, atitudine a terapeutic se caracterizeaz prin () A: Endoscopie cu hemostaza local B: Se poate reinterveni endoscopic dac hemoragia continua C: Tratament farmacologie cu Octreotid D: Intervenie chirurgical E: Embolizari arteriale sub control radiologic Vezi raspuns 57. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subire pot fi cauzate de () A: Elceratiile din boala Crohn B: Diverticulul Meckel C: Ulceratiile Dieulafoy D: Ulceratiile legate de AINS E: Sindromul Mallory-Weiss Vezi raspuns 58. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizat de (pag:428) A: Asociaz frecvent diaree B: Rectoragii repetate puin abundente C: Tratamentul antiagregant favorizeaz hemoragia digestiva inferioara D: Este cea mai frecvent cauz de hemoragii digestive inferioare E: Se manifest deseori printr-o hemoragie acut Vezi raspuns 59. [HDS10054] n hemoragiile digestive inferioare se recomand capsula endoscopic dac () A: Hemoragia este abundent i colonscopia negativ B: Hemoragia este mic i persist, iar colonscopia este negativ C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativ

D: Este suspectat o diverticuloz colonic E: Nu se poate diferenia ntre HDI i HDS Vezi raspuns 60. [HDS10055] n hemoragia digestiv reprezint metode de hemostaz endoscopic () A: Panasmente hemostatice interne B: Clipsuri pentru varice C: Ligaturi elastice pentru varice D: Metode termice E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate 61. [HDS10056] n hemoragia digestiv grav reanimarea const n () A: Monitorizare cardiac, tensional i a saturaiei B: Administrare de octreotid i.v. C: Administrare de IPP empiric i.v. n doze crescute D: Umplere vascular sau transfuzie E: Oxigenoterapie Vezi raspuns ace, ad, ace, bde, bcd, abde, abd, bc, bc, bcd ade

Hepatitele virale
1. *HEP10005+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat? (pg. 451) A: este determinat de un virus ADN B: calea de transmitere este parenteral C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact vechi Vezi raspuns 2. *HEP10006+ Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic tratament antiviral? (pg. 452) A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir >= A2 i/sau F2 B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir Vezi raspuns 3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in hepatita C (pag. 453) A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat

B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei semnificative D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevazuta ini Vezi raspuns 4. *HEP10009+ Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz hepatica mai mare de 10 ori valoarea normal? (pg. 456-457) A: boala Wilson, hepatit autoimun B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal Vezi raspuns 5. *HEP10015+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A () A: Virusul hepatitic A este un virs ADN B: Se transmite prin produse de snge C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG D: Este o infecie frecvent simptomatica E: Are o incubaie de 2-6 sptmni Vezi raspuns 6. *HEP10016+ Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral B sunt adevrate, cu excepia () A: Virusul hepatitic B este un virus ADN B: Are o incubaie de 6-12 sptmni C: Infecie iniial este frecvent simptomatica D: n Frana aproximativ 0,5% din populaie este infectat E: Contaminarea este orizontal Vezi raspuns 7. *HEP10017+ Despre hepatit delta, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Virusul hepatitic D este un virus ADN B: Presupune coninfectie cu VHB C: Infecia acut este adesea asimptomatica D: Suprainfecia cu VHB are prognostic prost E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv Vezi raspuns 8. *HEP10018+ Referitor la hepatit viral E, sunt adevrate urmtoarele () A: Este produs de un virus ADN B: Contaminarea este vertical

C: Incubaia este de 6 saptamani-6 luni D: Este endemica n Franta E: Poate genera o hepatit fulminant la gravideE Vezi raspuns 9. *HEP10020+ Tratamentul antiviral n hepatit viral C, are urmtoarele indicaii () A: Este indicat la un scor Metavir FO B: Se indica administrarea unui astfel de tratament n cirozele decompensate C: Nu se administreaz la pacienii cu manifestri extrahepatice D: Este indicat inclusiv n absenta, fibrozei semnificative E: Este propus la cei cu fenotip 1 Vezi raspuns 10. [HEP10021+ Care din urmtoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope () A: VHA B: VHB C: VHC D: HSV E: VHE Vezi raspuns e, a, b, d, e, c, a, e, d, d 11. *HEP10022+ Care forma clinica este cea mai frecvena n hepatit acut virala () A: Forma colestatica B: Forma prelungit C: Forma anicterica D: Forma asociat cu manifestri extrahepatice E: Forma fulminanta Vezi raspuns 12. *HEP10023+ Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: () A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular Vezi raspuns 13. *HEP10024+ Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHC, n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB>= 2000 de copii B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil C: Scor Metavir < A2 D: Scor Metavir 2>=F2 E: ADN-VHB >=10000 U/L Vezi raspuns

14. *HEP10025+ Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? () A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat Vezi raspuns 15. *HEP10026+ Bilanul n hepatit viral B se bazeaz pe urmtoarele, cu excepia () A: Determinarea ncrcturii virale B: Puncie - biopsie hepatic C: Ecografie abdominal D: Bilan hepatic E: AAN Vezi raspuns 16. [HEP10027] lmunoeliminarea n VHB se caracterizeaz prin () A: Replicare viral mare B: Transaminaze normale C: Seroconversie n sistem HBe D: Leziuni hepatice minime E: Leziuni hepatice variabile Vezi raspuns 17. [HEP10028] Diagnosticul n HVB, ia n calcul urmtoarele (pag.452) A: AgHBs B: Ac anti HBg C: Ac anti HVC D: IgGanti HVD E: IgA anti VHA Vezi raspuns 18. *HEP10029+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB () A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic B: n Frana aproximai 5% sunt infectai C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VRB E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB Vezi raspuns 19. *HEP10030+ Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: () A: Faza iniial de contaminare B: Faza de incubaie C: Faza preicterica

D: Faza icteric E: Nici o variant corect Vezi raspuns 20. [HEP10031+ Hepatit fulminant se definete prin urmtoarele () A: Mortalitate < 50% B: Encefalopatie hepatic la o sptmn dup apariia icterului C: IP<25% D: Tratamentul se poate efectua i ambulator E: Nu reprezint o form grav de boal Vezi raspuns c, a,d, c,e , c, a, d, e, c 21. *HEP10032+ n hepatit viral C, se recomand identificarea comorbiditatilor asociate, urmrinduse urmtorii parametri biologici, cu excepia () A: Anticorpii antitiroperoxidaza B: Anticorpi anti-fibra muscular neted C: Anti LKM1 D: TSH E: Ac anti Ro Vezi raspuns 22. *HEP10033+ Diagnosticul hepatitei virale E se realizeaz cu ajutorul () A: AgHVE B: ADN -VHE - snge C: ADN -VHE - scaun D: AC anti VHE E: Nici o variant nu este corect Vezi raspuns 23. *HEP10034+ Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes () A: HVA B: EBV C: HVB D: HVD E: HVC Vezi raspuns 24. *HEP10052+ Hepatit delta se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Este determinat de un virus ARN B: Contaminarea este identic cu VHB C: Infecia este frecvent asimptomatica D: Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe detectarea Ag VHD E: Se indica aprecierea gradului de fibroz Vezi raspuns

25. *HEP10084+ n creterea gamma-GT prima intenie NU include () A: Administrarea de hormoni tiroidieni B: Msurarea glicemiei C: Efectuarea unei ecografii hepatice D: Msurarea circumferinei taliei E: Calcul IMC Vezi raspuns 26. *HEP10085+ Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia () A: Parazitoze ale cilor biliare B: Ciroza biliar primitiv C: Litiaza cii biliare principale D: Colangita sclerozant primitiv E: Pancreatita cronic Vezi raspuns 27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul () A: Infiltraie tumoral hepatic B: Hepatit autoimun C: Sindrom Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatit medicamentoas Vezi raspuns 28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ, cu excepia () A: Coeficient de saturaie al transferinei B: Serologie VHC C: Ag HBs D: Ecografie cardiac E: Ecografie Doppler hepatic Vezi raspuns 29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu excepia () A: Litiaza cu migrare de calcul B: Hepatit medicamentoas C: Ciroz D: Hepatit cronica C E: Hepatit cronica B Vezi raspuns 30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia () A: Ficatul de oc B: Hepatopatia alcoolic

C: Hepatita viral D: Ciroz E: Budd-Chiari Vezi raspuns e, d, b, d, a, b, e ,d, a , c 31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia () A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta D: Se suprapune unei infecii cu VHB E: Este un virus ARN Vezi raspuns 32. *HEP10091+ Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienii cu () A: ncrctur viral sub 2000 UI/ml B: hipertensiune portal C: encefalopatie hepatic D: ciroz decompensat E: vrsta naintat Vezi raspuns 33. *HEP10092+ Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dac () A: Faza icteric prelungit cu viremie sub 2000 UI/ml B: Creterea persistent a ALAT cu viremie detectabil C: ADN VHB peste 2000 UI/ml D: Ciroza compensat cu ADN VHB sub 2000 UI/ml E: Socrul metavir mai mare dect A2 Vezi raspuns 34. *HEP10093+ Hepatita viral A NU este caracterizat de urmtoarea () A: Frecvent asimptomatic B: IgM antiVHA pozitivi n faza acut C: Incubaie 2-6 sptmni D: Virus ARN E: Contaminare sexual Vezi raspuns 35. *HEP10094+ Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia () A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50% B: Nu apare ntotdeauna prurit C: Icterul este cu bilirubin conjugat D: Forma colestatic este cea mai frecvent E: n forma fulminant apare o encefalopatie hepatic la mai puin de 2 sptmni dup apariia icterulu Vezi raspuns

36. [HEP10095] Hepatitei viral are urmtoarele faze, cu excepia () A: cronicizare B: icteric C: contagiozitate D: incubaie E: contaminare Vezi raspuns 37. *HEP10096+ Care dintre urmtoarele este virus ADN () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA Vezi raspuns 38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea? (pag.452) A: imunotoleranta B: imunofluorescenta C: imunoeliminarea D: faza replicativa E: faza nonreplicativa Vezi raspuns 39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455) A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N C: colestaza D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N E: cresterea izolata a gama-GT 40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458) A: intoxicatia alcoolica cronica B: medicamente inductoare enzimatice C: intoxicatie alcoolica acuta D: steatoza E: colestaza Vezi raspuns a, d, a, e ,d, c, d, ace, abce, abd 41. *HEP10010+ Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut n form fulminant? (pg. 451) A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului

B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%) C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%) E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun, glomerulopatie Vezi raspuns 42. *HEP10011+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate? (pg. 451-452) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza non-replicativ Vezi raspuns 43. *HEP10012+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt adevrate? (pg. 453) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet Vezi raspuns 44. *HEP10013+ Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg. 454) A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi. Vezi raspuns 45. *HEP10014+ Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate? (pag. 454) A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i persoane cu hepatopatie cronic

D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate Vezi raspuns 46. *HEP10036+ Faza preicterica n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Asimptomatica B: Sindrom pseudogripal C: Erupie cutanat D: Dureaz 2-6 sptmni E: Poate genera disconfort subcostal drept Vezi raspuns 47. *HEP10037+ Faza icteric n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Prurit facultativ B: Icter cu bilirubina neconjugata crescut C: Hepatomegalie sensibil la palpare D: Asociaz poliradiculonevrite E: Durata maxim - 2 sptmni Vezi raspuns 48. *HEP10038+ Formele fulminante de hepatit sunt caracterizate prin () A: Mortalitate> 50% n absena tratamentului B: IP > 25% C: Tratamentul se face n seciile ATI D: Se recurge la transplant hepatic n toate situaiile E: Encefalopatia hepatic apare la mai puin de 2 sptmni de la debutul icterului Vezi raspuns 49. *HEP10039+ Hepatit viral A, se caracterizeaz prin: () A: n trile n curs de dezvoltare este rar B: Incubaia este de 2-6 sptmni C: Frecvent este asimptomatica D: Contaminarea este orizontal E: Nu exist tratament specific Vezi raspuns 50. [HEP10040] Contaminarea n hepatit cu virus B, se poate face () A: Pe cale sexual B: Parenteral C: Vertical D: Orizontal E: Feco-orala Vezi raspuns abc, bce, abde, abe, bcde, bc, ac, ace, bce, abcd

51. [HEP10041] Tratamentul antiviral n HVB este indicat n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB >=2000 copii/ml B: ADN - VHB >=10000 copii/ml C: Creterea persistent a ALA T cu viremie detectabil D: Scor Metavir A2 E: Scor Metavir F2 Vezi raspuns 52. *HEP10042+ Bilanul hepatic n HVB ndeplinete urmtoarele criterii () A: Bilan hepatic B: Determinarea ncrcturii virale C: Biopsia nu reprezint standardul de aur pentru evaluarea fibrozei D: Scor Metavir E: Ecografie anual la pacienii cu ciroza Vezi raspuns 53. [HEP10043+ Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg. 454) A: Sunt hepatotrope B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1 D: Hepatit viral este deseori asimptomatica E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster Vezi raspuns 54. *HEP10044+ Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454) A: Sunt produse de virus tip ADN B: Sunt produse de un virus defectiv C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB D: Infecia este frecvent asimptomatica E: Suprainfecia are un prognostic bun Vezi raspuns 55. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului () A: Anemie B: Anemie hemolitic C: Trombocitopenie D: Sindrom pseudogripal E: Leucocitoza Vezi raspuns 56. *HEP10046+ Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin () A: Este produs de un virus ARN B: Transmiterea este fecal-orala C: Frecvent apare n Frana

D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE Vezi raspuns 57. *HEP10047+ Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii () A: Metavir F2 B: Pacienilor cu genotip 2 C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn E: Metavir F4 Vezi raspuns 58. [HEP10048] Evaluarea noninvaziv a fibrozei hepatice, se realizeaz prin () A: Ecografie abdominal B: Fibroscar C: Biopsie hepatic D: Fibrotest E: Elastografie tranzitorie unidimensionala Vezi raspuns 59. *HEP10049+ 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral () A: Xeroftalmii B: Sarcina C: Hipertiroidia D: Afeciuni psihiatrice E: Boli reumatologice Vezi raspuns 60. *HEP10050+ Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453) A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice B: Contact sexual neprotejat C: ngrijirea afeciunilor de lung durat D: Vaccinarea pacientului E: Limitarea consumului de alcool Vezi raspuns bcde, abd, bd, bcd, acd, cd, abe, bde, abd, ace

61. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil () A: Bilan hepatic complet B: Alfa fetoproteina C: Nu se determina genotipul viral D: Nu se vor identifica alte comorbiditati E: Determinarea incrcturii virale este opional Vezi raspuns 62. [HEP10053] Tratamentul n VHA se caracterizeaz prin urmtoarele ()

A: Nu este specific B: Se recomand repaus tranzitoriu C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice D: Ribavirina p.o E: Interferon pegilat o dat pe sptmn Vezi raspuns 63. [HEP10054] Hepatit acut virala este caracterizat de () A: Citoliza constant B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul C: Predomina colestaza importanta D: IgGVHA E: IgM - anti- HBc Vezi raspuns 64. [HEP10055] Form de hepatit cu manifestri extrahepatice se caracterizeaz prin () A: Anemie hemolitic autoimuna B: Encefalopatie hepatic C: Glomerulopatie D: Leucopenie E: Poliradiculonevrita Vezi raspuns 65. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate () A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz B: VHB - virus ARN C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50% E: n hepatitele fulminante IP<25% Vezi raspuns 66. [HEP10057] n hepatit VHB imunotoleranta se caracterizeaz prin (pg. 453) A: Replicare viral sczut B: Transaminaze uor crescute C: Leziuni hepatice absene D: Transaminaze normale E: Seroconversie n sistem HBe Vezi raspuns 67. [HEP10058] Imunoeliminarea n VHB are urmtoarele caracteristici (pg. 452) A: Scderea replicrii virale B: Leziuni hepatice variabile C: Creterea transaminazelor D: Se mai numete portaj inactiv E: Se mai numete rspuns imun Vezi raspuns 68. [HEP10059] Faza non-replicativa n VHB prezint urmtoarele criterii () A: Transaminaze normale B: Transaminaze crescute

C: Leziuni hepatice variabile D: Seroconversie cu sistemul HBe E: Replicare viral nedetectabil Vezi raspuns 69. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administreaz n hepatit cu VHB dac () A: n caz de ciroza decompensat, tratamentul se iniiaz de urgen B: n caz de ciroza compensat, tratamentul se iniiaz dac ADN -VHB > 2000 UI/ml C: Scor Metavir >=A2 D: ADN - VHB > 10000 UI/ml E: Viremie detectabil i creterea persistent a ALAT Vezi raspuns 70. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral n VRC, sunt adevrate urmtoarele () A: Tratamentul depinde de genotipul viral B: Dup iniierea tratamentului se face PCR cantitativ la 12 sptmni C: La 12 sptmni ncrctura viral trebuie s scad cu cel puin 3 log D: Dac viremia nu scade la 12 sptmni se continua tratamentul E: Tratamentul antiviral se administreaz fr ntrerupere timp de un an Vezi raspuns ab, abc, abe, ace, ae, bcd, ace, abce, ace, ab
71. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450) A: o faza initiala de contaminare B: o faza initiala de latenta C: o faza de incubatie D: o faza prodromala E: o faza preicterica Vezi raspuns 72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de: (pag.454) A: anemie B: leucopenie C: trombocitopenie D: cefaleea E: sindrom pseudogripal Vezi raspuns 73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457) A: cancer pancreatic cefalic B: invazia tumorala a ficatului C: infiltratie tumorala hepatica D: ampulom vaterian E: colangiocarcinom Vezi raspuns 74. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458)

A: alcool B: medicamente inductoare enzimatice C: nutritie parenterala D: dislipidemie E: parazitoze ale cailor biliare Vezi raspuns 75. [HEP10066] Gamma-GT poate crete din cauza () A: Hepatit medicamentoas B: Hepatit autoimun C: Pancreatit cronic D: Steatoz hepatic E: Alcoolism Vezi raspuns 76. [HEP10067+ Colestaza intrahepatic poate fi cauzat de () A: Hepatopatia alcoolic B: Ciroz biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv D: Colangiocarcinom E: Litiaza cii biliare principale Vezi raspuns 77. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine () A: Serologie parazitar B: Ecografie cardiac C: Ecografie Doppler hepatic D: Coeficient de saturaie al transferinei E: Ac Antinucleari Vezi raspuns 78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent de () A: Ficatul cardiac B: Infiltratie tumoral hepatic C: Sindromul Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatita autoimun Vezi raspuns 79. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de () A: Supravegherea IP B: Risc de hepatit fulminant C: Pacient frecvent simptomatic D: Poate fi efectul unei ciroze

E: Pacient frecvent asimptomatic Vezi raspuns 80. [HEP10071+ Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare dect 1 poate fi cauzat de () A: Ciroza B: Hepatopatia alcoolic C: Sindromul Budd-Chiari D: Hepatita viral E: Citoliza de origine muscular Vezi raspuns ace, ace, ade, acd, de, ab, abe, acde, de, abce 81. *HEP10072+ Hepatita poate fi determinat de urmtoarele virusuri () A: HPV B: VZV C: HSV D: CMV E: EBV Vezi raspuns 82. *HEP10073+ Referitor la hepatita viral E, urmtoarele sunt adevrate () A: Infecie acut frecvent simptomatic i grav B: Cronicizeaz la imunodeprimai C: Incubaie 2-6 sptmni D: Se transmite sexual E: Virus ARN Vezi raspuns 83. *HEP10074+ Hepatita delta este caracterizat de () A: Tratament cu IFN alfapegilat i ribavirin B: Tratamentul antiviral dac exist ARN viral n ser C: Infecia acut este frecvent simptomatic i grav D: Prezena infeciei VHB E: Este un virus ARN Vezi raspuns 84. *HEP10075+ Hepatita viral C este caracterizat de () A: Asociaz deseori crioglobulinemie B: Infecie iniial frecvent asimptomatic C: Incubaie 4-12 sptmni D: Contaminare frecvent sexual E: Virus ADN Vezi raspuns 85. *HEP10076+ Terapia antiviral n hepatita acut B este caracterizat de () A: Analogi nucleotidici la pacienii cu ciroz

B: Tenofovir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost C: Entecavir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost D: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N i replicare viral puternic E: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N n contextul unei replicri virale slabe Vezi raspuns 86. *HEP10077+ Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin () A: ADN-VHB + B: Ac Anti-HBc IgM + C: Ac Anti-HBc IgG + D: Ac Anti-HBs + E: Ag HBs + Vezi raspuns 87. *HEP10078+ Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena () A: ADN-VHB B: Ag HBc C: Ac Anti-HBc IgM D: Ac Anti-HBs E: Ag HBs Vezi raspuns 88. *HEP10079+ Referitor la hepatita viral de tip B este adevrat () A: Cronicizarea este rar la nou nscut B: Infecia iniial este caracteristic simptomatic C: Incubaie 2-6 sptmni D: Contaminare sexual E: Virus ADN Vezi raspuns 89. *HEP10080+ Despre hepatita viral A, urmtoarele sunt adevrate () A: Trebuie supravegheat pentru aparitia unui asterixis B: Nu exist tratament specific C: Incubaie 1-3 luni D: Contaminare fecal-oral E: Virus ADN Vezi raspuns 90. *HEP10081+ Hepatita fulminant este caracterizat prin () A: Este sinonim cu hepatita acut sever B: Se poate trata prin transplant hepatic C: Mortalitate peste 30% n absena tratamentului D: IP sub 50% E: Encefalopatie hepatic la sub 2 sptmni de la apariia icterului Vezi raspuns bcde, bce, bde, ab, abce, cd, ace, de, abd, be

91. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de (pag:450-454) A: VHE- la subiectii imunodeprimati B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA Vezi raspuns 92. *HEP10083+ Virusuri ARN sunt urmtorii () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA Vezi raspuns acd, abce

Ulcerul gastric i duodenal

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433) A: presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B: este similar eroziunilor si exulceraiilor peretelui gastric C: este mai frecvent dect cel duodenal D: are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani E: este o urgen chirurgical Vezi raspuns 2. *ULC10003+ Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil dup (pg. 434) A: o sptmna B: 4 sptmni C: 6 sptmni D: 2 sptmni E: 8 sptmni Vezi raspuns 3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434) A: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile B: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni C: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile D: Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile E: prescrierea unui tratament cu IPP n doza adaptat pacientului Vezi raspuns 4. *ULC10005+ Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este

adevarat (pg. 434) A: controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric C: biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2 Vezi raspuns 5. *ULC10006+ Perforaia ulcerului (pg. 434) A: este o urgen chirurgical B: evolueaz cu durere cronic n epigastru C: tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare D: intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu raspund la tratament medical E: evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen Vezi raspuns 6. *ULC10012+ Care din urmtoarele afirmaii cu referire la ulcer, sunt adevrate () A: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv, ce afecteaz seroasa B: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv ce afecteaz musculoasa C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal E: Ulcerul duodenal este mai rar dect cel gastric Vezi raspuns 7. *ULC10013+ Circumstanele de diagnostic n ulcerul gastric i cel duodenal pot fi () A: Durere ulceroas tipic n 2/3 din cazuri B: Sediu n hipogastru C: Nu se amelioreaz cu alimentatia D: Durerea este ritmata de mese E: Durerea are caracter de arsur Vezi raspuns 8. *ULC10014+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre tratamentul din ulcer, sunt adevrate () A: Se administreaz tripla terapie indiferent dac infecia cu Helicobacter pylori este prezent sau nu B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizeaz doar prin administrarea de inhibitori de pomp de protoni C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pomp de protoni are o perioad fix D: Tratamentul n ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene const n admnistrarea de inhibitori de pomp de protoni timp de 6 sptmni E: n ulcerul gastric se efectueaz control endoscopic la 6 sptmni Vezi raspuns 9. *ULC10015+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la ulcerul perforat? () A: Este urgen medical

B: Este urgena chirurgical C: Apare durere difuz abdominal D: Este o complicaie rar E: Tratamentul este endoscopic Vezi raspuns 10. *ULC10031+ Sunt adevrate despre stenoza n ulcer, cu excepia () A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer B: Tratamentul const n IPP n doza mare C: Diagnosticul este endoscopic D: Se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale tardive E: Este o complicaie frecvent Vezi raspuns a, c, a, b, a, b, d, e, b, e

11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestiv superioar n ulcerul gastric i duodenal, urmtoarea este fals () A: Poate preciza sediul pierderilor de substan B: Biopsii din ulcer doar n caz de localizare duodenal C: Se practic biopsii fundice pentru indentificarea HP D: Se practic biopsii antrale pentru indentificarea HP E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta Vezi raspuns 12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals () A: Apare postprandial tardiv B: Nu este ameliorat de alimentaie C: E de tip cramp D: Are sediu epigastric E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri Vezi raspuns 13. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433) A: infecia cu Helciobacter pylori B: consumul de antibiotice C: consumul de aspirin D: consumul de AINS E: ingestia de substane caustice Vezi raspuns 14. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipic (pg. 433) A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer B: are sediu epigastric C: este ritmat de mese D: apare n hipogastru E: nu are legatur cu ingestia de alimente Vezi raspuns 15. [ULC10009] Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate (pg. 434)

A: permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori B: este examenul cheie pentru diagnostic C: precizeaz sediului ulcerului D: se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E: permite realizarea biopsiilor Vezi raspuns 16. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434) A: administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni D: ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice E: administrarea AINS n doza de siguran pentru ameliorarea durerii Vezi raspuns 17. [ULC10011] Complicaiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435) A: hemoragia B: trangularea C: perforaia D: stenoza E: malignizarea Vezi raspuns 18. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin () A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi B: Vrsturi alimentare imediat postprandial C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni E: Tratament chirurgical de prima intenie Vezi raspuns 19. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? () A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd musculoasa B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric apare mai frecvent E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare Vezi raspuns 20. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizeaz prin urmtoarele () A: Durere ulceroas tipic B: Durerea tipic apare la aproximativ 3/4 din pacieni C: Sediul este epigastric D: Durerea are caracter de arsur E: Durerea are caracter de "foame dureroas" Vezi raspuns b, b, acd, abc, bce, bcd, acd, cd, abe, ace
21. *ULC10022+ Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestiv superioar? () A: Nu permite diagnosticarea ulcerului

B: Reprezint un examen cheie pentru diagnostic C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substan D: Permite prelevarea de biopsii E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric Vezi raspuns 22. *ULC10023+ Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul ulcerului? () A: Depinde de sediul leziunii B: Depinde dac exist o infecie Helicobacter pylori C: Tratamentul este acelai indiferent de cauz D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrrii tratamentului E: Tratamentul ulcerului nu difer n funcie de sediul leziunii Vezi raspuns 23. *ULC10024+ Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizeaz prin () A: De prima intentie- dubl terapie B: De prima intenie - tripl terapie C: Tripla terapie = Inhibiotori de pomp de protoni n doza unic + Amoxicilin +Metronidazol D: Tripla terapie = Inhibitori de pomp de protoni n doza dubl +Amoxicilin +Claritromicina E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile Vezi raspuns 24. *ULC10025+ Tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni se continua timp de 3 sptmni n doza standard n urmtoarele situaii: () A: Ulcer duodenal necomplicat B: Ulcer gastric C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene D: Administrarea de anticoagulante E: Vrsta peste 50 de ani Vezi raspuns 25. *ULC10026+ Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevrate cu privire la complicaiile ulcerului? () A: Hemoragia este doar acut B: Perforaia reprezint o urgen medical C: Tratamentul chirurgical este de prima intenie n stenoze D: Diagnosticul stenozei se realizeaz endoscopic E: Tratamentul de prima intenie n stenoze const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni Vezi raspuns 26. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordeaz prin () A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP B: Controlul cicatrizrii C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 sptmni D: Endoscopie la 6 sptmni pentru a exclude un cancer E: nlocuirea AINS cu inhibitori COX2 Vezi raspuns 27. *ULC10028+ Helicobacter pylori se combate n prima intenie cu () A: Eritromicina B: Claritromicinga C: Doxiciclina

D: Amoxicilina E: IPP doza dubla Vezi raspuns 28. *ULC10029+ Orice form de ulcer se trateaz cu () A: ntreruperea oricrui tratament gastrotoxic B: Bicarbonat de sodiu C: Ranitidin D: IPP E: Eradicarea H. Pylori Vezi raspuns 29. *ULC10030+ Durerea specific ulcerului este caracterizat prin () A: Ameliorare de alimentaie B: Apare postprandial precoce C: Durere sub forma de crampe D: Durere n bar E: Localizare epigastric Vezi raspuns 30. [ULC10034] Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz de: (ulc10034) A: ulcer duodenal cu risc B: ulcer gastric C: ulcer duodenal necomplicat D: ulcer duodenal fara risc E: simptome ulceroase persistente Vezi raspuns bcd, abd, bde, cd, de, abde, bde, ade, ace, cd

Icterul
1. [ICT10002] Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin (pg. 445) A: obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal B: obstrucia a cii biliare principale C: distrugerea canaliculelor biliare D: disfuncie hepatocitar E: urin deschis la culoare Vezi raspuns 2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446) A: este o cauz de icter cu bilirubina neconjugat B: este o tumor benign C: poate produce icter cu bilirubina conjugat D: este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare E: este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv Vezi raspuns 3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenie n icterul cu bilirubina conjugat fac parte (pg. 446) A: tomografia computerizat

B: RMN C: colangio-RMN D: ecoendoscopia E: ecografia abdominal Vezi raspuns 4. [ICT10005] n icterul cu bilirubina conjugat (pg. 445) A: urina are culoare normal B: tomografia computerizat este o explorare de prim intenie C: scaunele sunt decolorate D: scaunele au culoare normal E: are loc o hemoliz intens Vezi raspuns 5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg. 445) A: 5 g/l B: 20 g/l C: 30 g/l D: 25 g/l E: 50 g/l Vezi raspuns 6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012) A: Ciroza biliara primitiva B: Litiaza biliara C: Disfunctie hepatocitara D: Sdr Gilbert E: Hemoliza Vezi raspuns 7. [ICT10013] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la icter, sunt adevrate () A: Se definete prin coloraia galben doar a pielii B: Se definete prin coloraia galben doar a mucoaselor C: Subicterul se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l D: Icterul manifest se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l E: Icterul manifest se definete prin bilirubina < 50 micromoli/l Vezi raspuns 8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autosomal recesiv C: Afecteaz 5% din populaie D: Tablou clinic normal, excepie icterul moderat i fluctuant E: Nu exist tratament Vezi raspuns 9. [ICT10015] Care din urmtoarele afirmaii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevrate ()

A: Hemoliza i sindromul Gilbert sunt principalele cauze B: Hemoliza are drept cauz deficitul parial de glucuronoconjugare al bilirubinei C: Sindromul Gilbert - Hemoglobin are valori sczute D: Bilanul hepatic este anormal n sindromul Gilbert E: Tratamentul consta n administrarea de albumina uman i.v Vezi raspuns 10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Pancreatita cronic C: Ampulom Vaterian D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv Vezi raspuns b, c, e, c, e , b, c, a, a, c 11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se realizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: Puncie - biopsie C: RMN D: Colangio - RMN E: Ecografie abdominal Vezi raspuns 12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: () A: > 50 micromoli/l B: >15 micromoli/l C: > 30 micromoli /l D: > 25 micromoli/l E: < 30 micromoli/l Vezi raspuns 13. [ICT10035] n diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomand () A: Autoanticorpi B: Endoscopie C: RMN D: CT E: Colangio-RMN Vezi raspuns 14. [ICT10036] Icterului cu bilirubin conjugat are urmtoarele cauze extrahepatice, cu excepia () A: Pancreatit cronic B: Colangiocarcinom C: Colangita sclerozant primitiv D: Ciroza biliar primitiv E: Ampulom vaterian Vezi raspuns 15. [ICT10037] Examenul clinic n icterul cu bilirubin conjugat NU are urmtorul element

() A: Semne de hemoliz B: Semne de insuficien hepatocelulare C: Semne de hipertensiune portal D: Distensia veziculei biliare E: Leziuni de grataj Vezi raspuns 16. [ICT10038] Sunt adevrate despre icterul cu bilirubina neconjugat, cu excepia () A: Nu implic staz biliar B: Apare n hemoliz C: Caracterizeaz sindromul Gilbert D: Scaunele sunt normal colorate E: Urina este nchis la culoare Vezi raspuns 17. [ICT10039] Examenele paraclinice in caz de litiaza biliara sunt: () A: CT sau colangio-RMN B: CT si colangio-RMN C: ecoendoscopie sau colangio-RMN D: CT sau RMN E: ecoendoscopie si colangio-RMN Vezi raspuns 18. [ICT10007] Icterul poate aprea n urmtoarele condiii (pg. 445) A: creterea produciei de bilirubin de origine hematologic B: deficit de eliminare a bilei C: stenoza piloric D: infarct miocardic acut E: enterocolita acut Vezi raspuns 19. [ICT10008] Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin (pg. 445) A: distensia veziculei biliare B: urina deschis la culoare C: scaune normal colorate D: creterea enzimelor de colestaz E: dilataie de ci biliare intrahepatice Vezi raspuns 20. [ICT10009] Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate (pg. 445) A: se transmite autozomal dominant B: valoarea hemoglobinei este normal C: nu necesit tratament medicamentos D: bilirubina neconjugat este crescut moderat E: transaminazele hepatice au valori crescute Vezi raspuns d, c, a, d, a , e, c, ab, bc, bcd
21. *ICT10010+ Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugat de origine extrahepatic sunt (pg. 446)

A: cancer pancreatic cefalic B: ampulom vaterian C: colangiocarcinom D: litiaz biliar E: hepatit acut Vezi raspuns 22. *ICT10011+ Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte (pg. 446) A: litiaza biliar B: pancreatita cronic C: colangita sclerozant primitiv D: hemoliza cronic E: hemoliza acut Vezi raspuns 23. *ICT10019+ Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate () A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu bilirubina conjugat B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate Vezi raspuns 24. *ICT10020+ Colesteza intrahepatica, poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahepatice C: Distructia canaliculelor biliare D: Disfuncia hepatocitara E: Compresia caii biliare principale Vezi raspuns 25. *ICT10021+ Colestaza extrahepatica este generat de urmtoarele () A: Obstrucia cailor biliare intrahepatice B: Obstrucia caii biliare principale C: Compresia caii biliare principale D: Disfuncie hepatocitara E: Distructia canaliculelor biliare Vezi raspuns 26. *ICT10022+ Sindrom Gilbert are urmtoarele caracteritici, cu excepia () A: Deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autozomal dominant C: Afecteaz 5% din populaie D: Determina creterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l E: Hemoglobin are valori normale Vezi raspuns 27. *ICT10023+ Care din urmtoarele patologii reprezint cauze de icter cu bilirubina neconjugat () A: Ampulom Vaterian B: Ciroza biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv D: Hemoliza

E: Sindrom Gilbert Vezi raspuns 28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Neoplasmul de cap de pancreas B: Ampulomul Vaterian C: Hepatit autoimun D: Colangita sclerozant primitiv E: Colangiocarcinom Vezi raspuns 29. *ICT10025+ Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera icter de natur extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Tumori infiltrative C: Pancreatita cronic D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv Vezi raspuns 30. *ICT10026+ Icterul de origine intrahepatic poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahe C: Disfuncie hepatocelulara D: Distrugerea canaliculelor biliare E: Compresia cailor biliare intrahepatice Vezi raspuns abc, abc, bde, bcd, bc, bd, de, abde, acd, bcd

31. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : () A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant B: afecteaza 10% din populatie C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul E: hemoglobina este scazuta Vezi raspuns 32. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt () A: colangiocarcinomul B: ampulom vaterian C: ciroza biliara primitiva D: cancer pancreatic cefalc E: colangita sclerozanta primitiva Vezi raspuns 33. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445) A: hemoliza B: hepatita C: colangiocarcinomul D: sindromul Gilbert E: litiaza biliara Vezi raspuns

34. [ICT10032] n diagnosticul prezumtiv de colestaz intrahepatic se recomand () A: Puncie-biopsie hepatic B: Autoanticorpi C: Saturaia transferinei D: Feritinemie E: Serologii virale Vezi raspuns 35. [ICT10033] n icterul cu bilirubin conjugat pot aprea urmtoarele semne de () A: insuficien renal B: alterare a tranzitului intestinal C: hemoliz D: insuficien hepatocelular E: hipertensiune portal Vezi raspuns 36. [ICT10034] Sindromul Gilbert implic () A: Lipsa unui tratament B: Hb este normal C: Bilirubina neconjugat este crescut cu peste 60 umoli/l D: Icter intens E: Afectare a maximum 5% din populaie Vezi raspuns 37. [ICT10040] Care din afrimatiile referitoare la examenele paraclinice de prima intentie in icterul cu bilirubina conjugata sunt adevarate? () A: indice de protrombina si cofactori daca este crescut B: bilant hepatic C: coeficient de saturatie al transferinei D: electroforeza proteinelor E: ionograma sanguina Vezi raspuns cd, abd, ad, bcde, de, abe, bde

Ciroza hepatic i complicaiile cirozei

1. *CRZ10003+ Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin (pg. 459) A: Afectare parcelar a parenchimului hepatic B: Prezena hiperplaziei nodulare focale C: Pstrarea arhitecturii normale a ficatului D: Steatoz microvezicular E: Fibroza mutilant Vezi raspuns 2. *CRZ10004+ ntre cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatic se numr (pg. 459) A: Hepatit autoimun B: Ciroz biliar primitiv C: Hepatit cronic viral

D: Tromboza venelor suprahepatice E: Ciroza biliar secundar Vezi raspuns 3. *CRZ10005+ Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne (pg. 460) A: Dilatarea venei porte B: Splenomegalie C: Tromboz portal D: Varice esofagiene E: Inversarea fluxului portal Vezi raspuns 4. *CRZ10006+ Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din ciroz (pg. 460) A: Angioame stelare B: Hipocratism digital C: Icter D: Eritroz palmar E: Splenomegalie Vezi raspuns 5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461) A: Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei B: Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului C: Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului Vezi raspuns 6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465) A: este un diagnostic de excludere B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l Vezi raspuns 7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465) A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor E: clearence<60 ml/min -criteriu major Vezi raspuns 8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de () A: Tratament cu oxigenoterapie B: Hipertensiune pulmonar C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonar D: Platipnee E: Hipoxemia datorat unturilor intrapulmonare

Vezi raspuns 9. *CRZ10037+ Encefalopatia hepatic poate fi declanat de () A: Delirium tremens B: Un traumatism C: O infecie D: Hiponatremie E: Hipoglicemie Vezi raspuns 10. *CRZ10038+ Encefalopatia hepatic are urmtoarea descriere corect a unui stadiu () A: Stadiul 2 com B: Stadiul 3 asterixis C: Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale D: Stadiul 1 sindrom confuzional E: Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral Vezi raspuns e, c,d , e, a, b, c, b, c, e

11. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include () A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenia sevrajului B: ncetarea consumului de alcool C: Diuretice de ans n doze progresive D: Regim hiposodat E: Perfuzie cu albumin n ziua 1 i 3 Vezi raspuns 12. [CRZ10040] Despre infecia lichidului de ascit, urmtoarea afirmaie este fals () A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal B: Se efectueaz perfuzii cu albumin n zilele unu i trei C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt i mediu D: Diagnosticul se bazeaz pe PMN n lichid E: Cefotaximul este de prim intenie Vezi raspuns 13. [CRZ10041] Ascita NU este declanat de () A: Hemoragie digestiv B: Carcinomul hepatocelular C: Alcool D: Insuficien renal E: Infecie Vezi raspuns 14. [CRZ10042] n cazul cirozei se acioneaz, cu excepia () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Tratamentul cauzei principale D: Prevenia infeciilor bacteriene E: Depistarea complicaiilor Vezi raspuns 15. [CRZ10043] Hipertensiunea portal n ciroz este marcat de ()

A: Asterixis B: Hipocratism digital C: Ascit D: Eritroz palmar E: Angioame stelare Vezi raspuns 16. [CRZ10046] Hemoragia digestiv ca i complicaie a cirozei hepatice reprezint: (pag 463) A: nu reprezint o complicaie grav B: este o complicaie frecvent C: se ntlneste numai la pacienii imunodeprimai D: cauz principal ulcer duodenal E: nu produce decompensarea cirozei (encefalopatie ascit) Vezi raspuns 17. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: () A: valoarea proteinelor totale B: valoarea bilirubinei totale C: gradul encefalopatiei D: prezenta hipertensiunii portale E: valoarea indicelui de protrombina Vezi raspuns 18. [CRZ10008] Complicaiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466) A: Hemoragia digestiv B: Sindromul hepato-renal C: Ascita neoplazic D: Sindromul hepato-pulmonar E: Infecia spontan a lichidului de ascit Vezi raspuns 19. [CRZ10009] Hemoragia digestiv din ciroz hepatic (pg. 463-464) A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariia encefalopatiei C: Este o complicaie rar D: Necesit tratament diuretic E: Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore Vezi raspuns 20. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg. 462-463) A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie Vezi raspuns e, c, d, a, c, b, bce, abde, be, bde

21. *CRZ10011+ Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt adevrate (pg. 464-465) A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator D: Coma apare n stadiul III E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice Vezi raspuns 22. *CRZ10012+ Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt (pg. 466) A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine B: Hipoxemia este legata de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de unturi intrapulmonare C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar Vezi raspuns 23. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462) A: Hidrotoracele B: Infectia C: Hemoragia digestiva D: Tromboza portala E: Intreruperea tratamentului Vezi raspuns 24. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: diureza <500cc/24h C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare E: clearence <40 ml/min Vezi raspuns 25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica C: natriureza<15 mmoli/l D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie E: diureza<500cc/24h Vezi raspuns 26. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : () A: lichid sarac in proteine ( <20g/l) B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l) C: asociat cu ascita D: localizare dreapta frecventa E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace Vezi raspuns 27. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : ()

A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie E: transplantul hepatic se considera ca tratament Vezi raspuns 28. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : () A: hidrotoracele B: sindromul hepatopulmonar C: hipertensiunea portopulmonara D: sindrom hepatorenal E: varicele esofagiene Vezi raspuns 29. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : () A: hipoxemie B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism) D: hipertensiune arteriala pulmonara E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie Vezi raspuns 30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti pacientii: (pag.459) A: consum de alcool B: ciroza biliara primitiva C: steatohepatita non alcoolica D: boala Wilson E: hemocromatoza genetica Vezi raspuns abd, bce, bcde, de, abe, acde, abce, abc, abc, ace 31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460) A: splenomegalie B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav D: angioame stelare E: ascita in caz de ciroza decompensata Vezi raspuns 32. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460) A: angioame stelare B: eritroza palmara C: splenomegalie D: hipocratism digital E: leuconichie Vezi raspuns 33. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin () A: Asociere cu ascita B: Platipnee ca element principal de diagnostic C: Poate avea nevoie de puncie pleural

D: Localizare frecvent stng E: Lichid srac n proteine Vezi raspuns 34. *CRZ10026+ Encefalopatia hepatic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hematomul subdural B: Encefalopatia Gayet-Wernicke C: Hipokaliemie D: Hiponatremie E: Meningit Vezi raspuns 35. *CRZ10027+ n caz de recidiv pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroz, se recomand () A: Hemostaza endoscopica B: Transplant hepatic, dac hemostaza eueaz C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale E: TIPS dac hemostaza eueaz Vezi raspuns 36. *CRZ10028+ Complicaiile hemoragiei digestive n ciroz se pot preveni prin () A: Antibioprofilaxie B: Albumin i.v. C: Diuretice distale D: Lactuloz E: Vitaminoterapie B1/B6/PP Vezi raspuns 37. *CRZ10029+ n ce forme ale ascitei se recomand puncie evacuatorie () A: asociat cu alte edeme B: cronic C: prost tolerat D: voluminoas E: refractar Vezi raspuns 38. *CRZ10030+ Bilantul biologic in ascit, se efectueaz urmtoarele analize / examene (pag:462) A: Alfa-fetoprotein B: Examen biochimic al lichidului de ascit C: Examen citopatologic al lichidului de ascit D: Examen bacteriologic al lichidului de ascit E: Hemoculturi in caz de febra sau hipotermie Vezi raspuns 39. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Prevenirea infeciilor bacteriene D: Managementul comorbiditilor E: Tratamentul cauzei este inutil Vezi raspuns

40. *CRZ10032+ n ciroz, hipertensiunea portal apare pe ecografia Doppler sub forma () A: De ascit B: ncetinirea fluxului portal C: Splenomegalie D: Ci de derivatie E: Dilatarea trunchiului portal Vezi raspuns ace, abde, ace, abde, abe, ade, ce, ae, bcd, bcde 41. *CRZ10033+ Insuficiena hepatocelular n ciroz este marcat de () A: Angioame stelare B: Eritroz palmar C: Circulaie venoas colateral abdominal de tip portocav D: Splenomegalie E: Asterixis Vezi raspuns 42. *CRZ10034+ Ciroza hepatic poate avea urmtoarele cauze mai puin frecvente () A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsin B: Colangit sclerozant primitiv C: Ciroz biliar primitiv D: Steatohepatit non-alcoolic E: Hemocromatoz genetic Vezi raspuns 43. [CRZ10044] Tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice cuprinde: (pag 463) A: regim hiposodat <5 g/24h B: diuretice distale n doz progresiv C: nu necesit supravegherea toleranei la tratament D: AINS E: puncie evacuatorie n caz de toleran clinic proast Vezi raspuns 44. *CRZ10045+ n faa unuei ascite la un pacient cirotic se vor cuta sistematic urmtoarii factori declanatori: (pag 462) A: infecia nu reprezint factor declanator B: colangiocarcinomul- ecografie abdominal C: hemoragia digestiv prin tueu rectal D: ntreruperea tratamentului de baz E: consumul de alcool Vezi raspuns abe, abc, abe, cde

Boala Crohn i rectocolita hemoragic

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439) A: boala transmurala B: este agravata de tutun C: afecteaza rectul si colonul D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti Vezi raspuns

2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: () A: leziuni contiue si omogene B: limita superioara difuza C: afectarea inconstata a ileonului D: posibile fistule si stenoze E: fara ulceratii Vezi raspuns 3. *CHR10004+ Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin (pg. 439) A: Boal inflamatorie transmural B: Afecteaz constant rectul C: Afecteaz constant ileonul terminal D: Leziunile sunt discontinue E: Stenoze i fistule Vezi raspuns 4. *CHR10005+ Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este (pg. 440) A: Infiltratul limfocitar B: Infiltratul cu PMN C: Necroza cazeoas D: Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas E: Fibroza intestinal Vezi raspuns 5. *CHR10006+ Simptomatologia n boala Crohn este dominat de (pg. 440) A: Rectoragii abundente B: Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacieilor C: Diareea acut D: Prurit E: Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale Vezi raspuns 6. *CHR10007+ Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial (pg. 439) A: Leziuni mucoase discontinue cu limit superioara imprecis B: Prezena de stenoze C: Prezena de fistule D: Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoasa E: Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii Vezi raspuns 7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragic este adevrat urmtoarea afirmaie: (439) A: boal inflamatorie transmural B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacieni C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic D: fumatul reprezint un factor de risc E: 20-30% din pacienii afectai vor fi operai la un moment dat Vezi raspuns 8. *CHR10025+ Criteriile Truelove i Witts NU includ () A: VSH peste 30 B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl

C: Frecven cardiac >= 90/min D: Temperatur vesperal mai mic de 36 de grade E: Peste 6 evacuri cu snge n 24 de ore Vezi raspuns 9. *CHR10026+ Rectocolita hemoragic poate da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Cancer colorectal B: Tromboz venoas profund C: Abcese D: Perforaie E: Megacolon toxic Vezi raspuns 10. *CHR10027+ Rectocolita hemoragic se manifest colonoscopic prin leziuni cu exceptia (pag.439) A: Ce nu afecteaz ileonul B: Fr fistule C: Fr stenoze D: Aspect eritematos E: Leziuni ulcerate aftoide Vezi raspuns c, a, b, d, e, d, e, d, c, e, 11. *CHR10028+ Nu reprezint manifestare extradigestiv asociat cu BICI: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: miozit Vezi raspuns 12. [CHR10029] Manifestarea extradigestiv asociat cu BICI, care evolueaz independent de puseele de activitate este: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: pelvispondilit reumatismal Vezi raspuns 13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag 441) A: ulceraii delebrante B: ulceraii superficiale C: ulceraii restrnse D: prezena fistulelor E: prezena stenozei Vezi raspuns 14. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441) A: Denutriie B: Cancer colorectal C: Tromboz venoas profund D: Amiloidoz AA E: Perforaie

Vezi raspuns 15. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind (pg. 441) A: Uveite B: Aftoza genital C: Eritem nodos D: Pelvispondilita reumatismal E: Colangita sclerozant primitiv Vezi raspuns 16. *CHR10011+ Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii (pg. 441) A: Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge B: Hemoglobina peste 12 g% C: Temperatur vesperal sub 37,5:C D: Frecven cardiac sub 90/min E: Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase Vezi raspuns 17. [CHR10012+ Explorrile morfologice efectuate n boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a intestinului subire, dac aceast nu a fost evideniat de colonoscopie, sunt (pg. 440) A: Examenul baritat esogastroduodenal B: Radiografie abdominal simpl C: Irigografia D: Enterografia CT E: Enterografia-RMN Vezi raspuns 18. *CHR10013+ Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt (pg. 440) A: Esofagul B: Duodenul distal C: Ileonul D: Colonul E: Anusul Vezi raspuns 19. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441) A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl Vezi raspuns 20. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei acute grave: (pag.441) A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical C: ulceratii profunde D: tromboza venoasa profunda

E: ulceratii delabrante dezgolind musculara Vezi raspuns e, e, a, abd, ac, ae, de, cde, ace, ace

21. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? () A: Hemoleucograma B: Ionograma C: Uree D: Creatinina E: Albumina Vezi raspuns 22. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: () A: Evolueaza in pusee B: Este o boala cronica C: Este o boala subacuta D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta E: Recidiva postoperatorie este rara Vezi raspuns 23. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcerohemoragica? () A: Rezistenta la tratament medical B: Interval scurt intre pusee C: Cancer D: Displazie de grad inalt E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical Vezi raspuns 24. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg. 440-441) A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut D: Denutriia este o complicaie pe termen lung E: Recidiva postoperatorie este rar Vezi raspuns 25. [CHR10021] Boala Crohn d urmtoarele complicaii () A: Soc prin hemoragie masiva B: Stenoza digestiva C: Tromboza venoasa profunda D: Amiloidoza AA E: Cancer colorectal Vezi raspuns 26. [CHR10022] Aspectul colonoscopic n boala Crohn poate fi descris prin () A: Afecteaz i ileonul B: Fr interval de mucoas sntoas C: Leziuni discontinue i heterogene D: Leziuni ulcerate aftoide E: Niciodat fistul sau stenoz

Vezi raspuns 27. [CHR10023] n crectocolita hemoragic se indic coloproctectomie total dac () A: Cancer sau displazie de grad nalt B: Colita acut grav rezistent la tratament medical C: Este rapid progresiv D: Are o vechime mai mare de 20 de ani E: Rezistent la tratament medical Vezi raspuns 28. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizat de () A: Nu exist semne specifice B: Necroz cazeoas C: Infiltrat cu PMN D: Semne de inflamaie cronic E: Granulom epiteloid i gigantocelular Vezi raspuns abde, abd, acde, bd, bcde, acd, abe, acd

Patologia hemoroidal
1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473) A: Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B: Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant C: Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 i 65 ani D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora E: Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee Vezi raspuns 2. *HEM10003+ Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate (pg. 473) A: Este pe deplin elucidat B: Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern C: Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor D: Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase E: Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent Vezi raspuns 3. *HEM10004+ Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe presupune (pg. 474) A: Antispastice B: Antalgice/AINS C: Probiotice D: Crbune medicinal E: Simeticon Vezi raspuns 4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474) A: Se aplic hemoroizilor externi B: n stadiul II se ntlnesc hemoroizi interni fr prolaps C: Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I

D: mparte hemoroizii n 5 stadii E: n stadiul III apare prolaps reductibil manual Vezi raspuns 5. *HEM10006+ Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat (pg. 473-474) A: Se complic frecvent cu tromboz B: Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rosu, n timpul sau imediat dup defecaie C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei de fibre alimentare D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic E: Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat Vezi raspuns 6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia () A: sunt formatiuni vasculare (venoase) B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani) E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal Vezi raspuns 7. *HEM10018+ Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include urmtoarea () A: Scleroza sau fotocoagularea B: Venotonice C: Topice D: Reglarea tranzitului E: AINS Vezi raspuns 8. *HEM10019+ Tromboza hemoroidal intern este caracterizat, cu excepia () A: Noduli dureroi la tueu B: Diagnosticare prin anuscopie C: Noduli fermi la tuseu D: Margine anal normal n absena prolapsului E: Dureri anale acute Vezi raspuns 9. *HEM10020+ Patologia hemoroidal este favorizat, cu excepia () A: Igien precar B: Antecedente familiale C: Post partum D: Sarcin E: Constipaie Vezi raspuns 10. [HEM10022] Care dintre afirmatiile privind sangerariile din patologia hemoroidala interna este adevarata? () A: Sunt totdeuna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila B: Sangele este de culoare negra C: Survin inaintea defecatiei D: Sangerarea sub 40 ani necesita colonoscopie pt excluderea unui cancer colorectal E: Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare Vezi raspuns c, d, b, e, b, e, a, b, a, e

11. *HEM10024+ Este adevrat despre tehnica Longo n tratamentul patologiei hemoroidale: (pag. 474) A: se poate utiliza n tratamentul trombozei hemoroidale externe B: reprezint o tehnic chirurgical n tratamentul hemoroizilor interni prolabai C: const n ligaturarea arterelor hemoroidale D: se realizeaz sub control Doppler E: reprezint un tratament instrumental Vezi raspuns 12. [HEM10025] Atitudinea terapeutica in hemoroizii interni NU include: () A: Ligatura elastica B: Incizie, in caz de ineficienta a tratamentului medicamentos C: Hemoroidectomia clasica D: Fotocoagularea cu infrarosii E: Topice, locale si venotonice Vezi raspuns 13. *HEM10007+ Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 474) A: Este medicamentos de prima intenie B: Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D: Venotonicele au eficacitate cert E: Nu se administreaza antialgicele i AINS Vezi raspuns 14. [HEM10008] Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n (pg. 474) A: Scleroza hemoroizilor B: Hemoroidopexie C: Fotocoagulare cu infraroii D: Ligatura elastic a hemoroizilor E: Ligatura chirugical Vezi raspuns 15. *HEM10009+ Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate (pg. 474) A: Tromboza hemoroidala interna este rar B: Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C: Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile si dureroase D: Ligaturarea elastic se face numai n spital E: Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea Vezi raspuns 16. *HEM10010+ Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n (pg. 474) A: Hemoroidectomie B: ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete C: Sutura plgilor dup hemoroidectomie D: Hemoroidopexie E: Scleroterapie Vezi raspuns 17. *HEM10011+ Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include

(pg. 474) A: Creterea raiei zilnice de fibre alimentare B: Administrarea de laxative C: Utilizarea de antispastice D: Limitarea eforturilor excesive de defecae E: Utilizarea de medicamente topice Vezi raspuns 18. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne: (pag.474) A: scleroza B: hemoroidectomie clasica C: hemoroidopexie D: fotocoagulare cu infrarosii E: ligatura elastica Vezi raspuns 19. [HEM10014+ Patologia hemoroidal intern se trateaz chirurgical prin () A: Ligatura arterelor hemoroidale B: Fotocoagulare C: Ligatur elastic D: Hemoroidopexie E: Hemoroidectomie clasic Vezi raspuns 20. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include () A: Abstenie terapeutic B: Ligatur elastic C: Topice D: AINS E: Antalgice Vezi raspuns b, b, abc, acd, abce, abd, abde, ade, ade, cde 21. [HEM10016] Examenul proctologic al hemoroizilor externi este caracterizat de () A: Prolaps B: Tumefacie dureroas la palpare C: Tumefacie extins D: Tumefacie edemaiat E: Tumefacie albastruie Vezi raspuns 22. *HEM10017+ Patologia hemoroidal este favorizat de () A: Status alterat al coagulrii B: Sarcin C: Antecedentele familiale D: Bolile inflamatorii ale colonului E: Constipaie Vezi raspuns 23. [HEM10021] Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt: (20) A: durere

B: prolaps C: sangerari D: prurit E: secretii muco-purulente Vezi raspuns 24. *HEM10023+ Tromboza hemoroidal extern prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 473) A: Durere anal acut de intensitate variabil B: Durere ritmat de scaune C: Tumefacie albstruie ntotdeauna edemaiat D: Tumefacie dureroas la palpare E: Durere care provoac trezirea din somn Vezi raspuns bcde, bce, bc, ad

Patologia tumoral a tubului digestiv : tumorile colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive i secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului
1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : () A: tuseu rectal B: CT toracoabdominal C: biopsie D: determinare nivel ACE E: masuri de depistare pentru rudele pacientului Vezi raspuns 2. *DIG10015+ n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este (pg. 475) A: febra B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit C: aprare muscular abdominal D: distensia abdomenului E: vrsturi Vezi raspuns 3. *DIG10016+ n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg. 476) A: cancerul de cec B: cancerul de colon transvers C: cancerul de colon stng D: cancerul de rect E: cancerul de unghi hepatic al colonului Vezi raspuns

4. *DIG10017+ n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480) A: gastroenteroanastomoza B: gastrostomie de alimentaie C: gastrectomie total D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar Vezi raspuns 5. *DIG10018+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482) A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml B: apare pe fondul unui ficat cirotic C: este indicat excizia chirurgical D: este indicat distrucia local prin radiofrecven E: abinere terapeutic, fr monitorizare Vezi raspuns 6. *DIG10019+ n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487) A: esofagectomie B: radiochimioterapie exclusiv C: gastrostoma de alimentaie D: numai chimioterapie E: instalarea unei proteze Vezi raspuns 7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489) A: are evoluie oscilant B: este progresiv C: este nsoit de durere, febr, frison D: nu este nsoit de prurit E: este nsoit de scaune i urini normal colorate Vezi raspuns 8. *DIG10032+ n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie: (pg. 489) A: duodenopancreatectomie cefalic B: splenopancreactectomie corporeocaudal C: pancreatectomie total D: dubla derivaie paleativ E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic Vezi raspuns 9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: analgezice B: proteze biliare/duodenale C: tratament pentru prurit D: renutritie E: radioterapie Vezi raspuns 10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: () A: T4N0M0 B: pT3N0M0

C: toate TN1M0 D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali Vezi raspuns c, b, c, d ,e , d, b, a, e, a 11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an C: in 95% din cazuri este adenocarcinom D: localizat la corp in 70% din cazuri E: localizat la cap in 30% din cazuri Vezi raspuns 12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: () A: Ecografie B: CT toracoabdominopelvina C: ecoendoscopie D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125 E: Glicemie, TP Vezi raspuns 13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: alterarea starii generale B: pierdere in greutate C: pancreatita acuta D: dezechilibru al diabetului E: icter progresiv Vezi raspuns 14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: icter progresiv B: decolorarea scaunului C: urina de culoare inchisa D: prurit E: pierdere in greutate Vezi raspuns 15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: () A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza B: bilant al extinderii locoregionale C: permite realizarea de biopsii D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia Vezi raspuns 16. [DIG10053] Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: () A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas B: cancer nerezecabil de cap de pancreas C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila

D: pacient inoperabil E: tumora metastatica Vezi raspuns 17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: () A: ganglioni cervicali B: ganglioni jugulari interni C: ganglioni periesofagieni D: ganglioni supraclaviculari E: mediastinali Vezi raspuns 18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: () A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie B: esofagectomie C: radiochimioterapie exclusiva D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie E: tratament paliativ Vezi raspuns 19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: () A: mucosectomie endoscopica B: radiochimioterapie exclusiva C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie D: numai chimioterapie E: numai radioterapie Vezi raspuns 20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: () A: ciroza B sau C B: insuficienta respiratorie C: insuficienta cardiaca D: aderenta la aorta E: adenocarcinoame Vezi raspuns c, d, e, e, a, a, e, a, b, e 21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: () A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom D: esofag Baret E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza Vezi raspuns 22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: () A: numarul tumorilor B: localizarea tumorilor C: localizarea extrahepatica D: starea generala a pacientului E: functia hepatica nu are nici un rol Vezi raspuns

23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: () A: hemangiomul B: adenomul C: CHC D: hiperplazia nodulara focala E: chistul biliar Vezi raspuns 24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidena 9/100 000 C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri D: ulcerul duodenal este factor de risc E: Helicobacter pylori nu este facto de risc Vezi raspuns 25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: () A: masa abdominala epigastrica B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: disfagie, varsaturi Vezi raspuns 26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! () A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice; C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena; D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast; E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1 Vezi raspuns 27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include () A: Renutriie B: Tratament pentru prurit C: Proteze biliare D: Insulin E: Analgezice Vezi raspuns 28. *DIG10107+ n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia () A: Ingroare a veziculei biliare B: Dilatare a canalului Wirsung C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice E: Mas pancreatic Vezi raspuns 29. *DIG10108+ Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific () A: Dureri n epigastru B: Decolorare a scaunului

C: Pancreatita acut D: Diabet E: Alterarea strii generale Vezi raspuns 30. *DIG10113+ Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin () A: Endoscopie superioar B: RMN cervicotoracal C: Markeri tumorali D: CT toracoabdominal E: Examen clinic Vezi raspuns a, e, c, b, e, b, d, a, b, b, 31. *DIG10114+ Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB () A: T3N1M1a B: T4N1M1b C: T3N0M1 D: T2N0M0 E: T1N1M0 Vezi raspuns 32. *DIG10120+ Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic () A: Transplant hepatic B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat D: Rezecie complet E: Chimioterapie preoperatorie Vezi raspuns 33. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza () A: Strii generale a pacientului B: Alfafetoproteinemia C: Bilirubinemia D: Funcia hepatic E: Scorul Child Vezi raspuns 34. *DIG10122+ CHC NU are urmtoarea complicaie () A: Obstrucie pancreatic B: Metastaze C: Obstrucie biliar D: Tromboz portal E: Hemoragie Vezi raspuns 35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de () A: Probele biologice hepatice sunt normale B: Are adesea indicaie chirurgical C: Hiperintens n T2 D: Este hiperecogen E: Provine din celule endoteliale Vezi raspuns

36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include () A: T3N2M1 B: T4N2M1 C: T2bN2M0 D: T3N3M0 E: T3N2M0 Vezi raspuns 37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea () A: Antecedente familiale de cancer gastric B: Leziune Mallory Weiss C: Infectia cu Helicobacter pylori D: Ulcer gastric E: Maladia Menetrier Vezi raspuns 38. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepia () A: Carcinomatoza peritoneal B: Metastaze hepatice C: Statusul ganglionar D: Invazia organelor din vecintate E: Extensia local Vezi raspuns 39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de () A: Febr B: Mas uneori palpabil C: Hiperleucocitoz D: Deshidratare E: Aprare abdominal Vezi raspuns multiplu 40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: () A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani Vezi raspuns e, a, b, a ,b, e, b, c, d, bcde 41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: () A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient Vezi raspuns 42. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475) A: acromegalia

B: fumatul C: cancer colic ereditar non polipozic D: sindrom Peutz Jegers E: constipatia Vezi raspuns 43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: () A: Febra si deshidratare B: Distensia cecului C: Masa abdominala palpabila D: Peritonita E: Aparare abdominala Vezi raspuns 44. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: () A: Localizeaza tumora B: Cuantifica infiltrarea parietala C: Stabileste extensia D: Evalueaza invadarea ganglionara E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone Vezi raspuns 45. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros) Vezi raspuns 46. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482) A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur Vezi raspuns 47. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen Vezi raspuns 48. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: ()

A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale Vezi raspuns 49. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1 C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens Vezi raspuns 50. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488) A: pancreatita cronic B: chistele pancreatice C: diabetul D: adenomul pancreatic E: fumatul Vezi raspuns abcd, acd, abde, ace, ace, ace, ace, bc, bc, ace 51. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea strii generale D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaiile Vezi raspuns 52. *DIG10022+ Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483) A: chimioembolizare B: Sorafenib C: Transplantul hepatic D: Rezecie chirurgical E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare) Vezi raspuns 53. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479) A: refluxul gastroesofagian B: infecia cu HP C: antecedentele familiale de cancer gastric D: ulcerul gastric E: tumorile gastrice benigne Vezi raspuns 54. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: mas abdominal epigastric

B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistat la tueul rectal D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale Vezi raspuns 55. *DIG10025+ Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476) A: ocluzia intestinal B: hemoragiile oculte C: tulburri de tranzit intestinal D: infecia E: metastazele pulmonare Vezi raspuns 56. *DIG10026+ Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476) A: depistarea hemoragiilor oculte B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal C: ganglion Troisier D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet Vezi raspuns 57. *DIG10027+ n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: colostomie cutanat B: hemicolectomie dreapt C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic E: aplicarea de endoprotez Vezi raspuns 58. [DIG10028] n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: hemicolectomie stng B: colostomie C: aplicare de endoprotez D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal Vezi raspuns 59. *DIG10029+ n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478) A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez) B: colectomia carcinologic n primul timp C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale D: chimioterapie paleativ E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal Vezi raspuns 60. *DIG10030+ n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478) A: amputaie de rect abdomino-perineal B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor) C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D: excizia parial a mezorectului

E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas Vezi raspuns abc, cde, bcd, abcd, ad, de, bcd, ade, ace, bcde 61. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier Vezi raspuns 62. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica Vezi raspuns 63. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: () A: Examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali D: radiografie toracica E: radiografie pe gol Vezi raspuns 64. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: () A: IA: pT1N0M0 B: IB: PT2N0M0 C: IC: pT3N0M0 D: IV: toate cancerele M1 E: III: T4N0-1M0 Vezi raspuns 65. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: () A: pT2N0M0 B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali Vezi raspuns 66. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii TNM a cancerelor de pancreas sunt false: () A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm B: T2: tumora extrapancreatica C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare E: T4: tumora operabila Vezi raspuns

67. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: () A: masa pancreatica B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice C: dilatare a canalului Wirsung D: metastaze hepatice E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza Vezi raspuns 68. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: LDH E: alfafetoproteina Vezi raspuns 69. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: hepatomegalie B: carcinomatoza C: ganglion Troisier (tuseu rectal) D: HDS E: HDI Vezi raspuns 70. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: () A: dureri in epigastru B: dureri celiace C: iradiere posterioara D: pancreatita acuta E: pierdere in greutate Vezi raspuns abe, abe, abc, abde, ace, abce, abcd, cde, ab, abc 71. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: () A: alterarea starii generale B: pancreatita acuta C: icter D: prurit E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior Vezi raspuns 72. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: metastaze B: carcinomatoza peritoneala C: invadarea venei splenice D: invadarea venei porte E: invadarea ductului Wirsung Vezi raspuns 73. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: () A: duodenopancreatectomie cefalica

B: anatomopatologie C: anastomoza biliara D: anastomoza gastrica E: fara anastomoze Vezi raspuns 74. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: () A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala B: interventie curativa C: interventie paliativa D: anastomoza pancreatica E: fara anastomoze Vezi raspuns 75. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: () A: T1 tumora invadeaza musculara B: T2 tumora invadeaza musculara proprie C: T3 tummora invadeaza ganglionii D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente E: T4 tumora metastatica Vezi raspuns 76. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: () A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos B: ganglioni subcarinari C: ganglioni mediastinali D: ganglioni perigastrici E: ganglioni celiaci Vezi raspuns 77. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: () A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului C: M1b alte situsuri D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic Vezi raspuns 78. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: () A: 0 pT0N0M0 B: I pT1N0M0 C: II pT2N0M0 D: III pT3N1 E: III pT4N0-1M0 Vezi raspuns 79. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: () A: stadiul II B: stadiul III daca este adenocarcinom

C: stadiul III daca este epidermoid D: tumori superficiale E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci Vezi raspuns 80. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: () A: examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9 D: endoscopie superioara E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice Vezi raspuns cde, abd, abcd, ac, bd, abcd, abc, bde, ab, abde 81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: () A: instalarea unei proteze B: chimioterapie C: radioterapie D: esofagectomie E: numai radiochimioterapie Vezi raspuns 82. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: tuse la deglutitie D: disfonie: paralizia recurentului drept E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia Vezi raspuns 83. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: () A: dureri mediastinale, celiace B: splenomegalie C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: ciroza, simptome pulmonare Vezi raspuns 84. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: () A: endoscopia inalta B: CT cervicotoracoabdominopelvin C: ecoendoscopie D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9 E: panendoscopie ORL si pulmonara Vezi raspuns 85. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: () A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice B: posibilitatea de metastaze sincrone C: posibilitatea de metastaze metacrone D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas

E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine Vezi raspuns 86. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: () A: simptomatice, de cele mai multe ori B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie E: imagistica: ecografie, CT, RMN Vezi raspuns 87. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: () A: chimioterapie preoperatorie B: rezectie completa C: tehnici de distrugere localizata D: embolizare portala E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta Vezi raspuns 88. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: () A: hipoecogena B: izoecogena C: halou hipoecogen circumferential D: halou hiperecogen E: hiperecogena Vezi raspuns 89. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: () A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1 D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial Vezi raspuns 90. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: () A: hemangiomul B: hiperplazia nodulara focala C: adenomul D: chistul biliar E: metastaze Vezi raspuns de, abce, be, abce, bcde, cde, abcd, abc, abd, abcd 91. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: () A: hemangiom B: hiperplazie nodulara focala C: adenom D: chist biliar E: metastaze Vezi raspuns 92. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: ()

A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml C: in caz de tumora+ficat sanatos D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic E: nodul >3 cm Vezi raspuns 93. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: () A: ruptura B: hemoragie C: suprainfectare D: tromboza venoasa profunda E: obstructie pancreatica Vezi raspuns 94. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: () A: numarul si dimensiunea tumorilor B: functia hepatica C: ascita D: pleurezia E: starea generala a pacientului Vezi raspuns 95. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: () A: profilactic B: curativ C: non-curativ D: abtinere E: monitorizare Vezi raspuns 96. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: () A: tratamentul hepatitei B B: tratamentul hepatitei C C: vaccinarea anti VHB D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni E: sorafenib Vezi raspuns 97. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: () A: transplant hepatic B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament) C: distrugere locala D: chimioembolizare E: sorafenib Vezi raspuns 98. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: () A: chimioembolizare B: sorafenib C: distrugere locala D: alcoolozare

E: crioterapie Vezi raspuns 99. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: () A: rezectie in caz de Child A B: distrugere locala in caz de Child B C: chimioembolizare in caz de Child C D: paliativ in caz de Child C E: chimioembolizare in caz de Child B Vezi raspuns 100. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: () A: Child A - chimioembolizare B: Child B - distrugere locala C: Child C - paliativ D: Child A, C - paliativ E: sorafenib Vezi raspuns bce, ab, de, abce, de, abcd, ac, cde, abde, ac 101. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: () A: T1: tumora limitata la peretele gastric B: T3: tumora extinsa la ganglioni C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici Vezi raspuns 102. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: () A: 0 pT0N0M0 B: IA T1N0M0 C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0 D: II T2a/bN2M0 E: IV orice tumora cu M1 Vezi raspuns 103. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: varsaturi postprandiale D: dureri epigastrice E: fara hematemeza, fara melena Vezi raspuns 104. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: () A: flebita B: acanthosis nigricans C: ginecomastie D: alterarea starii generale E: anemie hemolitica Vezi raspuns

105. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se realizeaza prin: () A: endoscopie superioara B: tranzit baritat C: CT cervicotoracoabdominopelvin D: ecoendoscopie E: radiografie toracica Vezi raspuns 106. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: CSC E: LDH Vezi raspuns 107. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: () A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa) B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata E: monitorizare pe termen lung Vezi raspuns 108. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: () A: examen clinic B: RMN toracoabdominal C: markeri tumorali D: endoscopie superioara E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie) Vezi raspuns 109. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: () A: afectarea submucoasei colice B: afectarea musculoasei C: afectarea doar a mucoasei D: T1-T2N0M0 E: Tis Vezi raspuns 110. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: () A: M1: toate T/toate N.M1 B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa E: T3: grasimea perirectala Vezi raspuns cde, bce, abcd, abe, acd, cde, bce, acd, abd, abce

111. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: () A: prezenta sangelui B: distanta dintre polul inferior si sfincter C: mobilitatea leziunii D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala) E: ganglion Troisier Vezi raspuns 112. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include () A: Markeri tumorali B: CT toracoabdominal C: ERCP D: Endoscopie superioar E: Examen clinic Vezi raspuns 113. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin () A: Vaccinarea postsplenectomie B: Anastomoza biliar C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal D: Splenopancreatectomia cefalic E: Duodenopancreatectomia cefalic Vezi raspuns 114. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz () A: splina B: artera mezenteric inferioar C: artera mezenteric superioar D: trunchiul celiac E: aorta abdominal Vezi raspuns 115. *DIG10109+ Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin () A: Scintigrafie mediastinal B: RMN cervicotoracal C: Examen clinic D: Markeri tumorali E: Endoscopie superioar Vezi raspuns 116. *DIG10110+ n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic () A: Radioterapie B: Radiochimioterapie C: Chimioterapie D: Mucosectomie endoscopica E: Esofagectomie Vezi raspuns 117. *DIG10111+ Extinderea cancerului esofagian este marcat de () A: Dificulti respiratorii B: Ganglionul Troisier C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier

D: Hepatomegalie E: Dureri mediastinale Vezi raspuns 118. *DIG10112+ Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt () A: Perigastrici B: Subcarinari C: Supraclaviculari D: Periesofagieni E: Jugulari interni Vezi raspuns 119. *DIG10115+ n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider () A: Prezena trombozei portale B: Scorul Child C: Starea general a pacientului D: Funcia hepatic E: Localizarea metastazelor Vezi raspuns 120. *DIG10116+ Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin () A: Distrugere locala prin alcoolizare B: Distrugere locala prin crioterapie C: Sorafenib D: Chimioembolizare E: Vaccinare anti-VHB Vezi raspuns abcd, abe, be, cd, cde, ce, bcde, abd, cde, cd 121. *DIG10117+ Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin () A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat cirotic Vezi raspuns 122. *DIG10118+ Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit monitorizare B: Nu necesit terapie C: Biologie normal D: Este adesea asimptomatic E: Este un tip rar de leziune Vezi raspuns 123. *DIG10119+ Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit biopsie pentru confirmare B: Este hipoecogen C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani E: Provine din hepatocite Vezi raspuns

124. *DIG10124+ Cancerul de stomac se monitorizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: CT toracoabdominopelvin C: Markeri tumorali D: Endoscopie superioara E: Examen clinic Vezi raspuns 125. *DIG10125+ Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? () A: T1N1M1 B: T2aN3M0 C: T1N3M0 D: T4N1M0 E: T3N2M0 Vezi raspuns 126. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de () A: Antecedente personale de gastrectomie B: Maladia Menetrier C: Hiperaciditate D: Ulcerul gastric E: Ruptura Mallory Weiss Vezi raspuns 127. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin () A: Anastomoza coloanal B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare C: Excizia total a mezorectului D: Amputaie abdominoperineal E: Proctectomie Vezi raspuns 128. *DIG10130+ Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de () A: Sindrom inflamator B: Deshidratare C: Distensia cecului D: Aprare abdominal E: Febr Vezi raspuns abe, abcd, cde, cde, abcd, abd, ace, bcde

Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal

1. *ABD10002+ Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la: (pg. 491) A: laparotomie de urgen

B: administrarea de analgezice C: nclzirea pacientului D: profilaxia tetanosului E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv Vezi raspuns 2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491) A: splenectomie de urgen B: antibioterapie cu amoxicilin C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: tratament medical i monitorizare E: imobilizarea fracturilor costale Vezi raspuns 3. *ABD10004+ Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492) A: ocluzia intestinal B: coleperitoneul C: pancreatita acut D: abcesul fundului de sac Douglas E: supuraia parietal Vezi raspuns 4. *ABD10005+ Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic? (pg. 493) A: peritonit generalizat B: hemoperitoneu masiv C: abces interhepatodiafragmatic drept D: pancreatita acut E: pancreatita cronic Vezi raspuns 5. *ABD10006+ Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor penetrante (pg. 493) A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii E: stimularea tranzitului intestinal Vezi raspuns 6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: () A: laparotomie de urgenta

B: splenectomie C: antibioterapie D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii Vezi raspuns 7. *ABD10031+ La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia () A: Este penetrant? B: Traiectoria C: Lungimea D: Punctul de ieire E: Punctul de intrare Vezi raspuns 8. *ABD10032+ Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia () A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT) C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung Vezi raspuns 9. *ABD10033+ Complicaiile traumatismului hepatic NU includ () A: Hemoperitoneu B: Coleperitoneu C: Biliom D: Angiocolit E: Embolia gazoas Vezi raspuns 10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se efectueaz () A: Anatomopatologie B: Tratament medicamentos C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii D: Embolizare arteriala daca este posibil E: Splenectomie Vezi raspuns a, d, b, d ,a , e, c, d, a ,b 11. [ABD10036] In caz de stabilitate hemodinamica se va efectua () A: RMN B: Ecoendoscopie C: Colonoscopie totala D: CT de corp intreg E: EEG

Vezi raspuns 12. [ABD10037] In caz de traumatism al splinei,ecografia insotita de CT va arata () A: pneumoperitoneu B: aerocolie marcata C: hematom al splinei subcapsular, neinconjurat de parenchimul spenic D: hematom al splinei subcapsular, inconjurat de parenchimul spenic E: variantele A si C sut corecte Vezi raspuns 13. [ABD10039] Prognosticul in caz de plaga a canalului Wirsung () A: CT cu substanta de contrast B: enterografie RMN C: ecoendoscopie D: radiografie pe gol E: bili RMN Vezi raspuns 14. [ABD10041] Tratamentul medical al unui pacient cu traumatism abdominal consta in urmatoarele masuri cu exceptia (491) A: nclzire B: analgezice, monitorizare armat C: corecie a tulburrilor electrolitice D: monitorizare scurt n mediul spitalicesc E: profilaxia tetanosului Vezi raspuns 15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491) A: vezicula biliar B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina Vezi raspuns 16. *ABD10008+ Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia: (pg. 492) A: pneumoperitoneu B: hemoperitoneu C: hemotorax D: hematom al splinei E: nivele hidroaerice multiple Vezi raspuns 17. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493)

A: durere de pancreatit acut B: scderea amilazelor C: creterea lipazei D: febr persistent i frison E: creterea calcemiei Vezi raspuns 18. *ABD10010+ Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinal E: ocul toxico-septic Vezi raspuns 19. *ABD10011+ Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare i punctul de ieire B: traiectoria plgii C: debridarea i sutura plgii D: profilaxia tetanosului E: dac plaga este penetrant Vezi raspuns 20. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: () A: pacient stabil: tratament medical B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical C: pacient instabil: interventie chirurgicala D: peritonita asociata: tratament medical initial E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala Vezi raspuns d, c, e, d ,be, bd, ac, abc, abe, ace 21. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: () A: traumatism in hipocondrul drept B: traumatism in hipocondrul stang C: traumatism epigastric D: decelerare puternica E: fracturi costale Vezi raspuns 22. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: () A: asocierea cu plaga a canalului cistic B: plaga a canalului Wirsun C: afectarea duodenului D: afectarea stomacului E: infectia

Vezi raspuns 23. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: () A: pancreatita acuta B: necroza, infectare, pseudochiste C: fistula pancreatica D: plaga a canalului Santorini E: plaga duodenala Vezi raspuns 24. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: () A: durere de pancreatita acuta B: soc C: HDS D: cresterea lipazei E: cresterea amilazei Vezi raspuns 25. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: () A: durere la nivelul hipocondrului drept B: plaga penetranta a hipocondrului drept C: trauma a hipocondrului drept D: in general pentru toate traumatismele abdominale E: icter Vezi raspuns 26. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: () A: aparare in hipocondrul drept B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta C: identificarea unei instabilitati hemodinamice D: peritonita E: citoliza Vezi raspuns 27. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: () A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica B: hemoperitoneu C: pneumoperitoneu D: hematom, fracturi, contuzii E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice Vezi raspuns 28. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: () A: nu are legatura cu starea hemodinamica

B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E: tamponare cu ajutorul compreselor Vezi raspuns 29. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: () A: plaga penetranta a hipocondrului stang B: traumatism al hipocondrului stang C: in general pentru toate traumatismele abdominale D: durere la nivelul hipocondrului stang E: trombocitoza Vezi raspuns 30. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: () A: fracturi ale ultimelor coaste stangi B: instabilitate hemodinamica C: aparare abdominala D: HDS E: HDI Vezi raspuns abe, bc, de, ad, bcd, ad, bde, bcde, abc, cde

31. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: () A: radiografie toracica B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara C: ecografie abdominala D: CT toracoabdominopelvin E: Endoscopie superioara Vezi raspuns 32. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: () A: stabilitate hemodinamica B: fara indicatii de interventie de urgenta C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate D: peritonita E: plaga penetranta Vezi raspuns 33. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: () A: CT de corp intreg B: laparotomie "scurta" C: splenectomie D: sutura arterei E: packing Vezi raspuns 34. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac () A: Tablou de pancreatit acut

B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic C: Peritonit asociat D: Politraumatism E: Instabilitate Vezi raspuns 35. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel () A: Antibioterapie cu amoxicilina B: Packing C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus E: Splenectomie Vezi raspuns 36. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de () A: Plag penetrant B: Traumatismul hipocondrului stng C: Peritonit D: Fractur de bazin E: Eviscerare Vezi raspuns 37. [ABD10035] In caz de traumatism abdominal, biologia standard se completeaza cu () A: ionograma B: lipaza C: amilaza D: urocultura E: bilant hepatic Vezi raspuns 38. [ABD10038] Complicatiile traumatismului hepatic () A: embolia gazoasa B: hemobilia-angiocolita si colestaza C: hemobilia -angiocolita si hemoragie digestiva D: biliom E: coleperitoneu Vezi raspuns 39. [ABD10040] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic () A: Pacient stabil-tratament medical(regim absolut,analgezice, monitorizare) B: stabil cu plaga a ductului Wirsung-tratament endoscopic cu pozitionarea unei proteze C: in caz de peritonita tratament medical D: pacient instabil -interventie chirurgicala E: A si C sunt gresite Vezi raspuns abc, abc, bcde, bce, acde, ace, be, acde, abd

Sindromul ocluziv

1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495) A: bezoart B: boala crohn C: carcinomatoza D: diverticul Meckel E: corp strain 2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494) A: hematemeza B: soc C: durere intensa D: febra E: deshidratare 3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495) A: Strangularea B: Obstrucia C: Funcia D: Reflex E: Necunoscut 4. *OCL10006+ Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497) A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen) B: Steluele vasculare C: Icter sclero-tegumentar D: Meteorismul asimetric E: Abdomen plat, imobil cu respiraia 5. *OCL10007+ Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495) A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic B: Pleurezia bazal dreapt C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci D: Nivelele hidro-aerice E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale 6. *OCL10008+ Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498) A: Context chirurgical postoperator B: n reanimare C: Bolnavul cu hipopotasemie D: Insuficiena cardiac E: Hipertensiunea arterial 7. *OCL10009+ Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494)

A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid C: Lipsa meteorismului D: Durere abdominal E: Distensia abdominal 8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495) A: Bezoart B: Carcinomatoza C: Hematom al peretelui D: Diverticul Meckel E: Metastaze 9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: () A: 6 ore B: 3 ore C: 30 minute D: 8 ore E: 5 minute 10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: () A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate D: compresiune extrinseca, corpi straini E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze Vezi raspuns d, a, b, d, d, e, c, d, d, a 11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: () A: ocluzia prin brida B: volvulusul C: invaginatia D: diverticulul Meckel E: tumorile 12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: () A: 1 luna B: 2-3 luni C: 1 saptamana D: 1 an E: 6 saptamani 13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: ()

A: varsta peste 70 ani B: absenta acolarii posterioare a cecului C: diaree D: tineri E: copii 14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de () A: Niveluri colice n U inversat B: Distensie cecal C: Lipsa semnelor peritoneale D: Meteorism voluminos difuz E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului 15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de () A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic B: Aspectul granitat lips pe radiografie C: Lipsa vrsturilor D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc 16. *OCL10039+ Ocluzia necrotic prin brid se trateaz prin, cu excepia () A: Laparorafie B: Stomie C: Restabilirea continuitii digestive D: Anatomopatologie E: Rezecie 17. *OCL10040+ Sindrom ocluziv se abordeaz sistematic, cu excepia () A: Prelevare lichid peritoneal B: Administrare de analgezice C: Compensare hidroelectrolitica D: Sonda nazogastrica E: Regim alimentar strict 18. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include () A: Lichid liber intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroporia E: Dilatarea cecului peste 10 cm 19. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia () A: Varsaturi cu aspect fecaloid B: Aparare abdominala C: Sepsis sever

D: Febra E: Deshidratare 20. *OCL10043+ Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia () A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal B: Analgezice C: Compensare hidroelectrolitic D: Sonda nazogastric E: Regim absolut Vezi raspuns a, b, b, a, c, a, e, b, a, a 21. *OCL10044+ Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia () A: Lichid intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroportia E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm 22. *OCL10045+ Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate () A: Vrsturi cu aspect fecaloid B: Aprare abdominal C: Sepsis sever D: Febr E: Deshidratare

multiplu
23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic 24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele: (pg. 494) A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare) B: Medicaia anterioar C: Semnele de impregnare neoplazic D: Antecedentele personale fiziologice E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv 25. *OCL10011+ Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominal B: Meteorismul abdominal

C: Hematemeza D: Vrsturile E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze 26. *OCL10012+ Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie: (pg. 495) A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator 27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan 28. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: () A: deshidratare B: soc C: febra, sepsis sever, soc D: aparare abdominala/durere severa E: varsaturi 29. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: () A: dilatarea cecului >10 cm B: pneumomatoza parietala, aeroportie C: pneumoperitoneul D: lichid liber intraperitoneal E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie) 30. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: () A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta Vezi raspuns b, a, ace, abc, abde, abc, abc, abcd, abcd, ac 31. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: () A: medical B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore

D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie 32. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: () A: rezectie, anatomopatologie B: restabilirea continuitatii digestive sistematic C: stomie sistematic D: laparorafie E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala 33. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497) A: varsta >70 ani B: varsta > 60 ani C: constipatia D: diareea E: megadolico-sigmoid 34. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: () A: meteorism voluminos asimetric B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT C: meteorism voluminos difuz D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului 35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: () A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie D: laparotomie, explorare, prelevare de probe E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie 36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: () A: medical B: chirurgical C: reanimare D: hipopotasemie E: hiperpotasemie 37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: () A: se va exclude intotdeauna o cauza organica B: prezenta semnelor peritoneale C: distensie cecala D: Radiografie abdominala E: CT

38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: () A: tratament medical B: etiologic C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale E: nu necesita tratament chirurgical 39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele () A: Absena acolrii posterioare a cecului B: Diverticulit C: Boala Crohn D: Constipaie E: Vrsta peste 60 de ani 40. *OCL10034+ Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu () A: Colonoscopie B: Meninerea sondei timp de o sptmn C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal D: Intervenie Hartmann E: Reducere cu sond Faucher Vezi raspuns ade, ae, ace, ab, bcde, abcd, acde, abcd, ade, abce 41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin () A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice B: Prelevare de lichid peritoneal C: Decompresia segmentului din amonte D: Sonda nazogastric E: Regim absolut 42. *OCL10036+ Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea () A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze B: Timpanism C: Meteorism abdominal D: Orificii herniale E: Cicatrice abdominal 43. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: () A: Rectoragii,melena B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze C: Anemie D: Varsaturi E: Meteorism abd.timpanism,durere abd 44. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: ()

A: Deshidratarea B: Febra C: Sepsis sever D: Apararea abdominala E: Melena Vezi raspuns ade, abc, bde, abcd

Apendicita la copii i aduli

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499) A: retrocecala B: subhepatica C: laterocecala D: mezoceliaca E: pelvina 2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500) A: apendicectomie de urgen B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: tratament medical profilactic E: apendicectomie laparoscopic 3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500) A: peritonit generalizat B: infecie urinar C: ocluzie febril D: torsiune ovarian E: colica renal 4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499) A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar 5. *APD10008+ n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499) A: sindromul de citoliz hepatic B: sindromul inflamator C: sindromul de activitate imunologic D: sindromul bilio-excretor E: sindromul de retenie azotat

6. *APD10009+ Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500) A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic B: antibioterapie intravenos 24-48 ore C: apendicectomie D: vaccinare profilactic E: regim alimentar absolut i repaus la pat 7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: () A: >40 B: 37.5-38.5 C: >38 D: >37 E: 37-38 8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: () A: torsiune ovariana B: salpingita C: sarcoidoza D: TBC E: diverticul sigmoidian 9. *APD10034+ Apendicita NU se trateaz etiologic prin () A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic B: Lavaj al cavitatii abdominale C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic D: Apendicectomie E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile 10. *APD10035+ Apendicita NU se manifest prin () A: Febra 37.5-38.5 B: Oprirea tranzitului C: Aprare muscular D: Tueu pelvin dureros E: Vrsturi Vezi raspuns c,c ,c, a, b, c, b, e, e, b 11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499) A: temperatura 37.5 B: diaree C: tuseu pelvin dureros D: vsh crescut E: aparare abdominala 12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499) A: febra 37.5-38.5

B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit 13. *APD10010+ Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499) A: durere n fosa iliac dreapt B: vrsturi, greuri C: disurie, polakiurie D: febr 37,5-38,5C E: tueu pelvin dureros 14. *APD10011+ Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500) A: plastronul apendicular B: peritonita generalizat C: abces apendicular D: degenerarea malign E: hemoragie digestiv inferioar 15. *APD10012+ Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500) A: invaginaia intestinal acut B: limfadenita mezenteric C: orhiepididimita acut D: torsiunea ovarian E: colica renal dreapt 16. *APD10013+ Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500) A: apendicectomie B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C: omentectomie parial D: salpingectomie dreapt E: lavajul cavitii abdominale 17. *APD10014+ Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500) A: lavaj peritoneal abundent B: profilaxia tetanosului C: apendicectomie D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile 18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza

E: Nici un raspuns corect 19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500) A: torsiune ovariana B: hernia strangulata C: invaginare intestinala acuta D: diverticulul Meckel E: sarcoidoza 20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500) A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare Vezi raspuns ace, bcde, abde, abc, abde, abe, acd, abcd, ace, be, 21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca 22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: () A: laterocecala B: retrocecala C: pelvina, cea mai frecventa D: mezoceliaca E: subhepatica 23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: () A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm B: perete mai mare de 3 mm C: uneori prezenta unui stercolit D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri 24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: () A: abces apendicular B: plastron apendicular C: peritonita generalizata D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina E: psoita in caz de apendicita retrocecala

25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: () A: limfadenita mezenterica B: invaginatie intestinala acuta C: infectie urinara D: colica renala E: plastron 26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: () A: peritonita B: abces abdominal C: plastron apendicular D: apendicita acuta E: ocluzie febrila 27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: () A: lavaj peritoneal abundent B: apendicectomie la distanta C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie E: apendicectomie 28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: () A: apendicectomie de urgenta B: tratament medical initial C: apendicectomie la distanta D: fara apendicectomie E: doar monitorizare 29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: () A: tratament chirurgical imediat B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta C: intotdeauna apendicectomie la distanta D: intotdeauna tratament chirurgical imediat E: doar antibioterapie 30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: () A: context de tumori abdominale B: context de limfom C: context de rinofaringita D: febra mare (39 grade) E: aparare abdominala Vezi raspuns bde, abde, bcd, abce, abcd, bc, ace, ade, ab, cd

31. *APD10030+ n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin () A: Antibioterapie B: Apendicectomie C: Lavaj peritoneal D: Drenaj percutanat E: Tratament simptomatic 32. *APD10031+ Plastronului apendicular se trateaz () A: Prin drenaj percutanat B: Apendicectomie la distan C: Apendicectomie clasic D: Apendicectomie laparoscopic E: Tratament simptomatic 33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de () A: TBC B: Sarcoidoz C: Ocluzie intestinal D: Torsiune ovarian E: Limfadenit mezenteric 34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include () A: Febra 37.5-38.5 B: Tueu pelvin nedureros C: Aprare muscular D: Durere n fosa iliac stng E: Vrsturi 35. *APD10036+ n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are urmtoarele caracteristici: () A: febr mare B: adenopatii mezenterice la imagistic C: context de infecie bacterian D: aprare abdominal E: greuri, vrsturi 36. *APD10037+ n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel, cu excepia: () A: antibioterapie cel puin 5 zile B: tratament chirurgical imediat C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: monitorizare i apendicectomie la distan E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan Vezi raspuns abc, be, abde, ace, ab, acd

Hernia parietal la copil i adult

1. *HRN10002+ Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504) A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor Vezi raspuns 2. *HRN10003+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504) A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical Vezi raspuns 3. *HRN10004+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este adevrat? (pg. 504) A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioar i pubis (tuberculul pubian) B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero-inferioar i tuberculul pubian C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca postero-superioar i pube D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioara i ischion Vezi raspuns 4. *HRN10006+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal este adevrat? (pg. 505) A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii D: Laparotomia sau laparoscopia E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal Vezi raspuns 5. *HRN10019+ Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie () A: Vrsturi bilioase B: Vrsturi fecaloide C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce D: Durere major

E: Ileus paralitic Vezi raspuns 6. *HRN10020+ Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas () A: inghinala reductibil B: inghinala nedureroas C: situat n scrot D: inghinala palid E: inghinala impulsiv la tuse Vezi raspuns 7. *HRN10021+ Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea () A: Multiparitate B: Dializ peritoneal C: Ciroza cu ascit D: Natere prin cezarian E: Obezitate Vezi raspuns 8. *HRN10007+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate? (pg. 505) A: Afecteaza mai ales baieii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale D: Sunt dobndite E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia Vezi raspuns 9. *HRN10008+ Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false? (pg. 505) A: Mas inghinal nedureroas, reductibil B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil C: Poate fi situat n scrot, reductibil D: Hernia este dureroas E: Hernia este de volum mare, ireductibil Vezi raspuns 10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal C: Reparaia parietal D: Enterectomia E: Drenajul cavitii peritoneale Vezi raspuns c, b, a, b, e, d, d , abce, de, abc,

11. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505) A: Durere abdominal major B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic) E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative Vezi raspuns 12. *HRN10011+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? (pg. 505) A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural Vezi raspuns 13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504) A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala Vezi raspuns 14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza Vezi raspuns 15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: () A: este pur chirurgical B: doar monitorizare C: monitorizare si corset D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan Vezi raspuns 16. *HRN10015+ Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de () A: Blocarea tranzitului n prim instan

B: Vrsturi precoce C: Ileus reflex D: Tablou clinic atenuat E: Durere major Vezi raspuns 17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii () A: Sunt deseori bilaterale B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii C: Se pot asocia cu criptorhidia D: Sunt congenitale E: Afecteaz mai mult fetele Vezi raspuns 18. *HRN10017+ Hernia inghinal este agravat de () A: Multiparitate B: Alcool C: Tuse cronic D: Fumat E: Obezitate Vezi raspuns 19. *HRN10018+ Hernia ombilical este favorizat de () A: Antecedente de hernie B: Dializa peritoneal C: Obezitate D: Natere prin cezarian E: Multiparitate Vezi raspuns 20. *HRN10022+ Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 504) A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund 21. [HRN10023] Desre hernie se poate afirma: (pag 504) A: Apare la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Se exteriorizez prin fascia transversalis (direct) D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund (indirect) Vezi raspuns ab, cde, bcde, bc, bcde, be, acd, cde, bce, bce, bce

Litiaza biliar i complica ei

iile

1. *LIT10009+ Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg. 508) A: acompanierea constanta de febr i de icter B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit Vezi raspuns 2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511) A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice D: un semn acompaniator al peritonitei biliare E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice Vezi raspuns 3. *LIT10011+ Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar E: colic biliar, hepatomegalie i icter Vezi raspuns 4. *LIT10012+ Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi C: colecist palpabil, febr i frisoane D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate E: durere epigastric, icter i frisoane Vezi raspuns 5. *LIT10013+ Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512) A: colecistita acut gangrenoas B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie C: angiolangita cu sepsis necontrolat D: pancreatita acut de cauz biliar E: litiaza biliar de migrare Vezi raspuns

6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: () A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ B: interventie la rece C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti D: regim strict postoperator E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical Vezi raspuns 7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: () A: > 40 B: <35 C: 38-38.5 D: 38-39 E: afebrilitate Vezi raspuns 8. *LIT10042+ Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina () A: angiocolit B: pancreatita acut C: sindrom de malabsorbie D: migratie litiazic E: procese asimptomatice Vezi raspuns 9. *LIT10043+ Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma () A: Fistula biliara B: Calculocancer C: Vezicula de portelan D: Colecistita scleroatrofica E: Colecistita alitiazica Vezi raspuns 10. *LIT10044+ Colecistita acut NU se prezint sub forma () A: Sindromul Mirizzi B: Abcesul subhepatic C: Ileusul biliar D: Peritonita biliara E: Colecistita alitiazica Vezi raspuns d, b, a, a, c, b, c, c, e, c

11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin () A: Examinare anatomopatologic B: Colecistectomie C: Colangiografie intraoperatorie D: Prelevare de lichid

E: Explorarea cavitii abdominale Vezi raspuns 12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia () A: Durat sub 6h B: Debut insidios C: Iradiere spre umrul drept D: n hipocondrul drept E: n epigastru Vezi raspuns 13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512) A: durere biliara B: frison C: febra D: icter E: varsaturi Vezi raspuns 14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept E: se insoteste de febra Vezi raspuns 15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508) A: sexul masculin B: sedentarismul C: stresul D: regimul alimentar hipercaloric E: dislipidemia Vezi raspuns 16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg. 509) A: colecist mrit de volum B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm D: lichid pericolecistic E: calculi hiperecogeni cu con de umbr Vezi raspuns 17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510) A: reprezint inflamaia peretelui colecistic B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice C: poate evolua spre constituirea piocolecistului D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului

E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile Vezi raspuns 18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510) A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi B: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umarul drept C: prezena constant a febrei D: prezena constant a subicterului conjunctival E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept Vezi raspuns 19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510) A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice B: lichid liber perivezicular C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular n mare tensiune si subiat E: calculi n colecist Vezi raspuns 20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica Vezi raspuns d, b, acd, bd, de, ce, acd, bc, bce, abc
21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi B: lipsa icter C: icter D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze Vezi raspuns 22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita E: colecistita cronica Vezi raspuns 23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511) A: colecistita alitiazica B: colecistita scleroatrofica C: fistula biliara D: sdr. Mirizzi

E: vezicula de portelan Vezi raspuns 24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: () A: calculi hiperecogeni cu con de umbra B: lichid liber pericolecistic C: perete vezicular neingrosat (<5 mm) D: fara lichid liber pericolecistic E: perete <2 mm Vezi raspuns 25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: () A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri C: calculii sunt 100% colesterolici D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara Vezi raspuns 26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: () A: tineri B: barbati C: subponderali D: antecedente de rezectie ileala E: mucoviscidoza Vezi raspuns 27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: () A: depistare intotdeauna intamplatoare B: calculii pot cauza colangita C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula Vezi raspuns 28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate sunt adevarate: () A: apare prin obstructia sfincterului Oddi B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept C: durere cu durata sub 6 ore D: apirexie, fara icter, fara aparare E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica Vezi raspuns 29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: ()

A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie B: se asociaza cu colestaza si apoi icter C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie D: este o forma de colecistita cronica E: este o forma de colecistita acuta Vezi raspuns 30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: () A: reanimare B: stare de soc C: ischemie D: apare datorita calculilor foarte mici E: apare datorita calculilor transparenti Vezi raspuns abde, cd, bce, ade, be, de, ace, cd, bce, abc 31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: () A: sindrom inflamator B: colestaza C: citoliza D: lipaza normala E: fara colestaza, fara citoliza Vezi raspuns 32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: () A: calculi in colecist B: perete > 4mm C: aspect dedublat al peretelui D: dilatare cailor intrahepatice E: fara dilatarea cailor extrahepatice Vezi raspuns 33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510) A: colecistita gangrenoasa B: sindrom Mirizzi C: abces subhepatic D: peritonita biliara E: comprimarea caii biliare prin inflamatie Vezi raspuns 34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: () A: in 24 de ore de la debutul simptomelor B: la o luna dupa episod C: imediat ce au aparut simptomele D: nu este necesara

E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale Vezi raspuns 35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: () A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare B: ecoendoscopia necesia anestezie generala C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare Vezi raspuns 36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: () A: colecistectomia B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala C: colecistectomie in al doilea timp D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp Vezi raspuns 37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512) A: urgenta, spitalizare B: antibioterapie intravenoasa 7 zile C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de urgenta D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat Vezi raspuns 38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: () A: durere, icter, febra B: disparitia rapida a simptomelor C: citoliza, colestaza D: mici reactii pancreatice E: semnele regreseaza in cteva minute Vezi raspuns 39. *LIT10035+ Tratamentul litiazei cii biliare principale include () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Sfincterotomie endoscopica D: ERCP E: Antibioterapie intravenos Vezi raspuns

40. [LIT10036] Triada Charcot include () A: Durere biliar B: Febr C: Icter D: Decolorarea scaunului E: Aparare abdominal Vezi raspuns ade, abce, be, ae, bde, abcd, ad, abcd, abcd, abc 41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de () A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi C: Febra D: Icter E: Durere biliar Vezi raspuns 42. *LIT10038+ Ileusul biliar se manifest clinic prin () A: Febr aprox. 38.5 B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze C: Varsaturi D: Icter E: Episoade de colecistit Vezi raspuns 43. *LIT10039+ Colecistitei acut se trateaz () A: Prin colecistectomie B: Prin sfincterotomie endoscopic C: ERCP D: Antibioterapie i.v. E: Simptomatic Vezi raspuns 44. *LIT10040+ Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme () A: Alitiazic B: Peritonit biliar C: Ileusul biliar D: Fistul biliar E: Sindromul Mirizzi Vezi raspuns 45. *LIT10041+ Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin () A: Durere cu debut brutal B: Aprare abdominal C: Icter progresiv D: Pirexie

E: Durere in epigastru Vezi raspuns cde, bce, ade, abe, ae

Pancreatita acut i cronic

1. *PCR10002+ Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+) A: Cauza net dominat este consumul de alcool B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C: Examenul clinic este sugestiv D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific Vezi raspuns 2. *PCR10003+ n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469) A: Tratamentul disfunciei organice multiple B: Colecistectomia laparoscopic de principiu C: Anastomoza pancreatico-jejunal D: Splenectomia E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic Vezi raspuns 3. *PCR10004+ Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+) A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior B: Creterea lipazemiei > 3N C: Este prezent ocul septic n formele severe D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate Vezi raspuns 4. *PCR10005+ Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516) A: Pseudochisto-jejuno anastomoz B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice C: Tratamentul disfunciei organice multiple D: Colecistectomie de urgen n formele grave E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale Vezi raspuns 5. *PCR10006+ Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513) A: Litiaza biliar B: Consumul de alcool C: Traumatismele abdominale D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian E: Hiperlipidemia Vezi raspuns

6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515) A: insuficienta multiorganica B: hiperglicemia C: infectia necrozei pancreatice D: perforarea organelor din vecinatate E: pseudochistul pancreatic Vezi raspuns 7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514) A: PaO2 < 60 mmHg B: leucocite > 16000/mm3 C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l E: calcemia < 2.00 mmol/l Vezi raspuns 8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) () A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica C: 30-50% necroza dupa injectare D: sub 30% necroza dupa injectare E: 20-40% necroza dupa injectare Vezi raspuns 9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: PaO2 sub 60 mmHg C: ASAT peste 6N D: scadere hematocrit>10% E: calcemie<2mmoli/l Vezi raspuns 10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: () A: mai mari de 5 cm B: mai mici de 5 cm C: mai mici de 5 mm D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare E: dimensiunea nu conteaza Vezi raspuns c,c,d, e,d , c, b, b, c,c 11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: () A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT

C: diagnosticul complicatiilor D: necroza pancreatica E: colectii/fuzee inflamatorii Vezi raspuns 12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: () A: tipic in a treia zi B: tipic in a treia saptamana C: tipic in a treia luna D: nu se cunoaste momentul exact E: poate surveni oricand Vezi raspuns 13. [PCR10042+ Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz () A: Chirurgical B: Endoscopic C: Cu insulinoterapie D: Cu antalgice E: Prin enzimoterapie Vezi raspuns 14. *PCR10043+ n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic () A: RMN pancreatic B: CT abdominal cu contrast C: CT abdomnial fara contrast D: Ecografia abdominala E: Ecoendoscopia Vezi raspuns 15. *PCR10044+ Pseudochistul pancreatic NU d urmtoarea complicaie () A: Hemoragie prin eroziune arterial B: Ruptur unui anevrism al arterei splenice C: Suprainfecie D: Compresiune de duoden E: Insuficien pancreatic endocrin Vezi raspuns 16. *PCR10045+ Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv () A: Cauze genetice B: Obstrucie tumoral C: Alcoolismul D: Pancreatit autoimun E: Hiperparatiroidism Vezi raspuns

17. *PCR10050+ Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect () A: Prevenirea delirium tremens B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total Vezi raspuns 18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este () A: Peste 50% necroza dup injectare B: 30-50% necroz dupa injectare C: Sub 30% necroz dup injectare D: Infiltrarea grsimii peripancreatice E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic Vezi raspuns 19. *PCR10052+ Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare () A: Leucocite peste 16000/mm3 B: Uree peste 1,8 mmol/l C: ASAT peste de 6 ori normalul D: LDH peste de 1,5 ori normalul E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet Vezi raspuns 20. *PCR10053+ Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Etilism cronic E: Obezitate Vezi raspuns a, b, c, d, e, a, d, b, ,b, d 21. *PCR10007+ Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467) A: Tumori pancreatice B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mezenteric Vezi raspuns 22. *PCR10008+ Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468) A: Diabetul insulino-necesitant B: Pseudochistul de pancreas C: Adenocarcinomul de pancreas D: Insuficien renal acut

E: Compresiune duodenal Vezi raspuns 23. *PCR10009+ Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469) A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv Vezi raspuns 24. *PCR10010+ Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaie acut a pancreasului B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficien multiorganic E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal Vezi raspuns 25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515) A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem Vezi raspuns 26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468) A: compresiune de organ B: wirsungoragie C: suprainfectie D: hemoragie prin eroziune arteriala E: diabet insulino-necesitant Vezi raspuns 27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mezenteric Vezi raspuns 28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513)

A: aparare abdominala B: obezitate C: soc D: icter E: echimoze periombilicale Vezi raspuns 29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514) A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10% D: calcemia< 2.00 mmol/l E: LDH>1,5N Vezi raspuns 30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie Vezi raspuns abe, abce, cd, abd, abe, acd, bde, bce, bcd, bd 31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513) A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza Vezi raspuns 32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 % Vezi raspuns 33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) () A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l B: Calcemia sub 2 mmol/l C: Scaderea hematocritului peste 10 % D: Varsta sub 55 ani

E: varsta peste 55 ani Vezi raspuns 34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514) A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul B: varsta peste 55 de ani C: LDH >3N D: ASAT<10N E: leucocite peste 16.000/mm cub Vezi raspuns 35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: LDH peste 1.5N C: PaO2<60mmHg D: cresterea ureei peste 2mmol/l E: retentia de fluide peste 4 litri Vezi raspuns 36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515) A: pseudochiste B: infectia necrozei cu mortalitate 30% C: perforarea stomacului D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu E: insuficienta renala cu hipocalcemie Vezi raspuns 37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: () A: durere tipica B: lipaza >3N C: amilaza >3N D: doar durere in bara E: doar lipaza >3N Vezi raspuns 38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: () A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism B: hiperlipidemia C: 1% din cazurile de ERCP D: virusi, bacterii, paraziti E: forme genetice Vezi raspuns 39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513) A: subponderalitate

B: soc C: echimoze periombilicale D: infiltrare hematica a flancurilor E: hipertensiune arteriala Vezi raspuns 40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: () A: numarul total de puncte poate ajunge la 12 B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3 C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava E: diabet la internare valoreaza 1 punct Vezi raspuns abe, ace, bc, acd, ac, acd, ab, bcde, bcd, acde 41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: () A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50% Vezi raspuns 42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: () A: are mortalitate de 20% B: tablou clinic discret C: tratabila cu imipenem D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg E: imposibil de tratat Vezi raspuns 43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: () A: hipoglicemie B: insuficienta renala cu hipercalcemie C: perforarea organelor vecine D: infectia necrozei cu streptococ E: colectii Vezi raspuns 44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: () A: 80% sunt severe B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3 D: tratamentul etiologic este posibil E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii Vezi raspuns

45. *PCR10038+ Pancreatita cronic se monitorizeaz prin () A: Bilan hepatic B: Ecografia abdominal C: CT abdominal D: Examen clinic E: Ecoendoscopia Vezi raspuns 46. *PCR10039+ Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Ulcer duodenal B: Angor mezenteric C: TIPMP D: Tumora de pancreas E: Pancreatita acut Vezi raspuns 47. *PCR10040+ Pancreatita cronic d adesea urmtoarele complicaii () A: Wirsungoragie B: Tromboz de ven splenic C: Insuficien endocrin D: Insuficien exocrin E: Pusee de pancreatit acut Vezi raspuns 48. *PCR10041+ Pancreatita cronic poate fi determinat de () A: Cauze genetice B: Traumatismul abdominal C: Hiperparatiroidismul D: Litiaza veziculara E: Consumul de alcool Vezi raspuns 49. *PCR10046+ Pancreatita acut grav se trateaz prin () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Nutriie parenteral D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv E: ERCP n angiocolit Vezi raspuns 50. *PCR10047+ Tratamentul iniial al pancreatitei acute include () A: Corectarea deficienelor de organ B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice

D: Sond nazogastric E: Repaus total Vezi raspuns bce, abcd, abd, cde, abd, bcd, cde, ace, cde, bce 51. *PCR10048+ Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de () A: Frecvent produs de cu E. coli B: Frecvent produs de Stafilococ auriu C: Posibilitatea de a cauza IRC D: Poate evolua spre pseudochiste E: Diagnosticul este stabilit prin puncie Vezi raspuns 52. *PCR10049+ n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Alcoolism E: Obezitate Vezi raspuns 53. [PCR10054] In pancreatita cronica anomaliile identificate de examenele morfologice sunt: () A: calcificari parenchimatoase B: stenoze canalare C: dilatatii canalare D: pseudochisturi E: se identifica 4 tipuri de anomalii Vezi raspuns abe, abce, abcd

Peritonita acut
1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517) A: Unei inflamaii acute a peritoneului B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal C: Torsiunii unui organ intraperitoneal D: Obstruciei acute a intestinului E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal Vezi raspuns 2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517) A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit B: Tuberculozei abdominale C: Perforaiei de tub digestiv D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate E: Ingestiei de substane caustice Vezi raspuns

3. *PRT10004+ Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare (pg. 517) A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic Vezi raspuns 4. *PRT10005+ Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg. 518) A: Sutura perforaiei fr drenaj B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral Vezi raspuns 5. *PRT10006+ Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg. 518) A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat Vezi raspuns 6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: () A: Interventia Hartmann B: Excizia ulcerului C: Analgezice D: Rezectie si dubla stomie E: Augmentin + aminozid Vezi raspuns 7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: () A: tuberculoza B: diverticul perforat C: peritonita fara germeni D: fistula anastomotica postoperatorie E: monomicrobiana Vezi raspuns 8. *PRT10026+ Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia ()

A: Antibioterapie cu spectru larg B: Analgezice C: Reumplere volemica n oc D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic E: Oxigenoterapie Vezi raspuns 9. *PRT10027+ Peritonita NU este caracterizat de () A: Oligurie B: Hipoleucocitoz C: Durere la tueu rectal D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze E: Contractur abdominal Vezi raspuns 10. *PRT10028+ Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare () A: Macrofage B: PMN C: Sistemul complement D: Epiploon E: Peritoneu Vezi raspuns a, c, c, c ,a , d, c, d, b, a 11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: () A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D: Peritonita secundara este monomicrobiana E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar Vezi raspuns 12. *PRT10007+ Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominal B: Perforaia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneal D: Peritonita cu fungi E: Infecia ascitei Vezi raspuns 13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult B: Contractura abdominal C: Hemoptizia

D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund Vezi raspuns 14. *PRT10009+ Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518) A: Laparotomie B: Pleurostomie C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie Vezi raspuns 15. *PRT10010+ Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate: (pg. 518) A: Uneori este dificil de diagnosticat B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D: Este o form de peritonit primitiv E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee Vezi raspuns 16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518) A: Febr B: Secreii purulente prin cicatrice C: Secreii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut Vezi raspuns 17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie Vezi raspuns 18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica E: Insuficienta renala Vezi raspuns

19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: () A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata B: peritonita cu fungi C: peritonita fara germeni D: peritonita monomicrobiana E: corespunde infectiei ascitei Vezi raspuns 20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: () A: aeroportie B: pneumatoza parietala C: pileflebita D: penumoperitoneu E: lichid liber intraabdominal Vezi raspuns b, ace, abd, acd, ab, abce, acde, bde, abc, abc 21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: () A: prezente frecvent postoperator B: dureri abdominale, ileus, varsaturi C: tulburari ale bilantului biologic D: pneumoperitoneu E: febra Vezi raspuns 22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: () A: febra B: tulburari de cunostinta, agitatie C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren E: penumoperitoneu Vezi raspuns 23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: () A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina D: nu este necesara E: pe cale orala Vezi raspuns 24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: () A: ulcer perforat B: perforatie de intestin subtire C: sigmoidita diverticulara perforata D: cancer de colon stang perforat

E: cancer de colon drept perforat Vezi raspuns 25. *PRT10023+ Peritonita acut se trateaz etiologic cu () A: Laparorafie B: Lavaj al cavitii abdominale C: Explorarea cavitii abdominale D: Laparotomie E: Antibioterapie i.v. Vezi raspuns 26. *PRT10024+ Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii () A: Tulburri de contien B: Pneumoperitoneu C: Ileus D: Dureri abdominale E: Vrsturi Vezi raspuns 27. *PRT10025+ Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic () A: Insuficien respiratorie B: Alcaloz metabolic C: Insuficien hepatic D: Insuficien renal acut E: oc septic Vezi raspuns abcd, abcd, abc, cd, abcd, bcde, acde

Sarcina normal i patologic: travaliul, naterea i post-partumul normal, principalele complicaii ale sarcinii, sarcina extrauterin
1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533) A: Tratamentul cu clomifen citrate B: Endometrioza pelvin C: Antecedente de salpingit D: Tratament cu Metrotrexat E: Antecedente de sarcina extrauterin Vezi raspuns 2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534)

A: Endometrul decidualizat B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin C: Hemoperitoneu D: Sac gestaional intrauterin absent E: Hematosalpinge Vezi raspuns 3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533) A: tubar B: interstiial C: peritoneal D: cervical E: localizarea concomitent intra i extrauterin Vezi raspuns 4. *SRC10019+ Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de glucoz? (pg. 531) A: 30' B: 1h C: 1.5h D: 2h E: 3h Vezi raspuns 5. *SRC10021+ Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533) A: Sarcina extrauterin tubar B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal C: Sarcina cervical D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin E: Sarcina extrauterina tubar bilateral Vezi raspuns 6. *SRC10023+ Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: Grup sangvin, Rh B: Testul de toleran la glucoz C: VDRL D: Proteinurie E: Frotiu cervico-vaginal Vezi raspuns 7. *SRC10025+ n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei preeclampsii: (pg. 525) A: uricemia mai mic de 350micromol/l B: scderea ASAT sub valoarea normal

C: trombocite sub 150.000/mm3 D: absena edemelor E: macrosomie fetal Vezi raspuns 8. *SRC10027+ n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg. 532) A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l B: alimentaia va conine 50% lipide C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l E: alimentaia va conine 50% proteine Vezi raspuns 9. *SRC10035+ Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 521) A: confirmarea strii sarcinii B: evaluarea factorilor de risc C: evaluarea permeabilitii colului uterin D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21 E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic Vezi raspuns 10. *SRC10030+ Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : (pg. 521) A: creterea tensiunii snilor B: greuri matinale C: creterea temperaturii bazale D: col violaceu la examenul cu speculul E: uter moale la tueul vaginal Vezi raspuns d, b, e, b, d, b, c, c, c, ,c 11. *SRC10033+ Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523) A: n luna a 3-a de sarcin B: n luna a 5-a de sarcin C: n luna a 8-a de sarcin D: n luna a 7-a de sarcin E: la termen Vezi raspuns 12. *SRC10034+ Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523) A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple B: depistarea precoce a unor malformai severe C: diagnosticul leziunilor de col uterin D: depistarea precoce a trisomiei 21

E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii Vezi raspuns 13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521) A: Data ultimului ciclu + 9 luni B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni Vezi raspuns 14. *SRC10039+ La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523) A: Imediat ce se instaleaz amenoreea, la 4 sptmni, pentru a confirma prezena sarcinii n uter B: La 7-8 sptmni de sarcin, cnd se poate aprecia viabilitatea embrionar C: La 11-13 sptmni, cnd se poate face primul examen de anatomie fetal i diagnosticul malformaiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (msurarea translucenei nuchale), poate fi diagnosticat Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii D: La 22-24 de sptmni, vrsta la care se poate face examinarea complet a morfologiei fetale E: La 35-37 de sptmni, pentru a aprecia greutatea ftului i a estima prognosticul de natere natural al pacientei Vezi raspuns 15. *SRC10042+ Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: (pg. 524) A: fier B: calciu C: magneziu D: vitamina D E: vitamina E Vezi raspuns 16. *SRC10045+ Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: (pg. 529) A: sarcin oprit n evoluie B: sarcin extrauterin C: mol hidatidiform D: placenta praevia E: avort spontan Vezi raspuns 17. *SRC10046+ Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt, cu excepia: (pg. 533) A: Tubar B: Interstiial C: Intrauterin D: Cervical E: Peritoneal

Vezi raspuns 18. *SRC10048+ Preeclampsia sever se caracterizeaz prin : (pg. 525) A: Dureri n epigastru, greuri, vrsturi B: Proteinurie < 3.5g / zi C: Poliurie D: Leucopenie E: ASAT normal Vezi raspuns 19. *SRC10051+ Indicaiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmtoarele cu excepia: (pg. 535) A: beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l B: dureri abdominele severe C: scor Fernandez >= 13 D: scor Fernandez < 12 E: hematosalpinge > 4cm ecografic Vezi raspuns 20. *SRC10052+ Factorii de risc +n preeclampsie sunt urmtorii cu excepia: (pg. 525) A: antecedentele de preeclampsie la mam sau sor B: multiparitatea C: vrsta naintat a mamei D: obezitatea E: insulinorezistent Vezi raspuns c, c, b, c, d, d, c, a, d, b 21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii: (pag.527) A: cefalee persistenta B: edem pulmonar acut C: tulburari de vedere D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa Vezi raspuns 22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: () A: intre saptamanile 11-12 de amenoree B: in luna 2 C: in prima luna D: la 4 luni E: la nastere Vezi raspuns 23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: () A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze) B: din luna 2

C: din luna 4 D: din luna 3 E: din prima luna Vezi raspuns 24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: () A: nu sunt necesare B: in luna 8 C: in luna 7 D: in luna 9 E: la nastere Vezi raspuns 25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza astfel: () A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni B: tratament antibiotic in timpul travaliului C: tratament antibiotic dupa nastere D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B E: nu este necesar tratament Vezi raspuns 26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: () A: tratament antihipertensiv B: corticoizi C: reumplere vasculara D: nastere E: sulfat de magneziu Vezi raspuns 27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: () A: hepatita acuta B: hepatita cronica C: ficatul cardiac D: insuficienta medulara E: steatoza acuta gravidica Vezi raspuns 28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: () A: saptamanile 14-22 B: sangerari insotite de contractii uterine C: punga apelor este rupta D: colul este deschis spontan E: dilatare de 2 degete Vezi raspuns

29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: HRP B: diabet C: consum de substante toxice D: sindrom transfuzor-transfuzat E: placenta praevia Vezi raspuns 30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: () A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei D: TTGO nu este util in sarcina E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta Vezi raspuns b, a, d, b, b, d, e, c, e, e, 31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: () A: hemograma si trombocite B: beta-hCG plasmatic C: progesteron plasmatic D: grupa sanguina si Rh E: estrogeni plasmatici Vezi raspuns 32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: () A: salpingotomia - tratament conservator B: salpingectomia - tratament conservator C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica E: intotdeauna se va face tratament radical Vezi raspuns 33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: stergerea colului uterin B: dilatarea colului uterin C: expulzia D: delivrenta E: delivrenta (expulzia fatului) Vezi raspuns 34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: () A: la 6-8 saptamani dupa nastere B: la 1 luna dupa nastere C: verifica absenta complicatiilor

D: se prescrie contraceptie adecvata E: se vor prescrie exercitii de tonifiere a perineului Vezi raspuns 35. *SRC20151+ La ieirea din maternitate, contracepia NU se realizeaz prin () A: Inhibitori ai alaptarii B: Folosirea prezervativului C: Pilule orale combinate in ziua 21 D: Dispozitiv intra-uterin la 2-3 luni dup natere E: Microprogestativ n doz continu Vezi raspuns 36. *SRC20152+ Nasterea survenit pe neateptate la domiciliu se abordeaz, cu excepia () A: Gravida poate ncepe manevrele de mpingere nainte de angajarea prezentaiei B: Medicul care a asistat la natere va declara naterea C: Se va ncerca profilaxia tetanosului D: Se va monitorizara sngerrii E: Se va ncerca expulzia artificial a placentei n caz de hemoragie cataclismic Vezi raspuns 37. *SRC20153+ Monitorizarea travaliului NU se realizeaz prin () A: tergerea i dilatarea colului uterin B: Dilatarea cervical i nlimea prezentaiei fetale C: Densitatea lichidului amniotic D: Ritmul cardiac fetal E: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine Vezi raspuns 38. *SRC20154+ Radiopelvimetria se realizeaz dac, cu excepia () A: Exist cicatrici uterine B: Suspiciune de macrozomie fetal C: Antecedente de fractur a bazinului D: nlimea a gravidei sub 1,50 m E: Ftul este n prezentaie transversal Vezi raspuns 39. *SRC20174+ Testul OSullivan NU se face n sptmna () A: 32 B: 28 C: 24 D: 20 E: corespunztoare primei vizite Vezi raspuns 40. [SRC20175] Diabetului gestaional NU duce la ()

A: Distocia umerilor B: Detresa respiratorie C: Macrosomie D: Moartea ftului E: Anomalii RCF Vezi raspuns e, a, e, b, a, a, c, e,d, e 41. *SRC20176+ Moartea ftului NU poate surveni din cauza () A: Anomalii cromozomice B: Placenta praevia C: Chorioamniotita D: Diabet E: HRP Vezi raspuns 42. *SRC20177+ Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de () A: Eclampsia B: Sarcin oprit n evoluie C: Mola hidatidiforma D: Sarcin extra-uterin E: Avortul spontan Vezi raspuns 43. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de () A: Poate cauza moartea ftului B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal D: Se manifest cu metroragii E: E o complicaie rar a PE severe Vezi raspuns 44. *SRC20179+ Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu () A: Clonidin B: Atenolol C: Labetalol D: Nicardipin E: Aspirin Vezi raspuns 45. *SRC20180+ n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia () A: EPA B: HRP C: Hematom subcapsular hepatic D: Trombocite sub 100000 E: Eclampsie

Vezi raspuns 46. *SRC20181+ n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia () A: Prematuritate B: Moarte C: HELLP D: HR E: RCI Vezi raspuns 47. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie () A: Intervalul scurt ntre dou sarcini B: Stresul psihic C: Insulinorezisten D: Vrsta naintat a mamei E: Antecedente de preeclampsie la mam Vezi raspuns 48. *SRC20191+ Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia () A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii B: Diagnosticul trisomiei 21 C: Diagnosticul malformaiilor D: Diagnosticul sarcinilor multiple E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei Vezi raspuns 49. *SRC20192+ Prima consultaie a gravidei nu trebuie s includ () A: Serologia HIV B: Serologia Toxoplasmozei C: Serologia rubeolei D: Proteinuria E: VDRL i TPHA Vezi raspuns 50. *SRC20193+ Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia () A: Creterea volumului snilor B: Greuri matinale C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul E: Tuberculii lui Montgomery Vezi raspuns b, a, b, e, d, c, a, e, a ,d 51. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: () A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg B: nu asociaza proteinurie

C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei Vezi raspuns 52. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : () A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior al copilului D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la nastere Vezi raspuns 53. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : () A: Suferinta moderata B: Starea de moarte aparenta C: Nou nascut normal D: Detresa respiratorie usoara E: Nu are nici o semnificatie Vezi raspuns 54. *SRC20203+ Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527) A: clopidogrel B: metotrexat C: acid folic 5 mg/zi D: aspirina 100-150mg/zi E: nici un rspuns corect Vezi raspuns 55. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534) A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala C: Masa laterouterina palpabila uneori D: Semne de soc E: Aparare abdominala Vezi raspuns 56. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534) A: Impune internare de urgenta in clinica B: Insotita de durere violenta sincopala C: Insotita de semne de anemie (bradicardie) D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor E: Aparare abdominala

Vezi raspuns 57. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534) A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D) E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva Vezi raspuns 58. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534) A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect B: Hematosalpingele este un semn direct C: Hemoperitoneul este un semn indirect D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct Vezi raspuns 59. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535) A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al arterei splenice E: Cu ruptura uterina Vezi raspuns 60. [SRC10007] Prezentatia (pag 549) A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic Vezi raspuns d, c, b, d, bc, abde, bc, cde, acd, bce 61. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527) A: HTA necontrolata B: Eclampsie, EPA, HRP C: trombocitopenie< 100000/mm3 D: Hematom subcapsular hepatic E: Sindrom HELLP Vezi raspuns 62. [SRC10010] Preeclampsia (pag 525)

A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta) C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3 Vezi raspuns 63. [SRC10011] Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau asociata cu unul din urmatoarele semne (pag 525) A: proteinurie > 3 g/zi B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h D: hemoliza E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normala Vezi raspuns 64. *SRC10014+ Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt urmtoarele: (pg. 534) A: Hematosalpinge B: Hemoperitoneu C: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin D: Endometru gros, decidualizat E: Sac gestaional intrauterin absent Vezi raspuns 65. *SRC10015+ Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-a rupt) se manifest clinic prin: (pg. 534) A: Dureri pelvine moderate i metroragie la nceputul sarcinii B: Durere violent, sincopal C: Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz masa tumoral D: Tahicardie E: Durere ce iradiaz la nivelul umerilor Vezi raspuns 66. [SRC10017] Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : (pg. 534) A: absena sacului gestational intrauterin B: vizualizarea unui sac gestaional extrauterin C: hematosalpinx D: hemoperitoneu E: endometru gros, decidualizat Vezi raspuns 67. *SRC10018+ Scorul Fernandez in evaluarea oportunitii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine (pg. 535) A: nivelul HCG B: nivelul estrogenilor C: nivelul progesteronului

D: dimensiunea hematosalpingelui E: prezena hemoperitoneului Vezi raspuns 68. *SRC10020+ Obiectivele conduitei dup* descoperirea diabetului gestaional sunt: (pg. 532) A: Glicemia a jeun < 0,95 g/l B: Glicemia a jeun < 1,2g/l C: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D: Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l Vezi raspuns 69. [SRC10022] Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: (pg. 534) A: Aprare abdominal B: Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii C: Durere ce iradiaz n umeri D: Durere violent sincopal E: Semne de anemie Vezi raspuns 70. [SRC10024] Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: (pg. 528) A: hemoliz B: citoliz hepatic C: leucocitoza D: trombopenie E: anemie Vezi raspuns abde, abc, bcd, abde, ac, acde, acde, ac, acde, abd 71. *SRC10026+ Diagnosticul diferenial al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: (pg. 535) A: avort B: ruptura unui chist hemoragic C: torsiunea anexial (dac durerile pelvine sunt severe i fr metroragii) D: ruptura unui anevrism al arterei splenice E: apendicita Vezi raspuns 72. *SRC10028+ Examene paraclinice, obligatorii, n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: VDRL i TPHA B: grupa de snge i factorul Rh C: proteinurie i glicozurie D: serologie HIV, CMV E: frotiu cervico-vaginal Vezi raspuns

73. [SRC10029+ Preeclampsia sever se manifest prin: (pg. 525) A: Tas>160mmHg i Tad>110mmHg B: dureri n epigastru, greuri, vrsturi C: proteinurie >2,5g/ zi D: hemoliza E: trombocitopenie<80.000mm3 Vezi raspuns 74. [SRC20054] Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: (pg. 530) A: sngerare redus cu snge negricios B: sngerare abundent C: ecografic imagine de hematom ce decoleaz placent D: anomalii ale RCF E: context de preeclampsie Vezi raspuns 75. [SRC10031] Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: (pg. 523) A: vrsta pacientei B: dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin C: tensiunea arterial matern D: markeri serici n primul trimestru E: diametrul mediu al sacului gestaional Vezi raspuns 76. [SRC10032] Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: (pg. 523) A: AgHbs B: Hemogram C: trensaminaze hepatice D: serologia toxoplasmozei la nevoie E: identificarea albuminei i a glucozei n urin Vezi raspuns 77. [SRC10036] Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: (pg. 526) A: internarea de urgen B: transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri C: tratament ambulatoriu D: supravegherea permanent materno-fetal E: odihna pacientei Vezi raspuns 78. [SRC10037] Sindromul HELLP presupune: (pg. 528) A: hemoliz B: hematemez C: citoliza hepatic D: trombocitoz

E: trombopenie Vezi raspuns 79. [SRC10040] ntre modificrile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522) A: Proteinuria > 300 mg/l B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologic) C: Scderea fosfatazei alcaline D: Creterea VSH E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologic) Vezi raspuns 80. *SRC10041+ Preeclampsia sever presupune: (pg. 525) A: Trombocitopenia <300 000/mm3 B: Sindromul HELLP C: Oliguria cu diurez <100 ml/h D: Proteinuria >3,5g/zi E: cefalee persistent Vezi raspuns ac, abc, bd, acde, abd, abde, abde, ace, bd, bde 81. *SRC10043+ Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele urmtoare: (pg. 525) A: proteinuria > 3,5 g/zi B: hemoliza C: trombopenia < 150000/mm3 D: tulburri neurologice E: sindrom HELLP Vezi raspuns 82. *SRC10044+ Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: (pg. 527) A: monitorizare cardio-respiratorie B: pulsoximetrie C: ecografie fetal D: diureza E: edeme Vezi raspuns 83. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533) A: Tabagismul B: Alcoolismul cronic C: Tratamentul cu clomifen citrat D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic E: Vrsta sub 35 de ani Vezi raspuns 84. *SRC10049+ Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg.

522) A: Grupa sangvin i factorul Rh B: Serologie CMV si HIV C: Proteinuria i glicozuria D: Hemograma pentru depistarea anemiei E: Frotiu cervico-vaginal Vezi raspuns 85. *SRC10050+ Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534) A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin B: beta-hCG< 1500 ui/l C: progesteronemia< 5 ng/ml D: progesteronemia> 2,5 ng/ml E: hemoperitoneu Vezi raspuns 86. *SRC10053+ Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt: (pg. 527) A: HTA controlat B: eclampsie C: hematom retroplacentar D: trombocite > 300.000 E: sindrom HELLP Vezi raspuns 87. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526) A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule B: viata la altitudine mare C: posibila crestere a apoptozei D: intervalul mare intre doua sarcini E: productia de VEGF placentar Vezi raspuns 88. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528) A: hemoliza B: citoliza hepatica C: trompopenia D: proteinuria >3,5 g/zi E: hematom retroplacentar Vezi raspuns 89. [SRC20058] Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530) A: diabet B: chisturi ovariene C: chorioamniotita

D: consum de substante toxice E: hematom retroplacentar Vezi raspuns 90. [SRC20059] Efectele secundare ale utilizarii metotrexatului in tratamentul sarcinii extrauterine: (pag.536) A: stomatite B: citopenii C: polakiurie D: citoliza hepatica E: echimoze la locul injectarii Vezi raspuns abde, abde, ac, ac, ace, bce, ace, abc, acde, abd 91. [SRC20060] Despre Delivren sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Delivrena (provocat,spontan sau natural) trebuie s aib loc in termen de 30 de minute dup natere. n caz contrar, placenta va fi extras artificial. B: Delivrena spontan = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. C: Delivrena natural = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. D: Delivrena dirijat = extragerea manual a placentei i a membranelor, in condiii de asepsie, cu mnui i manet. E: Delivrena dirijat este facilitat de o injecie de 10 uniti de oxitocin in momentul ieirii umrului anterior al copilului. Scade cantitatea hemoragiei delivrenei. Vezi raspuns 92. [SRC20061] Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523) A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm C: diametrul transvers median >=12.5 cm D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm Vezi raspuns 93. [SRC20062] Este adevarat: (528) A: Hematomul retroplacentar este o complicatie rara a preeclampsiei severe B: Simptomatologie: metroragie, contracti si suferinta fetala C: Terapia consta in administrarea intramusculara de Metotrexat in doza unica D: Terapia: inductia travaliului E: Riscuri: soc hemoragic matern, CIVD, MFIU Vezi raspuns 94. [SRC20063] Consecinte fetale si neonatale ale diabetului gestational (531) A: hipoglicemie B: hiperbilirubinemie C: fractura radiusului D: factura humerusului

E: distocia umerilor Vezi raspuns 95. [SRC20064] Sunt factori de risc pentru preeclampsie: (525,526) A: insulinorezistenta B: obezitatea C: inter intervalul mic intre doua sarcini D: diabet E: trombofilia Vezi raspuns 96. [SRC20065] Placenta praevia: (530) A: aparut in contextul unei preeclampsie B: sangerari genitale abundente C: insotite de contractii uterine D: Placenta inserata foarte sus E: uneori acopera colul total sau partial Vezi raspuns 97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: () A: serologia rubeolei si toxoplasmozei B: serologia HIV si CMV C: hemograma D: proteinuria si glicozuria E: VDRL si TPHA Vezi raspuns 98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: () A: L3 B: L4 C: L8 D: L7 E: L2 Vezi raspuns 99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: () A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani Vezi raspuns 100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: () A: luarea in greutate este absenta sau minima

B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard Vezi raspuns cd, acd, abe, abde, abe, bce, ade, abcd, bde, ade 101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: () A: este vizibil prin ecografie B: este vizibil din saptamanile 5-6 C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree E: este vizibil din saptamanile 6-7 Vezi raspuns 102. *SRC20073+ Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt: (pg. 522) A: grupa si factorul Rh B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta C: aglutinine neregulate D: VDRL-TPHA E: proteinuria, glicozuria Vezi raspuns 103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face in caz de miopie severa B: masurarea acuitatii vizuale C: F.O. D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive Vezi raspuns 104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: () A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple D: depistarea precoce a anencefaliei E: depistarea trisomiei 21 Vezi raspuns 105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523) A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei nucale in primul trimestru si markerii serici in primul trimestru B: risc crescut inseamna >1/200 C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250 D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200

E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2% Vezi raspuns 106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: () A: AgHBs B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de glucoza D: proteinurie E: glucozurie Vezi raspuns 107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: () A: se face in saptamana 37 de sarcina B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm D: indicele Magnin este normal >=25 E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm Vezi raspuns 108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face () A: la nastere B: in timpul nasterii C: dupa nastere D: in luna 8 E: in luna 7 Vezi raspuns 109. [SRC20083] In sarcina se suplimenteaza urmatoarele elemente la toate gravidele: () A: acid folic B: vitamina D C: fier D: vitamina B12 E: vitamina C Vezi raspuns 110. [SRC20084] Suplimentarea cu acid folic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face cu 5mg/zi pentru femeile care prezinta un grad de risc B: pentru femeile cu antecedente de sarcina cu anomalii de inchidere a tubului neural C: 0,4 mg/zi pentru femeile fara antecedente si care doresc sa conceapa, inceputa cu 4 saptamani inainte de concepre si continuata 8 saptamani dupa concepere D: nu se face daca nu exista risc E: se face cu 5 mg/zi la femeile fara risc Vezi raspuns abcd, acde, abcd, acde, abd, acde, abc, abce, ab, abc

111. [SRC20085] Suplimentarea cu vitamina D in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: doza unica de 100 000 UI per os B: o fiola per os C: la inceputul lunii 8 D: la inceputul lunii 7 E: doua doze subcutanat Vezi raspuns 112. [SRC20086] Suplimentarea cu fier in timpul sarcinii se face: () A: sistematic B: in caz de anemie C: cu 30-60 mg Fe/zi D: pana la sfarsitul sarcinii E: pana la corectarea anemiei (depistata la numaratoarea globulelor in luna 3) Vezi raspuns 113. [SRC20087] Hipertensiunea arteriala gestationala inseamna: () A: hipertensiunea izolata TAs >=140 mmHg si/sau TAd >=90 mmHg B: fara proteinurie C: inainte de saptamana 20 de amenoree D: in absenta antecedentelor E: incepand cu saptamana 20 de sarcina Vezi raspuns 114. [SRC20088] Preeclampsia inseamna: () A: toxemia gravidica B: HTAG + proteinurie >300 mg/zi C: HTAG + proteinurie >2 cruci pe bandeleta D: proteinurie de la inceput E: proteinuria poate lipsi initial Vezi raspuns 115. [SRC20089] Preeclampsia se suspecteaza in caz de HTA de novo asociata cu: () A: edeme aparute brutal sau agravate rapid B: uricemie <350micromoli/l C: cresterea ALAT peste valoarea normala D: trombocite <150 000/mm3 E: retard de crestere intrauterin Vezi raspuns 116. [SRC20090] Preeclampsia severa inseamna: (pg. 525) A: preeclampsia cu TAs>=160 mmHg B: preeclampsia cu TAd>=110 mmHg C: preeclampsia asociata cu dureri in hipogastru D: preeclampsia asociata cu eclampsie

E: preeclampsia asociata cu creatininemie <100 micromoli/l Vezi raspuns 117. [SRC20091] Factorii de risc pentru preeclampsie sunt: () A: persoane afro-americane B: tabagism C: alcoolism D: sarcini multiple E: mltiparitatea Vezi raspuns 118. [SRC20092] Fiziopatologia si anatomopatologia placentara in preeclampsie cuprinde: () A: tulburari ale placentatiei B: ischemie uteroplacentara C: defect de invazie trofoblastica a arterelor spiralate D: leziuni patognomonice: infarct placentar E: cresterea apoptozei la nivel placentar Vezi raspuns 119. [SRC20094] Tratsamentul hipertensiunii arteriale in preeclampsie se face astfel: () A: daca TAs>160 mmHg B: daca TAd>110 mmHg C: mono sau biterapie D: Nicardipin E: Labetalol, ca prima solutie Vezi raspuns 120. [SRC20095] Managementul preeclampsiei include: () A: internare de urgenta B: tratamentul hipertensiunii arteriale C: umplere vasculara moderata chiar in caz de edeme D: cura de corticoizi daca sarcina este mai mare de 34 saptamani E: diuretice sistematic Vezi raspuns abd, bce, abde, abce, ade, abd, abd, abce, abcd, abc 121. [SRC20096] Urmatoarele afirmatii despre prevenirea eclampsie sunt adevarate: (pg. 526) A: este imposibila B: control tensional C: administrarea de sulfat de magneziu IVSE daca cefaleea persista D: sulfatul de magneziu este inutil daca reflexele osteotendinoase sunt accentuate sau generalizate E: sulfatul de magneziu este contraindicat Vezi raspuns 122. [SRC20097] Indicatiile pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie: () A: HTA necontrolata

B: trombocitopenie <50 000 C: hematom subcapsular splenic D: sindrom HELLP E: RCIU sever Vezi raspuns 123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: () A: oligurie persistenta B: cefalee si tulburari de vedere persistente C: durere persistenta in epigastru D: HRP E: placenta praevia Vezi raspuns 124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune: () A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP B: este posibila eclampsia C: este posibil sindromul HELLP D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta Vezi raspuns 125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: () A: este imposibila B: se face prin histerectomie C: se face cu aspirina la aproape de nastere D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara Vezi raspuns 126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: () A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei B: apare exclusiv in perioada sarcinii C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata D: tratament anticonvulsivant E: cezariana de urgenta Vezi raspuns 127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: () A: complicatie frecventa B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal C: risc de MFIU D: HRP mici nu prezinta riscuri E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern Vezi raspuns

128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: () A: aspirina B: terminarea sarcinii prin cezariana C: diazepam D: terminarea sarcinii pe cale vaginala E: chiuretaj Vezi raspuns 129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: () A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei corticoterapii materne si fetale C: tratamentul este terminarea sarcinii D: nasterea pe cale vaginala nu este posibila E: operatia cezariana este singura metoda indicata de terminare a sarcinii Vezi raspuns 130. [SRC20106] Operatia cezariana de urgenta este indicata in urmatoarele situatii: () A: sindrom HELLP B: eclampsie C: HRP D: preeclampsie E: HTAG Vezi raspuns bc, abde, abcd, bc, abc, de,ad, bd, bc, abc 131. [SRC20107] Conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina: () A: ecografie pelvina pe cale vaginala B: vizualizarea embrionului C: daca sarcina este oprita in evolutie sau este un avort spontan incomplet se impune cezariana D: daca retentia intrauterina persista la un nou control, dupa administrarea de uterotonice, se va indica aspiratie sub anestezie generala E: Misoprostolul se administreaza timp de 3 zile Vezi raspuns 132. [SRC20108] Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan hemoragic sunt adevarate: () A: sangerari genitale foarte grave B: sangerari usoare C: debut de soc D: ecografia releva resturi trofoblastice cu embrion posibil E: aspiratie in urgenta extrema Vezi raspuns 133. [SRC20110] Conduita impusa in riscul avortului tardiv este urmatoarea: () A: internare

B: odihna in pat C: hemograma, PCR D: cerclaj la cald E: tocoliza medicamentoasa este contraindicata Vezi raspuns 134. [SRC20111] Alegeti afirmatiile FALSE despre MFIU: () A: din nefericire, este un fenomen frecvent (1 sarcina din 1000) B: metroragie moderata C: disparitia miscarilor fetale active D: diagnosticul este pus prin laparotomie exploratorie E: niciodata nu se cunoaste cauza Vezi raspuns 135. [SRC20113] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita Vezi raspuns 136. [SRC20114] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita Vezi raspuns 137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: () A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru B: metroragii cu flux abundent C: metroragii de culoare rosie aprinsa D: uter contractat E: anomalii ale RCF Vezi raspuns 138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: () A: sangerari genitale abundente B: contractii uterine C: placenta prea sus inserata D: placenta la mai multe de 4 cm de col E: placenta inserata foarte jos Vezi raspuns

139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: () A: survine rar in timpul travaliului B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata D: uterul ia forma unei clepsidre E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica Vezi raspuns 140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: () A: retinopatie florida B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA C: coronaropatie D: varsta inaintata E: avort in antecedente Vezi raspuns abde, ace, abcd, ade, abc, abc, de, cd, bd, abc 141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: () A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii B: control glicemic perfect inainte de conceptie C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit D: monitorizarea riguroasa nu este necesara E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara Vezi raspuns 142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531) A: obezitate B: varsta <35 ani C: antecedente de preeclampsie D: antecedente de microsomie E: antecedente de malformatii Vezi raspuns 143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: () A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30 B: este vorba de testul O'Sullivan C: este vorba de testul OMS D: este pozitiv daca valoarea glicemiei la o ora dupa ingerarea a 50 g de glucoza este >1.40 g/l E: este pozitiv daca este > 7.8 mmol Vezi raspuns 144. [SRC20123] Automonitorizarea diabetului gestational presupune: () A: glicemia capilara dimineata a jeun B: la 2 ore dupa inceputul fiecareia din cele 3 mese principale C: in timpul meselor principale

D: inaintea fiecarei mese principale E: nu este necesara automonitorizarea Vezi raspuns 145. [SRC20124] Obiectivele glicemice in diabetul gestational sunt: () A: glicemie a jeun <0.95 g/l B: glicemia la 2 ore dupa fiecare masa <1.20 g/l C: glicemie a jeun <4 mmol D: glicemie la 2 ore dupa fiecare masa <6.7 mmol E: doar glicemia a jeun Vezi raspuns 146. [SRC20125] In prescrierea dietei la o femeie cu diabet gestational se tine cont de urmatoarele principii: () A: 50% glucide B: 3 mese si 3 gustari C: insulinoterapie daca nu se pot atinge obiectivele glicemice doar cu regim D: insulinoterapie de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 1.20 g/l E: mai ales glucide cu index glicemic crescut si fibre Vezi raspuns 147. [SRC20127] Daca progesteronul plasmatic este < 5 ng/ml este vorba de: () A: sarcina intrauterina evolutiva B: SEU C: sarcina intrerupta D: sarcina heterotopica E: retard de crestere intrauterin Vezi raspuns 148. [SRC20128] SEU este sustinuta de urmatoarele elemente: () A: beta-hCG >1500 UI/l cu absenta sacului intrauterin la ecografie B: hematosalpinge ca semn indirect C: hemoperitoneu endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent ca semn direct D: sac gestational extrauterin ca semn direct E: imagine "in cocarda" extrauterina la ecografie Vezi raspuns 149. [SRC20130] Tratamentul medicamentos in SEU se refera la: () A: este o alternativa rezonabila a tratamentului chirurgical B: consta in administrari multiple de Metotrexat 1 mg/kg C: injectiile in situ pentru sarcina cornuala D: injectii in situ pentru sarcina cervicala E: Metotrexatul este contraindicat Vezi raspuns

150. [SRC20131] Urmatoarele afirmatii despre scorul Fernandez sunt adevarate: () A: >=13 indica un risc crescut de esec al tratamentului medicamentos B: <12 , rata de succes a tratamentului medicamentos este >85% C: se aloca cate 1 punct, 2 sau 3 in functie de varsta gestationala, nivelul hCG, progesteron, dureri abdominale, dimensiunea hematosalpingelui, hemoperitoneu D: hemoperitoneul intre 1-100 ml primeste 2 puncte E: durerile abdominale spontane primesc 1 punct Vezi raspuns ab, ace, bcde, ab, abd, abc, bc, abde, acd, abcd 151. [SRC20132] Indicatiile de tratament chirurgical in SEU sunt: () A: instabilitate hemodinamica B: dureri abdominale severe C: beta-hCG >5 000 UI/l D: hematosalpinge >4 cm la ecografie E: insuficienta renala sau hepatica Vezi raspuns 152. [SRC20133] Debutul travaliului poate fi precedat de: () A: pierderea dopului mucos B: ruperea pungii apelor C: contractii uterine dureroase D: punga apelor se rupe decat dupa debutul travaliului E: nici o afirmatie nu e corecta Vezi raspuns 153. [SRC20135] Afirmatiile adevarate in legatura cu prezentatia sunt urmatoarele: () A: este partea care se prezeinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: cefalica, cu cap in flexie maxima, cea mai eutocica C: pelvina completa cu fesele inainte D: transfersala (eutocica) E: pelvina incompleta, cu picioarele de-a lungul trunchiului Vezi raspuns 154. [SRC20136] Indicatiile radiopelvimetriei sunt urmatoarele: () A: prezentatie cefalica B: inaltimea gravidei <1.5m C: antecedente de fractura de bazin D: suspiciune de macrosomie fetala E: cicatrici uterine Vezi raspuns 155. [SRC20137] Monitorizarea in timpul travaliului: () A: sangerare B: culoarea lichidului amniotic C: dilatatia cervicala

D: realizarea unei partograme E: modificarea colului uterin are loc in ritm de 1 cm/h de la inceput pana la dilatarea completa de 10 cm Vezi raspuns 156. [SRC20138] Anomalii ale dinamicii uterine in timpul cardiotocografiei sunt urmatoarele: () A: hipokinezia de frecventa B: hipokinezia de intensitate C: hiperkinezia de frecventa D: hiperkinezia de intensitate E: decelerari Vezi raspuns 157. [SRC20139] Urmatoarele afirmatii despre RCF sunt adevarate: () A: ritm normal bazal 120-160 batai/minut B: oscilatii normale 10-20 batai/minut C: reactivitate normala: acceleratii D: ritm normal: decelerari E: decelerare "reziduala" sau "tardiva", daca survine dupa apogeul contractiilor Vezi raspuns 158. [SRC20140] Urmatoarele afirmatii in legatura cu delivrenta sunt adevarate: () A: trebuie sa aiba loc in termen de 30 de minute dupa nastere B: placenta iese fara nici o interventie: spontana C: placenta iese ajutata de tragerea cordonului ombilical: dirijata D: extragerea manuala a placentei si membranelor: artificiala E: facilitata de 10 unitati de Oxitocina in momentul iesirii umaruli anterior: artificiala Vezi raspuns 159. [SRC20141] In cazul nasterii survenite pe neasteptate la domiciul se procedeaza astfel: (pg. 551) A: estimarea evolutiei travaliului B: estimarea iminentei nasterii C: daca travaliul este prea avansatse vor organiza conditii corecte pentru desfasurarea sarcinii D: gravida nu va incepe manevrele de impingere daca prezentatia nu este angazata E: se va incerca inclusiv expulzia artificiala a placentei, in special in caz de hemoragie cataclismica Vezi raspuns 160. [SRC20142] Monitorizarea post-partum are in vedere: () A: se face in sala de nasteri in primele 2 ore B: lochiile fiziologice C: scurgerile vaginale cu miros fad, chiar fetid D: contractiile uterine fiziologice E: globul uterin, semne de soc si anemie Vezi raspuns abde, ab, be, bcde, abcd, abcd, abce, abd, abcd, abde

161. [SRC20143] Tratamentul la iesirea din maternitate include: () A: contraceptia B: inhibitori ai alaptarii daca este necesar C: suplimente de fier, sistematic D: vaccinare impotriva rubeolei, sistematic E: DIU, imediat dupa nastere Vezi raspuns 162. [SRC20144] Reinstalarea menstruatiei dupa nastere are loc in termen de: () A: 6-8 saptamani in absenta alaptarii B: 1 an C: 1 luna D: 3 luni daca femeia alapteaza E: 3 luni in absenta alaptarii Vezi raspuns 163. [SRC20146] Consecintele materne sau fetale pe termen lung ale diabetului gestational cuprind: () A: rist de dezvoltare a diabetului insulino-dependent B: distocia umerilor C: obezitate D: hipoglicemie E: macrosomie Vezi raspuns 164. *SRC20147+ Tratamentul contraceptiv la ieirea din maternitate include, cu excepia () A: Inhibitori ai alaptarii B: Vaccinare impotriva rubeolei C: Suplimente de fier D: Dispozitiv intra-uterin la 2 luni dup natere E: Microprogestativ n doz continu Vezi raspuns 165. [SRC20148] Monitorizarea post-partum include () A: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine B: Lochiile fiziologice C: Globul uterin D: Culoarea lichidului amniotic E: Sngerrile genitale Vezi raspuns 166. *SRC20149+ Delivrena artificial este caracterizat de () A: Se face prin tragerea de cordonul ombilical B: Include injectarea de 10 uniti de oxitiocin C: Extragerea manual a placentei i membranelor

D: Se face cu manui i manet E: Se face n condiii de asepsie Vezi raspuns 167. *SRC20150+ Ce mrimi nregistreaz cardiotocografia () A: Ritmul cardiac al ftului B: Ritmul cardiac al mamei C: Intensitatea contraciilor uterine D: Frecvena contraciilor uterine E: Tensiunea arterial a ftului Vezi raspuns 168. *SRC20155+ Sarcina extrauterina rupt se trateaz prin () A: Prevenia imunizrii cu factor Rh B: Transfuzie de mas eritrocitar i de PPC C: Reumplere vascular precoce D: Salpingotomie de elecie E: Metrotrexat 1mg/kg doz unic Vezi raspuns 169. *SRC20156+ Fernandez are urmtoarele elemente de trei puncte () A: Hemoperitoneu peste 100 ml B: Vrsta gestaional peste 8 sptmni C: Dimensiunea hematosalpingelui peste 3 cm D: Dureri abdominale provocate E: hCG peste 5000 UI/l Vezi raspuns 170. *SRC20157+ Sarcina extrauterin intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Peritonita infecioas B: Ruptura unui anevrism al arterei splenice C: Ruptura unui chist hemoragic D: Torusiune anexial E: Avort Vezi raspuns ab, ad, ac, abc, bce, cde, acd, abc, ace, de 171. *SRC20158+ Sarcina extrauterin apare indirect la ecografie sub form de () A: Sac gestaional intrauterin absent B: Endometru gros, decidualizat C: Hemoperitoneu D: Hematosalpinge E: Sac gestaional extrauterin n cocrd Vezi raspuns 172. *SRC20159+ Sarcina extrauterin rupt se manifest prin ()

A: Metroragie la nceputul sarcinii B: Dureri ce radiaz la nivelul umerilor C: Tahicardie D: Aprare abdominal E: Durere lateral ocazional la tueu Vezi raspuns 173. *SRC20160+ Sarcina extrauterin poate fi localizat () A: Cervical B: Ovarian C: Peritoneal D: Vaginal E: Tubar Vezi raspuns 174. *SRC20161+ n diabetul gestaional se stabilesc urmtoarele obiective privitoare la valorile glicemiei () A: sub 6,7 mmol, la dou ore dup mas B: sub 2 g/l la dou ore dup mas C: sub 1,2 g/l la dou ore dup mas D: a jeun sub 7,3 mmol E: a jeun sub 0,95 g/l Vezi raspuns 175. [SRC20162+ n a cta sptmn se poate efectua testul O'Sullivan () A: 32 B: 30 C: 28 D: 26 E: unu Vezi raspuns 176. *SRC20163+ Diabetul gestational poate avea urmtoarele consecine asupra mamei () A: Distocia umerilor B: Exces de lichid amniotic C: Avort spontan D: Sensibilitate la infecii E: HTA gravidic Vezi raspuns 177. *SRC20164+ Moartea fetal n uter poate fi cauzat de () A: Anomalii cromozomice B: Chorioamniotita C: Metroragii D: Diabet

E: HRP Vezi raspuns 178. *SRC20165+ n avortul spontan hemoragic se acioneaz prin () A: Transfuzie de mas eritrocitar i plasm proaspat congelat B: Aspiraie de urgen sub anestezie general C: Reumplere vascular prin macromolecule i oxigenoterapie D: Administrare de misoprostol E: Eliminarea unei sarcini extrauterine Vezi raspuns 179. *SRC20166+ Metroragiile n primul trimestru de sarcin pot fi provocate de () A: Sindrom HELLP B: Preeclampsie C: Chisturile ovariene D: Sarcina extra-uterina E: Mola hidatiforme Vezi raspuns 180. [SRC20167] Sindromul HELLP este caracterizat de () A: Trombopenie B: Eclampsie C: Eclampsie D: HRP E: Hemoliz Vezi raspuns abcd, bcd, abce, ace, ace, de, abde, abc, cde, ace 181. [SRC20168] Preeclampsia se poate trata cu () A: Corticoterapie B: Asprina C: MgSO4 D: Nicardipin E: Diazepam Vezi raspuns 182. *SRC20169+ n preeclamsie, ntreruperea sarcinii se indic n caz de () A: Sindrom HELLP B: RCIU moderat C: Trombocite peste 50000 D: Eclampsie E: HRP Vezi raspuns 183. *SRC20170+ n preeclamsie se acioneaz, cu excepia () A: Diuretice

B: Expansiune volemica C: Sulfat de magneziu D: Nicardipin E: Cur de corticoizi Vezi raspuns 184. [SRC20171] Preeclampsia poate provoca mamei urmtoarele () A: Eclampsie B: HELLP C: RCI D: HR E: Moartea ftului Vezi raspuns 185. *SRC20172+ Aparia preeclampsiei este favorizat de () A: Vrsta mic B: Viaa la altitudine mare C: Sarcini la intervale reduse D: Multiparitate E: Primiparitate Vezi raspuns 186. *SRC20173+ Preeclampsia sever este marcat de urmtoarele semne () A: Sindromul HELLP B: Edeme aparute brutal C: Proteinurie peste 3,5 g/zi D: HTA peste 160/110 mmHg E: Hemoliza Vezi raspuns 187. *SRC20183+ Gravidei i se recomand urmtoarele suplimente () A: Fier B: Magneziu C: Vitamina B6 D: Vitamina D E: Acid folic Vezi raspuns 188. [SRC20184] Valori normale ale diametrelor la radiopelvimetrie sunt () A: Diametrul bispinos peste 10 cm B: Indicele lui Magnin peste 23 cm C: Diametrul transvers median peste 12,5 cm D: Diametrul transvers median peste 10 cm E: Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm Vezi raspuns

189. [SRC20185] n a asea lun de sarcin examinrile paraclinice includ () A: Testul OSullivan B: Serologia HIV C: Serologia toxoplasmozei, la nevoie D: VDRL i TPHA E: Ag HBs Vezi raspuns 190. [SRC20186] Riscul combinat pentru trisomia 21 este estimat pe baza () A: Numrului sarcinii B: Markerilor serici n primul trimestru C: Dimensiunea translucentei nucale n primul trimestru D: Vrsta sarcinii E: Vrsta pacientei Vezi raspuns cde, aed, ab, abd, be, acde, de, abc, ace, bce 191. [SRC20187] Prima consultare a gravidei include i () A: Serologia toxoplasmozei B: Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21 C: Serologie HIV D: Serologia rubeolei E: VDRL i TPHA Vezi raspuns 192. *SRC20188+ n timpul sarcinii au loc urmtoarele modificri fiziologice () A: VSH mai mare B: Hb normal peste 10g/100 ml C: Leucocite normal sub 10000/mm3 D: Proteinurie normal sub 300 mg/l E: TA normal sub 120/70 mmHg Vezi raspuns 193. *SRC20189+ Confirmarea sarcinii se face i prin () A: Hemoleucogram B: Radiopelvimetrie C: Ecografie pelvina D: Beta HCG plasmatic E: Beta HCG urinar Vezi raspuns 194. *SRC20190+ Prima consultaie la gravid trebuie s includ () A: Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic B: Recomandri pentru igiena sarcinii C: Declararea legal a sarcinii

D: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei X E: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21 Vezi raspuns 195. [SRC20197] Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii sunt: () A: CT abdominopelvin B: Ecografie pelvin C: Uneori nu este necesar nici un fel de test D: Urografie cu substan de contrast E: Beta-hCG urinar i plasmatic Vezi raspuns 196. [SRC20198] Examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consultaii sunt, cu excepia: (grupa sanguin i factorul Rh) A: frotiu cervico-vaginal, daca trecut mult timp de la ultima analiz B: VDRL & TPHA C: proteinuria i glicozuria D: hemoleucograma E: identificarea aglutininelor neregulate Vezi raspuns 197. *SRC20199+ Prevenirea imunizrii cu factor Rh, afirmaii adevrate: () A: determinarea factorului Rh fetal la sfritul sarcinii B: doza unica injectabil de 400 micrograme antiD la 29 sptmni C: doza unica injectabil de 300 micrograme antiD la 28 sptmni D: prevenie pentru toate femeile cu Rh negativ al cror so este Rh negativ E: determinarea grupei sanguine i a factorului Rh este obligatorie n cadrul primei consultaii Vezi raspuns 198. *SRC20200+ Se definete ca preeclampsie sever asocierea preeclampsiei cu: () A: TAs >/= 180 mmHg i/sau TAd >/= 110 mmHg B: hemoliza C: EPA D: proteinuria > 300mg/zi E: creatininemia > 100 micromoli/l Vezi raspuns 199. *SRC20201+ Printre factorii de risc pentru apariia preeclampsiei se numr: () A: obezitatea B: insulinorezistena C: HTA acut sau nefropatiile D: intervalul mic ntre dou nateri E: originea caucazian Vezi raspuns

200. [SRC20202] Indicaii pentru ntreruperea sarcinii sunt: () A: EPA B: Hematom subcapsular splenic C: Trombocitopenie >50 000 D: Eclampsia E: HTA necontrolat Vezi raspuns ade, abd, cde, abce, bce, ad, ce, bce, ab, ade

Anomalii ale ciclului menstrual i hemoragia genital la femei

1. [CIC10004] Despre tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Miomectomia reprezinta tratamentul polipilor endometriali la femeile care nu mai doresc copii B: Endometrectomia se va aplica in cazul fibroamelor submucoase mai mari de 4 cm C: Agonistii GnRH determina involutia temporara a fibroamelor si oprirea sangerarii in cateva saptamani D: Histeroscopia cu ablatia polipului se va aplica pt polipii sub 4cm E: Histeroscopia cu ablatia fibromului uterin se va aplica la femeile tinere Vezi raspuns 2. *CIC10006+ Care este semnificaia menoragiei? (pg. 559) A: Sngerare n afara menstruaiei B: Cicluri neregulate i rare C: Menstruaie abundent cantitativ D: Absenta menstruaiei pentru mai mult de trei luni E: Menstruaii cu frecven crescut Vezi raspuns 3. *CIC10008+ Care dintre urmtoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual? (pg. 561) A: Meteorism abdominal B: Dureri pelvine C: Iritabilitate D: Mastodinie E: Metroragie Vezi raspuns 4. [CIC10009] Metroragia este: (pg. 559) A: menstruaie prea abundent B: sngerare n afara menstruaiei C: menstruaie survenit la interval > de 45 zile D: menstruaie n cantitate mic E: lipsa menstruaiei Vezi raspuns

5. [CIC10012] Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este: (pg. 585) A: rezecia histeroscopic B: miometrectomie laparoscopic C: histerctomie D: anexectomie E: chiuretaj uterin Vezi raspuns 6. *CIC10013+ Spaniomenoreea reprezint: (pg. 559) A: sngerarea ntre menstruaii B: menstruaie n cantitate redus C: Menstruaie abundent D: cicluri menstruale prea neregulate i prea rare (> 45 zile) E: absena menarhei Vezi raspuns 7. *CIC10014+ Despre sindromul premenstrual sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia (pg. 561) A: Apare predominant n adolescen i premenopauz B: Mastodinie ciclica secundara unei insuficiene foliculare C: Meteorism abdominal D: Tulburri de somn E: Iritabilitate Vezi raspuns 8. *CIC10019+ n cazul hemoragiei genitale la femeie, care sunt semnele de anemie greu tolerabil: (pg. 583) A: bradicardie B: creterea temperaturii C: dispnee D: hipertensiune arterial E: marmorare Vezi raspuns 9. [CIC10020] Ce este metroragia? (pg. 559) A: menstruaia prea abundent n cantitate sau ca durat B: cicluri prea neregulate i prea rare C: menstruaia n cantitate mic D: sngerarea n afara menstruaiei E: absena menarhei Vezi raspuns 10. *CIC10021+ Cauze uterine de hemoragie genital n afara sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 584)

A: cancer endometrial B: sindromul POEMS C: polip endometrial D: fibrom uterin E: adenomioza Vezi raspuns c, c,e, b, a, d, b, c, d, b 11. *CIC10022+ Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioz este: (pg. 585) A: miomectomia prin laparoscopie B: agoniti de GnRH C: sterilet cu eliberare de progestativ D: embolizarea arterelor uterine E: mioliz cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecven Vezi raspuns 12. *CIC10026+ Sngerarea genital ntre perioadele menstruale este definiia pentru: (pg. 559) A: menoragie B: menometroragie C: metroragie D: hemoragie E: spaniomenoree Vezi raspuns 13. *CIC10027+ Durata menstruaiei la specia uman este: (pg. 559) A: maxim 10 zile B: maxim 7 zile C: minim 3 zile D: minim 7 zile E: 28 zile Vezi raspuns 14. *CIC10028+ Metroragia reprezint: (pg. 559) A: sngerarea n afara menstruaiei B: menstruaie n cantitate redus C: Menstruaie foarte abundent D: absena menstruaiei E: cicluri foarte rare Vezi raspuns 15. *CIC10031+ Menarha definete: (pg. 559) A: debutul menopauzei B: prima menstruaie C: ultima menstruaie D: menstruaie abundent E: absena menstruaiei

Vezi raspuns 16. *CIC10032+ Menoragia reprezint: (pg. 559) A: sngerarea n afara menstruaiei B: menstruaie n cantitate redus C: menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca durat D: absena menstruaiei E: cicluri foarte rare Vezi raspuns 17. [CIC10035] Metroragia este : (pg. 559) A: Sngerarea de cauz vaginal B: Sngerarea prea abundent de cauz uterin, n momentul menstruaiei C: Sngerarea n afara menstruaiei D: Sngerarea menstrual neregulat E: Sngerarea menstrual n cantitate mic Vezi raspuns 18. *CIC10036+ Selectai afirmaia adevarat despre metroragia la femeile aflate la menopauz: (pg. 561) A: Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar n timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin B: Este indicat examenul ecografic, pentru a se msura endometrul C: Este indicat histerosalpingografia, pentru a fi evaluat cavitatea uterin i a exclude prezena unui polip de endometru D: Este indicat completarea scorului Higham E: Este indicat n toate cazurile histerectomia Vezi raspuns 19. [CIC10040] Menoragia este (pg. 559) A: menstruaia n cantitate mic B: absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni C: cicluri prea neregulate i prea rare D: menstruaia prea abundent, n cantitate sau ca durat E: absena menarhei Vezi raspuns 20. *CIC10042+ Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne?: (pg. 559) A: Spaniomenoreea sau amenoreea B: Hipomenoreea C: Dureri lomboabdominale D: Menoragie E: Mastodinie Vezi raspuns c, c, b, a, b, c, c, b, d, a

21. [CIC10043] In caz de metroragie, este contraindicat: (pg. 561) A: Sterilet cu eliberare de progestativ B: Histerectomia, ca ultima soluie C: Distrugerea endometrului D: Frotiu Papanicolau E: Antifibrinolitice Vezi raspuns 22. *CIC10047+ Clasificarea sngerarilor genitale i tulburrilor ciclului menstrual nu include: (pg. 559) A: meno-metroragia B: spaniomenoreea C: amenoreea primar sau secundar D: hipomenoreea E: menarha Vezi raspuns 23. [CIC10049] Sindromul premenstrual (pg. 561) A: predominant la femeile active sexual B: simptomatologia predomina n perioada ovulatorie C: mastodinia ciclic presupune o patologie mamar asociat D: biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului E: beneficiaza de AINS i terapie anxiolitic Vezi raspuns 24. [CIC10052] Ce investigaie este contraindicat n caz de metroragie la femeia n menopauz (pg. 561) A: ecografia pelvin B: histerosalpingografia C: biopsia de endometru D: examen anatomopatologic E: examen de boli de nutritie i metabolism Vezi raspuns 25. [CIC10053] Tratamentul metroragiei este : () A: In caz de metroragie functionala endometrectomie B: In primul rand simpotomatic C: antifibrionolitic D: Nu se ia in considerare sterilete ce elibereaza progestrativ E: Nici un raspuns nu e corect Vezi raspuns 26. *CIC10060+ Sindromului premenstrual se trateaz simptomatic cu () A: Clomifen citrat B: Acid tranexamic C: Progestativ

D: Pastila combinat E: Anxiolitic Vezi raspuns 27. [CIC10061] Factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifest cu metroragii cauzate de raportul sexual este, cu excepia () A: Antecedente de displazie B: Fumatul C: HSV D: HIV E: HPV Vezi raspuns 28. [CIC10062] Metroragia ce se produce n afara sarcinii NU poate fi cauzat de () A: Tulburri hormonale asociate cu administrarea de pilule B: Boala Willebrand C: Cancer endometrial D: Chist ovarian E: HRP Vezi raspuns 29. [CIC10063] Tratamentul sindromului ovarului polichistic NU include () A: Acid tranexamic B: Decorticare ovariana C: Clomifen citrat D: Anticonceptionale oral E: Metformin Vezi raspuns multiplu 30. [CIC10002] Bilantul unei sangerari genitale in afara sarcinii la femeia de varsta fertila cuprinde: () A: Scorul Higham (scorul de evaluare a metroragiilor) B: Observarea semnelor obiective de anemie C: Test de sarcina (beta-HCG plasmatic sau urinar) D: Frotiu cervico-vaginal E: Histero-salpingografia Vezi raspuns d, e, e, b, c, e, c, e, a, bc 31. [CIC10003] In leagtura cu tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Tratamentul fibroamelor submucoase intracavitare mai mari de 4cm consta in histerectomie totala B: Tratamentul fibroamelor interstitiale sau subseroase consta in miomectomie pe cale laparoscopica sau prin laparotomie C: Embolizarea arterei uterine poate constitui un tratament adecvat in cazul fibroamelor interstitiale sau subseroase si in cazul hemoragiilor genitale cataclismice D: Metroragia functionala si menometroragia cu adenomioza se pot trata prin instalarea unui

sterilet care elibereaza estrogeni E: Tratamentul simptomatic al unei metroragii consta in administrarea de fier, acid folic si acid tranexamic Vezi raspuns 32. *CIC10005+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual? (pg. 559) A: Faza folicular se ncheie cu ovulaia B: Faza luteal se ncheie cu ovulaia C: Faza folicular corespunde transformrii foliculului n corp galben D: Faza luteal corespunde transformrii foliculului n corp galben E: Faza luteal corespunde menstruaiei Vezi raspuns 33. *CIC10007+ Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmtoarele anomalii ale ciclului menstrual: (pg. 559) A: Metroragie B: Spaniomenoree C: Menoragie D: Amenoree E: Hipomenoree Vezi raspuns 34. [CIC10010] Cauze ale metroragiei n timpul sarcinii sunt: (pg. 529) A: placenta praevia B: mola hidatidiform C: avortul spontan D: polipul endometrial E: adenomioza Vezi raspuns 35. [CIC10011] Cauze ale hemoragiei genitale n afara sarcinii sunt: (pg. 584) A: polipul endometrial B: ectropionul C: endometrita D: hiperplazia endometrial E: ruptura uterin Vezi raspuns 36. [CIC10015] Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii? (pg. 560) A: Adenomioza B: Risc de avort C: Sarcina molar D: Administrarea de anticoagulante E: Sarcina extrauterin

Vezi raspuns 37. *CIC10016+ Semne de anemie greu tolerabil sunt urmtoarele: (pg. 583) A: Tahicardia B: Lipotimia C: Dispnee D: Transpiraia E: Extremitile reci Vezi raspuns 38. *CIC10017+ Enumerai cauze uterine ale hemoragiei genitale n afara sarcinii: (pg. 584) A: cancerul endometrial B: adenomioza C: ectropion D: endometrita E: cervicita Vezi raspuns 39. *CIC10018+ n ce const bilanul de sngerare genital n afara sarcinii: (pg. 585) A: hemoleucograma i trombocitele B: ecografia pelvina pe cale abdominal i transvaginal C: histerosalpingografia D: examinarea clinica a colului cu specul,TV E: frotiu cervicovaginal Vezi raspuns 40. *CIC10023+ Semne de oc n hemoragie: (pg. 583) A: hipotensiune arterial B: dispnee C: extremiti reci D: transpiraii E: vertij Vezi raspuns bc, ad, bd, abc, abcd, bce, ac, abd, abd, acd 41. *CIC10024+ La femeile cu metroragie, aflate la menopauz, se va efectua: (pg. 561) A: frotiu Papanicolau B: biopsie endometrial, nsoit de examen anatomopatologic C: histerosalpingografie D: laparoscopie E: ecografie pelvin Vezi raspuns 42. *CIC10025+ Hemoragia genital de cauz uterin n afara sarcinii este dat de: (pg. 584) A: cancerul endometrial B: polipul endometrial

C: ectropion D: endometrita E: chistul ovarian Vezi raspuns 43. *CIC10029+ Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne: (pg. 559) A: alopecie B: spaniomenoree C: amenoree D: scdere ponderal E: hiperandrogenism Vezi raspuns 44. [CIC10030] n orice caz de sngerare a femeilor de vrsta fertil (<50 ani), se impune: (pg. 559) A: dozarea transaminazelor hepatice B: examinare cu specul a colului uterin C: tueu vaginal D: test de sarcin E: tueu rectal Vezi raspuns 45. [CIC10033] Sindromul premenstrual presupune: (pg. 561) A: mastodinia ciclic, secundar unei insuficiene luteale B: dureri pelvine C: dismenoree D: epistaxis E: spaniomenoree Vezi raspuns 46. [CIC10034] n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabil sunt: (pg. 583) A: tahicardia B: dispneea C: astenia D: vertijul E: bradicardia Vezi raspuns 47. *CIC10037+ Bilanul in cazul sngerarii de cauza genital n afara sarcinii se face astfel: (pg. 585) A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat n timpul sngerrii B: Se indic excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic i urinar C: Se indic hemoleucograma i numrarea de trombocite D: Este absolut contraindicat biopsierea endometrului, pn la oprirea sngerrii E: Se indic feritinemia Vezi raspuns

48. *CIC10038+ ntre cauzele metroragiei n afara sarcinii intr: (pg. 584) A: Cancerul de col uterin B: Fibromioamele subseroase C: Endometrita D: Torsiunea de ovar E: Cancerul de endometru Vezi raspuns 49. [CIC10039] n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560) A: cancerul de col uterin B: polipul endometrial C: hematomul retroplacentar D: avortul spontan E: endometrita Vezi raspuns 50. *CIC10041+ Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii cuprinde: (pg. 585) A: cuantificarea sngerrii B: hemoleucograma C: ecografia pelvin D: feritinemia E: Histerosalpingografia Vezi raspuns be, abd, bce, bcd, abc, abcd, bce, ace, abe, abcd 51. *CIC10044+ Sindromul premenstrual se caracterizeaz prin: (pg. 561) A: Dureri pelvine, dismenoree B: Dureri lombare C: Senzaie de meteorism abdominal D: Modificri ale caracterului: iritabilitate, tulburri de somn E: Metroragie Vezi raspuns 52. *CIC10045+ Hemoragia genital n afara sarcinii este dat de: (pg. 560) A: Hematom retroplacentar B: Cancerul ovarian C: Adenomioza D: Endometrita E: Chist ovarian Vezi raspuns 53. [CIC10046] n sindromul ovarului polichistic apare: (pg. 559) A: hiperandrogenism B: chisturi ciocolatii C: infertilitate, obezitate, hiperpilozitate

D: hipermenoree, polimenoree E: spaniomenoree sau amenoree Vezi raspuns 54. [CIC10048] Metroragia la femeile n postmenopauz: (pg. 561) A: este evocatoare pentru cancerul endometrial B: examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic C: tratamentul este hormonal, pastila combinat D: histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic E: diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale Vezi raspuns 55. [CIC10050] Tratamentul n SOP poate consta n: (pg. 559) A: reducerea greutii B: administrarea de metformin C: sterilet ce elibereaz progestativ D: administrarea de clomifen citrat E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical Vezi raspuns 56. *CIC10051+ Metroragia n afara sarcinii poate fi cauzat de: (pg. 560) A: adenomioza B: endometrita C: hematomul retroplacentar D: polip endometrial E: ectropion Vezi raspuns 57. [CIC10054] In cazul metroragiei cauzate de raportul sexual : () A: Se va examina colul uterin cu speculul B: Se va preleva un frotiu C: Diagnosticul diferential se face cu ectropion D: Dintre factorii de ris fac parte infectia cu HPV, cu hIV si CMV E: Fumatul reprezinta un factor de risc Vezi raspuns 58. [CIC10055] Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in urmatoarele situatii patologice ce evolueaza cu metroragie: () A: Hiperplazie endometriala B: Metroragii functionale C: Metroragii cataclismice D: Adenomioza E: Chist ovarian Vezi raspuns

59. [CIC10056] cauze ovariene de hemoragie genitala in afara sarcini () A: chist ovarian B: adenomioza C: cancer endometrial D: sangerare pe sterilet E: cancer ovarian Vezi raspuns 60. *CIC10057+ Metroragia se trateaz chirurcal prin () A: Chiuretaj B: Anexectomie C: Histerectomie D: Endometrectomie E: Sterilet ce elibereaz progestativ Vezi raspuns acd, bcde, ace, ae, abde, abde, ace, bd, ade, cd 61. *CIC10058+ n cazul metroragiei la o femeie fertil sub 50 de ani, se recomand () A: Testul Babes-Papanicolau B: Ecografie transvaginal C: Bilan al hemostazei D: Feritinemie E: Scorul Higham Vezi raspuns 62. [CIC10059] Sindromul ovarului polichistic este caracterizat prin () A: Hiperandrogenism B: Numr crescut de foliculi antrali C: Metroragie D: Amenoree E: Spaniomenoree Vezi raspuns 63. [CIC10064] Etiologia metroragiei, cu exceptia: () A: Fibrom uterin subseros B: Hiperplazie endometriala C: Metroragii premenstruale datorate insuficientei estrogenice de la inceputul ciclului menstrual D: Ectropion E: Chist ovarian Vezi raspuns bcd, abde, ac

Infeciile genitale la femei

1. *GEN10005+ Care dintre urmtoarele entiti patologice nu reprezint o complicaie a infeciilor genitale nalte? (pg. 578) A: Infertilitatea tubar

B: Sarcina extrauterin C: Dureri pelvine cronice D: Vulvo-vaginite E: Recidive Vezi raspuns 2. *GEN10006+ Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infecia cu: (pg. 576) A: Candida albicans B: Trichomonas vaginalis C: Gardnerella vaginalis D: Chlamidia trachomatis E: Papiloma virusuri Vezi raspuns 3. *GEN10007+ Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infeciilor vaginale cu: (pg. 576) A: Trichomonas B: Candida C: Gardnerella D: Chlamidia E: Mycoplasma Vezi raspuns 4. *GEN10008+ Tratamentul infeciei cu Trichomonas se face prin administrarea de : (pg. 576) A: Amoxicilina B: Ofloxacina C: Metronidazol D: Antiinflamatoare E: Analgezice Vezi raspuns 5. [GEN10010] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint urmtoarele simptome, cu excepia: (pg. 576) A: Leucoree verde B: Prurit C: Dispareunie D: Aspect normal al colului uterin E: Arsuri vaginale Vezi raspuns 6. *GEN10011+ Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 576) A: Sunt insoite de febr B: Dureri pelviabdominale C: Prezena abundent a lactobacililor

D: Favorizate de un tratament antibiotic E: Dureri la mobilizarea uterin Vezi raspuns 7. [GEN10015] Care sunt infectiile genitale nalte: (pg. 576) A: vaginita bacterian B: endometrita C: micoza D: Trichomonas vaginalis E: vulvovaginita Vezi raspuns 8. *GEN10017+ Vaginita bacterian se caracterizeaz prin: (pg. 576) A: leucoreea gri, urt mirositoare(de pete putred) B: eritem vaginal C: depozite albicioase(lapte btut) D: leucoree verde, urt mirositoare E: disurie Vezi raspuns 9. *GEN10018+ Vaginita bacterian se manifest clinic prin: (pg. 576) A: febr B: dureri abdominopelvine C: leucoree D: modificarea aspectului colului E: durere la mobilizarea uterin Vezi raspuns 10. *GEN10021+ Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 577) A: febr B: dureri abdominopelvine C: vrsturi D: dureri la mobilizarea uterin E: leucoree Vezi raspuns d, c, c, c, d, d, b, a, c, c 11. *GEN10022+ Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : (pg. 577) A: leucoree purulent sau murdar B: hipermenoree C: dureri abdominopelvine D: febr E: dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis Vezi raspuns 12. [GEN10025] Tratamentul piosalpingelui presupune: (pg. 578)

A: chimioterapie B: laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge C: radioterapie D: numai antibioterapie E: histeroscopie Vezi raspuns 13. [GEN10028] Trichomonasul este: (pg. 576) A: O bacterie mobil B: O micelie mobil C: Un protozoar mobil D: Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexual E: Un germene din categoria celor implicate n apariia bolii inflamatorii pelvine cronice Vezi raspuns 14. *GEN10029+ Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte includ: (pg. 578) A: Creterea riscului de sarcin multipl B: Creterea riscului de infecii renale C: Creterea riscului de infertilitate de cauz tubar D: Creterea riscului de cancer ovarian E: Creterea riscului de cancer mamar Vezi raspuns 15. *GEN10034+ Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu: (pg. 577) A: apendicita B: diverticulita C: sarcina ectopic D: sarcina intrauterin E: chisturi ovariene Vezi raspuns 16. *GEN10035+ Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: boala abortiv C: sarcina extrauterin D: dureri pelvine cronice E: recidive Vezi raspuns 17. *GEN10036+ Complicaiile pe termen mediu

i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: boala abortiv C: sarcina extrauterin D: dureri pelvine cronice E: recidive Vezi raspuns 18. *GEN10037+ Vaginita bacterian se caracterizeaz prin : (pg. 576) A: Leucoree urt mirositoare B: Eritem vaginal C: Prurit vulvovaginal D: Depozite albicioase ( lapte btut) E: Dispareunie Vezi raspuns 19. [GEN10041] Endometrita post- avort nu se caracterizeaz prin: (pg. 577) A: febr B: durere la mobilizarea uterin C: dureri pelvine D: dureri n hipocondrul drept E: leucoree purulent, murdar Vezi raspuns 20. [GEN10044] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: (pg. 576) A: prurit vulvo-vaginal B: senzaia de arsur vaginal C: dispareunie D: leucoree de culoare gri, urt mirositoare E: necesit tratament per os Vezi raspuns b, b, c, c, d, b, b, a, d, , d 21. [GEN10046] Dintre infectiile genitale joase sunt infectii sexual transmisibile: (576) A: toate vulvovaginitele B: vaginita bacteriana C: infectia cu Trichomonas vaginalis D: micoza, Candida albicans E: vaginita cu Gardnerella Vezi raspuns 22. *GEN10051+ Infeciilor genitale NU dau urmtoarea complicaie pe termen lung () A: Recidivare B: Aderene pelvine nsoite de dureri cronice C: Sarcin extrauterin

D: Infertilitate tubar E: Endometrioz Vezi raspuns 23. *GEN10052+ Salpingita intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia () A: Pancreatita B: Litiaza renala C: Peritonita de origine digestiva D: Diverticulita E: Apendicita Vezi raspuns 24. *GEN10053+ Endometrita NU este caracterizat de () A: Febra B: Dispareunie C: Dureri abdominopelvine D: Leucoree purulent E: ntotdeauna exist un context post partum sau post avort Vezi raspuns 25. *GEN10054+ Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis NU are urmtorul simptom () A: Disurie B: Dispareunie C: Prurit vulvovaginal D: Arsuri vaginale E: Leucoree verde Vezi raspuns 26. [GEN10002] Prezenta dispareuniei indica una din urmatoarele afectiuni: () A: Salpingita B: Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis C: Abces tubo-ovarian D: Vulvovaginita candidozica E: Cervicita Vezi raspuns 27. [GEN10003] Tratamentul caror infec'ii genitale joase este asigurat de Metronidazol? (pg. 576) A: Trichomonas vaginalis B: Streptococ grup B C: Candidoza vaginal D: Gardnerella vaginalis E: Herpes virus genital Vezi raspuns 28. *GEN10004+ Care simptome sunt caracteristice infeciei vaginale cu Candida albicans? (pg. 576)

A: Leucoree gri B: Leucoree verde C: Leucoree alb D: Depozite vaginale albicioase E: Eritem vaginal Vezi raspuns 29. *GEN10009+ Vaginita cu Candida prezint urmtoarele simptome: (pg. 576) A: leucoree gri, urt mirositoare B: leucoree verde C: leucoree alb D: prurit E: dispareunie Vezi raspuns 30. *GEN10012+ Despre endometrita sunt adevarate urmtoarele afirmaii: (pg. 577) A: Este nsoit de febr B: Mobilizarea uterina fr durere C: Leucoree purulent D: Dureri abdomino-pelvine E: Apare post-partum sau post-avort Vezi raspuns c, e, a, b, a, abd, ad, cde, cde, acde 31. [GEN10013] Tratamentul piosapinxului cuprinde: (pg. 577) A: Laparoscopie, drenaj i evacuare de puroi B: Puncie diagnostic C: Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie D: Montare DIU E: Antibioterapie Vezi raspuns 32. *GEN10014+ Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin (pg. 576) A: eritem vaginal B: leucoree verde,urt mirositoare C: cervicit D: leucoree gri,urt mirositoare E: disurie Vezi raspuns 33. *GEN10016+ Piosalpingele se caracterizeaz clinic prin: (pg. 576) A: febr B: leucoree murdar sau purulent C: frison D: dureri abdominopelvine,uneori pulsatile i insomniante E: dispareunie

Vezi raspuns 34. *GEN10019+ Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte pot fi: (pg. 578) A: aderene pelvine B: sarcina extrauterin C: endometrite D: distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine E: piosalpinx Vezi raspuns 35. *GEN10020+ Candida albicans se manifest clinic prin: (pg. 576) A: leucoree gri B: prurit C: depozite albicioase D: modificarea aspectului colului E: dispareunie Vezi raspuns 36. [GEN10023] Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: (pg. 577) A: amenoree B: febr C: dureri abdominopelvine D: leucoree murdar sau purulent E: masa laterouterin dureroas Vezi raspuns 37. *GEN10024+ Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: sarcin extrauterina C: adenomioza D: aderene pelvine E: recidive Vezi raspuns 38. *GEN10026+ Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: (pg. 576) A: leucoree verde, urt mirositoare B: spaniomenoree C: dispareunie D: prurit vulvovaginal E: cervicit Vezi raspuns 39. *GEN10027+ Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: (pg. 576) A: prurit B: leucoree alb

C: metroragie D: eritem vaginal E: dispareunie Vezi raspuns 40. *GEN10030+ Vaginita bacterian (Gardnerella vaginalis): (pg. 576) A: Prezint leucoree verde, urt mirositoare B: Prezint leucoree gri, urt mirositoare, de pete putred C: Prezint leucoree alb, zgrunuroas, nemirositoare D: Colul are aspect de cervicit E: Colul are aspect normal Vezi raspuns ace, bc, abd, abd, bce, bcde, abde, acde, abde, be 41. [GEN10031] Piosalpinxul: (pg. 576) A: D febr B: Nu d febra C: D dureri importante pelvine D: Se nsoeste de prezena de mas laterouterin dureroas la tuseul vaginal E: Este o infecie torpid, paucisimptomatic Vezi raspuns 42. *GEN10032+ Piosalpingele se caracterizeaz prin: (pg. 577) A: febr B: cefalee C: dureri abdominopelvine D: leucoree purulent E: mas latero-uterin dureroasa la tueul vaginal Vezi raspuns 43. *GEN10033+ Urmtoarele afirmaii despre endometrita sunt adevrate: (pg. 577) A: febr B: dureri abdomino-pelvine C: dureri la mobilizarea uterin D: hidroree E: leucoree purulent Vezi raspuns 44. *GEN10038+ Diagnosticul diferential al salpingitei include urmtoarele , cu excepia : (pg. 577) A: Apendicita B: diverticulita C: Colecistita D: Avort septic E: Hidronefroza Vezi raspuns

45. *GEN10039+ Urmtoarele simptome sunt specifice endometritei : (pg. 577) A: Febra B: Cefalee C: Leucoree purulent D: Lombalgii E: Prurit Vezi raspuns 46. *GEN10040+ Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt : (pg. 578) A: Infertilitate tubar B: Litiaza renal C: Sarcina extrauterin D: Cistita acut hemoragic E: Boala abortiv Vezi raspuns 47. *GEN10042+ Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu: (pg. 577) A: chisturi ovariene B: sarcina ectopic C: pancreatita D: pielonefrita E: colecistita Vezi raspuns 48. *GEN10043+ Complicaiile pe termen mediu i lung ale infectiilor genitale nalte sunt: (pg. 578) A: sarcina extrauterin B: fibromatoza uterin C: cancerul de endometru D: infertilitatea tubar E: dureri pelvine cronice Vezi raspuns 49. [GEN10045] Tratamentul infectiilor genitale inalte: () A: monoantibioterapie + AINS B: monoantibioterapie + corticoterapie C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie D: Augmentin + Oflocet E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei Vezi raspuns 50. [GEN10047] Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576) A: Fluconazol ovule B: Sapun alcalinizant C: Econazol comprimate D: Econazol ovule

E: Econazol crema vaginala Vezi raspuns acd, acde, abce, de, ac, ac, abde, ade, cde, bd 51. [GEN10048] Piosalpingelul este caracterizat de () A: Dureri abdominopelvine pulsatile B: Prurit vulvovaginal C: Cervicit D: Leucoree purulent E: Febr Vezi raspuns 52. *GEN10049+ Salpingita este asociat cu urmtoarele investigaii paraclinice () A: CT pelvin B: Analize bacteriologice C: ECBU D: Hemocultur E: Ecografie abdominal Vezi raspuns 53. *GEN10050+ Vulvovaginita cu trichomonas vaginalis se manifest prin () A: Prurit vulvovaginal B: Leucoree alb C: Disurie D: Dispareunie E: Arsuri vaginale Vezi raspuns 54. [GEN10055] Tratamentul abcesului trompei uterine cuprinde: (578) A: tri-antibioticoterapie+analgezice+AINS+corticoizi B: bi-antibioticoterapie: Oflocet+Flagyl+anagezice+AINS+corticoizi C: indepartarea DIU daca acesta este instalat D: laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi din piosalpinge E: se va urmari adiministararea unei bi-antibioticoterapii adaptate antibiogramei timp de 6 saptamanidupa care se va programa o laparoscopie de control +salpingectomie Vezi raspuns ade, bcd, ade, acde

Patologia tumoral genital pelvin i mamar la femei

1. [TGE10014] In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie este: (587-588) A: RMN pelvin B: CT abdominopelvin C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA)

D: Ecografia pelvina E: Hemograma Vezi raspuns 2. [TGE10016] Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne, cu exceptia: (pg. 588) A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice B: Perete gros C: Caracter multilocular D: Componenta solida E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic Vezi raspuns 3. [TGE10018] Adenomioza se caracterizeaza prin: (pg 589) A: Tesut muscular in cadrul endometrului B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin C: Este o patologie rara D: Colectie dureroasa latero-uterina E: Toate raspunsurile sunt adevarate Vezi raspuns 4. [TGE10021] Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate: (pg 599) A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc hemoragic C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care chistul nu a fost functional si nu a disparut spontan Vezi raspuns 5. *TGE10022+ Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepia: (pg. 588) A: Ascita B: Componenta solid C: Indice Doppler crescut D: Prezena vegetaiilor E: Vascularizaie central Vezi raspuns 6. *TGE10023+ La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va recomanda: (pg. 588) A: CA 125 B: CA 19-9 C: CA 153 D: CEA

E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2 Vezi raspuns 7. [TGE10028] Screeningul cancerului mamar presupune: (pg. 603) A: mamografie ncepnd de la 50 de ani B: mamografie ncepnd de la 30 de ani C: mamografie ncepnd de la 40 de ani D: ecografie ncepnd de la 50 de ani E: ecografie bianual ncepnd de la 50 de ani Vezi raspuns 8. *TGE10029+ Imunoterapie (erceptine) se administreaz: (pg. 603) A: n caz de supraexpresie HER-2 B: n caz de CA-125 crescut C: n caz de CA-125 sczut D: n caz de CA-15-3 crescut E: n caz de CA-15-3 sczut Vezi raspuns 9. *TGE10030+ Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumor cu celule: (pg. 598) A: Mucinoase B: Endometroide C: Tranziionale D: Germinale E: Clare Vezi raspuns 10. *TGE10032+ Analiza histologic a zonei de rezecie larg n tumora mamar canceroas palpabil, sub 3 cm, include urmtoarele, cu excepia: (pg. 603) A: Tipul histologic al tumorii B: Dimensiunea tumorii C: Invadarea marginilor de rezecie D: Examenul citologic pe lam E: Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali Vezi raspuns d, e, b, b, c, a, a, a, d, d 11. [TGE10037] Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar const n: () A: chimioterapie B: hormonoterapie C: radioterapie extern a snului restant D: tratament chirurgical E: suprimarea funciei ovariene cu GnRh Vezi raspuns 12. [TGE10040] Adenofibromul mamar: (pg. 601)

A: are dimensiune variabil n funcie de momentul ciclului menstrual B: tegumentul din jurul su este afectat C: este prezent adenopatie axilar homolateral D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros E: apare la femei peste 35 ani Vezi raspuns 13. *TGE10041+ Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne_: (pg. 588) A: perete subire B: componenta lichidian C: caracter unilocular D: una sau mai multe vegetaii intrachistice E: diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm. Vezi raspuns 14. *TGE10042+ Una dintre particularitile chisturilor dermoide este: (pg. 598) A: este o tumor malign B: dispare sub tratament estroprogestativ C: conine grsime, fanere, dini, fragmente de os D: are exclusiv coninut lichidian E: se remite sub tratament antibiotic Vezi raspuns 15. [TGE10043] Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune (pg. 604) A: chimioterapie B: hormonoterapie C: chirurgie radical D: radioterapie extern a snului restant E: chirurgie conservatoare Vezi raspuns 16. [TGE10046] Adenomioza este: (pg. 589) A: infiltrarea cu esut endometrial n cadrul miometrului B: o afeciune genital malign C: sindrom aderenial pelvin postoperator D: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului E: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui epiploon Vezi raspuns 17. *TGE10047+ Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt adevrate, cu excepia: (pg. 589) A: este un abces tubar sau tubo-ovarian B: reprezint o complicaie a salpingitei C: este localizarea tubar a sarcinii ectopice D: este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie

E: se asociaz cu sindrom biologic inflamator Vezi raspuns 18. *TGE10050+ In cazul unei formaiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomand de prim intenie: (pg. 587) A: Tomografia computerizat, datorit sensibilitii i specificitii foarte mari B: Rezonan magnetic nuclear, datorit eficacitii crescute i datorit absenei riscului de iradiere C: Examenul ecografic pelvin, examinare ieftin, neiradiant, accesibil, fr risc, sensibilitate i specificitate mari D: Intervenia chirurgical, care ofer examenul histopatologic al piesei E: Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici i utili in procesul de diagnostic Vezi raspuns 19. *TGE10051+ Selectai afirmaia adevrat despre adenomioz: (pg. 589) A: Este o patologie rar ntlnit B: Este o leziune preneoplazic a uterului C: Este frecvent ntlnit la femei tinere, n asociere cu endometrioza D: Se poate asocia cu creterea de volum a uterului i cu dismenoree E: Este ntotdeauna o afectiune izolat, nu se asociaz cu fibromul uterin. Vezi raspuns 20. [TGE10054] Mastoza este: (pg. 601) A: O afeciune eminamente benign a snului, nu crete riscul de cancer mamar B: O afeciune preneoplazic a snului, ce asociaz un interval mic de timp de la diagnostic pn la apariia cancerului mamar C: O afeciune care asociaz diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, i care crete riscul de cancer de sn D: O afeciune care necesit ntotdeauna biopsiere i cura chirurgical E: O afeciune benign, care nu asociaz niciodat adenopatie axilar Vezi raspuns c, d, d, c, d, a, c, c, d, c, 21. [TGE10055] Screening-ul populaional pentru cancerul de sn se face: (pg. 603) A: Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani B: Cu examene ecografice, imediat dupa nceperea vieii sexuale, anual C: Cu examen RMN de sn, la toate pacientele cu risc, anual D: Cu mamografie la doi ani la pacientele cu vrste peste 50 de ani E: Cu identificarea mutaiei BRCA 1 i 2 Vezi raspuns 22. *TGE10058+ Poate fi semn ecografic evocator al malignitii unui chist ovarian: (pg. 588) A: ascita B: importana componentei lichide C: absena vegetaiilor D: vascularizarea periferic

E: indice de rezisten Doppler crescut Vezi raspuns 23. *TGE10059+ Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin: (pg. 599) A: durere cu iradiere epigastric B: vrsturi C: aprare abdomino-pelvin D: durere de tip lovitur de pumnal E: durere cu iradiere lombar Vezi raspuns 24. [TGE10064] Abcesul mamar: (pg. 602) A: Complic alptarea matern B: Nu este favorizat de fumat C: Reprezint proliferarea benign a esutului adipos nconjurat de capsul D: Este o tumor benign ce se dezvolt din canalele galactofore E: Renunarea la fumat nu influeneaz recidivele Vezi raspuns 25. *TGE10065+ Hemoragia intrachistic se caracterizeaz prin: (pg. 599) A: Hemoperitoneu B: Durere pelvin, de multe ori fara aprare C: Beta-HCG pozitiv D: Metroragie E: Durere sever de tip lovitur de pumnal. Vezi raspuns 26. [TGE10068] Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: (pg. 600) A: alfa- fetoproteina B: beta- HCG C: CA 125 D: CA 19.3 E: progesteronul Vezi raspuns 27. *TGE10069+ Privind cancerul ovarian urm*toarele afirmaii sunt adevrate: (pg. 599) A: nu prezint factori de risc B: vrsta medie de apariie este de 40-45 ani C: existena unei colecii pleurale D: tulburrile digestive sunt rare E: tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral Vezi raspuns 28. [TGE10070] Adenofibromul mamar_: (pg. 601) A: este forma comun de tumor malign

B: apare de obicei la vrste naintate C: diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic D: are limite imprecise, plurilobulat, nedureros E: excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz Vezi raspuns 29. [TGE10071] Screeningul pentru cancerul de sn: (pg. 603) A: este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual B: este indicat la femeile peste 70 de ani C: include examinare echografic D: include examinare clinic i mamografic E: este indicat anual la femeile peste 50 de ani Vezi raspuns 30. [TGE10073] Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: (pg. 603) A: ngroarea sau retracia tegumentelor B: prezena unei opaciti stelate, neregulate C: modificri de sensibilitate D: opacitate cu contur regulat E: modificri de temperatura la nivelul formaiunii tumorale Vezi raspuns d, a, a, a, b, c, c, c, d, b, 31. *TGE10076+ Semnele ecografice evocatoare ale malignitii nu includ: (pg. 588) A: ascita B: existena vegetaiilor C: vascularizarea periferic D: indice de rezisten Doppler sczut E: componenta solid Vezi raspuns 32. *TGE10079+ Hemoragia intrachistic ovarian se manifest clinic prin: (pg. 599) A: durere sever tip " lovitura de pumnal" B: tablou de hemoperitoneu C: aprare abdomino-pelvin obligatorie D: durere pelvin, de multe ori fr aprare E: oc hemoragic Vezi raspuns 33. *TGE10080+ Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmtorii, cu excepia; (pg. 602) A: pubertate precoce B: menopauza tardiv C: alptarea D: nuligestitate E: antecedente de radioterapie toracic Vezi raspuns

34. *TGE10097+ Puncia de aspiraie transvaginal a chistului ovarian este contraindicat n urmtoarele situaii, cu excepia () A: Tumor malign B: Chist dermoid C: Chist mucinos D: Chist funcional E: Tumor borderline Vezi raspuns 35. *TGE10098+ Natura organic a chistului ovarian NU este indicat de () A: Vegetaiile intrachistice B: Peretele gros C: Prezena n mai multe locuri D: Soliditate E: Diametru > 4cm Vezi raspuns 36. *TGE10099+ Diagnosticul unei formatiuni tumorale pelvine include, cu excepia () A: Tueu pelvin B: Examinare cu specul C: Cutarea adenopatiilor periferice D: Auscultaia pulmonar E: CT abdomino-pelvin Vezi raspuns 37. *TGE10102+ Torsiunea ovarelor se manifest prin () A: Beta-hCG pozitiv B: Soc hemoragic C: Hemoperitoneu D: Absena aprrii abdominale E: Durere sever (lovitura de pumnal) Vezi raspuns 38. *TGE10103+ Hemoragia intrachistic ovarian NU se manifest prin () A: Sindrom inflamator moderat B: Anemie C: Beta hCG negativ D: Hemoperitoneu E: Durere pelvin Vezi raspuns 39. *TGE10104+ NU caracterizeaz tumorile epiteliale ovariene () A: mucinoase B: nedifereniate

C: cu celule tranzitionale D: cu celule clare E: cu celule germinale Vezi raspuns 40. *TGE10109+ Cancerul mamar NU se trateaz cu () A: Chimioterapie adjuvant (prognostic nefavorabil) B: Suprimarea funciei ovariene cu GnRH la femeile de vrsta a treia C: Terapie hormonal dac RE+ D: Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2 E: Radioterapie mamar n cazul tratamentului conservator Vezi raspuns c, d, c, d, e, e, e, d,e, b, 41. [TGE10110] Extinderea cancerului mamar NU se investigheaz prin () A: CA 15-3 B: Scintigrafie pulmonar C: Bilan hepatic D: Radiografie toracic E: Ecografie mamar Vezi raspuns 42. *TGE10111+ Cancerul mamar este favorizat de, cu excepia () A: Pubertate precoce B: Fumatul C: Obezitatea D: Absena alaptrii E: Mutaia genelor BRCA1 i BRCA2 Vezi raspuns 43. [TGE10112] Adenofibromul mamar NU este caracterizat de () A: Evolueaz n timp B: Nu exist adenopatie asociat C: Mamelonul neafectat D: Pielea din jurul su este neafectat E: Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat Vezi raspuns 44. *TGE10115+ Prezena unei distrofii fibrochistice a snului crete riscul de apariie a cancerului de sn de: () A: 2.2 ori B: 2.4 ori C: 2.5 ori D: 2.6 ori E: 2.8 ori Vezi raspuns

45. [TGE10002] Semnele de depistare ale unui cancer ovarian sunt: (Pag 599-600) A: Varsta medie de descoperire este de 50 de ani B: Metroragie C: Dureri pelvine D: Anomalii citologice la frotiul de depistare E: Anomalii la histerosalpingografie Vezi raspuns 46. [TGE10003] Managementul terapeutic in cancerul ovarian cuprinde: (Pag 600) A: Confirmarea naturii maligne a unei tumori ovariene la examinarea extemporanee a piesei operatorii dupa anexectomie impune efectuarea unei laparotomii mediane daca abordarea initiala a fost de tip laparoscopic B: Obiectul interventiei chirurgicale pentru o tumora ovariana maligna complet rezecabila este reziduu microscopic nul la finalul interventiei C: In cazul unei tumori ovariene complet rexecabile, chimioterapia adjuvanta postoperatorie consta in 3 cure de carboplatin D: In cazul tumorii ovariene nerezacabile, abordarea terapeutica va incepe prin 6 cure de chimioterapie neoadjuvanta E: In cazul tumorii ovariene nerezecabile, reevaluarea dupa chimioterapia neoadjuvanta cuprinde un examen clinic, CT sau RMN si markeri tumorali (CA 125) Vezi raspuns 47. [TGE10004] Factorii de risc aparitia cancerului mamar sunt: (Pag 601-602) A: Mastodinia ciclica B: Distrofia fibrochistica a sanului C: Carcinomul ductal in situ D: Carcinomul lobular in situ E: Antecente de radioterapie toracica Vezi raspuns 48. [TGE10005] Caracteristicile clinice ale unei tumefieri mamare benigne sunt: (Pag 601, pag 603) A: Umflatura neregulata B: Tumefiere de consistenta ferma, dar nu dura C: Fixare la planurile profunde D: Fara retragere cutanata supraiacenta E: Tumefiere cu margini neregukate Vezi raspuns 49. [TGE10006] In leagtura cu tumorile mamare benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (Pag 601-602) A: In adenofibromul mamar, pot fi prezente adenopatii axilare homolarerale B: Papilomul intraductal este o formatiune tumorala care provoaca durere C: Scurgerile mamelonare sunt manifestari atat ale distrofiei fibrochistice, cat si ale papilomului intraductal

D: In papilomul intraducatal se recomanda extirparea chirurgicala a intregii zone glandulare unde este localizat papilomul E: Cu exceptia papilomului intraductal, in celelalte tumori mama benigne nu se va interveni chirurgical daca caracterul benign e sigur si formatiunea nu jeneaza si nu ingrijoreaza pacienta Vezi raspuns 50. [TGE10007] Despre tratamentul chisturilor ovariene benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Optiunile terapeutice pentru rezolvarea unui chist ovarian organic sunt: chistectomia laparoscopica, ovariectomia si aspiratia transvaginala sub ghidaj ecografic B: Indicatiile chistectomiei laparoscopice sunt: aspect oragnic al chistului, cresterea in volum a chistului si modificarile morfologice la nivelul chistului C: Aspiratia transvaginala a chistului se va aplica inclusiv in cazul chisturilor dermoide D: In prezenta semnelor de malignitate, se va aplica o anexectomie de prima intentie E: Dozajul CA 125 la o pacienta la menopauza cu chist presupus benign este recomandat pentru o mai buna conduita terapeutica Vezi raspuns e, b, a, e, bcd, ae, bde, bd, cde, abde 51. [TGE10008] Despre chisturile ovariene dermoide sunt false urmatoarele afitmatii: () A: Se mai numesc si teratoame mature B: Este cea mai frecventa tumora cu celule germinale C: Contine grasime, tesut conjunctiv, fanere, dinti, os D: Orice chist dermoid simptomatic se va trata printr-o ovariectomie laparoscopica E: Orice chist dermoid cu diametru cel putin egal cu 6cm prezinta risc de torsiune anexiala Vezi raspuns 52. [TGE10009] Indicatiile chistectomiei sunt: () A: Antecedente de hemoragie intrachistica B: Antecedente de ruptura hemoragica a unui chist ovarian cu hemoperitoneu minim si durere moderata C: In urgenta in caz de ruptura unui chist in peritoneu cu soc hemoragic D: In urgenta in caz de torsiune ovariana E: Chist dermoid asimptomatic Vezi raspuns 53. [TGE10010] Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de histoprognostic) A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie B: Procentul de CIS asociat C: Invazia ganglionului santinela D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei Vezi raspuns 54. [TGE10011] Indicatiile chimioterapiei adjuvante in cancerul mamar: ()

A: Invazia ganglionara B: Gradul inalt de histoprognostic C: Prezenta receptorilor estrogenici la nivelul tumorii D: Prezenta embolilor tumorali in vase si ganglioni E: Varsta inaintata a pacientei Vezi raspuns 55. [TGE10012] Despre investigatiile Complementare necesare in cancerul mamar sunt adevarate urmatoarele: () A: In cancerul mamar palpabil, mamografia este realizata dupa descoperirea unui nodul suspect la examenul clinic B: In cancerul mamar palpabil, rezultatul biopsiei ghidate ecografic arata de cele mai multe ori un carcinom lobular invaziv C: In cancerul mamar sublinic, radiografia va localiza focarul de microcalcificari inainte de extirparea chirurgicala a nodulului D: Scintigrafia pulmonara se va realiza in cazul cancerului mamar doar inncaz de invazie ganglionara E: Evaluarea functiei hepatice si ecografia hepatica fac parte din bilantul pre/post-operator in cancerul mamar Vezi raspuns 56. [TGE10013] Cu privire la tumorile mamare benigne sunt false urmatoarele afirmatii: () A: Adenofibromul mamar apare intre 15 si 35 de ani B: Lipomul este o proliferare benigna a tesutului adipos ce se intalneste la femeia de 45 de ani C: Biopsia sub ghidaj ecografic este indicata in cazul papilomului intraductal D: Cand se suspecteaza un papilom intraductal, se indica galatografia si citologia scurgerii mamare daca aceasta este suspecta E: Tratamentul adenofibromului mamar consta in administrarea de progestative topic sau oral timp de 20 de zilr pe luna Vezi raspuns 57. [TGE10015] Markerii tumorali(CA-125, CA 19-9, CEA) sunt: (pg. 588) A: Specifici B: Nespecifici C: Fara scop diagnostic D: Dozati sistematic la femeia tanara cu un chist presupus benign E: Singurul scop: preterapeutic, de exemplu, la cazurile de cancer ovarian(CA 125) Vezi raspuns 58. [TGE10017] Chistectomia prin laparoscopie se recomanda in cazul: (pg 589) A: Chisturilor cu aspect organic evidentiat ecografic B: Cresterii in volum a chistului C: Modificarii morfologice a chistului D: Chisturilor ovariene presupus functionale E: Chisturilo ovariene asimptomatice la varsta fertila Vezi raspuns

59. [TGE10019] Urmatoarele afirmatii cu privire la piosalpinx sunt adevarate: (pg 589) A: Este un abces tubar sau tubo-ovarian B: Reprezinta tesut endometrial in cadrul miometrului C: Sindromul biologic inflamator nu este prezent D: Se va cauta o imunosupresie E: Se caracteizeaza printr-o colectie dureroasa latero-uterina vizibila ecografic Vezi raspuns 60. [TGE10020] Care afirmatii sunt adevarate: (pg 598-599) A: Cea mai frecventa tumora cu celule germinale este teratomul matur B: Chisturile ovariene functionale dispar spontan in 1-3 luni C: Pentru orice chist organic se va aplica de prima intentie anexectomie D: Toate chisturile dermoide simptomatice trebuie operate(chistectomie laparoscopica) E: Chisturile organice vor fi operate (chistectomie laparoscopica sau ovariectomie) in functie de volumul chistului si varsta femeii Vezi raspuns cd, abcd, abde, abd, acde, ce, bce, abc, ade, abde 61. *TGE10024+ Despre adenomioz sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 589) A: Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie i continu, uneori, i dup ncheierea acesteia B: Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz C: Este o patologie rar D: Poate fi asociat cu fibromul uterin E: Reprezinta infiltrarea zonei jonciunii cu esut endometrial n cadrul miometrului Vezi raspuns 62. [TGE10025] Lipomul: (pg. 602) A: Este o proliferare malign a esutului adipos nconjurat de o capsul B: Vrsta medie de apariie este de 45 ani C: Mas moale,mobil, nedureroas D: Impune tratament chirurgical E: Mamografie: zona hiperclar, nconjurat de o capsul fin i opac Vezi raspuns 63. [TGE10026] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii unui chist organic ovarian sunt : (pg. 588) A: ascita B: componenta solid important C: existenta vegetaiilor D: vascularizaia central i un indice de rezisten Doppler sczut E: vascularizaia periferic i un indice de rezistent Doppler crescut Vezi raspuns 64. *TGE10027+ Markeri tumorali cuprini n bilanul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt: (pg. 600)

A: HER 2 B: CA 125 C: ACE D: CA 19-9 E: CA 15-3 Vezi raspuns 65. *TGE10031+ Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint complicaii ale chisturilor ovariene? (pg. 599) A: Necrobioz B: Hemoragia intrachistic C: Ruptura hemoragic a chistului D: Torsiunea E: Sepsis Vezi raspuns 66. [TGE10033] Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: (pg. 602) A: Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare B: Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare C: Multigestitate D: Pubertate tardiv E: Prima sarcin precoce Vezi raspuns 67. [TGE10034] Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: (pg. 602) A: condiiile socioeconomice favorabile B: pubertatea precoce, nuligestitate C: mutaia genelor BRCA1 i BRCA2 D: antecedente personale de cancer mamar E: prima sarcina precoce Vezi raspuns 68. *TGE10035+ Mastoza sau distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601) A: conduita terapeutic const n administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lun B: mrimea chisturilor este variabil n funcie de momentul ciclului C: este o tumor mamar malign D: crete riscul cancerului de sn E: tratamentul este eminamente chirurgical Vezi raspuns 69. *TGE10036+ Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne: (pg. 588) A: componenta lichid B: una sau mai multe vegetaii intrachistice

C: perete gros D: diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic E: ascita Vezi raspuns 70. [TGE10038] Distrofia fibro-chistic a snului se caracterizeaz prin: (pg. 601) A: prezena unui nodul sau mai muli, chiar placard B: nu crete riscul cancerului de sn C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului D: mastodinie cronic cu agravare premenstrual E: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale Vezi raspuns ade, bce, abcd, bcd, bcd, ab, abcd, abd, bc, ade 71. [TGE10039] Chisturile dermoide: (pg. 598) A: conin fanere, grsime, fragmente os B: sunt tumori benigne de ovar C: sunt tumori maligne de ovar D: se impune rezecie(chistectomie) n momentul diagnosticului indiferent de dimensiune i simptomatologie E: diagnosticul este confirmat de CT/RMN Vezi raspuns 72. *TGE10044+ Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de urmtoarele semne: (pg. 588) A: una sau mai multe vegetaii intrachistice B: spaniomenoree C: componenta solid D: caracter multilocular E: hiperandrogenism Vezi raspuns 73. [TGE10045] Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un chist ovarian organic sunt: (pg. 588) A: ascita B: importana componentei solide C: existena vegetaiilor D: indice de rezisten Doppler scazut E: conul de umbr posterior Vezi raspuns 74. [TGE10048] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are urmtorul tablou: (pg. 599) A: hemoperitoneu cu dureri pelvine severe B: aprare muscular abdominal C: dismenoree D: oc hemoragic dac sngerarea este sever

E: bradicardie Vezi raspuns 75. *TGE10049+ Afirmaiile adevrate cu privire la adenofibromul mamar sunt: (pg. 601) A: apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani B: este o tumor benign C: este o tumora malign D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm E: exist adenopatie asociat Vezi raspuns 76. *TGE10052+ Natura organic a unui chist ovarian este evocat de: (pg. 588) A: Prezena unui perete subire B: Prezena de vegetaii C: Prezena de septuri fine la examinarea ecografic, evocatoare pentru hemoragie intrachistic D: Dimensiuni mai mici de 6 cm E: Caracterul multilocular Vezi raspuns 77. [TGE10053] Cancerul ovarian este: (pg. 599) A: O boal ce apare cel mai frecvent la femei n plin via reproductiv B: O boal frecvent diagnosticata n stadiile precoce, dac pacienta se prezint la medicul specialist anual, i i se practic examenul Babes Papanicolaou C: O boal depistat tardiv frecvent, la apariia complicaiilor (exemplu ascita) D: O boala ce apare frecvent n climax E: O boala ce poate da colecii pleurale Vezi raspuns 78. *TGE10056+ ntre factorii de risc pentru cancerul mamar intr: (pg. 602) A: Multiparitatea, cu pauze scurte ntre alptari multiple B: antecedente personale de patologie benign a snului, cu atipii C: Pubertatea tardiv D: Prima sarcina tardiv E: Menopauza precoce Vezi raspuns 79. *TGE10057+ Principiul ganglionului santinel axilar: (pg. 603) A: Chiar dac ganglionul santinel nu este invadat, este frecvent invadarea celorlali, de aceea se indic evidarea ganglionar complet chirurgical n toate cazurile B: Tehnica a fost validat doar pentru tumori mai mari de 3 cm C: Localizarea ganglioniilor santinel se face palpator, intraoperator D: Se practic examenul HP extemporaneu din ganglionii santinel E: n caz de ganglion santinel metastatic se practic limfadenectomie axilar Vezi raspuns

80. *TGE10060+ Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezena unuia din urmtoarele semne: (pg. 588) A: una sau mai multe vegetaii intrachistice B: diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm C: caracter multilocular D: perete gros E: perete subire Vezi raspuns abe, acd, abcd, abd, abd, be, cde, bd, de, acd 81. *TGE10061+ Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: (pg. 601) A: crete riscul cancerului de sn B: dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz C: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale D: tratamentul este eminamente chirurgical E: tratamentul const n administrarea de progestative Vezi raspuns 82. *TGE10062+ Piosalpinxul se caracterizeaz prin: (pg. 589) A: Dureri, febr sau subfebrilitate B: Sindrom biologic inflamator C: Dismenoree D: Ascit E: Metroragie Vezi raspuns 83. [TGE10063] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: (pg. 602) A: prima sarcin tardiv B: Obezitatea C: Alcoolismul D: Prezena alptarii E: Tabagismul Vezi raspuns 84. *TGE10066+ Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde: (pg. 598) A: tumori epiteliale B: tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale C: tumori cu celule germinale D: tumori de rete ovarii E: tumori borderline de ovar Vezi raspuns 85. *TGE10067+ Complicaiile chisturilor ovariene includ: (pg. 599) A: involuia n menopauz B: torsiunea ovarului C: ruptura hemoragic

D: degenerescena malign E: hemoragia intrachistic Vezi raspuns 86. *TGE10072+ n distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601) A: se asociaz leziuni de diferite tipuri B: unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri mamelonare C: acuzele sunt exacerbate n perioada premenstrual D: adenopatii homolaterale suspecte E: ader la piele i la planurile subiacente Vezi raspuns 87. *TGE10074+ Natura organic a unui chist ovarian este evocat de_: (pg. 588) A: diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm B: componenta lichidian C: caracter multilocular D: perete subire, nevizualizabil E: prezena vegetaiilor intrachistice Vezi raspuns 88. [TGE10075] Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: (pg. 589) A: RMN abdomino-pelvin B: CA 125 C: CT toracoabdominopelvin D: histerosalpingografie E: aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic Vezi raspuns 89. *TGE10077+ Indicaia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomand n caz de: (pg. 589) A: chist cu aspect organic evideniat prin ecografie B: cretere de volum a chistului C: prezena ascitei n cantitate mare D: prezena unui chist folicular sau de corp luteal E: n caz de modificri morfologice ale chistului Vezi raspuns 90. *TGE10078+ Semnele ecografice evocatoare pentru tumora malign ovarian sunt; (pg. 588) A: ascita B: vegetaii intrachistice C: componenta solid D: diametrul chistului sub 2,5 cm E: coninut intrachistic clar, anecogen Vezi raspuns abce, ab, ab, abcd, bce, abc, ace, abc, abe, abc

91. *TGE10081+ Conduita terapeutic n cancerul mamar subclinic const n: (pg. 604) A: tumorectomie B: radioterapie extern a snului restant C: chimioterapie D: fr hormonoterapie E: limfadenectomie axilar Vezi raspuns 92. [TGE10082] Din punct de vedere histologic tumorile ovariene sunt reprezentate de (p.598) () A: tumori epiteliale B: tumori cu celule germinale C: tumori de rete ovari D: tumor a stromei gonadale E: chisturi ovariene funcionale Vezi raspuns 93. *TGE10083+ Chistul dermoid se caracterizeaz prin (p. 598): () A: tumora benigna ovariana B: contine grasime, fanere, dinti C: se complica cu torsiune anexiala D: chistectomie laparoscopica pentru cel asimptomatic E: chistectomie laparoscopica pentru cel simptomatic Vezi raspuns 94. [TGE10084] Complicatiile chistului ovarian sunt reprezentate de (p. 599) () A: hemoragie intrachistica B: piosalpinge C: hematosalpinge D: torsiune ovariana E: ruptura hemoragica Vezi raspuns 95. [TGE10085] Hemoragie intrachistica se caracterizeaza prin (p. 599): () A: durere pelvina B: subfebrilitate C: hemoperitoneu D: sd. inflamator E: uneori anemie usoara Vezi raspuns 96. [TGE10086] Ruptura hemoragica a unui chist ovarian se caracterizeaza prin: () A: durere pelvina B: hemoperitoneu C: iradiere lombara D: febra

E: varsaturi Vezi raspuns 97. [TGE10087] Tumorile benigne mamare se caracterizeaza prin (p. 601) () A: mobila B: consistenta ferma C: bine delimitata D: retractie cutanata supraiacenta E: adenopatie asociata Vezi raspuns 98. [TGE10088] Sunt informatii adevarate despre adenofibromul mamar () A: 15-35 ani B: uneori dur C: nodul izolat si superficial D: durere E: uneori plurilobular Vezi raspuns 99. [TGE10089] Mastoza se caracterizeaza prin: () A: asocierea leziunilor de diferite tipuri: fibroza, chisturi, adenomioza B: mastodinie ciclica C: agravarea simptomelor premenstrual D: simptomele se atenueaza postmenstrual E: tratament cu progestative 20 zile/luna Vezi raspuns 100. [TGE10090] Natura organica a unui chist va fi evocata de prezenta unuia din semnele urmatoare: (pag.588) A: una sau mai multe vegetatii intrachistice B: ascita C: componenta si solida D: caracter multilocular E: perete gros Vezi raspuns abd, abcd, abce, ade, abde, ab, abc, abce, bcde, acde 101. [TGE10091] Agumente clinice in favoarea unei tumori benigne de san: (pag.601) A: tumefiere rotunjita B: consistenta ferma C: opacitate stelata,neregulata la mamografie D: bine delimitata E: fixare la planul profund Vezi raspuns 102. *TGE10092+ Tumora anexiale suspect se abordeaz prin ()

A: RMN pelvin B: CT toracoabdominopelvin C: CA 125 D: CA 15-3 E: Ecografie abdominal Vezi raspuns 103. *TGE10093+ Chisturile ovariene organice se opereaz dac () A: Sunt simptomatice B: Au loc modificri morfologice C: Se observ o cretere n volum D: Sunt funcionale E: Au aspect organic la ecografie Vezi raspuns 104. *TGE10094+ Chistul ovarian organic este evideniat prin () A: Caracter multilocular B: Perete gros C: Component solid D: Vegetaii intrachistice E: Ascit Vezi raspuns 105. *TGE10095+ Natura maselor tumorale pelvine se poate identific prin () A: Fosfataz acid B: CA 19-9 C: CA 125 D: CA 15-3 E: CEA Vezi raspuns 106. *TGE10096+ Referitor la ecografia pelvin urmtoarele sunt adevrate () A: Are specificitate mare B: Are sensibilitate mare C: Are puine efecte secundare D: Provoac iradiere redus E: Este prima investigaie n cazul maselor pelvine Vezi raspuns 107. *TGE10100+ Ruptura hemoragic a unui chist ovarian se manifest prin () A: Sindrom inflamator moderat B: Uneori oc hemoragic C: Aparare abdominal D: Dureri pelvine moderate E: Hemoperitoneu

Vezi raspuns 108. [TGE10101] Teratoamelor mature se descriu prin () A: Pot conine grsime B: Sunt tumori maligne ovariene C: La radiografia simpl apar ca formaiuni opace D: Pot disprea spontan dup un timp E: Necesitatea operrii, dac sunt simptomatice Vezi raspuns 109. [TGE10105] Cancerului mamar palpabil este caracterizat de () A: Atracie cutanat B: Bine delimitat C: Mobil D: Neregulat E: Dur Vezi raspuns 110. [TGE10106] Cancerul mamar este favorizat de () A: Nuligestitate B: Menopauz tardiv C: Multiparitate D: Obezitate E: Fumat Vezi raspuns abd, abc, bce, abcd, bce, bce, bce, ace, ade, abd 111. [TGE10107] Papilomul intraductal este caracterizat de () A: Trebuie efectuat citologia scurgerii B: Se va face excizie doar dac incomodeaz C: Se trateaz prin piramidectomie D: Determina galactoragie E: Dezvoltare n esut adipos Vezi raspuns 112. *TGE10108+ Despre mastoz sunt adevrate urmtoarele () A: Simptome atenuate dup menstruaie B: Caracterul benign se relev prin mamografie C: Se excizeaz chirurgical doar dac incomodeaz D: Agravare premenstrual pentru formele cronice E: Exist un singur nodul Vezi raspuns 113. [TGE10113] Sunt tumori epiteliale ovariene: () A: Tumori cu celule clare B: Tumori mucinoase

C: Chistul dermoid D: Tumorile stromei gonadale E: Tumori cu celule tranziionale Vezi raspuns 114. [TGE10114] Sunt markeri tumorali ai cancerului ovarian: () A: CA 19-9 B: Alfafetoproteina C: ACE D: CA 125 E: CA 15-3 Vezi raspuns acd, abd, abe, acd

Poliartrita reumatoid
1. *PRM10002+ Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid (pg. 629) A: respecta articulaiile metacarpofalangiene i interfalangiene proximale B: implica preferenial articulaiile interfalangiene distale C: asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare D: este o poliartrit acut cu durat sub ase sptmni E: se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular Vezi raspuns 2. *PRM10003+ Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu poliartrita reumatoid (pg. 629) A: necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz B: nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evoluie C: este obligatorie expunerea radiografic a articulaiilor tibio-tarsiene D: absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul E: expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spaiu articular i eroziuni Vezi raspuns 3. *PRM10004+ Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid (pg. 630) A: pericardita B: amiloidoza AA C: glomerulonefrita proliferativa difuz D: multinevrita E: episclerita Vezi raspuns 4. *PRM10005+ Reaciile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631) A: citopenia

B: stomatita C: hirsutismul D: infeciile E: citoliza hepatic Vezi raspuns 5. [PRM10006] Tratamentul de fond convenional n poliartrit reumatoid utilizeaz (pg. 631) A: etanercept B: leflunomid C: Methotrexat D: infliximab E: abatacept Vezi raspuns 6. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite ) sunt urmatoarele cu exceptia: (628) A: boala Waldenstrom B: leismanioza C: sarcoidoza D: lupus sistemic E: hepatita cu virus B Vezi raspuns 7. *PRM10018+ Sinoviorteza artroscopica este folosit n cazul: (pg630) A: luxatia genunchiului B: poliartrita reumatoida C: spondilita anchilozanta D: fractura cervicala reala Garden 1 E: fracturii la copil Vezi raspuns 8. [PRM10031] Principalele cauze ale mortalitatii in PR sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: infectia B: AVC C: infarct miocardic D: cancer E: insuficienta renala Vezi raspuns 9. *PRM10051+ Ultima linie de tratament n poliartrita reumatoid NU include () A: Abatacept B: Rituximab C: Tocilizumab D: Kineret E: Adalimumab

Vezi raspuns 10. [PRM10052] bioterapia in PR nu include: () A: Sulfasalazin B: Kineret C: Infliximab D: Adalimumab E: Etanercept Vezi raspuns e, e, c, ,c , c, e, b, e, d, a , 11. *PRM10053+ Poliartrita reumatoid se trateaz simptomatic cu urmtoarele, exceptnd: (pg. 630) A: Analgezice clasele I-III B: Metotrexat C: AINS D: Corticoizi i.v. E: Corticosteroizi oral Vezi raspuns 12. *PRM10054+ Poliartrita reumatoid NU provoac moartea prin () A: Cancer B: Infarct miocardic C: AVC D: Amiloidoz AA E: Infecie Vezi raspuns 13. [PRM10055] Factorul reumatoid NU este pozitivat de () A: Amiloidoz B: Sindrom Sjogren C: Lepr D: Leismanioz E: Sarcoidoz Vezi raspuns 14. [PRM10058] Urmatoarele examinari complementare sunt biologice cu exceptia (pg 629) A: hemograma B: factor reumatoid C: radiografie toracica fata si profil D: examen citobacteriologic de urina E: examinarea sistematica a lichidului sinovial Vezi raspuns 15. [PRM10061] BIOTERAPIA in poliartrita reumatoida include: () A: PREDNISON B: LEFLUNOMIDA

C: SULFASALAZINA D: MATROTREXAT E: ADALIMUMAB Vezi raspuns 16. [PRM10062] Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Accident vascular cerebral (AVC) B: Infarct miocardic C: Infectia D: Cancerul E: Luxatia atlantoaxoidiana Vezi raspuns 17. *PRM10007+ Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune (pg. 629) A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C: determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid D: radiografia de mini i ecografia articular E: testarea funciei hepatice i a creatininei Vezi raspuns 18. *PRM10009+ Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune (pg. 630, 631) A: utilizarea de prima intenie a terapiei anti-TNF n formele uoare i moderate de boal B: iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid C: administrarea de rituximab de prima intenie n formele severe de boal D: evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin Vezi raspuns 19. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include (pg. 631) A: evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C: evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni D: scorul de activitate a bolii DAS28 E: identificarea comorbiditii cardiovasculare Vezi raspuns 20. *PRM10011+ Factori de prognostic ai severitaii n poliartrita reumatoid sunt (pg. 629, 630) A: vasculita reumatoid B: prezena eroziunilor la diagnostic C: teren genetic HLA-B27 D: persistena sinovitei la 3 luni de tratament

E: debut acut monoarticular Vezi raspuns b, d, a, c, e, e, acde, bde, ade, bd 21. [PRM10013] In cadrul terapiei biologice din PR, sunt anti-TNF: (631) A: Influximab B: Rituximab C: Abatacept D: Etanercept E: Adalimumab Vezi raspuns 22. [PRM10014] Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630) A: infectia B: distrugere osteocondrala C: AVC D: sinovita atlantoaxoidiana E: cancer Vezi raspuns 23. [PRM10015] Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631) A: diaree B: insomnii C: dispepsie D: alopecie E: citopenii Vezi raspuns 24. [PRM10016] Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine diagnosticele diferentiale, urmatoarele: (pag 629) A: parvovirusul B19 B: seologia lyme C: ac anti-Sm D: antigenemia p24 E: enzime hepatice Vezi raspuns 25. [PRM10017] Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629) A: infiltratii locale de corticosteroizi B: ains ca tratament de fond C: corticosteroizi ca tratament de fond D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt E: leflunomida ca tratament de fond conventional Vezi raspuns 26. [PRM10019] Monitorizarea clinica poliatritei reumatoide include: ()

A: trezire nocturna B: rigiditate matinala C: DAS 28 D: durerile articulare nu au valoare E: numarul de sinovite nu are importanta Vezi raspuns 27. [PRM10020] Monitorizarea biologica a PR se face prin: () A: VSH B: proteina C-reactiva C: anticorpi anti-CCP D: hemoleucograma E: factor reumatoid Vezi raspuns 28. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: () A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata B: picioare fata si 3/4 C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an D: doar maini E: doar picioare Vezi raspuns 29. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: () A: kinetoterapie B: terapie ocupationala C: ortezele sunt contraindicate D: repaus absolut in caz de puseu dureros E: repausul este interzis in puseu Vezi raspuns 30. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: () A: sinovectomia artroscopica B: sinovectomia deschisa este contraindicata C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela D: inlocuire articulara E: artrodeza Vezi raspuns ade, ace, cde, abd, ae, abc, ab, abc, ab, acde 31. [PRM10024] Strategia terapeutica a PR este urmatoarea: () A: se incepe cu tratament de fond conventional: metotrexat sau leflunomida B: daca tratamentul de font conventional este ineficient dupa 6 luni se adauga bioterapie C: daca tratamentul de fond conventional este ineficient: metotrexat + Salazopyrine +Plaquenil D: in caz de PR severa si agresiva de la inceput: bioterapie de prima intentie E: modificarile tratamentului tin seama de activitatea bolii, progresia radiologica si doza de

corticoizi Vezi raspuns 32. [PRM10025] Urmatoarele medicamente fac parte din bioterapia folosita in tratamentul PR: () A: anti-TNF: etanercept, adalimumab, infliximab B: anti-CD20: rituximab C: anti-limfocit T: Kineret D: anti-interleukina-6: tocilizumab E: anti-interleukina-1: abatacept Vezi raspuns 33. [PRM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul de fond al PR: () A: de referinta este metotrexatul B: de referinta este leflunomida C: de referinta este sulfasalazina D: vitamina B9, acid folic E: metotrexatul da reactii adverse: dispepsie, stomatita, hirsutism, poliglobulie Vezi raspuns 34. [PRM10027] Obiectivul tratamentului de fond in PR este: () A: reducerea activitatii clinice a PR B: prevenirea aparitiei de leziuni radiologice C: prevenirea aparitiei handicapului functional D: remisia bolii E: dureri tolerabile Vezi raspuns 35. [PRM10028] Tratamentul simptomatic in PR include: () A: corticosteroizi oral B: corticosteroizi intravenos bolus C: AINS D: Analgezice E: infiltratii de corticosteroizi, ca tratament general Vezi raspuns 36. [PRM10029] Urmatoarele afirmatii despre corticoterapia in PR sunt adevarate: () A: calea orala este neindicata B: bolus intravenos in caz de pusee foarte grave C: doza minima eficace D: pana la 0.1 mg/kg/zi de prednison E: masuri adjuvante: calciu, vitamina D, bifosfonati, potasiu, sodiu, dieta hiperglucidica Vezi raspuns 37. [PRM10030] Personalul medical implicat in ingrijirea multidisciplinara a PR cuprinde: () A: reumatolog

B: fizioterapeut C: medic generalist D: asistente medicale E: psihiatru Vezi raspuns 38. [PRM10032] Urmatoarele sunt complicatii ale PR, cu exceptia: () A: articulare: distrugere osteocondrala B: sistemice: Sindrom Sjogren primitiv C: rahidiene: sinovita atlantoaxoidiana (C2-C3) D: Sindromul Widal E: neoplazice: limfom T Vezi raspuns 39. [PRM10033] Sindromul Felty include: () A: splenomegalie B: asplenie C: leuconeutropenie dar fara risc infectios D: leuconeutropenie E: hepatomegalie Vezi raspuns 40. [PRM10034] Sindromul Caplan este format din: () A: spondilita anchilozanta B: PR C: silicoza D: azbestoza E: sarcoidoza Vezi raspuns acde, abd, ad, abcd, abcd, bcd, abcd, bcde, ad, bc 41. [PRM10035] Nevralgia Arnold, afirmatii adevarate: () A: cauza este luxatia atlantoaxoidiana B: cauzata de sinovita atlantoaxoidiana, care determina luxatia atlantoaxoidiana C: apare in cadrul PR D: este data de fractura atlantisului E: data de fractura axisului Vezi raspuns 42. [PRM10036] Afirmatiile adevarate despre complicatiile infectioase ale PR sunt: () A: nu sunt legate de PR in sine B: sunt legate de tratamentul cu corticosteroizi C: cel mai adesea: bronhopulmonare, cutanate, ale articulatiilor D: sub abatacept apare tuberculoza E: pneumocistoza apare sub metotrexat Vezi raspuns

43. [PRM10037] Factorii de prognostic ai severitatii PR sunt: () A: debut acut poliarticular B: afectare extraarticulara C: teren genetic: HLA-DR 0401, 0402, 0405 D: statut economic defavorizat E: persistenta sinovitei la 3 luni sub tratament Vezi raspuns 44. [PRM10038] Caracterizeaza radiografia in PR, cu exceptia: () A: cautarea eroziunilor sau largirilor de spatiu tipice in PR B: semne de condrocalcinoza tipica in PR C: daunele apar in principal in primele 2 luni de evolutie D: mana si picioarele vor fi supuse radiografiei in functie de durere E: in absenta leziunilor radiologice si in cazul in care anti-CCP sunt absenti se face ecografie si RMN Vezi raspuns 45. [PRM10039] Examinarile complementare biologice in PR sunt urmatoarele: () A: ANCA, parvovirus 19, VHB, VHC, HIV, EBV, EBV PCR, test MNI, antigenemia p24, hemocultura sistematic, prelevare uretrala pentru sifilis, serologie Lyme, acid uric urinar B: ECBU, proteinurie/24h, creatinina, testele functiei hepatice C: anti-SSA, anti-SSB, anti-ADN D: examinarea sistematica a lichidului sinovial, dac exista efuziune articulara accesibila E: anticorpii anti-CCP foarte specifici si sensibili pentru PR, factor reumatoid Vezi raspuns 46. [PRM10040] Din punct de vedere clinic, PR este reprezentata de: () A: este o poliartrita cronica (mai mult de 6 luni) B: de obicei goala (70%) C: predomina la femei, varsta de debut 50 de ani D: nu debuteaza niciodata la varstnic E: afecteaza preferential mainile (interfalangiene distale) Vezi raspuns 47. [PRM10041] In legatura cu afectarea articulara a articulatiilor in PR se poate spune: () A: preferential mainile B: interfalangiene proximale si metacarpofalangiene C: articulatiile mari nu sunt niciodata afectate D: respectarea interfalangienelor distale E: afectarea interfalangienelor distale Vezi raspuns 48. [PRM10042] Diagnosticul diferential al PR se face cu: () A: vasculita B: bolile tesutului conjunctiv

C: guta, condrocalcinoza D: VHB, VHC, HIV, EBV, parvovirsus 19, endocardita, pericardita, miocardita E: artrita reactiva (singura cu adevarat septica) Vezi raspuns 49. [PRM10043] Factorul reumatoid apare in urmatoare afectiuni: () A: sindrom Sjogren, lupus sistemic ,reumatism psoriazic, spondilartropatii B: infectii cronice: leismanioza, tuberculoza, sclerodermia C: hepatita B D: leucemie limfatica cronica E: silicoza, azbestoza, ciroza, sarcoidoza Vezi raspuns 50. [PRM10044] Urmatoarele afirmatii despre PR sunt adevarate: (pg. 628) A: este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent B: de obicei fara simptome extraarticulare C: nu exista PR fara artrita D: lichidul inflamator este cu cristale si chiar septic E: este un reumatism inflamator nedistructiv Vezi raspuns abc, bce, abde, abcd, bcde, bc, abd, abc, ade, abc 51. *PRM10045+ Monitorizarea poliartritei reumatoide se realizeaz prin () A: CRP B: VSH C: Ac Anti-SSA D: Ac Anti-CCP E: Factorul reumatoid Vezi raspuns 52. [PRM10046] Tratamentul de fond in PR cuprinde(630-631): () A: Adalimumab B: Etanercept C: Leflunomid D: Sulfasalazin E: Metotrexat Vezi raspuns 53. *PRM10047+ Poliartrita reumatoid se trateaz local cu () A: Exerciii fizice B: Bifosfonai C: Sinoviortez izotopic D: Corticosteroizi E: AINS Vezi raspuns

54. *PRM10048+ Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele complicaii () A: Sindromul Felty B: Sindromul Caplan C: Sindromul Mirizzi D: Fibroz pulmonar E: Vasculit reumatoid Vezi raspuns 55. *PRM10049+ Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele modificri radiologice () A: Eroziuni B: Entezite C: Condrocalcinoz D: Hipertransparen osoas E: ngustri de spaiu Vezi raspuns 56. *PRM10050+ Poliartrita reumatoid afecteaz de regul () A: Articulaia umrului B: Articulaia cotului C: Interfalangiene distale D: Metacarpofalangiene E: Interfalangienele proximale Vezi raspuns 57. [PRM10056] Diagnosticul de PR se bazeaza pe () A: examenul clinic B: factor reumatoid C: Ac anti CCP D: Ac anti ADN nativi E: radiografii Vezi raspuns 58. [PRM10057] Din punct de vedere clinic PR (pag 629) A: PR este o poliartrita cronica, persistenta, de obicei goala B: predominanta la barbati, varsta de debut 50 de ani C: afectarea preferentiala a mainilor si picioarelor D: nu sunt posibile si alte forme de debut E: afectarea articulatiilor mari cu respectarea interfalangienelor distale Vezi raspuns 59. [PRM10059] Urmatoarele examinari complementare sunt necesare pt eliminarea diagnosticelor diferentiale (pg 629) A: creatinina B: fosfataza alcalina C: ANCA

D: antigenemia p24 E: hemocultura in caz de febra Vezi raspuns 60. [PRM10060] Cauzele principale ale mortalitatii in PR sunt (pg 630) A: infectia B: sinovita atlantoaxoidiana C: vasculita reumatoida D: cancerul E: evenimente cardio vasculare(AVC, infarct miocardic) Vezi raspuns ab, cde, cd, abde, ae, de, abce, ace, cde, ade

Spondilita anchilozant
1. [SPD10002] Urmatorul antigen este prezent in spondilita anchilopoetica: () A: HLA B17 B: HLA B27 C: HLA DR18 D: HLA DR4 E: HLA DQ8 Vezi raspuns 2. [SPD10003] Semnul Romanus semnifica: () A: aspect radiologic de "vertebre patrate" B: preventa uveitei anterioare C: prezenta osteofitelor calcaneene D: durere la mobilizarea coloanei vetrebrale cervicale E: distructii articulare periferice Vezi raspuns 3. *SPD10004+ Care dintre urmtoarele afirmaii despre spondiloartropatii nu este adevarat: (pg. 634) A: asociaz afectare de tip inflamator axial, periferic i entezal B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27 C: reunesc spondilita anchilozant, artrita psoriazic, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO; D: pot avea manifestri extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate E: au frecvena similar poliartritei reumatoide Vezi raspuns 4. *SPD10005+ Alegei afirmaia adevarat privind testul Schober n spondilita anchilozant (pg. 634) A: este manevra de provocare a durerii n articulaiile sacroiliace B: evalueaz afectarea inflamatorie a articulatiei oldului C: este util n aprecierea redorii coloanei lombare

D: reprezint metoda de elecie pentru aprecierea expansiunii toracice E: este indispensabil n aprecierea afectrii articulare periferice Vezi raspuns 5. [SPD10006] Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante (pg. 635) A: semnul Romanus B: sindesmofitele C: aspectul de vertebre patrate D: osteofitele E: sacroiliita Vezi raspuns 6. [SPD10008] Tratamentul cu metotrexat n spondilita anchilozant este util n controlul (pg. 635) A: artritei periferice B: afectrilor entezelor C: progresiei axiale a bolii D: uveitei E: afectrii coxofemurale Vezi raspuns 7. [SPD10014] In spondilita anchilozanta tratamentul cheie este reprezentat de (pag.635) : () A: metotrexat B: AINS C: anti-TNF- alfa D: tratmentul nemedicamentos E: chirurgical Vezi raspuns 8. *SPD10035+ Spondilita anchilozant se trateaz n prim faz cu () A: Infliximab B: Adalimumab C: Leflunomida D: Sulfasalazina E: Etanercept Vezi raspuns 9. *SPD10036+ n spondilita anchilozant NU se recomand urmtoarea examinare radiologic () A: Radiografii ale bazinului B: Profil picioare C: Profil mini D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice Vezi raspuns

10. *SPD10037+ Afectarea cervical n spondilita anchilozant NU este relavat prin () A: Distana acromion-ureche B: Distana menton-stern C: Distana C7-perete D: Distana occiput-perete E: Indicele Schober Vezi raspuns b, a, b, ,c ,d , a, b, d, b, e, 11. *SPD10038+ Diagnosticul de certitudine n spondilita anchilozant se pune pe baza () A: Existena unei bolii inflamatorii intestinale B: Existena uveitei C: Prezena psoriazisului D: Prezenei afectrii radologice sacroiliac E: Ag HLA-B27 pozitiv Vezi raspuns 12. [SPD10040] Din grupul spondilartropatiilor fac parte urmatoarele boli, cu EXCEPTIA : () A: entezita B: spondilita anchilozanta C: spondilartritele asociate bolilor inflamatorii intestinale D: artrita reactiva E: artrita psoriazica Vezi raspuns 13. *SPD10007+ Care dintre urmtoarele manifestri extraarticulare nu este caracteristic spondilitei anchilozante (pg. 634-635) A: amiloidoza AA B: nefropatia IgA C: boala de reflux gastroesofagian D: insuficiena aortic E: uveita anterioar Vezi raspuns 14. *SPD10009+ Alegei afirmaiile adevrate privind afectarea entezelor n spondiloartropatii (pg. 634-635) A: se exprim frecvent prin talalgii B: const n inflamaia zonei de inserie pe os a tendoanelor i ligamentelor C: rspunde la administrarea de sulfasalazin D: se trateaz cu AINS E: const n dureri trohanteriene, sternale Vezi raspuns 15. [SPD10010] Tratamentul anti-TNF-alfa n spondilita anchilozant este (pg. 635) A: indicat n cazurile cu afectare vertebral dupa eec succesiv la trei AINS B: indicat n afectarea coxofemural

C: prescris dup excluderea istoricului de tuberculoz primar D: singura opiune terapeutic a uveitelor E: util n cazurile cu afectare a entezelor care nu rspund la administrarea corect a AINS Vezi raspuns 16. *SPD10011+ Examenul RMN n spondilita anchilozant evideniaz (pg. 635) A: efuziunea articular de old B: afectarea sacroiliac i vertebral n cazurile cu radiografii normale C: hiposemnal T1 dup administrarea de gadolinium i hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D: aspectul de spondilodiscit infecioas E: sinovita articulaiilor periferice n cazurile cu aspect ecografic normal Vezi raspuns 17. *SPD10012+ Evaluarea complementar n spondiloartropatii const n (pg. 635) A: determinarea prezenei HLA-B27 B: testarea VSH, CPR, factor reumatoid C: ecografia articular D: radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor E: determinri ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei Vezi raspuns 18. [SPD10015] Despre spondilita anchilozanta sunt adevarate rmatoarele afirmatii (pag 634-635): () A: decubitul ventral este esential B: se asociaza frecvent cu nefropatia IgA C: are risc scazut de amiloidaza AA spondiloartropatia cu sindrom inflamator netratat D: osteoporoza este adesea prezenta E: HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia asimptomatica Vezi raspuns 19. [SPD10016] Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634) A: sinovita B: artralgii C: pustuloza D: hepatalgie E: osteita Vezi raspuns 20. [SPD10017] Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozanta sunt adevarate: () A: este la fel de frecventa ca si PR B: pozitivarea antigenului HLA B27 este un argument puternic in favoarea diagnosticului C: afectarea sacroiliaca este un argument cert de diagnostic D: aspectul de "vertebre patrate" si sindesmofitele sunt evenimente tardive E: RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este putin util Vezi raspuns d, a, c d, abde, abce, abc, cde, de, ace, acd

21. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt: () A: psorizis B: boala inflamatorie intestinala C: uveita D: conjunctivita E: diareea urmeaza artritei reactive Vezi raspuns 22. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: () A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat B: tratarea afectarii axiale cu AINS C: examinarea articulatiei soldului D: neidentificarea istoricului de tuberculoza E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa Vezi raspuns 23. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: este in principal clinic B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale C: istoric personal de artrita reactiva D: prezenta redorii lombare E: astrite/artralgii adesea simetrice Vezi raspuns 24. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: () A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului D: artralagii cel mai adesea simetrice E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale Vezi raspuns 25. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: () A: masurarea inaltimii B: indicele Schober, distanta degete-sol C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara D: masurarea expansiunii cutiei toracice E: menton stern Vezi raspuns 26. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: () A: calcaiului B: sternului C: trohanterului

D: coloanei lombare E: articulatiilor interfalangiene distale Vezi raspuns 27. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu B: punctie articulara C: bandeleta urinara D: ecografie articulara si RMN sold E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor Vezi raspuns 28. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: () A: identifica efuziunea articultiei soldului B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor C: nu are nici un rol D: identifica leziunile coloanei lombare E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace Vezi raspuns 29. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: () A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale E: nesemnificativ Vezi raspuns 30. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia: () A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche si netratata C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL D: nu este necesara E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA Vezi raspuns abcd, ad, abcd, abc, abde, abc, bcde, ab, ab, acd 31. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: () A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa Vezi raspuns

32. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor B: daca exista efuziune articulara persistenta C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale Vezi raspuns 33. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: kinetoterapie B: autoexercitiile (decubit dorsal) C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate D: balneoterapie E: nu este neaparat necesar Vezi raspuns 34. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: () A: corticosteroizi locali B: midriatice local C: atropina local D: miotice E: tratament general (cel local este ineficient) Vezi raspuns 35. *SPD10033+ Spondiloartropata n spondilita anchilozant NU se trateaz cu () A: Anti-TNF alfa B: Sulfasalazin C: Metotrexat D: AINS E: Analgezice Vezi raspuns 36. *SPD10034+ Diagnosticul spondilitei anchilozante are urmtoarele semne extra-articulare () A: Eritem B: Conjunctivit C: Uveita D: Diaree E: Psoriazis Vezi raspuns 37. [SPD10039] Semnele extaarticulare principale in spondiloartropatii include: () A: Acneea B: Uveita C: Diareea

D: Artrita periferica E: Leziuni cutanate psoriazice Vezi raspuns abce, ce, be, abc, abce, bcde, bce

Osteoporoza
1. [OST10002] Osteoporoza este (pg. 636) A: boal extrem de dureroas indiferent de instalarea unei fracturi B: maladie difuz a scheletului, caracterizat prin scderea masei osoase C: afeciune rar de tip primar D: boala grav cnd valoarea scorului T se regsete n intervalul -1 i -2.5 E: afeciune preponderent diagnosticat la vrsta tnr Vezi raspuns 2. [OST10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la osteoporoz este adevrat (pg. 636) A: Osteoporoza primar este boal osoas fragilizant cea mai frecvent B: Osteoporoza nu necesit teste de laborator n cazul unei fracturi cu aparen osteoporotic C: Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic D: Terapia osteporozei este strict medicamentoas E: Oricare dintre variantele de mai sus Vezi raspuns 3. [OST10004] Diagnosticul de osteoporoz primar (pg. 637) A: nu const n excluderea osteoporozei secundare B: poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoz sistemic C: nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului D: presupune n primul rnd decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizant nonosteoporotic E: const n efectuarea frecvent a densitometriei osoase Vezi raspuns 4. [OST10005] Osteoporoza secundar (pg. 637) A: nu are niciodat o cauz endocrinologic B: nu trebuie exclus n momentul diagnosticului formei primare ntruct reprezint un alt tip de patologie C: se poate regsi la un pacient cu rezecie intestinal extins n antecedentele patologice D: reprezint un stadiu evolutiv al osteoporozei primare E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corect Vezi raspuns 5. [OST10006] Fracturile osteoporotice (pg. 637) A: nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim B: sunt extrem de frecvente la nivelul extremitii proximale a antebraului C: afecteaz preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale D: sunt localizate uzual la nivel vertebral E: prezint simptome neurologice n majoritatea cazurilor Vezi raspuns

6. [OST10047] Tratamentul osteoporozei dup vrsta de 70 de ani se poate NU se realizeaz cu () A: Ibandronat B: Risedronat C: Alendrolnat D: Raloxifen E: Ranelat de strontiu Vezi raspuns 7. [OST10048] Fractura n osteoporoza NU este favorizat de () A: Vrsta peste 60 de ani B: Menopauz precoce C: Obezitate D: Alcoolism E: Fumat Vezi raspuns 8. [OST10049] Referitor la teriparatid urmtoarea afirmaie NU este adevrat () A: Reduce riscul de fracturi vertebrale i nonvertebrale B: Este contraindicat in boala Paget C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza D: Se administreaza subcutanat E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian Vezi raspuns 9. [OST10050] NU reprezint semne radiografie care s indice cauz malign n diagnosticul diferenial al unei fracturi osteoporotice () A: Lipsa semnelor neurologice B: Asimetrie vizibil a vertebrei (din fa) C: Liza pediculului D: Recul al peretelui posterior E: Fracturi vertebrale mai sus de T4 Vezi raspuns 10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de () A: Anorexie nervoas B: Reumatism inflamator cronic C: Gastrectomie D: Terapie cu corticoizi E: Sindrom Marfan Vezi raspuns b, a, d, c, d, d, c, c, a, e
11. [OST10007] Care afirmaii referitoare la osteoporoz sunt incorecte (pg. 637-638) A: Terapia osteoporozei n absena unor fracturi este ntotdeauna de tip farmacologic sistematic B: Osteoporoza sever nu se asociaz dect rareori cu prezena uneia/mai multor fracturi C: Diagnosticul de osteoporoz secundar nu se regasete niciodat la un pacient cunoscut cu boala celiac D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoz cuprind doar: hemograma,

calciu seric i calciuria E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizant non-osteoporotic Vezi raspuns 12. *OST10008+ Osteoporoza primar (pg. 636-637) A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizant B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C: poate induce afeciuni de tip malign D: poate fi diagnosticat att la femei ct i la brbai E: nu este dureroas, simptomatologia algic fiind de fapt prezent doar n cazul unei fracturi Vezi raspuns 13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636) A: este utilizat pentru terapia osteoporozei B: msoara densitatea mineral osoas la nivelul coloanei vertebrale lombare C: red un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D: red un scor T normal mai mare de -1 E: reprezint un instrument important n diagnosticul osteoporozei secundare Vezi raspuns 14. *OST10010+ Bisfosfonaii (pg. 638-639) A: reprezint substana activ a ranelatului de stroniu B: reduc riscul fracturilor vertebrale i de sold C: au ca efecte secundare: osteonecroza aseptic de cap femural i stomatita D: se administreaz concomitent cu raloxifenul, dimineaa pe stomacul gol fr a mnca cu un pahar mare de ap E: pot fi administrai la pacieni cu osteoporoz, de sex feminin nainte de 70 de ani cu DMO foarte sczut (scorul T mai mic de -3) chiar i n absena unei fracturi Vezi raspuns 15. *OST10011+ Cnd indicai efectuarea densitometriei osoase (pg. 638) A: La populaia general cu antecedente personale de fractur la nivel vertebral lombar fr o traum major B: n cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C: La femei n postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m, cu excepia celor care se afl n terapie de substituie hormonal cu TSH n doze mai mici dect cele necesare pentru protecia oaselor D: La femei aflate n postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioad de cel puin 3 luni consecutive la o doz care sa depaeasc 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E: La subieci de sex feminin cu menopauza nainte de 40 de ani Vezi raspuns 16. [OST10012] Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637)

A: fracturi vertebrale B: fracturile degetelor de la mana C: extremitatea superioara a femurului D: fracturile craniului E: extremitatea distala a antebratului Vezi raspuns 17. [OST10013] Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza maligna: (pag.637) A: fracturi vertebrale mai sus de T4 B: fracturi vertebrale mai jos de T4 C: recul al peretelui posterior D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei Vezi raspuns 18. [OST10014] referitor la fracturile osteoporotice este adevarat ca: (pg. 637) A: fractura de sold este o localizare frecventa, precum si poutea-colls care afecteaza extremitatea distala a oaselor antebratului B: localizarea cervicala nu este sugestiva ptr osteoporoza decat daca este vorba de un traumatism minim C: simetria vizibila din fata a vertebrei este sugestiva ptr o cauza maligna D: exista cazuri cu rx-normala si scintigrafie/ct/rmn sugestiv de fractura osteoporotica E: existena unui deficit motor orienteaza spre o cauza extra-osteoporoticat Vezi raspuns 19. [OST10015] referitor la medicamentele administratate in cadrul osteoporozei: () A: raloxifenul se administreaza in fracturile vertebrale B: inainte de 70 ani se pot administra strontiul sau bifosfonatii,nu si raloxifenul C: durata tratam cu teriparatid este de 2 ani D: in absenta unor fracturi osteoporotice tratam farmacologic se poate amana pentru 2 luni,apoi se administreaza sistematic E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate Vezi raspuns 20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: () A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi osteoporotice Vezi raspuns abcd, abde, bd, be, ade, ace, acd, ade, ac, acde

21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor aflate la menopauza: () A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1 C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2 D: osteoporoza: scor T <= -2 E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi Vezi raspuns 22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636) A: coloanei vertebrale lombare B: extremitatatii inferioare a antebratului C: extremitatii superioare a femurului D: humerusului E: coloanei cervicale Vezi raspuns 23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: () A: sistematic B: este initiat pentru DMO foarte scazuta C: este initiat pentru scor T <-3 D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura E: nu este sistematic Vezi raspuns 24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: () A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen, ranelat de strontiu sau bifosfonati B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente Vezi raspuns 25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt urmatoarele: () A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5 C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi E: tratament indiferent de scorul T si antecedente Vezi raspuns 26. [OST10022] Urmatoarele afirmatii despre monitorizarea pacientului cu osteoporoza sunt adevarate, cu exceptia: ()

A: eficacitatea tratamentului este monitorizata prin densitometrie osoasa B: osteodensitometrii in cazul in care se discuta despre oprirea tratamentului C: osteodensitometrii pentru control la 3-5 luni dupa o examinare initiala in cazul in care au aparut facotri de risc de fractura D: cautarea unei fracturi prin radiografii ale coloanei toracice si lombare in cazul pierderii in inaltime mai mare de 10 cm E: fractura in primul an de tratament ridica problema respectarii tratamentului sau esecul tratamentului si trebuie inlocuit dar numai cu un medicament din alta clasa terapeutica Vezi raspuns 27. [OST10023] Varste cu risc pentru fracturi in osteoporoza sunt: () A: 40 ani B: >60 ani C: 70 ani D: 50 ani E: 90 ani Vezi raspuns 28. [OST10024] Tratamentul hormonal de menopauza in cazul osteoporozei: () A: nu mai este considerat printre tratamentele pentru osteoporoza B: este foarte necesar C: se limiteaza la tratarea tulburarilor climaterice ale menopauzei D: se limiteaza in principal la bufeuri E: se face sistematic Vezi raspuns 29. [OST10025] Urmatoarele afirmatii despre ranelatiul de strontiu sunt adevarate: () A: administrare orala B: reduce riscul fracturilor vertebrale dar nu si de sold C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: eficacitate antifracturara la pacientii peste 80 de ani E: efecte adverse: alergii cutanate, sindrom DRESS, TEV, impun intreruperea temporara a tratamentului Vezi raspuns 30. [OST10027] Teriparatidul, afirmatii FALSE: () A: fragment recombinat 1-34 de hormon tiroidian B: administrare zilnica, orala, in doza de 20micrograme, pe o perioada limitata de 24 luni C: contraindicatii: hipercalcemie, hiperparatiroidism primar, boala Paget D: contraindicatii: hipocalcemie, hipoparatiroidism, scaderi ale fosfatazei alcaline E: contraindicatii: antecedente de radioterapie externa, tumori osoase sau metataze Vezi raspuns be, ac, bce, ade, abc, acde, bce, acd, acd, abd 31. [OST10028] Urmatoarele afirmatii despre Raloxifen sunt adevarate: () A: se administreaza pe cale orala

B: apartine SERMs C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormonodependent E: contraindicatii: antecedente de tromembolism venos Vezi raspuns 32. [OST10029] Alegeti afirmatiile advarate despre bifosfonati: () A: risendronatul se administreaza intravenos B: reduc riscul de fracturi vertebrale si de sold C: efecte secundare: esofagita D: efecte secundare: osteonecroza de mandibula, sindrom pseudogripal pentru zolendronat E: mod de administrare: dimineata pe stomacul gol, cu un pahar mare de apa de la izvor Vezi raspuns 33. [OST10030] Prevenirea osteoporozei primare se face astfel: () A: aport de calciu 1000-1200 mg/zi B: aport de vitamina D 400-800 UI/zi la adulti C: aport de vitamina D cel putin 1000 UI/zi la varstnici D: intai se incepe tratamentul pentru osteoporoza si apoi se corecteza deficientele E: lupta impotriva fumatului si alcoolismului, mentinerea unei greutati si IMC normale, activitate fizica Vezi raspuns 34. [OST10031] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt urmatoarele: () A: in caz de simptome sau semne de osteoporoza B: in caz de patologie sau tratament care are potential sa induca osteoporoza C: femei aflate la postmenopauza, inclusiv cele carora li se administreaza TSH in doze mai mici decat cele recomndate pentru protectia oaselor D: in timpul unei terapii sistemice cu corticosteroizi E: in timpul infiltratiilor cu corticoizi Vezi raspuns 35. [OST10032] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt, cu exceptia: () A: descoperire sau confirmare radiologica a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta B: antecedente personale de fractura fara trauma majora la nivelul craniului, degetelor, coloanei cervicale C: istoric documentat de: hipertiroidism netratat, hipercorticism, hiperparatiroidism primar, osteogeneza imperfecta, hipogonadism prelungit, orhidectomie, tratament prelungit cu analog al GnRH D: IMC<18kg/m2 E: menopauza inainte de 40 de ani indiferent de cauza Vezi raspuns 36. [OST10033] Urmatoarele afirmatii despre facturile osteoporotice sunt adevarate: ()

A: apar spontan sau in cazul unui traumatism minim in cazul osteoporozei primare B: localizari uzuale: vertebrale, extremitatea superioara a humerusului, extremitatea distala a antebratului C: fisurile osoase nontraumatice si nedeplasate sunt pozitivate prin scintigrafie osoasa, CT, RMN D: nu prezinta semne neurologice E: nu afecteaza coloana cervicala Vezi raspuns 37. [OST10034] Urmatoarele sunt cauze de osteoporoze secundare: () A: endocrinopatii cu impact asupra osului B: osteoporoza iatrogena C: bolile aparatului urinar D: bolile pulmonare E: boli inflamatorii si sistemice Vezi raspuns 38. [OST10035] Edocrinopatiile cauzatoare de osteoporoza secundara sunt: () A: hipercorticism endogen B: hipoparatiroidism primar C: anorexie nervoasa D: hipertiroidism netratat E: hipotiroidism netratat Vezi raspuns 39. [OST10036] Osteoporoza iatrogena este indusa de: () A: corticoizi pe cale generala B: orhidectomie C: analogi de GnRH D: inhibitori de aromataza E: tratament prelungit cu AVK, supresia TSH, anticonvulsivante, siliciu Vezi raspuns 40. [OST10037] Bolile aparatului digestiv cauzatoare de osteoporoza sunt: () A: gastrectomie B: rezectii intestinale extinse C: boala celiaca D: maladii hepatobiliare si pancreatice E: ulcer gastric Vezi raspuns abde, bcd, abe, abcd, bd, acde, abde, acd, abcd, abc 41. [OST10038] Testele de laborator care trebuie efectuate pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoza primara sunt: () A: hemograma B: electroforeza proteinelor serice C: imunofixare urinara

D: TSH E: FT4, FT3 Vezi raspuns 42. [OST10039] Testele de laborator pentru diagnosticul osteoporozei primare sunt, cu exceptia: () A: calciu seric, fosfor seric B: creatinina si uree serica C: functie hepatica D: 25-OH-vitamina D si PTH 1-84 seric E: carciuria, uricozuria Vezi raspuns 43. [OST10040] Cauze generale de osteopatie fragilizanta non-oeteoporotica sunt urmatoarele: () A: mielom multiplu B: metastaze osoase C: osteogeneza imperfecta D: maladia Marfan E: boala Behcet Vezi raspuns 44. *OST10041+ Osteoporoza la un pacient peste 70 de ani se trateaz () A: Hormonal B: Cu teriparatid C: Cu bifosfonati D: Cu raloxifen E: Cu ranelat de stroniu Vezi raspuns 45. *OST10042+ Osteoporoza faciliteaz fracturile alturi de () A: Scderea acuitii vizuale B: Alcoolismului C: Fumatului D: Menopauzei E: Vrstei peste 45 de ani Vezi raspuns 46. *OST10043+ Urmtoarele afirmaii despre ranelatul de stroniu sunt adevrate () A: Mrete riscul fracturilor vertebrale B: Reduce riscul fracturilor de sold C: Poate determina sindrom DRESS D: Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani E: Se administreaz i.v. Vezi raspuns 47. *OST10044+ Osteoporoza primar poate fi prevenit prin ()

A: Evitarea fumatului B: Suplimentare hormonal postmenopauz C: Activitate fizic D: Vitamina D 400-800 UI/zi E: Calciu 1000-1200 mg/zi 48. *OST10045+ Fracturile osteoporotice se produc de regul () A: La extremitatea superioar a femurului B: Extremitatea proximal a gambei C: Fracturile vertebrale D: Extremitatea proximal a braului E: Extremitatea distal a antebraului 49. *OST10046+ Osteoporoza secundar poate fi cauzat de () A: BPOC B: Anorexie nervoasa C: Hemopatii D: Sindrom Ehlers-Danlos E: Sindrom Marfan 50. *OST10052+ Sunt endocrinopatii cu impact asupra osului i cauze de osteoporoz secundar: (pag. 637) A: Hipercorticism exogen B: Hiperparatiroidism primar C: Hiperparatiroidism secundar D: Hipertiroidismul tratat E: Anorexia nervoasa

51. [OST10053] NU reprezint cauze generale de osteopatie fragilizant non-osteoporotic: (pag. 637) A: osteogeneza imperfecta B: mielom multiplu C: mastocitoza sistemic D: metastaze osoase E: maladii cronice inflamatorii intestinale
Vezi raspuns abcd, be, abcd, ce, abc, bcd, acde, ace, ab, bce, ce

Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas

1. *RDG10002+ Lomboradiculalgia comun (pg. 625) A: este ntotdeauna bilateral cu excepia stenozei de canal verterbal lombar B: rareori este relaionat cu o deformare rahidian congenital sau dobndit C: se caracterizeaz prin hernie de disc mai ales la pacienii vrstnici cu un factor declanator

D: presupune efectuarea de rutin a unui examen computer-tomografic E: toate variantele de mai sus sunt corecte Vezi raspuns 2. *RDG10003+ Radiculalgia simptomatic (pg. 625) A: poate releva o spondilodiscit infecioas B: are un caracter strict mecanic, fr asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea strii generale C: nu reprezint o urgen diagnostic sau terapeutic putnd fi uor recunoscut clinic D: traduce o afectare troncular a nervului sciatic popliteu extern E: cnd este asociat cu un sindrom rahidian i n cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cutat o compresie extrarahidian Vezi raspuns 3. *RDG10004+ Semnele Leri i Lasegue (pg. 627) A: sunt pozitive n cazul herniei rupte B: traduc sciatica L3-L4 C: redau originea discal a unei afectri radiculare D: sunt echivalente semnului soneriei E: niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este cel corect Vezi raspuns 4. [RDG10005] Sindromul de tunel carpian (pg. 627) A: se nsoete clinic de hiperestezie n teritoriul nervului median B: va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia ncheieturii minii C: conduce la acroparestezie nocturn, cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 2 degete i jumtatea exterioar din medius D: conduce la acroparestezie nocturn cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 3 degete si jumatatea exterioar din inelar E: nu poate avea semne funcionale de tip acroparestezie noctur Vezi raspuns 5. *RDG10006+ Teritoriul senzitiv al afeciunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat (pg. 626) A: prin abducia braului B: prin determinarea reflexului bicipital C: pe faa intern a braului D: prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale E: n partea de sus a umerilor Vezi raspuns 6. [RDG10028] Cauzele sindromului de tunel carpian sunt, cu exceptia: () A: traumatica B: amiloidoza C: poliartrita reumatoida

D: spondilita anchilozanta E: acromegalie Vezi raspuns 7. *RDG10042+ Sindromul de tunel carpian NU se opereaz n caz de () A: Recidive foarte frecvente B: Semne de denervaie la EMG C: Atrofie muscular n loja tenar D: Deficit motor E: Deficit senzitiv Vezi raspuns 8. [RDG10043] NU se intervine chirurgical ntr-o lomboradiculalgie dac () A: Exist un deficit senzitiv izolat de origine discal B: Persistena unei dureri radiculare de origine discal C: Sindromul de coad de cal D: Tulburri recente ale sfincterului E: Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5 Vezi raspuns 9. *RDG10044+ Care dintre urmtoarele NU face parte din tabloul clinic al unei radicualgii simptomatice () A: Hipocalcemie B: Sindrom inflamator C: Semne de afeciune medular D: Febr E: Orar inflamator Vezi raspuns 10. [RDG10046] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la semiologia afectiunii radiculare este FALSA ? () A: Teritoriul senzitiv pentru C6 este reprezentat de fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare B: Teritoriul motor pentru L4 este reprezentat de cvadriceps si tibial anterior (gambier) iar reflexul osteotendinos este cel rotulian C: Teritoriul motor pentru S1 este cvadricepsul si psoasul iar reflexul osteotendinos este cel achilean D: Teritoriul senzitiv pentru L3 este reprezentat de fata anterioara a coapsei pana la genunchi E: Reflexul osteotendinos pentru C7 este reflexul tricipital Vezi raspuns b, a, c, d, e, d, e , a, a, c 11. [RDG10047] Boala arterial obliterant a membrelor inferioare este un diagnostic diferenial pentru: () A: osteoartrita interapofizar posterioar B: stenoza de canal vertebral lombar

C: lombocruralgia L4 D: spondilolisteza E: spondilodiscita infecioas Vezi raspuns 12. *RDG10007+ Tratamentul radiculalgiei i al sindromului de compresie nervoas (pg. 626-627) A: include administrarea pe cale sistemic i pe termen lung a unui corticoid B: presupune terapia cauzei principale C: poate fi de tip medicamentos local D: nu include cura chirurgical n ceea ce privete sindromul de tunel carpian E: permite infiltraia cu corticosteroizi i la pacienii cu tulburri de coagulare Vezi raspuns 13. *RDG10008+ Investigaiile suplimentare n cazul unei radiculalgii necomplicate includ: (pg. 626) A: doar radiografia de coloan vertebral indiferent de durata simptomatologiei algice B: nimic suplimentar, cu excepia radiografiei de coloana vertebral, hemoleucograma, CRP i hemostaza n cazul duratei sub 6 sptmni a simptomatologiei i numai dac s-au prevzut inflitraii rahidiene C: evaluare extensiv indiferent de durata simptomatologiei sau de afeciunile preexistente D: radiografie de coloan vertebral, CRP, hemostaza dup 6 - 8 sptmni de la debutul simptomatologiei E: CT rahidian dupa 6-8 sptmni de la instalarea simptomatologiei algice Vezi raspuns 14. *RDG10009+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte (pg. 626) A: Un fumtor cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator i asociere de sindrom Claude-BernardHorner poate fi diagnosticat cu afeciune malign pulmonar B: Nemenionarea posibilitii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian reprezint o eroare de diagnostic C: Afectarea radicular L5 include lezarea troncular a nervului sciatic popliteu extern D: Cruralgia poate fi definit la nivel L3 sau L4 E: Sindromul de coad de cal reprezint indicaie chirurgical n cazul unei lomboradiculalgii Vezi raspuns 15. *RDG10010+ Indicaiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627) A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potenial letal B: includ deficitul motor recent i radiculalgia hiperalgic C: se adreseaz cazurilor cu afeciuni pluriradiculare, tulburri sfincteriene, dar i celor cu dureri radiculare de origine discal cu insuficien funcional major D: nu exist indicaie chirurgical n cazul lomboradiculalgiilor E: nu se poate recurge la terapie chirurgical n primele 8 sptmni de la diagnosticul sindromului de coad de cal Vezi raspuns 16. *RDG10011+ Examinrile complementare n cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627)

A: pot releva semne de denervare cu indicaie chirurgical imediat B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C: includ efectuarea de radiografii ale minilor D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E: vor cuprinde i hemograma, VSH,CRP Vezi raspuns 17. [RDG10012] Radiculalgiile simptomatice sunt urgente diagnostice si terapeutice care necesita urmatoarele investigatii suplimentare: (pag.625) A: calciu seric, electroforeza si proteinuria B: hemoculturi si, uneori, biopsie discovertebrala C: anticorpii antinucleari +/- factorul reumatoid D: RMN rahidian E: crioglobulinemia Vezi raspuns 18. [RDG10013] Topografia radiculara, originare L5 cuprinde: (pag.626) A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata externa a coapsei C: TM: gluteus maximus, triceps sural D: TM: gluteus medius, tibial anterior E: ROT: achilean Vezi raspuns 19. [RDG10014] n cazul unei lomboradiculoalgii indicatiile chirurgicale sunt: (pag.626-627) A: ruptura herniei de disc, cu migrare B: deficit motor recent C: sindromul de coada de cal D: radiculalgie hiperalgica E: deficit motor in sindromul de tunel carpian Vezi raspuns 20. [RDG10015] Alegeti afirmatiile adevarate despre afectiunea radiculara: () A: este intotdeauna de origine rahidiana B: asociata cu dureri rahidiene C: favorizata de mobilizarea coloanei vertebrale D: este deseori, dar nu intotdeaunam de origine rahidiana E: nu se asociaza niciodata cu dureri rahidiene Vezi raspuns b, bc, bde, abde, bc, acde, abd, bd, bcd, bcd 21. [RDG10016] Semiologia afectiunii radiculare C6 este urmatoarea: () A: TS: fata exterioara a bratului si antebratului B: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat C: ROT: bicipital si cubitopronator D: TS: partea de sus a umerilor

E: TS: degetul mare Vezi raspuns 22. [RDG10017] Semiologia afectiunii radiculare C7 este: () A: TS: fata laterala a bratului B: TS: fata posterioara a antebratului si bratului C: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat D: TM: muschii extensori ai antebratului pe brat E: ROT: tricipital Vezi raspuns 23. [RDG10018] Semiologia afectiunii radiculare C5 este urmatoarea: () A: TS: partea de sus a umerilor B: TM: abductia bratului C: TM: adductia bratului D: ROT: bicipital E: ROT: tricipital Vezi raspuns 24. [RDG10019] Semiologia afectiunii radiculare C8-T1 este: () A: TS: fata anterioara a antebratului si bratului B: TS: fata interna a bratului si antebratului C: TM: muschii flexori ai degetelor si interososi D: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat E: ROT: cubitopronator Vezi raspuns 25. [RDG10020] Semiologia afectiunii radiculare L3 este: () A: TS: fata anterioara a coapsei si gambei B: TS: fata anterioara a coapsei C: TM: cvadriceps, triceps D: TM: psoas E: ROT: rotulian Vezi raspuns 26. [RDG10021] Semiologia afectiunii radiculare L4 este: () A: TS: fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba B: TM: cvadriceps si tibial anterior C: ROT: peronier D: ROT: achilean E: TM: tibial posterior Vezi raspuns 27. [RDG10022] Semiologia afectiunii radiculare L5 este: () A: TS: coapsa fata externa, uneori pliu inghinar, anterior de maleola externa, dosul piciorului,

degetul mare B: TM: gluteu medius, tibial anterior si posterior, extensor comun al degetelor, extensorul degetului mare, fibular lateral C: ROT: rotulian D: ROT: niciunul E: ROT: achilean Vezi raspuns 28. [RDG10023] Semiologia afectiunii radiculare S1 este: () A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata posterioara a gambei, spatele maleolei esterne, talpa piciorului , al 5-lea deget de la picior C: TM: gluteu maximus, triceps sural, cvadriceps, flexorii degetelor, D: ROT: niciunul E: ROT: achilean Vezi raspuns 29. [RDG10024] Originea discala a unei afectari radiculare este indicata de: () A: semnul lui Leri (cruralgie L3-L4), patognomonic B: semnul Lasegue (sciatica L5 sau S1), patognomonic C: semnul soneriei D: semne care dispar atunci cand hernia nu mai este in continuitate cu discul E: semne care dispar cand hernia se rupe Vezi raspuns 30. [RDG10025] In cazul unei radiculalgii necomplicate se fac urmatoarele investigatii, astfel: () A: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani: niciuna B: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani si daca s-au prevazut infiltratii rahidiene: radiografia coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP si hemostaza C: dupa 6-8 saptamani; niciuna D: radiografii ale coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP, hemostaza dupa 6 luni E: CT rahidian dupa 6-8 saptamani Vezi raspuns abe, bde, abd, bce, bde, ab, ad, abe, bcde, abe

31. [RDG10026] Indicatiile chirurgicale ale unei lombocruralgii sunt urmatoarele: () A: deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 10 B: anestezie a perineului, afectiune pluriradiculara, tulburari sfincteriene C: durere radiculara foarte mare D: radiculalgii de origine discala E: sindrom de coada de cal Vezi raspuns 32. [RDG10027] Caracteristicile radiculalgiei asociate cu stenoza de canal vertebral lombar sunt: () A: durerile se intensifica prin anteflexie B: apar dupa o anumita distanta de mers pe jos: claudicatie intermitenta C: dureri adesea bilaterale

D: dureri adesea multiradiculare E: dureri ameliorate prin anteflexie: semnul de "cos" Vezi raspuns 33. [RDG10029] Din punct de vedere clinic, sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin: () A: acroparestezie pe fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara a degetului inelar B: acroparestezie pe fata dorsala a falangelor 2 si 3 ale indexului, degetului mare si jumatatea externa a inelarului C: cresterea paresteziilor la percutia tunelului carpian (semnul Tinel) D: cresterea paresteziilor la percutia incheieturii mainii (semnul Phalen) E: in formele avansate: hipoestezia in teritoriul nervului median, deficitul opozantului, abductorului scurt si al fascicolului superficial al flexorului degetului mare, atrofie tenara, chiar afectarea ROT ale membrelor superioare Vezi raspuns 34. [RDG10031] Urmatoarele sunt erori in diagnosticul radiculalgiei si sindromului de compresie nervoasa: () A: solicitarea de CT rahidian pentru o lomboradiculalgie necomplicata mai veche de 6-8 saptamani B: pierderea din vedere a posibilitatii de comprimare medulara la un pacient cu lombocruralgie C: deficitul senzitiv izolat este indicatie chirurgicala D: hernia de disc rupta sau cu migrare este indicatie chirurgicala E: eroare terminologica: cruralgie L3-L4 Vezi raspuns 35. [RDG10032] Diagnosticul diferential al afectiunilor radiculare se face cu: () A: sacroiliita: pseudosciatica trunchiata in bascula B: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern: lipsa afectarii fetei externe a coapsei C: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu intern: lipsa afectarii muschiului gluteu mediu D: boala arteriala obliteranta a membrelor inferioare E: SCVL Vezi raspuns 36. [RDG10033] Urmatoarele afirmatii despre lomboradiculalgia comuna sunt adevarate: () A: nu este legata de infectii, fracturi vertebrale sau tumora B: complicata sau nu C: cauzata de hernie de disc, artroza, stenoza de canal vertebral lombar D: are orar inflamator E: cel mai adesea pluriradiculara, bilaterala, ca in cazul SCVL Vezi raspuns 37. [RDG10034] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hernia de disc: () A: apare mai des la pacientii tineri B: apare mai des la pacientii varstnici C: are un factor declansator

D: apare din senin E: poate fi lombocruralgie L3-L4, lombosciatica L5-S1, nevralgie cervicobrahiala C5, C6, C7, C8 Vezi raspuns 38. [RDG10035] Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa, afirmatii adevarate: () A: compresie medulara in afectarea L4-L5 B: radiculalgiile complicate sunt urgente terapeutice C: radiculalgiile simptomatice releva o spondilita infectioasa, metastaza osoasa, sau mielom, neurinom D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2 E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene Vezi raspuns 39. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente urmatoarele: () A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie) B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional E: este imposibila afectare maduvei Vezi raspuns 40. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare trebuie cautate urmatoarele cauze: () A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1 B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana) C: boala Lyme, herpes zoster D: meningo/radiculonevrita E: hernia de disc rupta (fara migrare) Vezi raspuns bce, cde, abc, cde, abd, ac, ac, bcde, ab, abcd
41. *RDG10038+ Se recomand intervenie chirurgical n sindromul de tunel carpian, dac () A: Deficit motor B: Semne de denervaie la EMG C: Hipoestezie n teritoriul medianului D: ROT Cubitopronator abolit E: Atrofie muscular n loj tenar Vezi raspuns 42. [RDG10039] Sindromul de tunel carpian este relevat prin () A: Manevra Tinel negativ B: Atrofie tenar C: ROT Cubitopronator abolit D: Hipoestezie n teritoriul nervului median E: Acroparestezie nocturn cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median

Vezi raspuns 43. [RDG10040] Sindromul de tunel carpian poate fi cauzat de () A: Sarcoidoz B: Amiloidoz C: Tenosinovitele infecioase D: Poliartrit reumatoid E: Acromegalie Vezi raspuns 44. *RDG10041+ Radiculalgia implic diagnostic diferenial ntre () A: Boala arterial obliterant a membrelor B: Spondiloiscita infecioas C: Radiculonevrita D: Afectarea troncular a nervului sciatic popliteu extern E: Sacroiliita Vezi raspuns 45. *RDG10045+ Sindromul de coad de cal presupune: (pag. 626-627) A: afeciune monoradicular B: afeciune pluriradicular C: hiperestezie perineal D: tulburri sfincteriene E: prezena semnului Leri Vezi raspuns abe, bde, bcde, ade, bd

Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene i necorticosteroidiene

1. *AIN10003+ Care dintre urmtorii ageni farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646) A: Pirazolii B: Prednisonul C: Betametazona D: Ketotifenul E: Lorazepamul Vezi raspuns 2. [AIN10004+ n care dintre afeciunile enumerate mai jos este permis infiltrarea de corticosteroizi? (pg. 649) A: Status infecios activ B: Bursita olecranian C: Artrita septic

D: Osteocondrom E: Toate rspunsurile de mai sus sunt eronate Vezi raspuns 3. *AIN10005+ Ce tipuri de afeciuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioad lung a AINS (pg. 646) A: Rahialgii B: Tendinite i bursite C: Traume sportive D: Spondilit anchilozant E: Gut cronic tofacee Vezi raspuns 4. *AIN10006+ Care sunt reaciile adverse dup administrarea steroizilor pe cale general (pg. 648649) A: Hipercorticismul iatrogen, retard de cretere la copil, amenoree, osteonecroz aseptic B: Boala Crohn, complicaii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidit, acnee C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecii oportuniste D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie Vezi raspuns 5. *AIN10007+ Interaciunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648) A: antihipertensivele de tip sartan B: fenitoina-cu risc de supradozaj C: corticosteroizii indiferent de diagnostic i de simptomatologia algic D: salicilaii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediat E: inhibitorii de pomp de protoni Vezi raspuns 6. *AIN10028+ Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorul efect secundar () A: Atrofie a pielii B: Artrita acut microcristalin C: Hemartroz D: Pierderea de mas osoas E: Artrita septic Vezi raspuns 7. *AIN10029+ Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorea complicaie () A: Artrita septic B: Artrita acut microcristalin C: Hemartroz D: Pierderea de mas osoas E: Atrofie a pielii Vezi raspuns

8. *AIN10030+ Infiltraiile de corticosteroizi NU sunt indicate n urmtoarea situaie () A: Artrit aseptic B: Radiculalgie cervical C: Canal carpian D: Bursit E: Artroz Vezi raspuns 9. *AIN10031+ Terapia cu steroizi nu are urmtorul efect secundar () A: Osteonecroz aseptic B: Acnee C: Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism D: Impoten E: Cataract Vezi raspuns 10. *AIN10032+ NU se recomand un inhibitor de pomp de protoni la AINS neselectivi dac () A: Terapie concomitent cu aspirin n scop antiagregant B: Vrsta peste 65 de ani C: Antecedente de intoleran la AINS D: Antecedente de ulcer gastroduodenal E: Gastrit Vezi raspuns a, b, d, a, b, d, d, b, c, e 11. *AIN10033+ AINS dau complicaii renale, exceptnd n urmtoarea situaie () A: Nefrit acut interstiial imunoalergic B: Hiperkaliemie C: Leziuni glomerulare minime D: Glomeruloscleroz E: Insuficien renal funcional Vezi raspuns 12. *AIN10034+ Care dintre urmtoarele AINS pot fi administrate i.v.? () A: Fenilbutazona B: Ketoprofen C: Piroxicam D: Ibuprofen E: Indometacin Vezi raspuns 13. *AIN10035+ Administrarea AINS nu se va face n urmtoarea situaie cu exceptia (pag.646) A: IRC B: Sarcin n trimestrul 1 C: Antecedente de ulcer peptic recent

D: Sensibilitate la administrarea de aspirin E: Alergie cunoscuta la sulfamide Vezi raspuns 14. *AIN10036+ AINS poate fi prescris n urmtoarea situaie () A: in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic B: pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate C: chiar dac exista alergie la o clas de AINS administrat anterior D: simultan cu alt AINS E: n acelai timp cu un AVK Vezi raspuns 15. [AIN10037] Dati un exemplu din clasa pirazoli? () A: aspirina B: piroxicam C: ketoprofen D: fenilbutazona E: celecoxib Vezi raspuns 16. [AIN10038] Din clasa arlcarboxilice fac parte? () A: piroxicam B: aspirina C: diclofenac D: indometacin E: celecoxib Vezi raspuns 17. [AIN10002] Reactiile adverse digestive ale antiinflamatoarelor sunt: () A: Atat AINS cat si corticosteroizii sunt responsabile de dispepsie B: AINS si corticosteroizii au potential ulcerogen C: AINS produc crize de sigmoidita D: Corticosteroizii sunt responsabili de diverticulita sigmoidiana in caz de antecedente de boala diverticulara E: Steroizii pot duce la perforatii intestinale pe diverticuloza la pacientii varstnici tratati pentru pseudopoliartrita rizomelica Vezi raspuns 18. *AIN10008+ Este permis (pg. 646-648) A: prescrierea a dou antiinflamatoare simultan B: prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale C: continuarea terapiei cu AINS i n afara perioadelor nedureroase din artroze D: administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoid E: infiltrarea local de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian Vezi raspuns

19. *AIN10009+ Reprezint complicaii specifice la infiltraii de corticosteroizi (pg. 650) A: hemartroza B: ruptura tendinoas n cazul infiltrrii periarticulare C: risartroza D: artrita acuta microcristalin E: artrita psoriazic Vezi raspuns 20. *AIN10010+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte (pg. 645-646) A: AINS au i efecte de tip analgezic i antipiretic B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1 C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidian E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrit acut interstiial imunoalergic Vezi raspuns d, b, b, c, d, c, ae, de, abd, bc 21. *AIN10011+ Ce indicai n prescripia corticosteroizilor (pg. 648) A: scderea treptat a dozelor fr necesitatea unei terapii de fond n poliartrita reumatoid B: contraindicaia acestor substante medicamentoase n vasculite sistemice, tip boala Horton C: administrarea n polimialgia reumatic n doza iniiala de atac cu diminuarea ulterioar treptat D: riscul de insuficiena suprarenal consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E: terapia pe termen scurt nu impune descretere progresiv Vezi raspuns 22. [AIN10012] AINS pot fi administrate n sigurana n urmtoarele circumstante (pg. 646-647) A: topic, de exemplu ketoprofenul fr a induce fenomene de fotosensibilizare B: la pacientul cu osteoartrita de genunchi, n puseu congestiv C: n patologii radiculare D: n doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale E: n colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene Vezi raspuns 23. [AIN10013] Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649) A: poliartrita reumatoida B: artrita aseptica C: canal carpian D: bursita E: polimialgie reumatica Vezi raspuns 24. [AIN10014] Care sunt contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi? () A: Infectia activa

B: Artrita septica C: Tulburari de coagulare D: Hemartroza E: Hipersensibiliate la oricare din excipienti Vezi raspuns 25. [AIN10015] Urmatoarele analize se fac din lichidul sinovial: () A: examinare citologica B: examinare bacteriologica C: identificarea cristalelor D: nu se fac analize ale lichidului sinovial E: colectarea lichidului sinovial nu este in scop diagnostic Vezi raspuns 26. [AIN10016] Urmatoarele informatii despre infiltrarea de corticosteroizi sunt adevarate: () A: se informeaza pacientul cu privire la riscurile si beneficiile implicate B: asepsie stricta C: odihna si repaus articular dupa procedura D: limitata la 3-4/an intr-o anumita locatie articulara E: limitata la 3-4/an per totalul articulatiilor implicate Vezi raspuns 27. [AIN10017] Infiltrarea de corticosteroizi este contraindicat n urmtoarele situaii () A: Osteoporoza B: Hipersensibilitate la oricare din excipieni C: Tulburri de coagulare D: Insuficien renal E: Infecie activ Vezi raspuns 28. [AIN10018] n tratamentul cu steroizi se urmresc () A: Profil lipidic B: Sumarul de urin C: Potasiu seric D: Sodiu seric E: Calciu seric Vezi raspuns 29. *AIN10019+ Pentru a obine rezultate mai bune, terapia cu corticosteroizi poate fi nsoit de () A: Activitate fizic regulat B: Restricie de zaharuri C: Sodiu D: Calciu E: Diuretice Vezi raspuns

30. *AIN10020+ Terapia cu steroizi poate avea urmtoarele efecte secundare () A: Glaucom cronic B: Colita C: Edeme D: Hiperpotasemie E: Hipertricoza Vezi raspuns cde, bce, bcd, abce, abc, abcd, bce, abc, abd, ace 31. *AIN10021+ Steroizii sunt indicai n urmtoarele situaii () A: Spondilartrita anchilozanta B: Lombocruralgie C: Nevralgie cervicobrahiala D: Vasculita E: PR Vezi raspuns 32. *AIN10022+ AINS interacioneaz cu () A: Diuretice B: Inhibitori calcici C: Betablocante D: IECA E: Litiu Vezi raspuns 33. *AIN10023+ AINS poate da urmtoarele complicaii hematologice () A: Policitemie B: Aplazie medular C: Agranulocitoz D: Leucemie E: Mielom Vezi raspuns 34. *AIN10024+ AINS pot cauza urmtoarele probleme digestive () A: Ulceraii colonice B: Ulcer de intestin subire C: Crize de diverticulit colonic D: Crize de diverticulit sigmoidal E: Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale Vezi raspuns 35. [AIN10025] AINS sunt contraindicate n () A: Sindrom Widal B: BPOC C: Astm

D: Antecedente de ulcer peptic recent E: Sarcin trimestul 1 Vezi raspuns 36. [AIN10026] Tratamentul pe termen scurt cu AINS se poate administra n caz de () A: Rahialgii B: Traume sportive C: Guta D: PR E: Spondilit Vezi raspuns 37. *AIN10027+ Urmtoarele reprezint nerecomandri ale AINS () A: Interzicerea AINS pacienilor care au dezvoltat alergie la o clas de AINS B: Prescrierea n timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic C: Prescrierea concomitent cu AVK D: n cazul existenei unei boli inflamatorii intestinale dificil de controlat E: Prescrierea a dou AINS simultan Vezi raspuns 38. *AIN10039+ Nu apar ca i complicaii ale tratamentului cu corticosteroizi: () A: amenoree B: hiperpotasemie C: foliculit D: cataract (foarte rar) E: creterea PMN Vezi raspuns bcde, ade, bc, abde, acd, abc, bcde, bd

Fractura extremitii inferioare a radiusului i a extremitii superioare a femurului la adult i particularitile fracturilor la copil
1. *FRC10002+ Fractura extraarticular cu deplasare posterioar a extremitii inferioare a radiusului se numete: (pg. 653) A: Pouteau-Colles B: Goyrand-Smith C: Gerard-Marchand D: Destot E: Galeazzi

2. *FRC10003+ Conform clasificrii Garden, fractura cervical a femurului cu ruptura complet este de tip: (pg. 655) A: Garden I B: Garden II C: Garden III D: Garden IV E: Garden V 3. *FRC10004+ Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractur: (pg. 655) A: Parcelare ale marelui trohanter B: Ce separ un fragment diafizar C: Oblic de la marele la micul trohanter D: Orizontal ntre marele i micul trohanter E: Sub nivelul micului trohanter 4. [FRC10005] Fractura-dezlipire epifizara Salter 3 este fractur cartilajului de crestere cu (pg. 664) A: Traiect numai prin cartilajul de cretere B: Prelungire metafizar C: Prelungire epifizar D: Prelungire metafizar i epifizar E: Compresiune axial 5. *FRC10015+ Tratamentul ortopedic pentru fracturile la copii NU se recomand n urmtoarea situaie () A: Absena nevoii de reducie B: Absena flebitei sub ghips C: Absena complicaiilor de rigiditate D: Buna toleran a fixrii vicioase prin remodelarea scontat E: Riscul de epifiziodez postoperatorie 6. *FRC10016+ Fracturile extremitii superioare a femurului la adult poate avea urmtoarele complicaii post-operatorii, cu excepia () A: Leziuni de decubit B: Pierderea autonomiei C: Alunecarea D: Infectarea zonei operate E: Decompensarea afeciunilor asociate 7. [FRC10017] NU reprezint fracturi ale masivului trohanterian femural () A: trohanterodiafizare B: subtrohanteriene C: intertrohanteriene D: supratrohanteriene E: pertrohanteriene

8. [FRC10018] Fracturile cervicale ale femurului () A: Se pot consolida n poziie vicioas B: Nu au risc de pseudoartroz C: Sunt extra-articulare D: Sunt intra-articulare E: Nu au risc de necroz a capului femural 9. *FRC10019+ Fracturile extremitii inferioare a radiusului NU au urmtoarele complicaii initial () A: Deschidere cutanat B: Compresie a nervului median C: Decompensare a tarelor la vrstnici D: Sindrom de alunecare E: Leziune vascular 10. *FRC10020+ Radiografia de pumn fa n fractura extremitii inferioare a radiusului NU permite () A: Analiza liniei bistiloidiene B: Analiza orientatiei glenei radiale C: Analiza indicelui radio-ulnar D: Analiza interliniei articulare E: Completarea de radiografie n traciune Vezi raspuns a, d, d, c, a, e, d, d, d, b 11. [FRC10006] Deformarea membrului inferior ntr-o fractura dezangrenata a extremitii superioare a femurului este n: (pg. 655) A: Rotaie extern B: Rotaie intern C: Abducie D: Adducie E: Flexie 12. *FRC10007+ Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremitii superioare a femurului sunt adevrate: (pg. 655) A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare B: Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente D: Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas 13. *FRC10008+ O fractura a extremitaii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin: (pg. 653) A: Durere B: Impotena funcional C: Deformarea pumnului n dos de furculia dac deplasarea este anterioar D: Leziune a nervului radial E: Edem

14. *FRC10009+ Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremitii inferioare a radiusului fac parte: (pg. 654) A: Leziunea nervului radial B: Deschidere cutanat C: Sindromul de compartiment D: Infecia zonei operate E: Necroza osoas 15. [FRC10010] Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din urmtoarele motive (pg. 664) A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul de cretere) B: Tolerabilitate bun a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioar C: Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cretere E: Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips 16. [FRC10011] In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a pumnului trebuie analizate: (653) A: interlinia articulara B: orientatia glenei radiale C: indicele radio-ulnar D: linia bistiloidiana E: angularea 17. *FRC10012+ La copilul cu fractur se indic urmtoarele () A: Reducia sub anestezie a fracturii B: Kinetoterapie C: Prevenie trombembolic D: Intervenie chirurgical E: Imobilizare n ghips 18. *FRC10013+ Fracturile extremitii superioare a fermurului pot avea urmtoarele complicaii preoperatorii () A: Leziuni de decubit B: Pierderea autonomiei C: Alunecarea D: Deshidratare E: Decompensarea afeciunilor asociate 19. *FRC10014+ Fracturile extremitii inferioare a radiusului pot avea urmtoarele complicaii postoperatorii () A: Sindrom de alunecare B: Depresie reacional

C: Leziune vascular D: Sindrom de compartiment al lojelor E: Decompensare a tarei la pacientul vrstnic 20. [FRC10021] Fracturile specific la copil sunt reprezentate de: () A: Fractura in butoias de unt B: Deformarea plestica C: Dezlipirea epifizara D: Fractura pretrohanteriana E: Fractura intertrohanteriana 21. [FRC10022] Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt: () A: Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara) B: Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara) C: Fractura in cruce(a lui Destot) D: Fractura in T E: Fractura marginala anteriora Vezi raspuns ad, bde, abe, bcd, abce, acd, ade, de, abd, abc, ab

Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu, flegmon al tecii)

1. [IPM10007] Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face prin: (pg. 670) A: Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile B: 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C: Excizia tendonului interesat daca acesta a necrozat D: Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital E: Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile Vezi raspuns 2. [IPM10008] Durata antibioterapiei n artrit (complicaie local n infeciile acute ale prilor moi) este de: (pg. 669) A: 7 zile B: 14 zile C: 21 de zile D: 45 de zile E: 60 de zile Vezi raspuns 3. [IPM10009] Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi arat: (pg. 669) A: Hipertermie local B: Leucopenie C: Trombocitoz D: Creterea proteinei C reactive E: Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor

Vezi raspuns 4. [IPM10010] n flegmonul digital, durerea este caracterizat de: (pg. 669) A: Intensificare la extensia pasiv a degetului B: Intensificare la flexia pasiv a degetului C: Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele II, III D: Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV E: Iradiere pn la pliul palmar distal pentru degetele I i V Vezi raspuns 5. [IPM10014] Ablatia prin cele 2 contraincizii de la extremitati este necesara in flegmonul digital din stadiul: () A: stadiul 1 B: stadiul 2 C: stadiul 3 D: indiferent de stadiu E: stadiul 1 si 2 Vezi raspuns 6. [IPM10019] Infeciile acute ale prilor moi pot avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Decompensare n cazul unui teren favorizant B: Osteonecroza C: Tetanos D: Endocardita E: Artrita Vezi raspuns 7. [IPM10020] Flegmonul digital NU are urmtorul simptom local () A: Durere electiv de-a lungul nveliului pn la obstrucia n deget de mnu proximal B: Durere la extensia pasiv a degetului C: Deget incovoiat D: Creterea volumului degetului E: Durere pulsatil Vezi raspuns 8. [IPM10021] Diag.+ in infectiili acute de parti moi(abces,panaritiu,flegmon al tecii)include urmatorul symptom general: () A: Colectare fluctuanta B: Durere pulsatila C: Cresterea volumului degetului D: Creste CRP E: Febra Vezi raspuns 9. [IPM10002] Unele din semnele clinice locale ale abcesului prilor moi sunt: (pg. 669) A: Colecia fluctuent B: Febra C: Hiperleucocitoza D: Durerea pulsatil

E: Hipotermia local Vezi raspuns 10. [IPM10003] Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: (pg. 669) A: Marirea n volum a degetului afectat B: Localizarea infeciei C: Iradierea durerii de-a lungul nveliului D: Durere la extensia pasiv a degetului E: Deformarea degetului cu ncovoierea lui Vezi raspuns d, d, d, a, a, b, e, e, ad, acde
11. *IPM10004+ Din factorii favorizani ai infeciilor parilor moi fac parte: (pg. 669) A: Hipotiroidismul B: Artroza la nivelul degetelor minii C: Diabetul zaharat D: Deficien a statusului imunologic E: Prezena de corpi straini Vezi raspuns 12. *IPM10005+ Complicaiile infeciilor acute ale prilor moi sunt: (pg. 669) A: Artroza B: Endocardita C: Tetanosul D: Decompensarea n cazul unui teren favorizant E: Flegmonul digital Vezi raspuns 13. [IPM10006] Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: (pg. 670) A: Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului B: Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile C: Deschidere n Z a degetului D: Sinovectomie digital E: Excizia tendonului Vezi raspuns 14. [IPM10011] Prevenirea extinderii septice spre o situatie de urgenta in cazul infectiilor acute de parti moi se face astfel: () A: absenta colectarii: terapie cu penicilina timp de 10 zile si bai antiseptice timp de 2 ori pe zi B: colectare: chirurgie cu debridare C: antibiotice chiar daca excizia este completa si in absenta semnelor generale D: antibioticele nu sunt necesare dupa excizia completa si absenta semnelor generale E: nu sunt necesare masuri de preventie Vezi raspuns 15. [IPM10012] Flegmonul digital in stadiul 3 presupune: () A: prezenta tendonului necrotic

B: prezenta lichidului purulent C: excizia tendonului D: sechele probabile E: reconstructie ulterioara Vezi raspuns 16. [IPM10013] Stadiul 2 al flegmonului digital este caracterizat de: () A: lichid purulent B: tendon necrotic C: lichid limpede D: nevoia de deschidere in Z a degetului E: nevoia de sinovectomie digitala Vezi raspuns 17. [IPM10015] In cazul artritei, complicatie locala a infectiilor de parti moi, se procedeaza astfel: () A: ablatii articulare chirurgicale B: sinovectomie intotdeauna C: recoltari bacteriologice D: terapie cu antibiotice cu spectru larg 45 de zile E: nu este necesara antibioterapie Vezi raspuns 18. [IPM10016] Complicatiile infectiilor acute de parti moi sunt: () A: artrita B: extinderea la o structura "nobila": endocardita, artrita C: tetanos D: decompensare in caz de teren favorizant E: flegmon digital Vezi raspuns 19. [IPM10017] Durerea in cazul flegmonului digital se propaga in felul urmator: () A: pana la pliul palmar distal pentru degetele II, III, IV B: pana la pliul palmar distal pentru degetele I, V C: pana la pliul pumnului pentru degetele II, II, IV D: pana la pliul pumnului pentru degetele I, V E: pana la pliul pumnului pentru toate degetele Vezi raspuns 20. [IPM10018] Abcesul de pri moi poate avea urmtoarele simptome locale () A: Durere la extensia degetului B: Creterea volumului degetului C: Durere pulsatil D: Colectare reinut E: Colectare fluctuant Vezi raspuns cd, bcde, acde, abd, acde, ade, acd, acde, ad, cde

Anomalii ale vederii cu debut brutal

1. *VED10005+ Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi rou, dureros? (pg. 678) A: dezlipirea de retin B: neuropatia optic ischemic acut anterioar C: glaucom neovascular D: degenerescena macular legat de vrst E: ocluzia venei centrale ale retinei Vezi raspuns 2. *VED10006+ Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi alb, nedureros? (pg. 678) A: glaucomul acut B: keratita acut C: endoftalmit D: neuropatia optic ischemic anterioar E: glaucom neovascular Vezi raspuns 3. *VED10008+ Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 680) A: artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei B: hemoragii retiniene striate sau rotunde C: edem macular ischemic cu aspect de cirea macular D: Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare E: vene i artere ntecuite sub form de manoane perivasculare Vezi raspuns 4. *VED10009+ Tratamentul glaucomului acut presupune urmtoarele metode cu excepia: (pg. 682) A: beta-blocante administrate local B: inhibitor de anhidraz carbonic administrate local i general C: midriatice administrate local D: i ridotomie la nivelul ochiului afectat E: iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos Vezi raspuns 5. *VED10014+ Care dintre formele de keratit acut este caracterizat de ulcer dendritic sau n hart geografic: (pg. 684) A: keratita bacterian B: keratit herpetic C: keratit cu adenovirus D: sindrom cu ochi uscat E: sindrom de expunere prin malpoziie palpebral Vezi raspuns

6. [VED10015] in legatura cu OACR este adevarat ca: () A: este f necesara biopsia de artera temporala B: spasmul arterio-venos intra in etiologie,alaturi de boala horton C: PCR,VS se fac in urgenta D: in caz de boala horton asociata s eface corticoterapie per os,iar in caz de cardiopatie emboligena se face tratam anticoagulant E: examinarile oftalomologice sunt obligatorii Vezi raspuns 7. [VED10016] o scadere brutala si profunda a AV ,limitata la perceptia luminoasa apare in : () A: OVCR B: NOIAA C: glaucom acut D: OACR E: keratita acuta Vezi raspuns 8. [VED10034] Bilantul cardiovascular in OACR include, cu exceptia: () A: holter ECG B: ECG C: ETE D: ETT E: glicemie postprandiala Vezi raspuns 9. [VED10036] Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este: () A: NORB B: OACR C: OVCR D: NOIAA E: DMLV Vezi raspuns 10. [VED10040] Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt: () A: amputarea brutala a campului vizual B: amputarea dureroasa a campului vizual C: fotofobie D: lacrimare E: blefarospasm Vezi raspuns c, d, b, c, b, c, d, e, d, a 11. [VED10047] Tratamentul endoftalmitei include, cu exceptia: () A: tratament local: Ciprofloxacina x 6/zi B: tratament local: Tobramicina-Dexametazona x 6/zi si Tropicamidum

C: antiinflamator pe cale sistemica D: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, initiat in primele 48 de ore de la debutul afestiunii E: sunt interzise antiinflamatoarele steroidiene Vezi raspuns 12. [VED10053] Tratamentul NORB se face cu: () A: bolus intravenos de prednison 1g/zi timp de 3-5 zile B: prednison 1 mg/kg/zi timp de 11 zile, dupa bolus cu metilprednisolon 3-5 zile C: corticoterapie pe termen lung D: bolus intravenos de metilprednisolon, urmat de prednison 30 de zile E: imunosupresoare Vezi raspuns 13. [VED10067] Urmatoarele sunt etiologii ale OVCR cu exceptia uneia: () A: hipertonie oculara (50% din OVCR) B: cauze venoase C: boala Behcet D: sarcoidoza E: compresiuni intraorbitare Vezi raspuns 14. [VED10068] Alegeti afirmatia falsa privind etiologia NORB: () A: idiopatica intotdeauna B: lupus C: infectii D: Lyme E: etambutol Vezi raspuns 15. [VED10069] Prognosticul NORB este urmatorul: () A: recuperare AV >9/10 la 90% din pacienti B: recuperare AV >=8/10 la 90% dintre pacienti C: recuperate 100% D: absenta recuperarii E: nici o afirmatie nu e corecta Vezi raspuns 16. *VED10089+ Ce antibiotic se folosete intravitrean n endoftalmit () A: Levofloxacina B: Imipenem C: Tobramicina D: Ciprofloxacina E: Vancomicina Vezi raspuns

17. *VED10090+ n caz de uveit anterioar, bilanul minimal include, cu excepia () A: Electroforeza proteinelor plasmatice B: Radiografie pulmonar C: TPHA-VDRL D: IDR 5 UI de tuberculin E: Tipizare HLA-B27 Vezi raspuns 18. *VED10091+ Uveita anterioar acut NU are urmtorul semn clinic () A: Edem cornean B: Tonus ocular variabil C: Precipitate pe endoteliul cornean D: Sinechii irido-cristaliniene E: Efect Tyndall Vezi raspuns 19. [VED10092] Keratitei acut NU are urmtorul semn () A: Fotofobie B: Lacrimare C: Acuitate vizual nemodificat D: Durere E: Blefarospasm Vezi raspuns 20. [VED10093] PIO din glaucom se poate reduce sistemic cu (pg. 683) A: Prostaglandine B: Alfa blocante C: Derivati ai adrenalinei D: Beta blocante E: Acetazolamida Vezi raspuns e, b, a, a, b, e, a, a, c, e 21. *VED10094+ Glaucomul acut prin nchiderea unghiului NU are urmtorul semn () A: Cefalee B: Ochi alb i nedureros C: Vrsturi D: Greuri E: Scderea acuitii vizuale Vezi raspuns 22. *VED10095+ Neuropatia optic retrobulbar NU are urmtoare cauz () A: Idiopatic B: Intoxicaie alcoolo-tabagic C: Boala Lyme D: Scleroz multipl

E: Boala Horton Vezi raspuns 23. *VED10096+ NOIAA poate avea urmtoarea cauz () A: Boala Horton B: Boala Behcet C: Tulburri ale hemostazei D: Diabet E: HTA Vezi raspuns 24. *VED10097+ O cauz posibil de OVCR este, cu excepia () A: Ateroscleroza B: Hipertonie oculara C: Boala Behcet D: Ocluzie a carotidei interne E: Embolie Vezi raspuns 25. *VED10098+ n OACR urmtoarea NU reprezint o examinare complementar utilizat () A: Angio-RMN B: RMN C: VS D: Angiografie cu fluorescein E: PCR Vezi raspuns 26. *VED10099+ Care dintre urmtoarele NU reprezint o cauz vascular pentru tablolul clinic: ochi alb, calm i nedureros cu scdere brusc a vederii () A: OACR B: OVCR C: Complicaia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare D: Cecitatea monocular tranzitorie E: Hemoragia intravitrean Vezi raspuns 27. [VED10100] Care dintre urmatoarele semen functionale este present in ocluzia venei centrale a retinei: () A: Edem papilar B: Vene dilatate si sinoase C: Hemoragi retiniene striate sau rotunde D: Noduli albi pufosi E: Scaderea acuitatii vizuale Vezi raspuns

28. *VED10101+ Terapia anticoagulant n caz de ocluzie a arterei centrale a retinei se administreaz dac: () A: se suspecteaz spasm arterial B: se suspecteaz cardiopatie emboligen C: la CT se evideniaz sechele dup AVC recent D: se suspecteaz disecia carotidian E: se suspecteaz boala Horton Vezi raspuns 29. [VED10002] Cauzele de ocluzie de artera centrala a retinei sunt: () A: Spasm arterial B: Deficit de perfuzie C: Disectie carotidiana (la subiectul varstnic) D: Boala Horton E: Aterotromboze si embolii (cea mai frecventa cauza) Vezi raspuns 30. [VED10003] Cauzele de ocluzie de vena centrala a retinei sunt: () A: Hipertensiunea arteriala B: Ocluzii si stenoze de artera carotida externa C: Hipertensiunea intraoculara (40% din cazuri) D: Compresiuni intraorbitare, flebite si periflebite E: Ateroscleroza, diabet zaharat si alti factori de risc cardio-vasculari Vezi raspuns b, e, a, e,d, e, e, b, abde, ade 31. [VED10004] Despre etiologiile scaderii brutale a vederii pe ochi alb si nedureros sunt adevarate urmatoarele: () A: Sarcoidoza e responsabila de ocluzie de vena centrala a retinei si de neuropatie optica retrobulbara B: Boala Horton cauzeaza neuropatie optica ischemica acuta anterioara si ocluzie de artera centrala a retinei C: Lupusul poate determina ocluzie de artera centrala a retinei D: Infectiile (boala Lyme, HIV, sifilis) pot cauza neuropatie optica retrobulbara E: NORB poate fi idiopatica Vezi raspuns 32. *VED10007+ Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 679) A: congestia ocular B: scderea brusc a vederii C: precipitate pe faa posterioar a corneei D: sinechii irido-cristaliniene E: edem macular cu aspect de cirea macular Vezi raspuns 33. *VED10010+ Care dintre urmtorii factori favorizeaz apariia glaucomului acut prin nchiderea

unghiului? (pg. 682) A: hipermetropia B: administrare simpaticolitice C: administrare parasimpaticomimetice D: stres E: expunere prelungit la ntuneric Vezi raspuns 34. *VED10011+ Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare? (pg. 681) A: scderea brutal a vederii B: durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale C: amputarea cmpului vizual D: edem papilar cu hemoragii peripapilare E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton Vezi raspuns 35. *VED10012+ Uveita anterioar acut este caracterizat prin: (pg. 684) A: hemoftalmus B: cerc pericheratic C: efect Tyndall D: precipitate endocorneene E: sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila s rmn n midriaz maxim Vezi raspuns 36. *VED10013+ Conduita terapeutic a complicaiilor ocluziei venei centrale a retinei includ: (pg. 680) A: msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar B: fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicaiilor neovasculare C: injectare intravitreean de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid D: antibioterapie masiv pentru evitarea panoftalmiei oculare E: lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului Vezi raspuns 37. [VED10017] conduita de urmat si tratamentul in OVCR: () A: identificarea semnelor de gravitate in favoarea unei forme edematoase B: masurarea TA C: identificarea urgenta a tratam curativ eficient D: preventia complic neovasculare:-fotocoagulare panretiniana pe 360 grade E: tratam edemului macular cistoid:injecatrae intravitreana de corticoizi-triamcinolona/crioaplicatii Vezi raspuns 38. [VED10018] pe ce teren apare keratita acuta? () A: hipermetropie B: purtatori de lentile de contact C: conjunctivita

D: iridociclita E: sdr viral/bacterian Vezi raspuns 39. [VED10019] Fac parte din etiologiile glaucomului acut prin inchiderea unghiului: (pag.683) A: ocluzia venei centrale a retinei B: scleroza multipla C: stenoza carotidiana stransa D: retinopatia diabetica proliferativa complicata E: sarcoidoza Vezi raspuns 40. [VED10020] Semne functionale in keratita acuta: (pag.683) A: durere B: fotofobie C: ochi alb nedureros D: hemoragii peripapilare E: blefarospasm Vezi raspuns abde, be, ade, acde, bcd, abc, bd, bc, acd, abe 41. [VED10021] Prognosticul formei edematoase din ocluzia venei centrale a retinei presupune: (680,681) A: evolutie favorabila in 80% din cazuri B: edem macular cistoid cronic C: evolutie spre forma ischemica D: glaucom neovascular de 100 zile E: evolutie spre atrofie optica Vezi raspuns 42. [VED10022] Conduita terapeutica de urmat in endoftalmita implica: (684) A: punctia camerei anterioare B: agenti miotici C: injectare intravitreana de antibiotice cu spectrul larg D: antiinflamator pe cale sistemica (Metilprednisolon) E: antiinflamator si antibiotic locale Vezi raspuns 43. [VED10023] Din tratamentul pe cale locala pentru reducerea presiunii intraoculare din glaucomul acut prin inchiderea unghiului fac parte urmatoarele medicamente: (683) A: inhibitor al anhidrazei carbonice B: derivati ai adrenalinei C: prostaglandine D: acetazolamida E: beta blocante Vezi raspuns

44. [VED10024] Afectarile oftalmologice "pure" includ: () A: dezlipirea de retina B: hemoragia intravitreana C: hialita D: context traumatic E: DMLV Vezi raspuns 45. [VED10025] Examenele cele mai utilizate in anomaliile vederii cu debut brutal sunt () A: perimetria Goldmann B: fund de ochi C: angiografia cu fluoresceina D: tomografia in coerenta optica E: examenul cu lampa cu fanta Vezi raspuns 46. [VED10026] Afectiunile nervului optic ce cauzeaza anomalie brutala a vederii cu ochi calm, alb si nedureros sunt urmatoarele: () A: NORB B: NOIAA C: compresiuni nervoase D: neuropatia optica ereditara degenerativa Leber E: DMLV Vezi raspuns 47. [VED10027] Semnele functionale ale OACR sunt: () A: scadere brutala si profunda a acuitatii vizuale B: acuitate vizuala limitata la perceptia luminoasa C: acuitate vizuala limitata la miscarea mainii D: acuitate vizuala pastrata daca artera cilioretiniana este perfuzata (frecvent) E: disparitia reflexului fotomotor direct Vezi raspuns 48. [VED10028] Fundul de ochi in OACR arata: () A: edem papilar B: edem retinian hemoragic C: vene dilatate si sinuoase D: "cireasa maculara" E: hemoragii retiniene striate si rotunde Vezi raspuns 49. [VED10029] Etiologiile OACR sunt: () A: ateroscleroza B: embolii

C: boala Horton: cea mai frecventa D: spasm arterial E: disectie carotidiana: la varstnic Vezi raspuns 50. [VED10030] Examinarile complementare oftalmologice in OACR: () A: nu sunt obligatorii B: sunt obligatorii C: angiografia cu fluoresceina D: RMN cerebral E: Fund de ochi Vezi raspuns bc, acde, abe, abcd, be, abcd, abc, ad, abd, ac 51. [VED10031] Tratamentul OACR include: () A: spitalizare B: corticoterapie intravenos (cu exceptia bolii Horton) C: terapie anticoagulanta D: terapie antiagreganta, daca se suspecteaza cardiopatie emboligena E: terapie anticoagulanta in special daca la CT se evidentiaza sechele de AVC recent Vezi raspuns 52. [VED10032] Urmatoarele afirmatii despre evolutia OACR sunt adevarate: () A: disparitia edemului in 4-5 zile B: atrofia optica definitiva in cateva saptamani C: atrofia optica temporara D: glaucom neovascular in 10-15% din cazuri E: glaucom neovascular in 100% din cazuri Vezi raspuns 53. [VED10033] Prognosticul OACR, afirmatii adevarate: () A: foarte sever pentru ambii ochi B: fara recuperare vizuala in ceea ce priveste partea afectata C: risc de glaucom neovascular 10-15% D: OACR ateromatoase creste riscul relativ de AVC E: prognostic bun in ceea ce priveste partea afectata Vezi raspuns 54. [VED10035] Semnele clinice in OACR sunt: () A: disparitia reflexului fotomotor consensual B: pastrarea reflexului fotomotor direct C: pastrarea reflexului fotomotor consensual D: disparitia reflexului fotomotor direct E: disparitia ambelor reflexe: direct si consensual Vezi raspuns

55. [VED10037] Semnele functionale ale NOIAA sunt: () A: amputarea campului vizual B: scaderea brutala dureroasa a acuitatii vizuale C: scaderea mai mult/mai putin severa a acuitatii vizuale D: acuitatea vizuala pastrata daca artera cilioretiniana ramane perfurata E: scadere lenta a acuitatii vizuale Vezi raspuns 56. [VED10038] Semnele functionale in OVCR sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: scaderea severa a acuitatii vizuale B: AV <2/10 in forma edematoasa C: amputarea campului vizual D: "cireasa maculara" E: durere la mobilizarea globului ocular Vezi raspuns 57. [VED10039] Semnele functionale ale NORB sunt urmatoarele: () A: scaderea rapid progresiva a acuitatii vizuale B: durere la mobilizarea globului ocular C: scadere profunda sau nu a AV D: AV >=2/10 in forma edematoasa E: AV <2/10 in forma ischemica Vezi raspuns 58. [VED10041] Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului sunt: () A: scaderea acuitatii vizuale B: durere oculara intensa C: semne generale: cefalee, greturi, varsaturi D: fotofobie E: blefarospam Vezi raspuns 59. [VED10042] Semnele functionale ale keratitei acute sunt: () A: durere B: fotofobie C: amputarea campului vizual D: lacrimare E: blefarospasm Vezi raspuns 60. [VED10043] Semnele functionale ale uveitei anterioare acute sunt: () A: ochi rosu nedureros B: cerc perikeratic C: scadere invariabila a acuitatii vizuale D: ochi rosu dureros

E: amputarea campului vizual Vezi raspuns ac, abd, bcd, cd, ac, bcde, abc, abc, abde, bd 61. [VED10044] Antecedentele medicale ale pacientilor cu uveita acuta anterioara includ: () A: spondilartrita anchilozanta B: boala Behcet C: boala Horton D: sarcoidoza E: tuberculoza Vezi raspuns 62. [VED10045] Tratamentul uveitei anterioare acute se face cu: () A: corticoizi locali: dexametazona 1 picatura/h timp de 48 de ore, descrestere progresiva B: unguent antibiotic+corticoid: Oxitetraciclinum+Dexametazonum 1 aplicare/zi C: coliruri miotice: Atropina si Tropicamidum D: coliruri midriatice cu scop analgezic E: colir miotic pentru prevenirea aparitiei sinechiilor Vezi raspuns 63. [VED10046] Tratamentul endoftalmitei include: () A: punctia camerei anterioare B: injectare intravitreana de Vancomicina 0.05 ml C: injectare intravitreana de Ceftazidim sau Amikacina 5 ml D: antibioterapie intravenoasa: Imipenem+Cilastatin sodic 1 g +3/zi E: antibioterapie intravenoasa: levofloxacina 500mg/zi Vezi raspuns 64. [VED10048] Tratamentul ketatitei acute cuprinde: () A: coliruri sau unguente antivirale timp de 14 zile B: coliruri antibacteriene cu administrare intensiva C: tratament general D: antivirale timp de 30 de zile E: nu este necesar tratamentul local Vezi raspuns 65. [VED10049] Tratamentul glaucomului acut prin inchiderea unghiului cuprinde: () A: tratament ambulator B: reducerea PIO C: agenti miotici D: iridotomie la nivelul ochiului afectat E: iridotomie la nivelul ochiului congener Vezi raspuns 66. [VED10050] Despre tratamentul curativ si preventiv in glaucomul acut prin inchiderea unghiului se poate spune: ()

A: nu exista tratament curativ si preventiv B: iridotomie doar la ochiul afectat C: trabeculectomie D: iridotomie la ochiul congener ca singur tratament preventiv E: iridotomie la ochiul afectat ca singur tratament preventiv Vezi raspuns 67. [VED10051] Reducerea PIO in cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului se face astfel: () A: betablocante pe cale generala B: acetazolamida pe cale generala C: manitol pe cale generala D: derivati ai adrenalinei pe cale locala E: se vor evita prostaglandinele Vezi raspuns 68. [VED10052] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul glaucomului neovascular sunt adevarate: () A: spitalizare B: hipotonizant local si general, C: distrugerea proceselor ciliare cu laserul cu dioda D: fotocoagulare in grila E: crioaplicatii Vezi raspuns 69. [VED10054] Tratamentul NOIAA este: () A: corticoterapie pe cale intravenoasa in urgenta B: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi C: spitalizare D: managementul factorilor de risc cardiovasculari E: nu necesita tratament de urgenta Vezi raspuns 70. [VED10055] Tratamentul OVCR se face astfel: () A: nu exista tratament curativ eficient B: anticoagulante C: fotocoagulare panretiniana D: injectare intravitreana de corticoizi E: laser "grid", anti-VEGF Vezi raspuns abde, abd, abde, abc, bcde, cd, bcde, abce, ABCD, ACDE 71. [VED10056] Prognosticul OVCR este urmatorul: () A: evolutie favorabila in 50% din cazuri pentru forma edematoasa B: evolutie spre forma ischemica in 25% din cazuri C: evolutie constant negativa a formei ischemice D: glaucom neovascular dupa 3 luni in forma ischemica E: edem macular cistoid cronic in 50% din cazuri

Vezi raspuns 72. [VED10057] Examinarile complementare ale NOIAA includ: () A: camp vizual Goldmann B: angiografie cu fluoresceina C: VS, PCR D: biopsie din artera temporala homolaterala (intotdeauna pozitiva) E: bilant cardiovascular Vezi raspuns 73. [VED10058] Examinarile complementare oftalmologice in OVCR sunt () A: angiografia cu fluoresceina B: OCT: cuantifica edemul macular cistoid C: biopsie din artera temporala D: perimetria Goldmann E: fund de ochi Vezi raspuns 74. [VED10059] Angiografia cu fluoresceina se face in urmatoarele afectiuni oftalmologice: () A: OACR B: OVCR C: NOIAA D: NORB E: glaucom acut prin inchiderea unghiului Vezi raspuns 75. [VED10060] Factorii favorizanti ai keratitei acute sunt: () A: lentile de contact (10%) B: traumatism ocular C: sindrom viral D: sindrom de ochi uscat E: sindrom bacterian Vezi raspuns 76. [VED10061] Smnele clinice ale OVCR sunt: () A: edem papilar B: vene subtiri C: hemoragii retiniene striate (profunde) D: hemoragii retiniene rotunde (superficiale) E: noduli albi, pufosi Vezi raspuns 77. [VED10062] Semnele clinice intalnite un NORB sunt, cu exceptia: () A: ochi alb si dureros B: fenomenul Marcus-Gunn prezent

C: deficit al reflexului pupilar eferent D: papila normala E: edem papilar Vezi raspuns 78. [VED10063] Examinarile complementare ale NORB arata: () A: cotom central sau centro-cecal la perimetrie Goldmann B: hipersemnal T2 la nivelul nervului optic afectat pe RMN C: RMN confirma diagnosticul D: sarcoidoza: hemograma, VS, PCR, ECA E: deficit latitudinal Vezi raspuns 79. [VED10064] Semnele clinice ale NOIAA sunt: () A: edem papilar hemoragic B: hemoragii peripapilare C: edem papilar ischemic D: durere oculara E: noduli albi Vezi raspuns 80. [VED10065] Tratamentul galucomului neovascular se face cu: () A: tratament hipotonizant maximal B: PFCL C: crioaplicatiile sunt contraindicate D: crioaplicatii daca PFCL nu este posibila E: nu necesita tratament Vezi raspuns abcd, abce, ab, abc, bcd, ae, ace, abcd, bc, abd 81. [VED10066] Evolutia NOIAA este urmatoarea, cu exceptia: () A: spre atrofie optica B: adesea cu posibilitatea recuperarii vizuale C: risc de bilateralizare D: niciodata bilateralizare E: adesea cu imposibilitatea recuperarii vizuale Vezi raspuns 82. [VED10070] Semnele clinice ale AVC cu afectare oftalmologica includ: () A: ochi alb B: ochi nedureros C: fund de ochi normal D: edem papilar E: hemoragii papilare Vezi raspuns

83. [VED10071] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, conform ONTT: () A: riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa primul episod de NORB este de 30% la 5 ani B: riscul este 51% daca pe RMN initial sunt >=3 leziuni C: corticoterapia intravenoasa diminueaza riscul de recidiva la 2 ani D: corticoterapia per os diminueaza riscul de recidiva la 2 ani E: prognostic favorabil la 90% din pacienti Vezi raspuns 84. [VED10073] Urmatoarele sunt etiologii ale galucomului neovascular: () A: OVCR (forma edematoasa) B: OVCR (forma ischemica) C: retinopatia diabetica proliferativa complicata D: OACR E: stenoza carotidiana stransa Vezi raspuns 85. [VED10074] Semnele clinice ale uveitei anterioare acute sunt: () A: precipitate pe epiteliul cornean B: efect Tyndall C: sinechii irido-cristaliniene D: tonus ocular variabil E: fundul de ochi nu este necesar Vezi raspuns 86. [VED10075] Bilantul minimal in caz de uveita NU include: () A: tipizarea HLA-B27 B: TPHA-VDRL C: anticorpi anti ADN D: RMN al coloanei lombare E: tubertest Vezi raspuns 87. *VED10076+ Posibile cauze ale scderii brutale a acuitii vizuale la un ochi rou i dureros sunt () A: NORB B: NOIAA C: Scleritei posterioare D: Uveitei posterioare E: Uveitei anterioare Vezi raspuns 88. *VED10077+ Endoftalmita se trateaz local cu () A: Dexametazon B: Tobramicin C: Levofloxacin D: Imipenem

E: Ciprofloxacin Vezi raspuns 89. *VED10078+ Uveita anterioar acut poate fi identificat prin urmtoarele semne () A: Blefarospasm B: Lcrimare C: Cerc perikeratic D: Scderea acuitii vizuale E: Ochi alb, nedureros Vezi raspuns 90. *VED10079+ Keratita acut poate avea urmtoarele cauze () A: Amibe B: Piocianic C: Citomegalovirus D: Adenovirus E: Herpes Vezi raspuns bd, abc, abce, bcde, bcd, cd, ce, abe, cd, abde 91. *VED10080+ Keratita acut poate fi identificat prin intermediul urmtoarelor semne () A: Blefarospasm B: Lacrimare C: Fotofobie D: Durere E: Midriaza areactiv Vezi raspuns 92. *VED10081+ Presiunea intraocular din glaucom poate fi redus prin urmtoarele metode locale () A: Prostaglandine B: Inhibitori ai anhidrazei carbonice C: Derivai ai adrenalinei D: Beta blocante E: Acetazolamid Vezi raspuns 93. *VED10082+ Glaucomul acut prin nchiderea unghiului este marcat de urmtoarele semne clinice () A: Camer anterioar ngust B: Ochi rou cu cerc perikeratic C: Edem papilar D: Hipertonie ocular peste 30 mmHg E: Mioza areactiv Vezi raspuns 94. *VED10083+ n NOIAA se recomand urmtoarele examinri complementare ()

A: Fund de ochi B: Angiografie cu fluorescein C: OCT D: Perimetria Goldman E: Biopsie din arter temporal homolateral Vezi raspuns 95. *VED10084+ NOIAA are urmtoarele semne clinice () A: Hemoragii peripapilare B: Hemoragii retiniene striate C: Cirea macular D: Noduli albi pufoi E: Edem papilar ischemic Vezi raspuns 96. *VED10085+ Ocluzia de ven central a retinei implic urmtoarele examinri complementare () A: Examenul segmentului anterior la lamp cu fant B: Fund de ochi C: Perimetrie Goldman D: Angiografie cu fluorescein E: OCT Vezi raspuns 97. *VED10086+ Ocluzia de ven central a retinei are urmtoarele semne de gravitate () A: Noduli albi i pufoi B: Rubeoz irinian C: Cirea macular D: HTO E: AV sub 2/10 Vezi raspuns 98. [VED10087] Ocluzia arterei centrale a retinei prezint urmtoarele elemente la un fund de ochi () A: Noduli albi, pufoi B: Edem retinian ischemic C: Artere subiri i filiforme D: Edem papilar E: Cirea macular Vezi raspuns 99. [VED10088] Care dintre urmtoarele reprezint afeciuni ale nervului optic () A: NOIAA B: NORB C: DMLV D: OVCR

E: OACR Vezi raspuns abcd, bcd, abd, bde, ae, de, abde, bcde, ab

Ochiul rou i/sau dureros

1. *OCH10003+ n care dintre urmtoarele afeciuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare scderea acuitii vizuale? (pg. 686) A: conjunctivita bacterian B: traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival C: plag conjunctival cu retenie de corp strin D: keratita acut E: episclerita acut Vezi raspuns 2. *OCH10007+ Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu excepia: (pg. 683) A: congestie ocular B: ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare C: durere ocular intens D: mioz, cu pupil fix areflexiv E: stare general alterat, greuri, vrsturi Vezi raspuns 3. *OCH10008+ Urmtoarele semne i simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu excepia: (pg. 683) A: congestie ocular B: scderea acuitii vizuale C: midriaz D: reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean E: coloraie cu fluorescein pozitiv Vezi raspuns 4. *OCH10009+ Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepia: (pg. 684) A: acuitate vizual normal B: congestie ocular C: durere ocular D: pupil deformat E: apare cu recurene identice n cadrul unei boli generale Vezi raspuns 5. *OCH10010+ Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni: (pg. 688) A: glaucom acut

B: keratita epitelial acut C: episclerit acut D: cataract traumatic E: corioretinit Vezi raspuns 6. *OCH10011+ Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu excepia: (pg. 684) A: precipitate pe endoteliul corneean B: efect Tyndall al umorii apoase C: sinechii iridocristaliniene D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean Vezi raspuns 7. [OCH10015] CT-ul orbitar se indic n cazul: (688) A: glaucomului acut B: episclerita C: hematomului orbitar, fracturilor orbitare D: hemoragiei subconjunctivale E: sclerita Vezi raspuns 8. [OCH10016] Tratamentul conjunctivitelor virale include () A: coliruri antiseptice B: coliruri cu antibiotice C: coliruri cu midriatice D: antibiotice per os E: coliruri antiglaucomatoase Vezi raspuns 9. [OCH10025] Bolile articulare care provoaca sclerita sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: spondilita anchilozanta B: poliartrita reumatoida C: LED D: psoriazis E: boala Wegener Vezi raspuns 10. *OCH10034+ Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual sczut, fotofobie, reflex cornean alterat sugereaz () A: Episclerite B: Sclerite C: Glacum acut D: Uvete anterioare acute

E: Keratite epiteliale acute Vezi raspuns e, d, c, a, ,b, e, c, a, e,e, 11. *OCH10035+ Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual normal, lupus sugereaz () A: Conjunctivite B: Episclerite C: Endoftalmite D: Conjunctivite E: Sclerite Vezi raspuns 12. *OCH10036+ Nu reprezint o cauz a scleritei () A: Boala Lyme B: Boala Behcet C: Sarcoidoza D: Amiloidoza AA E: Boala Crohn Vezi raspuns 13. *OCH10037+ Conjunctivita bacterien are drept criterii de gravitate, cu excepia () A: Lcrimare abundent B: Scderea acuittii vizuale C: Blefarospasm D: Fotofobie E: Chemozis Vezi raspuns 14. [OCH10002] Care dintre urmtoarele afeciuni sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale? (pg. 687) A: conjunctivita acut B: Keratita acut C: Sclerita anterioara acut D: Glaucomul acut E: Endoftalmita Vezi raspuns 15. *OCH10004+ Urmtoarele semne i simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar? (pg. 687) A: acuitate vizual normal B: ochiul prezint roea localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor C: apare durere ocular intensificat la micrile globului ocular D: cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar E: edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate peripapilare Vezi raspuns

16. *OCH10005+ Care dintre urmtoarele afeciuni pot determina sclerit? (pg. 687) A: boala Behcet B: tuberculoz C: sarcin extrauterin D: boal Crohn E: poliartrit reumatoid Vezi raspuns 17. *OCH10006+ Care dintre urmtoarele afeciuni oculare sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale? (pg. 687) A: conjunctivita acut B: plag ocular cu retenie de corp strin intraocular C: keratit acut D: sclerit acut anterioar E: uveit anterioar acut Vezi raspuns 18. [OCH10012] Criteriile de gravitate ale unei conjunctivite bacteriene sunt reprezentate de: (pag.686) A: fotofobie B: secretii purulente abundente C: cerc perikeratic D: lacrimare abundenta E: hemoragii peripapilare Vezi raspuns 19. *OCH10013+ Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare: (686) A: sindrom de ochi uscat B: obstructia cailor lacrimale C: diabet echilibrat D: tulburari ale staticii palpebrale E: grefa de cornee Vezi raspuns 20. *OCH10014+ n etiologia scleritei figureaz: (687) A: boli neurologice B: boli articulare C: tramatica D: boli granulomatoase E: boli infecioase Vezi raspuns b, d, c, bde, ac, abde, bce, abd, abde, bcde

21. [OCH10017] Scaderea acuitatii vizuale apare in: () A: uveita anterioara acuta B: uveita posterioara acuta

C: coroidita D: glaucom neovascular E: conjunctivita acuta Vezi raspuns 22. [OCH10018] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri insuportabile, episoade identice si cu prezenta unei boli generale, este vorba de: () A: episclerita B: sclerita C: PR D: Wegener E: Lupus Vezi raspuns 23. [OCH10019] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri moderate, episoade identice si prezenta unei boli generale, este vorba de: () A: lupus B: episclerita C: sclerita D: Wegener E: lentile de contact Vezi raspuns 24. [OCH10020] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene, afirmatii adevarate: () A: la copii: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile B: la adulti daca prezinta factori de risc de infectie a suprafetei oculare C: la adulti: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile daca prezinta secretii purulente abundente D: la adulti daca prezinta fotofobie E: la adulti sistematic Vezi raspuns 25. [OCH10021] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu: () A: lavaj cu ser fiziologic B: colir antiseptic Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi timp de 7 zile C: colir antibiotic de prima intentie, daca exista factori sau semne de gravitate D: fluorochinolone de prima intentie E: masuri de igiena Vezi raspuns 26. [OCH10022] Despre conjunctivitele virale se poate spune: () A: sunt date de adenovirus B: apar in context epidemic C: unilateral D: secretii clare E: foarte contagioase Vezi raspuns 27. [OCH10023] Urmatoarele afirmatii despre conjunctivite sunt adevarate: () A: senzatie de nisip in ochi, arsur, corp strain

B: secretii clare daca sunt virale C: ochi rosu dureros D: fara scaderea acuitatii vizuale E: scaderea acuitatii vizuale Vezi raspuns 28. [OCH10024] Bolile vasculare care provoaca sclerita sunt urmatoarele: () A: periartrita nodoasa B: boala Wegener C: boala Behcet D: sarcoidoza E: boala Lyme Vezi raspuns 29. [OCH10026] Bolile infectioase care provoaca sclerita sunt urmatoarele: () A: sifilis B: Lyme C: herpes D: tuberculoza E: sarcoidoza Vezi raspuns 30. [OCH10027] In cazul ochiului rosu fara scaderea acuitatii vizuale, fara dureri, congestie difuza si secretii seroase, se are in vedere: () A: prezenta ganglionului pretragian: conjunctivita virala B: alergie: conjunctivita alergic C: episclerita D: sclerita E: lupus Vezi raspuns ad, bcd, ab, abcd, abce, abde, abd, abc, abc, ab
31. [OCH10028] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, fotofobie si dureri la purtatori de lentile de contact, conduita va fi: () A: verificarea reflexului cornean B: verificarea reflexului fotomotor C: test cu fluoresceina D: angiografie cu fluoresceina E: diagnostic de keratita epiteliala acuta Vezi raspuns 32. [OCH10029] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, dureri, cefalee, greturi, varsaturi, cu debut in timpul unei midriaze, sunt posibile urmatoarele: () A: Ochi dur B: cornee hipotransparenta C: context de hipermetropie D: glaucom acut E: keratita epiteliala acuta Vezi raspuns

33. *OCH10030+ n cazul unui ochi rou cu scderea AV, urmtoarele elemente sugereaz o keratit epitelial () A: Dureri intense B: Fotofobie C: Vrsturi D: Greuri E: Cefalee Vezi raspuns 34. *OCH10031+ Ce afeciune sugereaz un ochi rou nedureros fr scderea AV i cu secreii seroase () A: Episclerit B: Sclerit C: Conjunctivit alergice D: Conjunctivit bacteriene E: Conjunctivit virale Vezi raspuns 35. *OCH10032+ Sclerita poate fi determinat de urmtoarele boli vasculare () A: Boala Crohn B: Boala Behcet C: Boala Wegener D: Poliartrit reumatoid E: Periartrita nodoas Vezi raspuns 36. [OCH10033] Conjunctivita viral poate fi sugerat de () A: Papile B: Foliculi C: Sezonier D: Afectare bilateral E: Secreii clare Vezi raspuns ce, abcd, ab, ce, bce, bde

Otalgii i otite la copii i aduli

1. *OTO10012+ Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este asociat otitei: (pg. 718) A: Otoragie B: Conjunctivita C: Somnolen D: Disfagie E: Meningita

Vezi raspuns 2. *OTO10013+ Complicaiile otitei medii acute nu includ: (pg. 718) A: Mastoidita B: Tromboflebita sinusului lateral C: Nevralgia facial D: Meningita E: Abcesul cerebral Vezi raspuns 3. *OTO10014+ Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei simptomelor de: (pg. 719) A: 7 zile B: 3 sptmni C: 4 sptmni D: 2 luni E: 3 luni Vezi raspuns 4. *OTO10015+ Otita seromucoas cronic este secundar: (pg. 719) A: otitelor furunculoase B: disfunciei trompei lui Eustachio C: mastoiditei D: otitelor externe virale E: traumatismelor otice Vezi raspuns 5. [OTO10016] Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie acut este: (pg. 720) A: 2 zile B: 5 zile C: 9 zile D: o zi E: 14 zile Vezi raspuns 6. *OTO10027+ Adenoidectomie n otita seromucoas este recomandat n urmtoarele situaii, cu excepia () A: ntrzierea vorbirii B: Hipoacuzie peste 30 decibeli bilateral C: Evoluie lung previzibil D: OSM cu retracie E: OMA mai multe de 3 pe an Vezi raspuns 7. [OTO10028] Paracentezei n otita medie este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()

A: Eec al primei ncercri de tratament B: Complicaii C: Suspiciune de infecie cu Haemophilus influenzae D: Fond imunodepresiv sever E: Copii sub 3 luni Vezi raspuns 8. [OTO10029+ n otita medie acut la aduli, tratamentul de prim intenie include () A: Ceftriaxon I.V. B: Ceftriaxon I.M C: Eritromicin sulfafurazol D: Pristinamicin E: Amoxicilin acid clavulanic Vezi raspuns 9. [OTO10030] Otita seromucoase poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Osteonecroza osului temporal B: Atelectazia complet a timpanului C: Devieri de comportament la copii D: ntrzierea vorbirii la copii E: Timpanoscleroza Vezi raspuns 10. [OTO10031+ Osteoliza din otita extern malign poate da urmtoarele complicaii, cu excepia urmtoarei () A: Afectarea nervilor cervicali C1-C2 B: Afectarea nervilor cranieni C: Paralizie facial D: Ameeli E: Hipoacuzie neurosenzorial Vezi raspuns b, c, e, b, b, e, c, e, a, a 11. *OTO10032+ Nu reprezint complicaie a OMA () A: Paralizia faciala B: Abces cerebral C: Meningita D: Encefalita E: Mastoidita Vezi raspuns 12. [OTO10033] Stadiul congestiv al OMA este caracterizat de () A: Timpan bombat B: Perforaie a timpanului C: Relief osicular invizibil D: Colecie retrotimpanic

E: Timpan hiperemiat Vezi raspuns 13. *OTO10034+ OMA nu are drept cauz () A: Lupus B: Granulomatoza Wegener C: Zborul cu avionul D: Infecie cu Pseudomonas aeruginosa E: Infecie cu Moraxella catarrhalis Vezi raspuns 14. [OTO10002] In urmatoarele afectiuni apare hipoacuzie de transmisie: () A: Otita externa maligna (osteita osului temporal) B: Otita seromucoasa C: Otita externa D: Otita medie acuta E: Labirintita Vezi raspuns 15. [OTO10003] Urmatoarele afectiuni se manifesta cu hipoaucuzie neruosenzoriala () A: Labirintita B: Otita medie acuta C: Otita externa D: Otita seromucoasa E: Orita externa maligna (osteita osului temporal) Vezi raspuns 16. [OTO10004] Urmatoarele afectiuni sunt nedureroase: () A: Otita externa maligna B: Otita externa C: Otita medie acuta D: Otita seromucoasa E: Otita mediue acuta la adult Vezi raspuns 17. [OTO10005] Urmatoarele afectiuni pot fi bilaterale: () A: Pericondrita B: Otita medie acuta la copil C: Otita seromucoasa D: Otita seroasa la adult care are drept etiologie tumora de cavum E: Otita externa Vezi raspuns 18. [OTO10006] Rezultatele otoscopiei in cazul afectiunile otologice sunt: () A: Flictene la nivelul membranei timpanice in cazul miringitei virale

B: Exudat retrotimpanic in cazul miringitei virale C: Timpan bombat "in uger de vaca" in partea postero-inferioara in cazul mastoiditei D: Colectie retrotimpanica cu aspect purulent in cazul otitei medii acute in stadiu de colectare E: Pielea conductului auditiv extern este inflamata si necrotica cu zone de denudare osoasa in osteita osului temporal Vezi raspuns 19. *OTO10007+ Inervaia senzitiv a urechii externe este asigurat de: (pg. 716) A: Nervul auriculotemporal B: Nervul Wrisberg C: Ram auricular al nervului vag D: Nervul timpanic E: Plex cervical superior Vezi raspuns 20. [OTO10008] Stadiile otitei medii acute sunt: (pg. 717) A: Stadiul de colectare B: Stadiul de cicatrizare C: Stadiul perforat D: Stadiul congestiv E: Stadiul cataral Vezi raspuns d, e, a, bcd, ae, ad, bc, ade, abce, acd 21. *OTO10009+ Otita extern se manifest prin: (pg. 718) A: Hipoacuzie neurosenzorial B: Otalgie C: Edem al conductului auditiv extern D: Congestia timpanului E: Ameeli Vezi raspuns 22. [OTO10010] Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: (pg. 719) A: Tulburari de atenie B: Otite externe repetate C: ntrzierea vorbirii D: Tulburri de comportament E: Somnolena Vezi raspuns 23. *OTO10011+ La impedanmetrie n cadrul explorarii otitei seromucoase gsim: (pg. 720) A: Curba tip A B: Curba tip B C: Curba tip C D: Curba tip D E: Curba tip E

Vezi raspuns 24. [OTO10017] Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718) A: mastoidita B: timpanoscleroza C: devieri de comportament la copii D: tromboflebita sinusului lateral E: labirintita Vezi raspuns 25. *OTO10018+ n cazul otitei seromucoase la aduli se acioneaz astfel () A: Evitarea ptrunderii apei B: Reeducare tubar C: Crenoterapie D: Aeratori transtimpanici E: Adenoidectomie Vezi raspuns 26. *OTO10019+ Tratamentul general in otita extern: (pag.721) A: Antiinflamatoare steroidiene B: Soluii auriculare antifungice C: Dren n caz de stenoz a conductului D: Ofloxacin picturi E: Antalgice de nivel 2 Vezi raspuns 27. *OTO10020+ n otita medie acut, tratamentul antibiotic (pag.720) A: La copiii sub doi ani durata este de 8-10 zile B: orlistat + sibutramina C: eritromicina + sulfafurazol cnd exist alergie D: amoxicilina + acid clavulanic ca prim intenie E: La adult 7-10 zile. Vezi raspuns 28. *OTO10021+ Otitei seromucoas are urmtoarele posibile complicaii () A: Devieri de comportament la copii B: ntrzierea vorbirii la copii C: Timpanoscleroza D: Perforaie timpanic E: Otita medie cronic cu pung de retracie a membranei timpanice i colesteatom Vezi raspuns 29. *OTO10022+ OSM la copil poate avea urmtoarele semne () A: Pusee febrile repetate B: Tulburri de comportament

C: Tulburri de atenie D: Dificulti scolare E: ntrzierea vorbirii Vezi raspuns 30. *OTO10023+ Otita extern malign este caracterizat de () A: Diagnostic diferenial este tumor malign de CAE B: RMN utilizat pentru confirmarea naturii inflamatorii C: Otalgia este principalul element al tabloului clinic D: Determin osteoliza osului temporal E: Apare pe fondul unei imunodepresii Vezi raspuns bc, acd, bc, ade, bcd, ae, acde, abce, bcde, ade 31. *OTO10024+ Otita extern poate fi determinat de () A: Moraxella catarrhalis B: Bacilul pioceanic C: Haemofilus influenzae D: Stafilococ E: Streptococ Vezi raspuns 32. *OTO10025+ Otita medie acut la copii se manifest prin (pag.717) A: Afebrilitate B: Apatie C: Febr D: Otalgie E: Hipoacuzie Vezi raspuns 33. *OTO10026+ Otita medie acut se manifest prin () A: Eritem al pavilionului B: Edem al pavilionului C: Tinitus D: Hipoacuzie E: Otalgie Vezi raspuns 34. [OTO10035] Otalgia poate rezulta din stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz: () A: osul temporal B: urechea intern C: urechea extern D: faringele E: urechea medie Vezi raspuns

35. [OTO10037] Otalgii proiectate datorate nervului glosofaringian sunt: (pag. 716) A: tumor malign de cavum B: tumor de foramen jugular C: tumor a unghiului ponto-cerebelos D: angin E: tumor a fosei infratemporale Vezi raspuns bde, cde, cde, ce, abd

Angine i faringite ale adultului

1. [ANG10008] Difteria are ca agent etiologic : (pg. 725) A: Bacil Gram + B: Bacil Gram C: Spirochet D: Adenovirus E: Virusul parainfluenza Vezi raspuns 2. *ANG10009+ Angina lui Vincent este cauzat de: (pg. 726) A: Bacil gram pozitiv B: Corynebacterium C: Spirochet + Bacil gram negativ D: Streptococ E: Stafilococ Vezi raspuns 3. *ANG10010+ Mononucleoza infecioas prezint: (pg. 725) A: Uneori o purpur a vlului palatin B: Rash cutanat C: Paralizie velopalatin D: Trismus E: Erupie vezicular Vezi raspuns 4. [ANG10011+ Angina pseudomembranoas se ntlnete n: (pg. 722) A: Difterie B: Angina Vincent C: Herpangin D: Herpes E: Zona nervului IX Vezi raspuns 5. *ANG10012+ Amigdalectomia are indicaie doar n cazul: (pg. 727) A: anginelor care se repet (2/iarn)

B: anginelor care se repet (1/an) C: anginelor care se repet (o dat/ 2 ani) D: recidivei flegmonului periamigdalian E: recidivei anginelor veziculare Vezi raspuns 6. [ANG10014] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: () A: Complicatia principala a amigdalectomiei este hemoragia B: Herpangina afecteaza de obicei copiii sub 7 ani si este determinata de virusul coxsackie A C: In angina lui Vincent starea bucodentara este proasta si respiratia urat mirositoare D: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu penicilina G E: Agentul patogen in angina eritematoasa este cel mai frecvent un virus si doar intr-un sfert de cazuri o bacterie Vezi raspuns 7. *ANG10023+ Mononucleoza infecioas se diagnosticheaz prin () A: Prelevare din gt B: TPHA C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn D: TDR E: Metoda lui Besredka Vezi raspuns 8. *ANG10024+ Difteria se trateaz de preferin cu () A: Amoxicilin + Acid clavulanic 1g de 3 ori pe zi B: Penicilin G 4 MUI/zi timp de 10 zile C: Penicilin V 1 MUI de 3 ori pe zi timp de 10 zile D: Amoxicilin 2 grame timp de 6 zile E: Azitromicina 500 mg/zi timp de 3 zile Vezi raspuns 9. [ANG10025] Flegmonul periamigdalian NU este caracterizat de () A: Edem al uvulei B: Incurbarea vlului palatin C: Voce nazonat D: Trismus E: Paralizie velopalatin Vezi raspuns 10. [ANG10026] Tratamentul anginei eritmeato-pultacee cu TDR pozitiv NU se trateaz cu () A: Neomicin B: Azitromicin C: Amoxicilin D: Penicilina V

E: Paracetamol Vezi raspuns a, c, a,a, d, d, c, b, e, a

11. [ANG10027] Reumatismul articular acut NU are urmtorul factor de risc () A: Colectivitate nchis B: Antecedente personale a bolii C: Vrsta sub 5 ani D: Promiscuitate E: Cltorii in africa Vezi raspuns 12. [ANG10002] Tratamentul anginelor: () A: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu augmentin 1g/8h p.o. sau i.v. in caz de disfagie B: Mononucleroza infectioasa se trateaza cu antibiotice ci spectru larg, antialgice si antipiretice C: Angina fusospiralara Vincent se trateaza cu antibiotice de tip Penicilina V p.o. 1 M UI/8h timp de 10 zile D: Angina ulcero-necrotica din sifilis se trateaza cu o doza unica de BenzantinBenzil Penicilina 2,4 M UI E: In difterie se administreaza Penicilina G 1 M UI/6h timp de 10 zile, Seroterapie i.m. in urgenta si Vaccinare la distanta Vezi raspuns 13. [ANG10003] Angina ulcero-necrotic se ntlnete n: (pg. 722) A: Mononucleoza infecioas B: Difterie C: Angina Vincent D: ancru sifilitic E: Herpes Vezi raspuns 14. [ANG10004] Angina vezicular se ntlnete n: (pg. 722) A: Herpangin B: Grip C: Herpes D: Difterie E: Zona nervului IX Vezi raspuns 15. [ANG10005] Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n: (pg. 722) A: Angina Vincent B: Angina streptococic C: Difterie D: Herpangina E: Mononucleoza infecioas Vezi raspuns 16. [ANG10006] n angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt: (pg. 722) A: Aderente pe amigdale B: Neaderene pe amigdale

C: Albicioase D: Cenuii E: Punctiforme Vezi raspuns 17. [ANG10007] Diagnosticul pozitiv n mononucleoz infecioas se stabilete pe baz: (pg. 725) A: Reacie VDRL B: Hemogramei C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn D: Serologia HIV E: Serologia EBV Vezi raspuns 18. [ANG10013] Angina eritemato-pultacee are urmatoarele semne si simptome: (p. 722) A: Voce nazonata si edem al uvulei B: Febra C: Hipertrofia amigdalelor D: Depunere pulatcee albicioasa, punctiforma, neaderenta pe amigdale E: Membrane false Vezi raspuns 19. [ANG10015] Mononucleoza infectioasa: (p. 725) A: Este o patologie a adultului tanar B: Se insoteste de astenie importanta care persista mult timp dupa episodul acut C: Tratamentul se face cu penicilina din grupul A D: Serologia EBV se face in toate cazurile E: Tratamentul este simptomatic(antipiretice, antalgice) Vezi raspuns 20. [ANG10016] Herpangina este caracterizat de () A: Vindecare rapid B: Vom C: Context febril D: Vezicule pe stlpii amigdalieni E: Ulceraie amigdalian foarte dureroas Vezi raspuns c, acde, acd, ace, be, bce, bce, bcd, abe, abcd
21. [ANG10017] Tratamentul anginei veziculare bilaterale include () A: Amoxicilin + Acid clavulanic B: Gel cu xilocain C: Paracetamol D: Azitromicin E: Amoxicilin Vezi raspuns 22. [ANG10018] n angina Vincent, prelevatul are () A: BAAR B: Spirochete

C: Treponeme D: BGN E: BGP Vezi raspuns 23. *ANG10019+ Mononucleoza infecioas poate fi diagnosticat prin () A: test direct rapid B: VDRL C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn D: Serologia EBV E: Metoda lui Besredka Vezi raspuns 24. *ANG10020+ Difteria este caracterizat de () A: Semne generale marcate B: Incurbarea vlului palatin C: Adenopatii cervicale bilaterale D: Posibil paralizie velopalatin E: Angin cu membrane false ngroate, gri i sngernde Vezi raspuns 25. *ANG10021+ Flegmonului periamigdalian se trateaz cu () A: Antalgice B: Antibioterapie cu amoxicilina + acid clavulanic C: Seroterapie D: Punctie/drenaj E: Antivirale Vezi raspuns 26. [ANG10022] n tratamentul anginei eritematoase se pot prescrie () A: Penicilina V B: Penicilina G C: Eritromicin D: Amoxicilin E: Tetraciclin Vezi raspuns 27. *ANG10028+ Este adevrat despre angina ulceroas: (pag. 726) A: se realizeaz biopsia tuturor ulceraiilor de prim intenie B: angina lui Vincent se asociaz strii buco-dentare proaste C: angina lui Vincent poate fi bilateral D: angina sifilitic este profund E: tratamentul anginei sifilitice este cu o penicilin retard, n doz unic de 2,4 milioane de UI Vezi raspuns

28. [ANG10030] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate: () A: Apare la batrani B: Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala C: Este det. de virusul coxsackie D: Se vindeca rapid in 2-4zile E: Tratament etiologic Vezi raspuns bc, bd, cd, acde, abd, ad, be, bcd

Epistaxisul i tratamentul acestuia

1. *EPX10007+ Care din afirmaiile urmatoare nu este specific fibromului naso-faringian: (pg. 739) A: tumora bogat vascularizat B: frecvent la adolescenii de sex masculin C: frecvent la adolescenii de sex feminin D: are risc de sngerare crescut E: este o cauza local de epistaxis Vezi raspuns 2. *EPX10008+ Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general: (pg. 739) A: HTA B: Anomalie vascular Rendu Osler C: Rinosinuzit D: Hemofilie E: Insuficien hepatic Vezi raspuns 3. *EPX10009+ Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local: (pg. 739) A: Rinosinuzita B: Boala Rendu Osler C: Tumori nazale D: Epistaxis esenial E: Traumatisme nazale Vezi raspuns 4. *EPX10010+ Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general_: (pg. 739) A: Carena de vitamina K B: Anomalie vascular Rendu Osler C: Epistaxis esenial D: Hemofilie E: Trombopenie Vezi raspuns 5. *EPX10011+ Din afirmaiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739) A: Este o angiomatoz autozoma dominant

B: Prezinta malformaii vasculare mucoase C: Prezinta malformaii vasculare extra-mucoase D: Nu este responsabil de sngerari recidivante E: Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF Vezi raspuns 6. *EPX10017+ La adolesceni cea mai frecvent tumor cauzatoare de epistaxis este () A: Cilindrom B: Melanom C: Carcinom epidermoid D: Fibrom E: Adenocarcinom Vezi raspuns 7. *EPX10018+ Urmtoarea nu reprezint cauz local de epistaxis () A: Anomalii vasculare B: Tumori C: Rinosinuzit D: Epsitaxis esenial E: Traumatisme Vezi raspuns 8. *EPX10019+ n diagnosticul epistaxisului urmtorul element este un factor ce poate indica adenocarcinom al etmoidului () A: Caracterul recidivant B: Epistaxis de tip bilateral cu origine unilateral C: Chirurgie nazo-sinusian n antecedente D: Expunerea la radiaii E: Expunerea la tierea de lemne Vezi raspuns 9. [EPX10020] Epistaxisul nu este agravat de () A: Traumatism asociat B: Coagulopatie C: Anemie de fond D: Hipertensiune arterial E: Anxietate Vezi raspuns 10. [EPX10022] Care este cauza generala de epistaxis? () A: Boala Rendu-Osler B: Rinosinuzita C: Traumatisme D: Tumori

E: Corpi straini Vezi raspuns c,c, b, c, d, d, a, e, c, a 11. *EPX10002+ Factorii implicai n aprecierea abundenei epistaxisului sunt: (pg. 737) A: vrsta pacientului B: durata sngerrii C: voma D: debitul sngerrii E: ameelile Vezi raspuns 12. *EPX10003+ n aprecierea abundenei unui epistaxis este primordial investigarea: (pg. 737) A: paloarei tegumentare B: hipotensiunii C: temperaturii D: tahicardiei E: tahipneei Vezi raspuns 13. [EPX10004] Oprirea sngerarii ntr-un epistaxis presupune: (pg. 737-738) A: antialgice B: tamponament nazal anterior C: tamponament nazal posterior D: embolizarea vaselor incriminate E: antibioterapie Vezi raspuns 14. *EPX10005+ Examinrile complementare n epistaxis presupun: (pg. 738-739) A: bilanul coagulrii B: bilanul factorilor de risc cardio-vascular C: bilan de imagistic (CT, RMN) D: examinarea otic E: bilan de imagistic (angiografie) Vezi raspuns 15. *EPX10006+ Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu: (pg. 739) A: purpura (febr tifoid) B: tahicardie C: fragilitate capilar (grip) D: disfagie E: dispnee inspiratorie Vezi raspuns 16. [EPX10012] Epistaxisurile din boala Rendu-Osler se trateaz prin () A: Ac Anti-VEGF

B: Scleroterapie C: Embolizare D: Ligatur E: Cauterizare Vezi raspuns 17. [EPX10013] Cauzele generale ale epistaxisului sunt (pag. 739) A: Epistaxis esenial B: Hemofilie C: HTA D: Trombopatie E: Boala Rendu-Osler Vezi raspuns 18. *EPX10014+ Originea tumoral a unui epistaxis poate fi indicat de urmtoarele semne () A: Expunere la solveni B: Expunere la tiere de lemne C: Tulburri ale oculomotricitii D: Dureri localizate E: Obstrucie nazal unilateral progresiv Vezi raspuns 19. *EPX10015+ n epistaxisul de abunden redus se recomand () A: Tamponarea suprafeei vestibulare B: Compresia bidigital C: Tamponarea anterioar bilateral D: Tamponarea anterioar E: Suflarea nasului Vezi raspuns 20. [EPX10016] Epistaxisul este agravat local de () A: Prizarea de substante toxice B: Traumatism C: Coagulopatie D: HTA E: Anxietate 21. *EPX10021+ Etiologia epistaxisului ca boal (de cauz general) poate fi: () A: caren vitamina K ca i tulburare a hemostazei primare B: insuficien hepatic ca i tulburare a hemostazei secundare C: trombopatie ca i tulburare a hemostazei primare D: administrarea de antiagregante ca i tulburare a hemostazei secundare E: o anomalie vascular Vezi raspuns bd, abd, bcd, abce, ac, abc, bcde, cde, abe, ab, bce

Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i particulariti semiologice, psihologice, terapeutice

1. *GER10007+ Care din urmtoarele reguli de management pentru un pacient vrstnic bolnav sunt valide? (pg. 780) A: prezena aparaturii necesare neuroimagisticii B: capacitatea i independena de micare a pacientului pstrate C: identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensarile n cascad D: evidenierea lipsei n antecedente a tulburrii depresiv E: evidenierea prezenei n antecedente a tulburrii depresiv Vezi raspuns 2. *GER10008+ Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele n vrst datorit (pg. 781) A: culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite B: medicaiei administrate sub form de soluie oral C: nerespectrii regimului igieno-dietetic D: modificri farmacocinetice datorate vrstei E: existenei hipertermiei Vezi raspuns 3. *GER10009+ mbtrnirea aparatului respirator poate determina (pg. 777) A: algii intercostale bilaterale B: algii intercostale unilaterale C: creterea suprafeei schimburilor gazoase D: lipsa posibilitii de efectuare a schimburilor gazoase E: diminuarea suprafeei schimburilor gazoase Vezi raspuns 4. *GER10010+ mbtrnirea vascular are urmtoarele consecine clinice (pg. 777) A: tendina la hipotensiune ortostatic accentuat de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament B: apariia anevrismelor aortice C: edem pulmonar D: pierderea acuitii vizuale E: cefalee de tip migrenoid Vezi raspuns 5. *GER10011+ mbtrnirea sistemului musculare determin (pg. 777) A: neuropatii periferice B: sarcopenia = scderea masei musculare C: crampe musculare D: fracturi ale colului femural

E: rupturi musculare repetate Vezi raspuns 6. *GER10012+ Mecanismul de adaptare n urma mbtrniri cardiace este: () A: diminuarea presiunii artriale diastolice B: creterea presiunii artriale sistolice C: creterea complianei miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare D: sporirea contribuiei sitolei atriale la umplerea ventriculului E: cresterea cantitii i calitii fibrelor elastice Vezi raspuns 7. *GER10018+ mbtrnirea neuro-cognitiv presupune, cu excepia () A: Diminuarea capacitii de invatare B: Diminuarea ateniei C: Scderea tonusului D: Creterea timpului de reacie E: Diminuarea neuronilor corticali i rarefierea substanei albe Vezi raspuns 8. *GER10019+ mbtrnirea aparatului respirator presupune, cu excepia () A: Diminuarea suprafeei schimburilor gazoase B: Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabile C: Diminuarea ratei schimbului de gaze D: Diminuarea funciilor ciliare i a eficacitii tusei E: Diminuarea amplitudinilor micrilor cutiei toracice Vezi raspuns 9. *GER10020+ Procesul degenerativ cardiac al mbtrnirii nu include () A: Disfuncia diastolic B: Fibroza miocardic C: Hipertrofia miocitelor D: Scderea elasticitii miocitelor E: Diminuarea numrului de miocite Vezi raspuns 10. *GER10021+ Care dintre urmtoarele reprezint o cauz genetic a mbtrnirii () A: Acumularea radicalilor liberi B: Scurtarea telomerelor C: Stresul oxidativ D: Pierderea elasticitatii E: Glicozilarea proteinelor Vezi raspuns c, d, e, a, b, d, c, c,d ,b, 11. *GER10026+ Urmtoarea regul NU se aplic n cazul prescrierii unui tratament la btrni () A: Nu se mrete niciodata doza fr a verifica n prealabil modul n care a fost administrat

medicamentul B: Se va nceta tratamentul dac devine contraindicat C: Se va verifica n mod regulat dac raportul beneficiu/risc este n continuare favorabil D: Trebuie informai toti medicii care consult pacientul E: Nu se va nceta niciodata supravegherea Vezi raspuns 12. [GER10027] Managementul pentru un pacient vrstnic bolnav nu include urmtoarea regul () A: Evitarea complicaiilor nosocomiale la pacientul spitalizat B: Dupa faza acut se vor evalua i se va adapta tratamentul pe termen lung al afeciunilor cronice C: Identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensrile n cascada D: Nu se va lua n considerare sperana de via n stabilirea obiectivului terapeutic, acesta trebuie s fie revenirea la starea de echilibru E: Management global fcut de o echip multidisciplinar Vezi raspuns 13. *GER10028+ NU face parte dintre afeciunile frecvente la persoanele de peste 75 de ani () A: BPOC B: HTA C: Artroza D: Dementa E: Diabetul Vezi raspuns 14. [GER10029] n cazul mbtrnirii unui organ sau unei funcii, sunt adevrate, CU EXCEPIA: (pag. 780) A: factorul precipitant este n general curabil B: efectele mbtrnirii pot fi singurele responsabile pentru insuficiena acestui organ, mai ales la vrstele foarte naintate C: factorul precipitant poate fi o anemie D: factorul precipitant poate fi un accident iatrogen E: factorul precipitant poate fi o infecie Vezi raspuns 15. [GER10031] Sunt considerati "batrani" persoanele cu varsta intre: () A: 50-55 de ani B: 56-60 de ani C: 61-65 de ani D: 75-85 de ani E: 85 de ani si peste Vezi raspuns 16. *GER10002+ Care sunt formele de mbtrnire? (pg. 776) A: mbtrnire datorit unui accident vascular cerebral B: mbtrnire obinuit fr patologii evolutive, dar cu o limitare relativ a capacitilor

funcionale C: mbtrnire genetic D: mbtrnire prematur E: mbtrnire patologic cu patologii cronice evolutive provocnd handicapuri i dependen care poate ajunge pn la dependena total pentru toate activitile vieii cotidiene Vezi raspuns 17. *GER10003+ Care sunt consecintele mbtrnirii funciei renale? (pg. 777) A: Scderea volumului rinichilor bilateral B: Scderea volumului unui singur rinichi C: Frecvena complicaiilor renale iatrogene D: Frecvena deshidratrilor extracelulare i tolerana scazut la regimurile desodate E: Frecvena hipo- i hipernatremiei Vezi raspuns 18. *GER10004+ mbtrnirea neurocognitiv determin: (pg. 777) A: dificulti n coordonarea micrilor B: diminuarea capacitii de nvare C: diminuarea timpului de reacie D: creterea timpului de reacie E: diminuarea ateniei Vezi raspuns 19. *GER10005+ Managementul pacientului vrstnic trebuie s cuprind ntotdeauna (pg. 780) A: anularea datelor anamnestice B: reconstituirea anamnezei C: tratament de urgen indiferent de tratamentele urmate anterior D: cunoaterea tratamentului pacientului, fr a omite automedicaia E: examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal i ECG Vezi raspuns 20. [GER10006] nainte de a face prescrierea medicamentelor, n geriatrie trebuie realizate (pg. 781) A: ierarhizarea patologiilor, inndu-se cont de prerea pacientului B: tratamentul suferinei vasculare cerebrale C: se va determina dac pacientul poate s i administreze singur tratamentul D: se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor E: se va estima nevoia de oxigenoterapie Vezi raspuns d, d, a ,b, d, be, cde, bde, bde, ac 21. *GER10013+ Urmtoarele afirmaii cu referire la creterea riscului iatrogen la persoanele n vrst sunt adevrate , cu excepia: (781) A: modificri farmacocinetice datorate vrstei B: modificari ale volumelor de distribuie , cu diminuarea masei musculare i riscul de supradozaj a medicamentelor liposolubile C: modificri ale volumelor de distribuie,cu diminuarea tesutului adipos i cu riscul al

medicamentelor liposolubilede supradozaj D: modificri ale volumelor de distrinuie , cu creterea masei musculare i risc de supradozaj al medicamentelor hitrosolubile E: polipatologia i polimedicaia cresc riscul interaciunilor medicamentoase Vezi raspuns 22. *GER10014+ Prevenia a mbtrnirii patologice se realizeaz prin () A: Abstinena de la tutun B: Abstinena de la alcool C: Vaccinare D: ntreinerea capitalului de baz relaional E: ntreinerea capitalului de baz intelectual Vezi raspuns 23. *GER10015+ mbtrnirea funciei renale nseamn () A: Diminuarea capacitii de diluare i concentrare a urinei B: Diminuarea sistemului renina-angiotensin-aldosteron n repaus C: Diminuarea numrului de nefroni D: Creterea presiunii n artera renal E: Diminuarea fluxului sanguin renal Vezi raspuns 24. [GER10016+ mbtrnirea vascular este caracterizat de () A: Scderea colagenului din peretele arterelor mari B: Creterea sensibilitii baroreceptorilor C: Scderea sensibilitii receptorilor betaadrenergici D: Diminuarea calitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari E: Diminuarea cantitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari Vezi raspuns 25. *GER10017+ mbtrnirea este influenat de urmtorii factori metabolici () A: Scderea ratei metabolice B: Acumularea de lactat C: Acumularea radicalilor liberi D: Stresul oxidativ E: Glicozilarea proteinelor Vezi raspuns 26. *GER10022+ Prescrierea unui tratament n geriatrie trebuie urmat de () A: Mrirea dozei doar dup verificarea administrrii B: ncetarea tratamentului cnd devine contraindicat C: Verificarea regulat a raportului risc/beneficiu D: Supraveghere permanent E: Informarea medicilor care consult pacientul Vezi raspuns

27. [GER10023] Prescrierea unui medicament n geriartrie are urmtoarele reguli () A: Se stabilete data urmtorului control B: Se stabilete durata i criteriile de ntrerupere tratament C: Se estimeaz funcia renal prin formula Cockroft D: Se explic riscurile i beneficiile tratamentului E: Se alege medicamentul cu cele mai puine efecte secundare cunoscute Vezi raspuns 28. [GER10024] Managementul pacientului vrstnic bolnav cuprinde () A: Analiza situaiei cu studierea factorului declanator B: Examen clinic orientat asupra suspiciunii de diagnostic C: Cunoaterea tratamentului pacientului, mai puin automedicaia D: Reconstituirea anamnezei E: Reconstituirea tuturor antecedentelor Vezi raspuns 29. *GER10025+ Cele mai frecvente afeciuni la un pacient de peste 75 ani sunt () A: Artroza B: Fibrilatia atriala C: Astmul D: BPOC E: HTA Vezi raspuns 30. *GER10030+ Polipatologia pacientului vrstnic presupune, cu excepia: (pag. 779) A: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 8 B: bolile de multe ori interfer ntre ele C: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 4 la 7 D: implic necesitatea ntocmirii unui bilan clinic ghidat de simptomele principale E: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 7 31. *GER10032+ n mbtrnirea cardiac apar: (pag. 776) A: fibroz miocardic B: hipertrofia miocitelor restante C: scderea complianei miocardului D: creterea complianei miocardului E: disfuncie sistolic Vezi raspuns bcd, acde, abce, cde, cde, abcd, abe, ade, abe, acd, abc

Tulburri anxioase, tulburri fobice, tulburri obsesiv-compulsive, tulburri

convertive, starea de stres posttraumatic i tulburrile de adaptare

1. [ANX10011] Care din urmtoarele afirmaii privind diagnosticul tulburrii de panic sunt adevrate? (pg. 913) A: tulburarea este mai frecvent la femei B: tulburarea este mai frecvent la barbai C: tulburarea este mai frecvent la btrni D: tulburarea este mai frecvent la copii E: tulburarea este mai frecvent dup accidentele rutiere Vezi raspuns 2. *ANX10012+ n managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate trebuie urmrite intele urmtoare: (pg. 915) A: tratarea bolilor somatice asociate B: tratarea crizei de angoas acut C: instituirea unui regim dietetic adecvat D: tratamentul contracturilor musculare E: tratamentul tulburrilor de atenie Vezi raspuns 3. [ANX10013] Tulburarea obsesiv-compulsiv poate avea urmtoarele comorbiditi: (pg. 917) A: episod maniacal acut B: demena Alzheimer C: tulburri de limbaj D: schizofrenia E: tulburri de coordonare Vezi raspuns 4. *ANX10014+ Simptomele tulburrilor de conversie pot fi: (pg. 919) A: hipoglicemii B: hiperglicemii C: creterea creatininei D: transpiraii profuze nocturne E: manifestri acute: agitaia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, micri anormale, tremurturi Vezi raspuns 5. *ANX10015+ Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare (pg. 920) A: tulburare permanent B: tulburare paroxistic C: tulburare tranzitorie

D: tulburare cu evoluie progredient E: tulburare dependent de factorii vasculari cerebrali Vezi raspuns 6. [ANX10016] Sunt factori de risc in starea de stress posttraumatic: (pag 919) A: sarcina B: sexul feminin C: evenimente traumatizante D: hipervigilenta E: dificultati de concentrare Vezi raspuns 7. [ANX10017] Sunt manifestari cronice motorii in tulburarile conversive: (pag 919) A: miscari anormale B: crize pseudoconvulsive C: diplopie D: contracturi musculare E: tremuraturi Vezi raspuns 8. [ANX10020] Simptomele ce apar in cadrul tulburarii de adaptare sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: emotionale: anxietate, tristete, agresivitate B: somatice: durere, oboseala, cefalee C: comportamentale D: cognitive (memorie, atentie) E: fara simptome somatice Vezi raspuns 9. [ANX10034] Urmatoarele reprezinta comorbiditati ale tulburarii anxioase generalizate cu exceptia: () A: tulburari fobice B: TOC C: tulburari de panica D: depresii, adictii E: schizofrenie Vezi raspuns 10. *ANX10068+ Nu reprezint factori de stres n tulburarea de adaptare () A: Probleme familiale B: Conjugopatii C: Dificultati sociale D: Dificultati scolare E: Rutina Vezi raspuns a, b, d, e ,c, b, d, e, e, e

11. *ANX10069+ Anxietatea de separare este caracterizat de () A: Conduita de evitare care nu persist la maturitate B: Anxietate de intensitate redus C: Survine n urma unui eveniment traumatizant D: Apare la pubertate E: Afecteaz 5-10% din copii Vezi raspuns 12. [ANX10070] Tulburarea de stres posttraumatic se trateaz la nceput cu () A: Sertralina B: Citalopram C: Escitalopram D: Venlafaxina E: Paroxetina Vezi raspuns 13. *ANX10071+ Stresului acut are urmtoarele caracteristici, cu excepia () A: Simptome disociative n traumatismele violente B: Apariia la distan dup un eveniment traumatizant C: Anxietate D: Repetarea evenimentului E: Flash-backuri Vezi raspuns 14. *ANX10072+ Managementul tulburrii conversive NU include urmtorul element () A: Psihoterapie analitic sau similar B: Tratament psihotrop n cazul decompensarii unei alte patologii psihiatrice C: Evitarea prescripiilor medicamentoase inutile D: Spitalizare sistematic pentru investigaii E: Identificarea i excluderea cauzei organice Vezi raspuns 15. *ANX10074+ n tratarea tulburrii obsesiv compulsiv NU se recomand () A: Clomipramina B: Imipramina C: Fluoxetina D: Paroxetina E: Sertralina Vezi raspuns 16. *ANX10075+ Nu reprezint comorbiditate cu tulburarea obsesiv compulsiv () A: Mania B: Depresia C: Schizofrenia D: Anorexie mental esenial

E: Sindromul Gilles de la Tourette Vezi raspuns 17. *ANX10076+ Fobia colar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Afecteaz 1% din populatie, preponderent brbai B: Evoluia este favorabil pe plan scolar la o treime din cazuri C: Apare la copii cu dificulti scolare D: Apariia brusc a fricii de a merge la coal dup vrsta de 8 ani E: Anxietate asociat cu teama copilului de a fi separat de mama sa nainte de vrsta de 6 ani Vezi raspuns 18. *ANX10077+ n cazul anxietii asociate cu fobia social se recomand urmtoarele medicamente () A: Hidroxizin B: SSRI C: Betablocante noncardioselective D: Antidepresive E: Benzodiazepine Vezi raspuns 19. *ANX10078+ Tratamentul simptomatic al tulburrii anxioase generalizate se realizeaz cu () A: Amitriptilina B: Hidroxizin C: Escitalopram D: Venlafaxina E: Paroxetina Vezi raspuns 20. *ANX10079+ Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat, cu excepia () A: Poate provoca tulburri depresive sau anxioase la copii B: Se poate asocia cu tulburri de panic C: Apariia involuntar a unei anxieti provocate de anumite evenimente negative din viaa pacientului D: Preocupri pe care pacientul nu reueste sa le controleze E: Afecteaz n principal persoanele de sex feminin Vezi raspuns c, e,b, d ,b, a, c, c, b, e

21. [ANX10080] Diagnosticul diferential al tulburrii de panic include urmtoarele elemente, cu excepia () A: Caren de vitamina B1 B: Feocromocitom C: Schizofrenie D: Boal Parkinson E: Insuficien renal Vezi raspuns

22. [ANX10086] Tratamentul simptomatic cu benzodiazepine n tulburarea de panic este indicat pentru: (pag. 914) A: maxim 9 sptmni B: maxim 10 sptmni C: maxim 11 sptmni D: maxim 12 sptmni E: maxim 13 sptmni Vezi raspuns 23. [ANX10087] Este inhibitor selectiv a recaptrii serotoninei i noradrenalinei: (pag. 914) A: venlafaxina B: alprazolam C: escitalopram D: paroxetin E: quetiapina Vezi raspuns 24. [ANX10002] Tulburarile somatoforme vor fi evocate in diagnosticul diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice: () A: Tulburare de panica B: Tulburare anxioasa generalizata C: Tulburarea obsesiv compulsiva D: Tulburari conversive E: Tulburare de adaptare Vezi raspuns 25. [ANX10004] Patologiilr organice vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii: () A: TOC B: Tulburari conversive C: Starea de stres posttraumatic D: TAG si Tulburare de panica E: Fobie sociala Vezi raspuns 26. [ANX10005] Tulburarile de dispozitie si adictiile vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice (pg. 920) A: TOC B: Tulburare de adaptare C: TAG si Tulburarea de panica D: Anxietate de separare E: Stresul acut si PTSD Vezi raspuns 27. [ANX10006] n cadrul tulburrilor anxioase sunt cuprinse: (pg. 913) A: tulburarea anxioas provocat de o boal sau substan B: pierderea controlului emoional C: agitaia psihomotorie D: fobia specific E: starea de stres acut

Vezi raspuns 28. [ANX10007] Tulburarea anxioas generalizat poate avea urmtoarea evoluie (pg. 914) A: complicaii: tulburri depresive, tulburri de panic, dependene, izolare social B: deterioararea cognitiv C: remisii D: cronicizare E: frecvente accidente vasculare cerebrale Vezi raspuns 29. [ANX10008] Diagnosticul diferenial pentru tulburarea obsesiv compulsiv se va face cu: (pg. 917) A: patologia organic B: tulburri anxioase C: tulburri de dispoziie D: demena vascular E: tulburarea delirant Vezi raspuns 30. [ANX10009] Care din urmtoarele argumente clinice sunt n favoarea diagnosticului de tulburare conversiv? (pg. 918) A: traumatisme craniene n antecedentele recente B: doliu patologic C: bilan somatic perfect normal D: personalitate histrionic sau pasiv-dependent E: relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul patologic Vezi raspuns a, d, a ,abd, abde, ac, ade, acd, abce, cde
31. *ANX10010+ Formele clinice ale tulburrii de adaptare sunt: (pg. 921) A: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv B: tulburarea de adaptare cu anxietate C: tulburarea de adaptare antisocial D: tulburarea de adaptare cu perturbri de conduit E: tulburarea de adaptare mixt (depresiv, anxioas) Vezi raspuns 32. [ANX10018] In tulburarea anxioasa generalizata: (914) A: Simptomele persista maximum 6 luni B: Simptomele trebuie sa persiste minim 6 luni C: Este insotita de simptome somatice D: Nu este insotita de simptome somatice E: Afecteaza preponderent persoanele de sex masculin Vezi raspuns 33. [ANX10019] Urmatoarele informatii despre tulburarea de adaptare sunt adevarate: () A: afecteaza ambele sexe, indiferent de varsta, mai mult la femei B: tulburare tranzitorie C: simptome emotionale, comatice, comportamentale sau cognitive

D: poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant E: apare la 6 luni de la un eveniment stresant Vezi raspuns 34. [ANX10021] Anxietatea de separare, afirmatii adevarate: () A: afecteaza 1-5% din adulti B: apare inainte de pubertate C: survine in urma unui eveniment traumatizant D: conduita de evitare poate persista si la maturitate E: remisii, fara exacerbari Vezi raspuns 35. [ANX10022] Urmatoarele sunt caracteristice stresului acut: () A: la distanta de evenimentul traumatizant B: repetarea involuntara, stereotipa a evenimentului C: flash-back, cosmaruri, ganduri obsedante D: retraire spontana sau provocata E: evitare Vezi raspuns 36. [ANX10023] Simptomele disociative in urma traumatismelor violente sunt urmatoarele: () A: rataciri B: dezorientare C: labilitate emotionala D: afectarea constiintei E: derealizare, depersonalizare, amnezie Vezi raspuns 37. [ANX10024] Urmatoarele afirmatii despre starea de stres posttraumatic sunt adevarate: () A: apare dupa mai mult de o luna de la eveniment B: apare in prelungirea starii de stres acut C: poate surveni la cateva saptamani, luni sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant D: factori de risc: sexul masculin, antecedente psihiatrice, adictiile, tulburari de personalitate E: sindrom de repetitie Vezi raspuns 38. [ANX10025] Principalele argumente clinice ale starii de stres postraumatic la copii sunt: () A: sindromul de repetitie B: posibile conduite de evitare C: simptomatologie emotionala specifica D: angoasa de separare E: comportamente regresive, acuze somatice Vezi raspuns 39. [ANX10026] Managementul patologiilor postraumatice include: ()

A: terapie cognitiva si comportamentala B: desensibilizarea prin miscari oculare C: tehnici de hipnoza D: inhibitori ai recaptarii serotoninei (daca dureaza mai mult de o luna) E: paroxetina Vezi raspuns 40. [ANX10027] Urmatoarele afirmatii despre diagnosticul tulburarii de panica sunt adevarate: () A: mai frecventa la femei B: debut intre 25 si 35 de ani C: nu asociaza anxietate intercritica D: posibila asociere cu agorafobia E: comportament modificat Vezi raspuns abde, bce, abcd, bcd, bcde, abde, abce, abde, abce, abde 41. [ANX10028] Diagnosticul diferential al tulburarii de panica include: () A: sindrom coronarian acut B: HTA C: astm D: embolie pulmonara E: hipotiroidism Vezi raspuns 42. [ANX10029] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al tulburarii de panica: () A: schizofrenia, alte tulburari anxioase, tulburari somatoforme B: depresii, adictii (canabis, alcool, cocaina) C: carenta de vitamina B6 D: hipertiroidism, hipercorticism, feocromocitom, insuficienta suprarenala, insuficienta hipofizara E: hipoglicemie, diabet, insuficienta renala Vezi raspuns 43. [ANX10030] Urmatoarele afirmatii despre evolutia tulburarii de panica sunt adevarate: () A: vindecare intre cateva saptamani si cateva luni B: remisie in 100% din cazuri C: recidive ulterioare D: cronicizare pe fondul agravarii agorafobiei E: complicatii: depresii, adictii, suicid Vezi raspuns 44. [ANX10031] Managementul tulburarii de panica include: () A: tratament curativ cu benzodiazepine pentru maxim 12 saptamani B: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei: venlafaxina C: inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: paroxetina, escitalopram cu durata intre 6 si 12 luni D: psihoterapie de sustinere E: terapie cognitiva si comportamentala, psihoterapie de inspiratie analitica

Vezi raspuns 45. [ANX10032] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea anxioasa generalizata sunt adevarate: () A: in special la femei B: din copilarie pana la varsta adulta C: simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 saptamani D: la copii, anxietatea se manifesta prin simptome somatice mai putin variate decat la adulti si nu evolueaza neaparat spre o tulburare de anxietate generalizata E: diagnostic diferential cu schizofrenia Vezi raspuns 46. [ANX10033] Simptomele prezente in tulburarea anxioasa generalizata sunt: () A: astenie, insomnie B: hipersomnolenta C: tensiune motorie cu transpiratii, palpitatii D: tulburari de concentrare E: simptome gastro-intestinale Vezi raspuns 47. [ANX10035] Tratamentul tulburarii anxioase generalizate se face astfel: () A: simptomatic: benzodiazepine sau hidroxizin, pe perioada nelimitata B: curativ: venlafaxina sau paroxetina, escitalopram C: antidepresive triciclice de a doua intentie D: psihoterapie de sustinere, terapie cognitiva si comportamentala E: psihoterapie de inspiratie analitica Vezi raspuns 48. [ANX10036] Alegeti afirmatiile adevarate despre fobia sociala: () A: afecteaza 8-10% din adulti B: neconstientizarea caracterului morbid C: evolutie variabila cu remisii D: tratament cu: benzodiazepine, betablocante noncardioselective, antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei E: nu exista tratament Vezi raspuns 49. [ANX10037] Urmatoarele sunt caracteristici ale agorafobiei: () A: asociata cu anumite tulburari din copilarie: anxietatea de separare, terorile nocturne, fobia sociala B: teama de a vorbi in public C: teama de spatii largi, multime, locuri publice, poduri, tuneluri, transporturi in comun, imobilizare prelungita D: complicatii: depresie, tulburari de panica, adictii E: fara tratament Vezi raspuns

50. [ANX10038] Fobia scolara se caracterizeaza prin: () A: afecteaza 1% din populatie, preponderenta masculina B: dificultati scolare C: pierderea interesului pentru scoala D: aparitia progresiva a fricii de a merge la scoala E: evolutie nefavorabila la o treime din cazuri Vezi raspuns abcd, abde, acde, bcde, bde, acde, bcde, acd, acd, ae 51. [ANX10039] Elementele diagnostice ale fobiei specifice sunt: () A: variabilitate in timp B: constientizarea caracterului morbid C: anxietate anticipatorie D: rasunet functional major E: poata sa dispara sau sa se agraveze in contextul unor evenimente stresante Vezi raspuns 52. [ANX10040] Principalele diagnostice diferentiale ale tulburarilor fobice sunt: () A: patologiile organice B: tulburarile de dispozitie C: schizofrenia D: TOC E: starea de stres postraumatic Vezi raspuns 53. [ANX10041] Diagnosticul TOC presupune: () A: asocierea in mod variabil a simptomelor obsesive si compulsive B: compulsiile in stare pura sunt mai frecvente la copil C: obsesiile in stare pura sunt mai frecvente la copil D: existenta unei personalitati obsesive este criteriu obligatoriu de diagnostic E: obsesiile in stare pura sunt mai rare la copil Vezi raspuns 54. [ANX10042] Comorbiditatile TOC sunt: () A: sindromul Gilles de la Tourette B: bulimie, anorexie mentala esentiala C: ticuri cronice D: fobii E: schizofrenie Vezi raspuns 55. [ANX10043] Diagnosticul diferential al TOC se face cu: () A: adictii B: patologie organica C: tulburari anxioase

D: tulburari de dispozitie E: tulburari fobice Vezi raspuns 56. [ANX10044] Managementul TOC include: () A: ISRS: fluoxetina 20-60 mg/zi, paroxetina 20-80 mg/zi, la adult, sertralina 25 mg/zi la copil, 50 mg /zi la adult B: triciclice: doar la adult, clomipramina 75-250 mg/zi C: IMAO in caz de chimiorezistenta, conduite de evitate severe, depresie tipica D: toleranta mai buna a IMAO E: durata tratamentului 12-24 de luni, cu evaluarea eficacitatii dupa 4-12 saptamani de administrare Vezi raspuns 57. [ANX10045] Argumentele clinice in favoarea diagnosticului tulburarilor conversive sunt: () A: simptomatologie histrionica tipica B: bilant somatic perfect normal C: simptome simulate D: bilant somatic anormal E: preocuparea intensa a pacientului fata de tulburarile sale Vezi raspuns 58. [ANX10046] Diagnosticul diferential al tulburarilor conversive cuprinde: () A: tulburari de dispozitie, tulburare deliranta B: tulburari somatoforme C: patologie organica D: TOC E: fobii Vezi raspuns 59. *ANX10047+ Tulburarea de adaptare se manifest prin () A: tulburare bipolar B: perturbri de conduit C: tulburare mixt D: anxietate E: dispoziie depresiv Vezi raspuns 60. *ANX10048+ Tulburarea de adaptare este caracterizat de () A: Apare la 3 luni dup evenimentul stresant B: Poate s evolueze constant C: Poate s se repete n mod regulat D: Tulburare tranzitorie E: Afecteaz predominant brbaii Vezi raspuns bce, abc, abe, abce, abcd, ae, ab, abc, bcde, abcd

61. [ANX10049] Managementul stresului acut include () A: Terapie cognitiv-comportamental B: Terapie psihanalitic C: Terapie de susinere D: Hipnoza E: Desensibilizare prin micri oculare Vezi raspuns 62. [ANX10050] Stresul acut este caracterizat de () A: Tulburri de somn B: Hipovigilen C: Retraire spontan sau provocat D: Repetarea involuntar a evenimentului E: Apare la distan dup un eveniment traumatizant Vezi raspuns 63. *ANX10051+ Care dintre urmtoarele intr n diagnostic diferenial alturi de tulburrii conversive () A: Patologie organic B: Tulburri somatoforme C: Tulburare delirant D: Tulburri de dispoziie E: Tulburri maniacale Vezi raspuns 64. *ANX10052+ Tulburarea conversiv este caracterizat de () A: Bilan somatic anormal B: Raport specific cu ngrijirile i ngrijitorii C: Relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul psihologic D: Personalitate histrionic sau pasiv dependent E: Simptomatologie histrionic tipic Vezi raspuns 65. *ANX10053+ n tulburrile obsesiv compulsive se aplic urmtoarele elemente de psihoterapie () A: Afirmare individual B: Restructurare cognitiv C: Metode de relaxare D: Terapie familial E: Desensibilizare Vezi raspuns 66. *ANX10054+ Tulburarea obsesiv compulsiv poate fi nsoit de () A: Bulimie B: Micri anormale C: Tulburare maniacal

D: Schizofrenie E: Sindromul Gilles de la Tourette Vezi raspuns 67. [ANX10055] Compulsiile din TOC sunt caracterizate de () A: Aritmomania este unul din cele mai frecvente acte mentale B: Pierdere de timp sub o or pe zi C: Resimite ca fiind excesive i/sau inadecvate D: Contiina caracterului morbid al tulburrii E: Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesii Vezi raspuns 68. [ANX10057+ Fobia colar este caracterizat de () A: Afecteaz 1% din populaie B: Apare predominant la copii cu dificulti colare C: Apariia treptat a fricii de a merge la coal D: Evoluie nefavorabil pentru o treime din pacieni E: Evoluie favorabil pe plan scolar pentru o treime din pacieni Vezi raspuns 69. *ANX10058+ Fobia social are urmtoarele caracteristici () A: Pacientul nu contientizeaz caracterul morbid al tulburrii B: Reprezint frica de a fi judecat n mod negativ de ctre cei din jur C: Afecteaz 5% din aduli D: Evoluie constant ctre cronicizare E: Teama de a tremura, de a se blbi n public Vezi raspuns 70. *ANX10059+ Agorafobia este caracterizat de () A: Netratat evolueaz constant B: Persoane sau obiecte contrafobice C: Conduite de evitare D: Poate fi asociat cu terorile nocturne E: Afecteaz 10% din aduli Vezi raspuns ace, acd, abcd, bcde, abce, abde, acde, ade, be, bcd 71. *ANX10060+ Tulburarea anxioas generalizat se trateaz simptomatic cu () A: Escitalopram B: Paroxetina C: Venlafaxin D: Hidroxizin E: Benzodiazepine Vezi raspuns 72. *ANX10061+ Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat de ()

A: Simptomele somatice sunt mai reduse la copii B: Nu se asociaz cu alte tulburri anxioase C: Preocuprile pot fi greu controlate de pacient D: Debutul anxietii nu poate fi legat de evenimente negative E: Afecteaz n principal persoanele de sex masculin Vezi raspuns 73. [ANX10065] Tulburarea de panic se poate vindeca la tratarea cu () A: Escitalopram B: Paroxetina C: Alprazolam D: Venlafaxina E: Diazepam Vezi raspuns 74. *ANX10066+ Referitor la evoluia tulburrii de panic urmtoarele sunt adevrate () A: Cronicizare pe fondul agravrii agorafobiei B: Vindecarea dureaz de obicei pn la un an C: Nu recidiveaz D: Se poate complica cu risc suicidar E: Remisie n 30-40% din cazuri Vezi raspuns 75. *ANX10067+ Tulburrile de panic sunt caracterizate de () A: Poate fi asociat cu agorafobia B: Comportamentul cotidian modificat C: Poate fi declanat de probleme relaionale D: Tulburare mai frecvent la brbai E: Debut n adolescen Vezi raspuns 76. *ANX10073+ Tulburrile conversive sunt caracterizate clinic de () A: Pacientul este contient i afectat de simptomele sale B: Simularea simptomului C: Prezena deseori a unei cauze organice D: Reversibilitatea simptomului E: Poate lua aspectul oricrei patologii somatice Vezi raspuns 77. *ANX10081+ Sunt compulsiii urmtoarele: (pag. 917) A: compulsia de contaminare B: verificarea C: aritmonania D: imagini sexuale E: ndoieli repetate

Vezi raspuns 78. [ANX10082] Sunt asemanari intre starea de stres acut si starea de stres posttraumatic urmatoarele, cu exceptia: (919) A: Se caracterizeaza prin sindrom de repetitie B: Anxietatea, lipsa de vigilenta si tulburarile de somn sunt prezente C: Starea de stres apare imediat D: Se pot trata cu ajutorul hipnoza E: Simptomele disociative au un prognostic negativ Vezi raspuns 79. [ANX10083] Despre fobia sociala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (915) A: Afecteaza 6-10% din adulti B: Este prezenta teama de a tremura, a se balbai sau a rosi in public C: Evolutie cronica si posibila agravare daca se expune la evenimente fobogene D: In anxietatea sistematica se pot administra betablocante noncardioselective E: Ereutofobia este o caracteristica a anxietatii sociale Vezi raspuns 80. [ANX10084] Se pot complica cu depresii urmatoarele tulburari psihiatrice: (914-921) A: Tulburarile de adaptare B: Starea de stres posttraumatic C: Tulburarile de conversie D: Anxietatea de disperare E: TOC Vezi raspuns de, ae, abd, ade, abc, de, bc, bce, be, abe 81. [ANX10085] Care din urmatoarele terapii apartin managementului tulburarii de conversie? (919) A: Psihoterapia analitica B: Psihiterapia de inspiratie analitica C: Psihoterapia cognitiva si comportamentala D: Psihoterapia psihodinamica E: Psihoterapia de sustinere Vezi raspuns 82. *ANX10088+ Factori care determin un prognostic nefavorabil a tulburrii obsesiv-compulsive: (pag. 917) A: bulimie, anorexie mental esenial B: micri anormale C: ticuri cronice D: schizofrenie E: rspuns slab la tratamentul iniial Vezi raspuns 83. *ANX10089+ n cadrul tratamentului tulburrii obsesiv-compulsive, sunt cel mai bine tolerate ca i

tratament antidepresiv urmtoarele: (pag. 918) A: sertralina B: clomipramina C: inhibitorii de monoaminooxidaz D: fluoxetina E: venlafaxina Vezi raspuns 84. *ANX10090+ Se administreaz tratament antidepresiv n urmtoarele cazuri, cu excepia: () A: tulburarea de panic B: tulburarea obsesiv-compulsiv C: tulburarea conversiv D: tulburarea fobic E: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv Vezi raspuns b, ce, ad, ce

Tulburri psihice n perioada sarcinii i tulburri ale post-partumului

1. *TPS10007+ Depresia n perioada sarcinii se caracterizeaz prin: (pg. 922) A: vrsturi matinale B: vrsturi incoercibile C: vrsturi postprandiale D: vrsturi nocturne E: intoleran la fructoz Vezi raspuns 2. *TPS10008+ Managementul tulburrilor psihice n perioada sarcinii n primul trimestru va respecta urmtoarele reguli: (pg. 923) A: utilizarea n doze mici a antipsihoticelor B: utilizarea n doze mici a antidepresivelor C: utilizarea benzodiazepinelor D: utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator E: evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope Vezi raspuns 3. [TPS10009] Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune: (pg. 924) A: terapie electroconvulsivant B: utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile C: utilizarea medicamentelor psihotrope sub form de soluie oral D: utilizarea medicamentelor psihotrope cu aciune prelungit E: nu se administreaz tratament medicamentos Vezi raspuns

4. [TPS10010] Melancolia deliranta post-partum are urmtoarele riscuri: (pg. 925) A: risc de accident vascular cerebral B: risc suicidar i de infanticid C: risc de infarct miocardic D: risc pentru dezvoltarea unei stri demeniale E: risc neurodegenerativ Vezi raspuns 5. [TPS10011] Negarea sarcinii are drept consecin: (pg. 923) A: debutul schizofreniei B: debutul tulburrii bipolare C: debutul unei tulburri obsesivo-compulsive D: rata mare a mortalitii perinatale E: reacia de stres post-traumatic Vezi raspuns 6. [TPS10018] Psihoza puerperala apare: () A: imediat dupa nastere B: dupa 2-3 saptamani de la nastere C: dupa o luna de la nastere D: dupa un an de la nastere E: dupa 2-3 zile de la nastere Vezi raspuns 7. [TPS10022] Elementele diagnostice ale post-partum blues sunt, cu exceptia: () A: hiperestezie afectiva B: astenie C: anxietate, neliniste D: melancolie E: devalorizare, culpabilizare, iritabilitate Vezi raspuns 8. [TPS10023] Urmatoarele afirmatii despre evolutia post-partum blues sunt adevarate, cu exceptia: () A: dureaza intre 1-7 zile B: cronicizare C: regresie totala si spontana D: depresie postnatala E: psihoza puerperala (dupa 1-2 saptamani) Vezi raspuns 9. [TPS10024] Urmatoarele afirmatii despre sindromul celei de-a treia zi sunt adevarate, cu exceptia: () A: manifestari disforice acute tranzitorii

B: dureaza mai putin de o saptamana C: intotdeauna se va evoca un sindrom depresiv sau o depresie D: concomitent cu aparitia lactatiei E: nu se administreaza tratament medicamentos Vezi raspuns 10. [TPS10037] Episodul maniacal post-partum este caracterizat de, cu excepia () A: Apare ntotdeauna dup un episod de baby blues mai lung de 7 zile B: Poate prezent un tabel clinic mixt C: Se ncheie cu elemente depresive D: Tematica de grandoare centrat pe copil E: Survine n primele 15 zile Vezi raspuns b, e, e, b, d, b, d, b, c, a

11. [TPS10038] Care dintre urmtoarele nu este un semn premergtor al psihozei puerperale? () A: Comportament bizar B: Manifestri anxioase C: Comaruri D: Euforie E: Insomnie Vezi raspuns 12. [TPS10039] Referitor la depresia post-partum urmtoarea afirmaie este adevrat () A: Nu altereaz relaia precoce mama-copil B: Psihoza puerperal dup o sptmn C: Depresie postnatal D: Recidiv n 30-50% din cazuri E: Dureaz ntre 1-7 zile Vezi raspuns 13. [TPS10040] Post-partum blues nu este caracterizat de () A: Culpabilizare B: Fobie de impulsie C: Tulburri de somn D: Anxietate E: Astenie Vezi raspuns 14. [TPS10041] Urmtorul medicament poate fi prescris pe toat durata sarcinii () A: Hidroxizina B: Clomipramina C: Carbamazepina D: Olanzapina E: Metadona Vezi raspuns 15. [TPS10042] Reprezint un sindrom depresiv, cu excepia () A: Autodepreciere

B: Astenie C: Euforie D: Anhedonie E: Ruminaie anxioas Vezi raspuns 16. [TPS10045] Despre episodul maniacal, ca i tulburare psihic a post-partumului, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: (925) A: Pot coexista elemente depresive melancolice B: Poate surveni n ziua a 10-a C: Are tablou clinic de episod maniacal cu tematic de grandoare centrat pe mam D: Elementele depresive vor ncheia episodul E: n tabloul clinic se regsesc elemente delirante halucinatorii Vezi raspuns 17. [TPS10002] Managementul tulburarilor psihice n perioada sarcinii i tulburri ale postpartumului necesit: (pg. 923) A: spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar B: tratamente medicamentoase C: terapie electroconvulsivant D: interventie obstetrical n regim de urgen E: scderea riscului pentru diabet zaharat tip II Vezi raspuns 18. [TPS10003] Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: (pg. 924) A: antecedente psihiatrice de depresie B: sarcini multiple C: evenimente stresante D: complicaii obstetricale E: statut socio-economic sczut Vezi raspuns 19. [TPS10004] Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues (pg. 924) A: halucinaii auditive persistente B: delir de persecuie C: tulburri de somn D: anxietate, nelinite E: astenie Vezi raspuns 20. [TPS10005] Psihoza puerperal (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmtoarea evoluie: (pg. 925) A: favorabil B: recidive n post-partum n 50% din cazuri sau n cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri C: deteriorare cognitiv de tip demenial D: tulburare de conversie E: poate evolua spre o tulburare bipolar sau schizofrenie Vezi raspuns d, d, b, e, c, c, ab, acde, cde, abe

21. *TPS10006+ n faza prodromal a psihozei puerperale pot aprea urmtoarele simptome: (pg. 925) A: comportament bizar B: insomnie C: manifestri depresive n cursul ultimelor sptmni de sarcin D: manifestri anxioase E: deteriorare cognitiv Vezi raspuns 22. [TPS10012] Tulburarile psihice aparute in perioada sarcinii sunt: (922) A: Depresia B: Tulburarea psihotica C: Tulburarile anxioase D: Schizofrenia E: Negarea sarcinii Vezi raspuns 23. [TPS10013] Melancolia deliranta post-partum este caracterizata de: () A: depresie severa B: anxietate, agitatie, durere morala C: tematica deliranta: incapacitate, lipsa demnitatii, moarte, ruina, autodevalorizare, autoacuzare D: fara risc suicidar sau infanticid E: delir de persecutie Vezi raspuns 24. [TPS10014] Clinica psihozei puerperale se caracterizeaza prin: () A: stare deliranta acuta, nesistematizata B: simptome confuzionale C: se va evoca sindromul confuzional D: fluctuatii de dispozitie E: tematica deliranta centrata pe mama Vezi raspuns 25. [TPS10015] Diagnosticul diferential al bufeului delirant acut confuzo-oniric include: () A: infectii B: tromboflebita cerebrala C: retentie placentara D: TOC E: tulburare de panica Vezi raspuns 26. [TPS10016] Evolutie psihozei puerperale poate fii: () A: favorabila B: recidive in postpartum in 30% din cazuri C: recidive in cursul unei sarcini ulterioare in 50% din cazuri

D: tulburare bipolara E: schizofrenie Vezi raspuns 27. [TPS10017] Tratamentul psihozei puerperale consta in: () A: evitarea separarii dintre mama si copil B: neuroleptice sedative si antipsihotice atipice C: sismoterapie D: consiliere pshihologica E: impiedicarea participarii tatalui la psihoterapie Vezi raspuns 28. [TPS10019] Episodul maniacal in post - partum se caracterizeaza prin: () A: survine in primele 15 zile B: episod maniacal cu elemente delirante halucinatorii C: tematica de grandoare centrata pe mama insasi D: Elemente delirante E: episodul se incheie cu elemente depresive Vezi raspuns 29. [TPS10020] Depresia post-partum se caracterizeaza prin: () A: survine la 2-8 saptamani de la nastere B: dureaza intre 3 si 12 luni C: poate prelungi un post-partum blues D: delir de persecutie E: poate evolua spre schizofrenie Vezi raspuns 30. [TPS10021] Urmatoarele elemente fac parte din diagnosticul depresiei postpartum: () A: astenie B: plans repetat, iritabilitate C: teama de a nu face rau copilului D: tematica deliranta centrata pe copil E: depistarea sistematica a ideilor de suicid Vezi raspuns abcd, abce, abce, abd, abc, ade, bcd, abde, abc, abce, 31. [TPS10025] Tratamentul medicamentos al tulburarilor psihice in perioada sarcinii este: () A: fenotiazine: clorpromazina, butiferone: haliperidol B: anxiolitice nonbenzodiazepinice: hidroxizina C: antidepresive imipraminice: clomipramina D: timoregulatoarele contraindicate: saruri de litiu, carbamazepina, divalproat de sodiu E: substitutie pentru opiacee: metadona, buprenorfina Vezi raspuns 32. [TPS10026] Tulburarile anxioase in timpul sarcinii sunt: ()

A: agorafobia B: fobia sociala C: ameliorarea tulburarii de panica D: agravarea TOC E: stare de stres postraumatic Vezi raspuns 33. [TPS10027] Depresia in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: apare la 15% din sarcini B: in 60% din cazuri in primul trimestru C: atitudine ambivalenta fata de sarcina D: frecvent, episod depresiv major cu elemente melancolice E: somatizare Vezi raspuns 34. [TPS10028] Urmatoarele sunt tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in timpul sarcinii: () A: labilitate emotionala B: anxietate pe tot parcursul sarcinii C: perioada disforica de scurta durata D: dependenta afectiva E: greata, varsaturi in primul semestru care pot persista Vezi raspuns 35. [TPS10029] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea psihotica in timpul sarcinii sunt adevarate: () A: afectiune mai putin frecventa B: episod delirant acut cu semnele clinice obisnuite C: evolutie posibila spre schizofrenie D: nu evolueaza niciodata spre schizofrenie E: rol "protector" al sarcinii Vezi raspuns 36. [TPS10030] Psihoza puerperala poate duce la () A: Melancolie B: Schizofrenie C: Depresie severa D: Tulburare bipolara E: Tulburare obsesiv compulsiv Vezi raspuns 37. [TPS10031] Psihozei puerperal intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Manie B: Embolie cerebral C: Retenie placentar D: Infecii E: Tromboflebit cerebral

Vezi raspuns 38. [TPS10032] Depresia post-partum se managerizeaz prin () A: Abordare psihodinamic B: Abordare cognitiv-comportamental C: Participarea activ a tatlui la psihoterapie D: Spitalizare E: Antidepresive Vezi raspuns 39. [TPS10033] Baby blues este favorizat de () A: Complicaii obstetricale B: Statut socio-economic sczut C: Antecedente de sindrom premenstrual invalidant D: Antecedente familiale de depresie E: Antecedente personale de depresie Vezi raspuns 40. *TPS10034+ Spitalizarea gravidei cu tulburri psihice se face dac sunt prezente () A: Tulburare de panic B: Anhedonie C: Risc suicidar D: Delir E: Tulburare obsesiv compulsiv Vezi raspuns abce, acde, abce, acd, abce, bd, acde, abe, cde, cd 41. *TPS10035+ n trimistrele 2 i 3 de sarcin sunt permise urmtoarele timoregulatoare () A: Clomipramina B: Amitriptilina C: Sruri de litiu D: Divalproat de sodiu E: Carbamazepina Vezi raspuns 42. *TPS10036+ Depresia din sarcina este caracterizat prin () A: Perioada disforic de scurt durat B: Somatizare C: Atitudine ambivalent fa de sarcin D: Afeciune foarte rar, mai ales n primul trimestru E: Vrsturi incoercibile Vezi raspuns 43. *TPS10043+ Urmtoarele afirmaii despre tulburrile psihice asociate sarcinii sunt false: (pag. 922) A: preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la riscurile genetice de transmitere a unei tulburri bipolare

B: pregtirea pentru ndeplinirea funciei de printe este mai dificil la cuplurile n care femeia sufer de o tulburare psihic C: sarcina are un rol protector asupra psihismului D: tulburarea psihotic este frecvent E: femeile pot suferi de indiferen afectiv Vezi raspuns 44. [TPS10044] Sindromul celei de-a treia zile poate evolua cu: (924-925) A: Regresie parial, spontan; B: Depresie postnatal C: Depresie perinatal D: Psihoz puerperal E: Bufeu delirant acut confuzo-oniric Vezi raspuns 45. *TPS10046+ Riscurile de suicid i infanticid pot aprea n cadrul urmtoarelor tulburri psihice ale post-partumului, cu excepia: (924-925) A: Baby blues B: Depresie postnatal C: Melancolia delirant D: Psihoz puerperal E: Post-partum blues Vezi raspuns 46. *TPS10047+ n care din urmtoarele patologii poate fi folosit sismoterapia? (922-925) A: Episodul depresiv major cu elemente melancolice B: Baby blues C: Episodul maniacal post-partum D: Tulburarea psihotic n primul trimestru de sarcin E: Psihoza puerperal Vezi raspuns cde, bce, bde, bde, abe, ae

Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului: aspecte normale i patologice

1. *DPS10007+ Managementul dificultilor de calcul matematic se va face prin: (pg. 1001) A: antidepresive B: antipsihotice C: reeducarea adaptat copilului D: psihostimulente E: neuroprotectoare Vezi raspuns 2. *DPS10008+ Managementul dificultilor de citire ale copilului va beneficia de: (pg. 1001)

A: antidepresive B: antipsihotice C: psihostimulente D: neuroprotective E: reeducare logopedic Vezi raspuns 3. [DPS10009] Autismul infantil Kanner este definit ca i: (pg. 999) A: o tulburare neurodegenerativ precoce B: o tulburare metabolic precoce C: o tulburarea de dezvoltare precoce i sever care afecteaz limbajul i abilitile de comunicare D: o tulburare post-traumatic E: o tulburare de tip epileptic Vezi raspuns 4. *DPS10010+ Examinri complementare recomandate n diagnosticul diferenial al autismului Kanner: (pg. 999) A: examen ORL adaptat vrstei B: evaluarea perimetrului abdominal C: evaluarea nivelului trigliceridelor D: evaluarea colesterolemiei E: examen coproparazitologic Vezi raspuns 5. *DPS10011+ Iniierea precoce a relaiei parinti-copil se bazeaz pe urmtoarele nivele de interaciune: (pg. 1000) A: interaciuni motorii B: interaciuni operationale C: interaciuni competitionale D: interaciuni afective E: interaciuni de tip managerial Vezi raspuns 6. *DPS10012+ Care dintre urmtoarele este caracteristic motricitii normale la natere? () A: Motricitate spontan asimetric B: Ridicarea capului atanci cnd este ntins pe spate C: Tonus axial al membrelor este crescut D: Hipotonie generalizat E: Lipsa reflexelor primare Vezi raspuns 7. [DPS10013] Vrsta la care sugarul poate sta n poziie eznd cu sprijin este de obicei: () A: 3 luni B: o lun C: 6-7 luni

D: 9 luni E: 1 an Vezi raspuns 8. [DPS10014] nceputul controlului sfincterian la copil are loc n jurul vrstei de: () A: 4 luni B: 8 luni C: 1 an D: 2 ani E: 4 ani Vezi raspuns 9. *DPS10018+ Care este perioad caracteristic de apariie a mericismului? () A: La natere B: n primele 3 luni de via C: ntre 3 i 12 luni D: ntre 1 i 2 ani E: Dup vrsta de 5 ani Vezi raspuns 10. *DPS10021+ Encoprezisul se caracterizeaz prin defecaie involuntar n absenta unor afeciuni organice la copilul de cel puin: () A: 6 luni B: 1 an C: 2 ani D: 4 ani E: 6 ani Vezi raspuns c, e, c, a, d, a, c, d, c, d 11. [DPS10057] Dificultatea de scris nu este caracterizat de () A: Asociaz cu sigurana i tulburri de vorbire B: Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie C: Tulburri de comportament: frustrare D: Organizare incoerent a paragrafelor E: Eec scolar Vezi raspuns 12. *DPS10058+ Dificultatea de calcul matematic poate cauzat de afectarea componentei, cu excepia () A: Atenional B: Aritmetic C: Perceptiv D: Lingvistic E: Relaional Vezi raspuns

13. *DPS10059+ Perturbarea relaiei prini-copil poate fi cauzat de, cu excepia () A: Fenomen de regresie B: Tulburri de dezvoltare ale copilului C: Perturbarea reciprocitii la nivelul contactului vizual D: Stimulare necorespunztoare E: Stimulare excesiv Vezi raspuns 14. *DPS10060+ Autismului Kanner intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia () A: Sindrom Rett B: Sindrom X fragil C: Afeciuni metabolice D: Surditate E: Retard Vezi raspuns 15. *DPS10061+ Nu reprezint tulburare psihotic la copil () A: Tulburarea de separaie B: Tulburarea dezintegrativ a copilariei C: Sindromul Asperger D: Sindromul Rett E: Autismul Kanner Vezi raspuns 16. [DPS10062] Mericismul nu este caracterizat de () A: Nu se depisteaz nici o alt tulburare psihologic B: Copil iritabil, coleric ntre episoade C: Micri de suciune cu limba D: Poziie caracteristic cu spatele ncordat, curbat i capul pe spate E: Apare la copii n vrst de 1-3 ani Vezi raspuns 17. [DPS10063] Enurezisul nu este caracterizat de () A: Diabetul este de luat n considerare ca diagnostic diferenial B: Forma primar cea mai frecvent C: Frecvent la baiei D: Apariie diurn E: Evoluie favorabil spontan Vezi raspuns 18. [DPS10064] ntrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil nu este cauzat de () A: Mediu soio-familial precar B: Deficit vizual C: Deficit auditiv

D: Miopatie E: Encefalopatii metabolice Vezi raspuns 19. [DPS10065] Vorbirea ntre 4-6 luni este caracterizat de () A: Propoziii simple B: Pronun primele cuvinte C: Silabe repetate automat D: Primele silabe E: Lalalizare Vezi raspuns 20. *DPS10066+ La vrsta de opt luni, relaia cu ceilali este caracterizat de () A: Contientizeaz sexul B: Exploreaz mediul nconjurtor C: Ascult ordine simple D: ncepe controlul sfincterian diurn E: Rspunde la prenume Vezi raspuns a, e, b, e, a, e, d, a, e, e 21. *DPS10067+ Motricitatea la vrsta de opt luni este caracterizat de () A: Alearg B: ncepe s se caere C: Merge singur D: St n ezut fr sprijin E: St n picioare fr sprijin Vezi raspuns 22. [DPS10069] Este nivel de interactiune mama-copil: (1000) A: Fantascientist B: Fantasmagoric C: Fantastic D: Fantasmatic E: Fantastronic Vezi raspuns 23. [DPS10070] Este FALSA urmatoarea afirmatie despre dezvoltarea motricitatii la copilul cu varsta intre 1 si 6 ani: () A: la 8 luni sta in sezut fara sprijin B: la nastere tonul axial al membrelor este crescut C: la 9 luni sta in picioare fara sprijin D: la 18 luni poate sari pe ambele picioare E: la 5 ani poate copia triunghiul Vezi raspuns

24. *DPS10002+ Dezvoltarea normal a copilului de la natere pn la vrsta de 6 ani evaluat prin monitorizarea motricitii se caracterizeaz prin: (pg. 995) A: merge singur la 12-18 luni B: dobndirea progresiv a echilibrului perfect C: atonii musculare tranzitorii D: activitatea motric este subordonat reflexelor primare E: motricitatea spontan arhaic asimetric Vezi raspuns 25. *DPS10003+ Enurezisul se caracterizeaz prin: (pg. 998) A: apariia predominent la biei B: apariia predominent la fete C: apariie nocturn D: evoluie defavorabil neurodegenerativ E: evoluie favorabil spontan Vezi raspuns 26. *DPS10004+ Tulburrile psihotice din perioada copilriei (pg. 999) A: autismul Kanner B: sindromul Rett C: sindromul Apserger D: tulburarea psihotic bipolar cu debut precoce E: schizofrenia infantil cu debut precoce Vezi raspuns 27. *DPS10005+ Autismul Kanner impune un diagnostic diferenial cu: (pg. 999) A: manifestri epileptice B: afeciuni metabolice C: sindromul X fragil D: surditate E: traumatismele obstetricale severe Vezi raspuns 28. *DPS10006+ Dificultile de calcul matematic afecteaz urmtoarele componente: (pg. 1001) A: lingvistice (nenelegerea termenilor aritmetici i conversia problemelor n simboluri aritmetice) B: perceptive (recunoaterea i nelegerea simbolurilor) C: motorie (incapacitatea de deplasare) D: atenionale (copierea cifrelor i a simbolurilor) E: cognitiv (deficit cognitiv sever) Vezi raspuns 29. *DPS10015+ Intrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil se poate manifesta prin: () A: dup 5 luni nu-i poate susine capul B: la o lun hipertonia membrelor C: dup 10 luni nu poate sta n ezut

D: dup 6 luni persistena reflexelor arhaice E: dup 3 luni nu poate sta n ezut Vezi raspuns 30. [DPS10016] Enurezisul la copil este caracterizat prin: () A: Miciuni complete, involuntare la copilul de cel puin 5 ani B: Apare mai frecvent la fete C: Apare n majoritatea cazurilor diurn D: Evoluie nefavorabil n lipsa tratamentului E: Forma primar e cea mai frecvent Vezi raspuns d, d, b, abde, ace, abce, bcd, abd, acd, ae 31. *DPS10017+ Care din urmtoarele afirmaii n legatur cu encoprezisul la copil sunt adevrate? () A: Apare mai frecvent la biei B: Sunt mai ales forme secundare C: Nu se asociaz cu constipaia D: Mai puin grav dect enurezisul E: Dispare adesea n timpul separrii de familie Vezi raspuns 32. *DPS10019+ Sindromul Mnchhausen prin transfer la copil se caracterizeaz prin: () A: Patologia copilului provocat sau simulat de un printe B: Examene medicale foarte rare prin opoziia prinilor C: Negarea cauzei simptomelor de ctre prini D: Regresia simptomelor atunci cnd copilul este desprit de printe E: Riscuri de sechele fizice, psihologice Vezi raspuns 33. *DPS10020+ Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu dezvoltarea normal a vorbirii la copil sunt adevrate? () A: La sfritul celei de-a doua luni gngurete B: La 4 luni: lalalizare C: La 6 luni articuleaz primele silabe D: La 7 luni pronun primele cuvinte E: n jurul vrstei de 3 ani construiete propoziii corecte Vezi raspuns 34. [DPS10022] Diagnosticul diferential al encoprezisului se face cu: (pag.998) A: malformatii B: boala Hirschprung C: epilepsie D: fecalom E: diabet Vezi raspuns

35. [DPS10023] Diagnosticul diferential al enurezisului: (pag.998) A: epilepsie B: diabet C: somnambulism D: sindromul X fragil E: afectiuni metabolice Vezi raspuns 36. [DPS10024] Diagnosticul diferential al autismului Kanner: (pag.999) A: surditate B: sindromul Asperger C: sindromul Rett D: cecitate E: diabet Vezi raspuns 37. [DPS10025] La nastere nou nascutul este capabil: (pg. 997) A: a. Sa fixeze cu privirea B: b. Sa perceapa forme si lumina C: c. Isi intoarce capul spre sursa sonora D: d. Are reflex fotomotor E: e. Lalalizare Vezi raspuns 38. [DPS10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre dificultatile de scris ale copilului: () A: esec scolar B: asociaza tulburari de comportament, depresie, sentiment de frustrare C: investigarea sistematica a unei tulburari asociate de vorbire si/sau de citit D: managementul consta in reeducarea in vederea dezvoltarii creativitatii si expresivitatii limbajului scris, psihoterapie si indrumare parentala E: apar intre 7 si 15 ani Vezi raspuns 39. [DPS10027] Dificultatile de calcul matematic ale copilului se caracterizeaza prin: () A: apar intre 7 si 10 ani B: sunt afectate componentele lingvistice, perceptive, aritmetice, atentionale C: competente intelectuale de asemenea afectate D: managementul consta in reeducarea adaptata a copilului E: nu necesita atentie Vezi raspuns 40. [DPS10028] Urmatoarele afirmatii despre dificultatile de citire la copil sunt adevarate: () A: asociaza esec scolar B: citire lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare, de reproducere si de secventiere a literelor si a cuvintelor scrise, intelegere minimala

C: asociaza perturbari emotionale D: management: reeducare logopedica E: plasarea copilului intr-o clasa cat mai superioara nivelului sau cu scop stimulant Vezi raspuns abe, acde, abce, abd, abc, acd, bd, abcd, abd, abcd 41. [DPS10029] Perturbarea relatiei parinti-copii include: () A: stimulare excesiva B: stimulare necorespunzatoare (mama hiperprotectiva) C: perturbarea reciprocitatii relatiei D: fenomene de regresie E: mama psihotica Vezi raspuns 42. [DPS10030] Nivelele de interactiune intre parinti si copil sunt: () A: comportamentale B: afective C: fantasmice D: de subordonare E: de egalitate Vezi raspuns 43. [DPS10031] Examinarile complementare efectuate la copilul cu tulburari psihomotorii sunt urmatoarele: () A: depistarea afectiunilor metabolice, cromatografia acizilor urinari si plasmatici, acizilor grasi volatili, acizilor organici urinari si plasmatici, lactatilor, folatilor, ionograma sanguina si urinara B: serologii virale: rubeola, herpes, CMV, oreion, HIV C: EEG, PEA, PEV D: RMN cerebral E: examenul genetic nu este recomandat Vezi raspuns 44. [DPS10032] Diagnosticul diferential al autismului Kanner se face cu: () A: surditate B: cecitate C: depresie D: sindrom Rett E: schizofrenie Vezi raspuns 45. [DPS10033] Diagnosticul autismului Kanner se pune pe baza urmatoarelor: () A: apare inaintede 3 ani, cel tarziu la intrarea in colectivitate B: mai frecvent la fete C: izolare, tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate, absenta contactului vizual D: fara tulburari de coordonare motorie, fara tulburari sfincteriene, alimentare E: agresivitate, automutilare, tulburari de somn

Vezi raspuns 46. [DPS10034] Urmatoarele sunt tulburari de comportament la copii: () A: tulburarea de tip opozitie-sfidare B: tulburari de conduita C: tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie D: regresia scolara E: fobia scolara Vezi raspuns 47. [DPS10035] Mericismul este caracterizat de urmatoarele: () A: apare la copiii in varsta de 3-12 luni B: regurgitarea repetata a alimentelor si remestecarea lor C: copil iritabil, coleric intre episoade D: multiple alte tulburari psihologice E: comportament normal intre episoade Vezi raspuns 48. [DPS10036] Pica se caracterizeaza astfel: () A: apare la 10-30% din copiii de 1-6 ani B: varsta de debut 12-24 de luni C: asociaza tulburari mentale grave D: nu se depisteaza nici o alta tulburare mentala E: timp de cel putin un an ingereaza substante nealimentare de calitati si cantitati variabile Vezi raspuns 49. [DPS10037] Urmatoarele afirmatii despre encoprezis sunt adevarate: () A: defecare involuntara B: copil de cel putin 4 ani C: mai frecvent la baieti D: aparitie nocturna E: retentie voluntara Vezi raspuns 50. [DPS10038] Alegeti afirmatiile adevarate despre encoprezis: () A: diagnostice diferentiale: malformatii, fecalom, boala Hirschprung B: dispare in timpul separarii de familie C: mai grav decat enurezisul D: asociaza adesea diareea E: ameliorare sub tratament Vezi raspuns acde, abc, abcd, abcd, ace, abc, abc, abd, abce, abce 51. [DPS10039] Urmatoarele fac parte din diagnosticele diferentiale ale enurezisului: () A: epilepsie B: diabet

C: patologii urologice D: somnambulism E: encoprezis Vezi raspuns 52. [DPS10040] Urmatoarele afirmatii despre retardul mintal sunt adevarate: () A: IQ<70 B: debilitate usoara: IQ 85-70 C: debilitate moderata: IQ 70-50 D: debilitate profunda: IQ 50-30 E: intarziere profunda: IQ <40 Vezi raspuns 53. [DPS10041] Urmatoarele sunt cauze ale intarzierii achizitiilor corespunzatoare varstei la copii: () A: encefalopatii cromozomiale B: paralizie motorie cerebrala C: miopatie D: deficitul auditiv, vizual nu este implicat E: tulburari psihotice, hospitalism Vezi raspuns 54. [DPS10042] Urmatoarele sunt intarzieri ale achizitiilor la copii: () A: mers neachizitionat la >12 luni B: nu distinge forma de continut la >18 luni C: nu sta in sezut la > 8 luni D: hipertonia membrelor la >1 luna E: persistenta reflexelor arhaice la >6 luni Vezi raspuns 55. [DPS10043] Urmatoarele fac parte din dezvoltarea normala a unui copil de 6 luni: () A: articuleaza primele silabe B: ridica capul atunci cand este intins pe spate C: prehensiune mediana, trece obiectele dintr-o mana in alta D: se priveste in oglinda E: urmareste un obiect care se misca 180 de grade Vezi raspuns 56. [DPS10044] Un copil cu varsta de 3 luni are dezvoltate urmatoarele: () A: gangureste, scoate sunete la inceput uniforme, apoi variate, ca raspuns la stimularile celor din jur B: urmareste un obiect care se misca 180 grade C: tresariri, reflex cohleo-palpebral D: intoarce capul spre sursa sonora E: priveste in toate directiile Vezi raspuns

57. [DPS10045] Urmatoarele afirmatii despre dezvoltarea vorbirii la copii sunt adevarate: () A: construieste propozitii corecte in jurul varstei de 3 ani B: 50 de cuvinte incepand cu varsta de 2 ani C: la 8-9 luni pronunta primele cuvinte D: la 6 luni articuleaza primele silabe E: la 4 luni lalalizare Vezi raspuns 58. [DPS10046] Urmatoarele date referitoate la dezvoltarea normala a motricitatii copilului sunt adevarate: () A: la nastere: motricitate spontana, anarhica, asimetrica, tonus segmentar al membrelor este puternic, tonus axial este diminuat, activitatea motrica este subordonata reflexelor primare B: pana la 6 luni: intarirea tonusului axial, tinerea capului in pozitie verticala indiferent de pozitia corpului, ridicarea capului atunci cand copilul este intins pe spate C: la 6-7 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin D: la 8 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin E: la 9 luni sta in picioare fara sprijin, la 12-18 luni merge singur Vezi raspuns 59. *DPS10047+ Dificultile de scris sunt abordate prin () A: Medicaie psihotrop B: Plasarea copilului ntr-o clas ct mai apropiat de nivelul su C: ndrumare parental D: Psihoterapie E: Reeducare n vederea dezvoltrii creativitii i expresivitii limbajului scris Vezi raspuns 60. *DPS10048+ Dificultile de citire se abordeaz prin () A: Plasarea copilului ntr-o clas apropiat de nivelul su B: Managementul comorbiditilor C: Reeducare logopedic D: Psihoterapie E: Medicaie psihotrop Vezi raspuns abcd, abcd, abce, be, abcd, abc, abde, abde, cde, abcd

61. [DPS10049] Prinii i copii interacioneaz la nivel () A: fantasmatic B: expresiv C: afectiv D: comportamental E: cognitiv Vezi raspuns 62. [DPS10050] Autismul Kanner se diagnosticheaz pe baza () A: Automutilare

B: Tulburri de somn C: Tulburri senzoriale D: Absena contactului vizual E: Stereotipii motorii Vezi raspuns 63. [DPS10051] Printre tulburrile de comportament la copii se numr () A: tip opoziie-sfidare B: de conduit C: hiperkinetic cu deficit de atenie D: dezintegrativ a copilariei E: Sindromul Rett Vezi raspuns 64. [DPS10052] Pica se manifest prin () A: Incapacitate persistent de a mnca n mod corespunztor B: Micri de suciune cu limba C: Ingereaz substante nealimentare timp de cel putin o lun D: Nu se depisteaza nici o alta tulburare mental E: Apare la copii n vrst de 3-12 luni Vezi raspuns 65. [DPS10053] Encoprezisul este caracterizat de () A: Este mai grav decat enurezisul B: Apariie nocturn C: Evoluie favorabil spontan D: Frecvent la biei E: Retentie involuntar Vezi raspuns 66. [DPS10054] Dobndirea vederii pn la trei luni poate fi evideniat de () A: Lrgirea cmpului vizual B: Privete n toate direciile C: Urmrete un obiect care se mic 180 de grade D: Fixeaz cu privirea E: Reflex fotomotor Vezi raspuns 67. [DPS10055] Relaia cu corpul i ceilali la un copil ed nou luni se evideniaz prin () A: Rspunde la prenume B: ncepe s se opun C: ncepe controlul sfincterian diurn D: Exploreaz mediul nconjurtor E: Frica de strini Vezi raspuns 68. [DPS10056] Motricitatea unui copil de nou luni este redat de () A: Merge singur B: St n picioare fr sprijin C: St n ezut fr sprijin

D: Poate efectua micri alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijin E: Poate s i ridice capul atunci cnd este intins pe spate Vezi raspuns 69. [DPS10068] Este adevrat despre motricitatea sfincterian: (pag. 996, 998, 999) A: enurezisul se poate trata cu desmopresin B: controlul sfincterian diurn ncepe la 3 ani C: sufer tulburri n sindromul Rett D: controlul sfincterian nocturn ncepe la 2 ani E: sufer tulburri n autismul Kanner Vezi raspuns acd, abde, abc, cd, ad, cde, abe, bcde, ae

Nutriie i alimentaie pediatric

1. *NAP10004+ Care e formula de lapte utilizat n caz de atopie familial? () A: lapte praf integral B: formule de start C: formule de soia D: formule fr lactoz E: formule hipoalergenice Vezi raspuns 2. *NAP10005+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la alimentaia sugarului pn la vrsta de 4 6 luni este adevrat: () A: este exclusiv lactat B: se recomand diversificarea precoce C: formulele de lapte praf sunt obligatorii D: se face dup un program strict al meselor E: nu este necesar nici un supliment vitaminic Vezi raspuns 3. *NAP10006+ Laptele hipoalergenic are urmtoarea particularitate: () A: Nu se utilizeaz n caz de atopie familial B: Este obinut prin hidroliza parial a proteinelor din laptele de vac C: Este obinut prin hidroliza total a proteinelor din laptele de vac D: Se utilizeaza n caz de intolerana la lactoz E: Se utilizeaz n realimentare dup gastroenterocolita acut Vezi raspuns 4. *NAP10008+ Referitor la diversificare este adevarat afirmaia: () A: Numrul de mese crete progresiv B: Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni C: Introducerea proteinelor animale de la 5 luni D: Nu se ncepe nainte de 4 luni

E: Introducerea fructelor fierte de la 3 luni Vezi raspuns 5. *NAP10010+ Care dintre urmtoarele este contraindicaie excepional pentru laptele matern: () A: Galactozemie B: Ragade mamare C: Diabet zaharat D: Gastroenterocolita acut E: Intolerana la gluten Vezi raspuns 6. [NAP10018] n perioada 1-3 ani numrul recomandat de mese este de () A: trei B: patru C: cinci D: ase E: apte Vezi raspuns 7. [NAP10019] ntroducerea cerealelor cu gluten n alimentatia copilului se face la () A: 1 an B: 7-8 luni C: 6 luni D: 4 luni E: 3 luni Vezi raspuns 8. [NAP10020] Necesarul de proteine imediat dup natere este de () A: 10 mg/zi B: 2,2 g/kg/zi C: 3 g/kg/zi D: 8 g/zi E: 6 g/zi Vezi raspuns 9. *NAP10021+ Alptarea matern are urmtoarele avantaje, cu excepia () A: Costuri inexistente B: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral C: Conine lactoglobulin D: Conine proteine cu proprieti protectoare E: Compoziia este perfect adaptat nevoilor copilului Vezi raspuns 10. *NAP10022+ Alimentaia exclusiv cu lapte matern este recomandat pn la vrsta de () A: 18 luni

B: 6-12 luni C: 6-8 luni D: 4-6 luni E: 3-4 luni Vezi raspuns

e, a, b, d, a, b, c, b, c, d

11. *NAP10023+ Alptarea artificial se poate face cu urmtoarele tipuri/formule de lapte: (pag. 1028, 1029) A: lapte de iap B: lapte anticolici cu rocoave C: lapte antireflux acidifiat D: lapte anticolici acidifiat E: lapte pentru copii cu greutate mare la natere Vezi raspuns 12. [NAP10024] Care afirmatie privind alimentatia diversificata la sugar este FALSA ? () A: Scaderea progresiva a numarului de mese B: Alimentatia lactata ramane necesara: minim 500ml/zi C: Diversificarea incepe inaintea varstei de 4 luni D: Primele alimente de diversificare sunt legumele si fructele de la 4 luni E: Se introduc cereale fara gluten de la 4 luni, apoi cu gluten la 6 luni Vezi raspuns 13. *NAP10002+ Principiile alaptrii naturale sunt: () A: precoce, din primele ore de via B: la cererea sugarului C: de 2-3 ori pe zi D: durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare sn E: dup fiecare mas se poate suplimenta cu o formul de lapte adaptat vrstei Vezi raspuns 14. *NAP10003+ Printre beneficiile alptarii materne se pot meniona: () A: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral B: Nu conine Ig A C: Nu conine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vac) D: Avantaje psihoafective n relaia mam-copil E: Compoziie perfect adaptat nevoilor copilului Vezi raspuns 15. [NAP10007] Laptele de soia: () A: Nu se poate folosi la sugar B: este alimentul de elecie n primele luni de via C: Prezint risc de alergii ncruciate D: Este o alternativ posibil n caz de alergie la proteinele din laptele de vac (PLV) E: Are repercursiuni asupra dezvoltrii organelor genitale (fitoestrogeni)

Vezi raspuns 16. *NAP10009+ Perioada de alimentaie de la 1 la 3 ani are urmtoarele caracteristici: () A: Este necesar meninerea aportului lactat de 500 ml/zi B: Apa este singura bautur recomandat C: ase mese principale pe zi D: Se pot folosi buturi carbogazoase E: Se va opri diversificarea Vezi raspuns 17. *NAP10011+ Perioada de tranziie si diversificare al sugarului se caracterizeaz prin: () A: dureaza de la 2 la 4 luni de via B: alimentaia lactat rmane necesar: mimim 500ml/zi C: se trece la formulele de start D: scderea progresiv a numrului de mese E: continua suplimentarea cu vitamina D Vezi raspuns 18. [NAP10012] Laptele fara lactoza se utilizeaza in caz de: () A: intoleranta la lactoza B: realimentare dupa gastroenterocolita severa la copilul de peste 3 luni C: in caz de galactozemie, glicogenoza D: in caz de atopie familiala E: realimentare dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni Vezi raspuns 19. [NAP10013] Urmatoarele afirmatii despre nevoile nutritionale ale sugarului si copilului sunt adevarate: () A: calorii: 90kCal/kg/zi la nastere, 120 la 10 zile, 110 la 3-6 luni B: apa: 80-100ml/kg/zi la nastere, 120-150 ml/kg/zi la 10 zile, 150 ml/kg/zi la 3-6 luni C: fier: 6 mg/zi la nastere, 8 mg/zi la 3-6 luni, 10 mg/zi la 1 an D: calciu: 400mg/zi la nastere, 500 mg/zi la 6 luni, 1000 mg/zi la un an E: proteine: 2,2 g/kg/zi la nastere, 2 g/kg/zi la 3-6 luni-1 an Vezi raspuns 20. *NAP10014+ Referitor la alimentaia copilului ntre 1-3 ani, urmtoarele sunt adevrate () A: Se continu diversificarea B: Se recomand buturi dulci C: Apa este bautura recomandat D: 5 mese principale pe zi E: Aport lactat de 500 ml/zi Vezi raspuns d. C, abd, acde, cde, ab, bde, abc, abce, ace 21. *NAP10015+ Diversificarea alimentar la 4 luni se face prin introducerea () A: crnii

B: petelui C: legumelor D: cerealelor fr gluten E: cerealelor cu gluten Vezi raspuns 22. *NAP10016+ n ce interval de vrst copilul are un necesar proteic de 2g/kg corp / zi () A: La 1 an B: La 6 luni C: ntre 3-6 luni D: La 1 lun E: Imediat dup natere Vezi raspuns 23. *NAP10017+ Pn la vrsta de 4-6 luni se poate indica laptele fr proteine obinut din laptele de vac n caz de () A: Intoleran la lactoz B: Colici C: Realimentare dup o gastroenterocolit D: Alergie la laptele de vac E: Atopie familial Vezi raspuns cd, abc, cd

Febra la copil
1. *FBC10004+ Care este cea mai frecvent cauz de febr acut la copilul cu vrsta ntre 3 i 36 luni? () A: Endocardita B: Infecie ORL sau respiratorie C: Pielonefrita D: Meningita E: Boala diareic acut Vezi raspuns 2. *FBC10008+ La copilul cu febra acut, purpura orienteaz diagnosticul ctre: () A: encefalita B: meningococemie C: hemofilie D: infecie urinar E: artrita Vezi raspuns 3. [FBC10009] Care este tratamentul de prima intenie al febrei acute la copil? () A: Aspirina

B: Ibuprofen C: Paracetamol D: Diclofenac E: Ampicilina Vezi raspuns 4. *FBC10010+ La copilul cu febr acut, conjunctivita aseptic, enantem, edem al extremitilor, erupie polimorf () A: Septicemie B: Sindrom nefrotic impur C: Meningita D: SIDA E: Boala Kawasaki 5. *FBC10011+ Antibioticul de prima intenie n tratamentul febrei acute la copilul ntre 3 si 36 de luni este: () A: Macrolid B: Gentamicina C: Flourochinolona D: Cefalosporina de generaia a III-a E: Biseptol 6. [FBC10012] Urmatoarele sunt semne ale bolii Kawasaki,cu exceptia: (pag.1041) A: conjunctivita aseptica B: fontanela bombata C: edem al extremitatilor D: eruptie polimorfa E: adenopatie cervicala 7. [FBC10015] Boala Kawasaki se caracterizeaza prin, cu exceptia: (p. 1041) A: Purpura B: Enantem, eruptie polimorfa C: Febra > 5 zile D: Adenopatie cervicala E: Conjunctivita aseptica, edem al extremitatilor 8. *FBC10025+ Febra la copil se trateaz iniial cu () A: Chinina B: Aspirina C: Metamizol D: Paracetamol E: AINS 9. *FBC10026+ Nu reprezint semne de artrit sau osteoartrit la copilul peste 3 ani () A: chioptare

B: Letargie C: Refuzul de a utiliza un membru D: Tumefierea unei articulaii E: Tumefierea unui membru 10. *FBC10027+ n caz de febra la copil, urmtorul semn de gravitate NU este relevant () A: Frisoane B: Frecvena respiratorie C: tensiunea arterial D: Tulburri neurologice E: Timpul de recolorare cutanat Vezi raspuns b, b, c, e, d, b, a, d, b, b, 11. [FBC10030] Managementul febrei la copil cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA: () A: Tratamentul se indica pentru o temperatura de peste 38,5 grade Celsius B: Tratamentul de prima intentie este cu bauturi fierbinti si din abundenta C: Tratamentul de prima intentie este cu paracetamol D: Masuri fizice: evitarea acoperirii copilului E: Alternanta cu un antiinflamator nesteroidian (AINS) pentru febra rau tolerata si cu respectarea contraindicatiilor

multiplu
12. *FBC10002+ Care sunt germenii cei mai frecveni n cazul infeciilor maternofetale la copilul sub vrsta sub 3 luni cu febr acut? () A: Streptococ grup B B: E. Coli C: Enterococi D: Streptococ Beta hemolitic de grup A E: Listeria monocytogenes 13. *FBC10003+ Managementul tipic al febrei acute la copilul cu vrsta sub 6 sptmni presupune: () A: Urmrire la domiciliu B: Hemograma, PCR, examen de urin C: Administrarea de betalactamine per os D: Puncie lombar E: Hemocultura, radiografia toracelui 14. *FBC10005+ Managementul febrei acute la copilul cu vrsta peste 3 ani implic urmtoarele: () A: Msurarea temperaturii auricular sau axilar B: Corticoterapie C: Cutarea semnelor de gravitate D: Cutarea unui punct de plecare E: Tripla antibioterapie de prima intenie 15. *FBC10006+ Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n meningita la copilul cu febra acut este susinuta de: ()

A: Fontanela deprimata B: Tulburari de contient C: Fontanela bombata D: Redoare de ceaf E: Stare de ru epileptic 16. *FBC10007+ Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n infecia urinar la copilul cu vrsta peste 3 luni cu febr acut se bazeaz pe: () A: Apetit crescut B: Iritabilitate C: Urina tulbure sau hematurie D: Polakiurie E: Disurie 17. [FBC10013] Managementul terapeutic al febrei acute la copil presupune, cu exceptia: () A: La varsta de 3-6 luni, tripla antibioterapie de prima intentie(C3G, amoxicilina, aminoglicozid) B: La varsta < 6 saptamani, tripla antibioterapie de prima intentie (C3G, amoxicilina, aminoglicozid) C: La varsta de 3-36 luni, C3G pe o perioada cat mai scurta de timp, in caz de febra rau tolerata D: AINS de prima intentie, paracetamolul fiind rezervat pentru febra rau tolerata E: La varsta >3ani, tratamentul se administreaza doar in caz de febra rau tolerata sau semne de gravitate 18. [FBC10014] In caz de meningococemie examenul clinic releva: (p. 1040) A: Aspect toxic al copilului B: Redoarea cefei C: Fontanela bombata D: Timp de recolorare cutanata >= 3 secunde E: Purpura 19. [FBC10016] Encefalita cu virus Herpes simplex presupune: (FBC10015) A: Semne neurologice difuze B: Semne neurologice de focar C: Tulburri de contien D: Redoare de ceaf E: Criza convulsiv parial 20. [FBC10017] Indicatiile de antibioterapie la copilul intre 3 si 36 de luni sunt: () A: sistematic B: punct de plecare clinic bacterian evident C: de prima intentie in caz de febra greu tolerata D: de prima intentie in caz de febra cu semne de gravitate fara punct de plecare clinic E: cefalosporine de generatia a III-a, pe o perioada cat mai scurta de timp Vezi raspuns b, abce, bde, acd, bcde, bcde, ad, abde, bce, bcde,

21. [FBC10019] Indicatiile de punctie lombara in caz de febra acuta la copil sunt: () A: febra greu tolerata B: exceptie face cazul in care nu exista punct de plecare clinic C: prezenta semnelor de gravitate D: prezenta semnelor neurologice E: nu se face niciodata 22. [FBC10020] Managementul febrei acute la copilul intre 6 saptamani si 3 luni este: () A: hemograma, PCR, hemoculturi, radiografia toracelui, examen de urina, punctie lombara la cea mai mica suspiciune B: punctie lombara contraindicata cu cat sugarul este mai mic C: antibioterapie la ce ma mica suspiciune de infectie bacteriana severa D: spitalizare mai ales daca sugarul este mic si prezinta semne de gravitate E: punctia lombara se efectueaza cu atat mai usor, cu cat sugarul este mai mic 23. [FBC10021] Tratamentul febrei acute la copilul sub 6 saptamani include: () A: tripla antibioterapie doar daca sunt prezente semne de gravitate B: cefalosporine de generatia a treia C: amoxicilina D: aminozid E: intreruperea terapiei dupa 48 de ore daca culturile sunt negative 24. [FBC10022] Semnele de gravitate in caz de febra acuta la copil sunt urmatoarele: () A: semne hemodinamice B: frisoane C: aspect marmorat al tegumentelor D: tulburari neurologice E: timp de recolorare cutanata scazut 25. *FBC10023+ Pneumopatia la un copil de peste 3 ani este indicat de () A: Tahipnee B: Raluri sibilante C: Cianoz D: Semne de lupt E: Letargie 26. *FBC10024+ Encefalita cu herpex simplex la copilul de peste 3 ani este indicat de febra acut i de () A: Semne neurologice de focar B: Criza convulsiv parial C: Stare de ru epileptic D: Tulburri de constien E: Redoare de ceaf 27. *FBC10028+ Ca i contraindicaii relative sau absolute pentru alternana paracetamolului cu un

AINS la copilul febril de peste 3 ani se numr: (pag. 1041) A: deshidratarea B: o infecie necontrolat C: rujeola D: varicela E: febra ru tolerat 28. *FBC10029+ Msurarea temperaturii: (pag. 1039) A: se face la nivel auricular ntre 3 i 36 de luni B: se face la nivel rectal ntre 3 i 36 de luni C: se face la nivel auricular sub 3 luni D: se face la nivel axilar ntre 3 i 36 de luni E: eideniaz febr la copil la o valoare de peste 38,3 grade Celsius 29. [FBC10031] Sunt semne ale bolii Kawasaki: (pag. 1041) A: timp de recolorare cutanat > 3 sec B: tulburri de contien C: iritabilitate D: edem al extremitilor E: adenopatie cervical Vezi raspuns acd, acde, bcde, abcd, acd, abd, abd, ad, de

Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil (i tratament)

1. [DAC10002] Care este cea mai frecvent cauz de diaree acut la copil? () A: Bacterian B: Viral C: Parazitar D: Greeli de alimentaie E: Fungica 2. *DAC10004+ Diagnosticul de deshidratare acut la copil se face n principal prin urmtoarea intervenie: () A: anamneza B: identificarea unui teren predispozant C: examenul clinic D: coprocultura E: ionograma sanguin i urinar 3. *DAC10005+ Vrsturile sugarului cu agravare progresiv, aprute dup un interval liber i cu pstrarea () A: alergiei alimentare B: refluxului gastroesofagian

C: hipertensiunii intracraniene D: epilepsiei E: stenozei pilorice 4. *DAC10006+ Stenoza piloric la sugar se manifest dup un interval liber de: () A: 2-3 ore B: 2-3 zile C: 7 zile D: 2-8 sptmni E: 6-8 luni 5. [DAC10012] Deshidratarea extracelulara are urmatoarele semne, cu o exceptie: () A: tahicardie B: oligurie C: hipotensiune arteriala D: hipotonia globilor oculari E: extremitati reci 6. [DAC10013] Deshidratarea extracelulara la copii prezinta urmatoarele semne, cu exceptia: () A: tegumente marmorate B: febra C: vene jugulare colabate D: alungirea timpului de recolorare E: tahicardie 7. [DAC10014] Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratarii extracelulare la copil, cu o exceptie () A: mucoase uscate B: tahicardie C: hipotensiune arteriala D: vene jugulare colabate E: tegumente marmorate 8. [DAC10015] Sunt semne de deshidratare intracelulara la copil, cu o exceptie: () A: tulburari neurologice B: mucoase uscate C: febra D: hipotonia globilor oculari E: vene jugulare colabate 9. [DAC10016] Managementul deshidratarii la copil, in caz de pierdere <5% din greutatea corporala, se face prin () A: rehidratare i.v. B: expansiune volemica C: solutii de rehidratare orala, in cantitati mari, la intervale mari

D: rehidratare pe sonda nazogastrica E: solutii de rehidratare orala, frecvent, in cantitati mici 10. [DAC10017] Sunt semne ale sindromului hemolitic uremic, cu o exceptie: () A: purpura trombocitopenica B: poliurie C: astenie D: paloare E: oligurie Vezi raspuns b, c, e, d, d, b, a, e, e, b, 11. [DAC10027] Cele mai frecvente cauze de diaree acuta () A: Escherichia coli patogen, Salmonella, Shigella B: Giardia intestinallis, Cryptosporidium hominis, Entamoeba Hystolytica C: Campylobacter jejuni, vibrio cholerae, clostridium difficile D: Rotavirus, adenovirus, CMV E: Cryptosporidium hominis, Shigella, Clostridium difficile 12. [DAC10030] Cauzele chirurgicale abdominale ale varsaturilor acute la sugar si copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Gastroenterocolita acuta B: Apendicita acuta C: Sindrom ocluziv (brida, volvulus) D: Invaginare intestinala acuta E: Hernia strangulata 13. [DAC10032] SEMNELE DESHIDRATARI INTRACELULARE SUNT CU EXCEPTIA: (PAG 1049) A: SETE MARCANTA B: PLIU CUTANAT PERSISTENT C: HIPOTONIA GLOBILOR OCULARI D: FEBRA E: MUCOASE USCATE

multiplu
14. [DAC10007] Deshidratarea extracelular la copil se caracterizeaz prin: () A: Scdere important n greutate B: Pliu cutanat persistent C: Hipotonia globilor oculari D: Colaps E: Sete vie 15. *DAC10008+ Managementul deshidratarii acute la copil implic: () A: Urgen terapeutic n cazul deshidratrii peste 10% B: Internare obligatorie C: Rehidratare intravenoas chiar expansiune volemic n caz de hipovolemie D: Soluii de rehidratare oral n cantiti mici n orice tip de deshidratare

E: Rehidratare intravenoas n cazul esecului rehidratrii pe cale oral n deshidratarea 5-10% 16. *DAC10009+ Criteriile de spitalizare n diareea acut la copil sunt: () A: Vrsta sub 3 luni B: Necesitatea rehidratrii orale C: Deshidratare peste 10% D: Intolerana digestiv total E: Prematuritate 17. *DAC10010+ Atitudinea terapeutic n diareea acut la copil implic urmtoarele: () A: Realimentare precoce B: Antibioticoterapie n fiecare caz de diaree acut C: Antisecretorii (racecadotril) D: Lapte delactozat n caz de teren fragil sau diaree persistent E: Realimentare ct mai tardiv 18. *DAC10011+ Vrsturile cronice la sugar i copil mic au urmtoarele cauze digestive: () A: Stenoza piloric B: Apendicita acut C: Alergia alimentar D: Imperforaia anal E: Refluxul gastro-esofagian 19. [DAC10018] Examinarile complementare in cazul varsaturilor cronice la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: CT cerebral B: bilirubinemie, transaminaze, gama-GT C: bilant hidroelectrolitic si metabolic D: tranzit esogastroduodenal E: hemograma, PCR, hemoculturi, punctie lombara, radiografia toracelui, sumar de urina 20. [DAC10019] Examinarile complementare in caz de suspiciune de varsaturi de cauza chirurgicala la sugar si copil sunt: () A: CT cranian B: CT abdominopelvin C: tranzit esogastroduodenal D: ecografie abdominala E: radiografie abdominala pe gol Vezi raspuns d, a, b, abd, ace, acde, acd, ace, abcd, de 21. [DAC10020] Cauze metabolice de varsaturi cronice la sugar si copil sunt: () A: insuficienta suprarenala cronica B: aminoacidopatii C: boli metabolice D: insuficienta renala acuta

E: cetoacidoza metabolica 22. [DAC10021] Cauze neurologice de varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: hemoragie meningeana B: hematom intracerebral C: migrena D: epilepsie E: tromboflebita cerebrala 23. [DAC10022] Atitudinea terapeutica in cazul diareei acute la sugari si copii este: () A: realimentare cat mai tardiva B: hidrolizat din proteine din lapte de vaca pentru varsta >3 luni C: antibioterapie in caz de diaree bacteriana dovedita D: racecadotril E: reguli igienodietetice 24. [DAC10023] Urmatoarele afirmatii in legatura cu examenele complementare in diareea la sugar si copil sunt adevarate: () A: hemograma, PCR, hemoculturi, coprocultura: in caz de semne septice, sistemice, diaree enteroinvaziva B: ionograma sanguina si urinara, functia renala, bicarbonat, proteinemie si hematocrit, pH sanguin C: examen virusologic al scaunului: context nosocomial D: coprocultura, examen coproparazitologic: in caz de diaree enteroinvaziva E: foarte utile intotdeauna

25. [DAC10024] Cauze parazitare de diaree acuta la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: giardia intestinalis B: cryptosporidium hominis C: entamoeba hystolytica D: vibrio cholerae E: salmonella 26. [DAC10025] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cauzele cele mai frecvente ale diareei acute la sugar si copil: () A: sunt virale B: sunt date de rotavirus - cel mai frecvent C: sunt date de adenovirus - cel mai frecvent D: sunt date de CMV E: sunt bacteriene 27. [DAC10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu sindromul hemolitic uremic la sugar si copil: () A: infectie cu E. Coli O 157-H7 B: paloare

C: astenie D: oligoanurie E: trombocitoza 28. *DAC10028+ n caz de diaree acut la copil, coprocultura este indicat: (pag. 1051) A: n caz de febr ru tolerat sau prelungit B: la imunodeprimai C: n deshidratarea sever D: n caz de prezen a sngelui n scaun E: la revenirea dintr-o zon endemic 29. *DAC10029+ Este adevrat despre utilizarea antiemeticelor n tratamentul simptomatic al vrsturilor: (pag. 1064) A: metopimazina se d n doz de 0,2 mg/kg/8h per os B: pot avea ca efecte secundare sincinezii C: domperidona se d n doz de 0,2-0,4 mg/kg/8h per os D: amelioreaz simptomatologia vrsturilor de cauz chirurgical E: n timpul monitorizrii se va avea n vedere normalizarea strii hidroelectrolitice i nutriionale 30. [DAC10031] semnele deshidratari extracelulare din sectorul interstitial sunt: (pag 1059) A: pliu cutanat persistent B: tahicardie C: depresia fontanelei D: hipotemsiune arteriala E: piele uscata Vezi raspuns abc, abe, cde, abc, abc, abd, abcd, bde, ce, ace

31. [DAC10033] MANAGEMENTUL DESHIDRATARI CUPRINDE: (PAG 1052) A: REHIDRATARE ORALA IN CANTITATI MICI IN CAZUT SCADERI PONDERALE MAI PUTIN DE 5% B: URGENTA TERAPEUTICA IN CAZUL SCADERI PONDERALE DE 5-10 % C: 5-10% , REHIDRATARE VENOASA, SAU IN CAZ DE ESEC CU SONDA NAZOGASTRICA D: MAI MULT DE 10%, INCERCARE DE REHIDRATARE ORALA E: NICI UNA DE MAI SUS 32. [DAC10034] Sunt semne de deshidratare intracelular urmtoarele, cu excepia: (pag. 1049) A: alungirea timpului de recolorare capilar B: depresia fontanelei C: mucoase uscate D: febr E: cearcne Vezi raspuns ac, abe

Convulsiile i epilepsia la copil

1. *CEC10008+ Care este situaia n care RMN cerebral este util n diagnosticul copilului cu epilepsie? () A: Numai la sugar B: Numai nainte de intervenia chirurgical C: n epilepsiile generalizate D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie parial sau simptomatic E: Numai n cazurile n care se efectueaz RMN funcional

2. [CEC10009] Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de vrf-unda de 3 Hz i prognostic bun este: () A: Epilepsia grand mal B: Epilepsia petit mal C: Sindromul West D: Sindromul Dravet E: Sindromul Lenox-Gastaut 3. *CEC10010+ n epilepsia copilului, triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG i regresia achiziiilor este () A: Sindromului West B: Sindromului Dravet C: Sindromului Doose D: Epilepsiei grand mal E: Epilepsiei petit mal 4. *CEC10011+ La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aprute la EEG sunt caracteristice sindromului: () A: West B: Dravet C: Lennox-Gastaut D: Doose E: Down 5. [CEC10012+ n epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmtoarea caracteristic: () A: Sunt atone B: Apar mai ales la sugar C: Sunt localizate pe un hemicorp D: Prognosticul este infaust E: Sunt tonico-clonice generalizate 6. [CEC10015+ Tratamentul n encefalita acut este: (1079) A: Aciclovir, 400mg/m2/8h, 15-21 zile B: Aciclovir, 500mg/kgc/8h, 15-21 zile

C: Aciclovir, 500mg/m2/12h, 15-21 zile D: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 15-21 zile E: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 21-28 zile 7. [CEC10019] Mutatia genei SCNA1 apare in sindromul: () A: West B: Dravet C: Lennox-Gestaut D: Doose E: Down 8. [CEC10048] Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea: () A: repetare cronica a crizelor epileptice spontane B: repetare a cel putin 2 convulsii C: manifestari paroxistice multiple D: crize convulsive non-acute multiple E: crize epilepice spontane acute 9. *CEC10058+ Sindromul Doose este caracterizat de urmtoarele () A: Epilepsie mioclono-astatic cu debut n jur de 3 ani B: Epilepsie sever n primul an de via C: Epilepsie de tip petit mal D: Epilepsie mioclonic sever a sugarului E: Epilepsie sever cu debut pe leziuni cerebrale preexistente 10. [CEC10059] Despre sindromul West se pot afirma c este caracterizat de () A: crize violente tonico-clonice sau clonice B: crize atonice C: Crize tonice axiale, cderi D: Crize mioclonice, tonicoclonice, absene atipice E: Spasme n flexie, hipsaritmie Vezi raspuns d, b, a, c, e, d, b, a, a ,e 11. *CEC10060+ n epilepsia copilului existena unuia dintre urmtoarele sindroame se determin cu teste genetice () A: Felty B: Dravet C: Doose D: West E: Lennox-Gastaut 12. [CEC10061] n epilepsia copilului RMN este utilizat pentru () A: Decelarea leziunilor specifice sindroamelor mitocondriale B: Decelarea unei origini difuze responsabile de epilepsia parial C: Decelarea unei origini focale responsabile de epilepsie parial sau simptomatic

D: Cazul n care se suspecteaz encefalopatie sever E: Diagnosticul focal al epilepsiei severe nainte de intervenia chirurgical 13. *CEC10062+ n cazul unei convulsii simple, tratamentul const n () A: Clonazepam i.v. 0,5 mg/kg B: Valium i.v. 0,5 mg/kg C: Domperidona 0,2-0,4 mg/kg D: Valium intrarectal 0,5 mg/kg E: Bromazepam intrarectal 0,5 mg/kg 14. *CEC10063+ Dac se suspecteaz SHU la un copil avnd convulsii, se va efectua () A: Dozarea interferonului alfa n LCR B: Hemocultura pentru E. Coli OH 157 C: EEG D: RMN la distan E: CT n urgen 15. *CEC10064+ Convulsiile febrile simple sunt caracterizare de, cu excepia () A: Dezvoltare psihomotorie normal B: Asociat cu febra C: Criza tonico-clonic generalizat D: Dureaz ntre 15 i 30 de minute E: Apare ntre 3 luni i 5 ani 16. [CEC10065] Encefalita post-infecioas la copil este caracterizat de () A: Anomalii neurologice focale B: Febr moderat C: Hipodensiti focale pe CT D: Tulburri de contien progresive E: Debut progresiv 17. *CEC10066+ Diagnosticul encefalitei acute herpetice la copil include urmtorul element () A: Debutul este brutal cu convulsii grand mal B: Nu se poate decela HSV n LCR C: Unde lente focale pe EEG D: Hipodensitate T1 pe RMN E: Hiperdensitate corticala pe CT 18. [CEC10071] Care dintre urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple nu este adevarata? (1080) A: Apar la sugar sau copil B: Apar inainte de 3L sau dupa 5 ani C: Asociaza febra D: Nu exista semne de infectie intracraniana E: Manifestare clinica: criza convulsiva tonico-clonica generaleizata

19. [CEC10081] In legatura cu sindroamele epileptice generalizate criptogenetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083) A: Sindromul WEST apare in primul an de viata B: Sindromul DRAVET apare la sugar si prezinta o anomalie a genei SCNA1 C: Sindromul Lennox-Gastaut debuteaza in jurul varstei de 3-5 ani si evolueaza cu retard intelectual D: Sindromul DOOSE prezinta leziuni cerebrale preexistente si anomalii bifrontale pe EEG E: Prognosticul foarte variabil cu vindecare sau farmacorezistenta este corect pentru pacientii cu crize violente generalizate tonico-clonice 20. [CEC10083] Care afirmatie privind sindromul West la copil este FALSA ? () A: Este epilepsie severa in primul an de viata B: Este epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 3 - 5 ani C: Clinic prezinta spasme in flexie D: Electroencefalografia (EEG) descrie hipsaritmie E: Neurologic asociaza regresia achizitiilor psihomotorii Vezi raspuns b, c, d, e, d, b, c, b, d, b

multiplu
21. [CEC10002] Triada clasica a sindromului West este reprezentata de: (pag.1083) A: spasme in flexie B: crize tonico-clonice generalizate C: hipsaritmie la EEG D: crize tonico-clonice nocturne E: regresia achizitiilor 22. *CEC10003+ n encefalita herpetic la copil, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: () A: Vrsta de debut este sub 1 an B: Alterarea contientei este progresiv C: Apar convulsii intarziate la 48-72h D: Debut brusc E: Apare n afebrilitate 23. [CEC10004] Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: () A: Asociere cu febra B: Antecedente neurologice C: Durata peste 30 minute D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani) E: Fr semne de infecie intracranian 24. [CEC10005] Tabloul clinic n convulsiile simple ale copilului cuprinde: () A: Criza tonico-clonic generalizat B: Hipotermie C: Durata sub 15min

D: Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normal E: Sugar cu deficit neurologic 25. [CEC10006] Pentru encefalita post-infecioas la copil pledeaz: () A: Vrsta peste 5 ani B: Anomalii neurologice severe focale C: Debut progresiv D: CT cu hipodensiti focale E: Febra moderat 26. [CEC10007] Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: () A: Antipiretice B: Plasarea copilului n poziie lateral de siguran C: Antibioterapie, la nevoie D: Bronhodilatatoare E: Antitusive 27. [CEC10013] Sindromul Doose este caracterizat de : (pag 1083) A: tip de epilepsie frecventa B: debut in jurul varstei de 3 ani C: crize usoare tonico-clonice D: aparitia de mioclonii, absente, caderi E: prognostic variabil 28. [CEC10014] Prelevarea LCR-ului in diagnosticul convulsiilor la sugar si copil: (pg. 1079) A: Efectuarea examenului PCR pentru virusul HSV B: Dozarea IFN-alfa C: Dozarea IFN-beta D: Se repet la 72 ore E: Se repet la 48 ore 29. [CEC10016] Afirmatii adevarate despre sindromul West: () A: epilepsie usoara in primul an de viata B: epilepsie severa C: spasme D: hipsaritmie la EEG E: regresia achizitiilor 30. [CEC10017] Urmatoarele afirmatii despre epilepsiile criptogenetice sunt adevarate: () A: presupus simptomatice dar fara etiologie cunoscuta B: debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate, tonico-clonice sau clonice: sindromul Doose C: retard intelectual: sindromul West D: regresul achizitiilor:sindromul West E: anomalii bifrontale la EEG: sindromul Lennox-Gestaut Vezi raspuns ace, abc, ade, acd, ae, abc, bde, abd, bcde, abde

31. [CEC10018] Urmatoarele sunt epilepsii criptogenetice: () A: sindromul West B: petit mal C: grand mal D: sindromul Doose E: sindromul Dravet 32. [CEC10020] Sindromul Doose, afirmatii false: () A: face parte din epilepsiile criptogenetice B: fara etiologie cunoscuta C: apare in context febril inainte de 9 luni D: anomalii bifrontale la EEG E: epilepsie rara, mioclono-astatica 33. [CEC10021] Urmatoarele afirmatii despre epilepsia grand mal sunt adevarate: () A: crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate B: este idiopatica C: apare in timpul somnului D: prognostic bun E: este favorizata de hiperpnee 34. [CEC10022] Epilepsiile idiopatice sunt caracterizate de: () A: apar la subiecti normali B: fara leziuni cerebrala C: fara deficit neurologic D: fara antecedente familiale E: origine uneori genetica 35. [CEC10023] Urmatoarele afirmatii despre imagistica in epilepsia copilului sunt adevarate: () A: decelarea unei origini focale cu ajutorul RMN B: in caz de epilepsie severa se face SPECT C: examinarile imagistice sunt inutile D: EEG sistematic E: RMN functional, uneori 36. [CEC10024] Este adevarat despre epilepsia petit mal: () A: este frecventa B: 50% dintre copii C: debuteaza in jur de 7 ani D: frecvente pierderi ale contactului cu mediul E: EEG are aspect de varf-unda de 6 Hz 37. [CEC10025] Sindromul Doose este caracterizat de: () A: epilepsie rara, miclono-astatica B: mioclonii, caderi, absente

C: vindecare D: farmacorezistenta E: debut in jur de 10 ani 38. [CEC10026] Sindromul Lennox-Gestaut prezinta: () A: crize tonice axiale B: crize generalizate tonico-clonice C: crize atonice D: absente tipice E: crize tonice nocturne 39. [CEC10027] Sindromul Dravet prezinta: () A: crize mioclonice B: crize tonicoclonice C: absente atipice D: crize prelungite pe bilaterale de la inceput E: crize partiale 40. [CEC10028] Epilepsia cu paroxism rolandic este: () A: idiopatica B: focala C: criptogenetica D: simptomatica E: generalizata Vezi raspuns ade, cd, abd, abce, abe, acd, abcd, abce, abce, ab 41. [CEC10029] Epilepsia generalizata se caracterizeaza prin: () A: descarcare electrica cu origine intr-o zona cerebrala localizata, cu generalizare secundara B: fara caracter de orientare topografica C: absenta, atonie, criza tonica D: anomalii difuze bilaterale pe EEG E: intereseaza de la inceput majoritatea creierului 42. [CEC10030] Principiile de tratament in epilepsia copilului sunt urmatoarele: () A: farmacologic B: monoterapie de prima intentie C: tratamentul chirurgical este imposibil D: calostomie E: stimulare vagala in caz de epilepsie farmacorezistenta multifocala 43. [CEC10031] Urmatoarele sunt manifestari paroxistice neepileptice la sugar si copil: () A: sincopa B: miscari extrapiramidale C: mioclonii D: migrene

E: absente atipice 44. [CEC10032] Circumstantele de aparitie a convulsiilor la sugar si copil, ca manifestare paroxistica, sunt: () A: somn B: febra C: postraumatic D: post-infectioasa E: encefalita herpetica 45. [CEC10033] Tratamentul encefalitei herpetice la sugar si copil se face astfel: () A: de urgenta B: dupa confirmarea biologica C: cu aciclovir 500mg/m2/24h timp de 21 de zile D: antiedemetos si anticonvulsivant E: fara a se astepta confirmare biologica 46. [CEC10034] Urmatoarele sunt FALSE despre encefalita herpetica la sugar si copil: () A: varsta sub 1 luna B: debut progresiv C: alterarea brusca a constientei D: convulsii de la incaput E: crize focale brahiofaciale subintrante cu evolutie spre stare de mal epileptic 47. [CEC10035] Referitor la examenul LCR in encefalita herpetica la sugar si copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: () A: se cauta HSV B: se dozeaza TNF-alfa C: se repeta in caz de prelevare initiala negativa D: daca prelevarea initiala este negativa, nu mai este nevoie de o a doua E: se cauta EBV 48. [CEC10037] Urmatoarele aspecte sunt prezente in encefalita post-infectiosa si absente in encefalita acuta cu replicare virala: () A: debut acut B: debut progresiv C: hipodensitati focale D: tulburari de constienta de la inceput E: stare de mal epileptic 49. [CEC10038] Encefalita post-infectioasa prezinta: () A: varsta de aparitie 5 ani B: anomalii neurologice putin importante C: unde lente difuze pe EEG D: complexe lente periodice pe EEG

E: hipodensitati focale pe CT 50. [CEC10039] Convulsii ocazionale de cauza infectioasa la sugar si copil apar in urmatoarele circumstante: () A: meningita B: SHU C: shigelloza D: insuficienta renala acuta E: infectii cu E. coli O 151, rotavirus Vezi raspuns bcde, abde, abcd, abc, ade, acd, ac, ad, abc, abc 51. [CEC10040] Convulsii ocazionale la sugar si copil apar in context de: () A: intoxicatii endogene B: sindrom de sevraj C: AVC la sugar D: traumatism E: hiperglicemie 52. [CEC10041] Urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple la sugar si copil sunt adevarate: () A: apar intre 3 luni si 5 ani B: sunt asociate cu febra C: fara semne de infectie intracraniana D: criza tonico-clonica generalizata E: durata peste 15 minute 53. [CEC10042] Examinarile complementare in caz de criza epileptica la sugar si copil sunt: () A: CT in urgenta B: in caz de examen clinic evocator de SHU, tulburari de constiinta, deficit postcritic: RMN C: RMN la distanta de episod D: in caz de retard pshihomotor, criza partiala, EEG atipica: RMN in urgenta E: EEG in primele 72 de ore, in timpul somnului daca varsta <3 luni 54. [CEC10043] Urmatoarele afirmatii despre incadrarea crizelor epileptice la sugar si copil sunt adevarate: () A: dezvoltare normala, crize bine controlate de terapia anticonvulsivanta, dispare la varsta adulta: epilepsie idiopatica legata de varsta B: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie simptomatica C: epilepsie criptogenetica D: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie criptogenetica E: dispare la varsta adulta: criptogenetica 55. [CEC10044] Tratamentul unei crize convulsive simple la sugar si copil se face astfel: () A: pozitie laterala de siguranta B: etiologic: antipiretic

C: valium intravenos 0,5 mg/kg D: apelare imediata a serviciului de urgenta E: antipiretic 56. [CEC10045] O criza convulsiva acuta poate fi: () A: convulsie febrila B: criza simptomatica C: intotdeauna criza simptomatica: meningoencefalita, meningita D: criza epileptica E: sindrom epileptic 57. [CEC10046] O criza convulsiva care nu este acuta, la sugar si copil, poate fi: () A: convulsie febrila B: criza simptomatica C: meningita D: criza epileptica E: sindrom epileptic 58. *CEC10049+ n epilepsia copilului, urmtoarele reprezint intervenii chirurgicale curative () A: ntreruperea legturilor focarului epileptogen B: Stimularea vagal C: Calostomia D: Rezecia focarului epileptogen E: Stereotaxia focarului epileptogen 59. [CEC10050] Sindromului Lennox-Gastaut este caracterizat de () A: Retard intelectual B: Anomalii bifrontale pe EEG C: Crize tonice nocturne D: Epilepsie mioclono-astatic E: Epilepsie severa cu debut la 3-5 ani 60. *CEC10051+ Despre epilepsia petit mal se poate afirma c () A: Are prognostic bun B: Este favorizat de hiperpnee C: Este favorizat de privarea de somn D: Debuteaz la peste 7 ani E: Debuteaz n jur de 3 ani Vezi raspuns abcd, abcd, ac, abc, ae, ab, de, bcd, abce, abd 61. *CEC10052+ Urmtoarele sindroame sunt epileptice idiopate () A: Doose B: Lennox-Gastaut C: Epilepsia petit mal D: Epilepsia grand mal

E: Sindromul Drave 62. [CEC10053] n cazul crizelor convulsive non-acute diagnosticul diferenial se poate face ntre () A: Criza simptomatic dat de meningoencefalit B: Convulsie febrila C: Sindrom epileptic D: Criz epileptic E: Manifestare paroxistic non convulsiv 63. [CEC10054] Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de () A: Posibil dezvoltare psihomotorie anormal B: Sunt crize tonico-clonice generalizate C: Dureaza mai puin de un sfert de or D: Copilul nu prezint semne de infecie intracranian E: Apar la copii peste 5 ani 64. [CEC10055] Convulsii ocazionale pot fi determinate de () A: Infecie cu rotavirus B: Sindromul hemolitic uremic cu E. Coli O157 C: AVC la sugar D: Hipoglicemie E: Hipercalcemie 65. *CEC10056+ Encefalita postinfecioas nu este caracterizat de () A: Stare de mal epileptic B: Hipodensiti focale pe CT C: Anomalii neurologice focale D: Febra ridicat E: Unde lente difuze pe EEG 66. *CEC10057+ Diagnosticul encefalitei herpetice la copil se pune baza urmtoarelor investigaii (pg. 1079) A: ECG B: Proteinorahia C: Hemograma D: CT E: Dozarea interferon alfa n lichidul cefalo-rahidian Vezi raspuns 67. *CEC10067+ Ca i manifestri paroxistice non convulsive la sugar i copil mic putem deosebi: (pag. 1079, 1081) A: spasmul hohotului de rs B: lipotimia C: ticurile D: parasomniile

E: sincopa Vezi raspuns 68. [CEC10068+ Clasificarea internaional simplificat a sindroamelor epileptice cuprinde (pag. 1083, 1084) A: sindroamele speciale B: epilepsii i sindroame epileptice focale C: epilepsii i sindroame epileptice secundar generalizate D: epilepsii al cror caracter focal sau generalizat nu este relevant E: epilepsii i sindroame epileptice generalizate Vezi raspuns 69. [CEC10069] Despre tratamentul encefalitei herpetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1079) A: Se iau masuri asociate de nursing B: Tratament de urgenta, imediat dupa confirmarea biologica C: Terapie anti-edematoasa D: Tratament anti-convulsivant E: Se administreaza timp de 15-21 de zile aciclovir 500mg/kgc/8h Vezi raspuns 70. [CEC10070] Sunt afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential dintre encefalita acuta si cea post-infectioasa, cu exceptia: (1080) A: Encefalita acuta apare la varsta cuprinsa intre 1 an si adolescenta B: Encefalita acuta virala are debut progresiv, iar cea post-infectioasa debut acut C: Anomaliile neurologice in encefalita acuta virala sunt focale, iar in cea post-infectioasa sunt difuze D: Encefalita acuta virala se caracterizeaza prin febra moderata E: La CT se observa hipodensitati focale in encefalita virala si difuze in encefalita post-infectioasa Vezi raspuns cd, cd, bcd, abcd, bcd, de, cde, abe, acd, acd 71. [CEC10072] Din grupul crizelor convulsive partiale nu fac parte: (1080) A: Crizele clonice B: Crizele partial generalizare C: Crizele partiale simple D: Crizele partiale complexe E: Crizele partiale secundar generalizate Vezi raspuns 72. [CEC10073] RMN, ca examen complementar utilizat in diagnosticul crizei epileptice, se realizeaza in urmatoarele conditii: (1081) A: La distanta de criza B: In caz de EEG tipica C: Daca Examenul clinic este anormal D: In cazul unei crize partiale simple sau complexe

E: In caz de retard de crestere intrauterina Vezi raspuns 73. [CEC10074] Printre obiectivele in evaluarea initiala in epilepsie copilului se gasesc: (1082) A: Cautarea argumentelor clinice si paraclinice pentru diagnosticul de sindrom epileptic B: Eliminarea unei alte afectiuni ce poate da aceste simptome C: Se anunta diagnosticul in cazul in care exista tratament D: Se precizeaza evolutia, gravitatea si comorbiditatile sindromului E: Se adapteaza managementul pacientului Vezi raspuns 74. [CEC10075] Bilantul paraclinic in cazul unei epilepsii la copil nu include: (1082) A: Electroencefalograma cu sau fara hiperventilatie, stimulare luminoasa intermitenta, privare de somn B: RMN cerebrala pentru decelarea unei origini difuze responsabile de o epilepsie C: SPECT in caz de epilepsie partiala sau simptomatica D: Examinari biologice utile pentru confirmarea unui sindrom de epilepsie severa - mutatia genei SCNA1 pentru sd DRAVET E: Examinari metabolice utile in caz de suspiciune de encecfalopatie acuta Vezi raspuns 75. [CEC10076] In legatura cu clasificarea internationala simplificata a epilepsiei copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1083-1084) A: Epilepsiile generalizate criptogenetice sunt asimptomatice si fara o cauza cunoscuta B: Epilepsia cu paroxism rolandic este o epilepsie focala simptomatica C: Sindroamele varfuri-unda sunt epilepsii al caror caracter focal sau generalizat nu este determinat D: La baza epilepsiilor generalizate simptomatice se gasesc leziuni cerebrale sau boli metabolice E: Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate se impart in: simptomatice, iatrogene si criptogenetice Vezi raspuns 76. [CEC10077] Despre epilepsia petit mal sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083) A: Este frecventa: 10-15% B: Mai poarta denumirea de "absentele copilului" C: Debuteaza inainte de 7 ani sau dupa adolescenta D: Au loc frecvente pierderi ale contactului cu mediul E: Este favorizata de hiperpenee si are prognostic bun Vezi raspuns 77. [CEC10078] Despre "epilepsia grand mal" putem afirma urmatoarele: (1083) A: Este favorizata de privarea de somn B: Are prognostic bun C: EEG are aspect de varf unda de 3 Hz D: Crize tonico-clonice generalizate apar pana la pubertate E: Crize tonico-clonice generalizate apar la pubertate

Vezi raspuns 78. [CEC10079] Alegeti afirmatii adevarate in legatura cu epilepsiile generalizate criptogenetice: (1083) A: Sindromul DOOSE este o epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 5 ani B: Anomaliile bifrontale pe EEG si leziunile cerebrale preexistente fac trimitere la sindromul LennoxGastaut C: Regresul achizitiilor este o caracteristica a sindroamelor WEST si DRAVET D: Sindromul WEST este o epilepsie severa ce apare in primul an de viata E: Crize mioclonice, partiale, prelungite ce apar in context febril inainte de luna a 9-a de viata intrauterina caracterizeaza Sd DRAVET Vezi raspuns 79. [CEC10080] Sindromul DOOSE nu se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: (1083) A: Este o epilepsie rara B: Debutul este in jurul varstei de 5 ani C: Epilepsie mioclono-astatica cu crize violente D: Miocloniile, caderile si absentele sunt precedate de crize violente generalizate clonice E: Crizele violente partiale tonico-clonice sunt urmate de mioclonii, caderi si absente Vezi raspuns 80. [CEC10082] Monitorizarea copiilor cu epilepsie implica: (1085) A: Consultatii specializate pe o perioada de 5 ani B: Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice C: RMN cerebral o data pe an D: EEG la 6 luni E: EEG in caz de modificari ale crizelor sau a terapiei Vezi raspuns ab, acd, abe, bcde, cd, ac, abe, bcd, acd, be

Infecii ale tractului respirator la copil

1. *ITR10002+ Care din urmtoarele afirmaii legate de rinofaringita acut este adevarat: () A: Aproape exclusiv de origine bacterian B: Afecteaz mai ales copiii mici C: Evoluie prelungit 2-3 sptmni D: Necesit obligatoriu antibioterapie E: Este rar la copii 2. *ITR10003+ n anginele i faringitele copilului, etiologia viral se manifest mai degrab prin: () A: simpla congestie eritematoas a amigdalelor B: aspect eritemato-pultaceu C: abces retrofaringian D: angina pseudomembranoas E: angina veziculoas

3. *ITR10004+ Strategia antibiotic n pleuropneumopatiile la copil se face prin urmtoarea asociere: () A: ampicilin plus gentamicin B: cefalosporine de generaia III asociate cu vancomicin sau rifampicin C: penicilin plus doxiciclin D: cefalosporine plus gentamicin E: penicilina plus flourochinolone 4. [ITR10005] n diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR n secretiile nazale este util n identificarea urmtorului germen: () A: Streptococ betahemolitic B: E. coli C: Proteus D: Mycoplasma E: Chlamydia. 5. *ITR10006+ Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie s cuprind urmtoarea intervenie: () A: obligatoriu antibioterapie B: perfuzii endovenoase cu anticolinergice C: antibioterapie n caz de febr persistent D: badijonaj lingual cu solutii de Nistatin E: efort fizic susinut 6. [ITR10015] In tratamentul pneumoniei la copilul peste 3 ani, nu este corecta urmatoarea administrare: (pag 1101) A: amoxicilina 100mg/kg/zi in 3 prize B: macrolid daca pneumonia este cu mycoplasma C: pristinamycina in caz de alergie la penicilina, la copii sub 6 ani D: cefalosporine generatie a IIIa in caz de alergie la penicilina la copii sub 6 ani E: macrolid in absenta ameliorarii sub amoxicilina, in caz de pneumococ 7. *ITR10047+ NU caracterizeaz pleuropneumopatiile la copil () A: Revarst pleural pe radiografie B: Matitate la percuie C: nsprirea murmurului vezicular D: Dureri abdominale importante E: Tablou infecios marcat 8. [ITR10048] Pentru un copil mai mic de 3 ani, pneumonia n context nealergic se va trata cu () A: Ceftriaxona B: Cefotaxim C: Azitromicina D: Claritromicina E: Amoxicilina

9. *ITR10049+ Pneumonia cu S. Pneumoniae NU este caracterizat de () A: Erupie polimorf asociat B: Otit medie acut asociat C: Febr important D: Semne generale marcate E: Tablou clinic instalat brusc 10. *ITR10050+ Radiografia toracic n cazul suspiciunii de bronit acut la copil NU se va efectua atunci cnd () A: Se face diagnostic diferential ntre bronit i pneumopatie B: Este cazul unei pneumonii recidivante C: Este vorba de raluri crepitante i febr D: Se bnuiete inhalarea unui corp strain E: Exist febr inexplicabila de scurt durat, dar bine tolerat Vezi raspuns b, e, b, d, c, c, c, e , a, e 11. [ITR10051] Tratamentul n ambulatoriu al broniolitei acute la sugar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Antibioterapia const n amoxicilina-clavulanat B: Dezobstrucie nazal cu ser fiziologic C: Kinetoterapie dac este ncrcat cu secreii D: Fracionarea meselor E: Antibioterapie sistematic 12. *ITR10052+ NU reprezint criterii de gravitate pentru broniolita acut la sugar () A: Polipnee superficial B: Febr mare C: Somnolen D: Semne de lupt majore E: Apnee 13. *ITR10053+ Herpangina cu coxsackie A se diagnosticheaz pe baza prezenei () A: Anginei ulceroase B: Anginei veziculoase C: Anginei pseudomembranoase D: Anginei eritemato-pultacee E: Anginei eritematoase 14. *ITR10055+ Urmtoarele afirmaii despre broniolita acut la copilul de 3 ani este adevrat: (pag. 1099) A: este mai degrab bacterian B: este de cele mai multe ori viral C: nu putem avea broniolita acut la copilul de 3 ani D: asociaz raluri sibilante

E: asociaz tuse iritativ nocturn 15. [ITR10061] Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta a sugarului: (1099) A: Bilantul infectios (hemograma, PCR) este necesar pentru diagnosticul de infectie virala B: Dificultatile alimentare, cefaleea intensa si apneea sunt considerate criterii de gravitate C: Ereutofobia intra in diagnosticul diferential, alaturi de tusea convulsiva D: Examinarile complementare, de cele mai multe ori, nu sunt necesare E: Sunt repercursiuni asupra starii generale: apneea, somnolenta si aspectul toxic 16. [ITR10064] Reprezinta etiologie comuna pentru bronsita acuta si pneumonie, la copil: (1100) A: Streptococus pneumonie B: VSR C: Haemophilus influenzae D: Mycoplasma pneumoniae E: Legionella pneumoniae 17. [ITR10069] Dupa aspectul local, anginele eritemato-pultacee la copil, prezinta : () A: Simpla congestie eritematoasa a amigdalelor B: Vezicule +/- eroziuni pe fond eritematos amigdalian C: Pelicula albicioasa care acopera partial amigdalele eritematoase D: Ulceratii unilaterale ale amigdalelor E: False membrane groase si aderente de amigdale

multiplu
18. [ITR10007] Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune: () A: rinoree anterioar/posterioar B: tuse iritativ C: raluri bronice D: modificri Rx E: obstrucie nazal 19. *ITR10008+ Care din urmtoarele afirmaii despre anginele acute sunt adevrate? () A: anginele sunt afeciuni inflamatorii ale amigdalelor palatine B: cel mai adesea sunt virale C: formele streptococice sunt caracteristice sugarilor D: febra este adesea ridicat E: tratamentul antibiotic se folosete de rutin 20. *ITR10009+ Urmtoarele sunt caracteristice pentru broniolitele acute ale sugarului: () A: vrsta sub 2 ani B: apar n epidemii vara C: sunt frecvent virale D: examinrile complementare sunt obligatorii E: pot fi precedate de rinofaringit acut Vezi raspuns e, b, b, c, d, a, c,abe, abd, ace

21. *ITR10010+ Care sunt indicaiile pentru efectuarea radiografiei toracice n bronita acut? () A: febr inexplicabil, mai ales la sugar B: etiologia viral C: tuse persistent nsoit de tahipnee D: pneumonii recidivante E: suspiciune de inhalare de corp strain Vezi raspuns 22. [ITR10011] Tratamentul n pneumoniile acute presupune: () A: antibioterapie de urgen i de prim intenie B: spitalizarea cazurilor grave C: tratament cu penicilin pe o durat de 5 zile la cei cu vrsta mai mic de 3 ani D: cefalosporine dac tabloul clinic evoc mycoplasma E: evaluare la 48-72 de ore n toate cazurile 23. [ITR10012] Cu ce se poate complica o rinofaringita la copil: (pag.1068) A: sinuzita B: crize convulsive C: otita medie D: astm E: pneumonie streptococica 24. [ITR10013] Anginele copilului cu streptococ pot produce urmatoarele complicatii: (pag.1068) A: reumatism articular acut B: bronsiolita C: abces retrofaringian D: otita congestiva E: adenoflegmon 25. [ITR10014] Etiologia cea mai frecventa a unei pleuropneumopatii la sugar si copil este reprezentata de: (pag.1101) A: pneumococ B: stafilococ C: haemophilus influenzae D: mycoplasma pneumoniae E: streptococ A 26. [ITR10016] . Cea mai frecventa etiologie de pleuropneumopatie a copilului este : (pag 1101) A: mycoplasma B: pneumococ C: stafilococ D: streptococ A E: streptococ B 27. [ITR10018] Diagnosticul pleuropneumopatiilor la sugar si copil include: ()

A: tablou infectios si respirator marcat B: dureri abdominale importante C: matitate la percutie, diminuarea murmurului vezicular D: radiografia toraca este inutila E: punctie pleurala ( la copil stabil si la nevoie dupa ghidaj ecografic) 28. [ITR10019] Tratamentul pneumoniilor la sugar si copil inaintea varstei de 3 ani se face astfel: () A: antibioterapie activa pe pneumococ pana la proba contrarie B: amoxicilina 80-100mg/kg/zi in 3 prize si pentru o perioada de 10 zile C: cefotaxime 100mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente D: ceftriaxone 50 mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente E: macrolide 29. [ITR10020] Tratamentul penumoniilor la copii peste 3 ani se face astfel: () A: antibioterapie activa pe penumococ si mycoplasma B: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize pentru 10 zile daca tabloul clinic este evocator pentru pneumococ C: macrolid in absenta ameliorarii dupa 24 de ore de tratament bine condus D: macrolid daca tabloul clinic evoca mycoplasma E: in caz de alergie la penicilina: pristinamycina pentru copii peste 6 ani si afectare moderata, spitalizare si tratament cu cefalosporine de generatia III in restul cazurilor 30. [ITR10021] Principalele cauze de pneumonii la copil si sugar sunt urmatoarele: () A: virale B: streptococ pneumonia: instalare brusca, semne generale marcate, febra importanta, eventual otita medie asociata C: mycoplasma pneumonia: instalare progresiva, febra mai putin intensa, eventual eruptie polimorfa D: anaerobi E: fungi Vezi raspuns acde, abe, ac, ace, abe, bcd, abce, abcd, abde, abc 31. [ITR10022] Tablouri clinice inselatoare in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: () A: dureri abdominale febrile B: meningism C: meningita D: encefalita E: simptome urinare 32. [ITR10023] Criterii de gravitate legate de tabloul clinic in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: () A: sindrom infectios sever B: tulburari hemodinamice C: insuficienta respiratorie D: tulburari alimentare, apetit exagerat E: alterarea starii generale

33. [ITR10024] Tratamentul bronsitei acute la sugar si copil include: () A: dezobstructie nazala cu ser fiziologic B: tratament simptomatic al febrei C: antibioterapie daca este prezenta febra >40 persistenta mai mult de 3 zile D: antibioterapie da sunt prezente ralurile crepitante sau afectare radiologica E: amoxicilina+acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus influenzae B) 34. [ITR10025] Tratamentul un spital al bronsiolitei la sugar este urmatorul: () A: oxigenoterapie in caz de insuficienta respiratorie B: prozitie procliva dorsala la 30 grade C: supraveghere a FR, semnelor de lupta repsiratorie, SaO2, a starii hemodinamice si nutritionale D: hidratare si nutritie corecta (150 ml/kg/zi) E: hidratare intravenoasa sistematic 35. *ITR10026+ Tratamentul in ambulatoriu a broniolitei acute la sugar include: () A: dezobstrutie nazala cu ser fiziologic B: kinetoterapie respiratorie in cazul in care copilul este incarcat cu secretii C: antibioterapie sistematic cu amoxicilina-clavulinat D: fractionarea meselor E: antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta 36. [ITR10027] Criteriile de spitalizare ale sugarului cu bronsiolita acuta sunt: (pg. 1099) A: cardiopatie, patologie repsiratorie cronica, prematuritate <34 saptamani, varsta <=6 saptamani B: detresa respiratorie C: FR >30/min D: dificultate de alimentatie, deshidratare E: somnolenta, aspect toxic, stare de rau 37. [ITR10028] Diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar: () A: epidemii de vara, virale (VRS) B: sugar sub 2 ani C: tuse seaca asociata cu detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita D: raluri crepitante E: bronho-alveolita 38. [ITR10029] Diagnosticul diferential al bronsiolitei acute la sugar include: () A: infectie pulmonara bacteriana B: tuse convulsiva C: cardiopatie congenitala D: cardiomiopatie E: infectii ORL 39. [ITR10030] Examinarile complementare in bronsiolita acuta la sugar sunt urmatoarele: () A: absolut necesare

B: radiografia toracelui C: hemograma D: PCR E: hemoculturi 40. [ITR10031] Managementul anginelor la copil se face astfel: () A: daca TDR este pozitiv se initiaza tratament cu amoxicilina pentru 6 zile B: daca TDR este negativ si absenta factorilor de risc de RAA tratament doar cu antalgice, antipiretice C: daca TDR este negativ dar exista factori de risc de RAA se face exudat faringian D: daca exudatul este pozitiv se instituie tratament antibiotic, care este eficient daca este initiat in decurs de 5 zile de la primele simptome E: in caz de alergie la amoxicilina: cefalosporine de a doua sau a treia generatie timp de 4 sau 5 zile, iar in caz de alergie la toate penicilinele se prescrie macrolid timp de 10 zile Vezi raspuns ab, abce, abd, abc, abde, abde, bcde, abcd, bcd, abc 41. [ITR10032] Examinarile speciale in caz de aspect atipic al anginelor copilului sunt urmatoarele: () A: exudat faringian sin hemograma: in caz de angina ulceroasa B: exudat faringian , hemograma si serologia EBV: in caz de angina pseudomembranoasa C: serologie EBV: in caz de angina veziculoasa D: hemocultura: in caz de angina eritematoasa E: nu sunt necesare examinari speciale 42. [ITR10033] Tabloul clinic al anginelor copilului include: () A: febra adesea ridicata B: odinofagie C: modificari ale rinofaringelui D: adenopatii cervicale bilaterale E: otalgie reflexa, tulburari digestive 43. [ITR10034] Anginele cu streptococ la copil se pot complica: () A: RAA B: glomerulonefrita C: abces retrofaringian D: adenoflegmon E: conjunctivita 44. [ITR10035] Managementul rinofaringitei la copil este: () A: pur simptomatic B: tratament antibiotic sistematic C: tratament antibiotic doar in caz de otita, sinuzita D: complicatia bacteriana este sugerata de febra persistenta > 3 zile sau evolutie prelungita peste 7 zile E: o conjunctivita purulenta izolata (infectie cu haemophilus) justifica doar un tratament antibiotic local

45. [ITR10036] Tabloul clinic al rinofaringitei copilului include: () A: rinoree anterioara si/sau posterioara B: obstructie nazala C: faringita, tuse productiva D: otita supurata E: adenopatii cervicala reactive 46. [ITR10037] Urmatoarele afirmatii despre rinofaringita copilului sunt FALSE: () A: este frecvent bacteriana B: afecteaza mai ales copii mici C: evolutie favorabila in mai putin de o saptamana D: se poate complica cu otita, sinuzita E: este foarte rara la copii 47. [ITR10039] Pleuropneumopatii sunt cauzate adesea de () A: Pneumococ B: Stafilococ C: Streptococ B D: Streptococ A E: M. Pneumoniae 48. [ITR10040] Tratamentul pneumoniei cu mycoplasma la copii peste 3 ani include () A: Pristinamicina B: Azitromicina C: Claritromicina D: Josamicina E: Amoxicilina 49. *ITR10041+ Pneumoniile sugarului i copilului au urmtoarele criterii de gravitate () A: Insuficien respiratorie B: Prematuritate C: Context social precar D: Sindrom infecios sever E: Imunodepresie 50. *ITR10042+ Diagnosticul bronitei acute la copil se pune pe baza urmtoarelor () A: Context epidemic B: Dureri abdominale C: Raluri bronsice D: Deteres respiratorie E: Tuse febril Vezi raspuns ab, abde, abcd, ace, abe, ae, abd, bcd, ade, cde

51. *ITR10043+ Broniolita acut la sugar intr n diagnosticul diferenial alturi de () A: Pleuropatie B: Infecie pulmonar bacterian C: Tuse convulsiv D: Cardiomiopatie E: Cardiopatie congenital 52. *ITR10044+ Cazurile de broniolit acut la sugar se spitalizeaz n caz de () A: Prematuritate B: Exist raluri crepitante care evoc o bronho-alveolit C: Exist somnolen D: FR > 60/min E: Vrsta sub 2 ani 53. *ITR10045+ n caz de angin ulceroas la copilul sub 3 ani, se vor efectua urmtoraele examinri () A: TDR B: Hemocultura C: Exudat faringian D: Hemograma E: Serologie EBV 54. [ITR10046] Anginelor cu streptococ la copii pot avea urmtoarele complicaii () A: Adenoflegmon B: Glomerulonefrita C: Endocardita infectioasa D: Abces retrofaringian E: Reumatism articular acut 55. *ITR10054+ Urmtoarele afirmaii despre anginele copilului sunt adevrate,cu excepia: (pag. 1068, 1069) A: angina ulceroas din agranulocitoz este bilateral B: angina pseudomembranoas nu poate fi difteric n Frana, datorit vaccinrii C: angina ulceroas fusospirilar este bilateral D: herpangina este o angin vezicular E: examenul clinic orienteaz spre o origine viral sau bacterian 56. [ITR10056] Despre anginele copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1068-1069) A: Anginele cu streptococ sunt cele mai frecvente B: Anginele streptococice se pot complica cu RAA, glomerulonefrita sau adenoflegmon C: Toate anginele asociaza febra moderata D: Din tabloul clinic pot face parte: febra, otalgia reflexa, adenopatiile cervicale bilaterale sau tulburarile digestive E: In caz de angina pseudomembranoasa sunt necesare examinari speciale precum hemograma, serologia EBV si exudatul faringian

57. [ITR10057] Despre managementul in rinofaringita sunt false urmatoarele afirmatii: (1068) A: Spalaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic B: Spalatura choanelor si cavumului cu ser fiziologic C: In caz de febra - antibiotic in doza mica D: Antipiretice in caz de febra prelungita (peste 3 zile) E: In caz de TDR pozitiv - amoxicilina timp de 6 zile 58. [ITR10058] Un sugar cu bronsiolita acuta se va spitaliza daca: (1099) A: A fost nascut prematur <36 saptamani B: Este de varsta mica <6 saptamani C: Prezinta polipnee - FR>60/min D: Este deschidratat, somnolent sau are aspect toxic E: Are dificultati la alimentatie (mai putin de 2-3 mese pe zi) 59. [ITR10059] Despre bronsiolita acuta la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1099) A: Apare in cadrul unor epidemii de iarna, virale (cel mai frecvent cu HSV) B: Apare la sugar sub 2 ani C: Tabloul clinic este format din tuse seaca, detresa respiratorie cu raluri crepitante D: Apneea si hipercapnia reprezinta criterii de spitalizare E: Diagnosticul diferential se realizeaza cu infectia pulmonara bacteriana, tusea convulsiva sau cardiomiopatia 60. [ITR10060] Despre tratamentul bronsiolitei acute la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1099-1100) A: In caz de suprainfectie bacteriana, in ambulatoriu, se va administra asocierea amoxicilinaclavulanat B: Pozitie procliva ventrala la 30 grade realizata cu ham de siguranta (in spital) C: In spital se vor supraveghea atent frecventa respiratorie, semnele de lupta respiratorie, saturatia oxigenului, starile hemodinamica si nutritionala. D: In ambulatoriu se va realiza dezobstructia nazala cu ser fiziologic de 3 ori pe zi E: Oxigenoterapie in caz de SaO2<97% Vezi raspuns bcde, acd, acd, abde, bce, bde, bcde, bcd, acd, ac 61. [ITR10062] Sunt asemanari intre bronsita acuta si bronsiolita acuta urmatoarele cu exceptia: (1099-1100) A: Terapia cu amoxicilina-clavulanat B: Detresa respiratorie C: Ralurile sibilante D: Febra > 38 gr C E: Etiologia virala 62. [ITR10063] O pneumonie la copil poate fi sugerata de urmatoarele semne: (1100) A: Febra, polipnee, tuse B: Dureri abdominale febrile

C: Meningism D: Suflu tubar, raluri sibilante si diminuarea murmurului vezicular la auscultatie E: Suflu cavitar, raluri sibilante si accentuarea murmurului vezicular la auscultatie 63. [ITR10065] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre pneumonii la copil, cu exceptia: (1101) A: Radiografia pulmonara evidentiaza complicatii precum fibroza interstitiala si abces B: In caz de suspiciune de Mycoplasma se realizeaza proteina C reactiva din secretiile nazale C: In cazul infectiei cu pneumococ se va decela hipocaliemie la bilantul biologic D: Pe radiografia toracelui se pot evidentia focarele pulmonare alveolar si interstitial E: In cazul unei infectii cu haemophilus se realizeaza bilant inflamator - hemograma, proteina C reactiva 64. [ITR10066] Nu reprezinta criterii de gravitate pentru pneumonie: (1100) A: Prematuritate <34 saptamani B: Context social care impiedica supravegherea si/sau accesul la ingrijiri medicale C: Frecventa respiratorie >60/min D: Sindromul infectios sever E: Repercursiuni asupra starii generale: deshidratarea si aspectul toxic 65. [ITR10067] Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul pneumoniei la copil: (1101) A: In spital se va trata insuficienta alimentara B: Antibioterapia este sistematica, de urgenta si de prima intentie C: Inainte de 3 ani se administreaza amoxicilina 80-100 mg/kgc/zi in 3 prize timp de 10 zile pentru suspiciunea principala de pneumococ si mycoplasma D: In caz de alergie la penicilina a copilului sub 3 ani cu pneumonie se administreaza cefotaxim 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxona 150 mg/kgc/zi E: In toate cazurile, reevaluare la 48-72 de ore 66. [ITR10068] Sunt elemente comune intre pneumonii si pleuropneumopatii, cu exceptia: (11001101) A: Etiologia virala B: Stafilococul si streptococul pneumoniae sunt principalele cauze C: Durerile abdominale sunt incluse in tabloul clinic D: La auscultatie, murmurul vezicular este diminuat E: Pe radiografia toracica poate fi evidentiat un revarsat pericardic Vezi raspuns cde, abc, abce, abce, abe, abe

Alergii respiratorii la copii: Rinita alergic, astmul la copil

1. *ARC10005+ Care dintre urmtoarele reprezint tratamentul de fond folosit n astmul intermitent? () A: Corticoizii inhalatori B: Corticoizii per os

C: Inhibitorii de leucotriene D: Beta 2 adrenoimimetice cu durat lung de aciune E: Astmul intermitent nu are tratament de fond Vezi raspuns 2. [ARC10006] n astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmtoarea substan: () A: Omalizumab B: Propranolol C: Histamina D: Aspirina E: Ranitidina Vezi raspuns 3. *ARC10008+ Care este criteriul de gravitate care poate anuna stop respirator iminent n astmul bronic la copil? () A: Dispneea la efort B: Bradicardia C: Ralurile sibilante D: PEF peste 80% E: SaO2 90-95% Vezi raspuns 4. *ARC10009+ Care este tratamentul de fond de prim intenie n nivelul 1 din astmul bronsic dup GINA 2006? () A: Corticoizi inhalatori n doze slabe B: Antileucotriene C: Betaadrenergice cu aciune prelungit D: Teofiline retard E: Anti IgE Vezi raspuns 5. *ARC10010+ Care este tramentul crizei de astm bronsic dup GINA2006? () A: Corticostreroizi n doze slabe B: Histamina C: Adrenalina D: Antileucotriene E: Beta 2 adrenergice cu aciune rapid la nevoie Vezi raspuns 6. [ARC10012] Despre astmul persistent usor spre moderat la copil este falsa urmatoarea afirmatie : (1093) A: simptome diurne 1 sau 2 /sapt B: repercursiuni asupra activitatilor zilnice usoare C: exacerbari 0-1 pe an D: beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 1 sau 2 zile pe sapt

E: simptome nocturne 1 sau 2 nopti pe lune Vezi raspuns 7. [ARC10025] Frecventa respiratorie in timpul crizei de astm moderat la copil este: () A: crescuta B: scazuta C: >30/min D: cu pauze E: normala Vezi raspuns 8. [ARC10030] SaO2 in criza de astm moderat a copilului este: () A: <90% B: 90-95% C: >95% D: normala E: nu este afectata Vezi raspuns 9. [ARC10033] Dintre parametrii care definesc controlul astmului, 1 criza in oricare saptamana se incadreaza in: () A: astm controlat B: astm partial controlat C: necontrolat D: nu are importanta E: astm prost controlat Vezi raspuns 10. [ARC10034] Astmul necontrolat la copil presupune: () A: limitarea activitatilor prezenta B: simptome diurne >=2/sapt C: simptome nocturne prezente D: VEMS/PEF <80% E: cel putin 3 din variantele de mai sus Vezi raspuns e, a, b, a ,e, c, a, b, c, e 11. [ARC10052] Tratamentul rinitei alergice persistente la copil NU include () A: Imunoterapie specific B: Eviciune alergic C: Igien nazal D: Corticoizi locali E: Antihistmainice H1 sistemice Vezi raspuns 12. *ARC10053+ Eliberarea de histamin din cadrul rinitei alergice NU determin urmtorul simptom

() A: Tuse B: Congestie nazal C: Strnut D: Prurit E: Secreie nazal Vezi raspuns 13. *ARC10054+ Astmul uor sau moderat la copil este caracterizat de () A: Necesita Beta-2 mimetice cu durata scurta de actiune B: Simptome diurne foarte rar C: Afectare uoar a activitilor zilnice D: Exacerbare foarte rar E: Simptome nocturne foarte rare Vezi raspuns 14. *ARC10055+ Urmtoarele reprezint examinri necesare la copilul cu astm alergic, cu excepia () A: Anchet alergologic familial B: Test la pneumalergeni peste 36 luni C: Test la trofalergeni peste 36 luni D: Dozarea IgE sub 36 luni E: Prick test Vezi raspuns 15. *ARC10061+ Nivelul doi de tratament al astmului la copil include ca prim intenie () A: Theo retard B: Anti IgE C: CSI doza slaba + LABA D: CSI doza mare E: ALT Vezi raspuns 16. [ARC10062] Ca urmare a unei crize de astm cu rspuns pozitiv, copilul poate fi externat dac () A: Are semne clinice uoare B: PaO2 < 60 mmHg C: PaCO2 > 45 mmHg D: SaO2 > 90% E: PEF > 60% Vezi raspuns 17. *ARC10063+ Astmul controlat la copil are urmtoarele criterii, cu excepia () A: Exacerbri o dat pe an B: VEMS/PEF normal C: Utilizarea beta-2 agonistilor de mai puin de 2 ori pe sptmn D: Niciun simptom nocturn

E: Nu limiteaz activitile Vezi raspuns 18. [ARC10064] Referitor la dispneea n astmul moderat la copil, urmtoarea afirmarie este fals () A: ipete mai scurte B: Sugar linitit C: Prefer poziia eznd D: Dificultti de alimentatie E: Apare in repaus Vezi raspuns 19. [ARC10002] Care sunt examinarile complementare necesare n astmul alergic la copil? (pg. 1092) A: Ancheta alergologic B: Prick test cutanat C: IgE serice totale la copilul sub 36 de luni D: Testare alergeni alimentari E: Testare alergeni respiratori Vezi raspuns 20. [ARC10003] Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt: () A: Teren genetic B: Factori emoionali C: Infeciile respiratorii D: Poluarea atmosferic E: Obezitatea Vezi raspuns e, a, c,d, c, e, a, e, abde, abe 21. [ARC10004] Care din urmtoarele sunt semne de atopie personala utile n diagnosticul astmului alergic? () A: Psoriazis B: Eczema C: Rinita atrofic D: Rinita sezonier E: Alergie alimentar Vezi raspuns 22. [ARC10007] Tratamentul rinitei alergice intermitente const n: () A: Eviciune alergenic B: Corticoizi inhalator C: Histamina D: Cromone E: Decongestionante Vezi raspuns 23. *ARC10011+ Dup GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmtorii parametri: ()

A: Fr limitarea activitilor B: Fr simptome nocturne C: Valoarea VEMS/PEF sub 80% D: Fr exacerbri E: Folosirea zilnica a beta 2 agonitilor Vezi raspuns 24. *ARC10013+ Parametrii care definesc astmul controlat sunt urmtorii, cu excepia: (ARC10013) A: Simptome diurne > 2/spt. B: Fr limitarea activitilor C: Exacerbri > 1/an D: VEMS normal E: Utilizarea corticoizilor orali lunar Vezi raspuns 25. [ARC10014] La copilul <36 luni, astmul persistent usor spre moderat include: () A: simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana B: simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune <1 zi/semestru E: exacerbari 0-1/an Vezi raspuns 26. [ARC10015] Astmul persistent sever la copilul <36 luni include: () A: simptome diurne >2 zile/sapt B: simptome nocturne >2 nopti/luna C: repercursiuni asupra activitatilor zilnice importante D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune >2 zile/luna E: exacerbari >=2 in ultimele 6 luni Vezi raspuns 27. [ARC10016] Astmul intermitent la copilul <36 de luni include: () A: simptome diurne <1 zi /sapt B: simptome nocturne <1 noapte/luna C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: beta-2-mimetice cu actiune scurta de actiune <1 zi/sapt E: excerbari 0-1 in ultimele 6 luni Vezi raspuns 28. [ARC10017] Astmul copilului sub 36 de luni se defineste astfel: () A: orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere B: indiferent de varsta de debut C: indiferent de cauza D: indiferent de prezenta sau absenta unei atopii E: prezenta unei atopii este foarte importanta

Vezi raspuns 29. [ARC10018] Principii de tratament in astmul alergic la copil sunt urmatoarele: () A: astm intermitent: fara tratament de fond B: astm usor: corticoizi inhalator in doza mica/medie C: astm sever: corticoizi inhalator +/- beta2-mimetice cu durata scurta de actiune D: omalizumab in astmul alergic sever E: prevenirea infectiilor virale Vezi raspuns 30. [ARC10019] Urmatoarele informatii despre rinita alergica la copil sunt adevarate: () A: rinita acuta B: include cel putin: obstrucite, rinoree, stranut, prurit nazal, secretii posterioare C: rar asociata cu conjunctivita sau cu simptome bronsice D: 10-40% din populatia generala E: include rinita alergica polenica intermitenta si rinita alergica persistenta Vezi raspuns bde, abde, abd, ace, abc, abce, ab, abcd, abde, bde 31. [ARC10020] Urmatoarele aformatii despre rinita alergica polenica intermitenta la copil sunt adevarate: () A: debut intre 5 si 35 de ani B: debut frecvent la pubertate C: tratament local: corticoizi inhalator, antihitaminice D: tratament local: cromone, decongestionante E: imunoterapia specifica e inutila Vezi raspuns 32. [ARC10021] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm al copilului: () A: apare la mers, clinostatism tolerat in astmul usor B: apare in repaus in astmul moderat C: alimentatie imposibila in astmul sever D: aplecat in fata in astmul moderat E: apare cand vorbeste in astmul moderat Vezi raspuns 33. [ARC10022] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm moderat la copil: () A: cand vorbeste B: sugar prea linistit C: tipete mai scurte D: prefera pozitia aplecat in fata E: apare in repaus Vezi raspuns 34. [ARC10023] Vorbirea in timpul crizei de astm la copil este caracterizata astfel, cu exceptia: () A: normala in astmul usor

B: fraze izolate in astmul sever C: cuvinte izolate in astmul moderat D: vorbire absenta in astmul sever E: vorbirea nu este afectata indiferent de gravitate Vezi raspuns 35. [ARC10024] Starea de constienta in functie de gravitatea crizei de astm la copil variaza astfel: () A: agitatie posibila in astmul usor B: de obicei agitatie in astmul moderat C: somnolenta, confuzie in astmul sever D: somnolenta in iminenta de stop respirator E: de obicei agitatie in astmul sever Vezi raspuns 36. [ARC10026] Frecventa respiratorie normala in functie de varsta este urmatoarea: () A: <2luni: <60/min B: 2-12 luni: <50/min C: 1-5 ani: <30/min D: 6-8 ani: <30/min E: variaza intre 20 si 40 pentru orice varsta Vezi raspuns 37. [ARC10027] In criza de astm moderat la copil intalnim: () A: utilizarea muschilor respiratori este obisnuita B: raluri sibilante importante C: frecventa cardiaca >120/min D: poate fi prezent pulsul paradoxal E: PaO2 >60 mmHg Vezi raspuns 38. [ARC10028] In caz de stop respirator iminent la copilul in criza astm sunt prezente urmatoarele: () A: somnolenta, confuzie B: pauze respiratorii C: asinergie toracoabdominala D: tahicardie E: raluri sibilante importante Vezi raspuns 39. [ARC10029] PaO2 variaza in functie de gravitatea crizei de astm la copil astfel: () A: astm usor: normala B: astm moderat: >60 mmHg C: astm sever: <60 mmHg D: <60 mmHg indiferent de gravitate E: ramane normala in orice stadiu Vezi raspuns

40. [ARC10031] Auscultatia pulmonara in criza de astm a copilului releva: () A: raluri sibilante moderate, numai expiratorii in astmul usor B: raluri sibilante importante in astmul moderat, sever C: silentium auscultatoric in iminenta de stop respirator D: raluri crepitante E: auscultatie normala Vezi raspuns abcd, ace, abc, bcde, abde, abd, abde, abc, abc , abc 41. [ARC10032] PCO2 in criza de astm la copil depinde de gravitatea astmului astfel: () A: astm usor, moderat: <45 mmHg B: astm usor: <45mmHg C: astm sever: >45 mmHg D: astm sever: >70mmHg E: >45 mmHg: in orice stadiu Vezi raspuns 42. [ARC10035] Tratamentul crizei de astm la copil dupa o evaluare initiala este: () A: oxigenoterapie pentru obtinerea unei SaO2 >=95% B: nebulizare de beta2-adrenergice cu actiune rapida continua timp de o ora C: corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate, in caz de consum recent de beta2adrenergice D: corticoterapie generala in caz de criza initial sevara E: exclusiv tratament local Vezi raspuns 43. [ARC10036] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu criza moderat severa a copilului cu astm: () A: PEF 60-80% din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta B: semne clinice moderate C: tratament (1-3 ore) cu oxigen, beta2-adregenergice cu actiune rapida la fiecare ora, corticoterapie orala D: PEF<60% E: tratament cu anticolinergice Vezi raspuns 44. [ARC10037] Criza severa a copilului cu astm, afirmatii adevarate: () A: antecedente sau risc de astm acut grav B: PEF<60% C: semne clinice importante D: tratament cu beta2-adrenergice cu actiune rapida si anticolinergice E: tratament cu corticoterapie locala, oxigen Vezi raspuns 45. [ARC10038] Mijloacele de evaluare clinic in timpul crizei de astm la copil sunt: (pg. 1097)

A: auscultatie, semne de lupta B: FR, FC C: SaO2 D: PEF E: PCO2 Vezi raspuns 46. [ARC10039] Un raspuns bun la tratament in criza de astm la copil presupune: () A: raspuns clinic persistent 1 ora dupa finalizarea tratamentului B: examen clinic fara detresa respiratorie C: PEF >70% D: SaO2 <95% E: PaO2 <60 mmHg Vezi raspuns 47. [ARC10040] Alegeti afirmatiile adevarate ce corespund unui raspuns partial la tratament in criza de astm la copil: () A: factori de risc pentru astm acut grav B: PEF<60% C: SaO2<95% D: spitalizare E: terapie intensiva Vezi raspuns 48. [ARC10041] Raspunsul slab la tratament in criza de astm la copil presupune: () A: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta B: PEF< 30% C: PaCO2>45 mmHg, PaO2 <60 mmHg D: terapie intensiva E: corticoterapie orala Vezi raspuns 49. [ARC10042] Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul crizei de astm la copil, cu raspuns slab la tratamentul initial, sunt adevarate: (pg. 1097) A: terapie intensiva B: anticolinergice C: corticoterapie orala D: beta2-adrenergice iv E: asistenta ventilatorie nu este necesara Vezi raspuns 50. [ARC10043] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu revenirea la domiciliu a copilului ce a avut o criza de astm: () A: PEF>60% B: stabilitate clinica sub tratament

C: tratament la domiciliu cu beta2-adrenergice intravenos, corticoterapie orala de lunga durata D: urmarire medicala indeaproape E: se va evalua necesitatea unu i tratament de fond Vezi raspuns abc, abcd, abc, abcd, abcd, abc, abcd, abcd, abd, abde 51. [ARC10044] Tratamentul de font al astmului de nivel 4 la copil include: () A: de prima intentie: CS per os B: de prima intentie: CSI doza medie/mare C: optiuni: ant-IgE D: optiuni: ALT E: optiuni: Theo retard Vezi raspuns 52. [ARC10045] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul de fond al astmului la copil, nivel 2, sunt adevarate: () A: CSI in doze slabe + LABA de prima intentie B: CSI in doza medie sau mare ca optiune alternativa C: ALT de prima intentie D: CSI in doze slabe de prima intentie E: CSI doza mica + ALT sau Theo retard ca optiune Vezi raspuns 53. *ARC10046+ n rinita alergic persistent se efectueaz urmtoarele examinri complementare () A: Teste multialergenice cu rspuns global B: Dozarea IgE totale C: Prick-test D: Endoscopie nazal E: Dozarea IgE nespecifice Vezi raspuns 54. *ARC10047+ Despre rinita alergic se poate afirma () A: Este nsoit de dispnee B: Asociaza eczem C: Se asociaz cu o conjunctivit D: Este nsoit de prurit nazal E: Se caracterizeaz prin inflamaia mucoasei nazale indus de alergeni Vezi raspuns 55. *ARC10048+ Referitorul la astmul intermitent, urmtoarele afirmaii NU sunt adevrate () A: Tratamentul se face cu corticoizi inhalatori B: Exacerbrile sunt foarte dese C: Nu se recomand tratament de fond D: Afecteaz puin activitile zilnice E: Este necesar administrarea de beta-2 mimetice mai puin de o zi pe semestru Vezi raspuns

56. *ARC10049+ Astmul alergic se manifest n conjuncie cu () A: Alergie alimentar B: Atopie familial C: Rinita alergic D: Conjunctivit E: Eczem Vezi raspuns 57. *ARC10050+ La domiciliu, cele mai uzuale substane poluante / factori de poluare sunt () A: Factor endogen B: Mucegaiul C: Factor exogen D: Tabagismul E: Dioxidul de azot Vezi raspuns 58. *ARC10056+ n cazul tratamentului unei crize severe de astm la copil, reprezint semne de rspuns slab () A: SaO2 < 95% B: PEF < 60% C: Somnolen D: Tulburri de contien E: Factori de risc pentru astm acut grav Vezi raspuns 59. *ARC10057+ Criza de astm se trateaz local cu () A: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de dou ore B: Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate C: Corticoterapie intravenoas D: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de o or E: Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 mai mare sau egal cu 95% Vezi raspuns 60. *ARC10058+ Astmul necontrolat la copil se definete prin () A: O criz n oricare sptmn B: Mai mult de dou simptome diurne pe sptmn C: Limitare a activitilor D: Absena simptomelor nocturne E: Una sau mai multe crize pe an Vezi raspuns ac, abe, cd, cde, abd, abce, cd, cde, bde, bc 61. *ARC10059+ Astmul sever este caracterizat de urmtorii parametri () A: SaO2 > 95% B: SaO2 ntre 90 i 95%

C: PaCO2 > 45 mmHg D: Cianoza posibil E: PO2 > 60 mmHg Vezi raspuns 62. [ARC10060] Astmul sever la copil este caracterizat de () A: Absen'a pulsului paradoxal B: Asinergie toraco abdominal[ C: Frecven cardiac > 120 bti pe min D: Raluri sibilante importante E: Frecven respiratorie > 30/min Vezi raspuns 63. [ARC10065] Alergiile respiratorii la copii: (pag. 1092) A: sunt mai frecvente la fete dect la biei B: sunt mai frecvente dect la aduli C: au o prevalen n scdere datorit diagnosticului rapid actual D: au ca factor de risc endogen obezitatea E: au ca factor de risc exogen antigene susceptibile s declaneze un rspuns imun mediat de IgA Vezi raspuns 64. [ARC10066+ Indicaiile terapeutice n astmul la copil, bazate pe nivelul de control al simptomatologiei presupun, cu excepia: (pag. 1098) A: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i opiuni n nivelul 2 de control al astmului B: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i tratament de prim intenie n nivelul 3 de control al astmului C: anti IgE sunt indicate doar n nivelul 4 D: teofilina retard se poate da ca opiune n nivelul 1 E: scderea nivelului de control va duce la intensificarea metodelor terapeutice Vezi raspuns 65. [ARC10067] Examinari complementare necesare in astmul alergic sunt: () A: Prick test cutanat B: Ancheta alergologica C: Dozarea Ig A la copilul peste 36 de luni D: Teste multialergenice la copilul sub 36 de luni E: Testarea sensibilitatii de tip 1 Vezi raspuns 66. [ARC10068] Stadiul de ast intermident este reprezentat de: () A: Simptome diurne <1 zi/sapt B: Simptome nocturne <1 noapte/luna C: Repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: Exarcerbari 0-1/an E: Nici o repercursiune asupra activitatilor zilnice

Vezi raspuns 67. [ARC10069] Astumul persistent usor spre moderat cuprinde urmatoarele: () A: Simptome diurne <1 zi/sapt B: Simptome diurne 1 sau 2 zile/sapt C: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna D: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/sapt E: Exacerbari < 2 in ultimele 6 luni Vezi raspuns 68. [ARC10070] Tratamentul in astmul alergic la copil cuprinde urmatoare () A: Corticoizi inhalator in doza mica/medie in forma intermitenta B: Omalizumab in astmul alergic sever C: Combaterea fumatului activ D: In astmul sever se poat asocia si b2 mimetice pe langa corticoterapie E: Prevenirea infectiilor virale Vezi raspuns cd, cde, bd, bd, abe, abde, bc, bde

Infeciile urinare la copil. Leucocituria

1. *IUC10003+ Care este examinarea complementar de prim intenie n pielonefrita la copil? () A: Hemograma B: Urocultura C: Bandeleta urinar D: Ecografia renal E: Hemocultura Vezi raspuns 2. *IUC10004+ Entitatea patologic depistat prin cistografie retrograd efectuat la copil cu pielonefrita este: () A: Insuficiena renal cronic B: Refluxul vezico-ureteral C: Ptoza renal D: Malformaiile vasculare renale E: Cicatricile renale Vezi raspuns 3. *IUC10006+ Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmaii este adevrat? () A: Dureaz 10 zile n total B: Este obligatoriu intravenos C: Tratamentul de atac dureaz 12 ore D: Aminoglicozidele sunt contraindicate E: Se efectueaz ntotdeauna n ambulator

Vezi raspuns 4. *IUC10007+ Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu diagnosticul cistitei la fetie este adevrat? () A: Bandeleta urinar este negativ (leucociturie, nitrii) B: Prezena febrei C: Prezena durerii lombare D: Prezena sindromului inflamator E: n sumarul de urina se identific flora bacterian unic Vezi raspuns 5. *IUC10009+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul de pielonefrit la copil este adevrat? () A: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fr bacteriurie B: Se confirm n caz de prezen a unei bacteriurii unice peste 105/ml C: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml i prezena unei bacteriurii unice peste 105/ml D: Se confirm n caz de hematurie microscopic E: Se confirm prin prezena cristalelor birefringente Vezi raspuns 6. *IUC10022+ Reprezint semne sau simptome n cistita la copil, cu excepia () A: Arsuri la miciune B: Absena febrei C: Durere lombar D: Incontinen urinar E: Disurie Vezi raspuns 7. [IUC10023] n pielonefrita copilului, tratamentul NU include () A: Amoxicilin 100 mg/kg/zi n 3-4 doze B: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.m. C: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.v. D: Ceftriaxon i.v. 50 mg/kg/zi n dou doze E: Ceftriaxon i.m. 50 mg/kg/zi n doza unic Vezi raspuns 8. *IUC10024+ n pielonefrita copilului prima investigaie este () A: Urocultura B: Bandelet urinar C: Hemogram D: Ecografia renal E: Examen sumar de urin Vezi raspuns

9. *IUC10002+ n pielonefrita acut la copil, bandeleta urinar este util pentru determinarea: () A: Cilindrilor leucocitari B: Leucocituriei C: Nitriilor D: Hematuriei E: Cristalelor birefringente Vezi raspuns 10. [IUC10005] Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesar n caz de () A: Uropatie malformativ cunoscut B: Vrsta < 3 luni C: Sindrom septicemic D: Imunodepresie E: Urocultura pozitiv pentru enterococ Vezi raspuns c, b, a, e, c, c, d, b, bc, abcd 11. *IUC10008+ Tratamentul oral de ntreinere n pielonefrita copilului const n: () A: Cotrimoxazol sau Cefixim, n funcie de rezultatele antibiogramei B: n caz de rezisten la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luat n considerare n prepubertate C: Reevaluare clinic dup 10 -14 zile D: Prevenirea i tratamentul costipaiei E: Cotrimoxazolul se poate administra de la natere Vezi raspuns 12. *IUC10010+ Tratamentul cistitei copilului const n: () A: Ceftriaxon (i.v sau i.m) B: Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile C: Nu este necesar prevenirea recidivelor D: tratamentul diareei, frecvent asociate n aceste cazuri E: tratamentul instabilitii vezicale Vezi raspuns 13. [IUC10011] Principiile terapeutice n pielonefrita copilului includ: () A: spitalizare dac copilul are vrsta sub 3 luni B: spitalizare dac sunt semne de infecie sever C: evitarea iniial a tratamentului antibiotic D: tratament antibiotic timp de 3-4 sptmni E: iniial tratament antibiotic intravenos, apoi oral Vezi raspuns 14. [IUC10012] Diagnosticul clinic in pielonefrita copilului cuprinde: () A: febra B: semne functionale urinare: polakiurie, disurie, urina urat mirositoare

C: alterarea starii generale (inconstanta) D: dureri lombare E: hipertensiune Vezi raspuns 15. [IUC10013] In legatura cu bandeleta urinara, in pielonefrita copilului, se poate spune: () A: examinare de prima intentie B: prezinta mare sensibilitate C: daca este negativa exclude diagnosticul: in special la sugarii sub 3 luni, in caz de antibioterapie sau leucopenie D: alte examinari complementare nu se vor realiza decat in caz de BU pozitiva E: BU negativa nu exclude diagnosticul in cazul sugarilor sub 3 luni, antibioterapie, leucopenie Vezi raspuns 16. [IUC10014] Examinarile complementare in cazul pielonefritei copilului sunt urmatoarele: () A: scintigrafie renala cu DMSA dupa 6 luni de la infectie: deceleaza cicatrici renale, rezervata cazurilor de infectii recidivante B: cistografie retrograda: depisteaza stenoza pielocaliceala C: ecografie renala: depisteaza un abces renal, o anomalie a cailor excretoare, uropatie subiacenta D: hemocultura E: uree, creatinina, PCR, procalcitonina, hemograma, examen sumar de urina, urocultura Vezi raspuns 17. [IUC10015] Tratamentul de atac al pielonefritei copilului consta in: () A: ceftriaxon (iv sau im) doar pentru pacientii spitalizati: 50 mg/kg/zi doza unica B: amoxicilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze fara a depasi 4 g/zi, in caz de enterococ C: se asociaza amoxicilina in doza de 3 mg/kg/zi iv sau im o data pe zi in caz de: varsta >3 luni, uropatie malformativa cunoscuta, sindrom septicemic, imunosupresie D: 2-4 zile cu ceftriaxon sau amoxicilina +/- gentamicina E: 10 zile in total Vezi raspuns 18. [IUC10016] Factorii de risc pentru pielonefrita la copil sunt: () A: semne de instabilitate vezicala B: constipatie C: diaree D: litiaza E: IRC Vezi raspuns 19. [IUC10017] Tratamentul de intretinere al pielonefritei copilului presupune: () A: cotrimoxazol dupa varsta de o luna B: cefixim de la 6 luni C: ciprofloxacina poate fi luata in considerare la prepubertate D: reevaluare la 48-72 de ore

E: instalilitatea vezicala se trateaza igieno-dietetic, oxibutina (copil <6 ani) Vezi raspuns 20. [IUC10018] Urmatoarele afirmatii in legatura cu cistita la copii sunt adevarate: () A: rar la sugar, frecvent la fetite B: febra, durere lombara, sindrom inflamator C: BU: leucocoturie, nitriti D: tratament cu cotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile E: tratamentul instabilitatii vezicale, al constipatiei Vezi raspuns abd, be, abe, abcd, abde, acde, bd, ab, abcd, acde 21. *IUC10019+ Pielonefrita la copil se trateaz oral cu () A: Ciprofloxacin n caz de rezisten la alte familii de antibiotic B: Cefxim pentru copii mai mari de 6 luni C: Fluoroquinolone la adolescent D: Gentamicina 3 mg/kg/zi E: Cotrimoxazol dac sugarul nu a mplinit o lun Vezi raspuns 22. *IUC10020+ n pielonefrit, apar urmtoarele modificri, cu excepia () A: Sindrom inflamator B: Uree i creatinin crescute C: Nitrii D: Leucociturie peste 10000/ml E: Leucocitoz cu PMN sczute Vezi raspuns 23. *IUC10021+ Diagnosticul clinic al pielonefritei la copil se stabilete pe urmtoarele () A: Oligurie B: Alterarea strii generale C: Absena durerii lombare D: Disurie E: Urin mirositoare Vezi raspuns 24. *IUC10025+ Urmtoarele afirmaii despre pielonefrit sunt adevrate, cu excepia: (pag. ) A: este cea mai frecvent infecie a copilului B: asociaz diaree i vrsturi C: n caz de recidiv se efectueaz sistematic cistografia retrograd D: bandeleta urinar este examinarea complementar de prim intenie E: durerile lombare sunt cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mic Vezi raspuns abc, be, bde, abe

Boli de nutri

ie la copil

1. *BNC10005+ Obezitatea de gradul I la copil se definete prin urmtorul element: () A: IMC peste percentila 50 B: IMC peste percentila 75 C: IMC peste percentila 97 D: IMC peste 30 kg/mp suprafaa corporal E: IMC peste 40 kg/mp suprafaa corporal Vezi raspuns 2. *BNC10007+ Care din afirmaiile urmatoare, n legtura cu managementul chirurgical al obezitii la copil este adevarat? () A: Este o msura de prim intenie B: Se indic mai ales n obezitatea comun C: Este contraindicat la adolescentul mare D: Const n aplicarea unui inel gastric E: Este contraindicat n obezitatea morbid Vezi raspuns 3. *BNC10009+ n diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare i anti GAD este util n urmtoarea situaie: () A: Calcularea riscului de hipoglicemie B: Diagnosticul pozitiv al bolii C: Confirmarea caracterului autoimun D: Confirmarea cetoacidozei E: Confirmarea caracterului insulinodependent Vezi raspuns 4. [BNC10010] n managementul diabetului la copil, Hb glicat trebuie s aib o valoare: () A: Sub 3% B: Sub 5% C: Sub 7,5% D: Peste 9% E: Peste 10% Vezi raspuns 5. *BNC10011+ Care este masura terapeutic ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat? () A: Insulina cu aciune rapid nainte de mese B: Insulina cu aciune lent dimineaa C: Gustare la ora 10 D: Maxim 2 injecii pe zi E: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara Vezi raspuns 6. [BNC10012] Criterii de severitate in caz de cetoacidoza diabetica sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1110)

A: deshidratare severa B: varsta <5 ani C: hipercapnie D: tulburari de constienta E: tulburari hemodinamice Vezi raspuns 7. [BNC10013] Diagnosticul de diabet zaharat la copil este INCERT daca: () A: glicemia a jeun intre 6 si 7 mmol/l B: insulinemia si peptidul C au valori foarte reduse C: glicemia a jeun > 7 mmol/l D: glicemia plasmatica >11mmol/l E: glicozurie + cetonurie Vezi raspuns 8. [BNC10022] Obiectivul glicemic in managementul pe termen lung al diabetului la copil este: () A: HbA1c <7,5% B: HbA1c <6,5% C: HbA1c <8% D: HbA1c <7% E: HbA1c <6% Vezi raspuns 9. *BNC10039+ Tratamentul obezitii la copil se realizeaz prin inel gastric n urmtorele cazuri () A: Adolescent mare cu obezitate morbid i esec al msurilor precedente B: Adolescent mare cu obezitate comun C: Copii obezi cu eec al celorlalte msuri D: Copii cu obezitate morbid E: Copii cu obezitate comun Vezi raspuns 10. *BNC10040+ Dieta copillor obezi include urmtoarele elemente () A: Limitarea produselor de ronit la o singur gustare B: Stimularea activitii fizice C: Limitarea la o butur dulce pe zi D: Excluderea gustrii de la ora 10 E: Patru mese zilnice regulate Vezi raspuns c, d, c, c, a, c, a, a, a ,d 11. *BNC10041+ Nu reprezint complicaie morfologic a obezitii la copil () A: Hipogenitalism aparent B: Vergeturi C: Ginecomastie D: Adipomastie E: Steatoza hepatica

Vezi raspuns 12. [BNC10043] Regimul alimentar al unui copil diabetic autonom NU este caracterizat de () A: Limitarea cantitatii gustarilor dintre mese B: Limitarea glucidelor cu absorbtie rapida C: 20% proteine D: 30% lipide E: 50% glucide cu absorbtie lente Vezi raspuns 13. *BNC10044+ NU reprezint semne adrenergice de hipoglicemie () A: Tremurturi B: Astenie C: Parestezii D: Anxietate E: Transpiraii Vezi raspuns 14. *BNC10045+ n cetoacedoza diabetic la copil reprezint criteriu de severitate, cu excepia () A: Deshidratare sever B: PCO2 sub 15 mmol/l C: Acidoz sever D: Hiperglicemie major E: Vrsta sub 10 ani Vezi raspuns 15. [BNC10046] Caracterul autoimun al diabetului la copil NU se confirm prin intermediul () A: Ac Anti-insulina B: Ac Anti-IA-II C: Ac Anti-CCP D: Ac Anti-GAD E: Ac Anticelule insulare Vezi raspuns 16. [BNC10049] Care afirmatie privind semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat la copil este FALSA ? () A: Tegumentele sunt uscate B: Prezinta tahicardie C: Tegumentele sunt umede (transpiratii) D: Asociaza anxietate E: Acuza parestezii si tremuraturi Vezi raspuns 17. [BNC10002] Sindromul cardinal n diabetul zaharat la copil este compus din: () A: Poliurie osmotic

B: Transpiraii profuze C: Polidipsie D: Polifagie E: Scdere n greutate Vezi raspuns 18. *BNC10003+ Cetoacidoza diabetic la copil se manifest prin: () A: Bradipnee B: Deshidratare global C: Greuri, vrsturi D: Dureri abdominale E: Astenie Vezi raspuns 19. [BNC10004] Semnele clinice neuroglicopenice n hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt: () A: Hipotonia generalizat B: Tulburrile de vedere C: Tuburrile de echilibru D: Tulburrile de contien E: Convulsiile, astenia Vezi raspuns 20. [BNC10006] Tratamentul medicamentos sau chirurgical n obezitatea la copil este indicat la: () A: Copiii cu obezitate comun B: Adolescent cu obezitate morbid C: Eecul msurilor dietetice D: Eecul msurilor de suport psihologic E: Eecul msurilor de adaptare a activitii fizice Vezi raspuns e, a, b, e, c, a, acde, bcde, bcde, bcde 21. [BNC10008] Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune n urmtoarele situaii: () A: Glicozurie plus cetonurie B: Glicemie plasmatic peste 11 mmol/l C: 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l D: cretere n greutate E: apetit capricios Vezi raspuns 22. [BNC10014] Urmatoarele sunt cauze de cetoacidoza la copil: () A: "inaugurala" B: oprirea insulinoterapiei C: infectie intercurenta D: corticoizi E: imunodepresie Vezi raspuns

23. [BNC10015] Criteriile de gravitate ale cetoacidozei la copil sunt urmatoarele: () A: hipocapnia (PCO2 <=15 mmol/l) B: varsta <5 ani C: tulburari hemodinamice D: tulburari de constienta E: hipercapnia Vezi raspuns 24. [BNC10016] Examinarile complementare in cetoacidoza diabetica la copil arata: () A: confirmarea cetoacidozei B: depletie de sodiu si potasiu C: hiperproteinemie, insuficienta renala functionala D: insuficienta hepatica E: diskaliemie Vezi raspuns 25. [BNC10017] Managementul terapeutic al cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in faza initiala, urmatoarele: () A: NaCl 9 %o=20 ml/kg in 20 de minute, apoi NaCl 9%o +KCl B: insulina cu actiune rapida, iv continuu 0,05-0,1 U/kg/h C: G5% + NaCl + KCl D: G10% + NaCl + KCl E: insulina subcutanat Vezi raspuns 26. [BNC10018] Managementul cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in cursul primelor 24 de ore, urmatoarele: () A: G5% + NaCl + KCl B: G10% + NaCl + KCl C: cantitatea de electroliti se va adapta in functie de ionograma sanguina D: se va adapta debitul de insulina in functie de glicemiile determinate din sangele capilar E: insulina subcutanat Vezi raspuns 27. [BNC10019] Semnele adrenergice de hipoglicemie la copil sunt urmatoarele: () A: tahicardie B: transpiratii C: convulsii D: astenie E: tremuraturi Vezi raspuns 28. [BNC10020] Semne clinice evocatoare de hipoglicemie la copil: () A: adrenergice

B: neuroglicopenice C: parasimpatice D: centrale E: periferice Vezi raspuns 29. [BNC10021] Tratamentul hipoglicemiei la copil se face astfel: () A: glucide cu absorbtie rapida B: glucide cu absorbtie lenta C: glucagon intramuscular D: G30% iv E: glucagon iv Vezi raspuns 30. [BNC10023] Managementul terapeutic al diabetului zaharat la copilul neautonom include: () A: 2 injectii/zi (doza totala: 1UI/kg/zi) B: 2/3 din doza dimineaza C: 1/3 insulina rapida D: gustare la ora 10 E: fara gustari Vezi raspuns abc, abc, abcd, abce, ab, abcd, abe, ab, abcd, abcd 31. [BNC10024] Monitorizarea diabetului zaharat la copil se face astfel: () A: clinic: control la 3 luni + bilant complet pentru depistarea complicatiilor, adaptarea schemei insulinice si monitorizarea curbei de crestere B: biologic: HbA1c/3 luni C: HbA1c /4 luni D: control clinic la 4 luni E: nu este necesara Vezi raspuns 32. [BNC10025] Obezitatea la copil se defineste astfel: () A: gradul 1: IMC superior percentilei 97 B: gradul 2: IMC >30 kg/m2 C: surplusul adipos la copil este factor predictiv pentru obezitatea la adult D: obezitatea la copil nu are legatura cu obezitatea la adult E: urmarirea regulata nu este necesara Vezi raspuns 33. [BNC10026] Complicatiile metabolice si cardiovasculare ale obezitatii copilului sunt: () A: HTA B: steatoza hepatica, dislipidemii C: hiperinsulinism, insulinorezistenta D: diabet zaharat de tip 1 E: hiperHDL-colesterolemie

Vezi raspuns 34. [BNC10027] Complicatiile precoce sau tardive ale obezitatii al copil sunt: () A: astm bronsic, sindrom de apnee obstructiva de somn B: BPOC C: genu valgum, epifizita soldului D: adipomastie, ginecomastie, vergeturi, hipogenitalism aparent la baieti E: psihologice Vezi raspuns 35. [BNC10028] Managementul dietetic al obezitatii copilului include: () A: 3 mese regulate zilnice B: fara gustari C: excluderea gustarii de la ora 10 D: suprimarea bauturilor dulci E: stimularea consumului de fructe si legume Vezi raspuns 36. [BNC10029] Managementul obezitatii include: () A: controale regulate in fiecare luna timp de 6 luni B: dupa 6 luni controale mai rar in functie de rezultate timp de cel putin 2 ani C: scaderea IMC in obezitatea de gradul 1 D: scaderea IMC in obezitatea de gradul 2 E: atata timp cat copilul nu si-a incheiat cresterea simpla stablizare a greutatii permite scaderea IMC Vezi raspuns 37. *BNC10030+ Managementul obezitii pe termen lung include (pag. 1122) A: Se face de ctre o echipa care include dieteticieni i psihologi B: Obiectivul n obezitatea de gradul 1 este scderea IMC C: Obiectivul n obezitatea de gradul 2 este scderea IMC D: Controale minim 2 ani E: Controale la fiecare 2 luni n primul an Vezi raspuns 38. *BNC10031+ n cazul obezitii infantile se recomand () A: Repartizarea aportului n 4 mese regulate + o gustare uoar B: Permiterea unei singure buturi dulci pe zi C: Diminuarea cantitii de grsime din alimente D: Stimularea consumului de fructe i legume E: Excluderea gustrilor de la ora 10 Vezi raspuns 39. *BNC10032+ Care dintre urmtoarele reprezint cauze endocrine n obezitate () A: Hipersecreie STH

B: Hiperparatiroidism C: Hipogonadism D: Hipercorticism E: Hipotiroidism Vezi raspuns 40. *BNC10033+ Terapia insulinic a copilului neautonom include () A: Insulin cu aciune rapid nainte de mese B: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara C: 2 injecii pe zi D: 1/3 insulin lent i 2/3 insulin rapid la fiecare injecie E: 3 injecii pe zi Vezi raspuns ab, abc, abc, acde, acde, abde, acd, cde, de, bc 41. [BNC10034] Reprezint complicaii ale diabetului la copil ce in de microangiopatie () A: Alopecie B: Neuropatie C: Nefropatie D: Retinopatie E: Coronaropatie Vezi raspuns 42. *BNC10035+ Tratamentului cetoacidozei diabetice la copil const iniial din () A: G5% + KCl B: G10% + NaCl + KCl C: G5% + NaCl + KCl D: NaCl 9 + KCl E: NaCl 9 20 ml/kg in 20 min Vezi raspuns 43. *BNC10036+ Cetoacedoza diabetic la copil are urmtoarele criterii de severitate () A: Hipercapnie B: Vrsta sub 7 ani C: Deshidratare sever D: Vrsturi E: Tulburri de contien Vezi raspuns 44. *BNC10037+ Cetoacidoza n diabetul la copil se confirm prin () A: Rezerv alcalin > 15 mEq/l B: Corpi cetonici n urin C: Glicozurie D: pH sub 7,3 E: Glicemie plasmatic > 11 mmol/l Vezi raspuns

45. *BNC10038+ Cetoacidoza n diabetul la copil se manifest prin () A: Vrsturi B: Glicozurie C: Poliurie D: Grea E: Respiraia Kussmaul Vezi raspuns 46. [BNC10042] Copilul diabetic trebuie s primeasc pe lng tratament i (pg. 1112) A: nvarea conduitei n caz de urgen B: Favorizarea integrrii scolare C: Moderarea activitilor fizice D: Educaie pentru autocontrol glicemic E: Susinere psihologic Vezi raspuns 47. [BNC10047+ Cetoacidoza copilului nu este caracterizat de: (pag. 1109, 1110) A: nu poate fi simptom inaugural al diabetului zaharat B: apare n 25% din cazurile de diabet zaharat C: apare n caz de infecii intercurente n diabetul zaharat D: poate asocia agitaie, tulburri de contien E: apare doar la oprirea insulinoterapiei Vezi raspuns 48. *BNC10048+ Urmtoarele modificri endocrine pot aprea n diferite tipuri de obezitate: (pag. 1121) A: creterea prolactinei B: creterea insulinei C: scderea hormonilor tiroidieni D: scderea testosteronului E: creterea cortizolului Vezi raspuns cd, de, ce, bd, ade, abde, ade, bce

Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen

1. [ENN10005] Vrsta gestaional n cazul prematuritii este: () A: Sub 40 de sptmni B: Peste 42 de sptmni C: Sub 37 de sptmni D: Sub 30 de sptmni E: Sub 28 de sptmni

2. [ENN10006] Care este afirmaia ce definete retardul de cretere intrauterin a nou nscutului? () A: Greutate la natere sub 2500 g B: Greutate la natere sub 2000 g C: Greutate la natere sub 1500 g D: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 10 E: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 50 3. [ENN10010] La nou nscutul normal primul meconiu trebuie emis la: () A: O or de la natere B: 6 ore de la natere C: 24 de ore de la natere D: 48 de ore de la natere E: 72 de ore de la natere 4. [ENN10011] Metoda recomandat pentru depistarea precoce a icterului neonatal este: () A: Dozarea sangvin a bilirubinei B: Bilirubinometria transcutanat C: Examenul sumar de urin D: Determinarea grupului sangvin al mamei i copilului E: Dozarea bilirubinei materne n ultimul trimestru de sarcin 5. [ENN10012] Care dintre urmtoarele afirmaii n legatur cu curba ponderal a nounascutului este adevarat? () A: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 25% din greutatea de la nastere B: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 10% din greutatea de la natere C: Revenirea la greutatea de la natere trebuie s se faca n prima lun de via D: Nou nscuii la termen nu au pierdere ponderal dup natere E: Formulele lactate permit creterea ponderala mai rapid comparativ cu alimentaia cu lapte matern 6. [ENN10043] Nu face parte din bazele puericulturii () A: Punerea la sn la cerere B: ngrijirea ombilicului C: Este necesar suplimentarea cu vitamina K D: Suplimentare sistematic cu vitamina D E: Alimentaia cu formule de lapte de 50 ml, de 4-6 ori pe zi 7. [ENN10044] Diabetului gestational prezint urmtorele riscuri, cu excepia () A: Hipoglicemii neonatale B: Prematuritatea C: Riscul de traumatism obstetrical D: Moartea ftului n uter E: Microsomia 8. [ENN10045] Scorul Silverman NU evalueaz () A: Geamt respirator B: Deprimare xifoidian C: Frecvena respiratorie D: Tiraj intercostal

E: Btaia aripilor nazale 9. [ENN10046] Infeciile maternofetale NU sunt frecvent determinate de () A: Enterococi B: Listeria monocitogenes C: Streptococ B D: Stafilococ auriu E: E. Coli 10. [ENN10047] Cauze ale retardului de cretere intrauterin pot fi, cu excepia () A: Consum de substane toxice B: Infarct sau tromboz a placentei C: Sarcina multipl D: Preeclampsie E: Vrsta mamei peste 40 de ani Vezi raspuns c, d, c, b, b, e, e, c, d, d
11. *ENN10048+ Prematuritatea nu are urmtoarea complicaie () A: Risc infecios B: Persistena canalului arterial C: Risc de detres respiratorie D: Nedezvoltarea sistemului nervos enteric E: Risc de hipotermie 12. *ENN10049+ Urmtoarea nu este cauz de prematuritate: () A: HRP B: Toxemie C: Sarcin multipl D: Retard sever al creterii intrauterine E: Hidramnios 13. [ENN10050] Examenul clinic al nou-nscutului la termen conine, cu exceia () A: Depistarea unei posibile displazii de sold B: Verificarea ombilicului C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s fie mai mare de trei secunde D: Verificarea ca testiculii sa fie situai n scrot E: Cutarea reflexelor arhaice 14. [ENN10052] Bolile cele mai frecvente depistabile in primele zile de la nastere care au tratament accesibil sunt, cu o EXCEPTIE? () A: Hipotiroidismul congenital B: Hiperplazia congenitala de suprarenale C: Sindromul Down D: Fenilcetonurie E: Mucoviscidoza 15. *ENN10055+ Germenii cei mai frecveni ntlnii n infecia materno-fetal sunt urmtorii, cu

excepia: (pag. 1033) A: E. coli B: S. epidermidis C: Streptococ B D: Listeria monocitogenes E: enterococi

multiplu
16. *ENN10002+ Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nscutului este constituit din: () A: Activitate cardiac B: Respiraie C: Culoare D: Tonus, reactivitate E: Eliminarea meconiului 17. *ENN10003+ n evaluarea nou nscutului, serologia matern n sarcin trebuie s cuprind: () A: HIV B: HBV, HCV C: Rujeola D: Rubeola E: Sifilis, toxoplasmoza 18. *ENN10004+ ngrijirea nou nscutului la termen implic urmtoarele intervenii care se efectueaz sistematic la natere: () A: Administrarea de vitamina D B: Administrarea de vitamina K C: Administrarea de colir oftalmologic antibiotic D: Administrarea de cefalosporine iv n primele 24 de ore de via E: Punerea la sn sau primul biberon n primele ore dup natere 19. *ENN10007+ Care sunt cei mai frecveni germeni implicai n nfectia materno-fetal? () A: Streptococ B B: E. Coli C: Pneumococ D: Enterococi E: Listeria monocitogenes 20. *ENN10009+ Scorul Silverman din sindromul de detres respiratorie a nou nscutului este compus din: () A: Btaia aripilor nazale B: Balans toraco-abdominal C: Tiraj intercostal, geamt respirator D: Deprimare xifoidian E: Cianoza generalizat Vezi raspuns d, a, c, c, b, abcd, abde, bce, abde, abcd

21. [ENN10013] Principalele riscuri fetale in diabetul gestational sunt reprezentate de: (pag.1034) A: moartea fatului in uter B: hiperglicemie neonatala C: prematuriatate D: boala membranelor hialine E: macrosomia 22. [ENN10014] Datele despre istoricul sarcinii in evaluarea nou-nascutului la termen sunt: () A: paritate B: grupa sanguina, ABO, Rh-ul mamei C: serologie materna: HIV, HBV, HCV, rubeola, sifilis, toxoplasmoza D: recoltare vaginala in luna 7 de sarcina E: nu sunt necesare 23. [ENN10015] Urmatoarele afirmatii despre examenul nou nascutului la nastere sunt adevarate: () A: greutate normala in jur de 3000 g B: lungime normala in jur de 50 cm C: perimetru cranian normal in jur de 35 cm D: evaluarea adaptarii la viata extrauterina: scor Silverman E: scor Apgar la 0, 1, 3, 5, 10 minute 24. [ENN10016] Ractivitastea nou nascutului primeste urmatoarele puncte in cadrul scorului Apgar: () A: absenta: 0 puncte B: slaba: 1 punct C: geamat: 2 puncte D: grimasa: 2 puncte E: tipat: 2 puncte 25. [ENN10017] Urmatoarele afirmatii despre scorul Apgar sunt adevarate: () A: <=4 stare de moarte aparenta B: intre 4 si 7 suferinta moderata C: >=7 suferinta usoara D: cianoza extremitatilor primeste 0 puncte E: flectarea celor 4 membre primeste 2 puncte 26. [ENN10018] Situatiile de urgenta care necesita ingrijire specializata a nou nascutului la termen sunt: () A: prematuritatea B: retardul de crestere intrauterin C: infectia maternofetala D: detresa respiratorie neonatala E: consecintele unor patologii materne ca preeclampsia 27. [ENN10019] Bazele puericulturii sunt urmatoarele: () A: promovarea alaptarii materne

B: alimentatie de lapte C: suplimentarea sistematica cu vitamina D D: ingrijirea ombilicului E: consult obligatoriu la 20 de zile de viata 28. [ENN10020] Urmatoarele afirmatii despre alaptarea materna sunt adevarate: () A: este necesara suplimentarea cu vitamina K B: punerea la san "la cerere", supturi intre 5 si 10 minute din fiecare san C: suplimentare cu formule de start in cazul in care cantitatea de lapte este insuficienta D: supravegherea greutatii E: crestere in greutate de 30-40 g/zi 29. [ENN10021] La orice mama cu infectie HIV se procedeaza astfel: () A: se efectueaza perfuzie cu AzT in timpul sarcinii B: AzT se va continua la copil timp de 6 saptamani C: urmarirea pentru decelarea seroconversiei D: alaptarea contraindicata E: alaptarea permisa in tarile dezvoltate 30. [ENN10022] In privinta infectiei cu virusul hepatitic B se pot spune: () A: orice copil nascut dintr-o mama a carei serologie pentru HVB nu este cunoscuta trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri B: orice copil nascut dintr-o mama care are hepatita trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri C: alaptarea materna este contraindicata D: alaptarea materna nu este contraindicata E: nu sunt necesare masuri suplimentare Vezi raspuns ace, abc, abce, abe, abe, abcd, abcd, abcd, bcd, abd

31. [ENN10023] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Silverman sunt adevarate: () A: in caz de respiratie paradoxala se aloca 2 puncte B: in caz de geamat repirator perceptibil cu urechea libera se aloca 2 puncte C: in caz de deprimare xifoidiana moderata se aloca 2 puncte D: se calculeaza pe baza urmatoarelor: bataia aripilor nazale, balans toraco abdominal, tiraj interocostal, deprimare xifoidiana, geamat respirator E: se face la 0,1,3,5, si 10 minute dupa nastere 32. [ENN10024] Principalele cauze de detresa respiratorie la nou nascut sunt: () A: infectie pulmonara B: intarzierea resorbtiei lichidului pulmonar C: inhalare de lichid amniotic D: boala membranelor hialine (nou nascut la termen) E: cardiopatie congenitala 33. [ENN10025] Urmatoarele afirmatii despre infectia maternofetala sunt adevarate: () A: germeni frecventi: streptococ A, E Coli, enterococi, Listeria monocitogenes B: riscul este mai important in caz de ruptura prematura a membranelor

C: se ia in considerarea in caz de orice prematuritate neexplicata D: tratament de prima intentie daca nou nascutul este simptomatic: tripla antibioterapie E: tratament cu cefalosporine de generatia a treia, ampicilina si aminozid 34. [ENN10026] Bilantul sinstematic in caz de infectie maternofetala cuprinde: () A: hemograma, PCR, hemocultura B: examen sumar de urina C: punctie lombara D: lichid gastric, neinterpretabil in primele 6 ore de viata E: readiografie torace 35. [ENN10027] Urmatoarele informatii despre retardul de crestere intrauterin sunt adevarate: () A: greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10 B: suspectat prenatal prin biometrie fetala C: cu atat mai sever cu cat este instalat mai tarziu in timpul sarcinii D: cauze materne, anexiale, fetale E: complicatii: hipotermie, hipoglicemie, hipocalcemie, crestere deficitara 36. [ENN10028] Cauze anexiale de retard de cretere intrauterin sunt: () A: anomalii de pozitie a placentei B: artera ombilicala unica C: toxoplasmoza D: sarcina multipla E: hipertensiune arteriala 37. [ENN10029] Cauze fetale de retard de crestere intrauterin sunt: () A: embriopatie infectioasa: CMV, toxoplasmoza B: anomalie cromozomiala C: sarcina multipla D: artera ombilicala unica E: patologie a cordonului ombilical 38. [ENN10030] Cuze materne de retard de crestere intrauterin sunt: () A: varsta intre 20 si 40 de ani B: hipertensiune arteriala C: malformatie uterina D: consum de substante toxice E: placenta jos inserata 39. [ENN10031] Principalele riscuri ale prematuritatii sunt urmatoarele: () A: hipotermie, hiperglicemie B: detresa respiratorie C: risc infectios D: enterocolita ulcero-necrozanta E: hemoragii intraventriculare, intracerebrale, leucomalacie periventriculara 40. [ENN10032] Urmatoarele sunt cauze materne de prematuritate: () A: infectie B: malformatie ginecologica

C: conditii socio-economice precare D: toxemie E: preeclampsie Vezi raspuns abd,abce, bcde, abce, abde, ab, abc, bcd, bcde, abc
41. [ENN10033] Cauze fetale de prematuritate sunt urmatoarele: () A: sarcina multipla B: patologie fetala C: hidramnios D: ruptura prematura a membranelor E: preeclampsie 42. [ENN10034] Decizia de extragere prematura a fatului are urmatoarele cauze: () A: HTA materna amenintatoare B: patologie materna care necesita ingrijire incompatibila cu sarcina C: retard de crestere sever intrauterin D: sarcina multipla E: conditii precare 43. [ENN10035] Urmatoarele afirmatii despre prematuritate sunt adevarate: () A: varsta gestationala <37 saptamani B: foarte mare: <28 saptamani C: mare: 28-34 saptamani D: medie: 34-37saptamani E: medie:32-37 saptamani 44. [ENN10036] Managementul in primele zile de viata ale nou-nascutului este: () A: supravegherea curbei ponderale: nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea initiala si trebuie sa revina la greutatea de la nastere in primele 10 zile B: depistarea precoce a icterului: dozarea bilirubinei plasmatice C: depistarea hipotiroidismului congenital, fenilcetonuriei, hiperplaziei ceongenitale de suprarenale, mucoviscidozei D: examinare clinica la iesirea din maternitate E: examinare clinica in ziua 8 45. [ENN10037] Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen poate descoperi urmatoarele: () A: suflu, anomalie a pulsurilor B: timp de recolorare cutanata normal <3 s C: frecventa respiratorie normala 40-50/min D: absenta pauzelor mai mari de 10 s in mod normal E: verificarea ombilicului: o artera, 2 vene 46. [ENN10038] Bazele puericulturii includ () A: Consult obligatoriu la 10 zile de via

B: Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi) C: Supravegherea greutii (creterea trebuie s fie de 20-30 g/zi) D: E necesar suplimentarea cu vitamina K E: Hidratarea corespunztoare a mamei 47. *ENN10039+ Scorul Silverman are urmtoarele elemente de dou puncte () A: Btaie intens a aripilor nazale B: Deprimare xifoidian intens C: Geamt respirator perceptibil cu urechea liber D: Tiraj intercostal moderat E: Asinergie toracoabdominal 48. *ENN10040+ Retardului de cretere intrauterin are urmtoarele complicaii: (pg. 1033) A: Cretere deficitar B: Hiponatremie C: Hipercalcemie D: Hipoglicemie E: Hipotermie 49. *ENN10041+ Referitor la prematuritate se pot afirma urmtoarele () A: Prezint risc infecios invers proporional vrsta gestational B: Daca vrsta gestaional este prea mic se va renuna la instilarea surfactantului exogen intratraheal C: Prezint risc de hipotermie D: Cauza nu este ntotdeauna descoperit E: Prematuritatea medie se nscrie n intervalul 30-35 sptmni 50. [ENN10042] Examenul cardio-vascular al nou-nscutului la termen are drept scop () A: Verificarea frecvenei pulmonare normale de 30-35 / minut B: Verificarea ombilicului C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s se nscrie n normal, sub 3s. D: Depistarea unei anomalii a pulsurilor E: Depistarea unui posibil suflu Vezi raspuns ab, abc, abe, acde, abcd, abde, abc, ade, acd, bcde 51. *ENN10051+ Examenul clinic complet al copilului la natere este anormal dac avem: (pag. ) A: pielea roz, neted B: absena pauzelor respiratorii mai mari de 10 secunde C: testiculele n canalul inghinal D: tumefacia glandelor mamare n ziua a 4-a E: metroragia 52. [ENN10053] Enumerati riscurile la care sunt supusi prematuri () A: Risc de detresa respiratorie - imaturitatea surfactantului inainte de saptamana 32 B: Risc digestiv - imaturitate intestinala

C: Risc infectios - indiferent de varsta gestationala D: Risc hemodinamic - persistenta canalului arterial E: Risc major de hipotermie 53. [ENN10054] Care sunt datele care trebuiesc cunoscute in legatura cu nasterea? () A: Prezentatia fatului nu influenteaza nasterea B: Caracteristicile lichidului amniotic C: Durata rupturii membranelor, a travaliului D: Administrarea de antibiotic in timpul travaliului nu poate influenta copilul E: Ritmul cardiac fetal Vezi raspuns acd, bde, bce

Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL)

1. *LES10002+ Afirmaia FALS legat de criteriile de diagnostic n SAFL este: () A: Un criteriu clinic este reprezentat de prezena cel puin a unui un episod de tromboz venoas profund B: Un criteriu clinic poate fi cel puin o moarte fetal dup saptamna a 10-a de sarcin cu ft normal la autopsie C: Este necesar asocierea cel puin a unui semn clinic i a unui semn biologic pentru diagnostic D: Anticorpii cutai sunt anticoagulantul lupic, anticardiolipinele izotipuri IgG i IgM i anti beta-2gp-1 izotipuri IgG i IgM E: Naterea prematur trebuie s fie n legtur cu o preeclampsie sau cu o insuficien placentar sever 2. [LES10003] Diagnosticul n lupusul eritematos diseminat presupune existen (pg. 1138) A: rash-ului malar B: pericarditei constrictive C: artritelor erozive D: ulceraiilor mucoasei gastrice E: ac anti-RNP 3. [LES10004] Lupusul eritematos diseminat (pg. 1138) A: este o boal autoimuna organ-specific B: asociaz autoimunitate ndreptata mpotriva componentelor citoplasmatice C: afecteaz predilect femeile post-menopauz D: prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare E: survine doar la tineree (15 45 ani) 4. *LES10005+ Afectarea hematologic n lupusul eritematos diseminat este reprezentat n principal de (pg. 1138) A: limfocitoza constatat la 2 determinri B: trombopenie > 100G/L

C: leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri D: anemie feripriv E: trombocitoz 5. *LES10006+ Identificai manifestarea clinic posibil n LED (pg. 1138) A: fotosensibilitate normal B: alopecie C: endocardit septic D: artrite erozive E: ulceraii genitale 6. *LES10007+ Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus () A: afectarea renal este de tip interstiial B: nu necesit monitorizarea creatininei C: necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic D: sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal E: nu determin glomerulonefrit proliferativ 7. *LES10013+ Diagnosticul n LED include urmtoarele argumente clinice i biologice, cu excepia: (pag. 1138) A: lupus discoid B: artrite erozive C: rash malar D: AHAI E: ulceraii ale mucoaselor orale i nazofaringiene 8. [LES10015] Stadiul 4 al nefropatiei lupice este caracterizat prin: (pag.1139) A: afectare mezangiala B: leziuni proliferative segmentare si focale C: leziuni proliferative difuze D: glomerulonefrita extramembranoasa E: fibroza difuza 9. [LES10016] In tratamentul LED, inainte de administarea de hidroxiclorochina, este necesara urmatoarea investigatie: (pag.1141) A: examinare neurologica B: examinare ginecologica C: examen cardiologic D: examen oftalmologic E: examen pshiatric 10. [LES10022] Despre afectarea pulmonara in cadrul LED se poate spune, cu exceptia: () A: Include pleurezie exudativa B: Afectarea interstitiala este frecventa C: Este posibila HTAP

D: Prezinta embolie pulmonara in caz de SAFL E: Prezinta embolie pulmonara in caz de sindrom nefrotic Vezi raspuns b, a, d, c, b, d, b, c ,d, b, 11. [LES10027] Confirmarea afectarii renale in cadrul LED se face prin, cu exceptia: () A: Creatininemie B: ECBU C: Proteinurie/24h D: Greutate si tensiune arteriala E: PBR sistematica 12. [LES10030] Examinarea SNC in LED: () A: RMN cerebrala, PL sistematic B: RMN cerebrala, PL in caz de simptomatologie C: CT D: Arteriografie E: EEG 13. [LES10031] Sunt anomalii imunologice in cadrul LED cu o exceptie: () A: anti ADN B: Anticoagulant lupic C: Anticardiolipine IgA, IgM D: anti-beta-2-gp-1 IgG, IgM E: anti ECT 14. [LES10033] Diagnosticul diferential al LED nu se face cu una din urmatoarele: () A: Infectie B: sindrom Sjogren primitiv C: PR D: Sclerodermie E: POEMS 15. [LES10036] Tratamentul LED se bazeaza in primul rand pe: () A: Hidroxiclorochina B: Corticoterapie C: Imunosupresoare D: Metotrexat E: Leflunomida 16. [LES10037] Hidroxiclorochina este: () A: Imunosupresor B: Imunomodulator C: Corticosteroid local D: Corticosteroid general E: Anti TNF

17. [LES10044] Bilantul initial in lupus cuprinde, cu exceptia: () A: Ionograma sanguina B: Uree C: Creatininemie D: ECBU E: PBR 18. *LES10054+ Bilanul iniial n lupus NU include () A: Anticardiolipina B: Aglutinine neregulate C: C3C4CH50 D: Fibrinogen E: Examen citobacteriologic al urinei 19. *LES10055+ n lupus, tratamentul de baz include () A: Acid micofenolic B: Ciclofosfamida C: Hidroxiclorochina D: Azatiopirina E: Metotrexat 20. [LES10056] Printre examenele sistematice ale unui pacient cu lupus NU este inclus () A: Sumar de urin B: Hemocultur C: Hemoleucogram D: VSH E: CRP Vezi raspuns e, b, c, e, a , b, e, b ,c ,a 21. *LES10057+ Puseele de lupus pot fi prevzute prin () A: Antihistonele B: Anticoagulantul lupic C: Anti-beta-2-glicoproteina D: C3C4CH50 E: Testul Coombs 22. *LES10059+ n lupus, leziune renale de clas 5 este () A: Afectare mezangial B: Leziuni proliferative difuze C: Leziuni proliferative focale D: Leziuni proliferative segmentare E: Glomerulonefrit extramembranoas 23. *LES10060+ Lupusul cu afectare cutanat are drept criteriu de gravitate ()

A: Afectri polimorfe B: Fotosensibilitate anormal C: Vasculita vaselor mici D: Sindromul Raynaud asociat E: Alopecia 24. *LES10062+ Reprezint o caracteristic a SAFL: (pag. 1142) A: SAFL secundar este asociat cu lupusul n proporie de 25-30% B: poate asocia livedo cutaneo-mucos C: poate fi prima manifestare a unui lupus, cnd lupusul i se asociaz D: trebuie s avem cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial sau a vaselor mici, oricare ar fi locul acesteia n absena altor factori de risc E: poate asocia stenoz mitral cu endocardit Libmann-Sachs 25. *LES10008+ Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic (pg. 1142) A: cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial B: cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie C: cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin D: absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive E: detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U

multiplu
26. *LES10009+ Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt adevarate: (pg. 1140) A: AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici B: ac anti-ADN reflect activitatea bolii C: ac anti-Sm sunt caracteristici LED D: C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED E: Anticardiolipinele IgG si IgM sunt specifice LED 27. *LES10010+ Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED (pg. 1140) A: dozarea ac anti-ADN B: deteminarea ac anti-limfocitari C: determinarea C1q D: testul Coombs globular E: dozarea anti-ECT 28. [LES10011] Asocierea LED sarcina presupune (pg. 1141) A: risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii B: risc de eclampsie C: rar lupus neonatal D: boal stabilizat de cel puin 3 luni E: risc de retard de cretere a ftului 29. *LES10012+ Bilanul iniial n LED presupune (pg. 1140) A: ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA

B: factor reumatoid C: test Coombs globular D: ionogram sanguin E: puncie biopsie renal 30. [LES10014] In ceea ce priveste datele imunologice din lupus, putem intalni: () A: test Coombs globular pozitiv B: C3-C4-CH50 crescut C: hipogamaglobulinemie frecventa D: factor reumatoid E: crioglobuline Vezi raspuns d, e, c, c , ac, bcd, bc, abce, bcd, ade 31. [LES10017] Despre anticorpii anti-ECT etse adevarat: (pag.1140) A: anti-Sm sunt foarte specifici pentru LED B: anti-Sm putin specifici pentru LED C: anti-centromer si anti-slc70 in caz de forma ''de granita'' cu boala mixta de tesut conjunctiv D: antihistonele sunt asociate cu miozita E: grupeaza anticorpi prezenti in diferite colagenoze 32. [LES10018] Diagnosticul diferential al LED se face cu: (pag.1141) A: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-CCP B: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-Jo1 C: sclerodermie prin dozarea anticorpilor anti-ECT de tip anticentromer sau anti-scl70 D: sindrom Sharp prin dozarea anticorpilor anti-Jo1 E: miozita prin dozarea anticorpilor anti-RNP 33. *LES10019+ Afectarea renal din LED impune la fiecare consultaie: (1139) A: msurarea tensiunii arteriale B: dozarea creatininemiei C: dozarea proteinuriei pe 24 de ore D: examen citobacteriologic urinar E: msurarea greutii 34. [LES10021] Din cele 6 stadii de nefropatie lupica fac parte: () A: Leziuni glomerulare minime B: Nefropatia cu IgA C: Leziuni membrano-proliferative D: leziuni proliferative difuze E: Glomerulonefrita extramembranoasa 35. [LES10023] Fac parte din criteriile ACR pentru diagnosticul LED: () A: Rash malar B: Epilepsie C: Leucocitoza

D: Trombocitoza E: Anticorpi anti Sm 36. [LES10024] Despre diagnosticul LED se poate spune, cu exceptia: () A: Sindromul inflamator este specific B: CRP este intotdeauna crescuta C: CRP este crescuta in caz de infectie asociata D: Datele imunologice nu sunt esentiale E: AAN sunt foarte specifici 37. [LES10025] Urmatoarele afirmatii despre datele imunologce in LED sunt adevarate: () A: Anticorpii anti ADN sunt mai putini specifici decat AAN B: In lupus intalnim in primul rand anticorpi anti SSA si SSB C: Antihistonele sunt asociate cu lupusul indus medicamentos D: Anti RNP sunt intalniti in formele de "granita" cu boala mixta de tesut conjunctiv E: Anticorpii antifosfolipidici trebuie sa fie cautati obligatoriu 38. [LES10026] Cei doi factori predictivi ai puseelor de LED sunt, cu exceptia: () A: Anticorpii anti ADN B: Anticoprii anti SSA si SSB C: C3-C4-CH50 D: Anticorpii anti Sm E: Anticorpii antifosfolipidici 39. [LES10028] In legatura cu diagnosticul pozitiv in LED urmatoarele afirmatii sunt adevarate: () A: PBR se face sistematic B: Radiografia toracelui se face de la inceput chiar daca pacientul este asimptomatic C: ECG sistematica D: Ecocardiografie si Enzime cardiace sistematice E: Biopsie cutanata doar din pielea cu leziuni 40. [LES10029] Examinarea SNC in LED se face prin: () A: RMN cerebrala B: PL C: CT D: Arteriografie E: EEG Vezi raspuns ae, ac, ae, ade, ae, abde, cde, bde, bc, ab 41. [LES10032] Evaluarea rasunetului si complicatiile LED se face prin: () A: Ionograma sanguina B: PBR cu interes prognostic mic C: Grupa sanguina, Rh, Aglutinine neregulate, Hemostaza D: CPK, troponina I, C E: TP, TCA, fibrinogen

42. [LES10034] Urmatoarele criterii de diferentiere intre infectie si lupus sunt adevarate, cu exceptia: () A: Leucopenie si limfopenie in caz de infectie B: Limfocitoza in caz de lupus C: CRP VSH 2 Hemoculturi imediat de temperatura depaseste 40 grade celsius D: ECBU sistematic E: O infectie se manifesta prin simptome total diferite de un puseu de lupus 43. [LES10035] Afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential al LED: () A: Alte colagenoze mai ales in cazul in care poliartrita este in plan secund B: Sjogren primitiv (fara anti ADN, complement normal, uscaciunea mucoaselor) C: PR (Raynaud sever, prezenta ECT de tip anticentromer sau anti scl-70) D: Sclerodermie (anti CCP) E: Miozita ( anti ECT de tip anti Jo1) 44. [LES10038] Puseele de LED sunt favorizate de: () A: infectii intercurente B: Expunere la frig C: Testosteron D: Sarcina E: Stres major 45. [LES10039] Despre relatia dintre LED si sarcina se poate spune: () A: Sarcina nu este posibila B: Sarcina este posibila C: Este o perioada dificila D: Risc de eclampsie E: Planificare sarcinii impune o boala stabilizata de cel putin 6 luni cu minim 10 mg de prednison si aspirina 46. [LES10040] Supravietuirea in LED, afirmatii false: () A: 90% la 10 ani B: 2/3 decese legate de forme grave refractare C: 1/3 decese lagate de infectii D: 1/3 decese legate de complicatiile vasculare E: 50% la 10 ani 47. [LES10041] Principalii parametrii de monitorizare imunologica in LED: (pg. 1141) A: anticorpii anti ADN B: C3, C4, CH50 C: Trebuie sa fie pozitivi D: Trebuie sa se normalizeze E: Trebuie sa fie negativi

48. [LES10042] Monitorizarea LED, afirmatii false: () A: Este doar clinica B: Pe baza bandeletei urinare C: Control oftalmologic anual sub hidroxiclorochina D: Imunologic cel putin odata pe an E: Anticorpii anti ADN si fractiunile complementului nu au importanta 49. [LES10043] In diagnosticul SAFL urmatorii anticorpi trebuie sa fie in titru mai mare de 40 unitati: (pg. 1142) A: Anticoagulant lupic B: Anticardiolipine C: anti-beta-2-glicoproteina-1 D: anti- SM E: Anti ADN 50. [LES10045] Bilantul initial in lupus NU cuprinde: () A: Hemoleucograma, TP, TCA, Fibrinogen, CRP, grupa sanguina, Rh, RAI B: RMN cerebral, PL C: Anticorpi antinucleari D: Anti CCP E: Electroforeza proteinelor serice Vezi raspuns acde, abce, be, ade, bcde, be, abde, ae, bc, bd 51. [LES10046] Bilantu initial in lupus cuprinde, cu exceptia: () A: Colesterol total si fractiunile sale, trigliceride, glicemie a jeun B: Radiografie toracica, ECG C: Test Coombs globular D: Bilirubina conjugata si neconjugata E: PBR sistematica 52. *LES10047+ Bilanul iniial n LES include: () A: Colesterol total B: Test Coombs globular C: Fibrinogen D: Hemocultura E: Creatininemie 53. [LES10048] n sindromul antifosfolipidic poti aprea () A: VDRL fals pozitiv B: Trombopenie periferic C: Livedo cutanat D: Miocardita E: Endocardita Libmann-Sachs 54. *LES10049+ n LED, n principal, se monitorieaz ()

A: Ac Anti-Sm B: Anti-beta-2-glicoproteina 1 C: C3C4CH50 D: Anticoagulantul lupic E: Ac Anti-ADN 55. *LES10051+ Puseelor n lupus pot fi prezii prin urmtorii markeri () A: Anticardiolipinele B: Anti-beta-2-glicoproteina 1 C: C3C4CH50 D: Ac Anti-SSA E: Ac Anti-ADN 56. *LES10052+ Urmtoarele sunt manifestri cardiace n LES asociat cu SAFL (pg. 1139) A: CMHO B: Infarct C: Endocardit aseptic D: Miocardit E: Pericardit 57. *LES10053+ n cazul lupusului, printre criteriile ACR se numr () A: Artrite erozive B: Psihoza C: Rash malar D: Lupus discoid E: Fotofobia 58. *LES10061+ Afirmaiile urmtoare despre lupus sunt false, cu excepia: (pag. 1138) A: un criteriu ACR ar fi prezena artritelor neerozive ce afecteaz cel puin dou articulaii mari B: poate asocia cilindrurie C: convulsiile sunt un criteriu ACR D: poate asocia serologie discordant a sifilisului E: lupusul subacut i cronic se limiteaz n general la afectri cutanate exclusive 59. [LES10063] Despre afectarea articulara in LED sunt adevarate urmatoarele: () A: Afecteaza cel mai adesea articulatiile mici si mijlocii B: Afecteaza cel mai adesea aritculatii mari C: Sunt forme acute D: Artrita eroziva ce afecteaza cel putin doua articulatii E: Reprezinta complicatii ale corticoterapiei de tipul osteonecrozei aseptice 60. [LES10064] Despre afectarea sistemului nervos in LED sunt adevarate urmatoarele: () A: Polinevrita si mononevrita mutiplex des intalnita in contextul unei vasculite B: Poate asocia epilepsie,coree, mielita C: Afectarea susbtantei cenusii poate mima o scleroza multipla

D: Prezinta un risc scazut de tromboflebita cerebrala in caz de SAFL asociat E: In caz de cefalee neobinuita se justific un angio-RMN Vezi raspuns de, abce, abce, ce, ce, bc, bcd, bcde, ace, be

Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice i principii de tratament

1. [PIM10002] Sindromul CREST cuprinde urmatoarele afectiuni cu exceptia: (pag.1136) A: calcinoza B: afectare esofagiana C: sclerodactilie D: reumatism articular acut E: teleangiectazie Vezi raspuns 2. *PIM10003+ Identificai anticorpii cu specificitate nalt pentru poliartrita reumatoid (pg. 1136) A: anticorpii antinucleari (AAN); B: ac anti-CCP; C: factorul reumatoid D: ac anti-centromer E: ac anti-ADN Vezi raspuns 3. *PIM10004+ Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic n lupusul eritematos sistemic sunt reprezentai de (pg. 1136) A: anticorpii antinucleari (AAN) B: ac anti-histone C: ac anti-ADN D: anticoagulantul lupic E: ac anti-antigene nucleare solubile Vezi raspuns 4. [PIM10005] Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepia (pg. 1136) A: ac anti-RNP B: ac anti-centromer C: ac anti-histone D: ac anti-ADN E: ac anti-PM1 Vezi raspuns 5. *PIM10006+ Precizai afirmaia corect privind ac anti-ENA (pg. 1136) A: ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic

B: ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate C: ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus medicamentos D: ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita reumatoid E: ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST Vezi raspuns 6. *PIM10007+ Alegei afirmaia fals referitoare la anticorpii antinucleari (pg. 1136) A: prezint specificitate nalt pentru lupusul eritematos discoid B: sunt prezeni la 95% din cazurile de LED C: includ ac anti-ADN i anti-ENA D: sunt de interes diagnostic n colagenoze E: anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut conjunctiv Vezi raspuns 7. *PIM10019+ Pentru depistarea sindromului antifosfolipidic urmtorii anticorpi sunt cutai, cu excepia () A: Anticoagulantul lupic B: Anticardiolipine C: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgM D: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgG E: Antiproteinaza-3 Vezi raspuns 8. [PIM10020] Lupusul indus medicamentos se poate asocia cu () A: Anti-RNP B: Antihistone C: Anticentromer D: Ac anti-PM-1 E: Ac anti-Jo-1 Vezi raspuns 9. [PIM10021] Sindromul CREST NU ale urmtorul element () A: Telangiectazie B: Sclerodactilie C: Eritem D: Fenomen Raynaud E: Calcinoza Vezi raspuns 10. [PIM10023] Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile (ANCA) de tip p-ANCA sunt: () A: specifici pentru boala Wegener B: asociati cu sindromul Churg si Strauss C: constituenti ai anticorpilor antinucleari D: asociati cu sindromul CREST

E: asociati cu miozitele inflamatorii Vezi raspuns d, b, c, d, d , a, e, b, c, b 11. [PIM10008+ Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt: (pg. 1137) A: anticoagulantul lupic; B: anti-proteinaza 3 C: anti-beta2-glicoproteina 1 D: anti-mieloperoxidaz E: anti-cardiolipin Vezi raspuns 12. *PIM10009+ Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevrate (pg. 1136) A: ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos B: sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-SCL-70 C: ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflamatorii D: ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic E: sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-centromer Vezi raspuns 13. *PIM10010+ Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz (pg. 1137) A: corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic B: imunosupresoarele se adreseaz formelor corticorezistente C: imunosupresoarele se pot utiliza pentru a reduce dozele de cortizon D: imunoterapia cu anti-TNF-alpha este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid E: suprimarea factorilor declanatori Vezi raspuns 14. [PIM10011] Principalele patologii autoimune (pg. 1136) A: prezint o frecven crescut la femei B: sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare C: nu prezinta factori favorizani D: survin pe fondul predispoziiei genetice E: nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu Vezi raspuns 15. [PIM10012] Vasculitele necrozante primitive (pg. 1137) A: definesc o boal autoimun organ-specific B: n boala Wegener ac anti-cANCA prezint specificitate nalt C: ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita D: sindromul Churg-Strauss pozitiveaza ac anti-p-ANCA E: anti-proteinaza-3 sunt de tip p-ANCA Vezi raspuns

16. [PIM10013] Imunoglobulinele monoclonale (pg. 1137) A: sunt tipate prin imunofixare B: peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom C: peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom D: nu pot fi identificate n limfoame si colagenoze E: se identific prin electroforeza protidelor serice Vezi raspuns 17. *PIM10015+ Despre imunoglobulina monoclonal urmtoarele sunt false () A: Monitorizarea se face prin dozarea ponderal a imunoglobulinelor B: Poate fi ntlnit i n infecii cronice C: Poate fi ntlnit i n leucemia limfoid acut D: Un pic IgA, IgG sau IgD orienteaz ctre un mielom E: Un pic IgM evoc boala Waldenstrom Vezi raspuns 18. *PIM10016+ n lupus se ntlnesc urmtorii anticorpi, cu excepia () A: Anti-SSA i SSB B: Anti-CCp C: Anti-histone D: Anti-Sm E: Anti-centromer Vezi raspuns 19. *PIM10017+ Despre anticorpii antinucleari se pot afirma urmtoarele () A: Se mpart n Anti-ADN si ECT B: Prezint interes pentru diferenierea diferitelor colagenoze C: Sunt foarte specifici pentru LED D: Sunt prezeni n 80% din cazurile de LED E: Natura lor nu este important, ci doar prezent Vezi raspuns 20. [PIM10018] Referitor la patologiile autoimune se pot afirma () A: Nu depind de factori de mediu B: Exist o boal autoimun pentru fiecare organ C: Au evoluie n pusee D: Unele au o predispoziie genetic E: Apar cu o frecven crescut la femei 21. *PIM10022+ Nu pot caracteriza sclerodermia urmtoarele: (pag. 1136, 1137) A: anticorpii anti-ENA B: asocierea steluelor vasculare C: asocierea calcinozei D: anticorpii anticentromer i antihistone

E: se impune monitorizarea efectelor secundare ale terapiei Vezi raspuns ace, ade, bce, abd, bcd, abe, ac, be, ab, bcde, bd

Indicaii i strategii de utilizare a principalelor examene imagistice

1. *IMG10002+ Sunt avantaje ale ecografiei, cu excepia: () A: rapid B: neiradiant C: simpl D: disponibil E: costuri reduse Vezi raspuns 2. *IMG10003+ nainte de examenul CT, se va verifica ntodeauna, cu excepia: () A: utilizarea tratamentului cu biguanide n diabet B: fracia de ejecie ventricol stng C: clearance-ul la cretinin D: absena sarcinii prin dozarea beta-HCG E: controlul premedicaiei n caz de teren atopic Vezi raspuns 3. *IMG10005+ Este contraindicat n sarcin, cu excepia: () A: PET-CT B: CT C: RMN D: Scintigrafie E: Radiografia Vezi raspuns 4. *IMG10008+ Sunt contraindicaii absolute ale examenului RMN, cu excepia: () A: insuficiena renal B: anumite valve cardiace C: pacemacker D: agrafe neurochirurgicale E: claustrofobie Vezi raspuns 5. [IMG10009] n cadrul patologiei encefalitice, este indicat examenul RMN cerebral, cu excepia: () A: meningoencefalit B: tumor cerebral C: cefalee cronic D: tulburri ale strii de contien E: crize cronice epileptice

Vezi raspuns 6. *IMG10014+ n patologia abdominopelvin, se relizeaz CT abdominal n: () A: tumori hepatice B: patologia cilor biliare C: diverticulit D: apendicit E: ischemie vascular venoas mezenteric Vezi raspuns 7. [IMG10017] In cadrul careia dintre urmatoarele examene imagistice exista riscul extravazarii substantei de contrast? () A: Radiografia B: Ecografia C: Computer-tomografia D: Rezonanta magnetica nucleara E: Tomografia cu emisie de pozitroni Vezi raspuns 8. [IMG10018] In cazul unei pielonefrite complicate care este examinarea imagistica de prima intentie? () A: UIV B: Ecografia renala C: Computer-tomografia abdominala D: Rezonanta magnetica nucleara renala E: Scintigrafia renala Vezi raspuns 9. *IMG10021+ Urmtoarele afirmaii sunt adevarate n cazul utilizrii computer tomografiei ca metoda de diagnostic (pg. 1149) A: folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare B: utilizeaz rezonana magnetic nuclear C: utilizeaz radiaii radioactive D: se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor E: este neiradiant Vezi raspuns 10. *IMG10025+ Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral (pg. 1152) A: malformaia arterio-venoas B: accident vascular cerebral sub anticoagulant C: pneumocefalie D: tulburri ale strii de contien E: epilepsie Vezi raspuns d, b, c, a, d, b, c, c, a ,b,

11. [IMG10026] n cazul unii politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen diagnostic folosit (pg. 1153) A: computer tomografic B: rezonan magnetic C: radiografia D: ecografia E: ultrasonografie Vezi raspuns 12. [IMG10027] n cazul carei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen (pg. 1154) A: spondilodiscit B: hernie de disc C: tumori intrarahidiene D: compresiune medular E: rahialgii Vezi raspuns 13. [IMG10028] n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un pacient simptomatic (pg. 1154) A: radiografia cranian B: CT cerebral C: rezonan magnetic D: scintigrafia E: tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT) Vezi raspuns 14. [IMG10029] In cadrul patologiei encefalitice, ce metoda imagistica este indicata in cazul unei tulburari ale starii de constienta? () A: RMN cerebral B: Angio-RMN C: CT cerebral D: RMN cerebral + Angio-RMN vase intracerebrale E: Ecografie Doppler a vaselor gatului Vezi raspuns 15. [IMG10039] n patologia osteoarticular a sportului, investigaia de prim intenie este () A: PET-CT B: RMN C: CT D: Radiografia E: Ecografia Vezi raspuns 16. [IMG10040] Wirsungo-RMN este recomandat n () A: Pancreatit B: Patologia cilor biliare i vezicii biliare C: Ocluzie D: Ischemie mezenteric E: Diverticulit Vezi raspuns

17. [IMG10041] n embolia pulmonar nu se recomand () A: Ecografie transtoracic B: Eco-Doppler venoas a membrelor inferioare C: Angio-CT toracic D: Scintigrafie pulmonar E: Radiografie toracic Vezi raspuns 18. [IMG10042] n spondiloiscit se recomand () A: CT vertebral B: Scintigrafie osoas C: Radiografie D: RMN rahidian E: RMN medular Vezi raspuns 19. [IMG10043] RMN cerebral nu se recomand n () A: Cefalee B: Traumatism cranian C: Meningoencefalita D: Tumora cerebrala E: Scleroza multipla Vezi raspuns 20. [IMG10044] CT toracic este recomandat n regim de urgen n caz de () A: Hemotorace B: Atelectazie pulmonar C: Embolie pulmonar D: Pneumotorace E: Penumomediastin Vezi raspuns a, d, b, c, e, a, e, d, b, c,
21. *IMG10045+ Care dintre urmtoarele este urgen diagnostic ce necesit ecografie abdominal () A: Sigmoidita B: Ocluzie C: Perforaia unui organ cavitar D: Peritonita E: Apendicita acut Vezi raspuns 22. [IMG10046] PET-CT are urmtorul efect secundar () A: Fibroza nefrogenica B: Risc alergic C: Radioactivitate D: Insuficienta renala acuta E: Iradiere

Vezi raspuns 23. *IMG10047+ Care dintre urmtoarele nu trebuie verificate nainte de examen CT cu substan iodat? () A: Existenta unei afectiuni tiroidiene B: Existenta diabetului C: Existenta unei alergii D: Clearance-ul creatininei E: Creatininemie Vezi raspuns 24. [IMG10049] Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara injectie de substanta de contras este: () A: Sarcina B: Insuficienta renala cronica C: Prezenta unui pacemaker D: Alergia la substanta de constras iodata E: Diabet zaharat Vezi raspuns 25. [IMG10004] Sunt elemente comune ntre radiografie i CT: () A: disponibilitate B: rezoluie spaial C: rapiditate D: costuri moderate E: posibilitatea de injectare produse de contrast vascular Vezi raspuns 26. [IMG10006] Sunt avantaje ale scintigrafiei: () A: rezoluie n contrast B: rezoluie spaial C: specificitate D: bilan global al ntregului corp E: sensibilitate Vezi raspuns 27. [IMG10007] PET-CT prezint ca limite: () A: lipsa rezoluiei spaiale B: efectuarea obligatoriu a jeun C: disponibilitatea redus D: examen lung E: cost ridicat Vezi raspuns 28. *IMG10010+ n patologia encefalic, are indicaie de examen CT cerebral: ()

A: stare de mal epileptic B: traumatismul cranian C: meningoencefalita D: scleroza multipl E: cefaleea acut brutal Vezi raspuns 29. *IMG10011+ n patologia toracic, angioCT toracic este realizat n urmtoarele afeciuni: () A: Sarcoidoz B: Disecie de aort C: EPA D: Embolie pulmonar E: Pneumopatie Vezi raspuns 30. [IMG10012] n embolia pulmonar sunt folosite urmtoarele examinri: () A: ecografie transtoracic B: scintigrafie pulmonar C: radiografie toracic D: angio-CT toracic E: ecografie doppler arterial membre inferioare Vezi raspuns e, c, a, c, ace, de, be, abe, bd, abd 31. *IMG10013+ n patologia toracic, se realizeaz radiografia toracic n urmtoarele afeciuni: () A: disecie de aort B: pneumopatie C: sarcoidoz D: EPA E: pleurezie Vezi raspuns 32. *IMG10015+ n patologia abdominopelvian, se recomand ca examinri pentru pancreatit: () A: ecografie hepatobiliar B: colangio-RMN C: CT abdominopelvian D: ecografie abdominal E: wirsungo-RMN Vezi raspuns 33. *IMG10019+ Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei radiografii (pg. 1149) A: sarcina B: disecia de aort C: apendicita acut D: colecistita

E: insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare Vezi raspuns 34. [IMG10020] Care sunt avantajele utilizrii ecografiei (pg. 1149) A: rapiditatea B: costurile reduse C: este neiradiant D: neinvazivitatea E: este operator dependent Vezi raspuns 35. *IMG10022+ Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr (pg. 1150) A: femei gravide B: alergia C: insuficiena renal terminal D: malformaii fetale E: epilepsia Vezi raspuns 36. *IMG10023+ Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de diagnostic sunt (pg. 1150) A: fibroza nefrogenic B: pacemaker C: corpii strini metalici D: claustrofobia E: costul ridicat Vezi raspuns 37. *IMG10024+ Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice (pg. 1151) A: insuficien renal acut obstructiv B: embolie pulmonar C: pneumoperitoneu D: ocluzie intestinal E: compresiune medular Vezi raspuns 38. *IMG10030+ n patologia inflamatorie osteoarticular se recomand urmtoarele investigaii () A: PET-CT B: RMN C: CT D: Radiografie E: Ecografie Vezi raspuns 39. *IMG10031+ n patologia cilor i vezicii biliare se recomand ()

A: RMN hepatic B: Wirsungo-RMN C: Colangio-RMN D: CT abdominal E: Ecografie abdominal Vezi raspuns 40. [IMG10032] n sarcoidoz se recomand () A: Ecografie transtoracic B: Angio-CT toracic C: CT toracic D: Radiografie toracic E: Scintigrafie pulmonar Vezi raspuns bcd, ce, ae, abcd, abc, bcd, cd, bcd, cd, cd 41. *IMG10033+ n tumorile osoase se recomand () A: CT vertebral B: Scintigrafie osoas C: Radiografii D: RMN medular E: RMN a coloanei vertebrale Vezi raspuns 42. [IMG10034] CT cerebral este recomandat n () A: Patologie neuroinfecioas B: Tumora cerebral C: AVC D: Traumatism cranian E: Cefalee acut brutal Vezi raspuns 43. *IMG10035+ RMN cerebral este recomandat n regim de urgen pentru () A: Tromboflebit cerebral B: Com C: Hemoragie subarahnoidian D: Traumatism cranian E: AVC Vezi raspuns 44. *IMG10036+ Ecografia pelvian este recomandat n regim de urgen pentru () A: Colic renal B: Peritonit C: Torsiune anexial D: Apendicit E: Sarcin extrauterin

Vezi raspuns 45. [IMG10037] PET-CT are urmtoarele avantaje () A: Fuziune cu scannerul B: Bilan al ntregului corp C: Foarte sensibil D: Rapid E: Neiradiant Vezi raspuns 46. *IMG10038+ Scintigrafie are urmtoarele contraindicaii () A: Alptare B: Sarcin C: Claustrofobie D: Insuficien renal E: Pacemaker Vezi raspuns 47. *IMG10048+ Nu este adevrat despre disecia de aort, cu excepia: (pag. 1149, 1153) A: flap-ul intimal se poate vedea pe angioRMN toracic pe achiziia cu injectare B: nu poate complica o arteriografie C: hematomul intramural se vede pe achiziia fr injectare D: canalul adevrat i cel fals se vd pe achiziia cu injectare E: se examineaz iniial prin radiografie toracic Vezi raspuns abce, cde, ae, ce, abc, ab, cd

Infec ii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice

1. *ICM10002+ Precizai care afirmaie este fals (pg. 1168) A: Pielea nu este steril B: Infeciile cutanate bacteriene sunt foliculare i nefoliculare C: Diagnosticul infeciilor bacteriene este clinic n majoritatea cazurilor D: Exist imunizare mpotriva infectilor bacteriene E: Majoritatea infeciilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram + Vezi raspuns 2. *ICM10003+ Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarat (pg. 1168) A: Reprezint inflamaia foliculului pilosebaceu B: Face parte dintre infeciile cutanate bacteriene nefoliculare C: Are ca leziune elementar papulo-pustula D: Se poate localiza la barb E: n majoritatea cazurilor este produs de stafilococul aureu. Vezi raspuns

3. *ICM10004+ Care dintre urmtoarele caracteristici ale furunculului nu este corect (pg. 1169) A: Este o infecie profund a foliculului pilosebaceu produs de streptococul beta-hemolitic B: Este un nodul centrat de fir de pr C: Are evoluie spre necroz i eliminarea burbionului D: Stafilococia malign a feei reprezint o complicaie a furunculului. E: Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale. Vezi raspuns 4. *ICM10006+ Care dintre afirmaiile referitoare la tratamentul infeciilor cutanate stafilococice este adevarat (pg. 1169) A: n formele localizate este suficient toaleta cu apa i sapun, antiseptice i antibiotice topice B: Indiferent de forma clinic este necesar antibioterapie per os C: Indiferent de forma clinic este necesar spitalizarea i antibioterapie iv D: Penicilina este unul dintre antibioticele de elecie E: Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 sptmni. Vezi raspuns 5. *ICM10007+ Erizipelul se caracterizeaz prin (pg. 1170) A: Placard inflamator eritematos, cald, dureros. B: Debuteaz sub forma unei pustule foliculare centrat de fir de pr C: Prezena unei pori de intrare nu este obligatorie D: Este necesar ntodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului. E: Stare general alterat, febra, frisoane Vezi raspuns 6. [ICM10009] Candidozele cutaneo-mucoase au urmtoarele caracteristici (pg. 1171) A: Se pot localiza att la nivelul marilor pliuri ct i la nivelul pliurilor mici cutanate B: Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe C: Se trateaz cu antifungice generale timp de 6 luni D: Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic E: Candidozele genitale nu apar niciodat la barbat Vezi raspuns 7. *ICM10012+ 12. . Tratamentul erizipelului necomplicat la pacientul snatos se poate face cu: (1171) A: penicilin G n perfuzie B: eritromicin C: pristinamicin D: spiramicin E: josamicin Vezi raspuns 8. [ICM10015] Dermohipodermita acut cu streptococ hemolitic are ca prim simptom: (1170) A: a. intertrigo interdigitoplantar B: b. placard inflamator

C: c. limfangit D: d. febr mare E: e. eroziuni Vezi raspuns 9. *ICM10040+ Pitiriazis versicolor este cauzat de () A: Trichopython concentricum B: Malassezia furfur C: Trichopython rubrum D: Malassezia nana E: Malassezia globosa Vezi raspuns 10. *ICM10041+ Despre dermatofitoza pielii glabre se pot afirma urmtoarele () A: Localizare unic, nu se extinde B: Localizarea este frecvent pe micile pliuri C: Sunt uor de deosebit de eczem numular D: Nu sunt pruriginoase E: Consta n plci anulare cu brodur eritematoveziculoas i scuamoas Vezi raspuns d, b, a, a, a, a, c, d, b, e 11. [ICM10042] Tratamentul local al candidozelor NU include () A: Terbinafina B: Ciclopiroxolamina C: Amfotericina B D: Nistatina E: Imidazoli Vezi raspuns 12. *ICM10043+ Candidoza este favorizat de, cu excepia () A: Antibioterapie B: Imunodepresie C: Igiena precar D: Medii acide E: Macerare Vezi raspuns 13. [ICM10044] Tratamentul etiologic al erizipelului sever este caracterizat de () A: Reechilibrare hidroelectrolitic B: Anticoagulare C: Contenie elastic D: Vaccinare antitetanic E: Sinergistine Vezi raspuns

14. *ICM10045+ Printre complicaiile hemoragice ale erizipelului Nu se regsete () A: Limfedem B: Flebit C: Escar D: Abces E: Fasceita necrozant Vezi raspuns 15. [ICM10046] Caracteristici clince ale impetigo sunt, cu excepia () A: Nu este contagios B: Se poate prezenta cu pustule C: Se poate prezenta cu vezicule sau bule superficiale D: Adesea complic o alta dermatoz E: Absena febrei Vezi raspuns 16. [ICM10047] Furunculul poate da urmtoarele complicaii () A: Suprainfectare cu alt germen B: Epidermoliza C: Reacie de hipersensibilitate D: Anthrax E: Diseminare a infeciei Vezi raspuns 17. *ICM10008+ Care dintre urmtoarele afirmaii legate de erizipel sunt adevrate (pg. 1170) A: Fasceita necrotizant este o complicaie general a erizipelului B: Fasceita necrotizant este favorizat de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene C: Indiferent de form clinic de erizipel este necesar spitalizarea de urgen D: Penicilina G in perfuzie este tratamentul de elecie E: Nu este obligatorie tratarea porii de intrare Vezi raspuns 18. *ICM10010+ Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz dermatofitoza pielii glabre (pg. 1171) A: Se localizeaz n special la nivelul scalpului B: Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat C: Este foarte dureroas D: Se prezint sub forma unor plci inelare cu extindere centrifug E: Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri. Vezi raspuns 19. [ICM10011] Kerionul este (pg. 1171-1172) A: O candidoz cutanat suprainfectat B: O tricofitie supurat cu inflamaie major C: O infecie dermatofitic produsa de dermatofiti patogeni

D: Infecie dermatofitic a pielii glabre nsoit de adenopatii satelite frecvente E: Afeciune cauzat de Malassezia furfur. Vezi raspuns 20. [ICM10013] Tratamentul candidozei ungheale se face prin: (pag 1171) A: suprimarea factorilor favorizani B: Toalet cu spun alcalin C: tratament antifungic local 2-4 sptmni D: tratament general cu imidazol E: tratament antifungic local 6 luni Vezi raspuns d, c,e, c, a, d, bd, bde, bc, abe 21. [ICM10014] Despre foliculita sunt adevarate urmatoarele: () A: este o inflamatie a foliculului pilosebaceu B: leziunea elementara este o papulo-pustula centrata de un fir de par C: este o leziune superficiala,care se rupe repede D: agentul patogen cel mai frecvent este S.aureus E: tratamentul consta in antibioterapie pe cale i.v Vezi raspuns 22. *ICM10016+ Complicaiile furunculului sunt: (ICM10015) A: Antrax B: Eczema C: Ectima D: Furunculoz E: Stafilococie malign a feei Vezi raspuns 23. *ICM10017+ Diagnosticul diferenial al dermatofitoyei pielii glabre se face cu: (ICM10017) A: Onicomicoza B: Erizipelul C: Candidoza D: Dishidroza plantar E: Tricofiia Vezi raspuns 24. *ICM10018+ Fasceita necrozant se caracterizeaza prin urmtoarele: (ICM10018) A: Reprezint o urgen medico+chirurgical B: Sd inflamator major, citoliz moderat C: Favorizat de administrarea de AINS D: Alterare major a strii generale E: Local apar zone violacee necrotice, hiperestezice Vezi raspuns 25. [ICM10019] Cisrcumstantele favorizante ale furunculului sunt: ()

A: diabet B: imunodepresia C: transmitere prin maini din locuri unde stafilococul este in stare de rezident D: manipulare intempestiva E: macerare Vezi raspuns 26. [ICM10020] Complicatiile furunculului sunt, cu exceptia: () A: antrax B: furunculoza C: erizipel D: ectima E: stafilococie maligna a fetei Vezi raspuns 27. [ICM10021] Agentul etiologic al foliculitei este: () A: Staphilococcus aureus B: Pseudomonas aeruginosa C: Streptococcus piogenes D: streptococ hemolitic E: Staphilococcus epidermidis Vezi raspuns 28. [ICM10022] Tratamentul foliculitei cu stafilococ aureu consta in: () A: antiseptice locale B: antibioterapie locala C: haine largi D: barbierit cu grija E: antibioterapie iv Vezi raspuns 29. [ICM10023] Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde: (pag.1169) A: antiseptice locale si reguli de igiena B: antibioterapie generala antistreptococica de tipul penicilinei M C: internare de urgenta si tratament parenteral pentru stafilococia fetei D: investigarea si tratarea zonelor de rezidenta microbiana E: antibiotice generale antistafilococice Vezi raspuns 30. [ICM10024] Urmatoarele sunt infectii cutanate foliculare () A: foliculita B: furunculul C: ectima D: furunculoza

E: impetigo Vezi raspuns abcd, ade, cd, acd, abcd, cd, ab, abcd, acde, abd 31. [ICM10025] Impetigo poate complica urmatoarele dermatoze: () A: prurigo B: erizipel C: pediculoza D: scabie E: ectima Vezi raspuns 32. [ICM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre epidermoliza stafilococica: () A: eritem difuz: dezlipire epidermica superficiala B: in special la micile pliuri C: debut marcat adeseori de un imptigo periorificial D: fara febra sau alterare a starii generale E: giagnostic diferential principal: toxidermie Vezi raspuns 33. [ICM10027] Alegeti afirmatiile adevarate despre ectima: () A: forma ulcerativa de impetigo B: de obicei pe membrele inferioare C: favorizate de microtraume D: adesea pe un teren imunodeprimat E: cauzata de toxina stafilococica Vezi raspuns 34. [ICM10028] Tratamentul candidozelor include: () A: antifungic local: imidazoli, amfotericina B, ciclopiroxolamina, terbinafina B: general: ketoconazol, fluconazol C: tratament local timp de 2-4 saptamani pentru piele si mucoase D: tratament local timp de 6 saptamani pentru unghii E: tratament general pentru formele profuze, faringoesofagiene sau la imunodeprimati Vezi raspuns 35. [ICM10029] Tratamentul dermatofitozelor include: () A: imidazoli, ciclopiroxolamina, terbinafina pentru 1-8 saptamani in tratament local B: griseofulvina, terbinafina, ketoconazol, 2 saptamani pentru piele glabra, tratament general C: tratament general pana la peste 6 luni pentru trocofitii D: tratament general, cateva luni pentru afectarea ungheala E: examen al familiei in caz de agent antropofil, tratarea animalului in caz de agent zoofil Vezi raspuns 36. [ICM10030] Examinarile complementare in erizipel, afirmatii adevarate: () A: in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatii

B: sistematic C: hemocultura, hemograma, VSH D: CRP E: CPK, BU Vezi raspuns 37. [ICM10031] Formele clinice de erizipel sunt: () A: bulohemoragic B: recidivant C: bilateral (frecvent) D: fasceita necrozanta E: flebita Vezi raspuns 38. *ICM10032+ Despre pitiriazis versicolor se poate afirma c () A: Tratamentul se face cu ketoconazol B: D fluorescenta verde pal la lampa Wood C: Foarte contagios D: Apare n special la copil E: Este cauzat de o levur saprofit a epidermului Vezi raspuns 39. *ICM10033+ Tratamentul local al dermatofitozei pielii glabre se realizeaz cu: (pag.1172) A: Terbinafin B: Ciclopiroxolamin C: Griseofulvin D: Amfotericina B E: Imidazoli Vezi raspuns 40. [ICM10034] Tratamentul general in candidoze este: (pag.1171) A: Terbinafina B: Ciclopiroxolamina C: Fluconazol D: Derivati ai imidazolului E: Ketoconazol Vezi raspuns acd, ace, abcd, abce, abde, acde, ab, abe, abe, cde

41. [ICM10035] n tratamentul erizipelului sever se utilizeaz urmtoarele macrolide () A: Pristinamicina B: Josamicina C: Spiramicina D: Eritromicina E: Roxitromicina Vezi raspuns

42. [ICM10036] n cazul fasceitei necrozante sunt adevrate urmtoarele () A: Este urgen medico-chirurgical B: Se prezint prin zone violacee necrotice, hipoestezice C: Stare general bun D: Respect muschiul E: Este favorizat de AINS Vezi raspuns 43. [ICM10037] Erizipelului este favorizat de () A: Insuficien venoas B: Flebit C: Limfedem D: Imunodepresie E: Poart de intrare Vezi raspuns 44. [ICM10038] Despre impetigo se pot afirma urmtoarele () A: Evolueaz cu febr B: Nu este contagios C: Deseori complic o alt dermatoz D: Se recomand prelevari n caz de epidemie E: Este foarte frecvent la aduli Vezi raspuns 45. [ICM10039] Apariia furunculului este favorizat de () A: Corticoterapie B: Sarcin C: Manipulare intempestiv D: Imunodepresie E: Diabet Vezi raspuns 46. [ICM10048] Urmtoarele afirmaii despre foliculit sunt false, cu excepia: (pag. 1168,1172) A: la nivelul brbii putem avea foliculit acut supurat B: foliculita brbii se numete sicozis C: foliculita acut supurat este o infecie cutanat bacterian D: foliculita acut supurat este o tricofiie E: foliculita acut supurat este dat de un epidermophyton Vezi raspuns 47. [ICM10049] Sunt complicaii generale ale erizipelului urmatoarele, cu excepia: (1170) A: Recidiva erizipelului B: Coagularea intravascular diseminat C: Complicaii criptogenetice D: Escara, ulceraia, boala trombembolic E: Fasceita necrozant Vezi raspuns bcde, abe, ace, cd, cde, bd, acde

Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul i hipertiroidismul

1. [GUS10002] Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul unui nodul tiroidian () A: consistenta moale a nodulului B: dimensiunea peste 3 cm C: nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente D: margini regulate la palpare E: otalgii reflexe homolaterale Vezi raspuns 2. *GUS10005+ n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip II: (pg. 1223) A: Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian B: Scintigrafia este fixant C: Exist o patologie tiroidian preexistent D: Ecografia Doppler tiroidian este normal E: Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus Vezi raspuns 3. [GUS10006] Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: (pg. 1221) A: TSH sczut cu FT4 crescut B: TSH sczut cu FT4 sczut C: TSH sczut cu FT4 normal D: TSH crescut cu FT4 crescut E: TSH crescut cu FT4 normal Vezi raspuns 4. *GUS10007+ Boala Basedow este confirmat de: (pg. 1221) A: Anticorpi antitireoglobulin crescui B: Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui C: TSH crescut D: Proteina C reactiv crescut E: Anticorpi antiperoxidaza crescui Vezi raspuns 5. *GUS10009+ n insuficiena tireotrop exist: (pg. 1224) A: TSH crescut cu FT4 crescut B: TSH normal cu FT4 crescut C: TSH sczut cu FT4 crescut D: TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut E: TSH crescut cu FT4 sczut Vezi raspuns

6. [GUS10015] Monitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism(pag 1222) () A: FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna B: TSH C: TSH+-FT4 la oluna D: TSH +- FT3 la o luna E: TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat ) Vezi raspuns 7. [GUS10023] Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia: () A: exoftalmie B: tril la palpare C: suflu la ascultatie D: mixedem pretibial E: femeie tanara fara antecedente de boli autoimune Vezi raspuns 8. *GUS10033+ Care dintre urmtoarele este contraindicaie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni () A: Noduli recenti B: Oftalmopatie basedowiana C: Gu veche D: Gu multinodular toxic E: Nodul autonom Vezi raspuns 9. *GUS10034+ Tratamentul nodulilor tiroidieni NU se realizeaz cu () A: Alcoolizare B: Levotiroxin C: Antitiroidiene de sintez D: Tratamemt cu iod radioactiv E: Chirurgie Vezi raspuns 10. [GUS10035+ Nodulul tiroidian NU implic n diagnosticul diferenial () A: Adenom toxic B: Chist epidermoid C: Chist branhial D: Chist tiroidian E: Gu multiheteronodular Vezi raspuns b, d, c, b, d, e, e, b, c, a, 11. [GUS10036] Malignitatea nodulului tiroidian este mai probabil dac () A: Este mai mare de 2cm B: Nodulul crete

C: Consistena este moale D: Sex feminin E: Vrsta sub 60 de ani Vezi raspuns 12. [GUS10037] Printre complicatiile posibile ale tiroidectomiei NU se regsete () A: Hipoparatiroidia definitiv B: Recidiva hipertiroidismului C: Hemotorace D: Paralizie recurenial definitiv E: Embolia gazoas Vezi raspuns 13. *GUS10038+ NU reprezint indicaie de tiroidectomie totala () A: Gua evolutiv B: Gua inestetic C: Gua veche D: Gua voluminoas E: Nodul central Vezi raspuns 14. *GUS10039+ Atunci cnd gua comprim nervul recurent apare () A: Sincope iterative B: Disfonie C: Disfagie D: Dispnee E: Sindrom Claude-Bernard-Horner Vezi raspuns 15. *GUS10040+ Gua simpl NU este caracterizat de () A: Absena distiroidiei B: Absena neoplaziei C: Absena inflamaiei D: Proliferare de tireocite E: Cretere focal a volumului tiroidei Vezi raspuns 16. [GUS10045+ n hipotiroidism tratamentul de substitutie cu levotiroxin este caracterizat de, cu excepia () A: Creterea dozelor se face progresiv B: Se prescrie pn la normalizarea FT4 C: ECG obligatoriu la pacientul n vrst naintea nceperii tratamentului D: Administrare matinal a jeun E: Se ncepe n doza mic Vezi raspuns

17. *GUS10046+ Hipotiroidismului NU are drept complicaie () A: Anxietate B: Depresie C: Coma mixedematoas D: Blocuri de ramur E: Insuficiena coronarian Vezi raspuns 18. [GUS10047] n hipotiroidism () A: cnd este suspect, prima intenie const n efectuarea TSH i FT4, fr FT3 B: Examenul de depistare este FT4 C: FT3 nu are nici o relevan D: FT4 normal asociat cu un TSH sczut corespunde unui hipotiroidism frust E: TSH-ul sczut asociat cu FT4 normal evoc o insuficien tireotrop Vezi raspuns 19. [GUS10052] n cazul hipertiroidismului indus de amiodarona de tip II () A: Apare rapid dup instituirea tratamentului cu amiodaron B: Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistent C: Tratamentul se bazeaz pe ATS D: Scintigrafia este alb E: Ecografia arat hipervascularizatie Vezi raspuns 20. *GUS10053+ Hipertiroidismului De Quervain se trateaz cu () A: Iod radioactiv B: Chirurgie C: Corticoizi D: Propiltiouracil E: Carbimazol Vezi raspuns b, c, e, b, e , b, a, c, d, c, 21. *GUS10054+ Diagnosticul bolii Basedow se realizeaz cel mai bine prin () A: Scintigrafie cu I123 B: CRP C: Scintigrafie cu Tc99 D: Ac Anti-TPO E: Ac Anti-TRAb Vezi raspuns 22. [GUS10003] Cretinismul endemic se caracterizeaza prin () A: mixedem B: retard mental reversibil C: tulburari senzoriale (surditate)

D: retard statural E: tulburari de vedere Vezi raspuns 23. *GUS10004+ Care sunt examinrile biologice n gu a simpl: (pg. 1216) A: TSH B: Dozarea ATPO i antiTG C: n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH D: Ioduria pe 24 de ore E: Dozarea tireoglobulinei Vezi raspuns 24. *GUS10008+ Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez: (pg. 1223) A: GOT, GPT la intervale regulate B: Hemoleucogram la intervale regulate C: Proteina C reactiv bilunar D: Bilirubina total lunar E: Tireoglobulina la 3 luni Vezi raspuns 25. *GUS10010+ Complicaiile hipotiroidismului sunt: (pg. 1225) A: Insuficiena coronarian B: Blocuri de ramur C: Coma mixedematoas D: Depresie E: Stenoza mitral Vezi raspuns 26. [GUS10013] ALEGETI afirmatiile false: () A: in tiroidita quervain apare o durere cervicala cronica,la palpare si la deglutitie B: in basedow exista suflu sistolic,se percepe trill la auscultatie si frecvent este vorba de femnei tinere cu antecedente autoimune C: exam de depistare a hipertiroidiei este determinarea TSH us care este frenat in acest caz D: ptr urmarirea tratam si aprecierea importantei hipertiroidiei se dozeaza FT4-T3 E: ca prima intentie,daca se suspecteaa hipertir,se dozeaza numai TSH Vezi raspuns 27. [GUS10014] Exemplu de urmarire a unei paciente sub ATS pentru Basedow(pag 1223) () A: FT4 ,Hemograma,Beta HCG,ALAT,ASAT,TSH in ziua 0 B: TSH,ALAT,ASAT in ziua 30 C: FT4, TSH in a doua luna

D: Hemograma in a treia luna E: ASAT ,ALAT in luna a treia Vezi raspuns 28. [GUS10016] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I: (pag 1223) A: consta in o distrugere inflamatorie a tiroidei prin toxicitatea amiodaronei B: scintigrafia este cel mai frecvent fixanta C: ecografia Doppler tiroidiana este normala D: tratamentul include antitiroidiene de sinteza E: de cele mai multe ori exista o patologie tiroidiana preexistenta (nodul toxic, gusa multiheteronodulara, boala Basedow) Vezi raspuns 29. [GUS10017] Scintigrafia tiroidiana cu 99mTc sau 123I: (1220) A: este indicata daca TSH-ul este normal sau crescut B: are importanta pentru diagnosticul nodulilor toxici C: 20% din nodulii hipofixanti sunt maligni D: nediscriminanta pentru diagnosticul de malignitate E: este examenul de prima intentie din examinarile complementare ale nodulilor tiroidieni Vezi raspuns 30. [GUS10018] Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin: (pag.1216) A: mioza B: enoftalmie C: exoftalmie D: midriaza E: ptoza palpebrala Vezi raspuns e, acd, abcd, ab, abcd, abd, acd, bde, bd, abe 31. [GUS10019] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul specific in hipertiroidism sunt adevarate? (pag 1222) A: a. tratamentul initial utilizeaza antitiroidiene de sinteza B: b. carbimazol este utilizat preferential in timpul sarcinii C: c. propiltiouracil este utilizat initail in doza mare apoi descrestere progresiva timp de mai mult luni D: d. tratamentul chirurgical al gusei se realizeaza de urgenta E: e. tratamentul cu iod radioactiv trebuie precedat de un tratament de aproximativ 2 luni cu ATS pentru a se ajunge la eutiroidie Vezi raspuns 32. [GUS10020] La care din urmatoarele apare cel mai frecvent hipertiroidismul iatrogen: (pag 1222) A: a. amiodarona tip II B: b. litiu C: c. interferon D: d. corticoizi

E: e. amiodarona tip I Vezi raspuns 33. [GUS10021] Printre simptomele de infiltratie a pielii si mucoase din hipotiroidism se numara: () A: fata rotunda B: tulburari ale fanerelor C: aspect de piele ceruita D: bradicardie E: constipatie Vezi raspuns 34. *GUS10024+ Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni are contraindicaii n () A: Gu multinodular toxic B: Nodul autonom C: Noduli maligni D: Oftalmopatie Basedow E: Sarcin Vezi raspuns 35. *GUS10025+ n diagnosticul nodulilor tiroidieni, scintigrafia tiroidian () A: Se face cu Iod 123 B: Nu este discriminant n diagnosticul de malignitate C: Are importan n diagnosticul nodulilor toxici D: Este indicat dac TSH este crescut E: Nu este indicat dac TSH este normal Vezi raspuns 36. *GUS10026+ Posibilitatea malignitii nodulilor tiroidieni sunt caracterizai ecografic prin () A: Prezena microcalcifierilor n nodul B: Slab vascularizat la eco-Doppler C: Limitele nodulului imprecise D: Nodul hiperecogen E: Halou periferic al nodulului gros i neregulat sau incomplet Vezi raspuns 37. *GUS10027+ Nodulul tiroidian avnd cauz malign este indicat de () A: Sindrom Claude-Bernard-Horner B: Paralizie recurenial C: Disfagie D: Dispnee E: Disfonie Vezi raspuns 38. *GUS10028+ Malignitatea nodulului tiroidian este indicat de urmtoarele caracteristici () A: Nodul mai mare de 3 cm

B: Nodul neregulat C: Creterea nodulului D: Consiten elastic E: Nodul moale Vezi raspuns 39. *GUS10029+ Tiroidectomia poate avea urmtoarele complicaii () A: Recidiva hipertiroidismului B: Criz acut tireotoxic C: Hipoparatiroidie D: Hipercalcemie E: Pneumomediastin Vezi raspuns 40. [GUS10030] Hematocelul este caracterizat de () A: Este un pseudochist hematic B: Apariia este insidioas pe parcursul unei sptmni C: Disfagie dureroas D: Otalgii reflexe homolaterale E: Puncia este strict interzis din cauza riscului hemoragic Vezi raspuns ace, ac, abc, de, abce, ace, cde, abc, abc, acd 41. [GUS10031] Cretinismul este caracterizat de () A: Diplegie spastic B: Hipertiroidism profund C: Complicaie a guei endemice D: Retard mintal reversibil E: Surditate Vezi raspuns 42. *GUS10032+ Gua are o consisten lemnoas n () A: Hematocel B: Gu veche C: Tiroidita Riedel D: Tiroidita Hashimoto E: Cancer Vezi raspuns 43. [GUS10041] Care dintre urmtoarele afirmaii despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului sunt adevrate () A: Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut B: Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul C: n tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face anual D: TSH se dozeaz la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei E: Se face pe baza dozrii TSH i FT4

Vezi raspuns 44. [GUS10043] Hipotiroidism iatrogen poate fi determinat de (pg. 1225) A: Interferon B: ATS C: Litiu D: Iod radioactiv E: Amiodarona Vezi raspuns 45. *GUS10044+ Tiroidita Hashimoto poate fi diagnosticat prin () A: FT4 crescut B: TSH sczut C: Scintigrafie cu aspect de tabl de ah D: Ac Anti-TG pozitivi E: Ac Anti-TPO pozitivi Vezi raspuns 46. [GUS10048] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I are tratament cu () A: Anxiolitice B: Betablocante C: ATS D: AINS E: Corticoizi Vezi raspuns 47. *GUS10049+ Tiroiditei De Quervain se trateaz cu () A: Iod radioactiv B: Corticoizi C: AINS D: Propiltiouracil E: Carbimazol Vezi raspuns 48. *GUS10050+ Hipertiroidismul cu scintigrafie alb poate aprea n () A: Hipertiroidism factitia B: Gu multiheteronodulara C: Hipertiroidism post-partum D: Tiroidita De Quervain E: Boala Basedow Vezi raspuns 49. [GUS10051] Hipertiroidismul T3 este caracterizat de () A: T3 crescut B: TSH crescut

C: TSH scazut D: FT4 crescut E: FT4 sczut Vezi raspuns 50. [GUS10055] HEMATOCELUL HEMATIC ESTE: () A: PSEUDOCHIST LIMFATIC B: NEDUREROS C: SE POTE FACE PUNCTIE ASPIRATIVA D: OTALGIE REFLEXA HOMOLATERALA E: APARE PROGRESIV Vezi raspuns ace, ce, abcd, abce, cde, abc, bc, acd, ac, cd 51. *GUS10056+ Urmtoarele afirmaii despre gu sunt false, cu excepia: (pag. 1215, 1216) A: apare dup consumul de bob B: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la femeie C: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la adolescent D: cea sporadic are o prevalen de 10% E: cea endemic are o prevalen de 10% Vezi raspuns 52. *GUS10057+ Urmtoarele elemente nu caracterizeaz puncia aspirativ cu ac fin n cadrul examinrilor complementare ale nodulului tiroidian: (pag. 1219) A: n caz de nodul chistic se face puncie din partea parenchimatoas B: are un excelent aport diagnostic pentru toate cancerele tiroidiene C: n caz de chist se i evacueaz simultan D: poate oferi unul din rspunsurile: probabil benign, malign, interpretabil, ndoielnic E: diagnosticul de cancer vezicular este pur histopatologic Vezi raspuns 53. *GUS10058+ Urmtoarele afirmaii despre scintigrafia tiroidian nu sunt false, cu excepia: (pag. 1221, 1222) A: n caz de administrare exogen de hormoni tiroidieni, este alb B: este indicat n caz de nodul asociat cu hipertiroidie C: alergia la iod reprezint o contraindicaie absolut D: sarcina reprezint o contraindicaie absolut E: se face cu iod radiactiv, izotopul 131 Vezi raspuns 54. [GUS10059] Despre tiroidita Hashimoto sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1224, 1225, 1217) A: asocierea hipotiroidism-gu este patognomonic B: anticorpii anti-TPO i anti-TG pozitivi sunt patognomonici C: prezint gu nodular D: poate evolua cu limfom tiroidian E: prezint nivele crescute de TSHus

Vezi raspuns 55. [GUS10060] Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc suspecte: () A: Nodul hipoecogen B: Chist pur anecogen C: Nodul hiperecogen D: Halou complet cu umbre marginale E: Slaba vascularizatie la ecografia DOOPLER Vezi raspuns 56. [GUS10061] Urmatoarele sunt semne de tireotoxicoza, cu exceptia: (1221) A: constipatie B: tahipnee C: semnul scaunelului D: diaree E: hipertermie Vezi raspuns 57. [GUS10062] Despre afectiunile tiroidiene putem afirma urmatoarele, cu exceptia: () A: eficienta tratamentului hipotiroidismului perfiferic se monitorizeaza prin dozarea TSH B: coma mixedematoasa si blocurile de ramura sunt complicatii frecvente ale hipotiroidismului C: hipertiroidismul factitia, cel post-partum si tiroidita Hashimoto dau scintigrafie alba D: anticonceptionale, betablocante si repaosulreprezinte principii generale de tratament in hipertiroidism E: pacientul tanar, fara factori de risc cardio-vasculari are parte de tratament in ambulator Vezi raspuns 58. [GUS10063] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate urmatoarele: (1226) A: pacientul in varsta, cu factori de risc cardio-vasculari va primi tratament exclusiv in spital datorita riscului iminent de ischemie B: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea FT4 C: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea TSH D: levotiroxina se administreaza dimineata pe stomacul gol E: Doza optima de levotiroxina este intre 75-125 microgr/zi Vezi raspuns 59. [GUS10064] Despre strumita acuta se pot afirma urmatoarele: () A: apare din cauze diverse: fizice, chimice, psihice B: sunt prezente semne generale precum febra, alterarea starii generale, disfagie dureroasa C: sunt prezente semne biologice: sindrom inflamator, polinucleoza D: examenul de prima intentie este BU care este reactiv-pozitiva E: ca si examene complementare pentru aprecierea functiei renale utilizam: ionograma sangvina si creatinina Vezi raspuns ac, bd, ce, bc, bcde, abce, bc, de, bc

Diabetul zaharat tip 1 si 2 la adult defini ie, diagnostic, complica ii acute, complica ii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare, principii, management
1. [DZA10002] Diabetul zaharat se definete prin: (pg. 1236) A: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l; B: Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l; C: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,26g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 2g/l n orice moment al zilei; D: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,20g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l n orice moment al zilei; E: Glicemie postprandiala mai mare de 1,40g/l; Vezi raspuns 2. [DZA10003] Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic: (pg. 1236) A: Insulinorezistena muscular i hepatic; B: Citoliza hepatic; C: Pancreatita cronic alcoolic; D: Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabil de un deficit de insulin; E: Amiloidoza pancreatic. Vezi raspuns 3. [DZA10004] Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu: (pg. 1250) A: Metformin; B: Metformin i sulfamide hipoglicemiante; C: Insulin; D: Glinide; E: Sulfamide hipoglicemiante; Vezi raspuns 4. [DZA10005] Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect echilibrul metabolic: (pg. 1249) A: Zilnic; B: Sptmnal; C: Lunar; D: Din cele 2-3 luni precedente; E: Anual; Vezi raspuns 5. [DZA10012] Despre diabetul MODY sunt adevarate: (p. 1237) A: Apare inaintea varstei de 20 ani

B: Se datoreaza unei mutatii a genei HNf1a C: Transmiterea este autozomal dominanta D: Necesita insulinoterapie E: Toate afirmatiile sunt corecte Vezi raspuns 6. [DZA10015] Diabetul zaharat de tip 2 trebuie diferentiat de urmatoarele, cu exceptia: (p. 1237) A: Hemocromatoza B: Diabet endocrin: acromegalie, feocromocitom, boala Conn, Cushing, tirotoxicoza, glucagonom C: Diabet cortico-indus D: Sindrom poliuro-polidipsic E: Diabet pancreatic Vezi raspuns 7. [DZA10018] Urmtoarele pot fi cauze ale diabetului endocrin, CU EXCEPIA: (pag 1237) A: Acromegalie B: Cushing C: Boala Conn D: Tiroidita Hashimoto E: Feocromocitom Vezi raspuns 8. [DZA10060] Evaluarea piciorului cu risc la diabetici implic, cu excepia () A: Evidenierea deformrii picioarelor B: Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS C: Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament D: Noiunea de antecedent de ulceratie cronic a piciorului E: Identificarea macroangiopatiei prin evidenierea de zone de cdere a prului Vezi raspuns 9. [DZA10061] Monitorizarea biologic n diabet presupune, cu excepia () A: Creatininemie o dat pe an B: Microalbuminurie o dat pe an C: Bilan lipidic o dat pe an D: Glicemie venoas o dat pe an E: HbA1c de 3 ori pe an Vezi raspuns 10. [DZA10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint factori de risc cardiovasculari pentru complicaiile diabetului de tip 2 () A: Insuficien renal B: Microalbuminurie > 30 mg/24h C: HDL > 0,4g/l D: HTA permanent E: Vrsta peste 60 de ani la femeie Vezi raspuns c, d,c,d, e, d, d, e,e, c

11. [DZA10063] Tratamentul diabetului de tip 2 pentru pacienii cu speran de via mai mic de 5 ani are urmtoarele obiective, cu excepia () A: HbA1c sub 9% B: Evitarea riscului de hipoglicemie C: Prevenia complicaiilor infecioase D: Prevenia micro i macroangiopatiei E: Confort metabolic Vezi raspuns 12. [DZA10064] Diabetul de tip 2 este caracterizat n etapa 3 de tratament de () A: Metformin simplu B: nlocuirea metforminului cu miglitol C: Insulinoterapie precoce D: Asociere de metformin cu sulfamide E: Metforminul va fi nlocuit cu acarboz Vezi raspuns 13. *DZA10065+ Diabetul poate avea urmtoarele efecte asupra sarcinii, cu excepia () A: Hipertensiune gravidic i preeclampsie B: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale C: Hipotrofie placentar D: Malformaii E: Avort Vezi raspuns 14. *DZA10066+ n cazul prezenei diabetului n timpul sarcinii se manifest urmtoarele, cu excepia () A: Creterea fiziologic profilului lipidic n al treilea trimestru B: Risc de agravare a nefropatiei C: Risc de agravare a retinopatiei D: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii E: Scderea fiziologic a HbA1c Vezi raspuns 15. *DZA10067+ Insulinoterapia n diabetul de tip 1 are NU urmtoarele efecte secundare () A: Lipodistrofii hipertrofice B: Fobie de ac C: Alergie D: Ctig n greutate n caz de supradozare E: Hipoglicemie Vezi raspuns 16. *DZA10068+ Care dintre urmtoarele reprezint un analog rapid insulinic () A: Detemir B: Glargina C: Aspart D: Insulina NPH E: Insulina recombinat Vezi raspuns 17. [DZA10069] n monitorizarea diabetului de tip 1, despre HbA1c se poate afirma () A: Va fi nlocuit de msurarea glicemiei simple n caz de hemoglobinopatie

B: Valorile normale sunt ntre 7% i 9% C: Msurarea se face n fiecare lun D: Este foarte specific n cazul uremiei cnd nu se pot masur corpii cetonici E: Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii Vezi raspuns 18. *DZA10070+ Diabetul favorizeaz urmtoarele tipuri de infecii, cu excepia () A: Infecii urinare B: Infecii respiratorii C: Infecii dentare D: Micoze cutanate E: Stafilococii cutanate Vezi raspuns 19. [DZA10071] Legat de afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici, se indic urmtoarele explorri, cu excepia () A: Arteriografie ca ultim intenie B: Scintigrafie de perfuzie C: RMN de perfuzie i difuzie D: CT E: Eco-Doppler continuu Vezi raspuns 20. [DZA10072] Managementul neuropatiei diabetice NU se trateaz cu () A: Analgezice B: Benzodiazepine C: Miorelaxante D: Antidepresive E: Anticonvulsivante Vezi raspuns d, d, c, a, b, c, e,b, b, c, 21. *DZA10073+ Polineuropatiei diabetice NU este caracterizat de () A: Afectare aproape exclus a nervilor membrelor inferioare B: Areflexie osteotendinoasa frecventa C: Simptomatologia dureroas cu exacerbri nocturne D: Proximal la nceput E: Afectare bilateral simetric Vezi raspuns 22. [DZA10074] Mononevrita-multinevrita diabetic nu afecteaz (pg. 1246) A: Nervul IV B: Nervul VIII C: Nervul III D: Nervul crural E: Nervul femurocutanat Vezi raspuns 23. *DZA10075+ Nefropatia diabetic incipient este caracterizat de (pg. 1245-1246 ) A: Macroalbuminurie B: Sindrom edematos C: HTA D: Nu este asimptomatic

E: Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale Vezi raspuns 24. *DZA10076+ n retinopatia diabetic se indic fotocoagulare n gril n urmtorul caz (pg. 1245) A: Hemoragii inravitreene B: Retinopatie proliferativ n sarcin C: Retinopatie proliferativ n adolescen D: Edem macular difuz E: Leziuni microvasculare responsabile de exsudaie Vezi raspuns 25. [DZA10077] Stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice are specific () A: Hemoragii B: Exudate C: Microanevrisme D: Zone de ischemie E: Dilatare capilar Vezi raspuns 26. *DZA10078+ Diagnosticul acidozei lactice NU se asociaz cu () A: Prezena de corpi cetonici plasmatici B: Dozarea metforminemiei C: Hiperlactatemie D: Gaur anionic mrita E: Acidoza metabolic sever Vezi raspuns 27. *DZA10079+ n afar de administrarea de metformin care dintre urmtoarele NU reprezint etiologie a acidozei lactice () A: Insuficien hepatic grav n cursul unei hepatite acute B: Ciroz n stadiu terminal C: Intoxicaie cu monoxid de carbon D: Leucemii E: Anemie sever Vezi raspuns 28. *DZA10080+ Coma hiperosmolar poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Vrsturi hemoragice B: Complicaii trombembolice C: Infecie urinar D: Pneumopatie E: Necroz tubular acut Vezi raspuns 29. [DZA10081] Tratamentul comei hiperosmolare NU este caracterizat de () A: Heparinoterapie n doza profilactic B: Corectare deficit de potasiu cu clorur de potasiu de la prima perfuzie C: Insulinoterapia i.v. cu sering electric (0,1 UI/kg/h) D: Macromolecule n caz de colaps E: Rehidratarea se face iniial cu ser NaCl izotonic Vezi raspuns

30. [DZA10082] Coma hiperosmolar poate fi asociat cu () A: Diureza este compensat prin aporturi hidrice B: Lipoliz major C: Se asociaz cu o hiperglicemie pn n 33 mmol/l D: Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1 E: Pacientul nu prezint acidoz sau cetonemie notabile Vezi raspuns d, b, e,d,d , a, d, a, b, e 31. *DZA10083+ Cetoacidoza diabetica d urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Pancreatit acut B: Vrsturi hemoragice C: Afectare neurologic permanent D: Complicaii trombembolice E: Infecii favorizate de deshidratare Vezi raspuns 32. *DZA10084+ Care dintre urmtoarele nu se ncadreaz n schema de reechilibrare hidroelectrolitic a cetoacidozei diabetice () A: Litrul 5 n cursul a 6h B: Litrul 4 n cursul a 6h C: Litrul 3 n cursul a 3h D: Litrul 2 n cursul a 2h E: Litrul 1 n cursul primei ore Vezi raspuns 33. *DZA10085+ Cetoacidoza diabetic este favorizat de, cu excepia () A: Imunodepresie B: Sarcin C: Patologie cardio-vascular D: Corticoterapie E: Infecie Vezi raspuns 34. *DZA10086+ Bilantul sistematic n diagnosticul diabetului de tip 2 include, cu excepia () A: Evaluarea transaminazelor B: Serologia hepatitei C C: Dozarea fierului seric i transferinei D: Insulinemie E: TSH Vezi raspuns 35. [DZA10087] Excluderea hemocromatozei din diabetul de tip NU se face prin () A: Determinarea mutaiei genei HFE B: Determinarea coeficientului de saturare C: Dozarea feritinei D: Dozarea transferinei E: Dozarea fierului seric Vezi raspuns 36. [DZA10088] Diabetul de tip 1 LADA NU este caracterizat de () A: Transmitere autozomal dominant B: 10% diagnostice de diabet de tip II sunt LADA

C: Insulinodependenta dup 5-10 ani de evoluie D: Ac Anti-GAD65 prezeni E: Debut tardiv i progresiv Vezi raspuns 37. *DZA10089+ Deficitul de insulin se poate manifesta prin () A: Cetonemie crescut B: Poliuro-polidipsie C: Tulburri vizuale D: Dureri abdominale E: Astenie neobinuit Vezi raspuns 38. *DZA10095+ Osteoartropatia diabeticului este asociat cu: (pag. 1248) A: apare doar prin suprainfecia unui mal perforant plantar B: uneori este o boal neinfecioas C: afecteaz articulaiile metacarpofalangiene D: apare liz osoas E: apare liz articular Vezi raspuns 39. [DZA10096] Referitor la nefropatia diabetica incipienta, urmatoarea afirmatie este FALSA : () A: Apare dupa cativa ani B: Prezinta leziuni anatomice ale glomerulilor si membranei bazale glomerulare C: Prezinta microalbuminurie anormala (intre 30mg/24h si 299mg/24h) D: Filtrarea glomerulara este scazuta E: Tensiunea arteriala este normala Vezi raspuns 40. [DZA10098] nu este factor favorizant in aparitia cetoacidozei diabetice () A: sarcina B: pacient varstnic cu limitarea functiilor superioare C: corticoterapia D: intreruperea voluntara a tratamentului E: infectii Vezi raspuns c, d, a, d, c, a, b, d, d, b 41. [DZA10100] Sunt simptome de cetoza, cu exceptia: (pag 1239) A: tulburari digestive B: anorexie C: varsaturi D: greturi E: dureri abdominale Vezi raspuns 42. *DZA10006+ Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin: (pg. 1244) A: Dilatare capilar; B: Microanevrisme; C: Exudate; D: Hemoragii; E: Neovase. Vezi raspuns

43. *DZA10007+ Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin: (pg. 1245) A: Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g creatinin B: Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin); C: Tensiune arterial normal; D: Filtrare glomerular normal; E: Sindrom edematos; Vezi raspuns 44. *DZA10008+ Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de: (pg. 1250) A: Hipoglicemie; B: Cstig n greutate n caz de supradozare; C: Alergie; D: Lipodistrofii hipertrofice; E: Hirsutism; Vezi raspuns 45. [DZA10009] Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: (pg. 1251) A: Malformaii, avort B: Microsomie; C: Retard de maturare; D: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale; E: Hipertensiune gravidic i preeclampsie Vezi raspuns 46. *DZA10010+ Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: (pg. 1253) A: HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an; B: Glicemie venoasa a jeun, 1 dat pe lun; C: Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an; D: Microalbuminurie, 1 dat pe an; E: Creatinemie a jeun 1 dat pe an. Vezi raspuns 47. [DZA10011] Diabetul de tip 1 are urmatoarele caracteristici: (p.1236) A: Afecteaza tinerii < 35 ani B: Debuteaza lent progresiv C: Pierdere in greutate cu pastrarea apetitului D: Autoanticorpi: antiinsulina, antiglutamat decarboxilaza,anti IA2 E: Cetonemie crescuta Vezi raspuns 48. [DZA10013] Diabetul zaharat de tip 1: (p. 1237) A: Este insulino-independent B: Are o faza de remisie partiala sau totala in aproape 25% din cazuri, favorizata de insulinoterapia precoce si intensiva C: Evolueaza ulterior in doua faze D: Faza peptid C negativa, in primii 5 ani, cu nevoie scazuta de insulina E: Faza peptid C pozitiva: echilibru glicemic dificil Vezi raspuns 49. [DZA10014] Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizeaza prin: (p.1238)

A: Afecteaza tinerii < 35 ani B: Prezenta autoanticorpilor C: Pacientul este supraponderal, cu IMC > 25 D: Dislipidemie asociata E: Ereditate familiala de gradul I in 1 din 3 cazuri Vezi raspuns 50. [DZA10016] Factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice sunt: (p. 1239) A: Patologia cardio-vasculara B: Infectia C: Tratamentu cu corticoizi D: Sarcina E: Varstele extreme Vezi raspuns c, abcd, acd, abcd, acde, acde, acde, bc, cde, abcd

51. [DZA10017] Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile diabetului zaharat, sunt adevarate: (p.1239- 1246) A: Riscul de aparitie a retinopatiei creste cu durata diabetului si nivelul glicemiei evaluat de HbA1c B: La >25 ani de la debutul DZ tip 1 creste riscul de nefropatie C: Cetoacidoza se caracterizeaz prin glicemie > 2,5 g/l, pH arterial < 7,3, bicarbonat > 15 mmol/l D: In coma hiperosmolara se asociaza hiperglicemia > 33 mmol/l si osmolaritatea > 350 mmol/l E: Nefropatia macroalbuminurica se caracterizeaza prin HTA, sindrom edematos, albuminurie > 300 mg/24h Vezi raspuns 52. [DZA10019] Tratamentului din diabetul de tip 2 cuprinde urmatoarele: (1251) A: regim hipocaloric, normoglucidic, hipolipidic B: metformin pentru ameliorarea sensibilitatii musculare la insulina si pentru cresterea secretiei de insulina C: glinide D: sulfamide hipoglicemiante E: insulina injectabila daca tratamentul cu regim si antidiabetice orale este insuficient Vezi raspuns 53. [DZA10020] Acidoza lactica se caracterizeaza prin: (pag 1242) A: etiologia include supradoza de metformin B: pH arterial 7,35 C: factor declansator: episod de insuficienta renala acuta D: nivelul de lactat sanguin peste 1 mmol/l E: mortalitatea in supradoza de metformin este de 20% din cazuri Vezi raspuns 54. [DZA10021] Despre diabetul MODY 3 se poate spune: () A: Nu necesita insulina B: Transmitere autozomal recesiva C: Mutatia genei HNf1a D: diabet noncetozic inainte de 20 de ani E: ereditate familiala importanta

Vezi raspuns 55. [DZA10022] Etiologia-factorii favorizanti ai comei hiperosmolare sunt: () A: infectie intercurenta B: diaree, varsaturi C: patologie cardiovasculara D: corticoizi, diuretice E: intreruperea tratamentului cu insulina Vezi raspuns 56. [DZA10023] Insulinoterapia in coma hiperosmolara presupune: () A: insulina rapida IVSE B: debit initial de 5-10 UI/h C: debit initial de 1 UI/kg/h D: adaptarea dozei in functie de glicemie E: scaderea foarte rapida a glicemiei in primele 12 ore Vezi raspuns 57. [DZA10024] Urmatoarele indica o perturbare severa a cetoacidozei: () A: bicarbonat <10 mmol/l B: pH < 7 C: osmolaritate >300 mOsm/kg D: glicemie plasmatica >2,50 g/l E: corpi cetonici urinari de la ++ la ++++ Vezi raspuns 58. [DZA10025] Complicatiile cetoacidozei diabetice, legate de tratament, sunt: () A: hipoglicemie B: hipokaliemie C: edem cerebral (rar) si asociat cu mortalitate importanta D: supraincarcare hidrosodata E: infectii, complicati tromboembolice Vezi raspuns 59. [DZA10026] Tabloul clinic al cetoacidozei include: () A: instalare brutala mai ales la copii, gravide, deficientelor de functionare a pompei insulinice B: faza de cetoza simpla: sindrom poliuro-polidipsic, tulburari digestive, dureri abdominale, greturi, anorexie C: faza de cetoacidoza: acidoza metabolica, deshidratare globala, febra D: tulburari de constienta ce poate varia de la constienta normala (20%) pana la coma (80%) E: greturi, varsaturi, gastrita hemoragica, dureri abdominale uneori pseudochirurgicale Vezi raspuns 60. [DZA10027] Factorii de gravitate ai cetoacidozei sunt: () A: coma B: hipertensiune C: varste extreme D: diabet de tip 1

E: diabet de tip 2 Vezi raspuns ade, acde, abc, cde, abcd, abd, ab, abcd, abe, ac
61. [DZA10028] Examinarile complementare realizate in cetoacidoza diabetica sunt: () A: glicemie capilara, de urgenta B: corpi cetonici urinari si plasmatici C: hemograma, gazometrie, ECG D: sistematic: hemoculturi, ECBU E: enzime cadiace, hepatice, pancreatice, Rx toracic Vezi raspuns 62. [DZA10029] Reechilibrarea hidroelectrolitica in cetoacidoza se face astfel: () A: in functie de varsta, functie cardiaca, hepatica, toleranta hemodinamica B: 6 litri la 24 de ore, din care 3 litri in primele 6 ore C: cu NaCl izotonic (9%o) cat timp glicemia este >2,50 g/l D: macromolecule in caz de colaps E: bicarbonat daca pH <7,2 Vezi raspuns 63. [DZA10030] Tratamentul cetoacidozei diabetice include: () A: rehidratare hidroelectrolitica B: aport de potasiu C: insulinoterapie D: tratarea factorului declansator, heparinoterapie in doza preventiva E: monitorizare clinica si biologica la 4 ore Vezi raspuns 64. [DZA10031] Educatia terapeutica in cadrul preventiei cetoacidozei diabetice cuprinde: () A: in caz de cetonurie sau glicozurie importante: supliment de 4-8 UI de insulina lenta B: 4-8 UI insulina rapida sau ultrarapida in caz de cetonurie sau glicozurie importante, la fiecare 3 ore pana la disparitia cetonuriei C: spitalizare in momentul in care varsaturile impiedica alimentarea D: pacientul trebuie sa stie a depista situaiile de risc: infectii, intoleranta digestiva, chirurgie E: sa stie cum sa fac fata unei situatii de risc Vezi raspuns 65. [DZA10032] Coma hiperosmolara se caracterizeaza clinic prin: () A: instalare brusca a poliuriei osmotice si deshidratarii B: pacientul trece de la astenie crescanda la stare de obnubilare C: posibile semne de focalizare si crize convulsive D: semne de deshidratare globala majora E: colaps cardiovascular Vezi raspuns 66. [DZA10033] Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin: () A: glicemie >6g/l B: pH arterial <7,3 C: bicarbonat plasmatic >15 mmol/l D: cetonemie si cetonurie absente E: hiperosmolaritate >320 mOsm/kg Vezi raspuns

67. *DZA10034+ Controlul greutii la diabetici presupune urmtoarele obiective () A: IMC < 25 B: IMC < 22 C: IMC < 19 D: Talia < 80 cm la femei E: Talia < 90 cm la brbai Vezi raspuns 68. *DZA10035+ n cadrul diabetului se investigheaz urmtoarele organe () A: Digestive B: Renale C: Neurologice D: Hepatice E: Oculare Vezi raspuns 69. *DZA10036+ Urmtorii reprezint factori de risc cardiovascular n diabet, cu excepia () A: Insuficiena renal B: HTA permanent C: Tabagism D: Alcoolism E: Vrsta peste 50 de ani la femeie Vezi raspuns 70. [DZA10037] n cazul diabetului de tip 2 i a unei sperane de via sub 5 ani, urmtoarele reprezint obiective () A: HbA1c < 9% B: Evitarea riscului de hipoglicemie C: Prevenia complicaiilor infecioase D: Prevenia micro i macroangiopatiei E: Confort metabolic Vezi raspuns abce, bcd, abcd, bcde, bcde, ace, ad, bce, de, abce 71. *DZA10038+ Creterea secreiei de insulin n diabetul de tip 2 poate fi determinat prin intermediul urmtoarelor medicamente () A: Miglitol B: Acarboza C: Glinide D: Metformin E: Sulfamide hipoglicemiante Vezi raspuns 72. *DZA10039+ n cazul sarcinii diabeticelor se produc urmtoarele () A: Risc de agravare a retinopatiei B: Risc de agravare a nefropatiei C: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii D: Scdere fiziologic a HbA1c E: Cretere a glicemiei bazale Vezi raspuns 73. *DZA10040+ n diabetul de tip 1 insulinoterapia poate avea urmtorele efecte secundare ()

A: Lipodistrofii hipertrofice B: Hipersecreie de glucagon C: Alergie D: Hiperglicemie major E: Creterea n greutate n caz de supradoz Vezi raspuns 74. *DZA10041+ Reprezint analogi leni de insulin () A: Glargina B: Aspart C: Detemir D: Lispro E: Insulin recombinat Vezi raspuns 75. [DZA10042] Absorbia subcutanat a insulinei injectabile este influenat de urmtoarele () A: Vector B: Doz C: Zon D: Tip insulin E: Adncime Vezi raspuns 76. *DZA10043+ Msurarea hemoglobinei glicozilate poate avea erori cauzate de () A: Sarcin B: Hemoglobinopatie C: Insuficien hepatic D: Uremie E: Anemie hemolitic Vezi raspuns 77. *DZA10044+ Diabetul d urmtoarele complicaii oculare () A: Iridociclit B: Keratit C: Episclerit D: Cataract E: Glaucom cronic Vezi raspuns 78. [DZA10045] Osteoartropatia diabeticului poate determina () A: Comprimarea talusului B: Eroziunea calcaneului C: Prbuirea boltei plantare D: Afectarea mobilittii gleznei E: Scurtare antero-posterioar a piciorului Vezi raspuns 79. *DZA10046+ Neuropatia vegetativ diabetic este caracterizat de () A: Ejaculare retrograd B: Dispariia reaciilor pilomotorii C: Anhidroza palmar D: Sindrom de denervare cardiac cu tahicardie sinusal

E: hipertensiune arterial Vezi raspuns 80. *DZA10047+ n etapa de nefropatie diabetic incipient se manifest urmtoarele () A: Sindrom edematos B: Prezena leziunilor anatomice ale glomerulilor i membranei bazale a glomerulilor C: Filtrare glomerulara normal D: tensiune arterial normal E: Microalbuminurie 30 - 299 mg/24h Vezi raspuns ce, abcd, ace, ac, bce, bde, de, ce, abd, bcde 81. *DZA10048+ Stadiului de retinopatie diabetic neproliferativ este caracterizat de () A: Exudate B: Neovase C: Hemoragii D: Zone de ischemie E: Microanevrisme Vezi raspuns 82. *DZA10049+ Faza precoce a acidozei lactice este caracterizat de () A: Tulburri digestive B: Tulburri de contien variabile C: Sindrom dureros D: Polipnee E: Oligoanurie Vezi raspuns 83. *DZA10050+ Acidozei lactic poate fi cauzat de () A: Anemie sever B: Supradoz de metformin C: Intoxicaie cu CO D: Insuficien renal E: Insuficien hepatic Vezi raspuns 84. *DZA10051+ Acidoza lactic din cadrul diabetului este caracterizat de () A: Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l B: Contraindicatie nerespectat a metforminului reprezint deseori cauza C: Poate fi declanat de IRA D: Este frecvent cauzat de supradoza de metformin E: Nivelul de lactat sanguin este mai mare de 5-6 mmol/l Vezi raspuns 85. *DZA10052+ Coma hiperosmolar este favorizat de () A: Terapie cu corticoizi B: Diabet de tip 1 neglijat C: Vrsturi D: Infecie intercurent E: Patologia hepatic Vezi raspuns 86. *DZA10053+ Tratamentul cetoacidozei diabetice are urmtoarele complicaii ()

A: Complicaii digestive B: Complicaii trombembolice C: Edem cerebral D: Hiperglicemie E: Hipokaliemie Vezi raspuns 87. *DZA10054+ Cetoacidoza diabetic are asociate urmtoarele semne/simptome: () A: Hipotermie B: Deshidratare C: Dureri abdominale D: Dispnee Kussmaul E: Sindrom poliuropolidipsic Vezi raspuns 88. *DZA10055+ Cetoacidoza diabetic este favorizat de () A: Infecii B: Ciroz hepatic C: Patologie cardio-vascular D: Imunodepresie E: Tratament cu corticoizi Vezi raspuns 89. *DZA10056+ Diabetul de tip 2 are urmtorul fenotip clinic () A: Dislipidemie asociat B: Ereditate familial de gradul I n 1/3 cazuri C: Hipertensiune arterial D: Apare frecvent n copilarie i adolescen E: Absena obezitii Vezi raspuns 90. [DZA10057] Diabetul endocrin poate fi cauzat de () A: Tireotoxicoza B: Boala Crohn C: Hipercorticism D: Feocromocitom E: Acromegalie Vezi raspuns ace, ac, abce, abce,a cd , ce, abd, ace, abc, acde 91. *DZA10058+ Diabetul de tip 1 MODY 3 este caracterizat de urmtoarele () A: Cauzat de mutaia genei HNf1a B: Frecvent ntlnit la rasa neagr din africa subsaharian C: Transmitere autozomal dominant D: Prezena anticorpilor anti-insulin E: Caren de insulin Vezi raspuns 92. *DZA10059+ Diabetul de tip 1 poate fi cauzat de urmtorii anticorpi () A: Anti-VEGF B: Anti-IA-II

C: Anti-CCP D: Anti-GAD65 E: Anti-insulina Vezi raspuns 93. *DZA10090+ Urmtoarele afirmaii despre cetoacidoza diabetic sunt false, cu excepia: (pag. 1239) A: are o rat mare de mortalitate B: apare mai rar pe diabet zaharat de tip 2 dect de tip 1 C: apariia la vrtsnici este un factor de gravitate D: un sindrom infecios asociat ar putea fi mai greu decelabil E: apare o deshidratare global legat de diureza osmotic care predomin pe sectorul intracelular Vezi raspuns 94. *DZA10091+ Urmtoarele afirmaii despre coma hiperosmolar sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1241) A: apare post caren profund de insulin B: este favorizat de furosemid C: lipoliza este nespecific D: vrsturile reprezint un factor favorizant dar i o manifestare clinic E: apare dup neglijarea diabetului de tip 2 Vezi raspuns 95. *DZA10092+ Retinopatia diabetic nu este caracterizat de urmtoarele, cu excepia: (pag. 1244) A: predomin la diabetul de tip 1 B: riscul de apariie crete direct proporional cu durata diabetului C: afirmaia de mai sus este demonstrat de studiul UKPDS pentru diabetul de tip 1 D: neovasele sunt asociate cu un risc crescut de glaucom E: asociaz afectare capilar i arteriolar retinian Vezi raspuns 96. [DZA10093+ Nefropatia diabetic: (pag. 1245, 1246) A: este cu att mai frecvent cu ct diabetul este mai vechi B: apare n 50% din cazurile de diabet C: afectarea membranei bazale apare att n nefropatie incipient ct i n cea patent D: filtrarea glomerular scade cu 1,2 ml/lun n caz de control inadecvat E: hipertensiunea arterial apare doar n glomeruloscleroza Kimmelstiel i Wilson Vezi raspuns 97. *DZA10094+ Sunt adevrate despre neuropatia diabetic: (pag. 1246, 1247) A: este de tip mononevrit, polineuropatie, disautonomie, multinevrite B: pot aprea miciuni imperioase C: poate aprea hipertensiune ortostatic D: testarea cu monofilamentul apreciaz afectarea senzitivo-senzorial E: gastropareza diabetic poate fi ameliorat de un antibiotic de tip macrolid

Vezi raspuns 98. [DZA10097] sunt simptome datorate acidozei metabolice in a 2a etapa a cetoacidozei diabetice: () A: diureza osmotica B: stupoare C: anorexie D: gastrita hemoragica E: dispnee Kussmaul Vezi raspuns 99. [DZA10099] Fac parte din faza precoce a acidozei lactice urmatoarele manifestari: () A: dureri articulare B: crampe musculare difuze C: dureri abdominale D: greata E: dureri toracice Vezi raspuns ace, bde, bcd, acd, bde,

Obezitatea la aduli
1. *OBZ10007+ Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepia: (pg. 1279) A: Tulburri mentale severe; B: Dependena de alcool; C: Pacient bine informat, cu spijin psihologic; D: Dependena de substane psihoactive; E: Tulburri severe ale comportamentului alimentar. Vezi raspuns 2. *OBZ10008+ Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu excepia: (pg. 1276) A: Sindromul metabolic; B: Astmul; C: Dispneea de efort; D: Sindromul de apnee n somn; E: Sindromul restrictiv pulmonar. Vezi raspuns 3. *OBZ10009+ Chirurgia bariatric reversibil const n: (pg. 1279) A: By-pass gastric; B: Gastro-duodeno anastomoz; C: Gastrectomie total; D: Esofagoplastie; E: Gastroplastie cu inel gastric. Vezi raspuns

4. *OBZ10010+ Obezitatea poate fi secundar: (pg. 1276) A: Hipertiroidismului; B: Hipercorticismului; C: Hipocorticismului; D: Gutei; E: Dislipidemiei. Vezi raspuns 5. *OBZ10011+ Indicele de mas corporal are la o persoan normoponderal urmtoarea valoare: (pg. 1276) A: Sub 18,5; B: Peste 40; C: ntre 18,5 i 24,9 D: Sub 40; E: Peste 18,5. Vezi raspuns 6. *OBZ10023+ Chirurgia bariatric este contraindicat n cazul () A: HTA B: Boli osteoarticulare invalidante C: Diabet de tip 2 D: Sindrom de apnee n somn E: Dependena de alcool Vezi raspuns 7. *OBZ10024+ Reprezint complicaii ale gastropastiei cu inel ajustabil cu exceptia (pg. 1279) A: Vrsturile B: Diareea C: Intolerana alimentar D: Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea inelului E: Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului Vezi raspuns 8. *OBZ10025+ Reprezint examen sistematic pentru pacienii obezi, cu excepia (pg. 1278) A: Teste de funcionalitate respiratorie B: Gamma-GT i transaminazele C: Bilanul lipidic D: ECG n repaus E: Ionograma sanguin Vezi raspuns 9. *OBZ10026+ Ancheta alimentar n cazul pacientului obez se va focaliza asupra urmtoarelor, cu excepia () A: Regim hiperproteic la brbai B: Excesului de buturi alcoolice

C: Excesului de buturi dulci D: Excesului de grsimi alimentare E: Ritmurilor alimentare Vezi raspuns 10. *OBZ10027+ Obezitatea nu implic urmtoarele complicaii metabolice / endocrine () A: Sindrom metabolic B: Steatoz hepatic C: Sindromul ovarelor polichistice D: Hipogonadism masculin E: Insulinorezistena Vezi raspuns c, a, e, b, c, e, b, , a , b,