DISPNEEA ACUTA SI CRONICA

d. Pleurezie masiva
e. Atelectazie completa

Complement simplu:
7. Caracterizeaza platipneea:
1. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm

b. Apare in insuficienta cardiaca stanga

b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta

c. Apare doar in ortostatism

c. Hipoxie + hipocapnie Decompensare BPOC

d. Apare doar in clinostatism

d. Hipoxie + hipercapnie Embolie pulmonara

e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe

e. Hipoxie + hipercapnie EPA

partea cu plamanul afectat

2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:

Complement multiplu:

a. Cianoza
b. Asterixis

8. Corespunde diagnosticului dispneei acute

c. Polipnee

a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm

d. Tiraj intercostal

b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta

e. Respiratie abdominala paradoxala

c. Hipoxie + hipocapnie Embolie pulmonara

d. Hipoxie + hipercapnie Decompensare BPOC

3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face

e. Hipoxie + hipercapnie EPA

gazometrie sanguina in caz de, CU EXCEPTIA:

a. Cianoza

9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul

b. Transpiratii

dispneei:

c. Obstacol pe caile superioare

a. Cianoza

d. Tulburari de constienta

b. Colaps

e. Miscari respiratorii anormale

c. Asterixis
d. Coma

4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul

e. Respiratie abdominala paradoxala

dispneei acute:
a. Masurarea FEV

10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute

b. Ecografia cardiaca

dupa descoperirea unui obstacol pe caile aeriene superioare:

c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie

a. Laringoscopie

d. Gazometrie sanguina

b. Deschiderea gurii

e. Cateterism cardiac drept

c. Retragere la deget
d. Drenaj

5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:

e. Heimlich

a. Epiglotita infectioasa
b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala

11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul

c. Astm paroxistic

dispneei:

d. Edem Quincke

a. Ecografia cardiaca

e. Pneumopatie acuta infectioasa

b. Laringoscopie
c. Fibroscopie bronsica

6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:

d. Cateterism cardiac drept

a. Embolia pulmonara

e. Radiografie toracica

b. EPA
c. Pneumopatia de hipersensibilitate

12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:

b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de

a. Epiglotita infectioasa

partea plamanului afectat

b. Pneumopatia de hipersensibilitate

c. Dispnee doar in pozitie ortostatica

c. EPA

d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga

d. Pneumotorace spontan

e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta

e. Cancer laringian
Raspunsuri:
13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:

Complement simplu:

a. Decompensare acuta a BPOC

1 B. 2 B. 3 C. 4 D. 5 C. 6 A. 7 C.

b. Astm paroxistic

Complement multiplu:

c. Pneumopatia de hipersensibilitate

8 B, C, D. 9 A, E. 10 A, B, C, E. 11 A, C, D. 12 A, E. 13

d. Edemul Quincke

C, D. 14 A, B. 15 A, E. 16 A, C, E. 17 A, B, C, E. 18 C,

e. EPA

14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:

BPOC

a. Pneumopatia de hipersensibilitate
b. Pneumopatia acuta infectioasa

Complement simplu

c. Pneumotorace spontan
d. Edem Quincke

1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:

e. Epiglotita infectioasa

a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza

b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo

15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:

de bronhii

a. Pneumotorace spontan

c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru

b. EPA

diagnosticul BPOC

c. Edem Quincke

d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de

d. Compresie traheala prin tumora mediastinala

limitare acuta a debitelor aeriene

e. Pleurezie masiva

e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2

ani consecutivi sugereaza emfizem

16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:

a. Embolia pulmonara

2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva

b. EPA

a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de

c. Anemia acuta

repaus inafara exacerbarilor

d. Edem Quincke

b. Dispnee de efort

e. Boli neuromusculare

c. PaO2 < 60 mmHg

d. PaO2 < 8 kPa

17. Sunt cauze ale dispneei cronice:

e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee

a. Boli neuromusculare
b. Pericardita cronica constrictiva

3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU

c. BPOC

EXCEPTIA:

d. Dispneea psihogena

a. Corpolenta slaba

e. Anemia cronica

b. Fara ronchusuri
c. Barbat tanar

18. Caracterizeaza platipneea:

d. Tuse si expectoratie precoce

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

e. Fara IVD

4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:

10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de

a. VEMS/CV scazut

gravitate se recomanda urmatoarele atata timp cat nu sunt semne de

b. CPT foarte crescut

amenintare a prognosticului vital CU EXCEPTIA:

c. DLCO normal sau putin scazut

a. Corticoterapie i.v.

d. PaO2 scazuta

b. Kinetoterapie

e. PaCO2 crescuta

c. Inotrope
d. O2

5. Sunt semne de distensie toracica:

e. Tratamentul factorului declansator

a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii

b. Ventilatie cu buze tuguiate

11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in

c. Semnul Hoover

timpul unei exacerbari acute este:

d. Hipocratism digital

a. Telitromicina

e. Semne de IVD

b. Ceftriaxona
c. Macrolide

6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand

d. Amoxicilina

VEMS/CV este:

e. Pristinamicina

a. < 0,79
b. < 0,70

12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul

c. < 80%

BPOC:

d. < 79%

a. Salmeterol

e. < 0,80

b. Bromura de ipratropium
c. Bromura de tiotropium

7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:

d. Formoterol

a. PaO2 < 60 mmHg

e. Fluticazona

b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei

respiratorii

13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si

c. VEMS < 40% din cel teoretic

exista unul din urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:

d. VEMS/CV < 0,70

a. HTA

e. Semne de IVD

b. Poliglobulie importanta
c. Semne de IVD

8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:

d. Desaturari nocturne

a. PaCO2 > 70 mmHg

e. Desaturari la efort

b. PaO2 < 60 mmHg

c. SaO2 < 90%

14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU

d. FR > 25/min

EXCEPTIA:

e. FC > 110/min

a. Tratarea simptomeleor
b. Ameliorarea tolerantei la efort

9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara

c. Tratarea factorilor de risc

criterii de gravitate se recomanda spitalizare abia atunci cand nu

d. Verificarea eficacitatii tratamentului

exista ameliorare dupa:

e. Diminuarea mortalitatii

a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti

b. Antibioterapie

Complement multiplu

c. Corticoterapie orala
d. Kinetoterapie

15. Fac parte din BPOC:

e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor

a. Bronsita cronica simpla

b. Bronsita cronica obstructiva

c. Stadiul II Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere

c. Emfizemul paracicatricial

d. Stadiul III Tratament regulat cu unul sau mai multe

d. Emfizemul panlobular

bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori in prezenta simptomelor

e. Emfizemul centrolobular

semnificative
e. Stadiul IV Se va discuta un tratament chirurgical

16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:

a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari

22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:

b. Dispnee de efort

a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I

c. VEMS < 35%

b. VEMS intre 50-80% in stadiul II

d. PaO2 < 8 kPa

c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV

e. Absenta hipoxemiei de repaus

d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV

e. PaO2 > 60 mmHg

17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:

a. Corpolenta obeza

23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:

b. Barbat tanar

a. Dispnee

c. Tuse rara si tardiva

b. Distensie toracica

d. Sibilante

c. SaO2 < 92%

e. Cianoza

d. PaO2 < 8 kPa

e. Discordanta clinico-functionala

18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:

a. CPT subnormal

24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:

b. DLCO scazut

a. Temperatura > 38.5

c. PaO2 scazuta

b. FR > 20/min

d. PaCO2 normala

c. FC > 110/min

e. VEMS/CV scazut

d. PaO2 < 60 mmHg

e. SaO2 < 92%

19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:

a. Distensie

25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:

b. Hiperclaritate a varfurilor

a. PaO2 < 60 mmHg

c. Inima in picatura

b. PaCO2 > 70 mmHg

d. Cardiomegalie

c. pH < 7,30

e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

d. Confuzie
e. FR > 25/min

20. Este adevarat despre DVO in BPOC:

a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie

26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de

toracica

gravitate, se va administra corticoterapie orala in lispa ameliorarii

b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%

dupa:

c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70

a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti

d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS

b. Educarea pentru autodezobstructie

e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV

c. Tratamentul factorului agravant

d. Kinetoterapie

21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:

e. Informarea asupra semnelor de gravitate

a. Stadiul I Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor

semnificative

27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de

b. Stadiul III Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate

gravitate, fac parte din reanimarea spontana:

a. Inotrope

Raspunsuri:

b. Tratamentul factorului declansator

Complement simplu:

c. Umplere

1 A. 2 B. 3 D. 4 B. 5 C. 6 B. 7 C. 8 A. 9 C. 10 C.

d. Antibioterapie

11 B. 12 B. 13 A. 14 D.

e. Intubare

Complement multiplu:
15 B, D, E. 16 B, E. 17 B, C. 18 B, D. 19 A, C. 20 B, C,

28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista

D. 21 B, E. 22 A, B, C. 23 A, C, E. 24 A, C, D. 25 B, C,

dispnee de efort si expectoratie franca purulenta verzuie:

D. 26 A, B, D, E. 27 A, C, D, E. 28 B, E. 29 A, D. 30 A,

a. Levofloxacina

D, E. 31 A, C. 32 B, D.

b. Amoxicilina
c. Ceftriaxona

TUSEA LA ADULT

d. Cofotaxim
e. Telitromicina

Complement simplu

29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul

1. NU face parte din principalele cauze ale tusei acute:

BPOC:

a. Pneumopatia acuta infectioasa

a. Fenoterol

b. Embolia pulmonara

b. Salmeterol

c. Edemul pulmonar

c. Bromura de tiotropium

d. Astmul bronsic

d. Bromura de ipratoripium

e. Tuberculoza pulmonara

e. Formoterol
2. Este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:
30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60

a. Cancer bronsic

mmHg:

b. Tuberculoza bronsica

a. HTAP

c. Astmul hipersecretant

b. Hematocrit > 50%

d. Pneumopatie infectioasa subacuta

c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare,

e. Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica

nocturna
d. Semne de IVD

3. NU este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica normala:

e. Desaturari la efort

a. Tuberculoza bronsica
b. Astmul hipersecretant

31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:

c. Mucoviscidoza

a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive

d. Cancer bronsic

b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei

e. Reflux gastroesofagian

c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti

d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg

4. Este adevarat despre caracteristicile tusei:

e. Pacienti cu HTAP

a. Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita cronica

b. Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena

32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa

c. Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o tuse de origine

la severa fara oxigenoterapie pe termen lung:

cardiaca

a. PFR/1-2 ani

d. Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o tuse de

b. PFR o data pe an

origine cardiaca

c. Radiografie toracica /1-2 ani

e. Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux gastroesofagian

d. Radiografie toracica o data pe an

e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni

5. Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:

a. Lipotimie

d. Tuberculoza bronsica

b. Sincopa

e. Sarcoidoza

c. Pneumoperitoneu
d. Fractura de coaste

11. NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica

e. Depresie

normala:
a. Cancer bronsic

6. In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de radiografie toracica

b. Tuberculoza bronsica

anormala urmatorul pas este:

c. Pneumocistoza

a. Examenul expectoratiei

d. Pneumopatide de hipersensibilitate

b. Radiografie a sinusurilor

e. Mucoviscidoza

c. Bilant alergologic
d. Test de provocare bronsica

12. Caracterizeaza diagnosticul tusei:

e. pH-metrie

a. O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux gastroesofagian

b. O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o aspiratie in

7. Este adevarat despre tratamentul al tusei:

caile aeriene

a. Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul etiologic este

c. O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a tusei

imposibil

d. O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm

b. Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz de hiposecretie

e. O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei

bronsica
c. Codeina determina cresterea motilitatii intestinale

13. Sunt complicatii neurologice ale tusei:

d. Nu necesita precautie la copii

a. Sincopa

e. Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire de codeina nu

b. Incontinenta urinara

prezinta efecte adverse

c. Hernie de disc
d. Embolie gazoasa cerebrala

8. Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a

e. Depresie

centrilor nervosi CU EXCEPTIA:

a. Dextrometerfan

14. In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei daca radiografia

b. Caramifen

toracica e normala si pacientul prezinta rinoree posterioara

c. Iodopropiliden

urmatorii pasi sunt:

d. Levomepropazina

a. Test de provocare bronsica cu metacolina

e. Viminol

b. Radiografie a sinusurilor
c. Bilant alergologic

Complement multiplu:

d. Examenul expectoratiei
e. Endoscopie bronsica

9. Sunt cauze de tuse acuta:

a. Astmul bronsic

15. In prescrierea tratamentului antitusiv simptomatic se va tine

b. Infectia cailor traheobronsice

seama de:

c. Pneumopatie infectioasa subacuta

a. Tratament antialergic

d. Pneumocistoza

b. Inlaturarea unui corp strain

e. Tratament cu IEC

c. Sevraj alcoolic
d. Tratament antiinfectios

10. Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:

e. Tratament ORL local

a. Mucoviscidoza
b. Cancer bronhopulmonar

16. Urmatoarele antitusive determina depresie respiratorie:

c. Cancer bronsic

a. Codeina

b. Codetilina

HEMOPTIZIA

c. Folcodina
d. Pseudoefedrina

Complement simplu

e. Curare
1. Este adevarat despre hemoptizie:
17. Urmatoarele NU reduc contractia muschilor scheletici

a. Hemoptizia masiva intre 50-200 ml/24h

implicati in tuse

b. Hemoptizia fudroaianta peste 300-500 ml/24h

a. Curare

c. Hemoptizia masiva > 200 ml odata

b. Caramifen

d. Hemoptizia in cantitate mica 200 ml/24h

c. Guaimesal

e. Hemoptizia in cantitate medie < 50 ml/24h

d. Lidocaina
e. Bromura de ipratropium

2. Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:

a. Radiografie toracica

18. Cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi

b. Fibroscopie bronsica

a. Bromura de ipratropium

c. Hemoleucograma

b. Dextrometorfan

d. CT toracic

c. Caramifen

e. LBA

d. Viminol
e. Dexbromfeniramina

3. Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Churg-Strauss

19. Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta de reactivitate a

b. Hemosideroza pulmonara

cailor aferente:

c. Lupus

a. Bromura de ipratropium

d. Sarcoidoza

b. Lidocaina

e. Sindrom Goodpasture

c. Guaimesal
d. Curare

4. NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:

e. Caramifen

a. Fisura bronsica
b. Tulburari de hemostaza

20. Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor tusei:

c. EPA cardiogenic

a. Bromura de ipratropium

d. Embolie pulmonara

b. Difenihidramina

e. Anevrismul aortei toracice

c. Levomepropazina
d. Dexbromfeniramina

5. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:

e. Iodopropiliden glicerol

a. Micobacterioza atipica
b. Grefa aspergilara

Raspunsuri:

c. Bronholitiaza

Complement simplu:

d. Dilatare a bronhiilor

1 E. 2 D. 3 C. 4 B. 5 A. 6 A. 7 A. 8 C.

e. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale

Complement multiplu:
9 A, B. 10 A, B, E. 11 D, E. 12 A, D. 13 A, D. 14 B, C.

6. NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:

15 A, B, D, E. 16 A, B, C. 17 B, C, D, E. 18 B, C, D. 19

a. Spitalizare sistematica

A, C, D, E. 20 A, D, E.

b. Oxigenoterapie in functie de gazometrie

c. Tratarea cauzei
d. Firboscopia poate fi facuta a doua zi
e. Pozitia Trendelenburg

Complement multiplu

Raspunsuri:
Complement simplu:

7. Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie

1 C. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C. 6 E.

a. Sangele provine doar din caile subglotice

Complement multiplu:

b. Nu orice hemoptizie necesita internare

7 A, C, E. 8 A, B, C, D. 9 A, B, D, E. 10 A, B, E. 11 A,

c. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii

D, E. 12 A, C, E.

santinela
d. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina

ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT

e. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema

Complement simplu
8. Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:
a. Gazometrie

1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:

b. Grupa sanguina

a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii

c. Rh

b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti

d. Firboscopie bronsica

c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al

e. Biopsie bronsica

rinitei si severitatea ei
d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani

9. Sunt cauze de hemoragie alveolara:

e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic

a. Sindrom Goodpasture
b. Boala Wegener

2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:

c. Sindrom Rendu-Osler

a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici

d. Sindrom Churg-Strauss

b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici

e. Lupus

c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic

d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:

e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

a. Recidiva BK
b. Asperligiom

3. Este FALS despre IgE:

c. Micobacterioza atipica

a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml

d. Necroza aseptica pe cicatrice

b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu

e. Bronholitiaza

alergie documentata
c. Poate fi crescut in tabagism

11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:

d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite

a. Micobacterioza atipica

identificarea alergenului

b. Bronholitiaza

e. Poate fi crescut in parazitoze

c. Cancer pulmonar
d. Grefa aspergilara

4. NU este adevarat despre prick-test:

e. BK

a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului

b. Sunt sensibile

12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:

c. Sunt specifice

a. Perfuzarea de solutii macromoleculare

d. Determina edem si disestezii la 6 ore

b. Terlipresina 1 mg i.v.

e. Sunt nedureroase

c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare

d. Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei

5. Este alergen major pentru acarieni:

e. Chirurgia hemostazei

a. Der f 1
b. Der p 1

c. Fel d 1

d. IgE = 159 UI/ml

d. Fel f 1

e. Hiperneutrofilie sanguina

e. Can f 1
11. Este adevarat despre prick-test:
6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:

a. Sunt sensibile

a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent

b. Sunt specifice

responsabil de sensibilizare

c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore

b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii

d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome

astmatici

clinice

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator

e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai

prin astm de 200 de ori

mare de 2 mm

d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele

12. Este adevarat despre pneumalergeni:

acestuia

a. Alergenul major acarian este Der p 1

b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1

7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator

a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati

prin astm de 200 de ori

b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si

d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%

corticoizi inhalatori

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele

c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni

acestuia

d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati

e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de

13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:

rinita usoara

a. Alternaria alternata
b. Ficus benjamina

Complement multiplu:

c. Botritis
d. Blatella germanica

8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:

e. Dermatophagoides farinae

a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana

b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii

14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:

c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti

a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente

d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau

b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severe

persistent si severitatea rinitei

c. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului

e. Rinita preceda de obicei astmul

d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor

e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu

9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:

actiune locala

a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergic
b. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici

Raspunsuri:

c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat

Complement simplu:

d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului

1 E. 2 D. 3 B. 4 A. 5 B. 6 E. 7 A.

e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului

Complement multiplu:
8 C, D. 9 B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, B, C, D. 12 A, C, D.

10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:

a. Hipereozinofilie sanguina
b. IgE = 160 UI/ml
c. Hiperbazofilie sanguina

13 B, D, E. 14 A, C, E.

ASTMUL LA ADULT

6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul

astmului:

Complement simplu

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel
teoretic

1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe

urmatoarele simptome CU EXCEPTIA:

trasee succesive

a. Tuse

c. Radiografia toracica este un examen de rutina

b. Opersiune toracica

d. In functie de context se poate face o hemograma

c. Wheezing

e. In functie de context se poate face o hemocultura

d. Expectoratie
e. Dispne

7. Este FALS despre astmul instabil:

a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva

2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:

b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate

a. Tusea poate fi singurul simptom

a bolii astmatice

b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul

c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav

c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau

d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e

fortate si prelungite

cel mai bun indiciu de instabilitate

d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt

e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta

aproape intotdeauna datorate astmului

doza de tratament intarziind astfel contactul cu medicul

e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort

8. NU face parte din criteriile de astm instabil:
3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii

a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice

obstructive reversibile:

b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice

a. VEMSpost VEMSpre = 160 ml

c. Agravare in timpul noptii

b. VEMSpost VEMSpre = 160 ml

d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite

c. VEMSpost VEMSpre = 140 ml

e. Crize pluricotidiene

d. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%

e. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%

9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la

4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU

fiecare 20-30min

EXCEPTIA:

b. Oxigen nazal 2l/min

a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare

c. Corticoizi sistemici

inhalatorii obisnuite

d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml

b. Criza severa cu normocapnie

la adulti

c. Criza severa cu hipercapnie

e. Hidratare abundenta 3l/zi

d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica

e. PEF < 50% din valoarea teoretica

10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm

examinata in urgenta:

5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun

a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima

ventilatie spontana:

b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima

a. Tulburari de constiinta

c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi

b. FC > 120/min

echivalent prednison timp de 5-10 zile

c. Pauze respiratorii

d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie

d. Respiratie paradoxala

e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica

e. Hipercapnie > 50 mmHg

stabilitatea astmului la 2 luni dupa incident

11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm astmul persistent usor CU

c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori

EXCEPTIA

d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii

a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi

e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice

b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul

17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude

e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de

diagnosticul de astm

20-30%

b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale

c. Daca VEMSpost VEMSpre > 200ml atunci obstructia este

12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU

ireversibila

EXCEPTIA:

d. Daca (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic > 12%

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana

Obstructia este reversibila

b. Activitate fizica normala

e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF

c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent

d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala

18. Sunt semne de gravitate a unui astm:

e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

a. Anxietate
b. Liniste auscultatorie

13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond

c. FR < 30/min

pentru astmul persistent moderat:

d. FC > 100/min

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h

e. PaCO2 > 30mmHg

b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h

c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h

19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:

d. Formoterol 24-48 micrograme/24h

a. Tulburari de constiinta

e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

b. PEF < 30% decat cel teoretic

c. Cianoza

14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:

d. Liniste auscultatorie

a. Polen

e. Pauze respiratorii

b. Tutun
c. AINS

20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul

d. Betablocante

astmului:

e. IEC

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel
teoretic

Complement multiplu

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe

trasee succesive

15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:

c. Radiografia toracica se face sistematic

a. Eozinofile

d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea

b. Limfocite T

documentata

c. Limfocite B

e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22%

d. Mastocite

din crizele de astm

e. Macrofage
21. Este adevarat despre astmul supraacut:
16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:

a. Este o forma de AAG

a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee,

b. Poate conduce la deces in cateva minute

opresiune toracica si tuse

c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie

b. Tusea nu apare niciodata singura in astm

respiratorie sensibil normala

d. Nu este corelat cu triggeri psihologici

d. Functie respiratorie normala intre crize

e. Nu este corelat cu expunere alergenica

e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de

20-30%

22. Sunt criterii de astm instabil:

a. Agravare in timpul noptii

27. NU caracterizeaza stadiul 2 astmul persistent usor:

b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti

a. Simptome cotidiene

c. Variatii diurne ale PEF < 30%

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

d. Crize pluricotidiene

c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana

e. Scadere progresiva a PEF

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de

23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:

20-30%

a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednisolon la adult timp de 8-10

zile

28. Caracterizeaza stadiul 3 astm persistent moderat:

b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10

a. Simptome cotidiene

zile

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes

c. Frecvent simptome de astm nocturn

d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada

e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate >

corticoterapiei orale

30%

24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

29. Caracterizeaza stadiul 4 astmul persistent sever:

a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare

a. Simptome permanente

20-30 min

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

b. Oxigen nazal 2l/min

c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

de 4 ore

e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate >

d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml

30%

e. Hidratare abundenta 3l/zi

30. NU sunt parametri doriti in tratamentul astmului:
25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana

urgenta:

b. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamana

a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul

c. Activitate fizica normala

initial

d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent

b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima

e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de

internare se bazeaza pe VEMS

31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:

d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h

echivalent de prednison

b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h

e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata

c. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali

in doze inalte

d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h

e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

26. Caracterizeaza stadiul 1 astmul intermitent:

a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamana

32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:

b. Exacerbari severe (de ore-zile)

a. Corticoizi inhalatori in doze reduse

c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita

c. Antileucotriene

c. TBC osoasa

d. Corticoterapie orala pe termen scurt 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-

d. TBC renala

10 zile

e. TBC hepatosplenica

e. Omalizumab
4. NU este adevarat despre IDR:
33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:

a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului

a. Mucegaiuri

b. Este pozitiv daca e > 5mm

b. Tutun

c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea

c. Betablocante

de 11 mm

d. IEC

d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al

e. Sinuzita

doilea de 10 mm
e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al

Raspunsuri:

doilea de 10 mm

Complement simplu:
1 D. 2 A. 3 D. 4 E.5 B. 6 C. 7 D. 8 C. 9 B. 10 A.

5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului

11 D. 12 C. 13 B. 14 E.

pentru tuberculoza CU EXCEPTIA:

Complement multiplu:

a. Gamma GT

15 A, B, D. 16 A, C, E. 17 B, D, E. 18 A, B. 19 A, E. 20

b. Serologie HIV

A, D. 21 A, B, C. 22 B, D, E. 23 A, C, D. 24 B, C. 25 A,

c. Serologie HVB si HVC

B, E. 26 A, B, D. 27 A, C, D. 28 A, B. 29 A, D, E. 30 B,

d. LDH

D. 31 A, E. 32 A, D. 33 A, B, C, E.

e. Bilirubina

TUBERCULOZA

6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei

la pacientii cu HIV sub tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:

Complement simplu

a. Isoniazida
b. Rifampicina

1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare

c. Etambutol

comune CU EXCEPTIA:

d. Rifabutina

a. Subfebrilitate

e. Pirazinamida

b. Raluri
c. Transpiratii nocturne

7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU

d. Tuse prelungita

EXCEPTIA:

e. Hemoptizie

a. BK sensibil
b. Tratament corect de 6 luni

2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:

c. Disparitia semnelor clinice

a. Febra

d. Regresia semnelor radiologice reversibile

b. Alterare rapida a starii generale

e. Absenta complicatiilor TBC

c. Dispnee
d. Stare grava

8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in

e. Tuse prelungita

timpul tratamentului anti TBC urmatoarele masuri pot fi luate in

functie de caz CU EXCEPTIA:

3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU

a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare

EXCEPTIA:

b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare

a. TBC ganglionara

c. Se vor cauta alte cauze de hepatita

b. TBC intestinala

d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizare

e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa

e. Kaliemie

normalizare
14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de
Complement multiplu:

afectare:
a. Pleuretica

9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si

b. Pulmonara

caverne la nivelul:

c. Bronsica

a. Lobilor superiori

d. Laringiana

b. Lobilor medii

e. Meningeala

c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori

d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori

15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu

e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori

TBC:
a. Isoniazida

10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:

b. Rifampicina

a. Infiltrate

c. Rifabutina

b. Nodului < 3 mm

d. Etambutol

c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens

e. Pirazinamida

d. Caverne
e. Revarsat pleural

16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:

a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului

11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:

b. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate

a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile

opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare

ganglionare

c. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate

b. Toate organele pot fi afectate

opri tot tratamentul pana la normalizare

c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide

d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi doza

si gigantocelulare cu necroza cazeoasa

e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica

d. Boala Pott poate afecta toate oasele

e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina

17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in

tratamentul TBC:

12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:

a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilor

a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua

b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament

este 11 mm

c. Se face la 2 luni

b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua

d. Se face la 6 luni

este 11 mm

e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ

c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina

d. 10 mm este pragul de pozitivitate

Raspunsuri:

e. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata

Complement simplu:

anterioara a bratului

1 B. 2 E. 3 B. 4 A. 5 D. 6 B. 7 E. 8 E.
Complement multiplu:

13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea

9 A, C, E. 10 B, C. 11 B, C, E. 12 A, B, C. 13 A, B, D. 14

tratamentului TBC:

B, C, D. 15 A, B, D. 16 A, B, C. 17 B, C, D.

a. Bilirubina
b. Gamma GT
c. LDH
d. Natriemie

INFECTIILE BRONHOPULMONARE LA ADULT

a. Temperatura < 35 grade

b. Leucocite > 18000 GB/ml

Complement simplu

c. Uree > 7mmol/l

d. TA < 90/60 mmHg

1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista

e. Frecventa respiratorie > 30/min

urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:

a. Expectoratie

7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile

b. Temperatura > 37,5

bronhopulmonare CU EXCEPTIA:

c. Dureri toracice

a. Debut brutal

d. Tahicardie > 100/min

b. Junghi toracic

e. Dispnee

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

d. Afectare bilaterala

2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia

e. Febra crescuta inca din prima zi

toracica:
a. Opacitate parenchimatoasa unica

8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare

b. Opacitate parenchimatoasa difuza

la spital:

c. Opacitati in focare multiple

a. S. pneumoniae

d. Opacitati interstitiale

b. M. pneumoniae

e. Opacitati interstitiale difuze

c. Haemofilus influenzae
d. Chlamidia pneumoniae

3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile

e. Moraxella catarrhalis

bronhopulmonare:
a. Diabet zaharat

9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de

b. Varsta > 65 ani

abces pulmonar se face cu:

c. BPOC

a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic

d. Drepanocitoza homozigota

b. Rifampicina 600mg/12h

e. Boala renala

c. Ceftriaxona 1g/24h
d. Ofloxacina

4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata

e. Eritromicina 1g/6h

ce impun internarea CU EXCEPTIA:

a. Frecventa cardiaca > 125/min

10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta

b. Temperatura < 35 grade

cu pneumococ:

c. Cianoza

a. Debut rapid progresiv

d. TA > 140/90

b. Tuse seaca

e. Confuzie

c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice

5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:

e. Tratament cu macrolide

a. PaO2 < 60 mmHg

b. PaCO2 > 50 mmHg

11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu

c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg

Mycoplasma pneumoniae:

d. Hemoglobina < 9 g/dl

a. Debut progresiv

e. Leucopenie < 4000 GB/ml

b. Rinofaringita
c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx

6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile

d. Test Coombs direct pozitiv

bronhopulmonare:

e. Tratament cu penicilina G i.v.

12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:

d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate

a. Opacitati alveolare confluente pe Rx

e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine

b. Halena fetida

bacteriana

c. Anemie hemolitica
d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii

18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca

e. Tratament cu macrolide

VEMS > 50% si expectoratia este verzuie CU EXCEPTIA:

a. Amoxicilina

13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente

b. Macrolide

in infectia cu HIV, NU se recomanda Fund de ochi in suspiciunea

c. Pristinamicina

de:

d. Cefotaxime

a. Toxoplasmoza

e. Cefotiam-hexetil

b. Pneumocistoza
c. Criptococ

Complement multiplu

d. CMV
e. MAI

19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele

semne:

14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Tuse

a. Debut subacut

b. Temperatura > 37,5

b. Sputa ruginoasa

c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica

c. Evolutie posibila cu piopneumotorace

d. Opacitati interstitiale

d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ

e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare

meticilin sensibil
e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ

20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare

meticilin rezistent

la adult:
a. Varsta > 60 de ani

15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:

b. BPOC

a. Debut brutal

c. Splenectomia

b. Opacitati interstitiale bilaterale

d. Drepanocitoza homozigota

c. Opacitate alveolara sistematizata

e. Diabetul zaharat echilibrat

d. Tuse seaca
e. Semne extrarespiratorii digestive: greata

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:

a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc

16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta

b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc

la adult CU EXCEPTIA:

c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc

a. Febra 38-39

d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc

b. Raluri ronflante in prima faza

e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc

c. Raluri umede in a doua faza

d. Tuse productiva in prima faza

22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu

e. Tuse nedureroasa in a doua faza

pneumopatie imposibila:
a. Greata

17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un

b. Varsaturi

pacient cu BPOC:

c. Tulburari ale functiilor superioare

a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile

d. Temperatura > 38

b. Poate asocia rinoree

e. Risc de nerespectare a tratamentului

c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana

23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile

e. S. aureus

bronhopulmonare:
a. Hb < 10g/dl

29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in

b. Leu < 4000/ml

infectiile bronhopulmonare la adult:

c. PaO2 < 60 mmHg

a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate

d. Leu > 20000/ml

b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae

e. Cresterea timpului de protrombina

c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila

d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae

24. Sunt elemente ale scorului CRB65:

e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus

a. Confuzie

30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta

b. Frecventa cardiaca > 100/min

cu pneumococ:

c. Frecventa respiratorie > 30/min

a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg

b. Semne extrarespiratorii digestive

e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg

c. Tuse seaca
d. Debut progresiv

25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a

e. Herpes nazolabial

pacientilor cu pneumopatie:
a. Polipnee > 30/min

31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:

b. PaO2 < 60 mmHg

a. Debut rapid progresiv

c. PaCO2 > 50 mmHg

b. Halena fetida

d. PaO2/FiO2 < 250 mmg

c. Rinofaringita

e. CIVD

d. Dureri abdominale
e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx

26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile

bronhopulmonare:

32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M.

a. Junghi toracic

Pneumoniae:

b. Opacitate alveolara sistematizata

a. Absenta frisoanelor

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

b. Testul Coombs indirect pozitiv

d. Stare generala de rau

c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile

e. Debut insidios

d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx

e. Expectoratie ruginoasa

27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile

bronhopulmonare:

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:

a. Comorbiditati frecvente

a. Halena fetida

b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree

b. Opacitate alveolara sistematizata

c. Semne ORL asociate

c. Semne extrarespiratorii digestive

d. Afectarea unilaterala

d. Favorizata de alcoolism

e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ

e. Tratament cu penicilina G i.v.

28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la

34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii

domiciliu:

cu HIV, se recomanda biopsie bronsica in suspiciunea de:

a. Legionela pneumofila

a. Nocardia

b. S. pneumoniae

b. CMV

c. M pneumoniae

c. Kaposi

d. Moraxella catarrhalis

d. Pneumocistoza

e. MAI

Complement multiplu:
19 A, C, D. 20 B, C, D. 21 C, D, E. 22 B, C, E. 23 B, C,

35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

D. 24 A, C, D, E. 25 A, D, E. 26 A, B, C, D. 27 A, B, E. 28

a. Favorizata de corticoterapie

B, C. 29 A, D, E. 30 A, E. 31 B, C. 32 A, C. 33 B, C. 34

b. Sputa purulenta uneori hemoptoica

A, C, E. 35 A, B. 36 A, D, E. 37 B, C, E. 38 A, D, E. 39

c. Opacitati extensive bilaterale

A, D.

d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida

e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina

PNEUMOPATIA INTERSTITIALA DIFUZA

Complement simplu
36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:
a. Tuse neproductiva in prima faza

1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile

b. Raluri sibilante in prima faza

interstitiale difuze:

c. Raluri sibilante umede in a doua faza

a. Tuse productiva

d. A doua faza dureaza 4-5 zile

b. Dispnee in repaus

e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39

c. Raluri sibilante
d. Raluri ronflante

37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient

e. Hipocratism digital

cu BPOC:
a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana

2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe

b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala

teren imunodeprimat CU EXCEPTIA:

c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana

a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae

d. Radiografia toracica este recomandata sistematic

b. Infectia TBC

e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice

c. Pneumopatie cu CMV
d. Toxoplasmoza

38. Fac parte din triada lui Anthonisen:

e. LIP

a. Cresterea volumului expectoratiei

b. Cresterea intensitatii tusei

3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:

c. Persistenta febrei

a. Imagini reticulonodulare, triangulare

d. Cresterea purulentei expectoratiei

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori

e. Accentuarea dispneei

c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici,

predominant la baze

39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare

a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice

b. Antibioterapie timp de 7-10 zile

e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si

c. Antibioterapie timp de 10-14 zile

superioara

d. Intensificarea tratamentului de fond

e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:

a. Adenopatii mediastinale

Raspunsuri:

b. Micronoduli

Complement simplu:

c. Noduli

1 B. 2 B. 3 A. 4 D. 5 C. 6 C, 7 D. 8 E. 9 A. 10 C.

d. Calcificari pleurale

11 E. 12 B. 13 B. 14 B. 15 A. 16 D. 17 B. 18 D.

e. Condensare alveolara

5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale

a. Noduli

difuze:

b. Sticla mata

a. Amiodarona

c. Linii septale de atenuare

b. Nitrofurantoina

d. Condensare alveolara

c. Saruri de aur

e. Calcificari pleurale

d. D-penicilamina
e. Eritromicina

6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile

interstitiale difuze:

Complement multiplu

a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg

b. CPT < 80%

12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile

c. VEMS/CV este marit

interstitiale difuze:

d. DLCO/VA este marit

a. Raluri creptiatnte velcro

e. Exista o crestere a compliantei la CRF

b. Raluri ronflante
c. Hipocratism digital

7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza

d. Dispnee in repaus

cu crestere a limfocitelor CU EXCEPTIA:

e. Tuse seaca

a. Sarcoidoza
b. Pneumopatie de hipersensibilitate

13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala

c. Limfom

difuza:

d. Lupus

a. Lisa bronhogramei aerice

e. Boala Steinert

b. Opacitati interstitiale nesistematizate

c. Lipsa infiltratelor

8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:

d. Aspect de plamani mici

a. Sarcoidoza

e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli

b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. Histiocitoza X

14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile

d. Fibroza pulmonara primitiva

interstitiale difuze:

e. Azbestoza

a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici

predominant la baze in fibroza pulmonara primitiva

9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza

a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri

b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa

c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii

c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor

mediastinale tumorale in sarcoidoza

doua campuri pulmonare

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare

d. Aspect de plamani mici

interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice in limfangita

e. Linii de atenuare septale si nonseptale

carcinomatoasa
e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in

10. Caracterizeaza histiocitoza X:

azbestoza

a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani

b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea

15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:

tesuturilor de catre celule Langerhans

a. Micronoduli

c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze

b. Noduli

d. Nu prezinta tuse

c. Imagini chistice

e. Apare in general la nefumatori

d. Linii septale de atenuare

e. Adenopatii mediastinale

22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:

16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de

a. Fibroza pulmonara primitiva

hipersensibilitate:

b. Sclerodermie

a. Micronoduli

c. Poliartrita reumatoida

b. Noduli

d. Sindrom Sjogren

c. Sticla mata

e. Lupus

d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale

23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:

17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:

a. Fibroza pulmonara primitiva

a. Micronoduli

b. Histiocitoza X

b. Noduli

c. Silicoza

c. Sticla mata

d. Sarcoidoza

d. Linii septale de atenuare

e. Pneumopatia medicamentoasa

e. Fagure de miere
24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:
18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:

a. Varsta medie > 60 ani

a. Imagini chistice

b. Exista rar semne extrarespiratorii

b. Condensare alveolara

c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor

c. Linii septale de atenuare

doua campuri pulmonare

d. Fagure de miere

d. Frecvent alveolita cu eozinofile

e. Calcificari pleurale

e. Frecvent adenopatie mediastinala

19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:

25. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Micronoduli

a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri

b. Noduli

b. Diagnostic prin LBA

c. Imagini chistice

c. Rareori asociata cu fumatul

d. Sticla mata

d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in baze

e. Condensare alveolara

e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara

20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:

a. Micronoduli

a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile

b. Linii septale de atenuare

superioare ale campurilor pulmonare

c. Fagure de miere

b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente

d. Adenopatii mediastinale

c. Hiperclaritati in baze

e. Calcificari pleurale

d. Nu prezinta adenopatii hilare

e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata

21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile

interstitiale difuze:

27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii

a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg

medicamentoase fara hipocratism digital:

b. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de

a. Amiodarona

100%

b. Bleomicina

c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%

c. Saruri de argint

d. Raportul Tiffeneau este marit

d. Nitrofurantoina

e. DLCO/VA este scazut

e. Pirazinamida

Raspunsuri:

5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:

Complement simplu:

a. Nivel hidroaeric

1 E. 2 A. 3 B. 4 D. 5 C. 6 B. 7 E. 8 C. 9 C. 10 B.

b. Anomalie subiacenta a parenchimului

11 E.

c. Pneumotorace unilateral

Complement multiplu:

d. Brida pleurala

12 A, C, E. 13 A, B, D, E. 14 A, B. 15 A, B, E. 16 A, B,

e. Pneumotorace compresiv

C, D. 17 B, C, D, E. 18 C, D, E. 19 B, C, D. 20 A, B, C, D.
21 A, C, E. 22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C, D. 25 A, B,

6. NU este complicatie a pneumotoracelui:

E. 26 B, D. 27 A, B, D.

a. Pleurezia purulenta
b. Atelectazia
c. Edem pulmonar a vacuo

PNEUMOTORACELE

d. Hemotorace
e. Complicatii de decubit

Complement simplu
7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU EXCEPTIA:
1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU EXCEPTIA:

a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o luna

a. Durere brutala, lancinanta

b. Evitarea suflatului in trompeta

b. Durere aparuta in repaus

c. Scufundarile submarine interzise timp de o luna

c. Dispnee

d. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidiva

d. Expectoratie spumoasa

e. Exxamen serologic HIV la tineri

e. Chinte dureroase de tuse

Complement multiplu
2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu pneumotorace:
a. Timpanism la percutie

8. Sunt semne functionale in pneumotorace:

b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale

a. Dispnee

c. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei

b. Chinte dureroase de tuse

d. Murmur vezicular diminuat

c. Timpanism

e. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un

d. Matitate bazala

hemopneumotorace

e. Diminuarea murmurului vezicular

3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:

9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:

a. Fumatul nu este factor favorizant

a. Timpanism la percutie

b. 25% din pacienti recidiveaza in 2 ani

b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale

c. Apare frecvent la femeile cu BPOC

c. Diminuarea murmurului vezicular

d. Complica frecvent un traumatism toracic

d. Expectoratie spumoasa

e. Apare uneori dupa ventilatia mecanica

e. Sibilante pe partea afectata

4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU

10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:

EXCEPTIA:

a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilini

a. Sete

b. Fumatul nu este factor favorizant

b. Tahicardie

c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 ani

c. Hipotensiune arteriala

d. Deseori complica un BPOC

d. Puls filant

e. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb

e. Cianoza
11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:

a. 60% din cazuri complica un BPOC

b. Apare in endometrioza subpleurala

REVARSATUL PLEURAL

c. Frecvent la adulti tineri

d. Frecvent la masculi

Complement simplu

e. Complica deseori un traumatism toracic

1. Este adevarat despre revarsatul pleural:
12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in pneumotorace:

a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali

a. Dispnee majora

b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor

b. Hipotensiune arteriala

c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune

c. Cianoza

hidrostatica

d. Paloare

d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza

e. Desaturare

e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea

febrei si abia apoi punctionarea

13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale

pneumotoracelui:

2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:

a. Pneumotorace cu supapa

a. Drenaj pleural in urgenta

b. Brida pleurala

b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h

c. Nivel hidroaeric

c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani

d. Pneumotorace bilateral

d. pH < 7,20

e. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent

e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale

14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:

3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:

a. Colabare partiala sub 1 cm Exsuflare cu acul sub anestezie

a. Abolirea murmurului vezicular

locala

b. Suflu pleuretic

b. Colabare intre 1-3 cm Repaus la pat, analgezice si

c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale

oxigenoterapie nazala

d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate

c. Colabare completa sau peste 2 cm Implantarea unui drenaj

e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente

toracic la -20 cmH2O

d. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai

4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU

mult colabata pentru a creste rapid toleranta

EXCEPTIA:

e. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice

a. Opacitate densa
b. Opacitate omogena

15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:

c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent

a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lung

d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa

b. Interzicerea eforturilor cu glota inchisa

in sus

c. Interzicerea scufundarilor timp de o luna

e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de

d. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralaterala

partea opusa opacitatii

e. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva homolaterala

5. Un lichid pleural este exsudat daca:
Raspunsuri:

a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5

Complement simplu:

b. LDH in lichid > o treime din limita superioara normala a LDH in

1 D. 2 C. 3 B. 4 E. 5 C. 6 D. 7 C.

sange

Complement multiplu:

c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5

8 A, B. 9 A, B, C. 10 A, E. 11 A, B. 12 A, C, E. 13 B,

d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din

C, D, E. 14 B, C, E. 15 A, C, E.

sange

e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6

11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de

revarsat lichidian pleural:

6. NU este cauza de transsudat:

a. Suflu pleuretic

a. TBC

b. Dispnee

b. Ciroza

c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale

c. Mixedem

d. Cianoza

d. Embolie pulmonara

e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate

e. Urinotorace
12. Sunt cauze posibile de plaman alb:
7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural

a. Pleurezie de mare abundenta

CU EXCEPTIA:

b. Tumora gigantica

a. Boala Wegener

c. Pneumotorax unilateral cu supapa

b. Sindromul Churg-Strauss

d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa

c. Sindromul Sjogren

e. Pneumectomia

d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sarcoidoza

13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:

a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6

8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale

b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5

revarsatului pleural CU EXCEPTIA:

c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din

a. Hepatita

sange

b. Pancreatita

d. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6

c. Ruptura esofagiana

e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5

d. Chirurgia abdominala
e. Scleroza de varice

14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca
etiologia este incerta:

Complement multiplu

a. LBA
b. Bronhoscopie

9. Caracterizeaza revarsatul pleural:

c. Biopsie pleurala cu ac

a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml

d. Toracoscopie

b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire

e. CT

depaseste fluxul de intrare

c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor

15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina

pleurale

pleurezie:

d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune

a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III

hidrostatica

b. Metastaze de la un cancer de ovar

e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie

c. Mezoteliomul malign

punctionat de urgenta

d. Adenomul alveolar
e. Paragangliomul pulmonar

10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:

a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund

16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului

b. Tuse expectoranta

pleural:

c. Dispnee variabila

a. Sindromul Marfan

d. Cresterea vibratiilor vocale

b. Sindromul Churg-Strauss

e. Inasprirea murmurului

c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos

e. Sindromul Wegener

5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:

a. Cisplatina

Raspunsuri:

b. Decetaxel

Complement simplu:

c. Gefitinib

1 A. 2 C. 3 C. 4 D. 5 D. 6 A. 7 D. 8 A.

d. Gemcitabina

Complement multiplu:

e. Vinorelbina

9 A, E. 10 A, C. 11 A, C, E. 12 A, D, E. 13 C, D, E. 14
B, C, D, E. 15 B, C. 16 B, C, E.

6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:

a. Anticoagulante

TUMORI ALE PLAMANULUI PRIMITIVE SI SECUNDARE

b. Corticoizi
c. Radioterapie

Complement simplu

d. Oxigenoterapie
e. Chimioterapie

1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie

locogregionala CU EXCEPTIA:

7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara

a. Adenopatie

metastazica CU EXCEPTIA:

b. Disfonie

a. Cancer gastric

c. Wheezing

b. Cancer renal

d. SIndrom de cava superioara

c. Cancer ovarian

e. Disfagie

d. Melanom malign
e. Carcinom medular al tiroidei

2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu

celule mici dar nu si al celui fara celule mici:

8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei

a. Ecografia abdominala

carcinomatoase:

b. CT cerebral

a. Cancerul de san

c. Fibroscopie bronsica

b. Cancerul de stomac

d. Biopsie medulara

c. Cancerul intestinal

e. PFR

d. Cancerul uterin
e. Cancerul prostatei

3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar

fara celule mici CU EXCEPTIA:

9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile

a. Crom

pulmonare secundare in care cancerul primitiv este cunoscut:

b. Fier

a. Radiografia toracica nu este necesara

c. Nichel

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie

d. Azbest

bronsica cu biopsii etajate

e. Plumb

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita

4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru

carcinomatoasa

cancerele fara celule mici in urmatoarele stadii:

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul

a. T3 N1

pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

b. T1-3 N2
c. T4 N0-1

10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare

d. Toate T N3

CU EXCEPTIA:

e. Toate T, N M1

a. Cancerul primitiv identificat si controlat

b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice

c. Functie pulmonara compatibila

d. T3 N1

d. Risc anestezic acceptabil

e. T1-3 N2

e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor

16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in
11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP

vedere in asociere cu tratamentul de referinta pentru urmatoarele

secundar, daca in urma PET exista imagini evocatoare de leziuni

stadii de CBP fara celule mici:

pulmonare secundare ale unui cancer cunsocut se recomanda

a. T3 N0

urmatoarele CU EXCEPTIA:

b. T3 N1

a. Monitorizare

c. T1-3 N2

b. Citologia sputei

d. Toate T N3

c. Biopsie prin fibroscopie

e. T4 N2

d. Punctie transcutanata

17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de

e. Chirurgie

referinta in urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:

a. T2 N0

Complement multiplu

b. T3 N0
c. T3 N1

12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a

d. T1-3 N2

plamanului:

e. T4 N0-1

a. Disfonie
b. Hipocratism digital

18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in

c. Sindrom de cava superioara

absenta mutatiei EGFR:

d. Ginecomastie

a. Cisplatina

e. Pierdere in greutate

b. Gemcitabina
c. Gefitinib

13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul

d. Paclitaxel

unui CBP fara celule mici:

e. Pemetrexed

a. Fibroscopie bronsica
b. CT toracic si suprarenal

19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:

c. CT cerebral

a. Timom malign

d. Biopsie medulara

b. Limfom

e. Markeri tumorali

c. CBP secundar
d. Gusa exotoracica

14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul

e. Corp strain

bronhopulmonar fara celule mici:

a. Azbest

20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:

b. Plumb

a. Melanomul malign

c. Crom

b. Cancerul gastric

d. Cupru

c. Cancerul de prostata

e. Nichel

d. Cancerul de pancreas
e. Cancerul ovarian

15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la

urmatoarele stadii de cancer bronhopulmonar fara celule mici:

21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:

a. T2 N0

a. Cancerul de san

b. T1-2 N1

b. Cancerul de stomac

c. Toate T N3

c. Cancerul de colon

d. Cancerul renal

b. Spondilartrita anchilozanta

e. Melanomul malign

c. Poliomielita anterioara acuta

d. Porfirie acuta intermitenta

22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:

e. Miastenie

a. Cancer in sfera ORL

b. Cancer testicular

2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare

c. Cancer gastric

parenchimatoasa CU EXCEPTIA

d. Cancer esofagian

a. Sarcoidoza

e. Cancer bronhopulmonar

b. Traumatism toracic
c. Contruzie pulmonara

23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare

d. Exereza pulmonara

secundare de la un cancer primitiv cunoscut:

e. Pectus excavatum

a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracica

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie

3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:

bronsica cu biopsii etajate

a. Diminuarea CPT

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita

c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala

carcinomatoasa

d. VEMS/CV scazut

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul

e. Crestere a VR/CPT in obezitate

pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in
24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor

tratamentul IRC restrcitive CU EXCEPTIA:

pulmonare secundare se practica in caz de:

a. Cresterea ventilatiei alveolare

a. Dispnee

b. Punerea in repaus a muschilor respiratori

b. Pneumopatii repetate

c. Stimularea centrilor respiratori

c. Atelectazii

d. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei

d. Revarsat pleural bilateral

alterarilor nocturne ale schimburilor gazoase

e. Pneumotorax

e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii

de volume curente importante in timpul noptii

Raspunsuri:
Complement simplu:

5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:

1 A. 2 D. 3 E. 4 A. 5 C. 6 C. 7 A. 8 C. 9 B. 10 B.

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze

11 A.

b. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa

Complement multiplu:

c. Decorticarea pleurala

12 B, D. 13 A, B, C. 14 A, C, E. 15 A, B, D. 16 A, B, C.

d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

17 B, E. 18 A, B, D, E. 19 A, B, C. 20 A, E. 21 A, B. 22

e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni

A, D, E. 23 A, B. 24 B, C.

neurologice

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA

Complement simplu

Complement multiplu

6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine

cerebrala sau medulara:

1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU

a. Sindrom Guillian-Barre

EXCEPTIA:

b. Tetanos

a. Sindrom Guillain-Barre

c. Porfirie acuta intermitenta

d. Scleroza laterala amiotrofica

6 D, E. 7 A, B. 8 A, C, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B. 11 A,

e. Poliomielita anterioara acuta

C, D.

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare

DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT

parietala:
a. Spondilartrita anchilozanta

Complement simplu

b. Pleurezia
c. Traumatismul toracic

1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii

d. Contuzia pulmonara

radiologice poate sugera:

e. Exereza pulmonara

a. Dispnee laringiana
b. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva

8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:

c. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva

a. Diminuarea CPT

d. Astm acut grav

b. VEMS/CV crescut

e. EPA

c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale

d. Cresterea raportului DLCO/VA

2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii

e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta

radiologice poate sugera:

a. Dispnee laringiana

9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:

b. SDRA

a. Kinetoterapia respiratorie

c. Embolie pulmonara

b. Oxigenoterapia de lunga durata

d. Astm acut grav

c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie

e. Pneumotorace bilateral sau compresiv

d. Ventilatie asistata
e. Tratament etiologic

3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:

a. Sindromul Mendelson

10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in

b. Transfuzii masive

tratamentul IRC restrcitive:

c. Bleomicina

a. Cresterea ventilatiei alveolare

d. Embolia grasoasa

b. Punerea in repaus a muschilor respiratori

e. Embolia amniotica

c. Cresterea comenzii respiratorii

d. Scaderea compliantei pulmonare

4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:

e. Stimularea diafragmei

a. Contuzia pulmonara
b. Politraumatism

11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:

c. Arsuri intinse

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze

d. Fracturi ale oaselor lungi

b. Toracotomia

e. Zdrobire de membre

c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:

e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice

a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala

b. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol

Raspunsuri:

c. Eliminarea pneumotoracelui prin CT

Complement simplu:

d. Un bilant infectios extrarespirator complet

1 B. 2 E. 3 D. 4 C. 5 B.

e. LBA si recoltare distala protejata

Complement multiplu:

6. Este adevarat despre SDRA:

b. Embolia grasoasa

a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia

c. Bleomicina

b. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab

d. Sindromul Mendelson

perfuzate

e. Pancreatita acuta necrotica

c. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol

d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta

12. Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:

e. Volumul de inchidere al alveolelor este redus

a. Penumopatie bacteriana
b. Pneumopatie virala

7. NU este adevarat despre managementul SDRA:

c. Soc septic

a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

d. Embolia grasoasa

b. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei

e. Embolia amniotica

hidrosodate
c. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea

13. Este FALS despre SDRA:

perfuziei spre zonele cel mai bine ventilate

a. Tulburarea principala este hipoxemia

d. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica

b. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuzie

crescand hipercapnia

c. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab

e. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv

ventilate
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta

Complement multiplu

e. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate

8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de

14. Este adevarat despre managementul SDRA:

hipercapnie cu absenta opacitatii radiologice pulmonare:

a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiva

a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive

b. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea

b. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive

perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate

c. Embolia pulmonara

c. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate

d. Astm acut grav

d. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

e. Pneumotoracele bilateral sau compresiv

e. Se vor evita vasodilatatorii

Raspunsuri:

9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de

Complement simplu:

hipoxie cu prezenta opacitatii radiologice pulmonare:

1 D. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 B. 7 A.

a. Embolia pulmonara

Complement multiplu:

b. Astmul acut grav

8 A, B. 9 D, E. 10 A, D, E. 11 A, C, E. 12 A, B. 13 C,

c. Pneumotoracele bilateral

D. 14 A, B, E.

d. EPA
e. SDRA

10. Caracterizeaza SDRA:

a. PaO2/FiO2 < 200 mmHg
b. PAPO > 18 mmHg
c. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare
d. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare
e. Mortalitate de 50%

11. Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:

a. Embolia amniotica