Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
d. Caracterul incomplet
e. Prodromul
42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:
a. Faza postcritica prelungita
b. Revenirea lenta
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Durata lunga a crizei
43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:
a. Caracterul complet
b. Durata lunga
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Revenirea lenta
44. Evoca o sincopa vaso-vagala:
a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte
b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe
c. Caracterul progresiv
d. Caracterul brutal
e. Caracterul complet
45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de durata unei crize de pierdere a
cunostintei:
a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagala
b. Orienteaza catre sincopa de origine neurologica
c. Orienteaza catre sincopa de origine metabolica
d. Orienteaza catre sincopa de origine aritmica
e. Nu are valoare diagnostica
46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU
EXCEPTIA:
a. Durata lunga a crizei
b. Caracterul incomplet
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Faza postcritica prelungita
47. Fac parte din examenul clinic:
a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga
b. Masajul sinocarotidian de prima intentie
c. Identificarea unei cardiopatii subiacente
d. Bilantul leziunilor traumatice
e. Ecocardiografia
48. Masajul sino-carotidian se face:
a. De prima intentie
b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian
c. Sub control tensional
10
Palpitatii
Complement simplu:
1. Termenul de palpitatii se refera la:
a. Perceperea unui ritm cardiac normal
b. Perceperea unui ritm cardiac anormal
c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal
d. Evidentierea ECG a unor extrasistole
e. Evidentierea ECG a unei tahicardii
2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altul
b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul
c. Atriograma de morfologie normala
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie
3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:
a. Efort
b. Simpatomimetice
c. Sindrom carcinoid
d. Hipocalcemie
e. Feocromocitom
4. NU este tulburare de ritm atriala:
a. Tahicardia sinusala
b. Tahicardia atriala
c. Extrasistola atriala
d. Fibrilatia atriala
e. Flutterul atrial
5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:
a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA foarte precoce
b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA foarte precoce
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA
foarte precoce
d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA foarte precoce
e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara
exceptii
6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
a. Un circuit de reintrare in atrii
b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat
c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura
d. Oscilatia liniei de baza
e. Aspect de acoperis de uzina
11
c. Cardiopatii infectioase
d. Cardiopatii ischemice
e. Cardiopatii congenitale
15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:
a. Efortul
b. Etilismul acut
c. Revarsatul pericardic
d. Cordul pulmonar
e. Digitalice
16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:
a. Este o tahicardie regulata
b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala
c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80ms
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. QRS sunt inguste
17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:
a. QRS largi
b. Tahicardie neregulata
c. Atriograme retrograde la distanta de QRS
d. Reintrare in nodul atrioventricular
e. Atriograme pozitive in DII
18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Atriogramele se suprapun QRS
b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta
c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta
d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara
e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian
19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta
b. QRS sunt inguste
c. Tahicardia este regulata
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR
20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:
a. Ventriculograma precoce
b. Ventriculograma larga
c. Neprecedate de unda P
d. Ventriculograma tardiva
e. Izolate sau repetate
21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:
a. Izolate
b. Dublete
c. Triplete
13
d. Tetraplete
e. Bi/Tri geminate
22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:
a. Fibrilatia atriala
b. Fibrilatia ventriculara
c. ESA
d. ESV
e. Tahicardia Bouveret
23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:
a. Cardiopatia ischemica
b. Efortul
c. Temperatura
d. Digitalicele
e. Hormoni tiroidieni
24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. BRD si supradenivelare ST
c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice
d. Risc de TV sustinuta
e. Cauza necunoscuta
25. Caracterizeaza sindromul Brugada:
a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu
b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu
c. Mutatie identificata pe canalul de calciu
d. Mutatie identificata pe canalul de clor
e. Cauza necunoscuta
26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. Risc de torsada varfurilor
c. Mutatia pe canalul de sodiu
d. Mutatia pe canalul de potasiu
e. Cordul morfologic sanatos
27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:
a. QTc > 200 ms
b. QTc > 450ms
c. QTc > 350ms
d. QTc > 400ms
e. QTc > 300ms
28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:
a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Tahicardie Bouveret
e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent
14
15
35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor:
a. Ecografia cardiaca
b. ECG de effort
c. Explorarea electrofiziologica
d. Angiografia ventriculara stanga
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:
a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinuta
b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa
c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina
d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida
e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina
37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:
a. Administrarea de amiodarona
b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator
e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale
38. NU este caracteristic ESV benigne:
a. Lipsa cardiopatiei subiacente
b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale
c. ESV care dispar la effort
d. ECG anormal in afara prezentei ESV
e. Explorarea potentialelor tardive negativa
39. Este caracteristic ESV maligne:
a. Lipsa lipotimiei sau sincopei
b. Stimulare ventriculara negativa
c. ESV care dispar la effort
d. ESV monomorfe pe Holter
e. Fenomenul R/T
40. Este FALS despre ESV maligne:
a. Sunt numeroase pe holter
b. Sunt polimorfe
c. Prezinta fenomene sustinute
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
e. Exista o disfunctie sistolica a VS
Complement multiplu:
41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:
a. Este regulata
b. Este neregulata
c. Frecventa fixa sub 200/min
d. Frecventa fixa sub 250/min
e. Frecventa variabila
16
17
c. Sindrom QT lung
d. Cardiopatii congenitale
e. Pot fi idiopatice
57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala:
a. QRS inguste
b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta
c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta
d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:
a. QRS largi
b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His
c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent
d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
e. Atriograme la distanta de QRS
59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea prin
reintrare pe fascicul Kent:
a. Tahicardie regulata
b. Atriograma suprapusa QRS
c. Atriograma la distanta de QRS
d. QRS inguste
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:
a. Efortul
b. Stressul
c. Simpatomimeticele
d. Postoperator unei chirurgii cardiace
e. Sunt in general idiopatice
61. Sunt caracteristici ale ESV:
a. Ventriculograma precoce, ingusta
b. Ventriculograma neprecedata de unda P
c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)
d. Pot fi in salve
e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV
62. Este FALS despre ESV:
a. Ventriculograma precedata de unda P
b. Ventriculograma precoce
c. Ventriculograma larga
d. Nu sunt niciodata izolate
e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV
63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:
a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata
b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata
c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata
19
22
23
25
c. Spasm coronarian
d. Anevrism ventricular stang
e. Sindrom de repolarizare precoce
22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST CU
EXCEPTIA:
a. Bloc de ramura
b. Preexcitatie ventriculara WPW
c. Tulburari metabolice
d. Tulburari digitalice
e. Sindrom Brugada
23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU EXCEPTIA:
a. Pericardita
b. Diselectrolitemii
c. Bloc de ramura
d. Antiaritmice
e. Ischemie
24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:
a. Ischemie
b. Diselectrolitemii
c. Hipertrofie ventriculara
d. Bloc de ramura
e. Preexcitatie
25. QTc este normal:
a.
b.
c.
d.
e.
< 400 ms
< 420 ms
< 440 ms
< 460 ms
< 480 ms
27
28
c. Infarct lateral
d. Infarct posterior
e. Infarct inferior
58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:
a. -15
b. 20
c. 70
d. 120
e. 30
59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet:
a. 80 ms
b. 100 ms
c. 110 ms
d. 115 ms
e. 120 ms
60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet:
a. 80 ms
b. 100 ms
c. 125 ms
d. 130 ms
e. 90 ms
61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow:
a. SV1 + RV4
b. SV1 + RV5
c. SV1 + RV6
d. SV2 + RV4
e. SV2 + RV5
62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi:
a. 25 mm
b. 30 mm
c. 31 mm
d. 35 mm
e. 40 mm
63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:
a. Endocardita
b. Revarsat pericardic
c. Hipocalcemie
d. Mixedem
e. Mixom
64. Unda Q este fiziologica in:
a. aVL
b. aVR
c. aVF
d. V4
e. V5
32
27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A, C, D. 32 A, C, D, E. 33 B,
C, D, E. 34 B, D. 35 A, C, E. 36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40
B, D, E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D, E. 45 A, B, C. 46 B,
D. 47 A, D, E. 48 B, D. 49 D, E. 50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54
A, D. 55 B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D, E. 60 A, B, E. 61
A, D, E. 62 D, E. 63 B, D. 64 B, E. 65 A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C,
E. 69 A, C, D, E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E. 75 A, B,
C. 76 A, B, C. 77 D, E. 78 A, B, D, E
Fibrilatia atriala
Complement simplu:
1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:
a. Este tulburarea cea mai putin frecventa
b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozei
d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale
e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac
2. Este FALS despre fibrilatia atriala:
a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm
b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozei
d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atriale
e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac
3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:
a. HTA
b. Revarsat pericardic
c. Valvulopatii
d. Cordul pulmonar cronic
e. Feocromocitom
4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:
a. Hipertiroidism
b. Feocromocitom
c. Etilismul acut
d. CPA embolie pulmonara
e. FiA idiopatica
35
37
38
b. HTA
c. Varsta >75 ani
d. Diabet
e. Sex
35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Pierderea sistolei atriale
b. Scaderea presiunii in artera pulmonara
c. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardiei
d. Efort de pompare redus datorita fibrozei
e. Cresterea consumului miocardic de oxigen
36. Sunt complicatii ale FiA:
a. AVC ischemic
b. Insuficienta cardiaca
c. Boala aritmica ventriculara
d. Complicatii iatrogene
e. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic
37. Tratamentul FiA consta in:
a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori favorizanti
b. Tratamentul simptomatic al complicatiilor
c. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS > 2
d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgenta
e. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA nu este simptomatica
datorita riscului pe termen lung
38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la:
a. < 70 in repaus
b. < 80 in repaus
c. < 90 in repaus
d. < 110 la efort
e. < 120 la efort
39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt:
a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de 24-48 ore
b. FiA la un pacient deja corect anticoagulat
c. FiA complicata cu soc cardiogenic
d. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmica
e. FiA complicata cu CPA
40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt:
a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodarona
b. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedarona
c. Electrica: soc electric extern
d. Combinata: soc dupa doza de incarcare
e. Combinata: Amiodarona plus Flecainida
41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA:
a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un an
b. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelor
c. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatie
40
44
45
46
a. HTA grad 3
b. >2 factori de risc cardio-vascular
c. Afectare paraclinica de organ tinta
d. Diabet
e. Sindrom metabolic
12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA:
a. Diuretice
b. Betablocante
c. IEC
d. Nitrati
e. ARA II
13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de:
a. 2 saptamani
b. 3 saptamani
c. O luna
d. O luna si 2 saptamani
e. Doua luni
14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. ARA II
b. Betablocante ala IC
c. Inhibitori calcici
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:
a. IEC
b. ARA II daca nu tolereaza IEC
c. Betablocante
d. Antialdosteronice
e. Diuretice tiazidice
16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:
a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Betcblocante
d. Anticalcice
e. IEC
17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:
a. Diuretice tiazidice
b. IEC
c. Anticalcice
d. Betablocante
e. Antialdosteronice
18. HTA rezistenta este:
a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
diuretic tiazidic
b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
49
diuretic antialdosteronic
c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla terapie:
antialdosteronic + IEC + betablocant
d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un IEC
e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un ARA
II
19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:
a. HTA secundara elucidata
b. Nerespectarea tratamentului
c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice
d. Suprasarcina volemica
e. Apnee in somn
20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:
a. HTA la subiectul tanar
b. HTA la subiectul varstnic
c. HTA rezistenta
d. HTA cu aparitie rapida
e. HTA cu agravare rapida
21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Vasoconstrictoare nazale
b. AINS
c. Corticoizi
d. Estroprogestative
e. Cefalosporine
22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:
a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice
c. Nefropatii interstitiale acute
d. Nefropatii interstitiale cronice
e. Hipoplazie renala unilaterala
23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:
a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala
b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala
c. Activarea secretiei de renina
d. Activarea secretiei de angiotensina
e. Scaderea nivelului aldosteronului
24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:
a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator
b. EPA flash repetitiv este semn evocator
c. Tratamentul de electie este angioplastia
d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic
e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere
25. NU este adevarat despre feocromocitom:
a. Benign in 90% din cazuri
b. Secreta catecolamine
50
52
53
c. Anticalcice
d. Metildopa
e. Betablocante
55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:
a. Anticalcice
b. IEC
c. ARA II
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:
a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Antialdosteronice
e. Diuretice tiazidice
57. In HTA din sarcina se recomanda:
a. Inhibitori calcici
b. Betablocante
c. IEC
d. Diuretice tiazidice
e. Metildopa
58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:
a. Diuretice tiazidice
b. IEC
c. ARA II
d. Anticalcice
e. Antialdosteronice
59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:
a. Betablocante
b. IEC
c. ARA II
d. Diuretice
e. Anticalcice
60. In HTA la varstnic NU se recomanda:
a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Antialdosteronice
e. Betablocante
61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:
a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Inhibitori calcici
d. Betablocante
e. ARA II
55
56
d. Durere intestinala
e. Durere atipica
5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Palpitatii
c. Lipotimie
d. Edem unilateral al membrelor inferioare
e. Claudicatie a membrelor inferioare
6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:
a. Pericardita
b. Infarct
c. Pneumopatie
d. Flebita
e. Pleurezie
7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Tumora rahidiana
b. Tumora timica
c. Tumora pleurala
d. Tumora bronho-pulmonara
e. Tumora ORL
8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU
EXCEPTIA:
a. Puls paradoxal
b. Soc cardiogen
c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta
d. Abolirea pulsului periferic
e. Suflu de insuficienta mitrala
9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA:
a. Embolie pulmonara
b. Pneumotorax compresiv
c. Pericardita cu tamponada
d. Pneumopatie hipoxemianta
e. EPA din infarct
10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica:
a. V8
b. V9
c. V10
d. VE
e. V4R
11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA:
a. Se face in 18 derivatii
b. Se repeta dupa testul cu trinitrina
c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta
d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana
e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat
59
12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de
constituire CU EXCEPTIA:
a. Semn in oglinda
b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular
c. Subdenivelare concava in sus
d. Evolutie spre unda Q
e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina
13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica:
a. Subdenivelare difuza
b. Supradenivelare concava in sus
c. Fara evolutie spre unda Q
d. Subdenivelare a PQ
e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere toracica
este:
a. Oglinda unei subdenivelari
b. Angor instabil cu leziunie percritica
c. Tulburari metabolice
d. WPW
e. Hipertrofie ventriculara
15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice:
a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic
b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea
trebuie sa depaseasca 15 minute
c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore
d. Mioglobina creste in embolia pulmonara
e. Troponina nu creste in anemie acuta
16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA:
a. Anemie cronica
b. Miopericardita virala
c. Tahicardie extrema
d. Bradicardie extrema
e. Soc
17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se
recomanda:
a. Bilant hemostaza si discreazie
b. CRP
c. Bilant bacteriologic
d. Ionograma
e. Cuantificarea proteinuriei
18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:
a. Pneumoperitoneu
b. Litiaza veziculara
c. Sindrom alveolo-interstitial
d. Nivele hidroaerice digestive
e. Cardiomegalie
60
61
C. 38 B, C, D, E. 39 A, C, D, E. 40 A, C, D. 41 A, C. 42 B, C. 43 A, B, C, E. 44
B, C. 45 C, D, E. 46 A, B, E.
67
68
70
72
73
74
75
76
79
82
84
85
86
c. Oxigenoterapie
d. Derivati nitrati
e. Anticoagulante
23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in insuficienta cardiaca este
adevarata:
a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de zile
b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare palier
c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la 2 saptamani
d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la fiecare saptamana
e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni
Complement multiplu:
24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult:
a. Tahicardie
b. Bradicardie
c. Dilatarea ventriculului stang
d. Hipertrofia ventriculului stang
e. Activarea secretiei de arginina vasopresina
25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii perfierice in insuficienta
cardiaca sunt adevarate:
a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si cresterea perfuziei
glomerulare
b. Activarea secretiei de arginina vasopresina determina vasconstrictie si reducere a diurezei
c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie
d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie
e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie
26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei
musculare:
a. Virusul Coxasackie
b. CMHO
c. Acromegalia
d. Boala Paget
e. Boala Steinert
27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin tulburari ale functiei pompa:
a. Stenoza aortica
b. Stenoza mitrala
c. Coarctatie de aorta
d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita
e. CMHO
28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut:
a. Anemie cronica
b. Boala Paget
c. Boala Steinert
d. Boala Chagas
e. Carenta de vitamina B1
90
92
d. Cardiopatii restrictive
e. Stenoza mitrala
51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica:
a. FEVS > 40%
b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie
c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace sistolice
d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara
e. Are semne clinice specifice revasatul pleural
52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100 mmHg CU EXCEPTIA:
a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3 l/24h
b. Fara derivati nitrati
c. Dobutamina
d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta
e. Oxigenoterapie nazala
53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC:
a. ECG cel putin o data pe an
b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila
c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni
d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni
e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 D. 4 B. 5 E. 6 C. 7 E. 8 D. 9 B. 10 C. 11 D. 12 E. 13 B. 14
A. 15 B. 16 C. 17 B. 18 A. 19 E. 20 D. 21 C. 22 A. 23 B.
Complement multiplu:
24 A, C, D, E. 25 B, D. 26 A, C, E. 27 B, D. 28 A, B, E. 29 A, D, E.30 A, B. 31
A, C, D. 32 A, C, D. 33 C, D, E. 34 A, B, C, D. 35 C, E. 36 B, D. 37 B, C, D, E. 38
B, C, E. 39 A, C. 40 A, B. 41 A, B, E. 42 B, D. 43 A, B, D. 44 A, C, D, E. 45
A, C, D, E. 46 A, E. 47 A, D. 48 A, C, E. 49 B, C. 50 B, C, D. 51 A, B, C. 52 B,
C. 53 A, B, E.
94
95
96
97
d. TV
e. ESV
22. Caracterizeaza monitorizarea morfologica a pacientului cu proteza valvulara:
a. Examenul ecografic realizat intre a 6-a si a 12-a saptamana postoperator serveste de
referinta pentru examenele ulterioare
b. Ecografie Doppler la 2 luni, 4 luni, 8 luni apoi o data pe an
c. ETE in mod sistematic pentru bioprotezele mitrale
d. Panoramic dentar annual
e. Radiografie a sinusurilor anuala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 C. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 C. 9 B. 10 E.
Complement multiplu:
11 B, D, E. 12 A, B, D. 13 A, B, E. 14 B, C, E. 15 C, D. 16 B, C, D, E. 17 A, D,
E. 18 A, B, E. 19 B, D. 20 A, C, D, E. 21 A, B, C. 22 A, D, E.
Endocardita infectioasa
Complement simplu:
1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta aortica
b. Bioproteze valvulare
c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
d. Bicuspidie aortica
e. Cardiomiopatie obstructiva
2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase:
a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler
b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara
c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani
d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara
e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative
3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:
a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet
b. Apare o suprasarcina volemica cronica
c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor
d. Scade presiunea de umplere
e. Creste debitul sistemic
4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:
a. Fals panaritiu Osler
b. Placi Janeway
c. Noduli Roth
98
99
c. Bovis
d. Salivarius
e. Mutans
19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:
a. Dau forme emboligene
b. Principalii sunt aureus si epidermidis
c. Poarta de intrare ORL sau dentara
d. Adeseori rezistenti la antibiotice
e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani
20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:
a. Haemofilus
b. Actinobacter
c. Cardiobacterium
d. Escherichia
e. Kingella
21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:
a. Cardiomegalie
b. Fals panaritiu Osler
c. Placi Janeway
d. Noduli Roth
e. Suflu de regurgitare
22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI:
a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si frisoanelor
b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale
c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor
d. Latex Waaler Rose
e. TFA VDRL
23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI:
a. Examen panoramic dentar
b. Radiografie a sinusurilor
c. CT abdomino-pelvian
d. Scintigrafie cardiaca
e. Body-scanner
24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:
a. Examen anatomopatologic pozitiv
b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke
c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile
d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke
e. 5 criterii minore Duke
25. Sunt criterii majore Duke:
a. Vegetatie de valva protetica pe ETT
b. Abces de valva protetica pe ETE
c. Ac IgG antifaza I > 1/800
d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara
e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella
101
Pericardita acuta
Complement simplu:
1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:
a. Precordiala
b. Iradianta
c. Constrictiva
d. Insensibila la trinitrina
e. Calmata in pozitie sezanda
2. Caracterizeaza frecatura pericardica:
a. Zgomot profund, sistolic
b. Constanta
c. Auzit mai bine in pozitie sezanda
d. Dispare in apnee
e. Foarte putin variabila in timp
3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta:
a. Microvoltaj
b. Alternanta electrica
c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda
d. Subdenivelare a PQ
e. Tahicardie sinusala
4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului de pericardita acuta:
a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular
103
105
Insuficienta aortica
Complement simplu:
1. Este etiologie a insuficientei aortice congenitale:
a. Boala anuloectazianta
b. Bicuspidia aortica
107
c. Sifilis
d. Takayasu
e. Crohn
2. Cea mai frecventa etiologie a insuficientei aortice cronice la pacientii intre 40-60 ani din
tarile industrializate este:
a. Endocardita subacuta
b. Reumatismul
c. HTA severa
d. Boala degenerativa sau distrofica
e. Aortita sifilitica
3. Urmatoarele sunt cauze de aortite CU EXCEPTIA:
a. Boala Takayasu
b. Boala Crohn
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. Sifilis
e. Spondilartrita anchilozanta
4. Urmatoarele sunt caracteristici ale leziunilor valvulare din EI acuta cu insuficienta aortica
acuta CU EXCEPTIA:
a. Leziuni complexe
b. Leziuni vegetative
c. Perforatii ale sigmoidelor
d. Abcese ale sinusurilor valsalva
e. Abcese ale septului interventricular
5. Este consecinta a insuficientei aortice acute:
a. Dilatare a ventriculului stang
b. Supraincarcare volumetrica diastolica
c. Hipertrofie compensatoare a VS
d. Hipertrofie compensatoare a VD
e. EPA
6. Sunt elemente in auscultatia insuficientei aortice CU EXCEPTIA:
a. Suflu telediastolic fin cu maxim in focarul aortic
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Suflu diastolic Flint
d. Galop protodiastolic
e. Suflu protodiastolic aspirativ aortic
7. NU caracterizeaza hiperpulsatilitatea arteriala:
a. Semnul Musset
b. Marirea presiunii arteriale diferentiale
c. Semnul Faget
d. Semnul Quincke
e. Hippus pupilar
8. Metoda ecografica PISA masoara in diagnosticul insuficientei aortice urmatoarele CU
EXCEPTIA:
a. Timpul de semi-descensiune
b. Viteza protodiastolica in istmul aortic
108
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. Lupus e. Sifilis
16. Sunt consecinte ale regurgitarii aortice:
a. Dilatare a ventriculului stang
b. Dilatare a atriului stang
c. Supraincarcare volumetrica diastolica a VS
. Hipertrofie compensatoare a VS
e. Dilatare compensatoare a VS
17. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei aortice:
a. Dispnee
b. Fatigabilitate la effort
c. Angor functional
d. Sincopa
e. Lipotimie
18. Sunt caracteristici auscultatorii ale insuficientei aortice:
a. Pistol-shot mezosistolic
b. Suflu telediastolic in focarul aortic
c. Suflu diastolic Flint in focarul aortic
d. Galop protodiastolic
e. Galop telediastolic
19. Sunt semne de hiperpulsatilitate arteriala in insuficienta aortica:
a. Marirea presiunii arteriale diferentiale
b. Semnul Musset
c. Semnul De Bakey
d. Semnul Faget
e. Hippus pupilar
20. Caracterizeaza ECG in insuficienta aortica:
a. SV1 + RV5 > 35mm
b. Inversarea undelor T in V5 V6
c. SV1 + RV4 > 35 mm
d. Subdenivelare orizontala ST
e. Deviatie axiala dreapta
21. Este adevarat despre ecografia Doppler transtioracica in insuficienta aortica:
a. Poate diagnostica insuficienta dar nu si etiologia
b. Poate determina rasunetul insuficientei dilatare de ventricul stang
c. Poate diagnostica alte valvulopatii coexistente
d. Poate aprecia existenta regurgitarii dar nu o poate masura
e. In caz de suspiciune de endocardita se va recomanda ecografia transesofagiana
22. Caracterizeaza biantul preoperator in insuficienta aortica:
a. Coronarografie sistematic inaintea interventiei
b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice
d. Scintigrafie pentru calcularea fractiei de regurgitare
e. Consultatie de anestezie
110
Insuficienta mitrala
Complement simplu:
1. Este adevarat despre insuficienta mitrala cronica reumatismala:
a. Cea mai frecventa, afecteaza barbatii varstnici
b. Este frecvent asociate unei stenoze si altor valvulopatii
c. Afecteaza frecvent femeia tanara
d. Consta in defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
e. Valvele sunt fine, pelucide
2. NU caracterizeaza boala Barlow:
a. Afecteaza femeia tanara
b. Degenerescenta mixoida a valvelor
c. Valvele prolabeaza in atriul stang
d. Cordaje ingrosate
e. Valve ingrosate
3. Sunt etiologii ale insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Marfan
111
b. Boala Takayasu
c. CMHO
d. Sindrom Elher-Danlos
e. Mixom al atriului stang
4. Este etiologie a insuficientei mitrale acute:
a. Infarctul miocardic inferior
b. Infarctul miocardic lateral
c. Infarctul miocardic bazal
d. Infarctul miocardic posterior
e. Infarctul miocardic anterior
5. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei mitrale cronice:
a. Determina insuficienta cardiaca dreapta
b. Ventriculul stang se rigidizeaza
c. In timpul sistolei sangele ajunge in mod retrograd in atriul drept
d. Ventriculul stang se hipertrofiaza compensator
e. Regurgitarea atriala determina hipertrofie atriala
6. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Durere toracica
c. Edeme ale membrelor inferioare
d. Hepatalgii
e. Splenomegalie
7. NU sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Soc in dom
b. Suflu protodiastolic maximal in focrul mitral
c. Semne de HTAP
d. Turgescenta jugulara
e. Click mezosistolic specific bolii Barlow
8. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Arc mediu stang convex
b. Micsorare a arcului inferior stang
c. Dedublare a conturului arcului inferior drept
d. Calcificari valvulare
e. Revarsat pleural bilateral
9. Este adevarat despre ecografia Doppler color in diagnosticul insuficientei mitrale CU
EXCEPTIA:
a. Determina profunzimea regurgitarii mitrale
b. Determina directia jetului regurgitant in venele pulmonare
c. Masoara presiunea arteriala pulmonara sistolica pornind de la jetul insuficientei tricuspide
d. Masoara largimea jetului la origine
e. Determina zona de convergenta, volumul regurgitant si fractia de regurgitare
10. NU caracterizeaza cateterismul cardiac stang in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Cuantifica regurgitarea mitrala
b. Cuantifica dilatarea atriului stang
c. Masoara volumul si fractia de ejectie ventriculare stangi
112
113
d. Turgescenta jugulara
e. Hemoptizii
18. Sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Soc in dom
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Galop protodiastolic
d. Suflu holosistolic in jet de vapori
e. Z2 pulmonar intarit
19. Caracterizeaza insuficienta mitrala prin ruptura de cordaj:
a. Pocnitura in piept asociata unei dureri scurte
b. Semne de lupus
c. Efort in antecedente
d. Dispnee
e. EPA
20. Sunt elemente ECG in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. P > 0,12 s
b. P bifida in V1
c. P bifazica in DII
d. Indice Sokolow > 35mm
e. Fibrilatie sau flutter atrial
21. Ecografia cardiaca bidimensionala si TM evidentiaza in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Dimensiunea cavitatilor drepte
b. Suprafata regurgitarii mitrale
c. FEVS
d. Largimea jetului la origine
e. Morfologia aparatului valvular si subvalvular
22. Caracterizeaza cateterismul stang in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Masoara PAP
b. Cuantifica regurgitarea mitrala
c. Masoara dilatarea AS
d. Cauta unda V pulmonara
e. Masoara FEVS
23. Sunt complicatii ale insuficientei mitrale:
a. Firbrilatia atriala
b. Blocuri nodale
c. Endocardita bacteriana
d. Insuficienta cardiaca dreapta
e. Insuficienta cardiaca stanga
24. Caracterizeaza tratamentul medical al insuficientei mitrale:
a. Angioplastie coronariana in cele ischemice
b. Tratamentul insuficientei cardiace
c. Tratamentul fibrilatiei atriale
d. Profilaxia endocarditei
e. Plastie mitrala cand aparatul subvalvular nu e lezat
114
Stenoza aortica
Complement simplu:
1. Este etiologie a stenozei aortice CU EXCEPTIA:
a. Boala Monckeberg
b. Bicuspidia aortica
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. RAA
e. Stenoza subvalvulara congenitala
2. Este adevarat despre boala Monckeberg:
a. Sunt prezente calcificari ale valvelor
b. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie
c. Asociata frecvent unei dilatoari a aortei ascendente
d. Este congenitala
e. Afecteaza cu precadere subiectii tineri intre 20-30 ani
3. Este aevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:
a. Suprafata normala este de aproximatov 4 cm2
b. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2
c. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2/m2
d. Stenoza constituie un obstacol fata de ejectia in ventriculul stang
e. Stenoza provoaca o crestere a presarcinii
4. NU este adevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:
a. Apare hipertrofie ventriculara stanga compensatoare
b. Apare un gradient intre ventriculul stang si aorta
c. Pentru un debit cardiac scazut o stenoza stransa antreneaza un gradient mediu VS/Ao de
40-50 mmHg
d. Debitul cardiac creste insuficient la efort
e. Angorul se explica prin debit insuficient la efort
115
118
Complement simplu:
1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA:
a. Varsta
b. Obezitatea
c. Consumul de alcool
d. Sarcina cu simptome din primul trimestru
e. Ereditatea
2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este asigurat prin:
a. Continenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara surala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie
3. Cele mai frecvente varice sunt:
a. Varicele esentiale
b. Varicele postflebitice
c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde
d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale
e. Varice de alt tip
4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU EXCEPTIA:
a. Apasare in ortostatism
b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare
c. Claudicatia venoasa
d. Limitarea vitezei mersului
e. Jena legata de aspect
5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa cronica:
a. Se cauta tulburari trofice asociate
b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz
c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg
d. Se palpeaza pulsurile distale
e. Edemul este specific insuficientei venoase
6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor inferioare in urmatoarele cazuri
CU EXCEPTIA:
a. In cadrul unui bilant preoperator
b. In cadrul unui bilant prescleroza
c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil
d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare
e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa
7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase cronice:
a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
119
b. Dermita ocra
c. Atrofia Killian
d. Ulcer varicos
e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial
8. NU caracterizeaza ulcerul varicos:
a. Dimensiuni reduse
b. Margini netede
c. Sediu maleolar intern
d. Fond curat
e. Putin dureros
9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA:
a. Benzi de contentie
b. Drenare posturala
c. Cure termale
d. Scleroza cu agenti fizici
e. Scleroza cu laser
Complement multiplu:
10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica:
a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta valvulara
b. IVC este o cauza a varicelor
c. IVC poate fi esentiala
d. IVC poate fi dobandita
e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii
11. Sunt factori favorizanti pentru IVC:
a. Varsta
b. Obezitatea
c. Alcoolul
d. Tututnul
e. Ereditatea
12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC:
a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala
b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale
c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante
d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si inghinal
e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier
13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin:
a. Incontinenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara femurala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie
14. Sunt etiologii ale varicelor:
a. Varice esentiale
b. Varice flebitice
120
c. Varice congenitale
d. Varice ortostatice
e. Varice din insuficienta cardiaca
15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor:
a. Jena legata de aspect
b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism
c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le miste
d. Claudicatie venoasa
e. Eczema cu prurit
16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor:
a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba Trendelenburg
b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica Schwartz
c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale
d. Edemul apare de obicei tardiv
e. Edemul este specific insuficientei venoase
17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC:
a. Clasa 0 IVC minora
b. Clasa 2 IVC moderata
c. Clasa 3 Tulburari trofice majore cu ulcere
d. Clasa 1 Tulburari trofice evidente fara ulcer
e. Clasa 0 Semne functionale de staza venoasa
18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale:
a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat
b. Dermita ocra
c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
d. Pielea este fibroasa si indurata
e. Se trateaaza cu AINS
19. Caracterizeaza ulcerul varicos:
a. Unic
b. De mici dimensiuni
c. Cu margini netede
d. Cu fond curat
e. De obicei dureros
20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC:
a. Scaderea ponderala
b. Evitarea clinostatismului prelungit
c. Evitarea incalzirii prin pardoseala
d. Vaccinarea antitetanica
e. Evitarea mersului pe jos
21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor:
a. Cure termale
b. Benzi de contentie
c. Drenaj postural nocturn
d. Vaccinarea antitetanica
e. Stripping al safenei interne
121
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 A. 4 D. 5 E. 6 C. 7 D. 8 A. 9 B.
Complement multiplu:
10 A, C, D. 11 A, B, E. 12 A, D, E. 13 D, E. 14 A, C. 15 A, B, C, D. 16 D, E. 17
B, C. 18 A, E. 19 A, C, D. 20 A, C, D. 21 A, B.
Complement simplu:
1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de
trombolitice:
a. Continuarea trombolizei
b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
c. Umplere vasculara
d. Transfuzie
e. Tratamentul leziunii hemoragice
2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:
a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ
b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata
c. Nu este influentat de varsta, doar de doza
d. Este crescut in insuficienta cardiaca
e. Este independent de complianta la tratament
3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina:
a. Tratament simptomatic
b. Se va verifica TCA
c. Se va verifica activitatea anti Xa
d. Se va opri administrarea de heparina
e. Se va adapta tratamentul
4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2:
a. > 100 000 tr/ml
b. Progresiva
c. Benigna
d. Asimptomatica
e. Rara
5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA:
a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei
b. Dozarea zilnica a trombocitelor
c. Confirmarea biologica a alergiei
122
125
127
d. Bivalirudina
e. Lepirudina
20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:
a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina
b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza
c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace
e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor
21. NU este indicatie pentru clopidogrel:
a. Alergie la aspirina
b. SCA STc. ACOMI
d. Angioplastie coronara complexa
e. AVC
22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU EXCEPTIA:
a. Reactii alergice
b. Hepatita
c. Trombopenii
d. Gastrite
e. Hemoragii
Complement multiplu:
23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice:
a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului
c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului
e. Streptokinaza e de origine bacteriana
24. Corespunde posologiei tromboliticelor:
a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in infarctul miocardic
b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia
pulmonara
c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore
d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5 mg/kg/60 min in infarctul
miocardic
e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in
infarctul miocardic
25. Este adevarat despre trombolitice:
a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia vaselor repermeabilizate
b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul scade sub 1 g/l
c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat streptokinazei spre a evita reactiile
alergice
d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v.
e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de 100 mg/6h
128
129
A. 15 D. 16 E. 17 E. 18 E. 19 C. 20 A. 21 D. 22 B.
Complement multiplu:
23 A, C, E. 24 A, B. 25 A, C. 26 B, E. 27 B, C, D. 28 A, C, D, E. 29 A, C, D, E.
30 A, D, E. 31 B, D. 32 A, B. 33 A, C, D. 34 D, E. 35 B, C, D. 36 A, C, D, E. 37
A, C, D. 38 C, D, E. 39 B, D. 40 C, D. 41 B, C, D. 42 B, D, E. 43 B, C, D, E. 44
A, C. 45 A, B. 46 C, D, E. 47 A, C. 48 A, B, D. 49 A, C, E. 50 A, B, E. 51 A, E.
52 A, B, C, D. 53 A, C, E. 54 A, B.
Complement simplu:
1. Caracterizeaza diureticele de ansa:
a. Cresc natriureza in TCD
b. Blocheaza reabsorbtia Na in TCD
c. Inhiba actiunea ADH asupra tubului colector
d. Au efect anticalciuric
e. Au efect anti-ADH
2. NU este contraindicatie pentru diureticele de ansa:
a. Obstacol pe caile urinare
b. Hiponatremie < 130 mmol/l c. Creatinina > 200 micromoli/l
d. Encefalopatie hepatica
e. Alaptare
3. Sunt indicatii pentru diureticele tiazidice:
a. Diabet insipid nefrogen
b. Insuficienta cardiaca
c. Hipercalcemie
133
d. Miastenie
e. Carenta in acid folic
4. NU este efect secundar al diureticelor tiazidice:
a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa
b. Cresterea uricemiei
c. Cresterea glicemiei
d. Ototoxicitate
e. Leucopenie
5. Caracterizeaza farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu:
a. Relatia doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa
b. Insuficient in cazul insuficientei renale
c. Eficient in 30 de min p.o.
d. Eficient intr-o ora p.o.
e. Eficient in 24h p.o.
6. Sunt indicatii ale inhibitorilor anhidrazei carbonice CU EXCEPTIA:
a. Glaucom acut
b. Edeme cerebrale posttraumatice
c. Rau de munte
d. Insuficienta hepatica sau renala
e. Cord pulmonar cronic cu hipercapnie simptomatica
Complement multiplu:
7. Sunt contraindicatii ale diureticelor de ansa:
a. Obstacol pe caile urinare
b. Alaptare
c. Insuficienta renala
d. Carenta in acid folic
e. Hiperkaliemie
8. Caracterizeaza posologia diureticelor de ansa:
a. 20-40 mg p.o. la varstnic in 1-2 prize pe zi
b. 120-240 mg i.v. in edemul pulmonar acut
c. Doza unica in EPA
d. Adaugare de potasiu inca de la initierea tratamentului
e. Monitorizare a ionogramei si creatininei
9. Sunt proprietati ale diureticelor tiazidice:
a. Blocheaza absorbtia de Na si Cl la nivelul TCD
b. Blocheaza reabsorbtia Na in Ansa Henle
c. Au efect anticalciuric
d. Au efect calciuric
e. Au efect anti-ADH
10. Sunt efecte secundare ale diureticelor care economisesc potasiul:
a. Cefalee
b. Somnolenta
c. Anemie megaloblastica
134
d. Leucopenie
e. Trombopenie
11. Este adevarat despre inhibitorii anhidrazei carbonice:
a. Sunt utili in glaucomul acut
b. Determina acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie
c. Determina o crestere a secretiei LCR
d. Determina hipoglicemie
e. Sunt contraindicati in caz de insuficienta cardiaca
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 A. 4 D. 5 E. 6 D.
Complement multiplu:
7 A, B. 8 A, D, E. 9 A, C, E. 10 A, B, C. 11 A, B.
135
137
138
139