Teste grila la Chirurgie Chirurgie 1 1. CS Care din urmatoarele caractere se gasesc n hernia inghinala directa: A.

. Nu coboara niciodata n scrot B. Este congenitala C. Este mai fregvent unilaterala D. Se stranguleaza foarte frecvent E. Este o hernie de efort 2. CS Strangularea diverticulului Meckel poarta denumirea de hernie: A. Rihter B. Maydl C. Littre D. Gheselbah E. Brok 3. CS Peretele posterior al canalului inghinal este reprezentat de: A. Fascia transversalis B. Oblicul intern C. Tendonul conjunct D. Arcada crurala E. Oblicul extern 4. CS Locul II dupa frecventa strangularii l ocupa hernia: A. Femurala B. Ombilicala C. Inghinala directa D. Inghinala oblica la barbati E. A liniei albe la copii 5. CS Strangularea parietala antimezocolica poarta denumirea de hernie: A. Brok B. Gheselbah C. Maydl D. Rihter E. Littre 6. CS Gtul herniei femurale tipice se gaseste: A. Anterior de arcada crurala B. Medial de vasele femurale C. Lateral de vasele femurale D. Posterior de vasele femurale E. Medial de ligamentul Cooper 7. CM n stadiul de ischemie a unei hernii strangulate gasim urmatoarele semne: A. Ansa destinsa, pronuntat cianotica B. Tromboza venelor mezoului C. Perete ngrosat cu false membrane pe suprafata D. Lichid peritoneal purulent, fecaloid E. Ansa eferenta palida, colabata 8. Tranzitul intestinal este pastrat n urmatoarele forme ale herniilor strangulate: A. Hernia Littre B. Hernia Maydl C. Hernia Brok D. Hernia Gheselbah E. Hernia Rihter 9. CS n care dintre urmatoarele situatii sacul herniar lipseste: A. Hernie inghinala congenitala B. Hernie ombilicala C. Hernie inghinala prin clivaj D. Hernie perineala E. Hernie diafragmala posttraumatica 10. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea la un purtator de hernie poate avea loc n urmatoarele situatii: A. Colecistita acuta

B. Pancreatita pseudotumorala C. Ulcerul gastroduodenal perforat D. Apendicita acuta perforativa E. Perforatia atipica a ulcerului gastric 11. CM Tratamentul conservator (bandajul) al unei hernii este indicat: A. n caz de refuz categoric al pacientului B. n orice tip de hernie C. La batrni cnd starea generala contraindica interventia chirurgicala D. n herniile ireductibile E. n herniile inghinale congenitale 12. CM Selectati afirmat 919b17j iile corecte cu privire la herniile inghinale oblice: A. Sacul herniar consta din procesul vaginalis B. Sacul se extinde anterio-medial de cordonul spermatic C. Sacul se afla medial de vasele epigastrice inferioare D. Sacul se extinde lateral de cordonul spermatic E. Este mai rar bilaterala dect cea directa 13. Daca la deschiderea sacului herniar vom depista o ansa de culoare rosie nchisa, destinsa, cu seroasa fara luciu si cu sufuziuni n regiunea santului de strangulare vom constata: A. Stadiul de congestie B. Stadiul de ischemie C. Stadiul de gangrena D. Stadiul de perforatie E. Ansa viabila 14. Selectati afirmat 919b17j iile corecte privind hernia strangulata: A. Toate sunt asociate cu stoparea tranzitului intestinal B. Hernia femurala are o rata de strangulare mai mare dect cea inghinala C. Strangularea este rara la copii mai mici de 2 ani D. Hernia Brock nu se caracterizeaza prin ischemie E. n strangularea Mayde sufera cel mai mult ansa intermediara 15. CM Selectati afirmatiile corecte referitor la hernia inghinala prin alunecare pe stnga: A. Partile herniare sunt mari B. Contine ntotdeauna numai intestin subtire C. Colonul sigmoid face parte din sacul herniar D. Nu se ncarcereaza niciodata E. Uneori ajunge la dimensiuni mari 16. CS n herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cel mai frecvent este indicata metoda: A. Bassini B. Girard-Spasokukotki cu sutura Kimbarovski C. Postempski D. Kukudjanov E. Martnov 17. CS Cel mai frecvent utilizat procedeu de plastie n herniile femurale este: A. Rudji B. Zatepin C. Rudji-Parlavecio D. Lexer E. Bassini 18. CS n herniile ombilicale cu inelul herniar pna la 3 cm mai preferabila este metoda: A. Mayo B. Bassini C. Sapejko D. Nici una dintre cele indicate E. Lexer 19. CM Care din urmatoarele reprezinta complicatii ale herniilor? A. Hernia Brock B. prostatita C. strangularea

D. flegmonul herniar E. ireductibilitatea 20. CM Semnele clinice constante intr-o hernie strangulata cu strangularea parietala a intestinului (Richter) sunt: A. este pastrat tranzitul intestinal B. varsaturile C. tumora ireductibila la nivelul zonei herniare respective D. oprirea tranzitului intestinal E. febra 21. CM Indicati trei semne ale herniei inghinale congenitale: A. lipseste debutul dureros B. se intilteste numai la copii C. portile herniare sunt mari D. evolueaza intr-o hernie inghino-scrotala E. sacul herniar contine testicul 22. CM Cel mai frecvent herniaza: A. vezica urinara B. epiploonul C. colonul ascendent D. intestinul subtire E. prostata 23. CM Durerea intr-o hernie necomplicata poate fi: A. sub forma de greutate sau jena dureroasa B. violenta C. colicativa D. se accentueaza la efort fizic E. poate fi absenta 24. CM Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu: A. hidrocel B. varicocel C. hernie perineala D. tumora testiculara E. hernie obturatorie 25. CM Alegeti trei semne clinice a herniei inghinale directe: A. coboara in scrot B. forma sferica C. nu coboara in scrot D. mai frecvent apare la tineri E. frecvent este bilaterala 26. CM Examenul clinic al unui bolnav cu hernie inghinala oblica poate arata: A. coboara in scrot B. pulsatia arterei epigastrice se afla lateral de sac C. pulsatia arterei epigastrice e situata medial de sac D. expansiune la tuse E. traiectul herniar este perpendicular pe peretele abdominal 27. CM Care dintre variantele de hernii enumerate sunt hernii externe? A. hernia femurala B. hernia ombilicala C. hernia diafragmala D. hernia lombara E. hernia inghino-scrotala 28. CM Care sunt semnele unei hernii strangulate ombilecali cu interesarea unei anse intestinale? A. tumoarea herniara este tensionata si dureroasa B. oprirea tranzitului pentru materii si gaze C. ireductibilitate aparute brusc D. durere la nivelul cordonului spermatic E. varsaturi 29. CM Care situatii nu se incadreaza in hernia Maydl? A. strangularea retrograda in "W"

B. cind sacul herniar contine doua anse intestinale strangulate C. hernierea diverticului Meckel D. hernia obturatorie E. strangularea parietala a intestinului 30. CM Care din urmatoarele tipuri de hernii intereseaza mai multe anse intestinale? A. hernia Littre B. hernia Richter C. hernia Brock D. hernia Maydl E. hernia obtiratorie 31. CM Care din urmatoarele gesturi pot deveni riscuri si erori intr-o hernie strangulata? A. palparea tumorii herniare B. interventia chirurgicala programata C. reducerea prin taxis D. tactul rectal sau vaginal E. eliberarea la domiciliu din secia de primire a unui bolnav dupa rediucerea spontana a herniei 32. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibila? A. palparea tumorii herniare B. interventia chirurgicala de urgenta C. reducerea prin taxis D. bandajul compresiv al portii herniare E. radiografia abdominala de ansamblu 33. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal in hernii cuprind: A. rezectia organelor din sacul herniar B. rezectia sacului herniar C. sutura colului sacului herniar D. autodermoplastia E. aloplastia 34. CM Sarcinile tratamentului chirurgical in hernii simple reponibile cuprind: A. eliminarea sacului B. repunerea continutului sacului herniar C. rezectia partiala a epiploonului D. rezectia segmentara de intestin E. hernioplastia 35. S Celulele Brunner elimina un secret bogat n mucus cu un pH ntre 8,2 - 9,3 si sunt situate n preponderenta n: A. Cardie B. Duoden (regiunea bulbului si portiunea descendenta) C. Partea fundica a stomacului D. Duoden (portiunea orizontala inferioara si ascendenta) E. Partea antrala a stomacului 36. CS n etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant l joaca factorul: A. Hiperaciditatea B. Factorul alimentar C. Factorul psihic D. Factorul de aparare E. Factorul ereditar 37. CS Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie superficiala, accelerata, semne de soc hipovolemic, temperatura crescuta, abdomen sensibil si destins, lipsa eliminarilor de gaze - corespund perioadei dupa perforatie: A. De pseudoameliorare B. De soc C. Peritonitei difuze D. Perioadei care precedeaza perforatia E. Perioadei de debut al bolii 38. Diagnosticul diferential al ulcerului perforat trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni: A. Pancreatita acuta B. Apendicita acuta C. Pleuropneumonia din dreapta

D. Trombembolia a. pulmonare E. Sarcina extrauterina (ectopica) ntrerupta 39. CS Care este manevra indicata n perforatia unui ulcer gastric la un bolnav de 40-60 ani, daca dupa momentul perforatiei nu a trecut mai mult de 6 ore? A. Sutura simpla a ulcerului B. Rezectia primara a stomacului C. Biopsia si suturarea ulcerului procedeu Oppel D. Rezectia cuneiforma a stomacului + vagotomie E. Vagotomie tronculara bilaterala + sutura simpla 40. CS Reactia Gregersen-Adler indica: A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei B. Hemoragie microscopica superioara C. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreas D. Hemoragie n rect E. Hemoragie din varicele esofagiene 41. CS Semnul Bergman indica: A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei B. Hemoragie microscopica superioara C. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreas D. Hemoragie n rect E. Hemoragie din varicele esofagiene 42. CS Situatia descrisa mai jos: distensie epigastrica, varsaturi cu caracter epizodic si tendinta spre cresterea volumului lor si cu o usurare dupa ele, corespunde: A. Stenozei subcompensate B. Stenozei compensate C. Stenozei decompensate D. Penetrarii ulcerului gastric n pancreas E. Penetrarii ulcerului duodenal n pancreas 43. CS Cel mai des malignizeaza ulcerul cu sediul: A. n treimea distala a stomacului B. n duoden C. n cardie D. n fundul stomacului E. Pe curbura mica a stomacului 44. CM Complicatiile acute ale bolii ulceroase sunt: A. Perforatia B. Stenoza C. Malignizarea D. Penetratia E. Hemoragia 45. CM n ce situatie este obligatorie biopsia ulcerului perforat: A. Ulcerul gastric acut B. Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm C. Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani D. Ulcerul gastric Johnson II cu perforatie n stomac E. Ulcerul duodenal calos penetrant n pancreas si asociat cu hemoragie 46. CS Ulcerul mediogastric conform clasificarii Johnson este: A. Nu se ncadreaza n aceasta clasificare B. Se ncadreaza n clasificare n caz de malignizare C. Tipul I D. Tipul II E. Tipul III 47. S Semnul Kussmaul reprezinta: A. Flebita membrului inferior stng n cancerul gastric B. Tulburarile metabolice din stenoza pilorica decompensata C. Contractura muschilor n ulcerul duodenal perforat D. Prezenta undelor peristaltice a stomacului n stenoza pilorica ulceroasa E. Adenopatia supraclaviculara pe stnga

48. CS Care din interventiile chirurgicale pe stomac n boala ulceroasa se complica cel mai putin cu diaree? A. Vagotomia selectiva B. Vagotomia tronculara C. Rezectia stomacului cu anastomoza tip Balfour D. Rezectia stomacului cu anastomoza tip Billroth-I E. Vagotomia tronculara cu operatie de drenaj tip Heineke-Miculicz 49. CM Perforatia atipica nseamna perforatie: A. Acoperita (protejata) B. Oarba C. A peretelui posterior al duodenului D. n portiunea cardiala a stomacului E. n abdomenul liber 50. CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe piciorus la suturarea ulcerului perforat? A. Oppel B. Judd C. Braun D. Heineke-Miculitz E. Holle 51. Rezectia primara nu este indicata n perforatia ulcerului: A. Duodenal la bolnavii peste 60 ani B. Duodenal "mut" (fara anamneza) C. n asociere cu hemoragie D. n caz de suspectie la malignizare E. La tinerii pna la 30 de ani 52. n caz de ineficacitate a tamponamentului esofagogastric cu sonda Blakmore la ce metoda nechirurgicala de hemostaza apelati? A. Betablocante B. Refrigerare gastrica C. Hepatoprotectoare D. Sclerozarea varicelor esofagiene E. Hemotransfuzii 53. CS Adenomul ulcerogen produce cantitati mari de: A. Histamina B. Tripsina C. Kalicreina D. Gastrina E. Chinine 54. S Cea mai frecventa operatie de drenaj gastric asociata vagotomiei tronculare n chirurgia de urgenta a bolii ulceroase este: A. Piloroplastia Judd B. Piloroplastia Finney C. Gastroduodenostomia Jaboulay D. Gastrojejunostomia E. Piloroplastia Heineke-Miculicz 55. CS n ulcerul duodenal se ntlnesc urmatoarele complicatii, exceptnd: A. Malignizarea B. Stenoza C. Hemoragia D. Penetratia E. Perforatia 56. CS Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este: A. Leucopenie cu deviere n stnga B. Hipocloremie C. Anemie moderata D. Leucocitoza moderata (12.000 - 14.000) cu crestere n dinamica E. Cresterea hematocritului 57. CS Durerea n ulcerul duodenal este: A. Permanenta

B. Are caracter colicativ C. Dependenta de alimentatie D. Calmata de spalaturi gastrice E. Cedeaza n cursul noptii 58. Tratamentul conservativ n sindromul Mallory-Weiss consta n aplicarea urmatoarelor procedee: A. Dieta, antacide, hemocoagulanti B. Terapie hormonala (corticosteroizi) C. Pituitrina i/v D. Sonda Blackmore E. Coagularea endoscopica 59. n dependenta de situarea procesului ulceros deosebim urmatoarele tipuri de stenoze, exceptnd: A. Stenoza cardiei B. Stenoza bulbului duodenal C. Stenoza pilorica D. Stenoza postbulbara E. Stenoza fundica 60. CS Cel mai precoce semn al malignizarii ulcerului este: A. Vome cu miros fetid B. Hematemeza C. Disparitia periodicitatii si violentei durerilor D. Pierdere ponderala E. Melena 61. Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversa consistenta, care n 50% cazuri malignizeaza, da metastaze si poate fi situat n urmatoarele organe: A. Pancreas B. Duoden C. Splina D. Colecist E. Stomac 62. n ulcerul duodenal mai frecvent se ntlnesc urmatoarele complicatii: A. Malignizarea B. Stenoza C. Hemoragia D. Penetratia E. Perforatia 63. CS Cea mai informativa investigatie a secretiei gastrice este: A. Testul Hollender B. pH-metria C. Testul Kay D. Examenul radioscopic E. Esofagogastroduodenoscopia 64. CS Care situatii ncadreaza ulcerul gastric n tipul Johnson I: A. Ulcerele prepilorice B. Ulcerele corporeale pe marea curbura C. Ulcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv D. Ulcerele micii curburi cu antru si pilor normale, avnd aciditate subnormala E. Ulcerele micii curburi asociate cu ulcere prepilorice si nivel secretor mare 65. Care afirmatii referitoare la hemoragia digestiva superioara ulceroasa sunt adevarate: A. La vrstnici hemoragia digestiva superioara se opreste mai usor dect la tineri B. Cel mai important este de a diferentia hemoragia ulceroasa de hemoragia n urma rupturii varicelor esofagogastrice C. Se asteapta 48 ore pentru reduce hemostaza medicala D. Se opereaza dupa 48 ore pentru a reduce mortalitatea E. Sursa hemoragiei este situata pna la jonctiunea duodeno-jejunala 66. Aparitia sindromului Mallory-Weiss este favorizata de urmatorii factori: A. Abuz de alcool si alimente B. Cresterea neasteptata a presiunii intraabdominale

C. Voma repetata violenta D. Tuse insistente E. Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulantilor 67. CS Vomele sunt mai frecvente n: A. Stenoza compensata B. Stenoza decompensata C. Ulcer duodenal penetrant n pancreas D. Ulcer perforant duodenal asociat cu hemoragie E. Stenoza subcompensata 68. CS Cea mai eficace metoda de depistare a ulcerului malignizat este: A. Radioscopia stomacului cu contrastare dubla B. Anamneza si starea clinica C. Fibrogastroscopia D. Reactia Gregersen-Adler E. Tomografia computerizata 69. CS n cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneza ndelungata de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasa cu prevalarea testului Kay cea mai indicata operatie este: A. Vagotomie supraselectiva B. Vagotomie tronculara cu excizia ulcerului si operatie de drenaj gastric C. Vagotomie selectiva cu gastroduodenostomie Jaboulay D. Vagotomie tronculara cu anastomoza gastrojejunala E. Rezectia gastrica 2/3 70. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu pot fi folosite n hemoragia superioara n ciroza hepatica cu varice esofagiene rupte? A. Vagotomia supraselectiva B. Hemostaza endoscopica C. Ligatura de trunchi celiac D. Sonda Sengstaken-Blackmore E. Administrarea de pituitrina i/v 71. CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominala intensa n epigastru, nfatisare anxioasa, pupile dilatate, transpiratii reci, respiratie superficiala, simptomul Eleker, pozitie antalgica fortata - corespund perioadei dupa perforatie: A. Peste 12 ore de la asocierea perforatiei cu hemoragie B. Primelor 6 ore de la perforatia retroperitoneala a ulcerului duodenal C. Prima (primele 4-6 ore) D. A doua (urmatoarele 4-6 ore) E. A treia (peste 12 ore dupa debut) 72. CS Metoda conservativa de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiratia nazogastrica, aplicarea antibioticelor cu spectru larg, corectia dereglarilor hidroelectrolitice si se impune n cazurile cnd lipsesc conditiile pentru interventie chirurgicala sau cnd bolnavul si rudele refuza categoric operatia. Acest procedeu a fost propus de catre: A. Billroth (1881) B. Pierandozzi (1960) C. Dragstedt (1960) D. Taylor (1946) E. Braun (1892) 73. CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determina tactica chirurgicala si este apreciata n rezultatul examenului: A. Clinic B. De laborator C. Radiologic D. Endoscopic E. Laparoscopic 74. CS Fibroesofagogastroscopia evidentiaza varice esofagiene gr. III care sngereaza, mucoasa gastrica fara ulceratii. La ce metoda de hemostaza apelati mai nti? A. Ligatura varicelor esofagiene B. Rezectia esofagului inferior cu anastomoza esogastrica (operatia Tanner) C. Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrina i/v

D. Deconexiune azigoportala E. Anastomoza splenorenala 75. CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de urmatoarele semne: A. Cresterea secretiei bazale nocturne B. Constipatia C. Varsaturi abundente, frecvente si cu caracter acid D. Hemoragii digestive superioare frecvente E. Durere epigastrica intensa, continua, cu crize nocturne 76. CS Montajul Pean-Billroth-I n rezectia gastrica consta n: A. Anastomoza gastroduodenala termino-terminala cu ngustarea transei de sustinere din partea curburii mici B. Anastomoza gastrojejunala termino-laterala C. Anastomoza gastrojejunala n "Y" D. Anastomoza gastroduodenala latero-laterala E. Anastomoza gastroduodenala termino-laterala 77. CS Marcati cel mai important semn al dehiscentei anastomozei gastroduodenale si a transei suturate: A. Dureri pronuntate n epigastru B. Voma si greturi C. Febra si frison D. Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen ntrodus n stomac E. Contractura musculara n epigastru 78. Hemoragiile postoperatorii pot avea loc att n tractul digestiv (2% din lotul rezectiilor gastrice), ct si n cavitatea abdominala. Terapia conservativa (acid aminocapronic 5% + adrenalina 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasma congelata; crioprecipitat; transfuzii de snge) este mai frecvent indicata n: A. Nici una din ele B. n ambele cazuri C. n cele din tractul digestiv D. n cele intraabdominale E. n hemoragiilie din ulcerele acute 79. CS Cea mai frecventa cauza a tulburarilor mecanice de evacuare dupa rezectia gastrica este: A. Pozitia necorespunzatoare a ansei anastomozate B. O hernie transmezocolica datorita unei fixari incorecte a bresei mezocolice C. Cicatrizarea anastomozei D. Anastomozita E. Gastroplegia 80. CS Anastomozita mai frecvent apare n perioada postoperatorie precoce dupa rezectia gastrica Billroth-I, avnd ca cauza factorul microbian, trauma tesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic etc. Semnele majore - dureri epigastrice si varsaturi abundente apar n zilele: A. 1-2 zi B. 2-3 zi C. 4 - 5 zi D. 6 - 7 zi E. 7 - 10 zi 81. Faza cefalica a secretiei gastrice este stimulata de urmatorii factori: A. Distensia gastrica fundica si antrala B. Vederea, mirosul si palparea alimentelor C. Masticatia si salivatia D. Deglutitia E. Insulina 82. CS Disparitia matitatii hepatice se depisteaza n majoritatea cazurilor de ulcer perforat si poate fi confundata cu unul din urmatoarele semne: A. Mandel-Razdolskii B. Celoditi C. Kulencampf D. Vighiato E. Iudin 83. CS Cel mai informativ procedeu n depistarea ulcerului perforat este: A. Gastrografia cu contrast n ortostatism B. Pneumogastrografia

C. Radiografia de ansamblu D. Laparoscopia E. Gastrografia cu contrast n decubit lateral 84. n tratamentul ulcerului gastric perforat n functie de situatia morfopatologica reala se utilizeaza urmatoarele procedee: A. Rezectie gastrica primara B. Suturarea ulcerului C. Vagotomie tronculara si suturarea ulcerului D. Vagotomie selectiva proximala si suturarea ulcerului E. Rezectie cuneiforma a stomacului 85. Tratamentul chirurgical n sindromul Mallory-Weiss se aplica cnd epuizeaza cel conservativ si se reduce la urmatoarele procedee: A. Suturarea mucoasei si submucoasei B. Ligaturarea a.coronare (g.sinistra) C. Rezectia gastrica distala D. Suturarea mucoasei si submucoasei + ligaturarea a.coronare E. Rezectia gastrica proximala 86. CS Ulcerul gastric se opereaza: A. Imediat dupa ce a fost depistat B. Dupa prima hemoragie C. La primele semne de malignizare D. Dupa esecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luni E. Numai n caz de perforatie 87. CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 un. insulina la 10 kg masa a corpului i/m cu preluarea a 8 esantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secretiei: A. Nocturne B. Bazale C. Intestinale D. Cefalice E. Hormonale (gastrice) 88. CS Semnele ce urmeaza: parestezii, halucinatii, uneori tetanie, n snge - alcaloza metabolica, asociata cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenala, la un bolnav care prezinta casexie, vome rare, abundente, marturisesc de: A. Ocluzie intestinala tardiva B. Sindromul Zollinger-Ellison C. soc hemoragic D. Insuficienta renala cronica E. Stenoza pilorica decompensata 89. CS Cea mai frecventa complicatie, care poate aparea dupa rezectia gastrica cu montaj n Billroth-II este: A. Tromboflebita B. Fistula de bont duodenal C. Sepsisul D. Hernia retroanastomotica E. Hemoragia 90. CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II dupa perforatie si nseamna: A. Durere acuta pe toata aria abdomenului B. Matitate deplasabila n fosa iliaca dreapta C. "Abdomen de lemn" D. Bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas E. Durere simtita ca "lovitura de pumnal" 91. CS Pierderea a 1000-1500 ml snge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza: A. Hemoragia digestiva oculta B. Hemoragia digestiva superioara mica C. Hemoragia digestiva superioara medie D. Hemoragia digestiva superioara masiva E. Hemoragia digestiva cataclizmica 92. CM Factorii patogeni primordiali n ulcerul gastro-duodenal sunt: A. hiperaciditatea

B. diminuarea rezistentei mucoasei gastro-duodenale C. factorul psihic (stres) D. hipemotilitatea gastro-duodenala E. prezenta Helicobacter pylori 93. CM Penumoperitoneul radiologic se ntlneste n: A. perforatia apendiculara B. perforatia gastroduodenala C. perforatia colonului D. perforatia colecistului E. perforatiile vezicii urinare 94. CM Examenul obiectiv n ulcerul gastroduodenal necomplicat releva: A. clapotaj epigastric B. tumora epigastrica C. durere epigastrica la palpare D. defans muscular E. n fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ 95. CM Perforatia ulcerului se poate produce: A. n peritoneul liber B. n cavitatile peritoneale nchise de aderente C. ntr-un organ vecin D. la tegumente E. n spatiul retroperitoneal 96. CM Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat n faza a III-ea de evolutie este dominat de: A. abdomen "de lemn" B. distensie abdominala C. hemoragie digestiva superioara D. soc septic E. dureri n hipocondrul drept 97. CM Sutura simpla a ulcerului perforat este indicata n: A. ulcerul gastric calos perforat B. ulcerul acut medicamentos perforat C. ulcerul duodenal perforat cu peritonita severa si soc toxico-septic D. ulcerul de stres perforat E. sindromul de concomitenta hemoragie-perforatie 98. CM Efectul vagal asupra secretiei gastrice este: A. creste debitul de HCl si pepsina B. stimuleaza eliminarea gastrinei antrale C. sensibilizeaza celulele oxintice n sistemul gastrinic D. scade secretia de HCl E. nu influenteaza secretia de HCl 99. CM n tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica: A. sutura ulcerului hemoragic B. vagotomia tronculara cu excizia ulcerului si piloroplastie C. vagotomia supraselectiva cu excizia ulcerului si duodenoplastie D. rezectia gastrica "la excludere" E. antrumrezectia Rechel-Polya 100. CM n tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmatoarele remedii: A. sngele proaspat B. masa trombocitara C. sngele conservat D. albumina E. plasma proaspata congelata 101. CM Aplicarea sondei Bleckmore se efectueaza n caz de: A. ulcer gastric subcardial hemoragic B. hemoragie din varicele esofagiene C. sindromul Mallory-Weiss D. esofagita peptica E. reflux gastro-esofagian

102. CM Care dintre afectiunile de mai jos se pot complica cu ulcer de stres? A. arsurile grave B. fibroza pulmonara C. politraumatismele severe D. ingestia cronica de aspirina E. sepsisul 103. CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde urmatoarele dintre localizari, cu exeptia: A. ulcerelor prepilorice B. ulcerelor acute C. ulcerelor micii curburi, avnd aciditate subnormala D. ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv E. ulcerelor micii curburi n unghiul gastric 104. CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corectie chirurgicala n ulcerul gastric Johnsn I? A. rezectia gastrica 2/3 B. rezectia mediogastrala C. vagotomia tronculara asociata cu excizia ulcerului D. vagotomia selectiva si piloroplastia E. antrumectomia si vagotomia tronculara 105. CM Indicati semnele radiologice ale ulcerului gastric: A. prezenta nisei B. dimensiuni marite ale stomacului pna n bazin C. rigiditatea pliurilor D. convergenta pliurilor catre leziune E. retinerea masei baritate n stomac peste 6 ore 106. CM Care dintre urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru stenoza piloroduodenala? A. prezenta nisei n unghiul gastric B. dimensiuni marite ale stomacului pna la intrarea n bazin C. retinerea masei de contrast n stomac peste 12 ore D. retinerea masei de contrast n stomac peste 24 ore E. refluxul duodeno-gastric 107. CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de: A. leziune unica hemoragica gastrica B. leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului C. erozii gastrice hemoragice D. leziuni hemoragice liniare ale jonctiunii esofagogastrice E. erozii duodenale hemoragice 108. CM Vagotomia gastrica selectiva presupune: A. sectionarea nervilor vagi pe cale toracica B. pastrarea ramurilor vagale pentru ficat C. asocierea unei metode de drenaj gastric D. pastrarea ramurilor Latarjet E. pastrarea ramurilor criminale Grassi 109. CM Indicatiile catre tratamentul chirurgical n ulcerul duodenal sunt: A. perforatia B. stenoza C. ulcerul evolutiv n acutizare D. hemoragia ulceroasa Forrest IIB E. hemoragia ulceroasa Forrest IA cu hemostaza endoscopica nereusita 110. CM Sindromul Darrow din stenoza pilorica ulceroasa decompensata se caracterizeaza prin: A. acidoza metabolica B. hipokaliemie, hipocloremie C. hiperpotasemie D. hiperazotemie E. alcaloza metabolica 111. CM Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include: A. durere epigastrica violenta B. ontractura musculara abdominala

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

C. hiperestezie cutanata D. pneumoperitoneul E. antecedente ulceroase CM n tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica: A. sutura simpla B. rezectia cuneiforma a stomacului C. excizia ulcerului, vagotomie si piloroplastie D. vagotomie selectiva proximala si sutura ulcerului perforat E. rezectie "la excludere" CM Sutura simpla a ulcerului este indicata n: A. ulcerul gastric calos B. ulcerele perforate acute medicamentoase C. ulcerul duodenal perforat cu peritonita toxica D. asocierea hemoragie-perforatie E. ulcerul perforat de stres CM Un pacient de 24 de ani cu anamneza ulceroasa, care prezinta durere epigastrica violenta, este examinat peste o ora de la debutul bolii. Ce alte semne clinice pledeaza pentru o perforatie n peritoneul liber? A. aparare musculara n epigastru si fosa ilaca dreapta, care se generalizeaza B. febra C. tahicardie D. respiratie superficiala E. vome multiple CS Durerea n ocluzia intestinala strangulata poate fi: A. Continua, puternica, dramatica B. Continua si ntrerupta C. Doar o senzatie de vaga durere difuza D. Intermitenta sub forma de "colici de lupta" E. O durere violenta la debut, urmata de acalmie CS Semnul Schlange se caracterizeaza prin: A. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonate B. Zgomotul picaturii n cadere C. Timpanism pronuntat de asupra asimetriei D. Prezenta ampulei rectale largite si goale E. Prezenta hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente care se aud la distanta CS n ocluzia intestinala o distensie generalizata a anselor intestinale la examenul radiologic marturiseste despre: A. Ocluzie dinamica B. Volvulusul sigmoidian C. Hernia inghinala strangulata D. Sindromul Bouveret E. Ocluzie provocata de cancerul de cec Despre eficacitatea tratamentului complex al ileusului dinamic ne marturiseste, n primul rnd: A. Lipsa febrei B. Starea tegumentelor C. Diureza D. Restabilirea peristaltismului E. Normalizarea leucocitozei CS Ocluzia pe intestinul subtire este prezentata radiologic prin: A. Haustratii B. Multiple imagini hidroaerice C. Imagini n forma de "cuib de rndunica" localizate periferic D. Aspect de "anvelopa de bicicleta" E. Pneumoperitoneum CS Simptomul major de diferentiere ntre deshidratarea intracelulara si cea extracelulara este: A. Hipotonia arteriala B. Setea chinuitoare C. Tahicardia D. Meteorismul pronuntat E. Oliguria

121. CS Semnul Sklearov se caracterizeaza prin: A. Timpanism pronuntat de asupra locului asimetric B. Rezistenta elastica a peretelui abdominal C. Balonare asimetrica a abdomenului D. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonate E. Zgomotul picaturii n cadere 122. CM Sarcinile principale n tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt urmatoarele: A. nlaturarea cauzei ocluziei B. Antibioterapia C. Restabilirea peristaltismului intestinului D. Reducerea distensiei intestinale E. Reechilibrarea hidroelectrolitica 123. CS Durerea abdominala paroxistica nsotita de varsaturi, formatiune tumorala alungita paraombilicala si eliminari sangvinolente din rect, ntlnite la un copil, sugereaza diagnosticul de: A. Apendicita acuta pelviana B. Enterocolita acuta C. Dezinterie D. Invaginatie intestinala E. Volvulus de intestin subtire 124. CS Cea mai frecventa cauza a ileusului la un bolnav laparotomizat este: A. Invaginatia B. Ileusul biliar C. Bridele, aderentele D. Corpii straini postoperatorii E. Stenoza intestinala postoperatorie 125. CS Pentru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic semn este: A. Semnul Bayer B. Varsaturile abundente C. Oprirea completa a tranzitului de materii si gaze D. Semnul Konig E. Semnul Bouveret 126. CS Imagini hidroaerice "cuib de rndunica" mari, putine la numar si localizate lateral n asociere cu leucocitoza pna la 15.000 sunt caracteristice mai mult pentru: A. Volvulusul sigmoidian B. Ocluzia prin obstructie a intestinului gros C. Oclizia intestinului subtire D. Hernia inghinala strangulata E. Infarctul intestinomezenteric 127. CS Durerea n ocluzia intestinala mecanica prin obstructie este: A. Vaga B. Continua C. Colicativa (paroxistica) D. Tranzitorie E. Arzatoare 128. Semnele clinice ale dehidratarii extracelulare sunt urmatoarele: A. Uscaciunea si paliditatea tegumentelor B. Limba uscata si saburata C. Sete chinuitoare D. Greturi si voma E. Hipotonie arteriala, tahicardie 129. CS n pleurizii, fracturi vertebrale, hematom retroperitoneal se ntlneste ileusul dinamic: A. Toxic B. Reflexogen C. Metabolic D. Neurogen E. Spastic 130. CS n caz de necesitate limita rezectiei ansei necrotizate distal (caudal) n ocluzia intestinului subtire va trece la urmatoarea distanta de la marginea vizibila a necrozei:

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

A. 30 - 40 cm B. 10 - 15 cm C. 15 - 20 cm D. 5 - 10 cm E. 40 -50 cm CS Ileusul biliar este o ocluzie prin: A. Invaginatie B. Volvulus C. Compresiune D. Obstructie E. Spazmare musculara a intestinului La constituirea sectorului III (parazitar) n ocluzia intestinala contribuie urmatoarele fenomene: A. Transudarea lichidului n lumenul intestinului supraiacent B. Staza gastrica C. Transudarea lichidului n peretele intestinului D. Absorbtia excesiva n intestinul subiacent E. Transudarea lichidului n cavitatea peritoneala CS La devolvularea intestinului subtire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezectiei ansei necrotizate n directia craniala (ansa aferenta) va trece la departarea ... de la marginea vizibila a necrozei: A. 10 - 15 cm B. 20 - 30 cm C. 5 - 10 cm D. 30 - 40 cm E. 15 - 20 cm CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale si se manifesta prin: A. Zgomotul picaturii n cadere B. Balonare asimetrica C. Peristaltismul vizibil la inspectie D. Distensia marita a cecului E. Meteorism pronuntat de asupra locului asimetric CS Imaginile hidroaerice "cuib de rndunica" de dimensiuni mici cu sediu central sunt caracteristice pentru: A. Sindromul Bouveret B. Ocluzia prin cancer al sigmoidului C. Ocluzia intestinului subtire D. Pancreatita acuta E. Stenoza pilorica Cele mai informative metode n diagnosticul ocluziei intestinului subtire sunt: A. Proba Schwartz B. Ultrasonografia abdominala C. Irigoscopia D. Laparoscopia E. Radiografia abdominala de ansamblu CS Cresterea azotului ureic n ocluzia intestinala se datoreaza: A. Pierderii proteinei extracelulare B. Pierderii proteinei intracelulare C. Pierderii lichidului sectorului extracelular D. Pierderii ionilor de potasiu E. Hipocloremiei CS n ocluzia intestinului gros cea mai eficace metoda de diagnostic este: A. Proba Schwartz B. Irigografia C. Radiografia de ansamblu al abdomenului D. Tomografia computerizata E. Laparoscopia CS Semnul Bayer se manifesta prin: A. Balonarea simetrica a abdomenului B. Balonarea asimetrica pe flancul lateral drept C. Zgomote hidroaerice pe flancul stng

140.

141.

142.

143.

144.

145.

146.

147.

148.

D. Balonarea asimetrica cu axa orientata dinspre fosa iliaca stnga spre hipocondrul drept E. Eliminari sangvinolente din rect CS Sindromul Bouveret se caracterizeaza prin varsaturi insistente, alterarea starii generale, decesul rapid al bolnavului si se ntlneste n: A. Infarctul mezenteric B. Cancerul cecului C. Ileusul biliar D. Ileusul postoperator E. Hernia strangulata Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este alcatuit din mai multe componente. Indicati cele 2 compartimente ce se efectueaza pre-, intra- si postoperator: A. Suprimarea cauzei B. Restabilirea functiei intestinului C. Reducerea distensiei intestinale D. Reechilibrarea hidroelectrolitica E. Profilaxia complicatiilor supurative In care ocluzii intestinale, de la debut, se afecteaza vascularizarea segmentului implicat in proces? A. volvulus B. invaginatia C. corpi straini intralumenali D. strangularea E. leziuni parietale inflamatorii specifice CM n ocluziile intestinale prin strangulare se ncadreaza: A. ocluziile prin corpi straini intraperitoneali B. ocluziile prin volvulus C. ileusul biliar D. hernia strangulata E. ocluziile prin trihobezoari CM Fiind o ocluzie intestinala joasa, volvulusul sigmoidian: A. este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive B. debuteaza brusc cu dureri n fosa iliaca stnga si distensie abdominala asimetrica C. tranzitul intestinal este ntrerupt de la debutul bolii D. examenul radiologic al abdomenului arata o imagine aerica cu aspect de "anvelopa de bicicleta" E. provoaca vome frecvente CM Care dintre urmatoarele cauze pot determina un ileus paralitic? A. fitobezoarii B. colica nefretica C. peritonita D. volvulusul sigmoidian E. abcesul retroperitoneal CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinala sunt: A. reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinuta la valori normale a constantelor biologice B. antibioticoterapia C. interzicerea mobilizarii bolnavului D. interzicerea alimentarii enterale timp de o saptamna E. stimularea peristaltismului intestinal CM In ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se acumuleaza: A. 70% din aerul inghitit B. 100% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive C. 70% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene D. 30% in urma reactiilor biochimice ale sucurilor digestive E. 30% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive CM Decompresia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica este utila pentru ca: A. reduce ischemia intestinului B. indeparteaza toxinele luminale C. previne sindromul Mendelson D. altereaza pierderile ionilor de clor E. reduce pierderile de apa

149. CM Ce semne radiologice sunt caracterizate pentru o ocluzie intestinala precoce inalta mecanica: A. nivele hidroaerice Kloiber B. pneumoperitoneum C. prezenta arcadelor si tuburilor de orga D. prezenta plicelor semilunare E. prezenta plicelor Chercring 150. CM Ce semne caracterizeaza torsiunea de colon sigmoid: A. oprirea completa a tranzitului pentru materii si gaze B. febra C. singe la tuseu rectal D. prezenta semnului Hocvag-Grecov E. asimetria abdomenului 151. CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinala joasa? A. radiografia pe gol B. proba Svart C. rectoromanoscopia D. tuseul rectal E. irigografia 152. CM Ileusul biliar: A. este o complicatie a litiazei biliare B. se caracterizeaza prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstructie C. se poate manifesta prin aerobilie D. se confirma prin irigografie E. este o atonie a veyicii biliare 153. CM Ocluzia intestinala mecanica joasa se caracterizeaza prin: A. intreruperea de la inceput a tranzitului de materii si gaze B. febra C. varsaturi precoce D. stare generala se mentine buna timp indelungat E. pneumoperitoneum 154. CM Care ocluzie intestinala se poate trata conservativ? A. ocluzie intestinala stercorala B. ocluzie prin strangulare C. ileusul biliar D. ocluzia aderentiala E. ileusul postoperator 155. CS Indicati presiunea intraintestinala in norma: A. 2-4 cm H2O B. 6-8 cm H2O C. 10-12 cm H2O D. 14-16 cm H2O E. 18-20 H2O 156. CS Care este cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la batrini: A. fecaloamele B. neoplasmul de colon sting C. invaginatia D. neoplasmul de colon drept E. volvulusul de intestin subtire 157. CS La ce presiune intraluminala peretele intestinal devine permebil pentru microbi si toxinele lor care pot provoca socul endotoxic: A. 10-15 cm H2O B. 20-25 cm H2O C. 30-40 cm H2O D. 50-60 cm H2O E. 65-70 cm H2O 158. CS E cunoscut faptul ca in ocluzia intestinala balonarea abdomenului poate absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului in acest caz: A. in apropierea ligamentului Treit

159.

160.

161.

162.

163.

164.

165.

166.

167.

B. in zona de trecere a jejunului in ileon C. in zona ileocecala D. in zona unghiului lienal a colonului E. n zona rectosigmoidian la nivelul diafragmei pelviene CS Ce metoda de examinare paraclinica ne va preciza nu numai nivelul ocluziei intestinale, dar si cauza ei: A. radiografia simpla de ansamblu a abdomenului B. proba Schwartz C. laparoscopia D. irigografia E. ultrasonografia Triada Chauffard-Villard-Charcot se ntlneste n litiaza caii biliare principale cu sindrom coledocian major si se compune din: A. Durere colicativa n hipocondrul drept B. Vezicula biliara destinsa C. Febra D. Icter E. Scadere ponderala importanta CS Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este: A. Tumorile capului pancreasului B. Coledocolitiaza C. Strictura cailor biliare D. Tumorile cailor biliare E. Papilita stenozanta CS La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbtie aproape de cea normala, dar cu lipsa izotopilor n colecist, caile biliare si n intestin. Aceasta corespunde: A. Icterului parenchimatos B. Icterului mecanic C. Icterului hemolitic D. Cirozei ficatului E. Nu corespunde nici unei dintre situatii CS Un tub simplu cu multe orificii parietale coboara din coledoc n duoden prin papila, pe cnd celalalt capat se exteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul: A. Calmers B. Dogliotti C. Duval D. Cattele-Champeau E. Voelker CM Calculul din calea biliara principala depistat pna la operatie se nlatura prin: A. Incizia coledocului supraduodenal B. Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenala C. Papilosfincterotomie endoscopica postoperatorie D. Papilosfincterotomie endoscopica preoperatorie E. Se dizolva cu preparate medicamentoase CS Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului: A. Ultrasonografia B. Tomografia computerizata C. Colecistocolangiografia transparietala D. Laparoscopia E. Colangiopancreatografia retrograda CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimala si mai putin agresiva metoda de investigare n stabilirea originii icterului este: A. Colecistografia perorala B. Colecistografia intravenoasa C. Ultrasonografia D. Colangiopancreatografia retrograda E. Colangiografia tranparietohepatica CS Evidentierea radiologica a aerului n caile biliare orienteaza diagnosticul spre:

168.

169.

170.

171.

172.

173.

174.

175.

176.

A. Coledocolitiaza B. Colecistita acuta C. Fistula bilio-digestiva D. Fistula bilio-biliara E. Infectie cu salmonella a veziculei biliare CS Un bolnav care prezinta urmatoarele semne: durere moderata n rebordul costal drept, febra moderata, icter pronuntat cu nuanta rosietica, dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderata, fara anemie, sufera de: A. Colecistita acuta B. Colangita C. Coledocolitiaza D. Icter parenchimatos (hepatic) E. Cancer al pancreasului cefalic CS Care din fractiile bilei se formeaza n celulele hepatice si contine colesterina, acizi biliari si fosfolipizi? A. Bila primara B. Bila secundara C. Bila finala D. Nici una E. Toate trei La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile si, deci nu sunt indicate, urmatoarele investigatii: A. Ultrasonografia B. Colecistografia intravenoasa prin perfuzie C. Colangiofrafia transparietohepatica D. Colangiopancreatografia retrograda E. Colecistografia perorala Drenajele transpapilare sunt urmatoarele: A. Cattele-Champeau B. Voelker C. Praderi-Smith D. Calmers E. Duval CS n colecistita acuta litiazica ocluziva obstructia se afla la nivelul: A. Cailor biliare intrahepatice B. Corpului veziculei biliare C. La nivelul coledocului D. La nivelul ductului hepatic E. Infundibulului sau cisticului CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativa metoda de investigare n stabilirea originii icterului este: A. Colecistografia perorala B. Colecistografia intravenoasa C. Ultrasonografia D. Colangiopancreatografia retrograda E. Laparoscopia CS Drenarea coledocului cu un dren n forma de "T" ramura scurta a caruia este situata n coledoc, iar cea lunga se exteriorizeaza este procedeul: A. Lane B. Kehr C. Cattele-Champeau D. Voelker E. Duval S Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capatul distal prin papila Water n duoden, iar cel proximal situat n ductul hepatic este procedeul: A. Holstedt B. Voelker C. Baylis-Smirnov-Eristavi D. Lane E. Duval S Semnul major de diferentiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasa este:

177.

178.

179.

180.

181.

182.

183.

184.

185.

A. Icterul pronuntat pe fonul durerilor B. Scaun aholic si urina ntunecata C. Aparitia icterului precedat de colica D. Prurit pe fonul icterului E. Febra intermitenta CS Cel mai informativ si miniinvaziv procedeu n diferentierea icterului mecanic de cel parenchimatos este: A. Colangiografia retrograda B. Scanarea cu izotopi de aur C. Colecistografia perorala D. Colecistocolangiografia intravenoasa E. Colecistografia transparietohepatica Pentru colecistita acuta asociata cu peritonita locala sunt caracteristice urmatoarele semne clinice: A. Murphy B. Korte C. Mandel-Razdolschi D. Blumberg E. Ortner S Cea de a treia cauza dupa frecventa a icterului mecanic este: A. Coledocolitiaza B. Strictura cailor biliare C. Cancerul primar al cailor biliare D. Compresia extrinseca a cailor biliare E. Stenoza papilei Water S Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin ductul cistic spre duoden este procedeul: A. Robson-Visnevski B. Lane C. Holstedt D. Praderi-Smith E. Kehr S Coledocotomia ideala presupune: A. Deschiderea transversala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura coledocului fara drenare B. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului fara drenare C. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea externa a coledocului D. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului asupra unui dren trecut prin papila n duoden E. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea coledocului dupa sutura primara prin d.cysticus S Drenul n forma de "T" unul din capetele tubului din interiorul coledocului coboara prin papila n duoden, pe cnd celalalt tub se exteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul: A. Dogliotti B. Cattele-Champeau C. Voelker D. Calmers E. Duval CM Care dintre parametrii enumerati se ncadreaza n colecistectomia laparoscopica? A. dureri postoperatorii minime B. spitalizare postoperatorie de 9-10 zile C. aspect cosmetic al cicatricilor D. rencadrare n munca dupa 6 saptamni E. rencadrare n munca dupa 3 saptamni CM Icterul n litiaza coledociana: A. este precedat de prurit B. poate sa dispara rapid sau lent odata cu ncetarea durerii C. se nsoteste de scaune acolice D. este precedat de durere E. se asociaza cu febra CM n colecistita acuta litiazica durerea este nsotita de:

186.

187.

188.

189.

190.

191.

192.

193.

194.

A. disparitia matitatii prehepatice B. stare de soc alergic C. sindrom inflamator D. limitatrea miscarilor respiratorii E. subicter al sclerelor CM n colecistita acuta litiazica durerea: A. are caracterul colicii biliare B. iradiaza n "centura" C. debuteaza ca o colica biliara D. se cupeaza cu tratament antispastic E. este precedata de icter CM Triada de semne clinice (icter, febra, dureri n hipocondrul drept) caracterizeaza: A. ulcerul perforat B. ciroza hepatica C. colangita D. litiaza coledociana E. pancreatita acuta CM O vezicula biliara mare, palpabila n prezenta icterului prezinta: A. litiaza coledociana B. ampulonul vaterian C. neoplasmul hepatic D. neoplasmul colecistului E. neoplasmul de pancreas cefalic CM Ce Va sugereaza asocierea semnelor clinice: icter+frison-febra+dureri n hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice? A. litiaza veziculara B. colecistita calculoasa acuta C. cancer de cap de pancreas D. coledocolitiaza E. ulcer duodenal penetrant n lig.hepatoduodenal CM Marcati semnele clinice care alcatuiesc sindromul coledocian: A. icterul B. durerea n rebordul costal drept C. frison-febra D. diareea E. ontractura musculara abdominala CM Care dintre semnele enumerate vor fi prezente ntr-un icter de etiologie benigna? A. icterul progresiv B. icterul tranzitor C. icterul se instaleaza fara a fi precedat de colica D. colica precede icterul E. este prezenta distensia colecistului CM Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene si colecistitei acute gangrenoase? A. icterul hepatocelular B. frisonul-febra C. colecist palpabil D. dureri n hipocondrul drept E. aparare musculara n hipocondrul drept Pancreasul produce urmatorii fermenti: A. Alfa-amilaza B. Lipaza, fosfolipaza A si B C. Pepsina D. Tripsina, chimotripsina E. Elastaza, colagenaza CS Forma supurativ-necrotica a pancreonecrozei corespunde fazei de evolutie a procesului patologic n pancreas: A. De edem B. De necroza grasoasa C. De necroza hemoragica

195.

196.

197.

198.

199.

200.

201.

202.

203.

204.

D. De liza si sechestrare E. De formare a chistului pancreatic CS Din substantele nocive, aparute n evolutia pancreatitei acute una se formeaza n pancreasul ischemic si determina socul pancreatic: A. Chininele B. Heparina C. Serotonina D. Kalicreina E. Histamina CS Cel mai important compartiment n complexul terapeutic n pancreatita acuta precoce este: A. Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea microcirculatiei B. Tratamentul socului si restabilirea homeostaziei C. Suprimarea secretiei pancreatice si inactivarea fermentilor proteolitici D. Diminuarea toxemiei E. Prevenirea complicatiilor CS Scopul principal n tratamentul pancreatitei acute hemoragice severe pna la operatie este: A. Combaterea durerii B. Dezintoxicarea organismului C. Lichidarea spasmului si ameliorarea microcirculatiei D. Substituirea volumului plasmei circulante E. Suprimarea secretiei pancreatice Metodele non-agresive de diagnosticare a pancreatitei acute sunt urmatoarele: A. Radiografia de ansamblu B. Tomografia computerizata C. Ultrasonografia D. Colangiopancreatografia retrograda E. Termografia CS Cel mai optimal volum de operatii n pancreatita supurativ-necrotica este: A. Blocajul peripancreatic cu novocaina si antifermenti B. Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale C. Rezectia pancreasului D. Abdominizarea pancreasului E. Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale CS Semnul Courvoisier-Terrier poate apare n: A. Litiaza coledocului B. Cancerul corpului pancreasului C. Colangiocarcinomul de hil hepatic D. Cancerul de pancreas cefalic E. Neoplasmul vezicular CM Care este amploarea operatiei n chistul pancreatic? A. Drenarea externa a pseudochistului B. Pancreatectomie C. Gastrochistostomie D. Jejunochistostomie E. Colecistochistostomie CS Care semn indica un prognostic grav n pancreatita acuta: A. Hiperamilazemia B. Hipocalcemia C. Hiperglicemia D. Hiperamilazuria E. Leucocitoza CS Semnul Korte n pancreatita acuta nseamna: A. Absenta pulsatiei aortei abdominale B. Silentium abdominal C. Durere n regiunea scapulo-umerala stnga D. Sonoritate situata transversal n abdomenul superior E. Rezistenta musculara si durere n proiectia pancreasului Tratamentul optimal indicat n chistul pancreatic supurat este:

205.

206.

207.

208.

209.

210.

211.

212.

213.

A. Chistogastrostomia B. Pancreatectomia C. Chistojejunostomia D. Antibiotice E. Drenajul extern al chistului CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru pancreatita acuta? A. Pneumoperitoneum B. Ansa "santinela" C. Aerocolie pronuntata a colonului transvers D. Distensie gazoasa abdominala difuza E. Imagini hidroaerice multiple centrale CS Elementele endocrine ale pancreasului se prezinta sub forma unor insule, situate n: A. esutul parenchimatos B. Intestitiul conjunctiv din spatiile interlobulare C. esutul adipos pancreatic D. Septurile fibroase ale glandei E. Spatiul retroperitoneal la nivelul cozii pancreasului CS Cea mai raspndita si sustinuta de majoritatea cercetatorilor teorie n originea pancreatitei acute este: A. Teoria canalara B. Teoria alergica (autoalergie) C. Teoria fermentativa D. Teoria vasculara E. Teoria infectioasa CS Semnul Gobiet n pancreatita acuta nseamna: A. Rezistenta musculara n proiectia pancreasului B. Cianoza n regiunea periombilicala C. Absenta pulsatiei aortei abdominale D. Sonoritate elevata situata transversal n abdomenul superior E. Dureri la percutie sub rebordul costal din stnga Care din elementele de mai jos sunt cele mai frecvente si valoroase n diagnosticul pancreatitei cronice? A. Hiperamilazemia si/sau hiperamilazuria B. Scaderea ponderala C. Varsaturile D. Durerea E. Tumora epigastrica dura, fixa, boselata CS Cea mai exacta metoda de diagnostic n pancreatita acuta complicata de peritonita fermentativa este: A. Radiografia baritata a tractului digestiv B. Ultrasonografia C. Scintigrafia D. Laparoscopia E. Pancreatocolangiografia retrograda CS Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor proteolitici n caz de pancreatita acuta este: A. Diureza fortata B. Administrarea antienzimelor n doze mari si pe cale diversa C. Lavajul laparoscopic al cavitatii abdominale D. Limfosorbtia, limfostoma E. Transfuziile directe de snge n cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate urmatoarele procedee operatorii: A. Chistogastrostomia B. Chistoduodenostomia C. Chistojejunostomia D. Chistectomia E. Duodenopancreatectomia cefalica CS Cnd pancreatita cronica este determinata de stenoza papilei Water, cea mai indicata operatie este: A. Rezectia cefalica a pancreasului (Duval) B. Pancreatojejunostomia longitudinala (Puestow) C. Pancreatojejunostomia caudala (Duval) D. Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopica

E. Papilectomia 214. Care dintre semnele de mai jos au valoare n diagnosticul precoce al pancreatitei acute? A. Zonele de cianoza periombilicale B. Cresterea tranzitorie a tensiunii arteriale C. Dispnee cu polipnee D. Febra de tip hectic E. Discordanta dintre gravitatea semnelor generale si starea obiectiva a pacientului 215. CS Semnul Grey-Turner n pancreatita acuta semnifica: A. Tegumente abdominale marmorate B. Echimoza si cianoza a partilor laterale a abdomenului C. Durere n unghiul costovertebral stng D. Ansa "santinela" pe o radiografie abdominala simpla E. Durere la palpare n punctul subcostal stng 216. CS Pentru suprimarea secretiei pancreatice se ntreprind un sir de masuri curative. Cel mai putin indicat, din cauza efectelor secundare este: A. Aspiratia nazogastrala B. Hipotermia locala extra- si intragastrica C. Masa 0 D. Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori n zi E. 5-Fluoruracil 217. CS Semnul Cullen n pancreatita acuta semnifica: A. Tegumente abdominale marmorate B. Echimoza si cianoza periombilicala C. Durere n punctul costovertebral stng D. Ansa santinela pe o radiografie abdominala simpla E. Durere la palpare n punctul subcostal stng 218. n pancreatita acuta radiografia abdominala de ansamblu care cuprinde si lojile pulmonare ne poate arata urmatoarele: A. Meteorism cu distensie gazoasa a colonului transvers B. Exudat pleural n sinusul costo-diafragmal stng C. atelectazii n plamnul stng D. Pneumoperitoneu E. Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stngi 219. CS n faza I (de edem) tratamentul pancreatitei acute cel mai optim este: A. Tratament conservativ complex si n cazuri necesare laparoscopie cu evacuarea exudatului si drenarea abdomenului si bursei omentale B. Laparatomie cu asanarea cailor biliare si drenare C. Laparatomie, decapsularea pancreasului D. Laparatomie, blocaj peripancreatic E. Laparatomie, "abdominizarea" pancreasului 220. CS Un pancreas sanatos secreta suc pancreatic n 24 ore n mediu (ml): A. 1500 - 2500 B. 600 - 700 C. 300 - 400 D. 1000 - 1500 E. 400 - 500 221. CM Pancreatita acuta se deosebeste de ulcer duodenal perforat prin: A. Prezenta durerii B. Prezenta pneumoperitoneului C. Prezenta starii de soc D. Iradierea durerii E. Prezenta oliguriei 222. Pancreasul produce urmatorii hormoni: A. Gastrina B. Insulina C. Somatostatina D. Glucagonul E. Polipeptida pancreatica

223. CS n 85-90% cazuri pancreatita acuta cuprinde forma: A. Interstitiala (edematoasa) B. Necrotica C. Hemoragica D. Infiltrativ necrotica E. Supurativ necrotica 224. Pentru pancreatita acuta sunt caracteristice urmatoarele modificari ale sngelui: A. Leucocitoza (15-20.000) B. Monocitoza C. Deviere spre stnga D. Anemie E. Limfopenie 225. CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian si ameliorarea microcirculatiei se administreaza urmatoarele proceduri si medicamente, cu exceptia: A. Blocajul epidural n segmentul T7 - T8 cu lidocaina 3% B. Morfina 1% i/m fiecare 4 ore C. Novocaina 1% - 10 ml i/v D. Baralgina 2,0 i/m fiecare 6-8 ore E. Reopoliglucina + heparina + eufilina i/v 226. Complicatiile precoce n pancreatita acuta sunt urmatoarele: A. Peritonita fermentativa B. socul pancreatic C. Fistula digestiva D. Atelectazia n segmentele bazale a plamnului stng E. Encefalopatia 227. n pancreatita acuta prognosticul este mai grav cnd varsaturile sunt: A. Cu caracter de "zat de cafea" B. Bilioase repetate C. Chinuitoare, fara usurinta D. Hemoragice E. Repetate, voluminoase 228. CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale n pancreatita acuta sunt: A. accesibilitatea n urgenta B. confirmarea suspiciuniii clinice n toate cazurile C. monitorizarea evolutiei procesului din pancreas D. diagnosticul rapid al litiazei veziculare E. caraterul non-invaziv 229. CM Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute? A. proces inflamator acut al pancreasului exocrin B. tulburarile psihice pot domina tabloul clinic C. revarsat pleural stng D. ansa "santinela" E. pneumoperitoneu 230. CM socul precoce n pancreatitele acute severe este declansat de: A. sechestrarea lichidiana n sectorul III Randall B. Hiperhistaminemia C. hiperlipazemia D. contaminarea microbiana E. eliberarea de chinine vazoactive 231. CM n cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plagilor pancreasului caudal cunoaste urmatoarea gama de procedee: A. sutura B. hemostaza C. duodenopancreatectomia D. rezectia pancreasului E. drenarea bursei omentale 232. CM Care explorare imagistica ofera date esentiale n diagnosticul de urgenta al pancreatitei acute? A. examenul radiologic simplu

233.

234.

235.

236.

237.

238.

239.

240.

241.

B. colangio-wirsungografia endoscopica C. ecografia abdominala D. tomografia computerizata E. scintigrafia CM Complicatiile unui pseudochist pancreatic pot fi: A. ruptura n cavitatea peritoneala B. hemoragie intrachistica C. eroziunea aortei D. stenoza digestiva E. abcedarea CM Care dintre afirmatiile privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevarate? A. morfina este utilizata pentru combaterea durerii B. novocaina are efect hiposecretor C. efectul antisecretor al medicatiei este potentiat de suprimarea alimentatiei enterale D. antibioticoterapia este indicata de la debutul afectiunii E. refrigerarea gastrica scade secretia enzimelor prin cresterea tonusului vagal CM Laparoscopia de urgenta este indicata n pancreatita acuta biliara pentru: A. diagnostic si evitarea laparotomiei B. colecistectomie C. drenarea cavitatii peritoneale n peritonita fermentativa D. recoltarea exudatului peritoneal E. drenarea coledocului CS Plaga parietala simpla, care are un orificiu de intrare si unul de iesire poarta numele de: A. Plaga penetranta B. Plaga penetranta, dar neperforata C. Plaga perforanta D. Plaga n seton E. Plaga oarba CS n leziunile multiple ale jejunului n perioada pna la 6 ore dupa trauma cea mai optimala operatie este: A. Suturarea defectelor B. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-terminala" C. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-laterala" D. Jejunostomia terminala E. Jejunostomia tip Maydl CS Majoritatea absoluta (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principala fiind: A. Plagile prin arma de foc B. Plagile prin arma alba C. Catatraumatismele D. Accidentele de circulatie E. Traumatismele sportive CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minima (10%), deoarece cauza principala a traumatismelor n zilele noastre o constituie: A. Accidentele rutiere B. Plagile prin arma de foc C. Plagile primn arma alba D. Catatraumatismele E. Traumatismele sportive CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este determinat de urmatorii factori: A. Raspndirea continutului duodenal n spatiul retroperitoneal B. Agresivitatea redusa a continutului duodenal C. Evolutia initiala a procesului ntr-un flegmon retroperitoneal D. Lipsa peritonitei difuze n primele ore de la traumatism E. Virulenta scazuta a infectiei din duoden CS La un pacient cu plaga prin arma de foc s-a constatat lezarea ficatului, leziuni ale intestinului subtire si ale mezoului acestuia. Denumirea corecta a traumatismului dat este: A. Traumatism complex multiplu (multivisceral) B. Traumatism simplu C. Plaga n seton

242.

243.

244.

245.

246.

247.

248.

249.

250.

D. Traumatism asociat E. Plaga transfixianta S Pacientul a suferit un accident rutier. n sectia de internare s-au constatat urmatoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Aceasta trauma poarta denumirea de: A. Trauma nchisa nepenetranta B. Politraumatism C. Traumatism asociat D. Traumatism simplu E. Traumatism combinat CS Diagnosticul rupturii portiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai important este: A. Blumberg B. Mandel-Razdolski C. Grassman-Kulenkampf D. Bernstein E. Vighiato Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului este: A. USG B. Laparocenteza C. Radioscopia de ansamblu D. Laparoscopia E. Tomografia computerizata CS In traumatismele transversale ale pancreasului cu leziunea Wirsungului n regiunea corpului organului, cea mai indicata operatie este: A. Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului B. Rezectia portiunii distale a organului C. Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentale D. Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului E. Pancreatectomia CS Semnul Kehr n leziunile splinei nseamna: A. Durere provocata si aparare musculara n hipocondrul stng B. Durere spontana n hipocondrul stng cu iradiere n umarul stng C. Matitate fixa n hipocondrul stng D. Matitate deplasabila pe flancuri E. Hipotensiune arteriala cu tendinta la scadere n ortostatism Semnele intraoperatorii precoce ale leziunilor retroperitoneale ale duodenului sunt : A. Pete de stearina pe peritoneu si mezouri B. Colorarea foitei peritoneale posterioare cu bila C. Semne de peritonita fibrinoasa-purulenta difuza D. Emfizem al tesutului adipos retroperitoneal E. Hematom retroperitoneal CM Care dintre urmatoarele indica lavaj peritoneal pozitiv? A. 250 leucocite/mm3 B. 600 leucocite/mm3 C. 2 ml de bila la aspiratia initiala D. 150.000 eritrocite/mm3 E. Lipsa amilazei n lichidul peritoneal Leziunea stomacului mai frecvent are loc n traumatismele deschise (6-12%) dect n cele nchise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt: A. Laparoscopia B. Radiografia abdominala de ansamblu C. USG D. Laparocenteza E. Tomografia computerizata CM n trauma nchisa a abdomenului predomina leziunea organelor parenchimatoase, care n 40% cazuri sunt multiple. ele mai frecvente sunt leziunile: A. Pancreasului B. Splinei

251.

252.

253.

254.

255.

256.

257.

258.

259.

C. Ficatului D. Rinichilor E. Suprarenalelor CS n diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar si foarte informativ este procedeul: A. USG B. Laparoscopia C. Radiografia abdominala de ansamblu D. Laparocenteza E. Tomografia computerizata n leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viza fiziologica se efectueaza pe dren: A. Kehr B. Dogliotti C. Duval D. Cattele-Champeau E. Baylys-Smirnov-Eristavi CS Cele mai frecvente leziuni ale pancreasului sunt cele: A. Deschise univiscerale B. Deschise asociate C. nchise univiscerale D. nchise complexe multiviscerale E. Combinate CM Sindromul Reily semnifica un abdomen acut fals si este ntlnit n: A. Traumatismele vertebro-medulare B. Fracturile coastelor cu revarsat intrapleural C. Hematoame retroperitoneale D. Rupturile spontane incomplete a muschilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic E. Hematomul peretelui abdominal anterior CS Leziunile organelor cavitare n trauma nchisa a abdomenului constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (5060%) se situeaza: A. Duodenul B. Intestinul subtire C. Colonul D. Vezica urinara E. Stomacul CM Indicatiile absolute catre laparotomia de urgenta sunt: A. plagile penetrante cu evisceratia epiploonului B. plagile nepenetrante abdominale C. plagile abdominale parietale D. plagile penetrante abdominale asociate cu hemodinamica instabila E. plagile penetrante abdominale cu eliminari de continut bilios CM In ce situatii in cazul plagii penetrante a toracelui este indicata toracotomia? A. la evacuarea initiala a 1000 ml de singe pe drenul din cavitatea pleurala B. la evacuarea initiala a 1500 ml singe pe drenul din cavitatea pleurala C. hemoragie continue > 100 ml/ora D. hemoragie continue > 250 ml/ora E. toracotomia nu este indicata CM Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este determinata de tuse, vome, efort fizic si survine: A. in primele 2-3 zile de la traumatism B. in primele 2 saptamini de la traumatism C. peste 24 ore de la traumatism D. concomitent cu momentul traumei E. in primele 24 ore de la traumatism CM Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul leziunii ficatului: A. examenul radiologic de ansamblu al abdomenului B. laparocenteza C. laparoscopia D. tomografia computerizata E. USG

260. M Pentru faza toxica a peritonitei este caracteristica urmatoarea gama simptomatica: A. Tahicardie B. Leucocitoza elevata cu deviere n stnga C. Abdomen balonat, dureros D. Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale E. Varsaturi frecvente bilioase 261. n diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizeaza diverse procedee. Numerotati 2 dintre cele ce nlesnesc diagnosticul n oricare localizare: A. Tuseul vaginal si rectal B. Ultrasonografia abdominala C. Laparoscopia D. Punctia abdominala E. Radiografia abdominala n ortostatism 262. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n: A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte B. Durere provocata la palparea fosei iliace drepte C. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiului D. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastru E. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect 263. Durerea n peritonita are urmatoarele caracteristice: A. Poate fi mascata de administrarea de opiacee B. ntotdeauna se instaleaza brusc C. Se poate asocia cu senzatia de sete D. Se poate generaliza pe ntreg abdomenul E. ntotdeauna corespunde organului afectat 264. CS La un bolnav cu apendicita acuta dupa debutul caruia a trecut 24 ore se depisteaza semne de peritonita n fosa iliaca dreapta si n bazinul mic (regiunea suprapubiana). Este cazul de peritonita: A. Localizata limitata B. Localizata nelimitata C. Generalizata difuza D. Generalizata totala E. Abces al Douglasului 265. Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ urmatoarele: A. Dureri abdominale B. Contractura musculara C. Imobilitatea peretelui abdominal D. Varsaturi fecaloide E. Subfebrilitate 266. CS Pierderile de proteine si lichide n peritonita difuza ating cifrele de 300 g si respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se afla n primul rnd: A. Schimbarile microcirculatiei B. Pareza intestinala C. Dereglarile macrocirculatiei D. Alcaloza respiratorie E. Dereglarile functiei renale 267. Dupa spalarea abdomenului n peritonita difuza purulenta cavitatea peritoneala se dreneaza, respectnd urmatoarele principii: A. Drenul se va exterioriza prin calea de acces B. Drenurile se exteriorizeaza la distanta de plaga operatorie C. n perioada postoperatorie se va petrece lavajul fractionat al spatiilor drenate D. Se introduc antibiotice (monomicina - 250 mg) 0,5-1,0g E. Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore 268. CS Deschiderea abcesului periapendicular se efectueaza: A. Extraperitoneal conform manevrei Pirogov B. Prin accesul McBurney C. Prin laparotomie medie inferioara D. Prin laparotomie medie mediana E. Prin lumbotomie

269. CS ntr-o peritonita difuza la debut examenul clinic releva: A. Meteorism abdominal B. Echimoza periombilicala C. Desenul muschilor drepti abdominali vizibili D. Abdomenul imobil cu miscarile respiratorii E. Semnul Kussmaul 270. Printre masurile terapeutice generale n peritonita un rol de prima importanta i revine combaterii ileusului paralitic. n acest scop sunt indicate urmatoarele proceduri: A. Blocajul novocainic, blocaj epidural B. Perfuzii de potasiu cu glucoza si insulina C. Decompresia tubului digestiv D. Stimularea inervatiei simpatice E. Stimularea peristaltismului intestinal 271. Dereglarile microcirculatiei sunt mai simtitoare n faza a II si a III a peritonitei purulente si sunt determinate de urmatorii factori: A. Hipokaliemie B. Diminuarea hematocritului C. Acidoza metabolica intracelulara D. Dereglari proteinice E. Dereglari hidrosaline 272. CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore dupa mbolnavire constatam: limba de umeditate scazuta si saburata, Ps - 96 b/min., TA - 120/70, dispnee, durere violenta n abdomen, la palpare "abdomenul de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicati faza peritonitei: A. Faza reactiva B. Faza toxica C. Faza terminala D. Faza complicatiilor septice E. Faza initiala a insuficientei poliorganice 273. n ulcerul duodenal perforat cu peritonita purulenta de 48 ore si stare toxicoseptica se indica: A. Rezectia gastrica 2/3 B. Suturarea solitara a ulcerului C. Suturarea ulcerului dupa Oppel-Policarpov D. Exizia ulcerului, piloroplastie E. Rezectia economa de stomac 274. CS Cea mai frecventa cauza de infectare a cavitatii abdominale este: A. Perforatia organelor cavitare B. Calea hematogena C. Ruptura n peritoneu a unei hidronefroze D. Calea limfogena E. Nici una din cele indicate 275. Pentru peritonita difuza generalizata prin perforatie sunt caracteristice urmatoarele semne: A. Blumberg B. Mendel-Razdolskii C. Pastrarea matitatii hepatice D. "Semnul tusei" E. Grassman-Kulencampf 276. CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore dupa perforatie avnd urmatoarele semne: limba uscata, saburata, Ps - 120 b/min., TA - 90/40 mm Hg, respiratii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus, abdomen balonat, dureros pe toata aria, silentium abdominal, Le - 25.000. Peritonita se afla n faza: A. Faza reactiva B. Faza toxica C. Faza terminala D. Faza de formare a abcesului E. Faza initiala a bolii 277. Pledeaza pentru diagnosticul de peritonita difuza prin perforatie gastroduodenala: A. Prezenta antecedentelor biliare B. Amilazuria scazuta C. Pneumoperitoneul

278.

279.

280.

281.

282.

283.

284.

285.

286.

287.

D. "Semnul tusei" E. Varsaturile fecaloide Contractura musculara este un semn major al peritonitei, nsa poate lipsi n urmatoarele cazuri: A. La batrni B. La copii C. Daca au fost administrate antibiotice D. La casectici E. Daca au fost administrate opiacee CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind: A. Interventiei chirurgicale B. Terapiei cu antibiotice C. Corectiei modificarilor grave metabolice D. Restabilirii functiei tractului digestiv E. Profilaxiei complicatiilor CM Avnd o suprafata de circa 2 m2, peritoneul are urmatoarele functii: A. De raspndire a infectiei B. De fixare a organelor intraabdominale C. De protectie antiinfectioasa D. De rezorbtie E. De secretie Peritonitele pot fi acute si cronice. Cele cronice pot fi de urmatoarea origine: A. Tuberculoasa B. Canceroasa C. Parazitara D. Bilioasa E. Urinara n ulcerul duodenal perforat cu peritonita acuta generalizata se ntlnesc urmatoarele semne: A. Durere epigastrica B. Contractura musculara C. Cresterea matitatii hepatice D. Pneumoperitoneum E. Durere la tuseul rectal la nivelul fundului de sac Douglas CM Interventia chirurgicala n peritonita difuza purulenta include urmatoarele etape consecutive: A. Suprimarea sursei peritonitei B. Profilaxia insuficientei poliorganice C. Sanarea cavitatii peritoneale D. Drenarea cavitatii peritoneale E. Profilaxia complicatiilor postoperatorii precoce CM Durerea la debut ntr-o peritonita difuza prin perforatie digestiva are urmatoarele caracteristici: A. debut lent, insidios B. debut ca "lovitura de pumnal" C. intensitate medie D. provoaca dispnee E. socogena CM Examenul obiectiv local al abdomenului costata semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonita. Sugestive n acest sens sunt: A. durerea provocata, localizata sau difuza B. apararea sau contractira musculara difuza C. timpanism abdominal difuz D. matitate abdominala deplasabila in fazele tardive E. mobilitate activa a peretelui abdominal CM Tratamentul chirurgical n peritonitele difuze este obligator. Scopul interventiei chirurgicale este: A. laparotomia larga B. suprimarea sursei de contaminare C. activarea medicamentoasa preoperatorie a intestinului D. toaleta cavitatii peritoneale E. drenarea cavitatii peritoneale CM Dupa extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:

288.

289.

290.

291.

292.

293.

294.

295.

296.

A. difuze B. primare C. localizate D. secundare E. riptogene CM Dintre explorarile imagistice n peritonita: A. radiografia abdominala simpla releva pneumoperitoneul n orice perforatie a tubului digestiv B. radiografia abdominala simpla arata distensie gazoasa pronuntata a intestinului C. ecografia abdominala pune n evidenta revarsatul lichidian D. tomografia computerizata este o investigatie de prima intentie E. scintigrafia este absolut necesara preoperator pentru localizarea cauzei CM Reechilibrarea electrolitica eficienta n peritonite are ca efecte: A. normalizarea caracteristicilor pulsului B. tahicardia C. scaderea n continuare a presiunii venoase centrale D. cresterea debitului urinar la ora E. ameliorarea starii generale a bolnavului CM Spalatura cavitatii peritoneale n cazul peritonitelor acute difuze: A. nu este ntotdeauna necesara B. se efectueaza cu lichide la temperatura camerei C. se pot folosi antiseptice D. se efectueaza de mai multe ori nainte de a nchide abdomenul E. este urmata de drenajul larg al cavitatii peritoneale CS Triada Virhov n patogenia tromboflebitei acute consta n: A. Tulburari de coagulare, leziuni endoteliale si staza circulatiei venoase B. Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasa si varicele venelor C. Deficienta tesutului conjunctiv, tulburari de coagulare si staza venoasa D. Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia si staza circulatiei venoase E. Staza venoasa, tulburari de coagulare si insuficienta vaselor comunicante CS Alegeti proba clinica ce permite de a explora concomitent sistemul venos superficial si profund: A. Proba Pratt-I B. Proba celor 3 garouri C. Proba Pertes D. Proba Brodie-Troianov-Trendelenburg E. Proba Sheinis CS Alegeti proba clinica ce permite depistarea localizarii comunicantelor incontinente: A. Proba Delbet B. Proba Pratt-I C. Proba Sicard D. Proba Pratt-II E. Nici una din cele enumerate CS Procedeul Delbe-Pertes evidentiaza: A. Functia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna B. Functia valvulelor venelor profunde C. Permebialitatea venelor profunde D. Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale E. Functia venelor comunicante CS n baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale: A. Insuficienta cardiaca, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoase B. Obezitatea, insuficienta cardiaca si dilatarea venelor C. Insuficienta valvulara, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoase D. Boala hipertonica, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoase E. Limfostaza, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoase CS Pileflebita este: A. Inflamatia a.mezenteriale inferioare B. Tromboflebita v.lienale C. Tromboflebita a.apendiculare D. Tromboflebita vv.hepatice

E. Tromboflebita v.porte 297. CM Care sunt factorii patogenetici principali n etilogia bolii varicoase? A. Obezitatea B. Insuficienta valvulara C. Insuficienta cardiaca D. Dilatarea venelor E. Cresterea presiunii venoase 298. CS Actiunea anticoagulantilor n tratamentul tromboflebitelor e bazata pe: A. Liza fibrinei B. Stoparea cresterii trombului (chiagului) C. Fragmentarea chiagului D. Schimbarea Z - potentialului peretelui vascular E. Diminuarea activitatii dezoxiribonucleazei 299. Profilaxia complicatiilor trombembolice n perioada postoperatorie se reduce la: A. Administrarea heparinei B. Masaj la extremitatile inferioare C. Exercitii fizice curative D. Aplicarea fibrinolizinei E. Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare 300. Principalele simptome n varicele venelor membrelor inferioare sunt: A. Claudicatia intermitenta B. Edemul periferic spre sfrsitul zilei C. Convulsii nocturne a muschilor gambei D. Schimbari trofice n regiunea supramaleolara E. Simptomul "ischemiei plantare" 301. n tromboflebita acuta a venelor superficiale local se aplica unguent de: A. Sintomicina B. Levosina C. Solcoseril D. Troxevazina E. Wisnevski 302. CS Tromboflebita acuta a venelor superficiale mai des se complica cu: A. Pileflebita B. Infarct miocardic C. Tromboza mezenteriala acuta D. Tromboflebita a venelor profunde E. Trombembolia a.pulmonare 303. CM n boala trombembolica factorii determinanti sunt reprezentati de: A. ateroscleroza B. poliglobulie C. neoplasmele viscerale D. leziunea venoasa parietala E. staza venoasa 304. CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare consta n administrarea: A. vitaminei K B. trombovarului C. heparinei D. antispasticelor E. aspirinei 305. n tratamentul mastitei infiltrative se utilizeaza urmatoarele procedee: A. Antibiotice B. Anticoagulanti C. Scurgerea snului D. Incizia radiala n regiunea plastronului E. Blocaj retromamar 306. Adenofibromul mamelei se deosebeste de cancerul acesteia prin urmatoarele semne: A. Formatiunea tumorala este bine delimitata B. Histologic elementele componente pastreaza totdeauna o structura tipica

307.

308.

309.

310.

311.

312.

313.

314.

315.

316.

C. Formatiunea tumorala este imobila D. Derma deasupra tumorii nu este schimbata E. Lipseste adenopatia axilara Care din functiile enumerate mai jos orespund glandei mamare? A. Erotica B. De protectie C. Alimentara D. Estetica E. Hormonala Mastita acuta infiltrativa se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice: A. Febra nalta cu frisoane B. Dureri insuportabile C. Turgestenta snului D. Fluctuenta E. Insomnia Adenofibromul mamelei este caracterizat de urmatoarele semne: A. Marimea unei alune (mici) B. Suprafata regulata si rotunda C. Durere la palpare si mobilitatea limitata D. Vrsta pacientei 20-30 ani E. Creste n volum n perioada de lactatie CS Termenul politelia nseamna: A. Hipertrofia tesutului glandular B. Aparitia glandelor mamare auxiliare C. Lipsa mameloanelor D. Dezvoltarea incompleta a mamelei E. Surplusul de mameloane S Adenofibromul se deosebeste de mastopatia nodulara prin urmatoarele semne: A. Se ntlneste la femei la vrsta de 20-30 ani B. Durerile se acutizeaza pna la si n timpul ciclului menstrual C. Are suprafata regulata, rotunda bine delimitata D. durerile iradiaza n umar si n gt E. Tumoarea poate creste n volum n timpul lactatiei sau sarcina CS Aparitia glandelor mamare auxiliare poarta denumirea: A. Micromastia B. Amastia C. Politelia D. Polimastia E. Hipertelia CS n tratamentul mastitei acute abcedante cel mai important procedeu este: A. Antibioterapia B. Blocajul retromamar cu antibiotice si novocaina C. Anticoagulantii D. Terapia infuzionala pentru sustinerea homeostaziei E. Incizia radiala deasupra abcesului Care din cauzele indicate mai jos nu joaca un rol primordial n etiopatogenia afectiunilor mamelei? A. Modul de trai B. Alimentarea C. Viata sexuala D. Dereglarile hormonale E. Conditiile habituale CS Cea mai frecventa forma a tuberculozei mamare este: A. Pseudoneoplazica B. Superficiala C. Desiminata D. Galactoforita tuberculoasa E. Confluenta CS n cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai important este:

317.

318.

319.

320.

321.

322.

323.

324.

325.

A. Durerea B. Fluctuenta C. Turgescenta D. Dereglari digestive sau infectioase la sugar E. Transpiratiile reci CS Cea mai frecventa forma a sifilisului mamar este: A. sancrul snului B. Sifilisul primar C. Sifilisul secundar D. Mastitele sifilitice acute E. Mastitele sifilitice tertiare CS Care este semnul major in mastita acuta abcedanta: A. Febra cu frisoane B. Dureri insuportabile C. Insomnia D. Fluctuenta E. Imposibilitatea alaptarii copilului In mastita lactogena, din punct de vedere etiologic, sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. este favorizata de microtraumatismele produse de sugar B. golirea incompleta a snului favorizeaza staza si infectia C. calea de intrare a microbilor este regiunea pericanalara D. adenopatia axilara satelita este constanta E. infectarea este provocata mai frecvent de stafilococi si streptococi, mai rar de colibacil, gonococi, anaerobi CM Care este tratamentul formei difuze a mastopatiilor pina la 40 ani: A. electroforeza cu novocaina B. metiltestosteron 20-30 mg in zi in perioada intermenstruala C. microiodit de kaliu in solutie de 0,25% cite 10 ml in zi timp de 1 an de zile D. analgetice E. testosteron propionat n solutie de 5% - 25 mg i/m CM Insemnati corect volumul tratamentului conservativ in primele 2 faze a mastitei lactogene acute: A. antibioticoterapia si blocada retromamara B. terapia cu anticoagulanti C. punga cu gheata D. ultrasunet cu frecventa inalta E. punctia yonei afectate cu administrarea locala a antibioticilor CM Care sunt semnele de baza a mastopatiilor: A. durerea cu iradiere in umar si git B. fluctuatia C. eliminari din mamelon D. induratia sinului E. temperatura subfebrila CM Ce eliminari se observa din mamelon in mastopatii: A. colostrale B. seroase C. purulente D. sangvinolente E. nu sunt eliminari CS Care din urmatoarele functii nu corespund glandei mamare? A. erotica B. alimentara C. hormonala D. de productie E. estetica CS Cel mai important simptom n diagnosticul apendicitei acute este: A. Triada Dieulafoy B. Semnul Kocher C. Semnul Bartomie-Mihelson D. Semnul Sitcowschi

E. Semnul Blumberg 326. Care dintre urmatoarele afirmatii privind apendicita acuta este adevarata: A. Durerea n fosa iliaca dreapta este un semn caracteristic B. Febra este un semn caracteristic la batrni C. Leucocitoza este ntotdeauna prezenta D. Pulsul este accelerat E. Poate evolua sub forma gangrenoasa 327. Plastronul apendicular n faza infiltrativa prezinta urmatoarele semne clinice: A. Leucocitoza n crestere treptata B. Tumoare de dimensiuni diferite, dureroasa, cu contururi difuze, care apare la a 3-5 zi dupa debutul bolii C. Dureri surde n fosa iliaca dreapta care se ntetesc n timpul mersului D. Fenomenul de fluctuenta n fosa iliaca dreapta E. Febra moderata cu predilectie serala 328. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n: A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte B. Durere provocata la palparea fosei iliace drepte C. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiului D. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastru E. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect 329. CS Durerea periombilicala si simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente n apendicita acuta: A. Subhepatica B. La batrni C. Retrocecala D. Mezoceliaca E. Pelviana 330. n cazuri de apendicita acuta tardiva cu peritonita extinsa se cere diferentierea cu urmatoarele afectiuni: A. Ocluzie intestinala B. Calculul renal C. Tromboza vaselor mezenterice D. Pancreatita acuta E. Peritonita pneumococica 331. CS Cea mai sigura metoda de tratament a bontului apendicular dupa apendicectomie este: A. Ligatura cu catgut B. nfundarea bontului apendicular n cec cu sutur "n bursa" si "Z"cu fire nerezorbabile C. nfundarea n bursa fara ligatura D. Ligatura cu catgut si nfundarea n bursa cu catgut atraumatic E. Ligatura cu catgut si nfundarea bontului n peretele cecului cu fire izolate 332. CS Alegeti varianta corecta a ordinii de aparitie a simptomelor n apendicita acuta: A. Febra, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, leucocitoza, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala B. Anorexie, greata sau varsaturi, febra, leucocitoza, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta C. Durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, febra, leucocitoza D. Greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, febra, anorexie, leucocitoza, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala E. Sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, febra, leucocitoza, anorexie 333. Apendicita subhepatica se manifesta prin urmatoarele simptome clinice: A. Febra elevata nsotita de frison B. Mai frecventa e la copii C. Poate fi nsotita de subicter D. Apararea musculara si durerea maxima sunt localizate n regiunea subhepatica E. Evolueaza ca o colecistita acuta 334. Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni: A. Ulcerul gastroduodenal perforat B. Sindromul Mallory-Weiss C. Toxicoinfectia alimentara

335.

336.

337.

338.

339.

340.

341.

342.

343.

344.

D. Pancreatita acuta E. Colica nefretica CS Prima apendicectomie a fost efectuata de catre: A. Pirogov (1856) B. R. Fitz (1886) C. Cornelius Celsius D. Berangario de Carpi (sec. XVI) E. T. Morton (1887) Apendicita acuta la batrni prezinta urmatoarele semne: A. Debutul zgomotos si evoluare rapida B. Contractura musculara slaba C. Durere provocata de palpare n fosa iliaca dreapta D. Tendinta spre distructie pe fonul unui tablou clinic sarac E. Leucocitoza moderata, temperatura putin elevata si meteorism pronuntat Pot simula apendicita acuta ascendenta (retrocecala) urmatoarele afectiuni: A. Colecistita acuta B. Abcesul perinefretic C. Inflamatia diverticulului Meckel D. Hidronefroza pe dreapta E. Pielita CS n plastronul apendicular: A. Se aplica un tratament conservativ (punga cu gheata, dieta, antibiotice, fizioterapie) B. Se opereaza cnd apare la tineri C. Se opereaza cnd apare la vrstnici D. Se opereaza cnd este situat n pelvis E. Se opereaza cnd clinic nu se exclude un cancer al cecului Numerotati 2 factori mai importanti si mai constanti n declansarea apendicitei acute: A. Nervos B. Vascular C. Infectios D. Chimic E. Obstructiv CS Semnul major precoce al apendicitei acute este: A. Anorexia B. Varsaturile C. Febra D. Diareea E. Dureri n fosa iliaca dreapta CS La copii cere diferentierea cu apendicita acuta n primul rnd urmatoarea afectiune: A. Ulcerul perforativ B. Colecistita acuta C. Toxicoinfectia alimentara D. Colica nefretica E. Pancreatita acuta Numerotati afirmat 919b17j iile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat: A. Apendicectomia este obligatorie B. Se practica apendicectomia de urgenta C. Se scoate apendicele numai daca este amputat D. Nu se practica interventie chirurgicala E. Se face numai tratament cu antibiotice inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapie CS Cea mai frecvent ntlnita pozitie a apendicelui este: A. Laterala B. Descedenta C. Retrocecala D. Ascendenta E. Mediala Particularitatile apendicitei acute la gravide sunt urmatoarele: A. Durerea este localizata atipic

345.

346.

347.

348.

349.

350.

351.

352.

353.

B. Mai frecvent e n jumatatea a doua a sarcinii C. Sunt frecvente formele distructive D. Durerea si voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii E. Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Cope Pot simula apendicita acuta pelviana urmatoarele afectiuni: A. Pionefroza B. Inflamatia diverticulului Meckel C. Boala Crohn D. Prostatita acuta E. Abcesul muschiului psoas CS Care este calea de acces preferabila n caz ca diagnosticul de apendicita acuta trezeste dubii? A. Lenander B. McBurney C. sprengel D. Laparotomie medie-mediana E. Laparotomie medie inferioara CS Apendicita acuta la batrni impune tactica: A. Expectativa pentru ca frecvent se formeaza un plastron B. Interventia chirurgicala de urgenta C. Irigorgafie pentru a descoperi un cancer, frecvent la aceasta vrsta D. Tratamentul initial al tarelor asociate E. Tratamentul numai cu antibiotice CS Drenarea optimala dupa apendicectomie n apendicita distructiva, complicata cu peritonita locala este: A. Scoaterea drenului tubular prin contrapertura aparte B. Scoaterea drenului tubular prin plaga C. Aplicarea drenului de tifon D. Drenarea ambelor spatii iliace cu 2 drenuri tubulare E. Drenarea nu se cere CS Triada Dieulafoy n apendicita acuta presupune: A. Durere n epigastru cu deplasare peste 4-6 ore n fosa iliaca dreapta, hiperestezie cutanata si aparare musculara n triunghiul Iacubovici B. Durere provocata la palpare, aparare musculara si hiperestezie cutanata n triunghiul Iacubovici C. Anorexie, durere provocata si aparare musculara n triunghiul Iacubovici D. Durere provocata, hiperestezie cutanata n triunghiul Iacobovici, febra moderata E. Rigiditatea musculara locala, hiperestezie superficiala, simptome testiculare CS Tactica medicala optimala n plastronul apendicular abcedat este: A. Terapie conservativa, inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapie B. Drenarea extraperitoneala a abcesului (manevra Pirogov) C. Drenarea abcesului sub controlul ecografiei D. Drenarea abcesului prin laparotomie mediana inferioara E. Drenarea abcesului prin incizie oblica tip McBurney CS Cea mai argumentata teorie a originii apendicitei acute este: A. Infectioasa B. Polietiologica C. Mecanica D. Cortico-viscerala E. Chimica La diferentierea apendicitei acute la femei si afectiunile genitale acute sunt utile urmatoarele simptoame: A. Semnul Promptov B. Metroragii C. Jendrinschi D. Kulencampf E. Bartomie-Mihelson Apendicita cronica trebuie diferentiata cu urmatoarele afectiuni: A. Nefrolitiaza, pielonefrita B. Boala Crohn C. Sindromul Zollinger-Ellison D. Cancerul de colon drept

E. Anexite, ovare sclerochistice 354. CS Durerea la palpare n apendicita acuta cel mai frecvent se localizeaza n: A. Punctul Sonnenburg B. Triunghiul Wenglovschi C. Punctul MBurney D. Triunghiul Iacubovici E. Punctul Lanz 355. CS Cea mai frecventa forma a apendicitei acute este: A. Catarala B. Colica apendiculara C. Gangrenoasa D. Perforativa E. Flegmonoasa 356. Urmarirea evolutiei plastronului apendicular se face prin examene clinice si paraclinice. Selectati-le. A. termometria B. leucocitoza n dinamica C. determinarea n dinamica a fosfatazei alcaline D. ultrasonografia abdominala n dinamica E. dimensiunile tumorii inflamatorii locale 357. CM Evolutia unui plastron apendicular se poate face spre: A. rezorbtie B. abcedare C. peritonita generalizata fara a mai trece prin faza de abcedare D. peritonita n doi timpi E. abcedare si perforatie n cec 358. CM Care dintre examenele paraclinice mentionate sunt recomandate n sustinerea diagnosticului de apendicita acuta? A. leucograma B. glicemia C. examenul sumar al urinei D. probele hepatice E. examenul radiologic abdominal Chirurgie 1

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.

A C A D D B ABCE ACE E ACD AC ACDE AE BDE ACE B E E CDE AC CDE BD ADE ABD BCE ABD ABDE ABCE CDE CD BCE CD DE ABE B D C ABCE B B A B A AE CD C D D CD A BE DE D A A D C ADE AE C ABDE BCDE B

64. D 65. BE 66. ABCD 67. E 68. C 69. E 70. AC 71. C 72. D 73. D 74. C 75. ACDE 76. A 77. D 78. CE 79. D 80. E 81. BCDE 82. B 83. D 84. ABE 85. ABD 86. D 87. D 88. E 89. B 90. D 91. C 92. AB 93. BC 94. CE 95. ABE 96. BD 97. BCD 98. ABC 99. ABCE 100. ABDE 101. BC 102. ACE 103. ABD 104. AB 105. AD 106. BCD 107. BD 108. BC 109. ABE 110. BDE 111. ABE 112. ACD 113. BCE 114. ACD 115. A 116. E 117. A 118. CD 119. B 120. B 121. D 122. ACDE 123. D 124. C 125. E 126. B

127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189.

C ABDE B C D ABCE D C C AE B B D C CD ABD BD BCD BCE ABE AE ABCE ACE ADE ACDE ABC AD ADE A B D A D ACD B B B CD D C C D A BE ABDE E D B E C B ACDE D C B B ACE DE CDE ACD CD ABE CD

190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249. 250. 251. 252.

ABC BD BD ABDE D D B D ABCE B D ACD B E DE BCD B C D BD D B ABCD D BCE B D B ABCE A D BD BCDE A ACDE B ABDE AD ACE ABCD ABCE ABDE CDE ABDE CE AC D B D A ABDE A C E DE C B BDE BCD ABE BC C AE

253. 254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261. 262. 263. 264. 265. 266. 267. 268. 269. 270. 271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. 305. 306. 307. 308. 309. 310. 311. 312. 313. 314. 315.

D DE B ADE BD ABCE CDE ABC BE A ACD B ABCE B BCDE A D ABCE ACDE A BC A ABDE B CD ACDE A BCDE ABC ABDE ACD BDE ABD ABDE AC BC DE CDE A E D C C E BDE B ACE BD BD D BCDE CDE ABCE ABDE ACDE ABCE ABDE E ACE D E ABE C

316. 317. 318. 319. 320. 321. 322. 323. 324. 325. 326. 327. 328. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336. 337. 338. 339. 340. 341. 342. 343. 344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358.

D A D BE ACD ABC ACD AD D A AE ABCE A D ACDE B C ACDE ACDE E BCDE ABDE A CE E C ABDE B ACDE BCDE D B A B B B ABCE ABDE D E ABDE ABDE AC