Starea de rau, pierderea cunostintei, criza comitiala la adult

Complement simplu: 1. Sincopa se refera la: a. O criza comitiala b. O pierdere lunga a cunostintei c. O pierdere completa a cunostintei d. O pierdere incompleta a cunostintei e. Coma 2. Lipotimia se refera la: a. O pierdere lunga a cunostintei b. O pierdere completa a cunostintei c. O pierdere incompleta a cunostintei d. O criza comitiala e. Coma 3. Obstacol in ejectia sau umplerea inimii stangi ce poate duce la sincopa/lipotimie este: a. Hipertensiunea Pulmonara b. Tamponada c. Mixomul d. Tahicardia Ventriculara e. Stenoza Pulmonara 4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este: a. Tamponada b. Mixomul c. Sincopa vaso-vagala d. Disautonomia neurovegetativa e. Sincopa reflexa la efort 5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie: a. Fibrilatie ventriculara b. Flutter atrial c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta d. BAV 2 si 3 e. BSA 6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie: a. Hipotensiunea arteriala b. AIT in teritoriul vertebrobrobazilar c. Disautonomia neurovegetativa d. Fibrilatia atriala cu conducere rapida e. Fibrilatia Ventriculara 7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie: a. Mixomul b. Hipersensibilitate sinocarotidiana c. Isteria d. Furtul de artera subclaviculara e. Hipotensiunea arteriala 8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimie a. Caracterul brutal/progresiv b. Prodromul c. Durata

Cardiologia

Pag. 1

d. Faza postcritica prelungita e. Argumente pentru o cardiopatie de fond 9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala: a. Caracterul brutal b. Caracterul progresiv c. Caracterul complet d. Caracterul incomplet e. Absenta anginei 10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica: a. Pierderea de urina b. Muscarea limbii c. Revenirea lenta d. Revenirea rapida e. Durata lunga a sincopei 11. Durata pierderii cunostintei: a. Are valoare diagnostica b. Nu are valoare diagnostica c. E subestimata d. Orienteaza catre sincopa vasovagala e. Orienteaza catre o cauza neurologica 12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde: a. Masurarea TA doar in ortostatism b. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificari c. Bilantul leziunilor in urma caderii d. Ecografie doppler e. CT cerebral 13. ECG in diagnosticul sincopei NU: a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3 b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxistic c. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS) d. Identifica un posibil Sd. Brugada e. Identifica ca mecanism idirect salve de TV 14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa: a. Diskaliemie b. Intoxicatie cu CO c. Hipercalcemie d. Hipocalcemie e. Intoxicatie digitalica 15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei: a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe anomalii indirecte ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacente b. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute c. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG d. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologice e. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta 16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope: a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara) b. O cardiopatie dilatativa c. O cardiopatie hipertrofica d. O cardiopatie de conducere e. O disfunctie ventriculara stanga

Cardiologia

Pag. 2

17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica: a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscut b. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatii c. Sincopa vasovagala evidenta d. Sincopa din intoxicatia digitalica e. Sincopa cu debut brutal 18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii subiacente in caz de sincopa cu exceptia: a. Test de ischemie b. Coronarografie c. Ecocardiografie d. ECG e. Tilt-test 19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa vasovagala poate fi diagnosticata prin: a. Masaj sinocarotidian b. Inregistrare Holter pe 24 ore c. Ecografie Doppler a vaselor gatului d. Explorare electrofiziologica e. Tilt-test 20. Sincopa vasovagala tipica: a. Necesita ECG pentru confirmare b. Necesita Ecocardiografie pentru confirmare c. Nu necesita nici o explorare d. Necesita Tilt-test pentru confirmare e. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare 21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este: a. Holter 24 ore b. Holter subcutanat c. Explorare electrofiziologica d. Angiografie e. CT cerebral Complement Multiplu: 22. Starea de rau se refera la: a. Sincopa b. Lipotimie c. Coma d. Crize comitiale e. Drop-atack 23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere: a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW) b. Torsada varfurilor c. Disfunctia sinusala d. BSA e. BAV 2 si 3 24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi: a. Stenoza aortica stransa b. Stenoza pulmonara c. Tamponada d. Mixom e. CMHO 25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte: a. Tromboza de proteza valvulara mecanica

Cardiologia

Pag. 3

b. CMHO c. Tamponada d. Stenoza pulmonara e. TEP masiv 26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa: a. Tahcardia ventriculara b. Torsada varfurilor c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta d. Fibrilatia ventriculara e. Flutterul atrial 27. Sunt cauze vasculare de lipotimie: a. Mixom b. Hipotensiune arteriala c. Hipertensiune arteriala d. Disautonomia neurovegetativa e. Furt de artera subclaviculara 28. NU sunt cauze reflexe de sincopa: a. Sincopa vaso-vagala b. Disautonomia neuro-vegetativa c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana d. Sincopa reflexa de efort e. TEP masiv 29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi CU EXCEPTIA: a. Mixom b. Stenoza pulmonara c. Stenoza aortica stransa d. Tromboza de valva mecanica e. Disfunctia sinusala 30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA: a. Tahicardie Ventriculara b. Fibrilatie Ventriculara c. BSA d. BAV1 e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW) 31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA: a. Disautonomie neuro-vegetativa b. Sincopa vaso-vagala c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana d. AIT in teritoriul vertebro-bazilar e. Hipertensiune pulmonara 32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA: a. Epilepsie b. Vertij c. AIT in teriotoriul vertebro-bazilar d. Tulburari de echilibru e. Drop-attack 33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie: a. Disautonomia neuro-vegetativa b. Isteria c. Sincopa reflexa de efort d. Drop-attack e. Hipersensibilitate Sino-carotidiana

Cardiologia

Pag. 4

34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa: a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW) b. Fibrilatia atriala cu conducere lenta c. Fibrilatia ventriculara d. Tahicardia ventriculara e. Torsada varfurilor 35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa: a. Disautonomia neuro-vegetativa b. Drop attack c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana d. Isterie e. Mixom 36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte: a. TEP masiv b. Hipertensiune pulmonara c. Hipertensiune arteriala d. Stenoza pulmonara e. Stenoza aortica 37. NU sunt cauze neurologice de cadere fara pierdere a cunostintei: a. Vertij b. Tulburari de echilibru c. Isterie d. Atac de panica e. Drop-attack 38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa: a. Hipoglicemie b. Hiperglicemie c. Intoxicatie cu CO d. Etilism acut e. Hipercalcemie 39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa: a. Isterie b. Narcolepsie c. Atac de panica d. Drop-attack e. Catalepsie 40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere: a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe c. Caracterul progresiv d. Caracterul brutal e. Caracterul complet 41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei: a. Caracterul brutal b. Caracterul lent c. Caracterul complet d. Caracterul incomplet e. Prodromul 42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica: a. Faza postcritica prelungita b. Revenirea lenta c. Muscarea limbii

Cardiologia

Pag. 5

d. Pierderea de urina e. Durata lunga a crizei 43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei: a. Caracterul complet b. Durata lunga c. Muscarea limbii d. Pierderea de urina e. Revenirea lenta 44. Evoca o sincopa vaso-vagala: a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe c. Caracterul progresiv d. Caracterul brutal e. Caracterul complet 45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de durata unei crize de pierdere a cunostintei: a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagala b. Orienteaza catre sincopa de origine neurologica c. Orienteaza catre sincopa de origine metabolica d. Orienteaza catre sincopa de origine aritmica e. Nu are valoare diagnostica 46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU EXCEPTIA: a. Durata lunga a crizei b. Caracterul incomplet c. Muscarea limbii d. Pierderea de urina e. Faza postcritica prelungita 47. Fac parte din examenul clinic: a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga b. Masajul sinocarotidian de prima intentie c. Identificarea unei cardiopatii subiacente d. Bilantul leziunilor traumatice e. Ecocardiografia 48. Masajul sino-carotidian se face: a. De prima intentie b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian c. Sub control tensional d. Sub control ECG e. Sub control Ecografic 49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa: a. Bilantul leziunilor traumatice b. Ecocardiografie c. Masajul sinocarotidian d. Masurarea TA e. Tilt-Test 50. Masurarea tensiunii arteriale se face: a. In clinostatism b. In ortostatism c. La mana stanga d. La mana dreapta e. Dupa verificarea absentei suflului carotidian

Cardiologia

Pag. 6

51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei: a. BAV 1 b. BAV 2 c. BAV 3 d. BRS e. Bloc alternant 52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al sincopei: a. Sd. Brugada b. Sd. QT lung c. Displazia aritmogena de ventricul drept d. WPW e. BAV2/3 53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele: a. BAV 1 b. BAV 2 c. BRS d. Bloc Alternant e. Bloc bi/tri fascicular 54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de: a. Cardiopatie ischemica b. Cardiopatie hipertrofica c. Cardiopatie dilatativa d. Cardiopatie infectioasa e. FE < 45% 55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa: a. Disfunctia sinusala b. BAV 2 si 3 c. Salve TV d. ESV e. Bloc alternant 56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta: a. Hipocalcemie b. Hipercalcemie c. Alcoolemie d. Diskaliemie e. Markeri de necroza miocardica 57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei: a. Intoxicatie digitalica b. Hipocalcemie c. Hipercalcemie d. Diskaliemie e. Hiposodiemie 58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri: a. Orice hipotensiune ortostatica b. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de tratament c. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism necunoscute d. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG e. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta 59. NU necesita spitalizare: a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism necunoscute b. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG c. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa a tratamentului

Cardiologia

Pag. 7

d. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a tratamentului e. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica 60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri: a. Hipotensiune ortostatica b. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscute c. Cardiopatie suspecta d. Sincopa de cauza aritmica suspecta e. Sincopa vasovagala evidenta 61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia: a. Anomalii de kinetica segmentara b. CMD c. CMH d. FE < 45% e. Indice Sokolow > 35mm 62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei: a. ECG b. EEG c. Holter 24h d. Explorare electrofiziologica e. Tilt-test 63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este: a. Putin eficienta b. Foarte eficienta c. Elimina sincopa vasovagala daca e negativ d. Elimina aritmia daca e negativ e. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ 64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie: a. Ecografia cardiaca b. Ecografia vaselor gatului c. EEG d. ECG e. CT cerebral 65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau de conducere neconfirmata ECG necesita cautarea: a. Anomaliilor de conducere atriala b. Anomaliilor de conducere nodala c. Anomaliilor de conducere hisiana d. Anomaliilor de conducere infrahisiana e. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare 66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare: a. Sincopa de etiologie necunoscuta b. Sincopa de cauza aritmica dovedita c. Sincopa de cauza aritmica nedovedita d. Sincopa vasovagala tipica e. Sincopa asociata tulburarilor neurologice 67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei: a. ESV b. Cardiopatia c. Anomalii evidente de conducere d. Anomalii de kinetica e. Faza critica prelungita

Cardiologia

Pag. 8

Raspunsuri: Complement simplu: 1 c. 2 c. 3 c. 4 d. 5 b. 6 d. 7 c. 8 c. 9 b. 10 c. 11 b. 12 c. 13 e. 14 d. 15 c. 16 d. 17 c. 18 e. 19 e. 20 c. 21 b. Complement Multiplu 22 a, b. 23 c, d, e. 24 a, d, e. 25 c, d, e. 26 a, b, e. 27 b, d, e. 28 b, c, e. 29 b, e. 30 a, b, d, e. 31 b, d, e. 32 b, d, e. 33 b, d. 34 b, c. 35 a, c, e. 36 a, b, d. 37 a, b, c, d. 38 a, c, d. 39 a, c. 40 a, d. 41 a, b, e. 42 a,b. 43 a, b, c, d. 44 b, c. 45 a, b, c, d. 46 a, b, c, d. 47 c, d. 48 b, c, d. 49 b, e. 50 a, b, c, d. 51 b, c. 52 a, b, c, d. 53 a, c, d, e. 54 a, b, c. 55 a, b, c. 56 b, c, d, e. 57 b, e. 58 b, c, e. 59 b, c. 60 b, c, d. 61 a, b, c, d. 62 b, c, d, e. 63 a, e. 64 b, c, e. 65 b, c, d, e. 66 a, b, c, e. 67 d, e.

Palpitatii
Complement simplu: 1. Termenul de palpitatii se refera la: a. Perceperea unui ritm cardiac normal b. Perceperea unui ritm cardiac anormal c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal d. Evidentierea ECG a unor extrasistole e. Evidentierea ECG a unei tahicardii 2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin: a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altul b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul c. Atriograma de morfologie normala d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie 3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste: a. Efort b. Simpatomimetice c. Sindrom carcinoid d. Hipocalcemie e. Feocromocitom 4. NU este tulburare de ritm atriala: a. Tahicardia sinusala b. Tahicardia atriala c. Extrasistola atriala d. Fibrilatia atriala e. Flutterul atrial 5. Caracterizeaza extrasistolele atriale: a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara exceptii 6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin: a. Un circuit de reintrare in atrii b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura d. Oscilatia liniei de baza e. Aspect de acoperis de uzina

Cardiologia

Pag. 9

7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala: a. Lipsa activitatii atriale organizate b. Lipsa activitatii atriale regulate c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura e. Multiple reintrari in cele doua atrii 8. Flutterul atrial NU este caracterizat de: a. Macroreintrare in atriul drept b. Macroreintrare in atriul stang c. Tahicardie regulata d. Aspect de acoperis de uzina e. Aspect de dinti de fierastrau 9. Caracterizeaza flutterul atrial: a. Tahicardie neregulata b. Microreintrare in cadrul atriului drept c. Activitate atriala neorganizata si neregulata d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil e. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF 10. Frecventa flutterului atrial este de aprox: a. 220 bpm b. 320 bpm c. 420 bpm d. 300 bpm e. 250 bpm 11. Tahisistolia: a. Are un focar de autmatism intraatrial b. Are multiple microreintrari in cele doua atrii c. Are activitate atriala neorganizata dar regulata d. Prezinta oscilatia liniei de baza e. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3 12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este: a. Focar de automatism intraatrial b. Tahicardie neregulata c. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3 d. Activitate atriala organizata si regulata e. Macroreintrare in cadrul atriului stang 13. NU caracterizeaza tahisistolia: a. Focar de automatism intra-atrial b. Tahicardie cel mai adesea regulata c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura d. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriograme e. Fara activitate organizata si regulata 14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial: a. Cardiopatii valvulare b. Cardiopatii dilatative c. Cardiopatii infectioase d. Cardiopatii ischemice e. Cardiopatii congenitale 15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi: a. Efortul b. Etilismul acut c. Revarsatul pericardic

Cardiologia

Pag. 10

d. Cordul pulmonar e. Digitalice 16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA: a. Este o tahicardie regulata b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80ms d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS e. QRS sunt inguste 17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele: a. QRS largi b. Tahicardie neregulata c. Atriograme retrograde la distanta de QRS d. Reintrare in nodul atrioventricular e. Atriograme pozitive in DII 18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent: a. Atriogramele se suprapun QRS b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian 19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent: a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta b. QRS sunt inguste c. Tahicardia este regulata d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR 20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare: a. Ventriculograma precoce b. Ventriculograma larga c. Neprecedate de unda P d. Ventriculograma tardiva e. Izolate sau repetate 21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi: a. Izolate b. Dublete c. Triplete d. Tetraplete e. Bi/Tri geminate 22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA: a. Fibrilatia atriala b. Fibrilatia ventriculara c. ESA d. ESV e. Tahicardia Bouveret 23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara: a. Cardiopatia ischemica b. Efortul c. Temperatura d. Digitalicele e. Hormoni tiroidieni

Cardiologia

Pag. 11

24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA: a. BRD si ESV cu aspect de BRS b. BRD si supradenivelare ST c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice d. Risc de TV sustinuta e. Cauza necunoscuta 25. Caracterizeaza sindromul Brugada: a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu c. Mutatie identificata pe canalul de calciu d. Mutatie identificata pe canalul de clor e. Cauza necunoscuta 26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung: a. BRD si ESV cu aspect de BRS b. Risc de torsada varfurilor c. Mutatia pe canalul de sodiu d. Mutatia pe canalul de potasiu e. Cordul morfologic sanatos 27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung: a. QTc > 200 ms b. QTc > 450ms c. QTc > 350ms d. QTc > 400ms e. QTc > 300ms 28. Sindromul Romano-Ward este o forma de: a. Displazie aritmogena de VD b. Sindrom Brugada c. Sindrom QT lung d. Tahicardie Bouveret e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent 29. In diagnosticul palpitatiilor: a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi rapida sau ectopica b. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o fibrilatie ventriculara c. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventa d. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercate e. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a ritmului cardiac la pacienti neurotonici 30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS: a. Poate fi brusc b. Poate fi progresiv c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili d. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utili e. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin manevre vagale 31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii: a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de criza b. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESV c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang) d. Poate gasi semne de anomalii ritmice maligne e. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul tanar fara afectare cardiaca 32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este cunoscuta NU este adevarat a. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic b. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin obtinerea unei inregistrari in criza c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament antiaritmic pentru prevenirea acceselor

Cardiologia

Pag. 12

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori necesara spitalizarea e. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi considerata ca forma de tratament 33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine tolerate si nu exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna: a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizare b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a disfunctiei tiroidiene c. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea regimului igieno-dietetic d. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea diagnosticului e. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru alte episoade 34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent: a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin Holter b. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al tratamentului antiaritmic c. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic d. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin ecografie si a distiroidiei e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si de natura palpitatiilor 35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor: a. Ecografia cardiaca b. ECG de effort c. Explorarea electrofiziologica d. Angiografia ventriculara stanga e. Scintigrafia ventriculara dreapta 36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor: a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinuta b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina 37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde: a. Administrarea de amiodarona b. Administrarea de ajmalina c. Administrarea de betablocante d. Implantarea unui defibrilator e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale 38. NU este caracteristic ESV benigne: a. Lipsa cardiopatiei subiacente b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale c. ESV care dispar la effort d. ECG anormal in afara prezentei ESV e. Explorarea potentialelor tardive negativa 39. Este caracteristic ESV maligne: a. Lipsa lipotimiei sau sincopei b. Stimulare ventriculara negativa c. ESV care dispar la effort d. ESV monomorfe pe Holter e. Fenomenul R/T 40. Este FALS despre ESV maligne: a. Sunt numeroase pe holter b. Sunt polimorfe c. Prezinta fenomene sustinute d. Explorarea potentialelor tardive negativa e. Exista o disfunctie sistolica a VS

Cardiologia

Pag. 13

Complement multiplu: 41. Este adevarat despre tahicardia sinusala: a. Este regulata b. Este neregulata c. Frecventa fixa sub 200/min d. Frecventa fixa sub 250/min e. Frecventa variabila 42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin: a. Tahicardie regulata b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente c. QRS inguste d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata e. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni 43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA: a. Effort b. Febra c. Hipotiroidism d. Vasoconstrictoare e. Simpatomimetice 44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atrial a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente b. Tahicardie regulata c. Aspect de acoperis de uzina d. Frecventa variabila de la un moment la altul e. QRS fine 45. Este adevarat despre extrasistolele atriale: a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoare b. QRS neprecedat de unda P c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce d. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce 46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale: a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala c. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precoce e. Oscilatia liniei de baza 47. Caracterizeaza fibrilatia atriala: a. Multiple reintrari in cele doua atrii b. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2 supraadaugat c. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de tahicardie) sau organic d. Oscilatia liniei de baza e. Activitate atriala organizata si neregulata 48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE: a. Macroreintrare in cadrul atriului drept b. Macroreintrare in cadrul atriului stang c. Tahicardie regulata d. Tahicardie neregulata e. Activitate atriala organizata si neregulata 49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala: a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic

Cardiologia

Pag. 14

b. Focar de automatism intra-atrial c. Multiple microreintrari in cele doua atrii d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil e. Tahicardie regulata 50. Este caractreistic flutterului atrial: a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil b. Tahicardie regulata c. Tahicardie neregulata d. Aspect de acoperis de uzina e. Aspect de dinti de fierastrau 51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie: a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil b. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau organic c. Activitate atriala neorganizata si neregulata d. Atriograma negativa in DII, DIII si aVF e. Tahicardie regulata 52. Caracterizeaza tahisistolia: a. Focar de automatism intra-atrial b. Tahicardie cel mai adesea regulata c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic d. Activitate atriala neorganizata si neregulata e. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF 53. Este FALS despre tahisistolie: a. Macroreintrare in atriul drept b. Macroreintrare in atriul stang c. Multiple microreintrari in cele doua atrii d. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau organic e. Tahicardie cel mai adesea regulata 54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi: a. Cardiopatia ischemica b. Cardiopatia hipertrofica c. Cardiopatia infectioasa d. Cardiopatia restrictiva e. Cardiopatia valvulara 55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial: a. Efortul b. Intoxicatia digitalica c. Etilismul acut d. Sd. QT lung e. Sd. Brugada 56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial: a. Displazie aritmogena de VD b. Sindrom Brugada c. Sindrom QT lung d. Cardiopatii congenitale e. Pot fi idiopatice 57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala: a. QRS inguste b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

Cardiologia

Pag. 15

58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent: a. QRS largi b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF e. Atriograme la distanta de QRS 59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea prin reintrare pe fascicul Kent: a. Tahicardie regulata b. Atriograma suprapusa QRS c. Atriograma la distanta de QRS d. QRS inguste e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF 60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional: a. Efortul b. Stressul c. Simpatomimeticele d. Postoperator unei chirurgii cardiace e. Sunt in general idiopatice 61. Sunt caracteristici ale ESV: a. Ventriculograma precoce, ingusta b. Ventriculograma neprecedata de unda P c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete) d. Pot fi in salve e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV 62. Este FALS despre ESV: a. Ventriculograma precedata de unda P b. Ventriculograma precoce c. Ventriculograma larga d. Nu sunt niciodata izolate e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV 63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara: a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata d. Intre 100 si 250 / min e. Intre 120 si 250 / min 64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara: a. Poate fi sustinuta b. Poate fi nesustinuta c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara d. Tahicardie cu QRS largi > 140 msec e. Tahicardie regulata 65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si tahicardiilor ventriculare: a. Cardiopatia ischemica b. Temperatura c. Digitalicele d. Hormonii tiroidieni e. Efortul 66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare: a. Efortul b. Sindrom Brugada c. Sindrom QT lung

Cardiologia

Pag. 16

d. Hormonii tiroidieni e. Feocromocitom 67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD: a. BRD si ESV cu aspect de BRS b. Unda epsilon c. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului ST in V1 V2 V3 d. Risc de torsada a varfurilor e. Cauza necunoscuta 68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA: a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3 b. Risc de torsada varfurilor c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu e. Risc de insuficienta cardiaca dreapta 69. Este adevarat despre sindromul Brugada: a. Cordul este morfologic sanatos b. BRD si ESV cu aspect de BRS c. Unda epsilon d. Risc de torsada a varfurilor e. Mutatie pe canalul de sodiu 70. Referitor la sindromul Brugada este FALS: a. Risc de torsada a varfurilor b. Risc de fibrilatie ventriculara c. Risc de moarte subita d. Unda epsilon e. Mutatie pe canalul de potasiu 71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat: a. Cordul este morfologic sanatos b. Risc de torsada varfurilor c. Risc de moarte subita d. Mutatie pe canalul de sodiu e. Mutatie pe canalul de potasiu 72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora: a. Eretismul cardiac b. Tahicardia sinusala c. Tahisistolia d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic e. Extrasistolele atriale 73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor: a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire d. Estimarea tolerantei e. Existenta unor tratamente bradicardizante 74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor: a. De cardiopatie subiacenta b. De stimulare adrenergica c. De distiroidie d. De feocromocitom e. De embolie

Cardiologia

Pag. 17

75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac parte: a. ECG b. Ecografia cardiaca c. ECG de efort d. Explorarea electrofiziologica e. Scintigrafia ventriculara dreapta 76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta: a. Anomalii minore tip ESA, ESV b. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, BRS) c. Alungirea QT d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare e. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD) 77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata: a. ESA b. ESV c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in dom) d. Fibrilatie ventriculara e. Sindrom QT lung 78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat: a. E prescrisa frecvent b. E prescrisa rar c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurte d. Elimina aritmiile maligne daca e normala e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne 79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente pentru o cardiopatie sau aritmie maligna: a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie b. Vom verifica functia tiroidiana c. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventie d. Vom aminti regulile igieno-dietetice e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter 80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt adevarate urmatoarele: a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al unui tratament antiaritmic de fond c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventa d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara monitorizarea holter in ambulatoriu e. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare depinde de natura dar nu si de toleranta palpitatiilor 81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind: a. ECG b. ECG de efort c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina d. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozina e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida 82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor: a. Angiografia ventriculara dreapta b. CT ventricular drept c. RMN ventricular drept d. Scintigrafia de ventricul drept e. Ecografia vaselor gatului 83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera: a. Administrarea de amiodarona

Cardiologia

Pag. 18

b. Administrarea de ajmalina c. Administrarea de betablocante d. Implantarea unui defibrilator e. Implantarea unui holter subcutanat 84. Este caracteristic ESV maligne: a. Lipotimia b. Sincopa c. Moartea subita d. ESV monomorfe pe Holter e. Cuplaj tardiv 85. NU caracterizeaza ESV benigne: a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva b. Cuplajul scurt c. Cardiopatie de fond d. ESV polimorfe e. ESV care dispar la effort 86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA: a. Fenomenul R/T b. ESV polimorfe c. Stimulare ventriculara negativa d. Explorarea potentialelor tardive negativa e. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala 87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA: a. Lipotimie, sincopa, moarte subita b. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala c. ESV care dispar la effort d. Bi/Tri geminism e. Cuplaj scurt Raspunsuri: Complement simplu: 1 b. 2 b. 3 d. 4 a. 5 c. 6 d. 7 d. 8 b. 9 d. 10 d. 11 a. 12 d. 13 e. 14 c. 15 e. 16 d. 17 d. 18 d. 19 e. 20 d. 21 d. 22 b. 23 e. 24 b. 25 a. 26 e. 27 b. 28 c. 29 a. 30 c. 31 c. 32 c. 33 b. 34 e. 35 d. 36 e. 37 b. 38 d. 39 e. 40 d. Complement multiplu: 41 a, e. 42 b, c. 43 c, d. 44 a, c, d, e. 45 a, c. 46 a, b, d, e. 47 a, d. 48 a, b, c, e. 49 b, c, d, e. 50 a, b, d, e. 51 a, e. 52 a, b, c. 53 a, b, c. 54 a, b, d, e. 55 a, c. 56 a, b, c. 57 a, d, e. 58 d, e. 59 a, d, e. 60 a, b, c, d. 61 b, c, d. 62 a, d. 63 b, d. 64 a, b, c, e. 65 a, b, e. 66 d, e. 67 a, b, e. 68 a, b, c, d. 69 a, e. 70 a, d, e. 71 a, b, c, e. 72 a, d. 73 a, b, c, d. 74 a, c, e. 75 b, c, d, e. 76 a, c, d. 77 c, d. 78 a, c, e. 79 a, b, d, e. 80 a, b, c. 81 b, c, e. 82 b, e. 83 a, c, d. 84 a, b, c. 85 a, b, c, d. 86 c, d. 87 a, c, d, e.

Electrocardiograma: indicatii si interpretari

Complement simplu 1. ECG se va derula cu: a. 20 mm/s b. 22 mm/s c. 25 mm/s d. 28 mm/s e. 30 mm/s

Cardiologia

Pag. 19

2. Este adevarat despre ECG: a. 1 mm = 0,05 s b. 1 mm = 0,04 s c. 1 mm = 0,2 mV d. 1 mm = 0,04 mV e. 1 mm = 0,05 mV 3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA: a. Derularea se face cu 25 mm/s b. 1 mm = 0,04 s c. 1 mm = 0,1 mV d. Intervalul PR normal este de 140-240 ms e. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade 4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea frecventei pe ECG: a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut b. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va impartila 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minut c. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut d. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti la 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minut e. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde P si se va imparti la 300 pentru a obtine numarul de batai pe minut 5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA: a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizate b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare c. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi morfologie d. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectrica e. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal 6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala: a. Depolarizari atriale intre 400-600/min b. Depolarizari atriale de 300/min c. Morfologie regulata a undei P d. Morfologie neregulata a undei P e. Fara revenire la linia izoelectrica 7. Caracterizeaza ritmul jonctional: a. In bradicardia jonctionala QRS sunt inguste b. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-220/min) c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile inferioare d. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular unda P QRS e. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P QRS 8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA: a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulate b. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si anarhice c. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRS d. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata de torsade ale varfurilor pe sindrom QT lung e. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de captura 9. Este adevarat despre unda P: a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1 b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1 c. Este negativa in derivatiile inferioare d. Este negativa in AVR e. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si pozitiva in V1

Cardiologia

Pag. 20

10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA: a. PR nomal este de 120-200 ms b. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocate c. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR d. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusa e. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa 11. Scurtarea PR apare in: a. WPW b. QT lung c. BAV 1 d. BAV 2 Mobitz 1 e. BAV 2 Mobitz 2 12. In pericardita acuta apare: a. Subdenivelare ST b. Unda Q c. Subdenivelare PQ d. Supradenivelare PQ e. QRS largi 13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU EXCEPTIA: a. Hipertrofie ventriculara dreapta b. Infarct lateral c. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD e. BPOC 14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade: a. Hipertrofie ventriculara dreapta b. Infarct inferior c. Infarct lateral d. Infarct posterior e. Cord verticalizat 15. Este adevarat despre QRS: a. Exista bloc complet daca QRS > 100 ms b. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow > 35 mm c. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mm d. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din R e. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms 16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA: a. Sindrom coronarian acut b. Spasm coronarian c. Sindrom de repolarizare precoce d. Tulburari metabolice e. Sindrom Brugada 17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut: a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrina b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda d. Evolutie spre unda Q e. Evolutie spre subdenivelarea ST 18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU EXCEPTIA: a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina b. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditei c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda

Cardiologia

Pag. 21

d. Subdenivelare a PQ e. Microvoltaj 19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA: a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar c. Supradenivelare convexa in sus d. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigante e. Teriotoriul vascular interesat este deseori important 20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce NU este caracterizat de: a. Supradenivelare moderata b. Supradenivelare fixa c. Supradenivelare evolutiva d. Supradenivelare cu debut in punctul J e. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4 21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST: a. Sindrom coronarian acut b. Pericardita acuta c. Spasm coronarian d. Anevrism ventricular stang e. Sindrom de repolarizare precoce 22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST CU EXCEPTIA: a. Bloc de ramura b. Preexcitatie ventriculara WPW c. Tulburari metabolice d. Tulburari digitalice e. Sindrom Brugada 23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU EXCEPTIA: a. Pericardita b. Diselectrolitemii c. Bloc de ramura d. Antiaritmice e. Ischemie 24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de: a. Ischemie b. Diselectrolitemii c. Hipertrofie ventriculara d. Bloc de ramura e. Preexcitatie 25. QTc este normal: a. b. c. d. e. < 400 ms < 420 ms < 440 ms < 460 ms < 480 ms

26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA: a. Ischemie b. Hiperkaliemie c. Antiaritmice d. Sindrom Romano-Ward e. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen

Cardiologia

Pag. 22

Complement multiplu 27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG: a. Derularea se face cu 25 mm/s b. Derularea se face cu 30 mm/s c. 1 mm = 0,04 s d. 1 mm = 40 ms e. 1 mm = 0,1 mV 28. Este FALS despre ECG: a. Derularea se face cu 25 mm/s b. 1 mm = 0,04 s c. 1 mm = 0,1 mV d. 1 mm = 0,04 mV e. Derularea se face cu 30 mm/s 29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate urmatoarele: a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele doua QRS b. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele doua QRS c. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi impartit la 300 pentru a afla frecventa d. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va impartii 300 pentru a obtine frecventa e. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30 pentru a obtine frecventa 30. La interpretarea ECG se vor defini: a. Regularitatea sau neregularitatea ritmului b. Frecventa ventriculara medie c. Frecventa atriala medie d. Tahicardia sau bradicardia e. Se va specifica existenta extrasistolelor 31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG: a. Depolarizari atriale perfect individualizate b. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioare c. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologie d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica e. Depolarizari atriale cu morfologii distincte 32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA: a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizate b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare c. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioare d. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioare e. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie izoelectrica 33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala: a. Depolarizari atriale intre 400-600/min b. Depolarizari atriale intre 300-400/min c. Depolarizari atriale intre 200-300/min d. Depolarizari atriale intre 250-300/min e. Depolarizari atriale intre 250-350/min 34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA: a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabila b. Depolarizari atriale perfect individualizate c. Depolarizari atriale anarhice d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica e. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica 35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial: a. Depolarizari atriale de 300/min b. Depolarizari atriale neregulate

Cardiologia

Pag. 23

c. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastrau d. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectrica e. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica 36. NU caracterizeaza flutterul atrial: a. Depolarizari atriale de 200/min b. Depolarizari atriale de 250/min c. Depolarizari atriale de 300/min d. Depolarizari atriale de 350/min e. Depolarizari atriale de 400/min 37. Bradicardia jonctionala poate sa apara: a. In cazul unui bloc sinusal b. In cazul unei paralizii sinusale c. In cazul unui bloc atrioventricular d. In cazul unui bloc de ram drept e. In cazul unui bloc de ram stang 38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul jonctional: a. In paralizia sinusala P<QRS b. In paralizia sinusala P>QRS c. In BAV P>QRS d. In BAV P<QRS e. In tahicardia jonctionala P e negativ in derivatiile inferioare 39. In tahicardia jonctionala: a. QRS sunt largi b. QRS sunt inguste c. QRS sunt rapide d. QRS sunt neregulate e. QRS precede unda P in derivatiile inferioare 40. NU caracterizeaza tahicardia jonctionala: a. QRS inguste b. QRS largi c. QRS la o frecventa de 140-220/min d. Unde P retrograde in derivatiile superioare e. Unde P care preced QRS in derivatiile inferioare 41. Sunt caracteristici ale tahicardiei ventriculare: a. QRS inguste b. QRS largi c. Unde P disociate de QRS d. Unde P asociate QRS e. Complexe de fuziune 42. Urmatoarele sunt caracteristice tahicardiei ventriculare CU EXCEPTIA: a. QRS largi si regulate b. QRS largi si neregulate c. QRS inguste si regulate d. QRS inguste si neregulate e. QRS precedate de unda P in derivatiile inferioare 43. NU caracterizeaza fibrilatia ventriculara: a. QRS largi si regulate b. Complexe de fuziune c. Complexe de captura d. Unde P retrograde in derivatiile inferioare e. Centriculograme anarhice si rapide

Cardiologia

Pag. 24

44. NU este adevarat despre extrasistolele atriale: a. Atriograme precoce fata de intervalele PP sinusale b. Atriograme tardive fata de intervalele PP sinusale c. Morfologie similara cu unda P d. Intotdeauna urmate de QRS e. Niciodata urmate de QRS 45. Este adevarat despre extrasistolele atriale: a. Atriograma precoce fata de intervalele PP b. Morfologie diferita de unda P c. Unda P poate fi urmata sau nu de QRS d. Atriograma precoce fata de intervalele RR e. QRS, daca urmeaza, de morfologie diferita 46. Urmatoarele sunt FALSE despre extrasistolele ventriculare: a. Ventriculograma precoce fata de intervalele RR b. Ventriculograma precoce fata de intervalele PP c. Morfologie diferita QRS larg d. Morfologie diferita QRS ingust e. Neprecedate de unda P 47. Sunt caracteristici ale undei P: a. Pozitiva in derivatiile inferioare b. Negativa in derivatiile inferioare c. Pozitiva in aVR d. P >2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreapta e. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga 48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P: a. P>120 ms in DIII b. P bifazica in V1 c. P pozitiva in V1 d. P negativa in V1 e. P >2,5 mV in DIII 49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P: a. P> 2,5mV in DII b. P bifazica in V1 c. P pozitiva in V1 d. P negativa in V1 e. P > 120 ms in DII 50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR: a. PR normal este de 120-200 ms b. PR normal este de 140-200 ms c. PR normal este de 160- 200 ms d. PR normal este constant de la un ciclu la altul e. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul 51. NU este adevarat depre alungirea PR: a. PR >200 ms in BAV1 b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt conduse c. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PR d. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PR e. Nu sunt unde P blocate in BAV1 52. Sunt caracteristici ale BAV 2: a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR b. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PR c. Nu exista unde P blocate

Cardiologia

Pag. 25

d. Toate undele P sunt blocate e. Scapare ventriculara lenta 53. PR NU este scurtat in: a. WPW b. Brugada c. Pericardita acuta d. BAV 1 e. BAV 3 54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la: a. Infarct lateral b. Infarct inferior c. Brevilin d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD e. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD 55. Axa la 120 grade NU apare la: a. Hipertrofie ventriculara dreapta b. Hipertrofie ventriculara stanga c. Infarct lateral d. Infarct inferior e. Brevilin 56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la: a. BPOC b. Infarct lateral c. Hipertrofie ventriculara stanga d. Hipertrofie ventriculara dreapta e. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD 57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade: a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD b. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD c. Infarct lateral d. Infarct posterior e. Infarct inferior 58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS: a. -15 b. 20 c. 70 d. 120 e. 30 59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet: a. 80 ms b. 100 ms c. 110 ms d. 115 ms e. 120 ms 60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet: a. 80 ms b. 100 ms c. 125 ms d. 130 ms e. 90 ms

Cardiologia

Pag. 26

61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow: a. SV1 + RV4 b. SV1 + RV5 c. SV1 + RV6 d. SV2 + RV4 e. SV2 + RV5 62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi: a. 25 mm b. 30 mm c. 31 mm d. 35 mm e. 40 mm 63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS: a. Endocardita b. Revarsat pericardic c. Hipocalcemie d. Mixedem e. Mixom 64. Unda Q este fiziologica in: a. aVL b. aVR c. aVF d. V4 e. V5 65. Unda Q reprezinta necroza daca: a. Amplitudinea Q > 30% din cea a undei R b. Durata >30 ms c. Este repartizata pe un teritoriu coronarian d. Lipsesc tulburari secundare de repolarizare e. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare 66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora: a. Hipertrofiei ventriculare stangi b. Unui infarct bazal c. Unui infarct anterior d. Unui BRS e. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang 67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3: a. Hipertrofie ventriculara stanga b. Infarct bazal c. BRD d. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang e. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept 68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora: a. Sindrom coronarian acut b. Pericardita acuta c. Sindrom de repolarizare precoce d. Anevrism ventricular drept e. Spasm coronarian 69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut: a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrina b. ST convex in sus cu subdenivelare in oglinda c. Fara evolutie spre unda Q

Cardiologia

Pag. 27

d. Subdenivelare a PQ e. Microvoltaj 70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta: a. Supradenivelare difuza b. Subdenivelare difuza c. Convex in sus d. Rezistent la trinitrina e. Evolotie spre unda Q in miopericardita 71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt caracteristice anginei Prinzmetal: a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascular b. Supradenivelare concava in sus c. Inglobeaza unde T gigante d. Este corectat cu trinitrina e. Este rezistent la trinitrina 72. In anevrismul de ventricul stang: a. Supradenivelarea ST este discreta b. Supradenivelarea ST este fixa c. Supradenivelarea ST este evolutiva d. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul J e. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4 73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de ST: a. Blocul de ramura b. Hipertrofia ventriculara c. WPW d. Brugada e. Anevrismul ventricular stang 74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST: a. Bloc de ramura b. Hipertrofia ventriculara c. WPW d. Tulburari metabolice e. Tulburari digitalice 75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de modificari difuze de repolraizare: a. Pericardita b. Ischemia c. Diselectrolitemii d. Bloc de ramura e. Preexcitatie 76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare: a. Perocardita b. Diselectrolitemii c. Medicamentoase d. Ischemice e. Hipertrofie ventriculara 77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom Romano-Ward: a. 415 ms b. 425 ms c. 435 ms d. 451 ms e. 455 ms

Cardiologia

Pag. 28

78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung: a. Antiaritmice b. Hipokaliemie c. Hipocalcemie d. Macrolide e. Antihistaminice Raspunsuri Complement simplu: 1 C. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 E. 7 E. 8 D. 9 D. 10 C. 11 A. 12 C. 13 C. 14 B. 15 C. 16 D. 17 E. 18 C. 19 A. 20 C. 21 A. 22 E. 23 C. 24 B. 25 C. 26 B. Complement multiplu: 27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A, C, D. 32 A, C, D, E. 33 B, C, D, E. 34 B, D. 35 A, C, E. 36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40 B, D, E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D, E. 45 A, B, C. 46 B, D. 47 A, D, E. 48 B, D. 49 D, E. 50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54 A, D. 55 B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D, E. 60 A, B, E. 61 A, D, E. 62 D, E. 63 B, D. 64 B, E. 65 A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C, E. 69 A, C, D, E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E. 75 A, B, C. 76 A, B, C. 77 D, E. 78 A, B, D, E.

Fibrilatia atriala
Complement simplu: 1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala: a. Este tulburarea cea mai putin frecventa b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozei d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac 2. Este FALS despre fibrilatia atriala: a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozei d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atriale e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac 3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala: a. HTA b. Revarsat pericardic c. Valvulopatii d. Cordul pulmonar cronic e. Feocromocitom 4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale: a. Hipertiroidism b. Feocromocitom c. Etilismul acut d. CPA embolie pulmonara e. FiA idiopatica 5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale: a. Astenie b. Lipotimie c. Sincopa la ritm <200/min d. Angor e. Ortopnee

Cardiologia

Pag. 29

6. In diagnosticul FiA sunt caracteristici ale palpitatiilor CU EXCEPTIA: a. Neregulate b. Debut progresiv c. Sfarsit progresiv d. Uneori neresimtite e. Debut si sfarsit brusc 7. Este FALS despre aspectul ECG al FiA: a. Tahicardie neregulata cu QRS largi, in forma obisnuita b. Absenta activitatii atriale organizate c. Ritm ventricular neregulat d. Oscilatia liniei de baza e. QRS nu sunt inguste daca se suparpune un bloc de ramura 8. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul FiA CU EXCEPTIA: a. T3, T4, TSH b. Radiografie pulmonara c. Eco Doppler cardiaca transtoracica d. Eco Doppler cardiaca transesofagiana e. Holter ECG obligatoriu in primele 24 h 9. In FiA Ecografia transesofagiana este recomandata in mod special pentru a: a. Investiga nivelul de fibroza atriala b. Investiga existenta unui cord pulmonar de origine embolica c. Investiga existenta revarsatului pericardic d. Investiga existenta trombului atrial e. Investiga existenta valvulopatiei aortice 10. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente CU EXCEPTIA: a. Cardiopatie b. Hipertensiune c. Varsta >75 ani d. Diabet e. Sex 11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de: a. Caracterul permanent b. Caracterul paroxistic c. Cardiopatia de fond d. Varsta e. Sex 12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU EXCEPTIA: a. HTA valoreaza 1 punct b. Diabetul valoreaza 2 puncte c. AVC valoreaza 2 puncte d. Cardiopatia valoreaza 1 punct e. Varsta valoreaza 1 punct 13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU EXCEPTIA: a. Pierderea sistolei atriale b. Tahicardie care scurteaza umplerea ventriculara c. Cresterea consumului miocardic de oxigen d. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii sustinute e. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond 14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in urmatoarele forme CU EXCEPTIA: a. Dispnee b. Astenie c. Sincope

Cardiologia

Pag. 30

d. Insuficienta cardiaca globala e. EPA 15. Este adevarat despre complicatiile FiA: a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVC b. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina insuficienta cardiaca c. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa primul acces d. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu antiaritmice e. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu determina complicatii 16. Este FALS despre tratamentul FiA: a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2 b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA este simptomatica d. Tratament simptomatic pentru complicatii e. In urgenta se administreaza digitalice 17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea urmatoarelor CU EXCEPTIA: a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generala b. Oprirea digitalicelor c. Absenta administrarii de amiodarona d. Persistenta FiA e. Kaliemiei 18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este: a. Medicamentoasa cu amiodarona b. Medicamentoasa cu flecainida c. Soc electric extern d. Medicamentoasa cu digitalice e. Medicamentoasa si electrica 19. NU se practica reducerea imediata a FiA in: a. FiA paroxistica trecuta in permanenta in ultimele 48 72 ore b. FiA complicata cu soc cardiogenic c. FiA necomplicata, pe cord sanatos datand de mai putin de 24-48 ore d. FiA la un pacient deja corect anticoagulat e. FiA complicata cu EPA refractar 20. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA NU depinde de: a. Eficacitatea tratamentelor precedente b. Prezenta unei cardiopatii de baza c. Varsta d. Sex e. Prezenta cardiopatiei la tineri 21. Este corect despre tratamentul cu anticoagulante in FiA: a. CHADS > 2: AVK cu INR intre 1 si 2 b. CHADS = 1: AVK cu INR intre 1 si 2 c. CHADS = 0: Nimic d. CHADS = 0: AVK cu INR intre 2 si 3 e. CHADS > 2: Aspirina la pacient necompliant Complement multiplu: 22. Urmatoarele sunt adevarate despre FiA: a. FiA corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale b. Circuitele de reintrare se datoreaza fibrozei c. Fibroza se explica prin imbatranire sau prin cresterea presiunii in atrii d. Trecerea in FiA inseamna pierderea sistolei atriale care asigura 40% din debitul cardiac e. FiA este o tulburare de ritm cu prevalenta medie

Cardiologia

Pag. 31

23. Urmatoarele sunt FALSE despre FiA: a. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o zi b. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de 48 ore c. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana d. FiA persistenta: accesul nu se reduce decat cu cardioversie e. FiA persistenta: nu se poate sau nu se doreste conversia 24. NU sunt cauze extracardiace de FiA: a. Hipertiroidism b. Cord pulmonar cronic c. Cord pulmonar acut d. Feocromocitom e. Etilism acut 25. Urmatoarele sunt cauze de FiA: a. Valvulopatii b. Coronaropatii c. Chirurgie cardiaca d. Feocromocitom e. Etilism cronic 26. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale palpitatiilor in diagnosticul FiA: a. Neregulate b. Regulate c. Debut progresiv d. Sfarsit progresiv e. Uneori neresimtite 27. Fibrilatia atriala se poate manifesta prin: a. Astenie b. Lipotimie c. Sincope daca raspunsul ventricular > 150/min d. Sincope daca se suprapune unei boli ritmice e. Ortopnee 28. NU caracterizeaza ECG din fibrilatia atriala: a. QRS inguste, exceptie in blocul de ramura b. Absenta activitatii atriale organizate fara oscilatia liniei de baza c. Ritm ventricular neregulat d. Ritm ventricular regulat e. QRS largi in forma obisnuita 29. Diagnosticul diferential al FiA se face cu: a. BRD b. BRS c. Flutter d. Tahicardie atriala e. Tahicardie jonctionala 30. Urmatoarele investigatii sunt utile in diagnosticul FiA: a. T3, T4, TSH b. Ecografie Doppler cardiaca transtoracica c. Coronarografie d. Scintigrafia atriilor e. Holter ECG in toate cazurile 31. In diagnosticul FiA despre Ecografia Doppler cardiaca transesofagiana sunt adevarate urmatoarele: a. Permite sa ne asiguram de absenta trombului atrial b. Permite sa ne asiguram de absenta trombului ventricular c. Se recomanda in caz de embolie arteriala

Cardiologia

Pag. 32

d. Se recomanda daca se doreste cardioversia imediata e. Se recomanda la pacientii obezi 32. FiA confera risc independent de: a. Mortalitate globala b. AVC ischemic c. AVC hemoragic d. AIT e. Mortalitate asociata cardiomiopatiei 33. Urmatoarele sunt adevarate despre metoda de calcul a CHADS2: a. Cardiopatie = 1 punct b. HTA = 2 puncte c. AVC = 1 punct d. Varsta >75 de ani = 1 punct e. Sex feminin = 1 punct 34. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente: a. Cardiopatie b. HTA c. Varsta >75 ani d. Diabet e. Sex 35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Pierderea sistolei atriale b. Scaderea presiunii in artera pulmonara c. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardiei d. Efort de pompare redus datorita fibrozei e. Cresterea consumului miocardic de oxigen 36. Sunt complicatii ale FiA: a. AVC ischemic b. Insuficienta cardiaca c. Boala aritmica ventriculara d. Complicatii iatrogene e. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic 37. Tratamentul FiA consta in: a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori favorizanti b. Tratamentul simptomatic al complicatiilor c. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS > 2 d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgenta e. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA nu este simptomatica datorita riscului pe termen lung 38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la: a. < 70 in repaus b. < 80 in repaus c. < 90 in repaus d. < 110 la efort e. < 120 la efort 39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt: a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de 24-48 ore b. FiA la un pacient deja corect anticoagulat c. FiA complicata cu soc cardiogenic d. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmica e. FiA complicata cu CPA

Cardiologia

Pag. 33

40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt: a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodarona b. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedarona c. Electrica: soc electric extern d. Combinata: soc dupa doza de incarcare e. Combinata: Amiodarona plus Flecainida 41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA: a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un an b. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelor c. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatie d. Amiodarona este interzisa la subiectul tanar e. Cea mai buna metoda preventiva este tratamentul cu amiodarona 42. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA depinde de: a. Varsta b. Sex c. Eficacitatea tratamentelor precedente d. Frecventa episoadelor de FiA e. Prezenta unei cardiopatii de baza 43. In FiA cu cardiopatie tratamentul antiaritmic NU se face cu: a. Amiodarona b. Dronedarona c. Flecainida d. Sotalol e. Disopiramida 44. Urmatoarele sunt adevarate despre tratamentul anticoagulant in FiA: a. CHADS2 > 2: AVK cu INR intre 2 si 3 b. CHADS2 = 1: AVK cu INR intre 1 si 2 c. CHADS2 = 1 Aspirina 250 mg/zi in caz de risc hemoragic d. CHADS2 = 0: Aspirina 250 mg/zi e. CHADS2 = 0: Nimic Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 C. 3 E. 4 D. 5 C. 6 E. 7 A. 8 E. 9 D. 10 E. 11 C. 12 B. 13 E. 14 C. 15 C. 16 A. 17 C. 18 E. 19 A. 20 D. 21 C. Complement multiplu: 22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C. 25 A, B, C, D. 26 A, C, D, E. 27. A, B, D, E. 28 B, D, E. 29 C, D. 30 A, B. 31 A, C, D, E. 32 A, B. 33 A, D. 34 A, B, C, D. 35 B, D. 36 A, B, D. 37 A, B, D. 38 B, D. 39 A, B, C. 40 A, C, D. 41 A, E. 42 A, C, E. 43 B, C, D, E. 44 A, C, D, E.

Tulburari de conducere intracardiaca

Complement simplu: 1. Este mecanism al anomaliilor functiei sinusale: a. Tulburare suprahisiana b. Tulburare infrahisiana c. Tulburare intre NS si miocardul atrial d. Tulburare tronculara e. Anomalii ale automatismului NAV 2. NU este adevarat despre aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale: a. Bradicardie cu P < R b. Posibilitate de unda P retrograda c. Posibilitatea diferentierii intre disfunctie sinusala si BSA d. Poate asocia flutter atrial e. Poate asocia incompetenta cronotropa

Cardiologia

Pag. 34

3. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale: a. Se instituie tratamente batmotrop negative b. Se opresc tratamentele dronotrope negative c. Se instituie tratamente inotrop pozitive d. Se opresc tratamentele cronotrop negative e. Se opresc tratamentele inotrop negative 4. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale CU EXCEPTIA: a. Se va incerca corectarea cauzei b. Necesita implantarea unui stimulator cardiac daca bradicaria este simptomatica c. Se vor opri tratamentele cronotrop negative d. Se va implanta stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa atat simptomatica cat si asimptomatica e. Pauzele sinusale mai mari de 3 secunde necesita stimulator cardiac 5. Urmatoarele elemente fac parte din conducerea atrioventriculara CU EXCEPTIA: a. NAV b. Trunchiul fasciculului His c. Ramuri drepte si stangi d. Hemiramuri stangi e. Hemiramuri drepte 6. Este FALS despre prognosticul unui BAV: a. Depinde de toleranta b. Depinde de etiologie c. Depinde de sediul tulburarii de conducere d. Blocurile nodale si tronculare au un prognostic benign e. Blocurile infrahisiene au prognostic malign 7. Este adevarat despre BAV 1: a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje pana la blocajul undei P b. Interval PR intre 180-200 ms fara unde P blocate c. Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului His d. BAV 1 este intotdeauna benign si nu evolueaza catre stop cardiac e. Este deseori simptomatic 8. Este FALS despre BAV 2: a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje responsabila de blocarea uneia sau mai multor unde P in mod intermitent b. In BAV 2 de tip Wenckebach blocarea unei undei P apare dupa scurtarea progresiva a intervalelor PR c. In BAV 2 de tip Mobitx undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt constante d. Sediul blocului este frecvent nodal in Wenckbach e. Sediul bloculi este frecvent distal in Mobitz 9. Este adevarat despre BAV 3: a. Blocaj intermitent al undelor P fara nici o relatie intre P si PR b. Raport P/R > 1 c. Sediul blocului este frecvent distal d. Nu exista forme asimptomatice e. Apar doar prin evolutie de la BAV1 sau 2, nu exista congenitale 10. NU este etiologie a BAV: a. Boala Lenegre b. Boala Wilson c. Miopatia Steinert d. Boala Lyme e. Boala Chagas 11. Este etiologie a BAV: a. Hipercalcemia b. Hipokaliemia

Cardiologia

Pag. 35

c. Chimioterapie d. Radioterapie e. Miocardite bacteriene 12. Este FALS despre prognosticul BAV: a. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand e vorba de un BAV 2 tip Wenckebach b. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand este vorba de un BAV 3 paroxistic c. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand BAV se asociaza unei tulburari de conducere intraventriculara d. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este hisian e. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este infrahisian 13. NU caracterizeaza aspectul ECG al BRD: a. QRS > 120 ms in blocul incomplet b. Aspect RSR in V1 c. Anomalii de repolarizare in V1 V2 V3 d. Modificare a axei frontale daca se asociaza hemibloc e. Aspect S1Q3 in DI 14. Este caracteristic BRD: a. Aspect rSR in V1 b. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide < 30 ms c. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3 d. Aspect S1Q3 e. QRS > 120 ms in blocul incomplet 15. NU este etiologie a BRD: a. Idiopatica b. Embolie pulmonara c. Valvulopatie pulmonara d. Defect septal atrial e. Endocardita 16. Este FALS despre BRS: a. QRS > 100 ms in blocul incomplet b. Aspect RR in V5 V6 c. Aspect QR in V1 V2 d. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide > 50 ms e. Daca exista BRS nu se poate diagnostica ECG infarctul anterior 17. Este adevarat despre BRS: a. Apare des pe cord sanatos b. Rareori asimptomatic c. Poate degenera in BAV 2 in prezenta unui BAV 1 d. In caz de BRS + BAV1 se poate implanta un stimulator cardiac profilactic e. Apare exclusiv pe fondul unei cardiopatii 18. Caracterizeaza hemiblocul anterosuperior stang: a. QRS larg 100-120 ms b. Fara modificare evidenta a axului frontal exceptand anomalii asociate c. Rareori la varstinici d. Aspect Q1R3 putand simula o sechela de infarct inferior e. Conduita de urmate este diagnosticarea unei cardiopatii 19. NU caracterizeaza hemiblocul posteroinferior stang: a. QRS ingust < 120 ms b. Complica orice cardiopatie deci este foarte frecvent c. Asimptomatic atunci cand e izolat d. Expune la risc de BAV 3 e. Deseori traduce o tulburare de conducere difuza si severa

Cardiologia

Pag. 36

20. Este FALS despre blocul trifascicular: a. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBAS cu un BAV 1 sau 2 b. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBPS cu un BAV 1 sau 2 c. Nu apare in evolutia normala a unor cardiopatii d. Apare pe fond de cardiopatie evoluata e. Se recomanda implantarea unui stimulator cardiac Complement multiplu: 21. Sunt mecanisme pentru anomalii ale functiei sinusale: a. Tulburari de conducere intre miocardul atrial si NAV b. Tulburari de conucere intre NS si NAV c. Tulburari de conducere intre NS si miocardul atrial d. Anomalii ale automatismului NS e. Anomalii ale automatismului NAV 22. Caracterizeaza aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale: a. Bradicardie cu P>R b. Posibilitate de unda P retrograda c. Morfologie diferita a undei P in DS si BSA d. Asociaza frecvent incompetenta inotropa e. Poate asocia flutter atrial 23. NU corespunde tratamentului anomaliilor functiei sinusale: a. Oprirea tratamentelor cronotrop pozitive b. Corectarea unei eventuale cauze c. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de pauze sinusale < 3 secunde d. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de bradicardie simptomatica e. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa simptomatica 24. Fac parte din etajele conducerii atrioventriculare: a. NAV b. Trunchiul fasciculului His c. Ramuri drepte si stangi d. Hemiramuri stangi e. Hemiramuri drepte 25. NU este adevarat despre prognosticul tulburarilor de conducere atrioventriculara: a. Depinde de toleranta dar nu de etiologie b. Depinde de etiologie dar nu de toleranta c. Blocurile nodale au prognostic benign d. Blocurile tronculare au prognostic benign e. Blocurile infrahisiene au prognostic benign 26. Este adevarat despre BAV1: a. Incetinirea conducerii poate fi nodala b. Incetinirea conducerii poate fi hisiana c. Incetinirea conducerii poate fi infrahisiana d. Undele P sunt blocate dupa alungire progresiva a PR e. Undele P sunt blocate dupa scurtare progresiva a PR 27. Sunt afirmatii FALSE despre BAV1: a. Intervalul PR este alungit la 160-200 ms dar nu apar unde P blocate b. Sediul blocului poate fi specificat prin explorare a fasciculului His c. BAV1 este rar simptomatic cu exceptia alungirii majore a PR d. Stopul cardiac poate fi o consecinta evolutiva a BAV1 e. Blocul distal este deseori benign 28. Este adevarat despre subtipurile BAV2: a. BAV 2 tip Wenckebach este caracterizat de blocarea undei P dupa scurtarea progresiva a intervalului PR

Cardiologia

Pag. 37

b. BAV 2 tip Mobitz este caracterizat de blocajul intermitent al undei P in timp ce intervalele PR sunt constante c. BAV 2 tip Mobitz este frecvent nodal d. BAV 2 Mobitz este frecvent distal e. BAV 2 tip Wenckebach este frecvent distal 29. NU caracterizeaza BAV 2: a. Incetinirea conducerii la nivel nodal b. Incetinirea conducerii la nivel hisian c. Incetinirea conducerii la nivel infrahisian d. Este deseori simptomatic e. Spre deosebire de BAV 1, BAV 2 nu evolueaza in BAV 3 30. Este FALS despre BAV 3: a. Blocaj permanent al conducerii atrioventriculare b. Unde P disociate de undele R cu raport P/R > 1 c. Undele R corespund unui ritm de scapare rapid (>40/min) si neregulat d. Pot determina sincope Adams-Stokes e. Pot determina stop cardiac 31. Urmatoarele sunt etiologii ale BAV: a. Boala Lyme b. Boala Chagas c. Boala Lenegre d. Boala Wilson e. Hemocromatoza 32. Urmatoarele NU sunt etiologii ale BAV: a. Hipokaliemie b. Cardiopatie ischemica c. Chimioterapie d. Boala Wilson e. Spondilartrita anchilozanta 33. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRD: a. QRS > 120 ms in blocul incomplet b. Aspect RSR in V1 c. Unda S larga si profunda in DII, aVR, V1 si V2 d. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3 e. Fara modificare evidenta a axei frontale cu exceptia anomaliilor asociate 34. NU este etiologie pentru BRD: a. Idiopatica b. Cord pulmonar acut c. Defect septal ventricular d. Complicatie a ablatiei e. Traumatism in cursul unui cateterism 35. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRS: a. QRS > 100 ms in blocul incomplet b. Aspect RRin V5 V6 c. Aspect QR in V1 V2 d. Supradenivelare ST si unde T negative in V5 V6 e. Modificare axiala dreapta importanta >120 36. Este FALS despre HBAS: a. QRS ingust < 120 ms b. Aspect Q1S3 c. Rotatie axiala stanga d. Deseori simptomatic e. Frecvent la tanar

Cardiologia

Pag. 38

37. Este adevarat despre HBPS: a. QRS ingust < 120 ms b. Aspect S1Q3 c. Rotatie axiala dreapta >120 d. Nu se complica cu BAV3 e. Hemiramura anterioara este cantitativ mai importanta decat cea posterioara 38. Caracterizeaza blocul de ramura alternant: a. Alternanta de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD b. Alternanta QRS de tip HBAS cu HBPS c. Orice cardiopatie evoluata poate fi cauza d. Se trateaza cu antiaritmice e. Se trateaza prin implant de stimulator cardiac 39. NU caracterizeaza blocul trifascicular: a. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 3 b. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 2 c. Este asocierea BRS + HBPS + BAV 1 d. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 1 e. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 2 Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 C. 3 D. 4 D. 5 E. 6 D. 7 C. 8 B. 9 C. 10 B. 11 D. 12 A. 13 A. 14 D. 15 E. 16 C. 17 D. 18 E. 19 B. 20 C. Complement multiplu: 21 C, D. 22 B, E. 23 A, C. 24 A, B, C, D. 25 A, B, D, E. 26 A, B, C. 27 A, E. 28 B, D. 29 D, E. 30 B, C. 31 A, B, C, E. 32 A, C, D. 33 B, E. 34 C, D, E. 35 A, B, D. 36 D, E. 37 A, B, C. 38 A, C, E. 39 A, C.

Hipertensiunea arteriala la adult

Complement simplu: 1. NU este adevarat despre stadializarea HTA: a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1 b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2 c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1 d. TAs >180 corespunde HTA gr 3 e. TAd >110 corespunde HTA gr 3 2. Este adevarat despre riscul HTA: a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 ori b. Risc AVC crescut de 7 ori c. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 ori d. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 ori e. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori 3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este FALSA: a. HTA necomplicata este total asimptomatica b. MAPA trezire de 130/80 este HTA c. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta, cel putin doua masuratori la un minut una de cealalta d. HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si MAPA <125/80 e. Se va lua tensiunea si in picioare la pacientii in varsta si diabetici 4. In aprecierea riscului cardio-vascular global al HTA NU sunt considerati factori de risc cardio-vasculari: a. Varsta > 50 de ani la femeie b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani c. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IM

Cardiologia

Pag. 39

d. LDL >1,60g/l e. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie 5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA: a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 ani b. HDL > 1mmol/l c. AVC precoce < 50 ani d. IM inainte de 65 ani la mama e. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat 6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA: a. HVS b. Placa carotidiana c. PWV > 12m/s d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi e. Clearance creatinina >60 ml/min 7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA: a. Infarct miocardic b. AIT c. Nefropatie diabetica d. Proteinurie >250 mg/24h e. Exsudat retinian 8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA: a. ECG de repaus b. ETT c. Eco-Doppler al arterelor carotide d. Fund de ochi e. Glicemie plasmatica postprandiala 9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: a. Bandeleta urinara b. Index glezna/brat c. Fund de ochi d. Cuantificarea proteinuriei e. Eco-Doppler al arterelor carotide 10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru pacientii cu HTA CU EXCEPTIA: a. Normalizarea greutatii b. Diminuarea consumului de ceai c. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zi d. Activitate fizica regulata e. Reducerea consumului de lipide nesaturate 11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca element ce confera risc crescut: a. HTA grad 3 b. >2 factori de risc cardio-vascular c. Afectare paraclinica de organ tinta d. Diabet e. Sindrom metabolic 12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA: a. Diuretice b. Betablocante c. IEC d. Nitrati e. ARA II

Cardiologia

Pag. 40

13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de: a. 2 saptamani b. 3 saptamani c. O luna d. O luna si 2 saptamani e. Doua luni 14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA: a. ARA II b. Betablocante ala IC c. Inhibitori calcici d. Diuretice tiazidice e. Antialdosteronice 15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie: a. IEC b. ARA II daca nu tolereaza IEC c. Betablocante d. Antialdosteronice e. Diuretice tiazidice 16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu: a. Diuretice tiazidice b. Antialdosteronice c. Betcblocante d. Anticalcice e. IEC 17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu: a. Diuretice tiazidice b. IEC c. Anticalcice d. Betablocante e. Antialdosteronice 18. HTA rezistenta este: a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic tiazidic b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic antialdosteronic c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla terapie: antialdosteronic + IEC + betablocant d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un IEC e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un ARA II 19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA: a. HTA secundara elucidata b. Nerespectarea tratamentului c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice d. Suprasarcina volemica e. Apnee in somn 20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz: a. HTA la subiectul tanar b. HTA la subiectul varstnic c. HTA rezistenta d. HTA cu aparitie rapida e. HTA cu agravare rapida 21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Vasoconstrictoare nazale b. AINS

Cardiologia

Pag. 41

c. Corticoizi d. Estroprogestative e. Cefalosporine 22. Care nefropatie nu determina HTA secundara: a. Glomerulonefrite acute b. Glomerulonefrite cronice c. Nefropatii interstitiale acute d. Nefropatii interstitiale cronice e. Hipoplazie renala unilaterala 23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare: a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala c. Activarea secretiei de renina d. Activarea secretiei de angiotensina e. Scaderea nivelului aldosteronului 24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA: a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator b. EPA flash repetitiv este semn evocator c. Tratamentul de electie este angioplastia d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere 25. NU este adevarat despre feocromocitom: a. Benign in 90% din cazuri b. Secreta catecolamine c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTA d. Tratamentul este chirurgical e. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe 24h 26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar: a. Eliminarea de potasiu este masiva b. Creste secretia de renina c. Acidoza metabolica este evocatoare d. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelor e. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice tratament interferent (IEC, diuretice) cu exceptia IRA II 27. Este FALS despre hipercorticism: a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina b. Boala Cushing este o cauza c. Cushing paraneoplazic nu este cauza d. Obezitatea este semn evocator e. Miastenia este semn evocator 28. NU este cauza de HTA secundara: a. Acromegalia b. Coarctatia de aorta c. Hipercalcemia d. Hipotiroidism e. Tumori carcinoide 29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna: a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110 b. Apar de obicei la pacienti normotensivi c. Sunt insotite de suferinta viscerala d. Sunt urgente hipertensive e. Sunt insotite de retinopatie severa

Cardiologia

Pag. 42

30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv CU EXCEPTIA: a. Aprecierea starii de hidratare b. Identificarea unei cauze ca efectul de rebound c. Identificarea unei HTA secundare d. Enzime cardiace e. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii 31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv: a. Hidratare abundenta b. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de malignitate c. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electrica d. Regim desodat e. Se administreaza diuretice doar in EPA Complement multiplu 32. Sunt date caracteritice definitiei HTA: a. TAs > 130 mmHg b. TAs > 135 mmHg c. TAs > 140 mmHg d. TAd > 90 mmHg e. TAd > 100 mmHg 33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA: a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul III b. TAd 100-109 in HTA gradul II c. TAs 140-159 in HTA gradul I d. TAd > 110 mmHg in HTA gradul III e. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II 34. Este FALS despre HTA ca factor de risc: a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 ori b. Creste riscul de AVC de 6 ori c. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 ori d. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 ori e. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor membrelor inferioare si aortei de 2 ori 35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA: a. HTA este esentiala in 90% din cazuri b. HTA necomplicata este total asimptomatica c. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari independenti d. Pulsul presiunii nu este factor de risc e. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea riscului 36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat: a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealalta b. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientului c. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minute d. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minute e. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici 37. Urmatoarele definitii sunt adevarate: a. HTA automasurata = 135/85 mmHg b. MAPA trezire = 130/80 mmHg c. MAPA somn = 120/70 mmHg d. MAPA 24h = 135/85 mmHg e. HTA de halat alb >140/90 mmHg 38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular: a. Varsta > 60 ani la femeie

Cardiologia

Pag. 43

b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani c. Diabet d. LDL < 1,60 g/l e. HDL > 1 mmol/l 39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv: a. Existenta unui sindrom metabolic b. Existenta angorului in ultimele 2 luni c. Sedentaritatea d. Existenta dispneei de efort e. Consumul excesiv de alcool 40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA: a. Angor b. AIT c. Proteinurie d. Edem gambier e. Nefropatie diabetica 41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA: a. HVS b. PWV > 12 m/s c. Clearance creatinina > 60 ml/min d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi e. Grosimea intima-medie > 0,6 mm 42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA: a. Acid uric seric b. Microalbuminurie c. Bandeleta urinara d. Fund de ochi e. Glicemie plasmatica postprandiala 43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA: a. Estimarea debitului de filtrare glomerulara b. Kaliemie fara garou c. Microalbuminurie d. Viteza undei de puls e. Glicemie plasmatica postprandiala 44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul HTA: a. Diminuarea consumului de ceai b. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi) c. Activitate fizica regulata d. Reducerea consumului de lipide nesaturate e. Favorizarea respectarii tratamentului 45. Este adevarat despre tratamentul HTA: a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno dietetice b. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut c. Poate debuta cu monoterape sau biterapie d. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient e. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta terapeutica 46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA: a. Diuretice b. Betablocante c. IEC d. Alfablocante e. ARA II

Cardiologia

Pag. 44

47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda: a. Diuretice tiazidice b. IEC c. Antialdosteronice d. ARA II e. Betablocante 48. In HTA cu DID se recomanda: a. IEC b. Betablocante c. ARA II daca nu sunt tolerati IEC d. Diuretice tiazidice e. Inhibitori calcici 49. In HTA cu DNID NU se recomanda: a. ARA II b. IEC c. Diuretice tiazidice d. Antialdosteronice e. Betablocante 50. In HTA cu HVS se recomanda: a. ARA II b. IEC c. Diuretice tiazidice d. Betablocante e. Inhibitori calcici 51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda: a. IEC b. Diuretice tiazidice c. Betablocante ale IC d. Antialdosteronice e. Inhibitori calcici 52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda: a. ARA II b. IEC c. Betablocante d. Anticalcice bradicardizante e. Diuretice tiazidice 53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda: a. IEC b. Diuretice tiazidice c. Antialdosteronice d. Betablocante e. Inhibitori calcici 54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda: a. IEC b. ARA II c. Anticalcice d. Metildopa e. Betablocante 55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda: a. Anticalcice b. IEC c. ARA II

Cardiologia

Pag. 45

d. Diuretice tiazidice e. Antialdosteronice 56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda: a. IEC b. ARA II c. Anticalcice d. Antialdosteronice e. Diuretice tiazidice 57. In HTA din sarcina se recomanda: a. Inhibitori calcici b. Betablocante c. IEC d. Diuretice tiazidice e. Metildopa 58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda: a. Diuretice tiazidice b. IEC c. ARA II d. Anticalcice e. Antialdosteronice 59. In HTA la subiectul tanar se recomanda: a. Betablocante b. IEC c. ARA II d. Diuretice e. Anticalcice 60. In HTA la varstnic NU se recomanda: a. IEC b. ARA II c. Anticalcice d. Antialdosteronice e. Betablocante 61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda: a. Diuretice tiazidice b. Antialdosteronice c. Inhibitori calcici d. Betablocante e. ARA II 62. Este adevarat despre HTA rezistenta: a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic tiazidic b. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic antialdosteronic c. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic de ansa d. Se poate datora unei suprasarcini volemice e. Apare in caz de apnee in somn 63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii: a. HTA la tanar b. HTA insotita de sindrom metabolic c. HTA rezistenta

Cardiologia

Pag. 46

d. HTA maligna e. HTA cu agravare rapida 64. HTA iatrogena se poate datora: a. Simpatoliticelor b. AINS c. Corticoizi d. Estroprogestative e. Cefalosporine 65. HTA de cauza toxica se poate datora: a. Alcoolului b. Marijuanei c. Cocainei d. Amfetaminelor e. Heroinei 66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara: a. Glomerulonefrite acute b. Glomerulonefrite cronice c. Nefropatii interstitiale acute d. Nefropatii interstitiale cronice e. Tuberculoza renala 67. NU caracterizeaza HTA renovasculara: a. Disectia posttraumatica este o cauza rara b. EPA flash repetitiv este semn evocator c. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazuta d. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CT e. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa IEC 68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom: a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBG b. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocante c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTA d. Feocromocitomul este o tumora cromatofina e. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri 69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar: a. Creste productia de aldosteron b. Creste absorbtia de glicirzina c. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP d. Eliminare masiva de potasiu e. Natremia ramane normala 70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar: a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazuta b. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescuta c. Este evocatoare hipokaliemia severa d. Este evocatoare alcaloza metabolica e. Este evocatoare kaliureza importanta 71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului: a. Secretia de cortizol inhiba secretia de renina b. Boala Cushing este o cauza c. Cushing paraneolpazic este o cauza d. Obezitatea nu este evocatoare e. Vergeturile sunt evocatoare

Cardiologia

Pag. 47

72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara: a. Acromegalia b. Gigantismul c. Hiperparatiroidia d. Coarctatia de aorta e. Tetralogia Fallot 73. Este adevarat despre HTA maligna: a. TAs > 180 mmHg b. TAd > 100 mmHg c. Apare la pacient normotensiv d. Insotita de suferinta viscerala e. Insotita de retinopatie severa 74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv: a. Aprecierea starii de hidratare b. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensiv c. Fund de ochi in urgenta la toti pacientii d. Se vor face enzimele cardiace e. Se va face un bilant hepatic complet 75. Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv: a. Spitalizare in caz de HTA maligna b. In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA c. De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica d. De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante e. Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta hipovolemie 76. Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele: a. Eclampsia b. IRA prin nefroangioscleroza maligna c. Distructie renala unilaterala prin hidronefroza d. Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica e. Retinopatie severa Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 B. 3 B. 4 A. 5 D. 6 E. 7 D. 8 A. 9 A. 10 E. 11 B. 12 D. 13 C. 14 C. 15 E. 16 D. 17 B. 18 A. 19 A. 20 B. 21 E. 22 C. 23 E. 24 A. 25 C. 26 A. 27 C. 28 D. 29 A. 30 E. 31 B. Complement multiplu: 32 C, D. 33 B, C, D, E. 34 B, C. 35 D, E. 36 B, D, E. 37 A, C, E. 38 A, B, C. 39 A, C, E. 40 A, B, C, E. 41 A, B, D. 42 A, C. 43 C, D, E. 44 B, D. 45 A, B, C. 46 A, B, C, E. 47 B, C, D, E. 48 A, C. 49 C, D, E. 50 A, C. 51 A, B, C, D. 52 A, B, E. 53 B, E. 54 A, B, D, E. 55 B, D. 56 A, B. 57 A, B, E. 58 A, E. 59 A, B, D. 60 A, B, D, E. 61 A, C. 62 A, D, E. 63 A, C, D, E. 64 B, C, D. 65 A, C, D. 66 A, B, D, E. 67 C, D. 68 A, B, D, E. 69 A, D, E. 70 A, C, D, E. 71 A, D. 72 A, C, D. 73 A, D, E. 74 B, C. 75 A, C, D. 76 A, B, D, E.

Durerea toracica acuta si cronica

Complement simplu: 1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Sindrom coronarian acut b. Embolie pulmonara c. Disectie aortica d. Endocardita e. Pneumotorax 2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor CU EXCEPTIA: a. Tip constrictiv

Cardiologia

Pag. 48

b. Durata de cateva minute c. Mod de aparitie legat de effort d. Sediul cervical e. Iradieri intermitente din epigastru in gat 3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil c. Iradierea in falci sugereaza reflux d. Activarea la palpare sugereaza angor e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian 4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Durere anginoasa b. Durere pericardica c. Durere pleurala d. Durere intestinala e. Durere atipica 5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA: a. Dispnee b. Palpitatii c. Lipotimie d. Edem unilateral al membrelor inferioare e. Claudicatie a membrelor inferioare 6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: a. Pericardita b. Infarct c. Pneumopatie d. Flebita e. Pleurezie 7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Tumora rahidiana b. Tumora timica c. Tumora pleurala d. Tumora bronho-pulmonara e. Tumora ORL 8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU EXCEPTIA: a. Puls paradoxal b. Soc cardiogen c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta d. Abolirea pulsului periferic e. Suflu de insuficienta mitrala 9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: a. Embolie pulmonara b. Pneumotorax compresiv c. Pericardita cu tamponada d. Pneumopatie hipoxemianta e. EPA din infarct 10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica: a. V8 b. V9 c. V10 d. VE e. V4R

Cardiologia

Pag. 49

11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA: a. Se face in 18 derivatii b. Se repeta dupa testul cu trinitrina c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat 12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: a. Semn in oglinda b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular c. Subdenivelare concava in sus d. Evolutie spre unda Q e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina 13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica: a. Subdenivelare difuza b. Supradenivelare concava in sus c. Fara evolutie spre unda Q d. Subdenivelare a PQ e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina 14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere toracica este: a. Oglinda unei subdenivelari b. Angor instabil cu leziunie percritica c. Tulburari metabolice d. WPW e. Hipertrofie ventriculara 15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice: a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea trebuie sa depaseasca 15 minute c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore d. Mioglobina creste in embolia pulmonara e. Troponina nu creste in anemie acuta 16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA: a. Anemie cronica b. Miopericardita virala c. Tahicardie extrema d. Bradicardie extrema e. Soc 17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se recomanda: a. Bilant hemostaza si discreazie b. CRP c. Bilant bacteriologic d. Ionograma e. Cuantificarea proteinuriei 18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica: a. Pneumoperitoneu b. Litiaza veziculara c. Sindrom alveolo-interstitial d. Nivele hidroaerice digestive e. Cardiomegalie 19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata: a. Va fi suspectata in sindromul Marfan b. Se confirma prin CT de urgenta c. Administrare imediata de anticoagulante

Cardiologia

Pag. 50

d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de mortalitate spontana e de 1% pe ora e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST pe ECG 20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia pulmonara: a. Diagnosticul este sprijinit de ECG b. Anticoagularea este contraindicata c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin Eco-Doppler e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de fibrinoliza 21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in vedere si, CU EXCEPTIA: a. Colica hepatica b. Abcesul subfrenic c. Pielonefrita d. Pancreatita cronica e. Colopatia functionala 22. NU determina durere toracica de tip parietal: a. Sindrom Tietze b. Hernie discala c. Tasare vertebrala d. Leziune vertebrala lombara e. Tumora vertebrala Complement multiplu: 23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii cu durere toracica sunt: a. Sindroame coronariene acute b. Edemul pulmonar c. Disectia aortica d. Endocardita e. Pneumotorax 24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt adevarate: a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva 25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE: a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct 26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt generale: a. Astenie b. Sincopa c. Lipotimie d. Anorexie e. Disfagie 27. In durerea toracica febra poate sugera: a. Embolie pulmonara b. Sindrom Marfan c. Infarct d. Spondiloiscita e. Pleurezie

Cardiologia

Pag. 51

28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct 29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica: a. Se face in 18 derivatii b. Este dificil de interpretat in caz de BRD c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta e. Se repeta dupa testul cu trinitrina 30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea toracica: a. V8 b. V9 c. V10 d. VE e. VT 31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire: a. Semnul in oglinda este patognomonic b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular c. Supradenivelare convexa in sus d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina 32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute: a. Subdenivelare difuza b. Supradenivelare concava in sus c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita d. Microvoltaj e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina 33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal: a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular b. Supradenivelare giganta c. Supradenivelare concava in sus d. Supradenivelare cu unde T gigante e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina 34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: a. Supradenivelare moderata b. Supradenivelare evolutiva c. Supradenivelare asociata undei Q d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4 e. Supradenivelare corectata cu trinitrina 35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de repolarizare precoce: a. Supradenivelare moderata b. Supradenivelare fixa c. Supradenivelare a punctului J d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3 e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba 36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare secundara: a. WPW b. Hipertrofie ventriculara c. Sindrom Brugada

Cardiologia

Pag. 52

d. Bloc de ramura e. Hemibloc 37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice: a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza miocardica b. Troponina poate creste in embolie pulmonara c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul durerii d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a produce necroza miocardica e. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic 38. Troponina poate fi crescuta in: a. Anemie cronica b. Hipoxemie acuta c. Soc d. Tahicardie extrema e. Bradicardie extrema 39. Este adevarat despre D-Dimeri: a. Sunt foarte sensibili b. Sunt foarte specifici c. Se recomanda in suspiciunea de flebita d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara e. Au numeroase rezultate fals-pozitive 40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice: a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei pericardice b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei descendente c. Poate aprecia cinetica segmentara d. Poate aprecia cinetica globala e. Nu se foloseste in urgenta 41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica: a. E suspectata daca ECG precritic e normal b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita formarea de trombi la nivelul disectiei d. Tipul A se trareaza chirurgical e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular 42. NU este adevarat despre embolia pulmonara: a. Diagnosticul este sprijinit de ECG b. Anticoagularea este contraindicata c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc hemodinamic d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara 43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta: a. Iradiere de la o pielonefrita b. Iradiere de la o pancreatita acuta c. Reflux gastro-esofagian d. Diskinezie biliara e. Spasm esofagian 44. NU determina dureri toracice parietale: a. Hernia discala b. Leziunea vertebrala ventrala c. Abcesul subfrenic d. Sindrom Tietze e. Tasare vertebrala

Cardiologia

Pag. 53

45. Este adevarat despre durerile toracice functionale: a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni b. Include durerea pleurala c. Include precordialgia submamara pongitiva d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral 46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 E. 3 E. 4 D. 5 A. 6 D. 7 B. 8 D. 9 C. 10 C. 11 D. 12 C. 13 A. 14. B. 15 C. 16 A. 17 E. 18 D. 19 A. 20 B. 21 D. 22 D. Complement multiplu: 23 A, C, E. 24 A, B, C. 25 D, E. 26 A, D. 27 A, C, D, E. 28 B, D. 29 A, D, E. 30 C, E. 31 A, D. 32 C, E. 33 A, B, D, E. 34 B, E. 35 A, B, C. 36 A, B, C, D. 37 B, C. 38 B, C, D, E. 39 A, C, D, E. 40 A, C, D. 41 A, C. 42 B, C. 43 A, B, C, E. 44 B, C. 45 C, D, E. 46 A, B, E.

Angina pectorala si infarctul miocardic

Complement simplu: 1. Caracterizeaza angorul stabil: a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila b. MVO2 depinde de legea Laplace c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza d. Angorul stabil nu determina modificari ECG e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor 2. NU este etiologie pentru angina pectorala: a. Sifilis b. Takayashu c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva d. Cardiopatie dilatativa e. Spasm coronarian 3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina: a. Durerea anginoasa este tipic de effort b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal c. Este calmata foarte rapid de trinitrina d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos 4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari ateroscleroase difuze: a. Claudicatie b. Impotenta c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor d. Episoade de AVC e. Episoade de AIT 5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala: a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o disfunctie ventriculara dreapta c. Diagnosticul este inainte de toate clinic

Cardiologia

Pag. 54

d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test de ischemie 6. Este FALS despre testul de ischemie: a. Este diagnostic in caz de durere atipica b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor instituite c. FMT = 220 varsta d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie pentru test e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm se inscrie in parametri normali 7. Este adevarat despre scintigrafia de efort: a. Efortul nu este realizabil b. Nu are valoare localizatoare c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitate medie e. Specificitate buna 8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie: a. Angor atipic b. Angor jenant c. Angor refractar la tratament medical d. Disfunctie ventriculara stanga e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie 9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA: a. Angor de repaus mai ales nocturn b. Angor la ore fixe c. Asociat cu sindrom Raynaud d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin 10. NU se administreaza in tratamentul angorului: a. Aspirina b. Statine c. IEC d. Clopidogrel e. Diuretice 11. Este adevarat despre tratamentul angorului: a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete cu administrare sublinguala e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare intrastent de 30% la 6 ani 12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii pentru revascularizarea chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA: a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie ventriculara stanga b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun c. Esec al angioplastiei d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular > 40% e. Valvulopatie 13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in angina pectorala este FALSA: a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul de aparitie al simptomelor b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie tratamentul medical c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a doua intentie angio-RMN pentru a evita riscul coronarografiei

Cardiologia

Pag. 55

d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii leziunilor monotronculare e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii leziunilor bitronculare 14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala: a. Controlul factorilor de risc b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului c. Depistarea complicatiilor d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie e. Control coronarografic sistematic 15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA: a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de novo, in mod prelungit sau ca agravare recenta b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin coronarian c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la placile vechi d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin determina activarea coagularii si constituirea unui tromb e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa concomitenta 16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian cu supradenivelare permanenta de ST: a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza contractia d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la amputarea functiei contractile si dilatare ventruiculara e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung deoarece ajuta la mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant 17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare permanenta de ST: a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei supradenivelari ST este suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului suflu carotidian c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza care se adanceste in paralel cu regresia supradenivelarii 18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu derivatii modificate este corecta: a. Anteroseptal V1V2V3 b. Lateral jos V6 V7 c. Inferior DI DII aVL d. Inferolaterobazal V5V6V7V8 e. Lateral inalt V3R V4R 19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica este FALSA: a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24 b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3 c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4 d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore e. Varful troponinei I este la 12 ore 20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu supradenivelare permanenta de ST: a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie pulmonara b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie aortica c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct chiar daca tabloul ECG este tipic d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc e. Este necesara chiar daca nu este urgenta 21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare permanenta de ST: a. Se va face in UITC b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST + examinat in primele 24 ore c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie este > 90 min

Cardiologia

Pag. 56

d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact la angioplastie e suficient de scurt < 90 min e. Trinitrina de prima intentie 22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare permanenta de ST: a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul fibrinolizei b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore la inceput si apoi la fiecare 24 de ore d. Ecografia cardiaca se va face precoce ziua 0-1 e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore 23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA: a. Fibrilatie ventriculara b. Ritm idioventricular lent c. Extrasistole ventriculare d. Fibrilatie atriala e. Flutter atrial 24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita cardiostimulare: a. Bloc nodal b. BAV infrahisian cu scapare lenta c. Asociere Bloc stang / Bloc drept d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang 25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului: a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75% b. In socul cardiogen se recomanda dopamina c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile mecanice responsabile de soc d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in EPA daca este disponibil 26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul Killip corespund: a. Stadiul I 10% b. Stadiul II 30% c. Stadiul III 40% d. Stadiul III 50% e. Stadiul IV 70% 27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU EXCEPTIA: a. Ruptura septala b. Ruptura peretelui liber c. Disocierea electromecanica d. Insuficienta mitrala e. Insuficienta ventriculara dreapta 28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului: a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse sau iterative b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu IEC inca din faza acuta c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular este FEVS d. Sindromul Dressler apare in a doua saptamana si este deseori refractar e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate trada un anevrism ventricular 29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare permanenta de ST: a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat supradenivelarea de ST c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel mai predispus la necroza d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare tritronculara e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita infarctul transmural si nu necesita reperfuzie in urgenta

Cardiologia

Pag. 57

30. Este FALS despre durerea in SCA ST-: a. Subintranta b. Evolutie paroxistica c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate d. Intermitenta e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG 31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU EXCEPTIA: a. ECG b. Troponina / CPK c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular d. Coronarografia e. Angio RMN 32. Corespunde tratamentului SCA ST-: a. Aspirina 75 325 g/zi b. LMWH c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea pragului de 12 ore 33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA: a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier b. Infarct subendocardic c. SCA ST+ d. Insuficienta cardiaca e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm 34. Este FALS despre managementul postinfarctului: a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor ventriculare maligne d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de angioplastie in acut e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se face pentru a confirma estimarea ecografica 35. Corespunde tratamentului postinfarct: a. Aspirina 75 325 mg/zi b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie confirmata e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de disfunctie de VD sau tulburari de ritm Complement multiplu 36. MVO2 depinde de: a. Tensiunea parietala a miocardului b. Tensiunea parietala a coronarelor c. Distensibilitatea coronarelor d. Frecventa cardiaca e. Ritmul cardiac 37. Este adevarat despre angorul stabil: a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort, tranzitorie si reversibila b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de relaxare si de contractie d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub forma unui SCA 38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil: a. Spasm coronar b. Sifilis

Cardiologia

Pag. 58

c. Boala Takayashu d. Valvulopatie mitrala e. Malformatii congenitale 39. Angorul functional poate apare datorita: a. Bradicardiei b. Tahicardiei c. Anemiei d. Hipokaliemiei e. CMHO 40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil: a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea acestuia b. Durerea raspunde rapid la trinitrina c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale 41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea aterosclerotica difuza a pacientului cu angor stabil: a. Eritem al membrelor inferioare b. Impotenta c. Edem al membrelor inferioare d. AVC e. AIT 42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie subiacenta la pacientul cu angor instabil: a. Xantoame b. Xantelasme c. Galop d. IVS e. IVD 43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la pacientul cu angor stabil sunt adevarate: a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de infarct, hipertrofie sau tulburari de conducere c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in sus d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea diagnosticului 44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt: a. Efort posibil sau nu b. Durere paroxistica sau nu c. ECG bazal perturbat sau nu d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie e. Nevoia unei valori de localizare 45. Sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie: a. Conducerea la >85% din FMT fara anomalii b. Absenta angorului la <85% FMT c. Absenta subdenivelarii Descendente a ST la <85% FMT d. Absenta subdenivelarii orizontale de mai mult de 2mm a ST la <85% FMT e. Absenta defectului de contractie sub dobutamina 46. NU este contraindicatie a testului de ischemie: a. Infarctul miocardic care dateaza de mai mult de 5 zile b. Insuficienta cardiaca severa c. Tulburarile de ritm atrial d. Stenoza aortica stransa simptomatica e. Cardiomiopatia obstructiva simptomatica

Cardiologia

Pag. 59

47. Este adevarat despre ECG de efort: a. Efort realizabil b. Are valoare localizatoare c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitate medie e. Specificitate excelenta 48. Este FALS despre scintigrafia de efort: a. Efortul nu este realizabil b. Are valoare localizatoare c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT e. Specificitate medie 49. Este adevarat despre scintigrafia cu dipiridamol/persantina a. Efortul este realizabil b. Nu are valoare localizatoare c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT e. Specificitate excelenta 50. Este adevarat despre ecografia de efort: a. Efortul este realizabil b. Are valoare localizatoare c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT e. Specificitate buna 51. Este fals despre ecografia cu dobutamina: a. Efortul nu este realizabil b. Are valoare localizatoare c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT e. Specificitate medie 52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca: a. Angorul e jenant b. Angorul e refractar c. Exista disfunctie ventriculara stanga d. Exista disfunctie ventriculara dreapta e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de ischemie 53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal: a. Angor de repaus la ore fixe b. Migrena c. Sindrom Raynaud d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor e. Angor mai ales la orele pranzului 54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil: a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca exista stent in angorul cronic stabil b. Se recomanda IEC c. Se recomanda statine in mod sistematic d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de 30% la 6 luni e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de 10% la 6 luni 55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil: a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul simptomelor b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea generala a bolnavului si de antecedentele acestuia c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege scintigrafie in locul coronarografiei

Cardiologia

Pag. 60

d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor monotronculare e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor bitronculare 56. Este adevarat despre SCA: a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei placi ateromatoase cel mai adesea veche c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele determina activarea coagularii si formarea trombului d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete 57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+ a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu tromboza coronara acuta b. Procesul initial poate fi o embolie c. Procesul initial poate fi o disectie coronara d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung 58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+: a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute b. Este trinitrorezistenta c. Poate fi absenta d. Este calmata la stoparea efortului e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual 59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu SCA ST+: a. Inainte de toate se va aprecia toleranta b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in oglinda d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire 60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate sunt corecte: a. Inferior DII DIII aVF b. Apical V4 V5 c. Lateral jos V5 V6 d. Bazal V7 V8 V9 e. Anteroseptal V2 V3 V4 61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate NU sunt corecte: a. Inferolaterobazal V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF b. Inferior extins la ventriculul drept DII DIII aVF V3R V4R VE c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL d. Anterior intins V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL e. Ventricular drept V7 V8 V9 62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza miocardica: a. LDH are varful la 24 ore b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8 d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore 63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+: a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie este > 90 minute b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact angioplastie este < 90 min c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului cardiogenic, infarctului inferior si infarctului de VD e. Se recomanda heparina standard sau LMWH

Cardiologia

Pag. 61

64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale infarctului sunt adevarate: a. Moartea subita survine in principal in perioada intraspitaliceasca b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600 jouli c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu lidocaina, betablocante si amiodarona d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de 300 jouli e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de asociere a unei insuficiente cardiace 65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS: a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de cardiostimulare e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are indicatie de cardiostimulare 66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale infarctului: a. Insuficienta ventriculara dreapta b. Insuficienta mitrala c. Disocierea electromecanica d. Pericardita precoce e. Insuficienta cardiaca ischemica 67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip: a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile pulmonare b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze c. In stadiul III pacientul se afla in EPA d. In stadiul II mortalitatea este de 44% e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100% 68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt adevarate urmatoarele: a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9 b. Se vor evita derivatii nitrati c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA consecutiv insuficientei inimii drepte d. Se administreaza dobutamina e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei 69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului: a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30% c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala 70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-: a. Angor de repaus b. Angor paroxistic c. Angor refractar d. Angor crescendo e. Angor de novo 71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-: a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza doar a acestora fara a se ajunge la necroza transmurala d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei dezvoltari a placii pentru a ocluziona intreg lumenul e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie 72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-: a. Tipic subintranta b. Trinitrorezistenta c. Intermitenta

Cardiologia

Pag. 62

d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza e. Evolutie paroxistica 73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in SCA ST-: a. Hipoxemie b. Hipotensiune c. Hipertensiune d. Tahicardie e. Bradicardie 74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare in SCA ST-: a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct transmural d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce pacientul a fost stabilizat 75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-: a. Se recomanda betablocante b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes e. Aspirina 75-325g/zi 76. Sunt complicatii ale SCA ST-: a. Infarct subepicardic b. SCA ST+ c. Insuficienta cardiaca d. Tulburari ventriculare de ritm e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului 77. Este FALS despre examinarile complementare in managementul postinfarctului: a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in primul an c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a evalua sechela la distanta d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile maligne e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS estimat ecografic 78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel: a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv c. Cel putin 6 luni pentru stent activ d. Cel putin 12 luni pentru stent activ e. Cel putin 24 luni pentru stent activ Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 D. 3 B. 4 C. 5 C. 6 D. 7 C. 8 A. 9 D. 10 E. 11 C. 12 D. 13 C. 14 E. 15 C. 16 -D. 17 C. 18 A. 19 B. 20 C. 21 A. 22 C. 23 B. 24 A. 25 D. 26 B. 27 C. 28 D. 29 B. 30 E. 31 E. 32 B. 33 A. 34 B. 35 A. Complement multiplu: 36 A, D. 37 A, B, D, E. 38 A, B, C, E. 39 A, B, C, E. 40 A, B, C. 41 A, C. 42 C, D, E. 43 B, D, E. 44 A, C, E. 45 A, E. 46 A, C. 47 A, D. 48 A, E. 49 C, E. 50 A, B, C, D. 51 C, E. 52 A, B, C, E. 53 A, B, C. 54 A, B, C. 55 A, B, D, E. 56 A, C, D, E. 57 A, B, C. 58 A, D, E. 59 A, C, D, E. 60 A, C, D. 61 C, E. 62 B, C, D. 63 A, B, E. 64 C, D, E. 65 B, E. 66 A, B, D. 67 A, B, D. 68 B, D, E. 69 B, D. 70 A, D, E. 71 A, B, E. 72 A, C, E. 73 A, C, D, E. 74 A, B, D. 75 B, E. 76 B, C, D. 77 B, C. 78 A, D.

Cardiologia

Pag. 63

Arteriopatia obliteranta a aortei si a membrelor inferioare: anevrismele

Complement simplu: 1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei: a. Este fuziform b. Afecteaza in special barbatul c. Asociaza alte afectari vasculare d. Reprezinta peste 80% din cazuri e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun) 2. NU este etiologie pentru AAA: a. Elher-Danlos b. Churg-Strauss c. Marfan d. Behcet e. Takayasu 3. Este adevarat despre clinica AAA: a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la palpare c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja constituit 4. Este FALS despre diagnosticul AAA: a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in caz de insuficienta renala d. Aortografia nu prezinta interes e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de calcificare al peretelui 5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul diagnosticului AAA NU se recomanda: a. Glicemie a jeun b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice c. ECG si ETT d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare 6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA: a. Sindrom de fisurare b. Ruptura acuta c. Ruptura in duoden d. Ruptura in cadrul colonic e. Ruptura in vena cava inferioara 7. Este manifestare de complicatie a AAA: a. Colica abdominala b. Edem al peretelui abdominal c. Lipsa parului pe membrele inferioare d. Colica hepatica e. Colica renala 8. Este adevarat despre tratamentul AAA: a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de 4 cm c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic

Cardiologia

Pag. 64

d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc operator crescut e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului 9. NU este etiologie a ACOMI: a. Tromboangeita Buerger b. Boala Takayasu c. Boala Horton d. Ateroscleroza e. Boala Kawasaki 10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si manifestari sunt adevarate: a. Stadiul I Claudicatie intermitenta de effort b. Stadiul II Disestezii c. Stadiul III Sindrom Leriche d. Stadiul III Semnul sosetei e. Stadiul IV Durere extinsa la fese 11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA: a. Palpare a traseelor arteriale b. Auscultare a traseelor arteriale c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala e. Masurarea indexului presiunii diastolice 12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI: a. 1,1 ACOMI compensata b. 0,8 ACOMI rau compensata c. 0,85 normal d. 0,35 ACOMI rau compensata e. 0,84 ACOMI compensata 13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI: a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continua b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals anevrism c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa claudicatiei d. IRM este util in caz de insuficienta renala e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale 14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI este adevarat: a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice deoarece boala evolueaza distal b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome sistemice fatigabilitate, dispnee c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de modificari ale proteinuriei si creatininemiei e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG 15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA: a. Betablocante b. IEC c. ARA II d. Statine e. Clopidogrel 16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj: a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale b. Risc de infectii c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate d. Risc de impotenta e. Risc de disectie arteriala

Cardiologia

Pag. 65

17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie CU EXCEPTIA: a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata c. Risc de anevrism secundar d. Risc de disectie arteriala e. Risc de restenoza 18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale clasificarii Leriche CU EXCEPTIA: a. Tratament antiagregant + statine + IEC b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg c. Proceduri de reeducare a mersului d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se dovedeste a fi refractara la tratament e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare Complement multiplu: 19. Sunt etiologii ale AAA: a. Elher-Danlos b. Kawasaki c. Churg-Strauss d. Takayasu e. Buerger 20. Caracterizeaza AAA: a. Descoperit in general intamplator b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee vasculare 21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA sunt adevarate: a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru diagnostic b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala 22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor ei in diagnosticul AAA: a. Se va testa glicemia a jeun b. Se va efectua un bilant lipidic complet c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare 23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA: a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si dureroasa b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta abundenta d. Embolia proximala determina blue toe e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza 24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri: a. Anevrism voluminos b. Anevrism cu pozitie subrenala c. Anevrism cu evolutie rapida d. Anevrism simptomatic e. Anevrism complicat 25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA: a. Ischemie renala b. Ischemie colica

Cardiologia

Pag. 66

c. Infarct miocardic d. Hemoragie e. Fals anevrism anastomotic 26. Sunt etiologii ale ACOMI: a. Takayasu b. Kawasaki c. Horton d. Elher-Danlos e. Buerger 27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche: a. Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fara simptome b. Stadiul II dureri de decubitus c. Stadiul III Semnul sosetei d. Stadiul IV tulburari trofice distale e. Stadiul I claudicatie intermitenta de effort 28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica urmatoarele: a. Palparea traseelor arteriale b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular d. Masurarea indexului presiunii diastolice e. Auscultarea traseelor arteriale 29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI: a. 1 Normal b. 0,8 Rau compensata c. 0, 79 Rau compensata d. 0,3 Severa e. 0,5 Severa 30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI: a. AAA b. Coarctatie de aorta c. Canal lombar stramt d. Polinevrita alcoolica e. Degeraturi 31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI: a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este dovada de hipoxie critica c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala 32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica: a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce 33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI: a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui AAA b. ECG in caz de antecedente coronariene c. Coronarografie in caz de modificari ETT d. Eco Doppler a membrelor inferioare e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina

Cardiologia

Pag. 67

34. Se recomanda in tratamentul ACOMI: a. Oprirea fumatului b. Aspirina c. Betablocante d. IEC e. ARA II 35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei: a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii d. Risc de disectie arteriala e. Risc de anevrism secundar 36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei: a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei d. Risc de Fals anevrism anastomotic e. Risc de anevrism secundar 37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei: a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe d. Risc de degenerescenta de grefon e. Risc de disectie arteriala 38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU EXCEPTIA: a. Indicatie in tulburarile trofice limitate b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac c. Risc de ineficienta d. Risc de impotenta e. Risc de infectii 39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche: a. Tratament antiagregant + statine + IEC b. Prostaglandine c. LMWH d. Reeducare a mersului e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg 40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV Leriche: a. Tratament de stadiile I si II b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg c. Masurarea TCPO2 d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec terapeutic e. Obiectivul este salvarea membrului Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 B. 3 D. 4 C. 5 D. 6 D. 7 E. 8 C. 9 E. 10 D. 11 E. 12 E. 13 C. 14 C. 15 A. 16 B. 17 C. 18 B. Complement multiplu: 19 A, D. 20 A, D, E. 21 A, B, C. 22 A, B, D, E. 23 B, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D. 26 A, C, E. 27 A, C, D. 28 A, C, E. 29 A, D. 30 B, C, D. 31 A, D, E. 32 B, C, D. 33 B, C. 34 A, B, D, E. 35 A, D. 36 B, E. 37 A, B, E. 38 B, E. 39 A, D. 40 A, C, D, E.

Cardiologia

Pag. 68

Ischemia acuta a membrelor

Complement simplu: 1. Este adevarat despre fiziopatologia ischemiei membrelor: a. Obliterarea arteriala provoaca hipoxie tisulara b. Ischemia provoaca necroza tubulara acuta c. Eliberarea de ioni H+ determinata de ischemie produce alcaloza metabolica d. Celulele cele mai sensibile sunt cele musculare e. Eliberarea de potasiu intracelular determina hipokaliemie 2. NU este etiologie a ischemiei acute a membrelor: a. Mixomul b. Ulceratia ateromatoasa c. Boala Behcet d. Phlegmatia cerulae e. Sindrom de hipovascozitate 3. Sunt elemente clinice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor CU EXCEPTIA: a. Membru cianotic b. Presiune dureroasa a maselor musculare c. Durere instalata progresiv si intermitenta d. Unul sau mai multe pulsuri abolite e. Vene plate 4. Care din urmatoarele semne corespunde localizarii obstructiei in ischemia acuta a membrelor: a. Abolirea unui puls popliteal obstructie a arterei femurale superficiale b. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie femurala comuna c. Abolirea unui puls popliteal obstructie iliaca d. Abolirea doar a pulsurilor gleznei obstructie femurala comuna e. Abolirea celor doua pulsuri femurale ocluzie a arterelor gambei 5. In diagnosticul ischemiei acute a membrelor urmatoarele orienteaza catre embolie pe artere sanatoase CU EXCEPTIA: a. Debut brutal b. Toate celelalte pulsuri sunt percepute c. Absenta factorilor de risc cardio-vascular d. Ischemie mai putin severa e. Cardiopatie emboligena 6. Orienteaza diagnosticul catre ischemia acuta a membrelor de origine trombotica ateromatoasa: a. Numerosi factori de risc cardio-vascular b. Debut acut c. Ischemie severa franca d. Toate celelalte pulsuri sunt perceptibile e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie 7. Caracterizeaza bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor CU EXCEPTIA: a. ECG in extrema urgenta in caz de hiperkaliemie severa b. Diagnosticarea alcalozei metabolice c. Aglutininele fac parte din examenul preoperator d. Este important sa se estimeze rasunetul metabolic al ischemiei e. Se va efectua atat mioglibinemia cat si mioglobinuria 8. Urmatoarea masura NU este conforma cu tratamentul de urgenta al ischemiei acute a membrelor: a. Vasodilatatoare arteriale IV b. Interzis heparina c. Tratament analgezic d. Hiperhidratare e. Alcalinizare plasmatica

Cardiologia

Pag. 69

9. Este FALS despre tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor: a. Embolectomia cu sonda Fogarty se recomanda in caz de obstructie inalta b. Pontajul subarticular de salvare se practica la etajul femoro-gambier c. Complicatiile hemoragice in caz de tromboliza in situ apar la 5-8% din pacienti d. Aponevrotomia de descarcare se practica in cazul formelor usoare pentru a creste timpul preoperator e. Amputatia se propune in caz de gangrena 10. Urmatoarele recomandari sunt FALSE daca arterele subiacente sunt sanatoase in ischemia acuta a membrelor: a. Se va elimina sindromul antifosfolipidic b. Se recomanda ETE c. Bilant de hemostaza pentru subiectul tanar d. Se recomanda Holter ECG e. Se recomanda ecografie abdominala pentru o posibila AAA Complement multiplu: 11. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia ischemiei acute a membrelor: a. Obliterarea arteriala provoaca anoxie tisulara b. Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt miocitele c. Ischemia provoaca rabdomioliza d. Gravitatea ischemiei nu depinde de viteza de instalare e. Eliberarea de ioni H+ determina acidoza metabolica 12. Sunt mecanisme trombotice de ischemie acuta a membrelor: a. Firbrilatia atriala b. Boala Behcet c. Spasmul arterial d. Mixomul e. Anevrismul arterial 13. Sunt mecanisme embolice de ischemie acuta a membrelor: a. Infarctul miocardic b. Anevrismul arterial c. Sindrom de artera poplitee in capcana d. Ateromul e. Phlegmatia cerulae 14. Urmatoarele semne NU caracterizeaza ischemia acuta a membrelor: a. Durere brutala si permanenta in membru b. Scurtarea timpului de recolorare cutanata c. Membrul apare rece, palid apoi cianotic d. Vene umflate, sinuoase e. Impotenta functionala 15. Urmatoarele semne sunt indicatori de gravitate: a. Cianoza b. Hipoestezie c. Anestezie d. Deficit motor e. Tulburari trofice cutanate 16. Urmatoarele semne corespund localizarii obstructiei in diagnosticul ischemiei acute a membrelor: a. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie a femuralei comune b. Abolirea unui puls femural obstructie iliaca c. Abolirea unui puls popliteal obstructie a femuralei superficiale d. Abolirea unui puls femural obstructie a arterei poplitee e. Abolirea pulsurilor gleznei ocluzie a arterelor gambei 17. Caracterizeaza embolia pe artere sanatoase in diagnosticul ischemiei acute a membrelor: a. Debut brutal b. Ischemie mai putin severa c. Abolirea celorlalte pulsuri

Cardiologia

Pag. 70

d. Cardiopatie emboligena e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie 18. Caracterizeaza tromboza ateromatoasa in diagnosticul ischemiei acute a membrelor: a. Numerosi factori de risc cardio-vascular b. Debut brutal c. Cardiopatie emboligena d. Ischemie mai putin severa e. Imagini de tromboza pe arterele patologice 19. NU caracterizeaza embolia pe artere patologice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor: a. Debut acut b. Ischemie severa franca c. Cardiopatie emboligena d. Absenta factorilor de risc cardio-vasculari e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie 20. Este adevarat despre bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor: a. Diagnosticul de ischemie acuta a membrelor este clinic b. Este important diagnosticul hipokaliemiei c. Se recomanda ECG in scop diagnostic pentru FiA d. Examenul Astrup intra in bilantul preoperator e. Hemostaza nu are relevanta in caz de tromb deja constituit 21. Se recomanda in tratamentul medical de urgenta al ischemiei acute a membrelor: a. Ajunare b. Hipohidratare datorita afectarii renale c. Morfina la nevoie d. Vasodilatatoare arteriale IV e. Heparina este interzisa 22. Caracterizeaza embolectomia cu sonda Fogarty in tratamentul ischemiei acute a membrelor: a. Abordare sub anestezie generala b. Abordare sub anestezie locala c. Abordare in patratul Scarpa d. Indicata in caz de obstructie inalta e. Nerecomandata in prezenta leziunilor ateromatoasa 23. NU caracterizeaza revascularizarea prin pontaj in tratamentul ischemiei acute a membrelor: a. Indicat pe artere patologice b. Pontaj aorto femural in etajul femoro-gambier c. Pontaj extra-anatomic in etajul aortic d. Pontaj subarticular in etajul femoro-gambier e. Pontaj subarticular in etajul aortic 24. Amputatia in ischemia acuta a membrelor se realizeaza in caz de: a. Esec partial al revascularizarii b. Esec complet al revascularizarii c. Gangrena d. Ischemie depasita e. Ocluzie pe artere patologice 25. Caracterizeaza bilantul etiologic in caz de artere subiacente sanatoase: a. Se va incearca diagnosticarea cauzei emboligene b. Se recomanda Holter ECG c. Se recomanda angio-RMN pentru bilantul ACOMI d. Se va elimina trombocitopenia indusa de heparina de tip 2 e. Se va face un bilant al hemostazei in caz de ischemie acuta repetitiva

Cardiologia

Pag. 71

Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 E. 3 C. 4 A. 5 D. 6 A. 7 B. 8 B. 9 D. 10 E. Complement multiplu: 11 A, C ,E. 12 B, C. 13 A, B. 14 B, D. 15 B, C, D, E. 16 B, C, E. 17 A, D, E. 18 A, D, E. 19 B, D. 20 A, C, D. 21 A, C, D. 22 B, D, E. 23 B, E. 24 A, B, C, D. 25 A, B, D, E.

Insuficienta cardiaca la adult

Complement simplu: 1. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei cardiace la adult: a. Hipertrofia ventriculara stanga reduce tensiunea parietala b. Dilatarea ventriculara stanga corespunde legii Laplace c. Vasodilatatia prin intermediul angiotensinei II este mecanism compensator periferic d. Factorul natriuretic atrial determina cresterea secretiei de aldosteron e. Bradicardia este mecanism compensator cardiac 2. Urmatoarele sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte: a. Tirotoxicoza b. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita c. Cord pulmonar cronic d. Boala Steinert e. Boala Paget 3. NU este etiologie a insuficientei ventriculare prin tulburari ale functiei pompa: a. Insuficienta mitrala acuta b. Insuficienta aortica acuta c. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita e. CMHO 4. Urmatoarele manifestari corespund clasei NYHA: a. Clasa I Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante b. Clasa III Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite c. Clasa IV Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante d. Clasa II Fara dispnee sau oboseala in timpul activitatilor obisnuite e. Clasa II Limitare franca a activitatilor 5. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA: a. Astenie b. Lentoare psihomotorie c. Dureri abdominale d. Oligurie e. Angor 6. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta cardiaca: a. Tahicardie b. Galop protodiastolic c. Suflu protosistolic endoapexian d. Zgomot 2 accentuat in pulmonar daca se asociaza HTAP e. Zgomot 4 contemporan cu sistola atriala 7. Caracterizeaza ECG in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA: a. Tahicardie sinusala b. Semne de hipertrofie ventriculara dreapta c. Semne de hipertrofie ventriculara stanga

Cardiologia

Pag. 72

d. Extrasistole ventriculare e. Tahicardie ventriculara 8. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul insuficientei cardiace CU EXCEPTIA: a. Serologie HIV b. Ionogrma sanguina c. Volum globular mediu d. TTGO e. HbA1c la coronarieni 9. Urmatoarele valori ale BNP si NT-proBNP corespund origini dispneei: a. BNP 124 pg/ml Dispnee de origine pulmonara b. NT-proBNP 1800 pg/ml Nu contribuie la diagnostic c. BNP 432 pg/ml Nu contribuie la diagnostic d. NT-proBNP 432 pg/ml Dispnee de origine cardiaca e. NT-proBNP 2500 pg/ml Nu contribuie la diagnostic 10. Este FALS despre ecografia cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei cardiace la adult: a. Cuantifica insuficienta cardiaca b. FEVS < 40% inseamna IC sistolica c. Nu poate diagnostica etiologia d. Poate diagnostica complicatii ca regurgitarea mitrala, HTAP e. Examen cheie de monitorizare a evolutiei 11. Sunt examene practicate in diagnosticul insuficientei cardiace la adult CU EXCEPTIA: a. Ventriculografie cu technetiu 99m b. Coronarografie sistematic la cei cu insuficienta sistolica c. VO2 de varf sau VO2 max in bilantul pretransplant d. Holter de tensiune arteriala e. Oximetrie nocturna 12. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA: a. Oprirea tratamentului b. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta c. Puseu de hipertensiune d. Astm bronsic e. Tratament tahicardizant sau inotrop pozitiv 13. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: a. FEVS prabusita b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace c. Disfunctia VD d. QRS larg e. BNP crescut 14. Fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA: a. Regim hiposodat < 4 mg/zi in caz de insuficienta cardiaca avansata b. Vaccinare antigripala c. Restrictie hidrica < 500-700 ml/zi in caz de hiponatremie de dilutie d. Oprirea consumului de alcool e. Corectia factorilor de risc cardio-vascular 15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul farmacologic al insuficientei cardiace: a. Diureticele care economisesc potasiul au indicatie in insuficienta renala b. Carvedilolul si Bisoprololul sunt singurele betablocante autorizate in IC c. IEC se instituie progresiv duopa instituirea tratamentului cu betablocante d. Antiaritmicele de clasa I au indicatie in fibrilatia atriala permanenta e. Inhibitorii de calciu se recomanda in locul IEC daca acestea provoaca tuse

Cardiologia

Pag. 73

16. Urmatoarele recomandari referitoare la tratament NU corespund claselor NYHA: a. Clasa I Betablocante post infarct miocardic b. Clasa II Diuretice de ansa in caz de congestie c. Clasa III Antialdosteronic doar in stare de post infarct miocardic recent d. Clasa III Digitalice e. Clasa IV Diuretice i.v. daca exista semne congestive 17. Sunt afirmatii FALSE referitor la tratamentul nefarmacologic al insuficientei cardiace: a. DTDVS > 30 mm/m2, FEVS < 35% si QRS >120 ms in ritm sinusal reprezinta indicatie pentru pacemaker tricameral b. TV sau FV in faza acuta reprezinta indicatie pentru defibrilator implantabil c. Pacienti coronarieni NYHA II sau III cu FEVS d. Puseul refractar la tratament farmacologic este indicatie pentru contrapulsatie aortica e. VO2 max < 14 ml/kgc/min este indicatie de transplant 18. NU este contraindicatie pentru transplantul cardiac in insuficienta cardiaca la adult: a. Varsta > 55 60 ani la barbat b. HTAP precapilara fixata c. Stare psihiatrica incompatibila d. Neoplazie e. Infectie activa HIV 19. Este etiologie a insuficientei cardiace diastolice CU EXCEPTIA: a. Cardiopatia ischemica b. Inima senila c. Cardiopatii restrictive d. CMHO e. Cardiopatie dilatativa 20. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei cardiace diastolice: a. Cardiomegalie b. Calcifiere a tricuspidei c. Calcifiere a pulmonarei d. Revarsate pleurale e. Atelectazii 21. Este FALS despre tratamentul insuficientei cardiace diastolice: a. Insista asupra reducerii ponderale b. Este identic cu cel al insuficientei sistolice c. Nu se recomanda derivatii nitrati datorita supraincarcarii pulmonare d. Insista asupra controlului HTA e. Insita asupra restaurarii ritmului sinusal 22. NU se recomanda in edemul pulmonar acut cu TAs > 100 mmHg: a. Dobutamina b. Furosemid c. Oxigenoterapie d. Derivati nitrati e. Anticoagulante 23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in insuficienta cardiaca este adevarata: a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de zile b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare palier c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la 2 saptamani d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la fiecare saptamana e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni Complement multiplu: 24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult: a. Tahicardie b. Bradicardie

Cardiologia

Pag. 74

c. Dilatarea ventriculului stang d. Hipertrofia ventriculului stang e. Activarea secretiei de arginina vasopresina 25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii perfierice in insuficienta cardiaca sunt adevarate: a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si cresterea perfuziei glomerulare b. Activarea secretiei de arginina vasopresina determina vasconstrictie si reducere a diurezei c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie 26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei musculare: a. Virusul Coxasackie b. CMHO c. Acromegalia d. Boala Paget e. Boala Steinert 27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin tulburari ale functiei pompa: a. Stenoza aortica b. Stenoza mitrala c. Coarctatie de aorta d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita e. CMHO 28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut: a. Anemie cronica b. Boala Paget c. Boala Steinert d. Boala Chagas e. Carenta de vitamina B1 29. Sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte: a. Stenoza mitrala stransa b. Stenoza aortica c. Coarctatie de aorta d. Cord pulmonar cronic postembolic e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva 30. Urmatoarele corelatii corespund stadializarii NYHA: a. Clasa III Fara jena in repaus b. Clasa II Fara jena in repaus c. Clasa IV Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite d. Clasa I Dispnee doar ca urmare a eforturilor importante e. Clasa II Limitare franca a activitatilor 31. In diagnosticul insuficientei cardiace urmatoarele sunt semne periferice de debit scazut: a. Astenie b. Dureri toracice c. Varsaturi d. Lentoare psihomotorie e. Disurie 32. Caracterizeaza examenul clinic in insuficienta cardiaca: a. Presiunea arteriala se penseaza b. Deviere a socului apexian in jos la dreapta c. Galop telediastolic d. Galop protodiastolic e. Sibilante unilaterale in caz de pseudoastm cardiac

Cardiologia

Pag. 75

33. Urmatoarele elemente radiologice sunt caracteristice insuficientei cardiace: a. Cardiomegalie daca ICT > 0,4 b. Cardiomegalie daca ICT < 0,5 c. Bronhograma aeriana d. Revarsat pleural bilateral e. Opacitati vagi, perihilare, confluente 34. Urmatoarele explorari biologice sunt efectuate sistematic in diagnosticul insuficientei cardiace: a. Determinarea clearance-ului creatininei b. Volumul globula mediu c. Serologie HIV la tineri d. HbA1c la coronarieni e. TTGO 35. Este adevarat despre valorile BNP si NT-proBNP: a. Daca BNP = 150 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara b. Daca NT-proBNP = 401 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine cardiaca c. Daca NT-proBNP = 399 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara d. Daca BNP = 301 dispneea este foarte probabil de origine cardiaca e. Daca BNP = 300 contribuie foarte putin la diagnosticarea originii dispneei 36. Este FALS despre ecografica cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei cardiace: a. Este un examen fundamental b. FEVS > 50% este normala c. Poate diagnostica HTAP d. Nu poate cuantifica fractia de scurtare e. Poate diagnostica valvulopatii 37. Este adevarat despre investigatiile din diagnosticul insuficientei cardiace: a. Diagnosticarea scintigrafica a ischemiei se face cu technetiu 99 m. b. In caz de slaba probabilitate de cardiopatie ischemica la tanar se recomanda coroscanare c. VO2 max este masurat sistematic in bilantul pretransplant d. Oximetria nocturna se foloseste pentru diagnosticarea apneei in somn e. Cateterismul drept masoare debitul cardiac prin termodilutie 38. Sunt factori de decompensare ai insuficientei cardiace: a. Tratament tahicardizant b. Pneumopatie c. AVC d. AIT e. Boala Paget 39. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: a. VO2 max < 14 ml/kgc/min b. Disfunctia VD c. Cardiopatie ischemica d. Tulburari ventriculare de ritm e. Hiponatremie 40. NU fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca: a. Regim sarac in sare < 4mg/zi in forma putin evoluata b. Restrictie hidrica <1 l/zi in caz de hiponatremie de dilutie c. Oprirea consumului de alcool d. Activitate fizica moderata dar regulata e. Vaccinare antipneumococica 41. Este adevarat despre diuretice in tratamentul insuficientei cardiace: a. Se folosesc in tratamentul simptomatic al supraincarcarii saline b. Se recomanda diuretice ale ansei in caz de EPA c. Se recomanda diuretice ale ansei in tratamentul de fond

Cardiologia

Pag. 76

d. Se recomanda diuretice care economisesc potasiul in insuficienta renala e. Diureticele care economisesc potasiul reduc mortalitatea in IC din stadiile III-IV 42. NU caracterizeaza tratamentul cu IEC in insuficienta cardiaca: a. Reprezinta tratamentul de referinta chiar si pentru clasa I b. Determina vasoconstrictie arteriala si venoasa c. Se introduc in doze mici si se cresc progresiv d. In caz de intoleranta (tuse) vor fi inlocuiti cu inhibitori calcici e. Previn remodelarea ventriculara 43. Este adevarat despre betablocante in tratamentul insuficientei cardiace: a. Reduc mortile subite b. Reduc jena functionala c. Vor fi introduse in caz de decompensare d. Singurele molecule autorizate sunt carvedilol si bisoprolol e. Nu afecteaza mortalitatea cardio-vasculara 44. Este adevarat despre derivatii nitrati in tratamentul IC: a. Nu influenteaza prognosticul b. Reprezinta tratament preventiv pentru EPA c. Determina reducerea postsarcinii d. Determina reducerea presarcinii e. Se folosesc in caz de IC avansata care ramane simptomatica sub IEC, betablocante si diuretice 45. Este adevarat despre tratamentul IC: a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie atriala paroxistica c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul IV 46. NU caracterizeaza indicatiile terapeutice in functie de clasa NYHA: a. Clasa I Betablocantele insuficientei cardiace b. Clasa II Antialdosteronic in caz de stare post IM recent c. Clasa IV Diuretice i.v. in caz de semne congestive d. Clasa III Diuretice ale ansei in caz de semne congestive e. Clasa III Antialdosteronic in caz de stare post IM recent 47. Urmatoarele afirmatii depsre tratamentul nefarmacologic al IC sunt FALSE: a. Resincronizarea ventriculara prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicata la un pacient NYHA II-III cu DTDVS > 20 mm/m2 si FEVS<40% b. TV sustinuta spontana simptomatica pe cardiopatie este indicatie de defibrilator implantabil c. Pacientii de clasa NYHA II-III cu FEVS < 30% masurata la cel putin 1 luna dupa IM au indicatie de defibrilator implantabil d. Socul cardiogenic refractar nu are indicatie de contrapulsatie aortica e. Transplantul cardiac are o rata de supravietuire le 1 and de 80% 48. Sunt contraindicatii pentru transplantul cardiac in IC: a. Neoplazie b. Varsta > 55 ani la barbati c. HTAP precapilara fixata d. Pneumopatie e. Stare psihiatrica incompatibila 49. NU sunt complicatii ale transplantului cardiac in IC: a. Insuficienta renala b. Embolie c. Puseu ischemic d. Limfom e. Alterarea grefonului prin ateroscleroza

Cardiologia

Pag. 77

50. Sunt etiologii are insuficientei cardiace diastolice: a. HTAP b. CMHO c. Pericardita constrictiva d. Cardiopatii restrictive e. Stenoza mitrala 51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica: a. FEVS > 40% b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace sistolice d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara e. Are semne clinice specifice revasatul pleural 52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100 mmHg CU EXCEPTIA: a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3 l/24h b. Fara derivati nitrati c. Dobutamina d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta e. Oxigenoterapie nazala 53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC: a. ECG cel putin o data pe an b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 C. 3 D. 4 B. 5 E. 6 C. 7 E. 8 D. 9 B. 10 C. 11 D. 12 E. 13 B. 14 A. 15 B. 16 C. 17 B. 18 A. 19 E. 20 D. 21 C. 22 A. 23 B. Complement multiplu: 24 A, C, D, E. 25 B, D. 26 A, C, E. 27 B, D. 28 A, B, E. 29 A, D, E.30 A, B. 31 A, C, D. 32 A, C, D. 33 C, D, E. 34 A, B, C, D. 35 C, E. 36 B, D. 37 B, C, D, E. 38 B, C, E. 39 A, C. 40 A, B. 41 A, B, E. 42 B, D. 43 A, B, D. 44 A, C, D, E. 45 A, C, D, E. 46 A, E. 47 A, D. 48 A, C, E. 49 B, C. 50 B, C, D. 51 A, B, C. 52 B, C. 53 A, B, E.

Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculare:

Complement simplu: 1. Este FALS despre protezele mecanice: a. Sunt formate dintr-un inel implantat pe orificiul valvular si un element mobil b. Au o durata de 8-15 ani c. Protezele Starr-Edwards sunt destul de stenozante d. Protezele Bjork-Shiley sunt putin stenozante e. Protezele Saint Jude Medical au un profil hemodinamic excelent 2. NU este bioproteza: a. Heterogrefa b. Homogrefa c. Autogrefa

Cardiologia

Pag. 78

d. Bioprotezele stentless e. Valvele cu aripioare duble 3. Urmatoarea afirmatie referitoare la bioproteze este adevarata: a. Cu anticoagulare au o durata de viata nelimitata b. Homogrefele sunt valve umane prelevate chiar de la pacientul in cauza c. Bioprotezele stentless se insera direct pe inelul valvular d. Autogrefele proaspete sunt conservate la 4 grade in solutie de antibiotice e. Heterogrefele sunt cele mai rar utilizate 4. NU este indicatie pentru valve mecanice: a. Hiperparatiroidie b. Pacient < 65 ani c. Pacient deja sub anticoagulant d. Dorinta de sarcina e. Dorinta pacientului 5. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare: a. Cele precoce se datoreaza in special stafilococului b. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie c. Cele tardive sunt cel mai frecvente pe mitrala d. Cele precoce au o mortalitate scazuta comparativ cu cele tardive e. Principalul diagnostic diferential pentru cele precoce este tromboza de valva 6. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare: a. Este rara, < 1% pe pacient/an b. Cea mai afectata pozitie este cea mitrala c. Apar deseori sub anticoagulante chiar cu INR in valoarea tinta d. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta e. Ecografia gaseste un gradient mediu crescut 7. Urmatoarele afirmatii despre accidentele hemoragice sub AVK la cei cu proteze valvulare sunt FALSE: a. Vizeaza in principal purtatorii de valve mecanice b. Incidenta lor este de la 0,5 la 0,8% pe pacient/an c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale d. In timpul unui accident hemoragic se va avea in vedere intotdeauna diagnosticarea etiologiei subiacente e. Principalul diagnostic de eliminat este neoplazia 8. Este adevarat despre hemoliza extracorpusculara mecanica CU EXCEPTIA: a. Se prezinta ca o anemie minima sau moderata b. E caracterizata de prezenta schizocitelor c. Hemoliza este fiziologica (LDH < 2N) la pacientii cu valve biologice d. Formele evolutive trbeuie sa duca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau endocardite e. La bilantul biologic se va gasi hiperbilirubinemie predominant libera, haptoglobina scazuta si LDH ridicata 9. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare CU EXCEPTIA: a. Examen cardiovascular complet b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi annual c. Consultatie stomatologica anuala d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva cu indicatii de preventie a endocarditei infectioase e. Inmanarea si verificarea carnetului de supraveghere a tratamentului anticoagulant 10. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: a. FiA b. AS > 50 mm c. FEVS < 35% d. AIT e. Stare de hipocoagulabilitate

Cardiologia

Pag. 79

Complement multiplu: 11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre protezele valvulare mecanice: a. Valvele Starr-Edwards sunt cele mai noi b. Valvele Bjork-Shiley au un disc basculant pana la 60 de grade fata de planul inelului c. Valvele Star-Edwards sunt foarte putin stenozante d. Valvele Saint Jude Medical au un excelent profil hemodinamic e. Valvele Bjork-Shiley sunt mai putin stenozante decat valvele Starr-Edwards 12. Este adevarat despre bioprotezele valvulare: a. Durata lor este limitata la 8-15 ani b. Heterogrefele sunt cel mai frecvent utilizate c. Homogrefele sunt valve prelevate chiar de la pacientul in cauza d. Bioprotezele stentless nu au armatura e. Homogrefele proaspete se conserva in azot lichid 13. Sunt indicatii pentru bioproteze: a. Subiecti > 70 ani b. Imposibilitatea de a urma tratament cu AVK c. Hiperparatiroidia d. Absenta contraindicatiilor pentru AVK e. Dorinta pacientului 14. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare: a. Cele precoce sunt datorate in 50-60% din cazuri bacililor gram negativi b. Cele precoce necesita terapie agresiva apoi o noua interventie de urgenta c. Mortalitatea in cele precoce este de 60-70% d. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie e. In cele tardive localizarea aortica este de 5 ori mai frecventa 15. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare: a. Este o complicatie rara b. Ecografia cardiaca gaseste un gradient mediu crescut si uneori o imagine mobila pediculata atasata valvei c. Apar de obicei la pacienti cu INR peste valoarea tinta d. Diagnosticul diferential este in principal dezinsertia de proteza e. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta 16. Este adevarat despre accidentele hemoragice sub AVK la pacientii cu proteze valvulare: a. Vizeaza in principal purtatorii de bioproteze b. Incidenta este de 0,6-1% pe pacient/an c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale d. Vizeaza pacientii sub anticoagulante e. Se va avea intotdeauna in vedere diagnosticarea etiologiei subiacente 17. Caracterizeaza degenerescenta bioprotezelor: a. Imbatranirea tesutului biologic al valvei duce la rigidizarea acestuia b. Procesul de calcificare determina imposibilitatea rupturii protezei dar si defect de deschidere c. Riscul de degenerescenta este de 10% la 8 ani si de 80% la 15 ani d. Degenerescenta este mai frecventa la subiectii sub 30 de ani care prezinta o anomalie a metabolismului fosfocalcic e. Tabloul este frecvent subacut cu aparitia progresiva a unei regurgitari 18. Este adevarat despre dezinsertiile de proteza valvulara: a. Sunt in general precoce b. Diagnosticul este evocat de suflul de regurgitare c. Suflul de regurgitare este diastolic pentru mitrala si sistolic pentru aortica d. Rareori se prezinta acompaniata de hemoliza e. Tratamentul formelor septice este chirurgical 19. NU caracterizeaza hemoliza extracorpusculara mecanica: a. Este ilustrata prin aparitia unei anemii minime sau moderate b. Anemia este caracterizata biologic de hiperbilirubinemie cu prediminanta formei legate

Cardiologia

Pag. 80

c. Se evidentiaza schizocite pe frotiu d. Hemoliza este fiziologica daca LDH > 2N e. Formele evolutive trebuie sa conduca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau endocardite 20. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare: a. Examen cardiovascular complet b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi anual c. Consultatie stomatologica anuala d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva e. Consultatie ORL anuala 21. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: a. AVC b. AIT c. FiA d. TV e. ESV 22. Caracterizeaza monitorizarea morfologica a pacientului cu proteza valvulara: a. Examenul ecografic realizat intre a 6-a si a 12-a saptamana postoperator serveste de referinta pentru examenele ulterioare b. Ecografie Doppler la 2 luni, 4 luni, 8 luni apoi o data pe an c. ETE in mod sistematic pentru bioprotezele mitrale d. Panoramic dentar annual e. Radiografie a sinusurilor anuala Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 E. 3 C. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 C. 9 B. 10 E. Complement multiplu: 11 B, D, E. 12 A, B, D. 13 A, B, E. 14 B, C, E. 15 C, D. 16 B, C, D, E. 17 A, D, E. 18 A, B, E. 19 B, D. 20 A, C, D, E. 21 A, B, C. 22 A, D, E.

Endocardita infectioasa
Complement simplu: 1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA: a. Insuficienta aortica b. Bioproteze valvulare c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala d. Bicuspidie aortica e. Cardiomiopatie obstructiva 2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase: a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative 3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase: a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet b. Apare o suprasarcina volemica cronica c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor

Cardiologia

Pag. 81

d. Scade presiunea de umplere e. Creste debitul sistemic 4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA: a. Fals panaritiu Osler b. Placi Janeway c. Noduli Roth d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei e. Splenomegalie 5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul endocarditei infectioase: a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella) c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor d. Proteinurie pe 24h e. Markeri imunologici de forme subacute 6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA: a. Caracterul pediculat al vegetatiilor b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm c. Valvulopatia subiacenta d. Complicatii locale ca abcesul e. Functia ventriculara stanga 7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca exista: a. 2 criterii majore Duke b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke c. 5 criterii minore Duke d. 4 criterii minore Duke e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke 8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura constituie criteriu major Duke CU EXCEPTIA: a. Streptococcus viridans b. Stafilococcus epidermidis c. Haemofilus d. Kingella e. Coxiella burnetii 9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA: a. Valvulopatie b. Febra > 38 de grade c. Hemoragie intracraniana d. Factor reumatoid e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara 10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in endocardita infectioasa: a. HTAP b. FEVS scazuta c. Leziuni sub-aortice d. Endocardita pe proteza e. Scurgere aortica voluminoasa 11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU EXCEPTIA: a. Distructie valvulara b. Insuficienta cardiaca c. Anevrism micotic aortic d. Abces septal ce determina BAV e. Infarct miocardic prin embolie coronara

Cardiologia

Pag. 82

12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardita infectioasa: a. Persistenta portii de intrare b. Flebita c. Abces paravalvular d. Infectie necontrolata la nivel local e. Splenomegalie 13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni: a. Streptococi Ceftriaxona 4 saptamanai b. Enterococi Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani c. Stafilococi meti-S Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6 saptamani d. Coxiella burnetti Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile e. Hemoculturi negative Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani 14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe proteza: a. Streptococi Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani b. Stafilococi meti-S Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani c. Stafilococi meti-R Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai d. Hemoculturi negative Rifampicina 6 saptamani e. Hemoculturi negative Gentamicina 15 zile 15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita infectioasa: a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica c. Abcese de inel sau septale necontrolate d. Endocardita fungica e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita vegetatiilor > 10 mm 16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase: a. Este cea mai importanta b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia stomatologica bianuala c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din grupa A

Complement multiplu: 17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru endocardita infectioasa: a. Bioprotezele b. Protezele mecanice c. PVM cu IM d. IA e. IM 18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI sunt negrupabili dupa Lancefield: a. Mitis b. Sanguis c. Bovis d. Salivarius e. Mutans 19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI: a. Dau forme emboligene b. Principalii sunt aureus si epidermidis c. Poarta de intrare ORL sau dentara d. Adeseori rezistenti la antibiotice e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani 20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK: a. Haemofilus

Cardiologia

Pag. 83

b. Actinobacter c. Cardiobacterium d. Escherichia e. Kingella 21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI: a. Cardiomegalie b. Fals panaritiu Osler c. Placi Janeway d. Noduli Roth e. Suflu de regurgitare 22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI: a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si frisoanelor b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor d. Latex Waaler Rose e. TFA VDRL 23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI: a. Examen panoramic dentar b. Radiografie a sinusurilor c. CT abdomino-pelvian d. Scintigrafie cardiaca e. Body-scanner 24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura: a. Examen anatomopatologic pozitiv b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke e. 5 criterii minore Duke 25. Sunt criterii majore Duke: a. Vegetatie de valva protetica pe ETT b. Abces de valva protetica pe ETE c. Ac IgG antifaza I > 1/800 d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella 26. Sunt criterii minore Duke: a. Toxicomanie i.v. b. Febra > 38 de grade c. Hemoragie intracraniana d. Factor reumatoid e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus 27. Urmatorii factori de prognostic negativi ai EI sunt complicatii ale EI: a. Soc septic b. Disfunctie severa de proteza c. Diagnosticare cu intarziere d. DNID e. AVC 28. Sunt complicatii neurologice ale EI: a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic b. Abces cerebral c. Meningita bacteriana d. Anevrism micotic cerebral e. AVC embolic

Cardiologia

Pag. 84

29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in EI: a. Alergie la antibiotice b. Reinoculare prin alta poarta de intrare c. Embolie septica splenica d. Glomerulonefrita e. Limfangita la nivelul portii de intrare 30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu Coxiella Burnetti pe valva nativa: a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni 31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu Stafilococi meti-R pe proteza valvulara: a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani 32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in EI: a. IA severa fara indicatie hemodinamica b. IM severa cu indicatie hemodinamica c. IM severa fara indicatie hemodinamica d. Endocardita fungica e. Abcese de inel sau septale 33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase: a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de profilaxie a EI b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C riscul cel mai crescut e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 D. 3 A. 4 D. 5 B. 6 B. 7 E. 8 B. 9 E. 10 D. 11 C. 12 E. 13 A. 14 C. 15 B. 16 D. Complement multiplu: 17 A, B. 18 A, B,D, E. 19 A, B, E. 20 A, C, E. 21 B, C, D. 22 A, C, D, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, E. 25 A, B, C, E. 26 A, B, C, D. 27 A, C, E. 28 A, B, C, E. 29 A, C, D. 30 A, C. 31 B, C, D. 32 A, C. 33 A, B, E.

Pericardita acuta
Complement simplu: 1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA: a. Precordiala b. Iradianta c. Constrictiva d. Insensibila la trinitrina e. Calmata in pozitie sezanda 2. Caracterizeaza frecatura pericardica: a. Zgomot profund, sistolic b. Constanta c. Auzit mai bine in pozitie sezanda

Cardiologia

Pag. 85

d. Dispare in apnee e. Foarte putin variabila in timp 3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta: a. Microvoltaj b. Alternanta electrica c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda d. Subdenivelare a PQ e. Tahicardie sinusala 4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului de pericardita acuta: a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare d. Tulburare a cineticii segmentare e. Tumora pericardica 5. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute: a. Serologie HIV b. Bilant tiroidian c. Enzime pancreatice d. Dozarea markerilor tumorali e. Diagnosticarea tuberculozei 6. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala CU EXCEPTIA: a. Infectie ORL banala in zilele precedente b. Recidive frecvente c. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare d. Constituire lenta, diagnosticata de obicei in stadiul de tamponada e. Determinata de virusi hepatitici 7. Sunt cauze rare de pericardita CU EXCEPTIA: a. Tuberculoza b. Lupus c. HIV d. RAA e. Radioterapia 8. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul simptomatic al pericarditei acute este FALSA: a. Se recomanda concediu medical 15 zile b. Se recomanda aspirina 3 grame in primele 7 zile c. Se recomanda aspirina 1 gram in a 3-a saptamana d. Se recomanda tratament anticoagulant e. Se recomanda control clinic, explorari biologice si ecografic la sfarsitul tratamentului 9. Caracterizeaza miopericardita: a. Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen b. Apar unde Q de necroza c. Nu apar tulburari de cinetica d. Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic e. Tratamentul consta in grefa in urgenta 10. Sunt semne clinice caracteristice tamponadei CU EXCEPTIA: a. Soc cardiogen b. Fara semne de EPA c. Semne stangi majore d. Puls paradoxal Kussmaul e. Scadere a presiunii arteriale in timpul inspiratiei > 10 mmHg

Cardiologia

Pag. 86

11. NU este adevarat despre tratamentul tamponadei: a. Se va respecta pozitia semisezanda b. Se va opri orice tratament anticoagulant c. Drenaj chirurgical in urgenta d. Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului e. Se va evita culcarea pacientului 12. Sunt criterii diagnostice ecografice pentru pericardita cronica constrictiva CU EXCEPTIA: a. Adiastolie a cavitatilor cardiace b. Ingrosare pericardica c. Revarsat pericardic absent d. Revarsat pericardic putin abundent e. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare Complement multiplu: 13. Caracterizeaza durerea pericardica in pericardita acuta: a. Iradianta b. Precordiala c. Constrictiva d. Sensibila la trinitrina e. Intensificata in decubit 14. Caracterizeaza sindromul infectios din pericardita acuta: a. Febra b. Astenie c. Artralgii d. Mialgii e. Scadere ponderala 15. NU este semn de tamponada in pericardita acuta: a. Insuficienta cardiaca dreapta b. Insuficienta cardiaca stanga c. Semne de soc d. EPA e. Puls paradoxal 16. Sunt stadii caracteristice ECG in evolutia pericarditei acute: a. Supradenivelare ST cu semn in oglinda, convexa in sus b. Normalizare ST cu aplatizare a undelor T c. Negativare a undelor T d. Normalizare a undelor T e. Persistenta supradenivelarii ST 17. Sunt elemente caracteristice ECG in pericardita acuta: a. Microvoltaj constant b. Alternanta electrica c. Subdenivelare a PQ d. Bradicardie sinusala e. ESV 18. Urmatoarele elmente radiografice apar in pericardita acuta: a. Cardiomegalie in ceainic b. Cardiomegalie in carafa c. Calcificari pleurale d. Opacifiere a sacului pericardic e. Revarsat pleural 19. Sunt criterii etiologice in ecografia cardiaca din pericardita acuta: a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular

Cardiologia

Pag. 87

c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare d. Tulburare a cineticii segmentare e. Tumora pericardica 20. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute: a. Serologie HIV b. Enzime pancreatice c. Bilant tiroidian d. Diagnosticarea unei afectiuni autoimune e. IDR 21. Urmatorii virusi sunt incriminati in pericardita acuta: a. Coxsackie b. Paragripal c. VZV d. Virusi hepatitici e. Adenovirus 22. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala: a. Cauza rara b. Infectie ORL banala in zilele precedente c. Diagnosticat in faza de tamponada datorita evolutiei subacute d. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare e. Recidive frecvente 23. Sunt elemente caracteristice ale pericarditei acute de etiologie neoplazica: a. Constituire lenta, putin zgomotoasa b. Diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada c. Tratamentul consta in drenajul pericardic d. Evocatoare este imunodepresia e. Este o cauza foarte rara 24. NU caracterizeaza pericardita acuta de etiologie tuberculoasa: a. Debut brutal cu durere constrictiva pe fond de dispnee agravata recent b. Tratament cu corticoizi pentru diminuarea riscului de evolutie spre pericardita cronica constrictiva c. Tratamentul consta in drenajul pericardic d. Diagnosticul de certitudine se face pe analiza lichidului pericardic e. Este o cauza frecventa 25. Sunt cauze rare de pericardita: a. Insuficienta renala b. Insuficienta cardiaca c. Pancreatita acuta d. RAA e. Lupus 26. Sunt elemente de tratament simptomatic al pericarditei acute: a. Paracetamol in caz de durere sub aspirina b. Aspirina 2 g in primele 7 zile c. Aspirina 1 gram in saptamana a 3-a d. Concediu medical 7 zile e. Oprirea anticoagulantelor 27. Caracterizeaza tamponada cardiaca: a. Caracterul compresiv al revarsatului tine de volumul acestuia b. Exista semne de EPA c. Hemopericardul este o posibila etiologie d. Exista semne drepte majore e. Aspect ecografic de adiastolie

Cardiologia

Pag. 88

28. NU caracterizeaza tratamentul tamponadei din pericardita acuta: a. Se va institui tratament anticoagulant b. Se va respecta pozitia in decubit c. Se va efectua punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea drenajului d. Drenaj chirurgical in urgenta e. Umplere vasculara prin solutii coloidale 29. Caracterizeaza pericardita cronica constrictiva: a. Complicatie frecventa b. Reprezinta constrictia cavitatilor cardiace stangi si apoi drepte prin fibroza pericardica c. Frecvent de origine tuberculoasa d. Frecvent de origine postradioterapeutica e. Frecvent de origine postoperatorie 30. Urmatoarele variante reprezinta tratamentul preventiv al pericarditei cronice constrictive: a. Drenajul in stadiul acut b. Drenajul in stadiul cronic c. Corticoizi d. Colchicina e. Aspirina Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 C. 3 C. 4 A. 5 A. 6 D. 7 C. 8 D. 9 B. 10 C. 11 D. 12 E. Complement multiplu: 13 B, C, E. 14 A, B, C, D. 15 B, D. 16 B, C, D. 17 B, C. 18 A, B, C, E. 19 D, E. 20 A, E. 21 A, D, E. 22 B, D, E. 23 A, B, C. 24 A, C, E. 25 A, C, D, E. 26 A, C, E. 27 A, C, D, E. 28 A, B. 29 C, D, E. 30 A, C.

Insuficienta aortica
Complement simplu: 1. Este etiologie a insuficientei aortice congenitale: a. Boala anuloectazianta b. Bicuspidia aortica c. Sifilis d. Takayasu e. Crohn 2. Cea mai frecventa etiologie a insuficientei aortice cronice la pacientii intre 40-60 ani din tarile industrializate este: a. Endocardita subacuta b. Reumatismul c. HTA severa d. Boala degenerativa sau distrofica e. Aortita sifilitica 3. Urmatoarele sunt cauze de aortite CU EXCEPTIA: a. Boala Takayasu b. Boala Crohn c. Sindrom Laubry-Pezzi d. Sifilis e. Spondilartrita anchilozanta 4. Urmatoarele sunt caracteristici ale leziunilor valvulare din EI acuta cu insuficienta aortica acuta CU EXCEPTIA: a. Leziuni complexe b. Leziuni vegetative c. Perforatii ale sigmoidelor

Cardiologia

Pag. 89

d. Abcese ale sinusurilor valsalva e. Abcese ale septului interventricular 5. Este consecinta a insuficientei aortice acute: a. Dilatare a ventriculului stang b. Supraincarcare volumetrica diastolica c. Hipertrofie compensatoare a VS d. Hipertrofie compensatoare a VD e. EPA 6. Sunt elemente in auscultatia insuficientei aortice CU EXCEPTIA: a. Suflu telediastolic fin cu maxim in focarul aortic b. Pistol-shot mezosistolic c. Suflu diastolic Flint d. Galop protodiastolic e. Suflu protodiastolic aspirativ aortic 7. NU caracterizeaza hiperpulsatilitatea arteriala: a. Semnul Musset b. Marirea presiunii arteriale diferentiale c. Semnul Faget d. Semnul Quincke e. Hippus pupilar 8. Metoda ecografica PISA masoara in diagnosticul insuficientei aortice urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Timpul de semi-descensiune b. Viteza protodiastolica in istmul aortic c. Largime jetului la origine d. Suprafata orificiului regurgitant e. Volumul regurgitat la fiecare diastola 9. Intra in bilantul preoperator CU EXCEPTIA: a. Coronarografie la femeile la menopauza b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice d. Arteriografie in caz de dilatare a aortei descendente e. Consultatie de anestezie 10. Prognosticul de supravietuire al unui pacient asimptomatic cu insuficienta aortica este: a. 70% la 10 ani b. 75% la 15 ani c. 80% la 5 ani d. 90% la 5 ani e. 50% la 10 ani 11. Sunt complicatii ale insuficientei aortice CU EXCEPTIA: a. Pericardita b. Insuficienta cardiaca c. Tulburari de ritm supraventriculare d. Tulburari de ritm ventriculare e. Moarte subita 12. NU este criteriu pentru interventia Bentall in insuficienta aortica: a. DTSVS > 50 mm b. DTDVS > 70 mm c. Aorta descendenta dilatata > 50 mm d. Aorta ascendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan e. FEVS < 50%

Cardiologia

Pag. 90

Complement multiplu: 13. Este adevarat despre boala degenerativa sau distrofica a valvei aortice: a. Cea mai frecventa etiologie in tarile neindustrializate b. Afecteaza mai frecvent pacientii intre 40 si 60 de ani c. Insuficienta aortica impreuna cu dilatarea aortei descendente constituie boala anuloectazianta d. Se poate incadra in cadrul bolii Marfan e. Consta in afectarea distrofica a valvei aortice 14. Sunt etiologii pentru aortite: a. Sindrom Laubry-Pezzi b. Boala Crohn c. LES d. Sindrom Marfan e. Boala Takayasu 15. Insuficienta aortica acuta prin disectie aortica apare pe urmatoarele terenuri: a. HTA b. Sindrom Marfan c. Sindrom Laubry-Pezzi d. Lupus e. Sifilis 16. Sunt consecinte ale regurgitarii aortice: a. Dilatare a ventriculului stang b. Dilatare a atriului stang c. Supraincarcare volumetrica diastolica a VS . Hipertrofie compensatoare a VS e. Dilatare compensatoare a VS 17. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei aortice: a. Dispnee b. Fatigabilitate la effort c. Angor functional d. Sincopa e. Lipotimie 18. Sunt caracteristici auscultatorii ale insuficientei aortice: a. Pistol-shot mezosistolic b. Suflu telediastolic in focarul aortic c. Suflu diastolic Flint in focarul aortic d. Galop protodiastolic e. Galop telediastolic 19. Sunt semne de hiperpulsatilitate arteriala in insuficienta aortica: a. Marirea presiunii arteriale diferentiale b. Semnul Musset c. Semnul De Bakey d. Semnul Faget e. Hippus pupilar 20. Caracterizeaza ECG in insuficienta aortica: a. SV1 + RV5 > 35mm b. Inversarea undelor T in V5 V6 c. SV1 + RV4 > 35 mm d. Subdenivelare orizontala ST e. Deviatie axiala dreapta 21. Este adevarat despre ecografia Doppler transtioracica in insuficienta aortica: a. Poate diagnostica insuficienta dar nu si etiologia b. Poate determina rasunetul insuficientei dilatare de ventricul stang c. Poate diagnostica alte valvulopatii coexistente

Cardiologia

Pag. 91

d. Poate aprecia existenta regurgitarii dar nu o poate masura e. In caz de suspiciune de endocardita se va recomanda ecografia transesofagiana 22. Caracterizeaza biantul preoperator in insuficienta aortica: a. Coronarografie sistematic inaintea interventiei b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice d. Scintigrafie pentru calcularea fractiei de regurgitare e. Consultatie de anestezie 23. Sunt complicatii ale insuficientei aortice: a. Tulburari de ritm supraventriculare b. Tulburari de ritm ventriculare c. Endocardita d. Pericardita e. Moarte subita 24. Tratamentul medicalin insuficienta aortica consta in: a. Diuretice in caz de semne congestive b. Inhibitori calcici cu actiune periferica c. IEC d. Betablocante in boala Marfan e. ARA II 25. Se indica tratamentul medical in insuficienta aortica asimptomatica daca: a. DTSVS = 20 mm/m2 SC b. DTDVS = 80 mm c. FEVS = 55% d. Aorta descendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan e. FEVS = 50% Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 D. 3 C. 4 B. 5 E. 6 A. 7 C. 8 B. 9 D. 10 E. 11 A. 12 C. Complement multiplu: 13 B, D, E. 14 B, C, E. 15 A, B. 16 A, C, D. 17 A, B, C. 18 A, D. 19 A, B, E. 20 A, B. 21 B, C, E. 22 B, C, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, C, D. 25 A, C, E.

Insuficienta mitrala
Complement simplu: 1. Este adevarat despre insuficienta mitrala cronica reumatismala: a. Cea mai frecventa, afecteaza barbatii varstnici b. Este frecvent asociate unei stenoze si altor valvulopatii c. Afecteaza frecvent femeia tanara d. Consta in defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor e. Valvele sunt fine, pelucide 2. NU caracterizeaza boala Barlow: a. Afecteaza femeia tanara b. Degenerescenta mixoida a valvelor c. Valvele prolabeaza in atriul stang d. Cordaje ingrosate e. Valve ingrosate

Cardiologia

Pag. 92

3. Sunt etiologii ale insuficientei mitrale CU EXCEPTIA: a. Sindrom Marfan b. Boala Takayasu c. CMHO d. Sindrom Elher-Danlos e. Mixom al atriului stang 4. Este etiologie a insuficientei mitrale acute: a. Infarctul miocardic inferior b. Infarctul miocardic lateral c. Infarctul miocardic bazal d. Infarctul miocardic posterior e. Infarctul miocardic anterior 5. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei mitrale cronice: a. Determina insuficienta cardiaca dreapta b. Ventriculul stang se rigidizeaza c. In timpul sistolei sangele ajunge in mod retrograd in atriul drept d. Ventriculul stang se hipertrofiaza compensator e. Regurgitarea atriala determina hipertrofie atriala 6. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA: a. Dispnee b. Durere toracica c. Edeme ale membrelor inferioare d. Hepatalgii e. Splenomegalie 7. NU sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Soc in dom b. Suflu protodiastolic maximal in focrul mitral c. Semne de HTAP d. Turgescenta jugulara e. Click mezosistolic specific bolii Barlow 8. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA: a. Arc mediu stang convex b. Micsorare a arcului inferior stang c. Dedublare a conturului arcului inferior drept d. Calcificari valvulare e. Revarsat pleural bilateral 9. Este adevarat despre ecografia Doppler color in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA: a. Determina profunzimea regurgitarii mitrale b. Determina directia jetului regurgitant in venele pulmonare c. Masoara presiunea arteriala pulmonara sistolica pornind de la jetul insuficientei tricuspide d. Masoara largimea jetului la origine e. Determina zona de convergenta, volumul regurgitant si fractia de regurgitare 10. NU caracterizeaza cateterismul cardiac stang in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Cuantifica regurgitarea mitrala b. Cuantifica dilatarea atriului stang c. Masoara volumul si fractia de ejectie ventriculare stangi d. Masoara presiunea telediastolica in ventriculul stang e. Cauta unda V pulmonara 11. Are indicatie chirurgicala insuficienta mitrala cronica organica severa asimptomatica cu: a. FEVS = 65% b. DTSVS = 50 mm c. PAPs 45 mmHg in repaus

Cardiologia

Pag. 93

d. FEVS = 60% e. DTSVS = 35 mm Complement multiplu: 12. Caracterizeaza insuficienta mitrala cronica degenerativa: a. Este cea mai frecventa b. Afecteaza varstnicii c. Valvele sunt ingrosate, redundante d. Cordajele sunt ingrosate, retractate e. Comisurile fuzioneaza 13. Este caracteristic insuficientei mitrale cronice reumatismale: a. Valve ingrosate, calcificate b. Comisuri fuzionate c. Asociaza frecvent o stenoza mitrala d. Degenerescenta mixoida a valvelor e. Cordaje alungite 14. Sunt cauze de insuficienta mitrala acuta: a. Infarctul inferior b. Infarctul anterior c. Traumatism toracic d. Ruptura de cordaj e. Fibroza ischemica a pilierului valvei mitrale mici 15. Este adevarat despre clasificarea Carpentier: a. Tip 1 insuficienta mitrala functionala b. Tip 2 Insuficienta mitrala restrictiva c. Tip 3 Joc valvular limitat cu o inchidere insuficienta in sistola d. Tip 1 Amplitudinea miscarilor valvelor este crescuta e. Tip 2 Prolaps valvular 16. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia insuficientei mitrale acute: a. Presiunea capilara pulmonara creste brutal b. Apare EPA c. Apare insuficienta caradiaca dreapta d. Ventriculul stang se dialata dar nu se hipertrofiaza compensator e. Atriul stang se dialata 17. Sunt semne functionale care pot apare in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Palpitatii b. Hepatalgii c. Splenomegalie d. Turgescenta jugulara e. Hemoptizii 18. Sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Soc in dom b. Pistol-shot mezosistolic c. Galop protodiastolic d. Suflu holosistolic in jet de vapori e. Z2 pulmonar intarit 19. Caracterizeaza insuficienta mitrala prin ruptura de cordaj: a. Pocnitura in piept asociata unei dureri scurte b. Semne de lupus c. Efort in antecedente d. Dispnee e. EPA

Cardiologia

Pag. 94

20. Sunt elemente ECG in diagnosticul insuficientei mitrale: a. P > 0,12 s b. P bifida in V1 c. P bifazica in DII d. Indice Sokolow > 35mm e. Fibrilatie sau flutter atrial 21. Ecografia cardiaca bidimensionala si TM evidentiaza in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Dimensiunea cavitatilor drepte b. Suprafata regurgitarii mitrale c. FEVS d. Largimea jetului la origine e. Morfologia aparatului valvular si subvalvular 22. Caracterizeaza cateterismul stang in diagnosticul insuficientei mitrale: a. Masoara PAP b. Cuantifica regurgitarea mitrala c. Masoara dilatarea AS d. Cauta unda V pulmonara e. Masoara FEVS 23. Sunt complicatii ale insuficientei mitrale: a. Firbrilatia atriala b. Blocuri nodale c. Endocardita bacteriana d. Insuficienta cardiaca dreapta e. Insuficienta cardiaca stanga 24. Caracterizeaza tratamentul medical al insuficientei mitrale: a. Angioplastie coronariana in cele ischemice b. Tratamentul insuficientei cardiace c. Tratamentul fibrilatiei atriale d. Profilaxia endocarditei e. Plastie mitrala cand aparatul subvalvular nu e lezat 25. Implica tratamentul medical al insuficientei mitrale cronice organice severe asimptomatice: a. DTSVS = 40 mm b. FEVS = 55% c. PAPs = 55 mmHg d. FiA e. DTSVS = 45 mm Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 D. 3 B. 4 A. 5 A. 6 E. 7 B. 8 B. 9 C. 10 E. 11 B. Complement multilplu: 12 A, B. 13 A, B, C. 14 A, C, D, E. 15 A, C, E. 16 A, B. 17 A, B, E. 18 A, C, D, E. 19 A, C, D, E. 20 A, D, E. 21 A, C, E. 22 B, C, E. 23 A, C, D, E. 24 A, B, C, D. 25 A, E.

Stenoza aortica
Complement simplu: 1. Este etiologie a stenozei aortice CU EXCEPTIA: a. Boala Monckeberg b. Bicuspidia aortica c. Sindrom Laubry-Pezzi d. RAA e. Stenoza subvalvulara congenitala

Cardiologia

Pag. 95

2. Este adevarat despre boala Monckeberg: a. Sunt prezente calcificari ale valvelor b. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie c. Asociata frecvent unei dilatoari a aortei ascendente d. Este congenitala e. Afecteaza cu precadere subiectii tineri intre 20-30 ani 3. Este aevarat despre fiziopatologia stenozei aortice: a. Suprafata normala este de aproximatov 4 cm2 b. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2 c. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2/m2 d. Stenoza constituie un obstacol fata de ejectia in ventriculul stang e. Stenoza provoaca o crestere a presarcinii 4. NU este adevarat despre fiziopatologia stenozei aortice: a. Apare hipertrofie ventriculara stanga compensatoare b. Apare un gradient intre ventriculul stang si aorta c. Pentru un debit cardiac scazut o stenoza stransa antreneaza un gradient mediu VS/Ao de 40-50 mmHg d. Debitul cardiac creste insuficient la efort e. Angorul se explica prin debit insuficient la efort 5. Sunt posibile semne functionale in diagnosticul stenozei aortice CU EXCEPTIA: a. Angor b. Sincopa precedata de senzatie de val in fata ochilor c. Dispnee d. Lipotimie e. Palpitatii 6. Caracterizeaza ausculatia stenozei aortice: a. Suflu protodiastolic fin, dulce, aspirativ, maxim in focarul aortic b. Pistol-shot mezosistolic c. Galop protodiastolic d. Zgomot 2 abolit e. Suflu diastolic Flint in focarul mitral 7. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul stenozei aortice: a. Inima de volum normal b. Calcificare a inelului mitral c. Dilatarea ventriculului stang largirea arcului inferior stang d. Dilatarea atriului stang arc mediu stang convex si dedublarea contrurului arcului inferior drept e. Cardiomegalie cu index cardiotoracic peste 0,5 8. Sunt elemente ale diagnosticului ecografic in stenoza aortica CU EXCEPTIA: a. FEVS este mult timp conservata b. Calculeaza suprafata aortica prin ecuatia de continuitate c. Calculeaza volumul regurgitat diastolic d. Observa dilatarea aortei initiale e. Observa afectarea reumatismala a valvei 9. Sunt complicatii ale stenozei aortice CU EXCEPTIA: a. Insuficienta cardiaca b. Moarte subita c. Tulburari de conducere de grad inalt d. Tulburari de ritm supraventriculare sau venriculare e. Disectia aortei ascendente 10. Sunt indicatii de protezare a stenozei aortice in urma probei ECG de efort CU EXCEPTIA: a. Aparitia simptomelor b. Crestere < 20 mmHg a TAs la efort c. Supradenivelare ST marcata > 2mm

Cardiologia

Pag. 96

d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT Complement multiplu: 11. NU este caracteristic bolii Monckeberg: a. Este cauza cea mai frecventa la pacientii de varsta medie b. Cauza cea mai frecventa la subiectii tineri 20-30 ani c. Cauza cea mai frecventa la subiectii peste 75 ani d. Calcificari valvulare e. Calcificari ale inelului aortic 12. Este adevarat despre stenoza aortica datorita RAA: a. De obicei asociata cu o insuficienta b. Comisuri fuzionate c. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie 50-60 ani d. Asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente e. In diminuare in ultimii 20 de ani 13. Urmatoarele valori corespund stenozei aortice stranse: a. 3 cm2 b. 0,9 cm2 c. 0,9 cm2/m2 d. 0,5 cm2 e. 0,5 cm2/m2 14. Sunt consecinte in amonte ale stenozei aortice: a. Edem pulmonar b. Angor c. Debit cardiac insuficient la efort d. Dilatarea urechiusei stangi e. Hipertrofie ventriculara stanga compensatoare 15. Sunt semne functionale ale stenozei aortice: a. Claudicatie b. Angor c. Dispnee d. Palpitatii e. Lipotimie 16. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in stenoza aortica: a. Zgomot 2 abolit b. Galop protodiastolic c. Pistol-Shot d. Suflu holosistolic in jet de vapori in focarul aortic e. Suflu mezosistolic ejectional in focarul aortic 17. Caracterizeaza ECG in stenoza aortica: a. Indice Sokolow > 35 b. P > 0,12 s c. Inversarea undelor T in V5 si V6 d. Deviatie axiala stanga e. BRS incomplet 18. Sunt semne radiografice caracteristice stenozei aortice: a. Dilatare a aortei initiale b. Calcificari frecvente ale inelului aortic c. Dilatarea atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a contrurului arcului inferior drept d. Dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang e. Index cardiotoracic peste 0,5

Cardiologia

Pag. 97

19. Ecografia in stenoza aortica NU indica: a. FEVS mult timp conservata b. Suprafata orificiului regurgitant c. Dilatare a aortei initiale d. Calculul suprafetei aortice e. Cartografia fluxului regurgitant in Doppler 20. ETE se recomanda in stenoza aortica daca se constata: a. Suspiciune de endocardita b. Slaba ecogenitate c. Polivalvulopatie d. Suspiciune de afectare TBC e. Bilant preoperator 21. Cateterismul cardiac permite in stenoza aortica: a. Masurarea gradientului presiunii sistolice intre VS si Aorta initiala b. Masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin c. Evaluarea functiei ventriculare stangi si a cineticii segmentare d. Dilatarea aortei ascendente prin angiografie suprasigmoidiana e. Calcularea PISA 22. Este adevarat despre prognosticul stenozei aortice: a. Supravietuire medie timp de 10 ani in caz de angor b. Supravietuire medie 3 ani in caz de sincopa c. Supravietuire medie 1 an in caz de insuficienta cardiaca d. Supravietuire medie 5 ani in caz de sincopa e. Supravietuire medie 5 ani in caz de angor 23. Sunt indicatii chirurgicale pentru stenoza aortica stransa asimptomatica: a. FEVS = 65% b. FEVS = 55% c. Calcificari aortice moderate d. Vmax aortica > 0,3m/sec/an e. FEVS = 50% 24. Urmatoarele modificari la testul de efort al unui pacient cu stenoza aortica stransa asimptomatica sunt indicatii chirurgicale: a. Aparitia simptomelor b. Cresterea TA cu 30 mmHg c. Supradenivelare ST marcata > 2mm d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 D. 7 A. 8 C. 9 E. 10 C. Complement multiplu: 11 A, B. 12 A, B, E. 13 B, D, E. 14 A, D, E. 15 B, C, D. 16 B, C, D. 17 A, E. 18 A, B. 19 B, E. 20 A, B, C, E. 21 A, B, C, D. 22 B, E. 23 C, D. 24 A, D, E.

Insuficienta venoasa cronica. Varice

Complement simplu: 1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA: a. Varsta b. Obezitatea c. Consumul de alcool

Cardiologia

Pag. 98

d. Sarcina cu simptome din primul trimestru e. Ereditatea 2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este asigurat prin: a. Continenta valvulelor b. Presiunea reziduala retelei venoase c. Pompa musculara surala d. Apasarea boltei plantare e. Presiunea negativa generata de respiratie 3. Cele mai frecvente varice sunt: a. Varicele esentiale b. Varicele postflebitice c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale e. Varice de alt tip 4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU EXCEPTIA: a. Apasare in ortostatism b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare c. Claudicatia venoasa d. Limitarea vitezei mersului e. Jena legata de aspect 5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa cronica: a. Se cauta tulburari trofice asociate b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg d. Se palpeaza pulsurile distale e. Edemul este specific insuficientei venoase 6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor inferioare in urmatoarele cazuri CU EXCEPTIA: a. In cadrul unui bilant preoperator b. In cadrul unui bilant prescleroza c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa 7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase cronice: a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase b. Dermita ocra c. Atrofia Killian d. Ulcer varicos e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial 8. NU caracterizeaza ulcerul varicos: a. Dimensiuni reduse b. Margini netede c. Sediu maleolar intern d. Fond curat e. Putin dureros 9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA: a. Benzi de contentie b. Drenare posturala c. Cure termale d. Scleroza cu agenti fizici e. Scleroza cu laser

Cardiologia

Pag. 99

Complement multiplu: 10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica: a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta valvulara b. IVC este o cauza a varicelor c. IVC poate fi esentiala d. IVC poate fi dobandita e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii 11. Sunt factori favorizanti pentru IVC: a. Varsta b. Obezitatea c. Alcoolul d. Tututnul e. Ereditatea 12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC: a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si inghinal e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier 13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin: a. Incontinenta valvulelor b. Presiunea reziduala retelei venoase c. Pompa musculara femurala d. Apasarea boltei plantare e. Presiunea negativa generata de respiratie 14. Sunt etiologii ale varicelor: a. Varice esentiale b. Varice flebitice c. Varice congenitale d. Varice ortostatice e. Varice din insuficienta cardiaca 15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor: a. Jena legata de aspect b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le miste d. Claudicatie venoasa e. Eczema cu prurit 16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor: a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba Trendelenburg b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica Schwartz c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale d. Edemul apare de obicei tardiv e. Edemul este specific insuficientei venoase 17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC: a. Clasa 0 IVC minora b. Clasa 2 IVC moderata c. Clasa 3 Tulburari trofice majore cu ulcere d. Clasa 1 Tulburari trofice evidente fara ulcer e. Clasa 0 Semne functionale de staza venoasa 18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale: a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat b. Dermita ocra

Cardiologia

Pag. 100

c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase d. Pielea este fibroasa si indurata e. Se trateaaza cu AINS 19. Caracterizeaza ulcerul varicos: a. Unic b. De mici dimensiuni c. Cu margini netede d. Cu fond curat e. De obicei dureros 20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC: a. Scaderea ponderala b. Evitarea clinostatismului prelungit c. Evitarea incalzirii prin pardoseala d. Vaccinarea antitetanica e. Evitarea mersului pe jos 21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor: a. Cure termale b. Benzi de contentie c. Drenaj postural nocturn d. Vaccinarea antitetanica e. Stripping al safenei interne Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 B. 3 A. 4 D. 5 E. 6 C. 7 D. 8 A. 9 B. Complement multiplu: 10 A, C, D. 11 A, B, E. 12 A, D, E. 13 D, E. 14 A, C. 15 A, B, C, D. 16 D, E. 17 B, C. 18 A, E. 19 A, C, D. 20 A, C, D. 21 A, B.

Accidente ale anticoagulantelor

Complement simplu: 1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de trombolitice: a. Continuarea trombolizei b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata c. Umplere vasculara d. Transfuzie e. Tratamentul leziunii hemoragice 2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina: a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata c. Nu este influentat de varsta, doar de doza d. Este crescut in insuficienta cardiaca e. Este independent de complianta la tratament 3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina: a. Tratament simptomatic b. Se va verifica TCA c. Se va verifica activitatea anti Xa d. Se va opri administrarea de heparina e. Se va adapta tratamentul

Cardiologia

Pag. 101

4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2: a. > 100 000 tr/ml b. Progresiva c. Benigna d. Asimptomatica e. Rara 5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA: a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei b. Dozarea zilnica a trombocitelor c. Confirmarea biologica a alergiei d. Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune e. Administrare de antitrombina 6. Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA: a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 2 d. Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2 e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament 7. Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK: a. 0,5% hemoragii mortale/pacient/an b. Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR intre 2 si 3 c. Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei d. Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei e. Este crescut in insuficienta cardiaca 8. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de AVK: a. Diminuare a AVK b. Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie d. Fractia PPSB uman e. Vitamina K p.o. Complement multiplu 9. Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a administrarii de trombolitice: a. Tratament simptomatic b. Contrinuarea trombolizei c. Oprirea altor anticoagulante d. Tratamentul leziunii hemoragice e. Administrare de acid tranexamic 10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina: a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata c. Creste cu durata tratamentului d. Creste cu varsta e. Este crescut in insuficienta cardiaca 11. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore dupa administrarea de heparina: a. Tratament simptomatic b. Se va verifica TCA c. Se va verifica activitatea anti Xa d. Se va opri administrarea de heparina e. Se va antagoniza cu sulfat de protamina 12. Este adevarat despre TIH tip 1: a. Apare intre a 5-a si a 20-a zi b. Apare prin mecanism de agregare plachetara

Cardiologia

Pag. 102

c. Este frecventa (10-20%) d. Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple e. Se prezinta cu o scadere < 100 000 tr/ml 13. Caracterizeaza TIH de tip 2: a. Scadere < 40% din cifra de plecare a trombocitelor b. Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna c. Grava d. Tromboze arteriovenoase multiple e. Apare intre a 2-a si a 5-a zi 14. Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1: a. Continuarea heparinei b. Confirmarea biologica a alergiei c. Dozarea zilnica a trombocitelor d. Antitrombina e. Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune 15. Este adevarat despre TIH: a. Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina nefractionata b. Simptomatologia tipului 2 se prezinta prin embolii si tromboze in ciuda unui tratament anticoagulant eficient c. Se va cauta confirmarea caracterului imunoalergic al trombocitopeniei d. Daca se confirma TIH tip 2 se va reduce doza de heparina imediat e. Daca se confirma TIH tip 2 se va continua tratmentul cu AVK numai daca trombocitele sunt peste 80000/mm3 16. Este adevarat despre preventia TIH: a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 1 d. Continuarea cu AVK se va face din ziua a 7-a e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament 17. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu AVK: a. Creste cu varsta b. Frecvent legat de supradozare c. 0,5% hemoragii grave/pacient/an d. Este crescut in insuficienta renala e. Nu depinde de monitorizarea regulata a INR 18. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile minore dupa administrare de AVK: a. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK b. Tratament simptomatic c. Vitamine K p.o. daca INR > 6 d. Se va verifica TCA e. Se va obtine un aviz cardiologic 19. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile majore dupa administrare de AVK: a. Spitalizare b. Tratamentul sangerarii prin gest hemostatic c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie d. Vitamina K p.o. sau i.v. e. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 B. 3 D. 4 E. 5 B. 6 E. 7 A. 8 A. Complement multiplu: 9 A, B. 10 B, C, D. 11 A, B, C. 12 B, C. 13 B, C, D. 14 A, C. 15 A, B, C. 16 A, B. 17 B, D. 18 A, C, E. 19 A, B, C, D.

Cardiologia

Pag. 103

Prescrierea si supravegherea unui tratament antitrombotic

Complement simplu: 1. Este FALS despre urmatoarele trombolitice: a. Alteplaza se foloseste in caz de AVC ischemic < 3 ore b. Tenecteplaza este de origine bacteriana c. Streptokinaza nu este specifica pentru fibrina trombului d. Alteplaza se administreaza in bolus iv de 10mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia pulmonara e. Tenecteplaza se administreaza 10 U in 2 blousuri la interval de 30 min in infarctul miocardic 2. Sunt indicatii pentru trombolitice CU EXCEPTIA: a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore b. EP cu soc hemodinamic c. Tromboza ocluziva de proteza valvulara d. AVC ischemic in faza acuta e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera 3. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA: a. Hemoragie cerebro-meningeala b. Malformatie vasculara sau tumora cerebrala c. Traumatism cranian < 1 luna d. Sarcina e. Traumatism < 21 de zile 4. Este FALS despre heparine: a. Cele nefractionate au greutate moleculara mare b. LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata c. Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa d. Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa e. Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate 5. Caracterizeaza farmacocinetica heparinelor nefractionate CU EXCEPTIA: a. Inactivata p.o. b. Timp de injumatatire de 60 minute in i.v. c. Eliminare hepatica d. Traverseaza bariera placentara, se recomanda LMWH la gravide e. Excretie urinara 6. NU corespunde indicatiilor heparinei nefractionate: a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii tromboembolice venoase cu risc moderat b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase c. Calciparina s.c. 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatia atriala d. TCA tinta este 2-3 pentru SCA fara supradenivelare persistenta de ST e. Calciparina s.c pentru AVC ischemic de origine embolica cardiaca 7. Este adevarat despre posologia fondaparinux: a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP b. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST 8. Sunt contraindicatii absolute pentru adminsitrarea de heparine: a. Chirurgie recenta b. Asocierea cu AINS c. Injectii intramusculare

Cardiologia

Pag. 104

d. Pericardita e. Disectia aortica 9. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului cu heparine: a. Dozarea trombocitelor se face de 3 ori pe saptamana b. TCA se face la 4 ore dupa a doua injectie in tratamentul cu heparina nefractionata c. Heparinemia trebuie sa fie intre 0,6 0,8 UI/ml in tratamentul cu heparina nefractionata d. TCA se face la 4 ore dupa debutul tratamentului preventiv cu LMWH e. Anti-Xa se face la 4 ore dupa a doua injectie cu fondaparinux 10. Este adevarat in practica despre tranzitia AVK-heparina CU EXCEPTIA: a. TCA normal cu INR prea scazut determina oprirea heparinei b. TCA prea scazut determina Cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina d. TCA normal determina cresterea AVK e. TCA prea crescut determina diminuarea heparinei 11. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori CU EXCEPTIA: a. II b. VI c. X d. IX e. Proteina C si S 12. Care din urmatorii timpi de actiune sunt caracteristici AVK: a. Warfarin 36-72 ore b. Acenocumarol 36-72 ore c. Fluindione 2-3 zile d. Acenocumarol 2-3 zile e. Fluindione 24-48 ore 13. NU caracterizeaza durata tratamentului AVK in functie de boala: a. TVP distala izolata 6 saptamani b. TVP proximala 3 luni c. TVP idiopatica cel putin 6 luni d. TVP + cancer pe viata sau pana la remisia completa a cancerului e. TVP recidivanta cel putin 1 an apoi reevaluare 14. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica b. Antecedente de AVC c. Contrast spontan intens in atriul stang d. SM asociata e. FEVS < 35% 15. NU este contraindicatie a tratamentului cu AVK: a. Alaptarea b. Sarcina in al treilea trimestru c. Sarcina in primul trimestru d. Endocardita e. AVC hemoragic recent 16. Inhiba catabolismul hepatic al AVK: a. Carbamazepina b. Fenitoina c. Meprobamat d. Alcool e. Ketoconazol

Cardiologia

Pag. 105

17. NU diminueaza fixarea proteica a AVK: a. AINS b. Sulfamide c. Fibrati d. Miconazol e. Corticoizi 18. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu AVK CU EXCEPTIA: a. Hemoragii b. Reactii alergice la indanediona c. Ulceratii bucale d. Calcificari epifizale e. Insuficienta hepatica 19. NU este molecula anticoagulanta: a. Danaparoida b. Dabitragan c. Griseofluvina d. Bivalirudina e. Lepirudina 20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare: a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor 21. NU este indicatie pentru clopidogrel: a. Alergie la aspirina b. SCA STc. ACOMI d. Angioplastie coronara complexa e. AVC 22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU EXCEPTIA: a. Reactii alergice b. Hepatita c. Trombopenii d. Gastrite e. Hemoragii Complement multiplu: 23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice: a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului e. Streptokinaza e de origine bacteriana 24. Corespunde posologiei tromboliticelor: a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in infarctul miocardic b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia pulmonara c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5 mg/kg/60 min in infarctul miocardic e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in infarctul miocardic 25. Este adevarat despre trombolitice: a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia vaselor repermeabilizate b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul scade sub 1 g/l

Cardiologia

Pag. 106

c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat streptokinazei spre a evita reactiile alergice d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v. e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de 100 mg/6h 26. Sunt indicatii pentru trombolitice: a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore b. Embolia pulmonara grava cu soc hemodinamic c. Tromboza ocluziva a protezei valvulare la pacienti cu risc operator scazut d. Tratamentul fibrinolitic al AVC ischemic in primele 6 ore e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera 27. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA: a. Disectie aortica b. Insuficienta hepatocelulara severa c. AIT < 6 luni d. Sarcina e. Traumatism < 21 de zile 28. Este adevarat despre heparine: a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de heparina nefractionata b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1 d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3 e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul 29. Este adevarat despre heparine: a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de heparina nefractionata b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1 d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3 e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul 30. Caracterizeaza farmacocinetica LMWH: a. Inactivata p.o. b. Fixare proteica si tisulara puternica c. Timp de injumatatire de 2-4 ore s.c. d. Eliminare hepatica e. Excretie urinara 31. Urmatoarele rapoarte la UI pentru heparine sunt adevarate a. Dalteparina 1mg = 100-200 UI b. Tinzaparina 1ml = 20000 UI c. Heparinat de calciu 1ml = 15000 UI d. Heparinat de sodiu 1ml = 5000 UI e. Nandroparina 1ml = 10000 UI 32. Este adevarat despre posologia heparinei nefractionate: a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii tromboembolice venoase cu risc moderat b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase c. Calciparina i.v. 5000 UI pentru AVC ischemic d. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatie atriala e. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru embolie pulmonara 33. Este FALS despre posologia fondaparinux: a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP b. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST

Cardiologia

Pag. 107

34. Sunt contraindicatii absolute ale heparinelor: a. Chirurgie recenta b. Asocierea cu AINS c. Disectie aortica d. Injectii intramusculare e. Injectii intraarticulare 35. Sunt contraindicatii relative ale heparinelor: a. Hemoragii recente b. HTA severa c. EI d. Pericardita e. Trombopenie 36. Inainte de tratamentul cu heparina se vor cauta urmatoarele: a. Anomalie a hemostazei b. Insuficienta cardiaca c. Insuficienta renala d. Insuficienta hepatica e. Anomalie a coagularii 37. Urmatoarele atitudini corespund testului TCA in tranzitia AVK-heparina: a. INR prea crescut indiferent de TCA determina oprirea heparinei b. TCA prea scazut determina cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina d. TCA normal determina cresterea AVK e. TCA prea crescut determina cresterea heparinei 38. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori: a. III b. VI c. X d. IX e. Proteina C si S 39. Caracterizeaza farmacodinamica AVK: a. Absorbtie digestiva slaba b. Fixare proteica puternica de ordinul a 95% c. Fixarea proteica nu este susceptibila la modificare prin competitie medicamentoasa d. Metabolism hepatic e. Ciclul enterohepatic nu este influentat in cursul unei colestaze 40. Caracterizeaza durata de actiune a AVK: a. Warfarin 36-72 ore b. Acenocumarol 36-72 ore c. Fluindione 2-3 zile d. Acenocumarol 2-3 zile e. Fluindione 24-48 ore 41. Urmatoarele indicatii si durate de tratament pentru AVK sunt adevarate: a. 6 saptamani in TVP proximala b. 3 luni in EP cu factor de risc tranzitoriu reversibil c. Cel putin 6 luni pentru TVP idiopatica d. Pe viata la TVP + cancer e. Cel putin 6 luni, apoi reevaluare la TVP recidivanta 42. Urmatoarele valori tinta ale INR corespund patologiei: a. 2,5-3,5 pentru FiA + bioproteza b. 2,5 in FiA cu CHADS2 > 2 c. 2 in FiA cu CHADS2 = 1

Cardiologia

Pag. 108

d. 2-3 in FiA + SM e. 2,5-3,5 in FiA + proteza valvulara mecanica 43. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica b. FiA c. Inlocuire valvulara mecanica in pozitie pulmonara d. SM asociata e. AIT in antecedente 44. Sunt contraindicatii ale AVK: a. Alaptarea b. Endocardita c. Pericardita d. Chirurgie generala recenta e. Insuficienta cardiaca severa 45. Diminueaza fixarea proteica a AVK: a. AINS b. Miconazol c. Carbunele activat d. Meprobamat e. Ketoconazol 46. Induc catabolismul hepatic al AVK: a. Allopurinol b. Cimetidina c. Carbamazepina d. Fenitoina e. Griseofulvina 47. Reduc sinteza factorilor vitaminei K dependenti: a. AINS b. Fenitoina c. Amiodarona d. Miconazol e. Ketoconazol 48. Sunt efecte proprii cumarinicelor: a. Greata b. Alopecie c. Eritem d. Urticarie e. Prurit 49. Corespunde monitorizarii INR la pacientii tratati cu AVK: a. 48-96 de ore dupa orice modificare a posologiei b. La fiecare 24 de ore in zona terapeutica c. Saptamanal pana la stabilizare la doua recoltari succesive d. Cel putin o data la 2 luni in perioada stabila e. In functie de caz in cursul hemoragiei 50. Sunt molecule anticoagulante: a. Danaparoida b. Bivalirudina c. Griseofulvina d. Colestiramina e. Lepirudina

Cardiologia

Pag. 109

51. Este adevarat despre antiagregantele plachetare: a. Aspirina are efect ireversibil b. Clopidogrelul blocheaza calea ciclooxigenazei c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace e. Aspirina se recomanda in doze de 75-325 mg/zi p.o. 52. Aspirina este indicata in urmatoarele cazuri: a. Faza acuta a SCA b. AIT c. AVC d. Pericardita e. Endocardita 53. Clopidogrelul este indicat in: a. AVC b. AIT c. ACOMI d. AAA e. SCA ST54. Sunt indicatii ale anti-GPIIb/IIIa: a. SCA ST- cu risc crescut b. SCA ST+ in caz de tromb masiv c. ACOMI d. AAA e. AVC Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 A. 3 D. 4 C. 5 D. 6 C. 7 E. 8 C. 9 B. 10 B. 11 B. 12 A. 13 E. 14 A. 15 D. 16 E. 17 E. 18 E. 19 C. 20 A. 21 D. 22 B. Complement multiplu: 23 A, C, E. 24 A, B. 25 A, C. 26 B, E. 27 B, C, D. 28 A, C, D, E. 29 A, C, D, E. 30 A, D, E. 31 B, D. 32 A, B. 33 A, C, D. 34 D, E. 35 B, C, D. 36 A, C, D, E. 37 A, C, D. 38 C, D, E. 39 B, D. 40 C, D. 41 B, C, D. 42 B, D, E. 43 B, C, D, E. 44 A, C. 45 A, B. 46 C, D, E. 47 A, C. 48 A, B, D. 49 A, C, E. 50 A, B, E. 51 A, E. 52 A, B, C, D. 53 A, C, E. 54 A, B.

Prescrierea si supravegherea diureticelor

Atentie: Datorita inimaginabilului cretinism de care au dat dovata traducatorii, revizuitorii, redactorii si, nu in ultimul rand, rectorii tuturor facultatilor din tara, adica toti cei care si-au pus numele pe abominatia asta tiparita, foarte probabil mai nimic din tema aceasta nu va fi subiect la rezidentiat. Cretinismul consta fie in omiterea traducerii primului subtitlu care ar fi trebuit sa fie diuretice de ansa fie in nerealiz area faptului ca nu exista in editia franceza (slabe sanse) si ca la noi, unde se da examen la virgula, trebuie introdus. Drept urmare restul diureticelor, precum pisica lu Schrodinger, exista intr -o stare in care simultan sunt diferite de diuretice dar apartin totusi diureticelor deci orice grila de aici poate si va fi contestata si cel mai proba bil va fi anulata. Totusi o sa pun cateva grile in ideea ca vor remedia situatia printr-un comunicat oficial si voi mai pune cand se va intampla minunea nu va tineti respiratia. Complement simplu: 1. Caracterizeaza diureticele de ansa: a. Cresc natriureza in TCD b. Blocheaza reabsorbtia Na in TCD c. Inhiba actiunea ADH asupra tubului colector

Cardiologia

Pag. 110

d. Au efect anticalciuric e. Au efect anti-ADH 2. NU este contraindicatie pentru diureticele de ansa: a. Obstacol pe caile urinare b. Hiponatremie < 130 mmol/l c. Creatinina > 200 micromoli/l d. Encefalopatie hepatica e. Alaptare 3. Sunt indicatii pentru diureticele tiazidice: a. Diabet insipid nefrogen b. Insuficienta cardiaca c. Hipercalcemie d. Miastenie e. Carenta in acid folic 4. NU este efect secundar al diureticelor tiazidice: a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa b. Cresterea uricemiei c. Cresterea glicemiei d. Ototoxicitate e. Leucopenie 5. Caracterizeaza farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: a. Relatia doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa b. Insuficient in cazul insuficientei renale c. Eficient in 30 de min p.o. d. Eficient intr-o ora p.o. e. Eficient in 24h p.o. 6. Sunt indicatii ale inhibitorilor anhidrazei carbonice CU EXCEPTIA: a. Glaucom acut b. Edeme cerebrale posttraumatice c. Rau de munte d. Insuficienta hepatica sau renala e. Cord pulmonar cronic cu hipercapnie simptomatica Complement multiplu: 7. Sunt contraindicatii ale diureticelor de ansa: a. Obstacol pe caile urinare b. Alaptare c. Insuficienta renala d. Carenta in acid folic e. Hiperkaliemie 8. Caracterizeaza posologia diureticelor de ansa: a. 20-40 mg p.o. la varstnic in 1-2 prize pe zi b. 120-240 mg i.v. in edemul pulmonar acut c. Doza unica in EPA d. Adaugare de potasiu inca de la initierea tratamentului e. Monitorizare a ionogramei si creatininei 9. Sunt proprietati ale diureticelor tiazidice: a. Blocheaza absorbtia de Na si Cl la nivelul TCD b. Blocheaza reabsorbtia Na in Ansa Henle c. Au efect anticalciuric d. Au efect calciuric e. Au efect anti-ADH

Cardiologia

Pag. 111

10. Sunt efecte secundare ale diureticelor care economisesc potasiul: a. Cefalee b. Somnolenta c. Anemie megaloblastica d. Leucopenie e. Trombopenie 11. Este adevarat despre inhibitorii anhidrazei carbonice: a. Sunt utili in glaucomul acut b. Determina acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie c. Determina o crestere a secretiei LCR d. Determina hipoglicemie e. Sunt contraindicati in caz de insuficienta cardiaca Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 C. 3 A. 4 D. 5 E. 6 D. Complement multiplu: 7 A, B. 8 A, D, E. 9 A, C, E. 10 A, B, C. 11 A, B.

Suflul cardiac la copil

Complement simplu: 1. Caracterizeaza sulfurile functionale CU EXCEPTIA: a. Cel mai adesea au sediu pulmonar b. Invariabil cu ciclul respirator c. Timbru dulce, niciodata aspru d. Z1 si Z2 normale e. Apar izolate, fara alta simptomatologie 2. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mic: a. Cianoza b. Palpitatii c. Dispnee de efort d. Sincope e. Durere toracica 3. Caracterizeaza comunicarea interventriculara: a. Suflu in focarul pulmonar b. Dedublarea Z2 c. Suflu holosistolic mezocardic iradia in spite d. Suflu subclavicular stang e. Puls accentuat 4. NU caracterizeaza coarctatia aortei: a. Diminuarea pulsurilor femurale b. Abolirea pulsurilor femurale c. Suflu sistolic subclavicular stang d. HTA la membrele superioare e. Dextropozitia aortei 5. Este FALS despre radiografia pulmonara in examenul complementar al suflurilor la copil: a. Se face din fata, in picioare b. Se face in expir profund c. Deceleaza cardiomegalia

Cardiologia

Pag. 112

d. Analizeaza cele 3 arcuri stangi si cele 2 arcuri drepte e. Analizeaza vascularizatia pulmonara 6. ECG in explorarile suflului cardiac la copil NU poate determina: a. Frecventa cardiaca b. Tulburari de conducere sau de ritm c. Tulburari de supraincarcare ventriculara stanga sau dreapta d. Tulburari de repolarizare e. Tulburari de cinetica Complement multiplu: 7. Caracterizeaza suflurile functionale la copil: a. 8 din 10 sunt benigne b. Sunt cel mai adesea in focarul pulmonar c. Nu iradiaza sau iradiaza foarte putin d. Pentru a fi declarat benign suflul trebuie sa implineasca cel putin 6 din cele 8 caracteristici e. In cazul in care suflul este declarat benign nu este necesara nici o examinare complementara 8. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mare: a. Cianoza b. Palpitatii c. Sincope d. Edeme periferice e. Hepatomegalie 9. Caracterizeaza comunicarea interatriala in diagnosticul suflurilor cardiace la copil: a. Este cea mai frecventa b. Suflu in focarul pulmonar c. Sufilu holosistolic mezocardic iradiat in spite d. Dedublare Z2 e. Scaderea presiunii arteriale diastolice 10. Caracterizeaza tetralogia Fallot: a. Comunicare interventriculara b. Stenoza pulmonara c. Hipertrofie ventriculara dreapta d. Dextropozitia aortei e. Sunt stanga-dreapta 11. Este adevarat despre ecografia cardiaca in explorarea suflurilor la copil: a. In mod M poate reflecta functia sistolica a ventriculului stang b. In mod 2D poate determina directia sunturilor c. In mod Doppler poate masura presiunea arteriala pulmonara sistolica d. In mod M poate masura FEVS e. In mod 2D poate analiza anatomia cardiaca Raspunsuri: Complement simplu: 1 B. 2 A. 3 C. 4 E. 5 B. 6 E. Complement multiplu: 7 B, C, E. 8 B, C. 9 B, D. 10 A, B, C, D. 11 A, C, E.

Prescrierea unui regim dietetic si edemele

Complement simplu:

Cardiologia

Pag. 113

1. Este FALS conform PNNS: a. Fructe si legume la fiecare masa b. Materii grase adaugate se va limita consumul c. Produse zaharoase de 3 ori pe zi d. Bauturi apa dupa dorinta e. Carne, peste, oua 1-2 ori pe zi 2. Urmatoarele recomandari sunt adevarate: a. Scaderea densitatii calorice in hipercolesterolemie b. Cresterea activitatii fizice in reflux c. Scaderea aportul de apa in diabetul de tip 2 d. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic e. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie 3. Urmatoarele recomandari sunt FALSE: a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic b. Cresterea activitatii fizice in diabetul de tip 2 c. Lupta contra subnutritiei in reflux d. Scaderea aportului de alcool in hipertrigliceridemie e. Scaderea aportului proteic in sindromul nefrotic 4. Sunt cauze de edeme unilaterale CU EXCEPTIA: a. Insuficienta cardiaca b. Tromboflebita c. Metastaza ganglionara d. Filarioza e. Erizipel 5. Sunt cauze de edeme bilaterale CU EXCEPTIA: a. Insuficienta renala b. Insuficienta hepatocelulalra c. Inhibitori calcici d. Erizipel e. Edeme ciclice idiopatice Complement multiplu: 6. Sunt cauze de edeme unilaterale: a. Filarioza b. Edeme ciclice idiopatice c. Tromboflebita d. Insuficienta hepatocelulara e. Sindrom nefrotic 7. Sunt cauze de edeme bilaterale: a. Tromboflebita b. Insuficienta renala c. Insuficienta cardiaca d. Insuficienta hepatocelulara e. Filarioza 8. Este adevarat despre recomandarile PNNS: a. Se va limita consumul materiilor grase adaugate b. Se va limita consumul de sare c. Carne, peste, oua de 3 ori pe zi d. Lapte si produse lactate la fiecare masa e. Fructe si legume cel putin 5 pe zi 9. Urmatoarele recomandari sunt adevarate: a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic

Cardiologia

Pag. 114

b. Scaderea densitatii calorice in reflux c. Cresterea activitatii fizice in reflux d. Scaderea aportului de apa in hepatopatia alcoolica e. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic 10. Urmatoarele recomandari sunt adevarate: a. Cresterea activitatii fizice in hepatopatia alcoolica b. Scaderea aportului de alcool in hipercolesterolemie c. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie d. Scaderea aportului de proteine in sindromul nefrotic e. Cresterea activtatii fizice in HTA Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 D. 3 C. 4 A. 5 D. Complement multiplu: 6 A, C. 7 B, C, D. 8 A, B, E. 9 A, B, E. 10 D, E.

Cardiologia

Pag. 115