Acasa Deconectare Romana Examen Previzualizare intrebari

Disciplina Total
întrebări

FIZIOPATOLOGIE 308 Preview

SEMIOLOGIE MEDICALĂ 1104 Preview

FARMACOLOGIE GENERALA 446 Preview

MORFOPATOLOGIE 0

SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ 360 Preview

1. Urmatoarele afirmatii referitoare la cardiopatia ischemica cronica sunt adevarate:

A. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează mușchiul inimii
B. Este responsabilă pentru angina pectorală și infarctul miocardic
C. Reprezinta cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară din țările occidentale
D. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează creierul
E. Afecteaza si persoane mai tinere de 65 ani
F. Fac parte din grupul malformatiilor congenitale cardiace
G. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele
H. Reprezinta a doua cauza de deces din lume
I. Reprezintă principala cauză de deces la nivel global
J. Reprezinta afecțiuni ale valvelor cardiace

2. Vascularizatia arteriala a inimii include:

A. Artere septale
B. Artera descendenta anterioara
C. Artera descendenta posterioara
D. Artera poplitee
E. Artera radiala
F. Artera pedioasa
G. Artera subclavie
H. Artera circumflexa
I. Artera carotida
J. Artera coronara dreapta

3. Factori de risc modificabili ai aterosclerozei sunt:

A. Hiperhomocisteinemie
B. Fumatul
C. Varsta
D. Diabetul zaharat
E. Sedentarismul
F. Hipotensiune arteriala
G. Dislipidemia
H. Sexul
I. Obezitatea
J. Ereditate

4. Complicatiile placii ateromatoase sunt:

 A. Trombocitopenie
B. VSH crescut
C. Ulceratia
D. Stenoza
E. Hemoliza
F. Calcificarea
G. Remisia
H. Hipercolesterolemie
I. Hemoragia
J. Tromboza

5. Despre sindroamele coronariene acute sunt adevarate:

A. nu cedează la administrarea derivaților de nitrați:
B. Durerea cedeaza la nitroglicerina
C. Este reprezentat de angina stabila de efort
D. Durearea dureaza mai putin de 15 minute
E. Este reprezentat de angina instabila
F. sunt rezultatul unei obstrucții acute a unei artere coronare
G. Durerea cedeaza in repaus
H. Este reprezentat de disectie acuta de aorta
I. Este reprezentat de infarct miocardic non-transmural ( non-STEMI)
J. Este reprezentat de infarct miocardic transmural (STEMI)

6. Sunt adevarate despre angina pectorala stabila:

A. Durerea cedeaza in repaus
B. Sunt rezultatul unei obstrucții acute a unei artere coronare
C. Este reprezentat de infarct miocardic non-transmural ( non-STEMI)
D. Durearea dureaza mai putin de 15 minute
E. Durerea apare la efort
F. Este reprezentat de disectie acuta de aorta
G. Este reprezentat de infarct miocardic transmural (STEMI)
H. Durerea cedeaza la nitroglicerina
I. Durerea nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina
J. Iradiaza frecvent in membrul superior stang

7. Urmatoarele enzime pot fi monitorizate in infarctul miocardic acut:

A. Fosfodiesteraza
B. Piruvat kinaza
C. CK-MB
D. GGT
E. Troponina I
F. LDH
G. Troponina T
H. TGP
I. Bilirubina totală
J. CK totala

8. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acut sunt:

A. Rruptura de perete liber a ventricolului stang
B. Insuficienta mitrala acuta
C. Formarea anevrismului parietal
D. Insuficienta cardiaca
 E. Defectul septal interventricular
F. Ruptura de muschi papilar
G. Fibrilatia ventriculara
H. Aritmii
I. Infarctul recurent
J. Tamponada cardiaca

9. Complicatiile infarctului miocardic acut sunt:

A. Insuficienta aortica acuta
B. Ruptura de muschi papilar
C. Tromembolismul pulmonar
D. Defectul de sept atrial
E. Aritmiile supra-ventriculare si ventriculare
F. Ruptura peretelui liber a ventroculului stang.
G. Insuficienta pulmonara acuta
H. Formarea de anevrism parietal
I. Insuficienta cardiaca
J. Edem pulmonar acut

10. Optiunile de revascularizare coronariana sunt:

A. Inlocuirea de valva aortica
B. Aterectomia rotationala
C. By-passul aorto-coronarian
D. Administrarea de nitroglicerina
E. Angioplastia coronariana transluminala percutanata cu stent
F. Tratament cu betablocant
G. Endarterectomia aortica
H. Administrarea de antihipertensive
I. Angioplastia cu laser
J. Angioplastia coronariana transluminala percutanata cu balon

11. Care sunt scopurile revascularizarii miocardice:

A. Pentru a atenua simptomele ischemiei miocardice
B. Pentru a trata sau a preveni morbiditatea
C. Pentru a exclude adresarea ulterioara la cardiolog
D. Pentru a reduce mortalitatea
E. Pentru a reduce durata de spitalizare
F. Pentru a exclude tratamentul medicamentos
G. Pentru a imbunatati mobilitatea pacientului
H. Pentru a imbunatati calitatea vietii
I. Pentru a preveni insuficienta cardiaca
J. Pentru a preveni infarctul miocardic

12. Tipurile de grafturi folosite in by-passul aorto-coronarian:

A. Artera safena interna
B. Vena cubitala
C. Vena jugulara
D. Artera tibiala anterioara
E. Artera gastroepiploioca
F. Vena descendenta anterioara
G. Artera mamara interna dreapta
H. Artera mamara interna stanga
 I. Artera radial
J. Vena safena-interna

13. Tipurile de by-pass aorto-coronarian sunt:

A. Transcateter
B. Clasic prin sternotomie
C. Transarterial
D. Endoscopic
E. Pe cord batand
F. Robotic
G. Prin toracotomie posterioara
H. Minim-invaziv
I. Prin laparatomie
J. Trans-miocardic

14. Aparatul valvular mitral este format din :

A. 2 cuspe
B. 3 cuspe
C. Cordaje tendinoase
D. Ostii coronare
E. Inel fibros
F. 2 muschi papilari
G. Peretele ventriculului stang
H. Sinususuri coronare
I. Triunghiuri fibroase
J. Cuspa anteroseptala si posteromediala

15. Urmatoarele structuri intra in componenta radacinei aortice:

A. Valva aortica
B. Valva mitrala
C. Inel aortic
D. Cuspa anterioara si posterioara
E. Sinusurile Valsalva
F. Jonctiunea sino-tubulara
G. Ostiile coronarelor
H. Trunchiul arterei pulmonare
I. Muschi papilari
J. Inel fibros

16. Tipurile de interventii practicate pe valvele cardiace:

A. Decalcifiere
B. Anastomozare
C. Cauterizare
D. Anuloplastie
E. Explantare
F. Insertie neocordaje
G. Rezectie
H. By-pass
I. Comisurotomie
J. Endarterectomie

17. Despre stenoza aortica sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. deschidere insuficiență a valvei aortice în sistolă
 B. Inchidere insuficienta in timpul diastolei
C. Poate fi degenerativa (senila)
D. Aparitia unui baraj in calea de evacuare a sangelui din atriul stang
E. apariția unui baraj în calea evacuării sângelui din VS
F. Cuspele nu sunt ingrosate si nici fuzionate
G. Poate fi reumatismala
H. Poate fi congenitala, bicuspidie aortica
I. Permite intoarcerea sangelui in ventriculul stang
J. Cea degenerativa apare mai frecvent sub varsta de 65 de ani

18. Despre tabloul clinic in stenoza aortica sunt adevarate afirmatiile:

A. Se poate manifesta prin edem pulmonar acut
B. Nu se pot produce embolii calcice
C. Perioada asimptomatica scurta
D. Angina pectorala este un siptom rar intalnit
E. Sincopa
F. Perioada asimptomatica lunga
G. Se poate manifesta prin trombembolism pulmonar
H. Primar apar semnele de insuficienta cardiaca dreapta
I. Angina pectorala
J. Dispnee

19. suflurile aparute in stenoza aortica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Focarul de auscultatie maxima localizat la apexul cordului
B. Se ausculta in spatiul II intercostal, parasternal dreapta
C. Apare intre zgomotul I si zgomotul II a ciclului cardiac
D. Este suflu sistolic de ejectie
E. Iradiaza pe venele jugulare
F. Se ausculta in spatiul II intercostal, parasternal stang
G. Iradiaza simetri pe arterele carotide
H. Apare intre zgomotul II si zgomotul I a ciclului cardiac
I. Este un suflu diastolic rugos
J. Este suflu sistolic rugos

20. Complicatiile stenozei aortice sunt:

A. Edemul pulmonar acut
B. Embolia pulmonara
C. Tulburari de ritm cardiac
D. Sincopa
E. Hepatomegalie
F. Turgescenta jugularelor
G. Tulburari de conducere atrio-ventriculara
H. Endocardita infectioasa
I. Tromboza venoasa
J. Anevrism de aorta descendenta toracica

21. Care sunt parametrii ecocardiografici care definesc stenoza aortica severa:
A. Raportul de viteza <0.25
B. Viteza jetului >4m/s
C. Gradientul mediu transaortic >40mm Hg
D. Suprafata indexata a orificiului aortic >0.6cm2/m2
E. Suprafata orificiului aortic >1cm2
 F. Raportul de viteza >0.25
G. Suprafata indexata a orificiului aortic <0.6cm2/m2
H. Gradientul mediu transaortic <40mm Hg
I. Viteza jetului <4m/s
J. Suprafata orificiului aortic <1cm2

22. Evaluarea preoperatorie la pacientii cardiovasculari trebuie sa includa intotdeauna:

A. Ecocardiografie
B. Electroencefalograma
C. Biopsie miocardica
D. RMN cardiac
E. Angio – CT
F. Radiografie toracica
G. Grup sangvin
H. Electrocardiograma
I. Miografie
J. Probe de coagulare

23. Despre insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Reprezinta un defect de deschidere a valvei aortice
B. Reprezinta exclusiv o patologie cronica
C. Poate fi intalnita la pacientii cu disecţie de aortă
D. Se traduce printr-o regurgitare a sângelui din aortă în VS în timpul sistolei
E. Se traduce printr-o regurgitare a sângelui din aortă în VS în timpul diastolei
F. Se manifesta printr-o subincarcare de volum a VS
G. Poate fi cauzata de endocardita infectioasa
H. Evolueaza in timp prin scaderea presiunii pulmonare
I. Poate fi intalnita la pacienti cu maladie anuloectaziantă prin degenerarea țesutului elastic
J. Poate fi cauzata de un defect de închidere a valvei aortice

24. Despre insuficienta aortica acuta sunt adevarate urmatoarele:

A. O etiologie posibila poate fi endocardita infectioasa
B. O etiologie posibila poate fi insuficienta aortica din contextul disectiei de aorta
C. Reprezinta urgenta medico-chirurgicala
D. O etiologie posibila poate fi degenerarea cuspelor aortice
E. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala
F. Se instaleaza in mod insidios
G. O etiologie posibila poate fi Reumatismul Articular Acuta
H. O etiologie posibila poate cea traumatica
I. O etiologie posibilia poate fi un proces degenerativ sau inflamator
J. O etiologie posibila poate fi disfunctia unei proteze valvulare

25. Despre insuficienta aortica cronica sunt adevarate urmatoarele:

A. O etiologie posibila poate fi disfunctia unei proteze valvulare
B. O etiologie posibila poate cea traumatica
C. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala
D. O etiologie posibila poate fi degenerarea cuspelor aortice
E. O etiologie posibilia poate fi un proces degenerativ sau inflamator
F. Reprezinta urgenta medico-chirurgicala
G. O etiologie posibila poate fi endocardita infectioasa
H. O etiologie posibila poate fi Reumatismul Articular Acuta
I. O etiologie posibila poate fi insuficienta aortica din contextul disectiei de aorta
 J. Se instaleaza in mod insidios

26. Printre semnele si simptomele insuficientei aortice intalnim:

A. Dispnee
B. Eritem malar
C. Amplitudinea pulsului este crescuta
D. Fatigabilitate
E. Jugulare turgescente
F. Hepatomegalie
G. Edeme gambiere
H. Sincopă
I. Amplitudinea pulsului este scazuta
J. Palpitatii

27. Despre suflul caracteristic insuficientei aortice sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Este cauzat de regurgitarea sangelui din aorta in ventriculul stang
B. Se asculta in spatiul 2 intercostal stang parasternal
C. Se aude inaintea zgomotului 1
D. Se aude dupa zgomotul 2
E. Este un suflu diastolic
F. Se asculta in spatiul 2 intercostal drept parasternal
G. Se aude inaintea zgomotului 2
H. Este un sulfu sistolic
I. Se asculta la nivelul apendicelui xifoid
J. Este cauzat de regurgitarea sangelui din ventricului stang in atriul stang

28. Indicatiile de tratament chirurgical in insuficienta aortica includ:

A. Insuficienta aortica acuta
B. Insuficienta aortica simptomatica sincopa
C. Insuficienta aortica asimptomatica fara semne de deteriorare a functiei ventricului stang
D. Insuficienta aortica simptomatica prin cefalee
E. Insuficienta aortica cu anasarca
F. Insuficienta aortica asimptomatica dar cu semne de deteriorare a functiei ventricului stang
G. Insuficienta aortica simptomatica prin angor
H. Insuficienta aortica simptomatica prin edeme ale extremitatilor inferioare
I. Insuficienta aortica cu fractie de ejectie fiziologica
J. Insfucienta aortica simptomatica prin dispnee de repaus

29. Inlocuirea valvulara aortica se poate realiza cu:

A. Endoproteza
B. Proteza mecanica
C. Homogrefa
D. Proteza mecanica din pericard bovin
E. Proteza mecanica stentless
F. Proteza biologica stentless
G. Proteza biologica cu stent
H. Xenogrefa
I. Autogrefa
J. Proteza biologica cu disc metalic

30. Factori care influențează nefast supraviețuirea postoperatorie in patologia valvulara aortica sunt:
A. Disfunctia de ventricul stang
B. Varsta inaintata
 C. Clasa NYHA
D. Endocardita infectioasa
E. Anevrism de aorta ascendenta
F. Status biologic bun
G. Fractie de ejectie pastrata
H. Aorta ascendenta cu dimensiuni normale
I. Absenta leziunilor coronariene
J. Varsta tanara

31. Despre leziunile valvulare mitrale sunt adevarate urmatoarele:

A. Stenoza mitrală = obstacol la trecerea sângelui din AS în VS în timpul diastolei ventriculare
B. Poate fi nereumatismala
C. Boala mitrală presupue prezenta atat a stenozei cat si a insuficienţei
D. Pot fi exclusiv degenerative
E. Poate fi reumatismala
F. Insuficienţa mitrală = incontinenţă valvulară în timpul diastolei ventriculare cu regurgitarea sângelui din VS în AS
G. Se datoreaza afectarii celor 3 cuspe mitrale
H. Stenoza mitrală = obstacol la trecerea sângelui din AS în VS în timpul sistolei ventriculare
I. Insuficienţa mitrală = incontinenţă valvulară în timpul sistolei ventriculare cu regurgitarea sângelui din VS în AS
J. Pot fi exclusiv reumatismale

32. Procesul reumatic de la nivelul valvei mitrale include:

A. Îngroşarea cordajelor, scurtarea şi aglutinarea
B. Calcificare perianulară cu limitarea motilităţii
C. Trombozarea cuspelor mitrale
D. Abces anular mitral
E. Calcificarea muschilor pilieri
F. Inflamaţia muşchilor pilieri
G. Îngroşarea cuspelor, calcificarea, retracţia
H. Fuziunea cuspelor la comisuri “gură de peşte’’
I. Fuzionarea sinusurilor Valsalva
J. Embolizarea septica

33. Urmatoare afirmatii sunt adevarate despre stenoza mitrala reumatismala:

A. Se manifesta prin scăderea toleranţei la efort, dispnee, ortopnee
B. Hipertensiune pulmonară poate fi reversibilă după protezare
C. Prezinta debut insidios
D. Edemul pulmonar este o manifestare tardiva
E. Edemul pulmonar este o manifestare precoce
F. Prezinta debut brusc
G. Tromembolismul poate surveni si in absenta fibrilatiei atriale
H. Se manifesta prin cresterea tolerantei la efort
I. Hipertensiune pulmonară este ireversibila
J. Trombembolismul apare exclusiv la pacientii cu fibrilatie atriala

34. Sunt adevarate urmatoare afirmatii despre suflul din stenoza mitrala:
A. Suflu sistolic
B. Iradiaza la nivelul arterelor carotide
C. Se asculta in spatiul 2 intercostal stang
D. Se asculta in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara
E. Se asculta inainte de zgomotul 1
F. Se asculta in spatiul V intercostal stang pe linia medio-axilara
 G. Este produs de curgerea turbulenta a sangelui din atriul stang in ventriculul stang
H. Sulful diastolic
I. Se asculta inainte de zgomotul 2
J. Poate fi mai usor audibil la persoanele normoponderale

35. Metodele de tratament chirurgical a patologiei valvei mitrale sunt:

A. Inlocuire valvulara cu proteza mecanica
B. Valvuloplastie
C. Pot fi realizate pe cord deschis
D. Inlocuire cu autogrefa
E. Inlocuire de valva transcateter
F. Inlocuire valvulara cu proteza biologica
G. By-pass de neocordaj mitral
H. Comisurotomie
I. Inlocuire cu conduct valvulat
J. Endarterectomie

36. Care sun caracteristile unei valve mitrale reumatismale stenotice care poate fi reparata:
A. Calcificari severe de inel mitral
B. Cuspe pliabile
C. Cordaje si muschi papilari fara calcificari
D. Calcificare severa la nivelul comisurilor
E. Cuspe mitrale rigide
F. Aparat subvalvular calcificat si aglutinat
G. Fuziuni comisurale
H. Muschi papilari necrotizati
I. Cordaje si muschi papilari normali fara aglutinari
J. Fara calcificari

37. Despre procesele patologice ce intereseaza componentele complexului valvular mitral sunt adevarate urmatoarele asocieri:
A. Cuspe -disfunctie contractila
B. Inel-ectazie
C. Miocard ventricular-diskinezie sau disfunctie
D. Muschi papilar-ectazie
E. Inel-elongare
F. Cordaje-elongare sau ruptura
G. Cuspe-perforatie, prolaps
H. Muschi papilar-elongare sau ruptura
I. Inel-perforare
J. Cuspe-diskinezie

38. Tehnicile de reparare a valvei mitrale sunt:

A. Inchiderea perforatiei
B. Largire VMA
C. Protezarea mecanica
D. Implantarea de valva mitrala percutanat
E. Excizia cuspei mitrale anterioare si posterioare
F. Prezervarea aparatului subvalvular
G. Transfer/insertie de neo-cordaje
H. Rezectia tesutului in exces
I. Protezarea biologica
J. Anuloplastie
39. Comunicarea anormala intre circulatia sistemica si pulmonara este reprezentata de:
A. DSV
B. Stenoza aortica valvulara
C. Transpozitia de vase mari
D. Anomalia Ebstein
E. DSA tip ostium primum
F. DSA tip ostium secundum
G. Canal atrioventricular comun
H. Atrezia arterei pulmonare
I. Coarctatia de aorta
J. Persistenta de canal arterial

40. Din patologai cardiaca congenitala fac parte urmatoarele:

A. Trunchi arterial comun
B. Stenoza mitrala reumatismala
C. Anevrsimul de aorta ascendenta
D. Stenoza aortica degenerativa
E. Defect septal atrial
F. Defect septal ventricular
G. Transpozitia de vase mari
H. Bicuspidia aortica
I. Disectia acuta de aorta
J. Insuficienta mitrala post-infarct

41. Din malformatiile cardiace cianogene fac parte urmatoarele:

A. Defect septal atrial
B. Bicuspidia aortica
C. Atrezia tricuspidiana
D. Sindrom Eisenmenger
E. Defect septal ventricular
F. Transpozitia de vase mari
G. Teralogia Fallot
H. Atrezia pulmonara
I. Coarctatia de aorta
J. Canal atrio-ventricular comun

42. In tetralogia Fallot sunt prezente urmatoarele:

A. Hipertrofia de ventricul stang
B. Defect septal atrial
C. Atrezia de tricuspida
D. Stenoza pulmonara
E. Dextropozitia aortei
F. Defectul septal ventricular
G. Cianoza
H. Transpozitia vaselor mari
I. Stenoza aortica
J. Hipertrofie de ventricul drept

43. Despre defectul de sept atrial sunt adevarate urmatoarele afimtaii:

A. Reprezinta o malformatie congenitala cianogena
B. DSA tip ostium primum este in regiunea foramen ovale
C. Este o malformatie congenitala non-cianogena
 D. Reprezinta o comunicare intre cei doi ventriculi
E. Poate fi de tip ostium secundum
F. Poate fi de tip sinus coronar
G. Poate fi de tip sinus venos
H. Poate fi te tip sinus coronar stang
I. DSA tip ostium secundum este cea mai rara forma
J. Poate fi de tip ostium primum

44. Despre defectul de sept ventricular sunt adevarate urmatoarele:

A. Poate fi de tip sinus coronar
B. Poate fi de tip ostium primum
C. Poate fi de tip perimembranos
D. Poate fi de tip ostium secundum
E. Poate fi tip juxtaarterial
F. Poate asocia coarctatie de aorta
G. Nu poate asocia alte malformatii congenitale
H. Poate fi de tip muscular
I. Poate asocia canal arterial
J. Poate fi de tip sinus venos

45. Despre protezele biologice sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Nu sunt supuse deteriorarii structurale
B. Necesita anticoagulare
C. Nu necesita anticoagulare
D. Incidenta crescuta de tromembolism
E. Sunt indicate pentru pacientii tineri
F. Sunt supuse deteriorarii structurale
G. Risc de complicatii datorate tratamentului anticoagulant
H. Valvele pot fi din pericard bovin
I. Durabilitate limitata 10-20 de ani
J. Incidenta mica de trombembolism

46. Despre protezele mecanice sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Durabilitate limitata 10-20 de ani
B. Incidenta mica de trombembolism
C. Sunt indicate pentru pacientii tineri
D. Risc de complicatii datorate tratamentului anticoagulant
E. Necesita anticoagulare
F. Valvele pot fi din pericard bovin
G. Incidenta crescuta de tromembolism
H. Sunt supuse deteriorarii structurale
I. Nu sunt supuse deteriorarii structurale
J. Nu necesita anticoagulare

47. Caracteristicile unei valve ideale sunt urmatoarele:

A. Trombogenitate
B. Implantare usoara
C. Flux sangvin central fara turbulente
D. Absenta hemolizei
E. Prezenta hemolizei
F. Flux de regurgitare prezent
G. Durabilitate mare, cel putin egala cu durata de viata a pacientului
 H. Sa determine modificari a miocardului adiacent
I. Rezistenta la infectii
J. Gradient transvalvular crescut

48. Despre insuficienta mitrala acuta post-infarc sunt adevarate urmatoarele:

A. Nu se produce din cauza rupturii muschilor papilari
B. Se produce prin perforatia cuspelor mitrale
C. Se poate produce in urma rupturii muschilor papilari
D. Apare suflu sistolic in spatiul II intercostal parasternal dreapta
E. Este o complicatie mecanica a infarctului miocardic acut
F. Pacientii raman asimptomatici cativa ani
G. Pacientul se poate prezenta in edem pulmonar acut
H. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala
I. Poate fi determinata de ruptura cordajelor
J. Pacientul se poate prezenta in soc cardiogen

49. Despre angina instabila sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Simptomele pot aparea in repaus
B. Durerea rapsunde la nitroglicerina
C. Reprezinta o forma de sindrom coronarian acu
D. Durerea este declansata exclusiv la efort
E. Angina instabila de Novo se manifesta prin dureri instalate insidios
F. Nu necesita supraveghere medicala
G. Simptomatologia este asemanatoare cu cea intalnita in infractul acut de miocard
H. Nu poate fi insotita de dispnee, greata, varsaturi
I. Este determinata de ruperea brusca a unei placi de aterom
J. Nu se caracterizeaza printr-o eliberare detectabila a enzimelor caracteristici necrozei miocardice

50. Care sunt caracteristicile anatomice a drenajului venos pulmonar total aberant:
A. Ventricul stang hipotrofic
B. Atriu stang mic
C. Ventricul stang hipetrofic
D. Venele pulmonare converg spre un colector unic posterior de atriu stang
E. Ventricul drept hipetrofic
F. Cavități stangi dilatate
G. Atriu drept mic
H. Cavități drepte dilatate
I. Venele pulmonare converg spre un colector unic posterior de atriu drept
J. Ventricul drept hipotrofic

51. Boala arterială periferică este caracterizată prin urmatoarele afirmații :

A. Favorizata de exercitiul fizic
B. Simptomele sunt determinate de numarul si gravitatea ocluziilor
C. Favorizata de ortostatismul prelungit
D. Simptomele sunt determinate de gradul de colateralizare
E. Simptomele sunt determinate de toleranta pacientului la limitarile distantei de mers
F. Favorizata de radiatii ionizante
G. Favorizata de fumat, hipertensiune si dislipidemie
H. Este limitata la un singur segment arterial
I. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale arterelor la nivelul extremitatilor
J. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale venelor

52. Elemente fiziologice definitorii ale bolii arteriale periferice:

A. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial impiedicand fluxul de sange
B. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial favorizand fluxul de sange
C. In general variatia presiunii este mica pana la ingustarea diametrului cu 50% sau a ariei vasului cu 75 %
D. Variatia presiunii este cea mai mare cand diametrul arterei este redus cu <40% sau cand aria vasului este diminuata cu <15%
E. Conform legii Laplace cresterea presiunii este direct proportionala cu volumul fluxului de sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei F. Principala cauza de aparitie a bolii
arteriale periferice este compresia arterelor prin benzi musculare fibroase
G. Conform legii Poiseuille pierderea presiunii este direct proportionala cu volumul fluxului de sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei H. Scaderea presiunii cauzata de
reducerea diametrului unui vas este descrisa de legea Poiseuille
I. Cresterea unei placi aterosclerotice este principala cauza a dezvoltatii simptomelor bolii arteriale periferice
J. Principala cauza de aparitie a bolii arteriale periferice este fibroza chistica

53. Ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare poate provoca progresiv:

A. Claudicatie intermitenta
B. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
C. Gangrena
D. Flebita superficiala
E. Dermita ocra
F. “Port wine stain”
G. Dureri de repaus de tip ischemic
H. Edem
I. Telangiectazii
J. Ulceratii ale pielii

54. Claudicatia intermitenta este caracterizata prin urmatoarele aspecte:

A. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de obstructia arteriala
B. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de obstructia arteriala
C. Durere la nivelul unui grup muscular important aparuta in repaus si ameliorata de masaj sau exercitiu fizic
D. Pacientii mentin perfuzia arteriala in repaus, dar ocluziile arteriala impiedica cresterea fluxului necesar cerintelor metabolice ale muschilor in timpul exercitiului fizic E. Se manifesta cu predilectie la
nivelul articulatiilor
F. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
G. Durere la nivelul unui grup muscular important precipitata de exercitiu fizic si ameliorata prin continuarea exercitiului fizic sau incalzirea membrului H. Perfuzia arteriala creste in timpul exercitiului
fizic si durerea se amelioreaza
I. Nu se manifesta la nivelul articulatiilor
J. Poate fi provocata progresiv prin ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare

55. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta:

A. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul gambei
B. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de obstructia arteriala
C. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie membrelor inferioare si atrofia muschilor fesieri
D. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul piciorului
E. Prezinta durere care este precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
F. Claudicatie intermitenta nu se mainfesta la nivelul grupelor musculare
G. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul membrelor inferioare si atrofia muschilor fesieri
H. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de obstructia arteriala
I. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul muschilor fesieri
J. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie la nivelul gambei

56. Durere de repaus din boala arteriala periferica are urmatoarele caracteristici:
A. Temporar, alinarea durerii se realizeaza prin pozitionarea decliva a picioarelor la marginea patului
B. Pozitionarea procliva a picioarelor deasupra nivelului toracelui amlioreaza durerile provizoriu
C. Durere de repaus este data de asocierea cu tromboza venoasa profunda, neaparand independent
D. Durere de repaus apare inca din fazele incipiente ale boalii arteriale periferice
E. Durere de repaus cauzata de ischemie indica boala arteriala periferica avansata
F. Durere de repaus este cauzata de ischemia tesutului nervos care este foarte sensibil la hipoxie
G. Cel mai frecvent pacientii au dureri lombare cu iradiere pe membrul inferior
H. Cel mai frecvent pacientii au dureri la nivelul articulatiilor coxofemurale dimineata la coborarea din pat
I. Pozitionarea decliva a picioarelor la marginea patului imbunatateste temporar aportul de oxigen catre tesuturi prin actiunea presiunii hidrostatice gravitationale J. Cel mai frecvent pacientii au dureri
la nivelul degetelor de la picioare si epifizelor distale ale oaselor metatarsiene, mai ales in timpul noptii

57. Ulceratiile din boala arteriala periferica:

A. Ulcerele ischemice au aspect circumscris, cu bază palidă sau necrotică
B. Chiar şi traumele minore, cum ar fi o mică rană provocată de un pantof necorespunzător, insuficientaîngrijire a unghiilor sau o mică crăpatură la nivelul pielii duc progresiv la ulceraţie din cauza
debitului arterial insuficient
C. Ulcerele cauzate de insuficienţa arterială sunt de obicei dureroase, cu excepţia pacienţilor cu diabet care au adesea neuropatie periferică asociată. D. Ulceratiile diabetice sunt nedureroase si sunt
localizate pe feţele plantară sau laterală ale picioruÎui, în zonele de presiune.
E. Ulceraţia pielii degetelor de la picioare, călcâielor sau feţei dorsale a piciorului poate apărea ca urmarere a insuficienţei arteriale
F. Ulcerele ischemice sunt pozitionate cu predilectie maleolar intern sau adiacente unei vene perforante
G. Ulcerele ischemice sunt intens sangerande si hipertrofice
H. Toti pacientii cu diabet au manifestari dureroare intense cand apar leziuni trofice in boala arteriala diabetica
I. Ulceratiile diabetice sunt intens dureroase si sunt localizate predominant in treimea superioara a gambei
J. Prognosticul pacientilor cu ulcer arterial este mai bun decat al pacientilor care manifesta claudicatie intermitenta

58. Diferente intre gangrena umeda si uscata in boala arteriala periferica:

A. Piciorul sever ischemic cu gangrena umedă favorizează colonizarea şi creşterea bacteriilor
B. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este mai bun decat al pacientilor care manifesta claudicatie intermitenta
C. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este bun, iar riscul de amputatatie este minim
D. Gangrena umedă este asociată cu infecţie activă.
E. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic
F. Gangrena umeda nu apare boala arteriala periferica, fiind specifica insuficientei venoase clasa C6
G. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic
H. Gangrena uscată înseamnă mumificarea degetelor piciorului, fără asociere de drenaj purulent sau celulită
I. Prognosticul este nefavorabil cu sepsis şi pierderea imediată a membrului, cu excepţia cazului în care ţesutul necrotic este eliminat, iar membrul este revascularizat. J. Gangrena uscată este
asociată cu infecţie activă.

59. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva:

A. “Port wine stain”
B. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate
C. Telangiectazii
D. Atrofie musculară
E. Gangrenă
F. Vene reticulate
G. Modificări de culoare
H. Ulcere
I. Prezenta pulsului
J. Pierderea pilozităţii la nivel distal

60. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva:

A. Flebita superficila
B. Gangrena umeda sau uscata
C. Atrofie musculară
D. “Port wine stain”
E. Prezenta pulsului in distalitate
F. Suflu pe aria de ascultatie a arterei femurale
G. Semnul Buerger ( eritrocianoza de declivitate)
H. Pierderea pilozităţii la nivel distal
I. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate
J. Ulcer ischemic

61. Examinarea cu aparatul Doppler cu undă continuă a pacientilor cu boala arteriala periferica:
A. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt absorbite de globulele albe
B. În mod normal, se observă un aspect de undă continua fara modilatii sistolo-diastolice
C. În mod normal, se observă un aspect de undă trifazică, reprezentând fluxul sistolic, inversarea undei datorită rezistenţei relativ mari a patului vascular şi reluarea fluxului în diastolă
D. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda devine trifazica cu modulatii sistolo-diastolice ample
E. În mod normal, se observă un aspect de undă de amplitudine mica cu aspect monofazică
F. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt reflectate de globulele roşii din fluxul sanguin şi detectate de un cristal receptor G. Invazivitatea
procedurii de ecografie Doppler face ca acesta explorarea sa fie efectuata doar la pacienti selectati
H. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda se lărgeşte şi devine monofazică
I. In prezenţa unei stenoze proximale, volumul bătaie din contracţia cardiacă pierde energia cinetică în urma traversării zonei de stenoză, aceasta devenind astfel insuficientă pentru reculul la
rezistenţa de la nivelul patului vascular periferic iar, ca urmare, semnalul Doppler devine bifazic
J. Variaţia dintre frecvenţa undei transmise şi cea a undei receptate este proportională cu viteza particulelor în mişcare şi oferă o evaluare calitativă a gradului de stenoză
62. Cuantificarea indicelui gleznă-brat (IGB):
A. Rezulta prin împărtirea presiunii arteriale sistolice de la nivelul arterei brahiale la presiunea de la nivelul gleznei
B. IGB <0,4 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare
C. IGB >2 este normal
D. In timpul unui exercitiu de mers pe banda IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele, în timp ce pacienţii cu alte cauze ale durerii la membrele inferioare nu vor prezenta
modificări ale măsurătorilor de presiune.
E. Invazivitatea procedurii face ca acesta explorarea sa fie efectuata doar la pacienti selectati
F. IGB <0.1 este normal
G. Rezulta prin împărtirea presiunii de la nivelul gleznei cu presiunea arterială sistolică de la nivelul arterei brahiale
H. IGB <0,8 este concordant cu aparitia claudicatiei intermitente
I. IGB >0.9 este normal
J. IGB >0.9 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare

63. Modalitati de investigare imagistica a pacientilor cu boala arteriala periferica:

A. Flebografie
B. Limfoscintigrafie
C. Angio CT cu CO2
D. Angiografie
E. Angio-RM
F. Ultrasonografie Doppler
G. RX
H. Examen clinic amanuntit
I. Doppler bidirectional
J. Angio CT

64. Ultrasonografia Doppler arteriala:

A. În regiunile cu stenoze semnificative, se pot demonstra viteze mari de circulaţie ale jetului de sânge atunci când acesta traversează zonele îngustate. B. Anterior efectuarii investigatiei trebuie
evaluata functia renala a pacientului
C. Se realizeaza sub control radiologic
D. Pana la efectuarea ultrasonografiei pacientul trebuie sa efectueza o serie de investigatii imagistice cu substanta de contrast
E. Investigatie imagistica neinvaziva
F. Asigură vizualizarea bidimensională a fluxului de sânge în interiorul arterei
G. Poate calcula viteza de curgere a sângelui
H. Este limitata prin imposibilitatea procedurii de a evalua viteza de curgere a sangelui
I. In prezenţa unei stenoze proximale semnalul in distalitate se reduce si unda devine bifazica
J. Investigatie imagistica invaziva

65. Complicaţii ale angiografiei includ:

A. Tromboza venoasa profunda
B. Toxicitate renală la substanţa de contrast
C. Sângerare sau tromboză la locul puncţiei, cauzate de inserţia cateterului
D. Reacţie de hipersensibilitate la substanţa de contrast
E. Boala renala cronica
F. Tromboflebita de cateter
G. Formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei
H. Tromboembolism pulmonar
I. Toxicitate hepatica la substanţa de contrast
J. Crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase

66. Explorarea imagistica angiografica in boala arteriala periferica:

A. Pentru a fi vizualizat axul arterial se introduc substante radiotransparente
B. Inchiderea locului de punctie se poate realiza prin compresie manuală sau cu un dispozitiv mecanic absorbabil sau permanent.
C. Angiografia nu evidentiaza zonele de stenoza arteriala motiv pentru care investigatiile se continua cu ultrasonografii seriate
D. Locul de punctie se inchide prin procedura de angioplastie cu patch
E. Angiografia implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter inh·avascular penh·u injectarea selectivă a arterelor (tehnica Seldinger) F. Substanta de contrast este radioopaca, se
amestecă cu sângele şi îi unnează fluxul, astfel încât se pot vizualiza anevrisme sau stenoze G. O parte din pacientii supusi angiografiei fac tromboflebita de cateter secundara
H. Angiografia este procedura imagistica noninvaziva
I. Angiografia este procedura imagistica invaziva
J. Angiografia se poate complica prin sângerare, tromboză formare pseudoanevrism,reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală la substanţa de contast.
67. Tratamentul bolii arteriale periferice include:
A. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon venos
B. Administrare concentrate trombocitare si factori procoagulanti
C. Ciorapi compresie elastica
D. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon sintetic
E. Crosectomie safeno-femurala
F. Endarterectomie
G. Proceduri de angioplastiei transluminale percutanata
H. Venotonice
I. Terapie medicală necesită toţi pacienţii cu boală arterială periferică
J. Flebectomii

68. Terapia medicală in boala arteriala periferica include:

A. Venotonice
B. Terapie antiplachetară
C. Tratamentul hipertensiunii arteriale, al dislipidemiei şi al diabetului zaharat
D. Modificarea dietei
E. Ciorapi de compresie elastica
F. Exerciţii fizice
G. Renunţarea la fumat
H. Repaus la pat
I. Regim hiperlipemiant, hiperglucidic
J. Complex de vitamina B

69. Tehnica angioplastiei transluminale percutanate (PTA):

A. PTA poate fi complicată prin ocluzia acută a vaselor, de obicei rezultată în urma rupturii plăcii sau prin disecţie intimală, prin restenoză cauzată de reculul elastic al vasului sau prin pierderea
continuităţii vasului abordat
B. PTA poate fi insotita de stentare pentru a îmbunătăţi succesul general al angioplastiei prin reducerea incidenţei ocluziei acute a vaselor. C. PTA presupune trecerea unui grefon de PTFE prin
regiunea stenozei sau ocluziei
D. PTA presupune trecerea unui fir ghid de calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei dintr-un loc de puncţie percutanată la distanţă
E. PTA nu poate fi realizata ca procedura unica de recanalizare arteriala
F. În cele mai simple cazuri, un cateter cu balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea stenozată, dilatând astfel vasul şi restabilind diametrul său luminal G. Extravazarea ghidului prin peretelui
vasului, numită „recanalizare extraarteriala" poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj
H. PTA este o procedura chirurgicala deschisa
I. Procedura de PTA se realizeaza sub control ecografic
J. Trecerea ghidului intre straturile peretelui vasului, numită „recanalizare subintimală", poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj care, apoi, poate fi dilatat cu ajutorul unui balon pentru a
restabili fluxul sanguin

70. Stenturile utilizate in proceduri de revascularizare endovasculara:

A. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala
B. Stentarea asigura mentinerea permeabilitatii fara risc de restenoza
C. Stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora în zone cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile şoldului sau genunchiului. D. Utilizarea stenturilor acoperite
prezintă rezultate favorabile comparativ cu stenturile metalice neacoperite
E. Stenturile sunt utilizate cu predilectie pentru zonele cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile şoldului sau genunchiului pentru a mentine permeabilitatea vasului F. Baloanele şi stenturile farmacologic
active, acoperite cu substanţe antineoplazice, citotoxice sau imunosupresoare, au arătat rezultate promiţătoare privind patenţa vaselor tratate
G. Stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) prezintă mai multă flexibilitate şi o gamă largă de diametre şi lungimi, fiind destinate leziunilor arterelor lungi sau sinuoase (iliacă externă,
femurală superficială), dar oferă o forta radială mai mică
H. Stenturile sunt destinate numai procedurilor endovasculare de revascularizare coronariana
I. Stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon, care creează o forţă radială ridicată, sunt indicate pentru leziunile focalizate calcificate, care apar adesea la originea vaselor majore
J. Stentarea nu este o procedura care poate insoti angioplastia transluminala percutanata

71. Procedurile endovasculare in boala arteriala periferica:

A. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au crescut necesitatea utilizarea reconstrucţiilor aortofemurale deschise datorita complicatiilor intraprocedurale B. Progresul bolii aterosclerotice
nu mai afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor endovasculare odata obtinuta recanalizarea C. Progresul bolii aterosclerotice afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor
endovasculare
D. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au redus utilizarea reconstrucţiilor aortofemurale deschise
E. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala
F. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale se poate realiza numai impreuna cu angioplastia percutanata a arterelor coronariene
G. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru pacientii care prezinta solutie prin bypass limitată sau în scopul vindecării unui ulcer limitat la nivelul piciorului.
H. Pentru revascularizarea endovasculara infrainghinala sunt utilizate mai multe tehnici, incluzând PTA/stentare, angioplastie subintimală, aterectomie, baloane şi tentare cu stenturi farmacologic
active
I. Angioplastia vaselor infrapopliteale şi tibiale este rezervată în general pacienţilor care prezintă riscuri chirurgicale ridicate
J. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru toti pacientii care prezinta tromboze ale arterelor tibiale

72. Tratamentul chirurgical deschis al bolii arteriale periferice:

A. Crosectomie venă safenă asociată cu stripping
B. Procedurile de bypass aortobifemural
C. Angioplastiei transluminale percutanate
D. Simpatectomia toracică
E. Endarterectomia (excizia peretelui mterial bolnav, incluzând endoteliul, placa stenozantă şi o porţiune a mediei)
F. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
G. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale
H. Bypass cu grefon sintetic
I. Bypass cu grefon venos inversat
J. Revascularizare endovasculară cu stentare

73. Amputatia in boala arteriala periferica:

A. Nivelul de amputatie nu depinde de nivelul pana la care se mentine vascularizatia ci de tehnica operatorie
B. Cu cât amputaţia este mai proximala, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
C. Amputatia poate fi indicata in leziuni superficiale cu potential de revascularizare precedandu-le pe acestea
D. Amputaţiile distale includ amputaţiile de degete, transmetatarsiene şi Syme (gleznă)
E. Vindecarea bontului de amputatie este independent de nivelul de vasculariare membrului
F. Indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea plăgii.
G. Simpatectomia creste sansele de vindecare a unei amputatii distale
H. Amputatia poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu durere de repaus severă , sau gangrenă, care nu sunt candidaţi pentru revascularizare I. Cu cât amputaţia este mai distală, cu atât potenţialul
de reabilitare este mai bun
J. Dacă fluxul arterial este inadecvat şi nu poate fi efectuat un bypass a1terial, atunci poate fi necesară o amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă sau transtibială) sau deasupra genunchiului
(coapsă).

74. Tratamentul chirurgical al bolii arteriale periferice:

A. Bypassul este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene
B. Procedurile hibrid care asociaza crosectomia si strippingul venei safene sunt din ce in ce mai utilizate in tratamentul bolii arteriale periferice C. Bypassul aortobifemural poate fi practicat numai
utilizand material autolog
D. Simpatectomia si stentarea sunt tratamentul de electie in boala arteriala periferica
E. Endarterectomia are o utilitate mai limitată în tratamentul boala arteriala periferica la membrele inferioare
F. Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene
G. Procedurile de bypass sunt principalul tratament chirurgical pentru boala arteriala periferica
H. Endarterectomia de arteră femurală comună devine o tehnică din ce în ce mai importantă în procedurile hibride, atunci când este asociată fie cu stentarea iliacă, fie cu angioplastia sau stentarea
afs
I. Boala ocluzivă aotoiliacă poate fi tratată prin bypass aortobifemural, deşi tehnicile endovasculare sunt metodele actuale de elecţie pentru tratamentul majorităţii pacienţilor J. Procedura de
simpatectomie este principala procedura de revascularizare in boala arteriala periferica

75. Bypassurile extra-anatomice:

A. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai buna fata de cea a bypassurilor aortofemurale
B. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai redusă în comparaţie cea a bypassurilor aortofemurale
C. Se realizează utilizând proteze sintetice tunelizate de la o arteră la cealaltă prin ţesutul celular subcutanat
D. Bypassuri femuro-tibiale
E. Bypassuri ilio-femurale
F. Bypassuri femuro-femurale
G. Bypassuri brahio-cubital
H. Bypassuri femuro-poplitee
I. Ocluziile se pot produce datorită hiperplaziei neointimale, datorită progresiei bolii la nivel distal de anastomoză, dar şi dacă grefonul are lungime mare sau este comprimat sau angulat în tunelul
subcutanat
J. Bypassurile axilo-femurale

76. Afirmații corecte referitoare la indicele glezna braț (IGB):

A. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va crește la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele
B. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul arterei brahiale la presiunea arterială sistolică a arterelor tibiale
C. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele
D. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul gleznei la presiunea arterială sistolică de la nivelul arterei brahiale
E. Necesită utilizarea unei manșete și a unui aparat de Doppler bidirectional
F. Pentru a obține valorile presionale ne este suficientă utilizarea unui tensiometru
G. Presiunea la care un semnal „reapare" în timpul deflației manșetei este presiunea sistolică din interiorul arterei
H. IGB normal <0,1
I. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul brațului și a gleznei
J. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul pumnului și a gleznei

77. Tratamentul în boala ocluzivă aorto-iliacă:

A. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi
B. Simpatectomie toracica
C. Bypass aortobifemural
D. Tehnicile endovasculare
E. Bypass carotido-axilar
F. Bypassuri extra-anatomice
G. Terapie medicală
H. Endarterectomie carotidiana
I. Bypass cu o combinaţie de incizii abdominale şi inghinale prin care se plasează retroperitoneal o grefă protetică, care este suturală la aorta infrarenală şi tunelizată la ambele a1tere femurale
J. Medicatie venotonica

78. Tratamentul în boala ocluzivă infrainghinală:

A. Terapie medicală
B. Endarterectomie carotidiana
C. Bypass carotido-axilar
D. Bypass cu grefon sintetic
E. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
F. Angioplastia transluminală percutanată
G. Simpatectomie toracica
H. Bypass aortobifemural
I. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi
J. Bypass cu grefon venos inversat

79. Complicaţiile intervenției de bypass arterial:

A. Limforagia
B. Sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor
C. Tromboza venoasa profunda
D. Complicaţii cardiopulmonare grave
E. Infecţia plăgilor
F. Tromboembolism pulmonar
G. Tromboza grefonului
H. Amaurosis fugax
I. Infecția urinară
J. Flebita de cateter

80. Urmatoarele afirmații despre conductul autolog pentru bypassurile arteriale sunt adevărate:
A. Dezavantajele unui bypass in situ includ leziunea endotelială în timpul trecerii valvulotomului şi posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată). B. Menținerea funcționalității valvelor
venei safene mari este necesară pentru funcționalitatea unui bypass in situ
C. Conductul autolog poate fi un grefon de Dacron sau un grefon de poli-tetra-fluoro-etilenă (PTFE)
D. Vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass fie inversată, fie in situ
E. Opțiunea alegerii venei safene mari este luată în calcul după epuizarea capitalului venos de la mambrele superioare (venele cefalice şi bazilice) F. Grefoanele sintetice au permeabilitate mai mare
si rată de complicații mai reduse fiind alegerea principală pentru practicarea bypass-urilor distale G. Un bypass în care vena safenă este lăsată în poziţia normală anatomică, iar valvele venei sunt
distruse cu un valvulotom se numeste in situ. H. Vena safenă contralaterală poate fi utilizată în cazul în care este disponibilă
I. Vena safenă mare poate fi utilizata la bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele venei să fie în aceeaşi direcţie cu fluxul atterial
J. Vena safenă mare este cel mai des folosită pentru practicarea bypass-urilor aorto-bifemurale

81. Care din următoarele afirmații referitoare la anatomia sistemului venos sunt adevărate:
A. Venele membrelor sunt clasificate in vene superficiale si profunde
B. Gamba are trei vene profunde principale
C. Valvele venoase previn refluxul sangelui in periferie in ortostatism
D. Venele perforante dirijeaza sangele din sistemul profund catre sistemul superficial
E. Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcatuit din venele safene mare, mica si afluentii acestora
F. Vena femurala superficiala este componenta a sistemului venos superficial
G. Sistemele venoase superficial si profund sunt legate intre ele prin vene perforante
H. Sistemul venos central este format din venele cave superioara si inferioara
I. Sistemul venos este impartit in 2 componente: centrala si periferica
J. Sistemul venos este impartit in 3 componente: central, periferic si superficial

82. Factorii de risc pentru tromboza venoasa profunda sunt :

A. Leziunile endoteliale arteriale
B. Stari de hipercoagulabilitate
C. Utilizarea de contraceptive orale
D. Hipotensiunea arteriala
E. Leziunile endoteliale venoase
F. Staza venoasa
G. Hipertensiunea arteriala
H. Fumatul
I. Limfedemul
J. Sarcina

83. Tromboza venoasă superficială :

A. Provoaca eritem pe traiectul venos
B. Provoaca edem pe traiectul venos
C. Provoaca sensibilitate de-a lungul traiectului venos
D. Este insotita de durere
E. Antiifnflamatoarele nesteroidiene nu au efect
F. Intereseaza vena femurala superficiala
G. Nu este indicata excizia trombului
H. Heparinoterapia nu este indicata in nici o situatie
I. Extragerea trombului nu amelioreaza durerea
J. Trombectomia pentru venele superficiale trombozate nu reduce pigmentarea cutanata

84. Tromboza venoasa profunda :

A. Daca testul D-Dimerilor peste pozitiv, nu se mai efectueaza ecografie
B. Sindromul May Turner reprezinta tromboza venoasa profunda la nivelul membrului inferior stang datorita compresiei venei iliace stangi prin bifurcatia aortica si incrucisarea cu artera iliaca dreapta
C. Ultrasonografia Doppler poate caracteriza flxuul sanguin venos si vizualiza trombul
D. Acuratetea ecografiei Doppler este foarte buna la nivelul venelor tibiale
E. Acuratetea ecografiei Doppler este redusa la nivelul venelor tibiale
F. Examenul clinic evidentiaza edem sau durere unilaterala
G. Durerea in gamba precipitata de extensia ventrala a piciorului reprezinta semnul Homans
H. Venografia este frevent efectuata pentru un diagnostic de TVP
I. Dozarea D-Dimerilor este un test screening specific pentru TVP
J. Tomografia computerizata cu substanta de contrast identifica tromboza venei cave

85. Evaluarea stărilor de hipercoagulabilitate la pacinții cu tromboză venoasă profundă spontană se face prin măsurarea:
A. Factor V Leiden
B. Proteina C
C. Mutatia genei protrombinei
D. Glicemie
E. Potasemie
F. Proteina T
G. Calcemie
H. Antitrombina III
I. Proteina S
J. Factorul VII Leiden

86. Profilaxia trombozei venoase profunde :

A. Nu trebuie utilizata de rutina la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
B. Mobilizarea precoce postoperatorie reduce riscul de TVP
C. Terapie farmacologica cu heparina sau warfarina
D. Este indicata la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
E. Nu este indicata la pacientii cu TVP in antecedente
F. Nu este indicata la pacientii cu cancer
G. Este indicata la pacientii cu antecedente de TVP
H. Metodele profilactice preoperatorii nu reduc riscul de TVP
I. Masurile profilactice prin terapie mecanica constau in dispozitive de compresie segmentara intermitenta
J. Nu este indicata mobilizarea precoce postoperatorie

87. Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde includ următoarele:

A. Reducerea riscului de aparitie a hipertensiunii arteriale
B. Reducerea riscului de infarct miocardic
C. Reucerea riscului de embolie pulmonara
D. Prevenirea cresterii trombului venos
E. Reducerea riscului de insuficienta renala
F. Reducerea afectarii valvelor venoase profunde
G. Reducerea riscului de insuficienta venoasa cronica
H. Reducerea riscului de amputatie
I. Reducerea riscului de accident vascular cerebral
J. Reducerea riscului de aparitie a sindromului post-trombotic

88. Contraindicatiile terapiei anticoagulante in tromboza venoasa profunda includ :

A. Tromboza venoasa recidivata
B. Sarcina
C. Hipertensiunea arteriala
D. Ulcerele gastrointestinale
E. Interventiile chirurgicale recente
F. Diatezele hemoragice
G. Infarctul de miocard recent
H. Insuficienta renala cronica
I. Accidentul vascular cerebral recent
J. Supresia medulara post-chimioterapie

89. Terapia trombolitica in tromboza venoasa profunda :

A. Este recomandata la pacientii cu risc crescut de sangerare
B. Este indicata in tromboza venei renale
C. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de mai mult de 14 zile
D. Dispozitivele de trombectomie mecanica reduc complicatiile provocate de tromboliza
E. Trombectomia chirurgicala este frecvent indicata
F. Este indicata in tromboza acuta a venei mezenterice superioare
G. Trombectomia mecanica are multe contraindicatii
H. Este recomandata la pacientii varstnici cu speranta de viata mai mica de 1 an
I. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de maxim 14 zile
J. Este indicata in tromboza venei subclavii

90. Tabloul clinic in embolia pulmonara include :

A. Durere lombara
B. Dispnee
C. Durere in epigastru
D. Tuse
E. Durere toracica
F. Bradicardie
G. Tahicardie
H. Bradipnee
I. Tahipnee
J. Disfunctie ventriculara stanga

91. Diagnosticul emboliei pulmonare :

A. Spirometrie
B. Angiografia pulmonara
C. Punctie pleurala
D. Tomografie computerizata toracica
E. Scitntigrafie de ventilatie-perfuzie
F. Punctie pericardica
G. Ultrasonografie
H. Masurarea tensiunii arteriale
I. Radiografia pulmonara
J. Electrocardiografia deceleaza disfunctia ventriculara dreapta

92. Tratamentul emboliei pulmonare include urmatoarele :

A. Antihipertensive
B. Procoagulante
C. Plasarea unui filtru provizoriu in vena cava inferioara
D. Plasarea unui filtru permanent in vena cava inferioara
E. Anticoagulare
F. Plasarea unui filtru in vena cava superioara
G. Tromboliza
H. Suport inotrop
I. Extragerea chirurgicala a trombului din artera pulmonara este singura posibilitate de tratament in embolia pulmonara
J. Diuretice

93. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt următoarele:

A. Crampe noturne
B. Edem perimaleolar
C. Claudicatie intermitenta
D. Sangerare la nivelul venelor superficiale (fistule vasculo-cutanate)
E. Raceala tegumentelor
F. Tromboflebita profunda
G. Tromboflebita superficiala
H. Senzatie de greutate si oboseala dupa ortostatism prelungit
I. Gangrena
J. Durere la mers

94. Diagnosticul venelor varicoase poate fi stabilit prin următoarele:

A. Limfografie
B. Venografie
C. Examen clinic
D. Toracoscopie
E. Cistoscopie
F. Ultrasonografie Doppler
G. Laparoscopie
H. Arteriografie
I. Ultrasonografie Doppler cu examenul competentei valvulare
J. Pletismografie

95. Metode de tratament al varicelor primare:

A. Strippingul venei bazilice
B. Ablatia endovenoasa cu radiofrecventa sau laser
C. Scleroterapia cu spuma ghidata ecografic
D. Ligatura venei safene interne este contraindicata
E. Strippingul venei femurale superficiale
F. Flebectomia venelor tributare safenei
G. Embolectomia cu sonda Fogarty
H. Strppingul venei safene interne
I. Varicele primare nu se trateaza
J. Ligaturarea venei safene la rasul venei femurale

96. Manifestările clinice ale insuficienței venoase cronice sunt următoarele:

A. Limfedem bilateral
B. Phlegmasia alba dolens
C. Edem cronic al membrelor inferioare
D. Lipodermatoscleroza
E. Phlegmasia coerulea dolens
F. Hiperpigmentare
G. Dilatatii varicoase
H. Ulceratii venoase
I. Necroza cutanata
J. Limfedem unilateral

97. Diagnosticul insuficientei venoase cronice poate fi stabilit prin:

A. Angio-CT
B. Angio-RMN
C. Examen clinic
D. Ultrasonografie Doppler
E. Laparoscopie
F. Cistoscopie
G. Pletismografie
H. Toracoscopie
I. Arteriografie
J. Limfografie

98. Tratamentul insuficienței venoase cronice include:

A. Tratamentul local al ulcerelor venoase
B. Vasodilatatoare
C. Strippingul venelor cu reflux
D. Ligatura venelor perforante
E. Antihipertensive
F. Plastie cu piele libera despicata
G. Hipolipemiante
H. Blocante de calciu
I. Ciorapi de contentie elastica
J. Vasoconstrictoare

99. Terapia warfarinica in tromboza venoasa profunda are urmatoarele caracteristici:

A. Este monitorizata pentru a mentine un INR egal cu 1
B. Este indicata in diatezele hemoragice
C. Anticoagularea cu heparina este mentinuta la inceputul terapiei cu warfarina
D. Poate determina necroza cutanata cu pierderi semnificative de piele
E. La initierea terapiei cu heparina se opreste administrarea heparinei
F. Warfarina inhiba factorii dependenti de vitamina K
G. Warfarina inhiba factorii independenti de vitamina K
H. Este indicata la pacientii cu accident vascular cerebral recent
I. Este monitorizata pentru a mentine un INR intre 2 si 3
J. Este contraindicata in diatezele hemoragice

100. Anticoagulantele orale noncumarinice:

A. Nu determina sangerare
B. Necesita monitorizarea INR
C. Nu necesita monitorizarea INR
D. Modifica factorii anticoagulanti -proteina C si S
E. Nu sunt indicate in tratamentul trombozei venoase profunde
F. Determina anticoagulare dupa 48 ore de la administrare
G. Nu necesita heparinizare inainte de initierea tratamentului
H. Au biodisponibilitate stabila
I. Au riscuri similare de sangerare ca la warfarina
Prmi nilr imi

101. Urmatoarele afirmatii referitoare la cardiopatia ischemica cronica sunt adevarate:( curs coronare- slide 3)
A. Afecteaza si persoane mai tinere de 65 ani
B. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează mușchiul inimii
C. Fac parte din grupul malformatiilor congenitale cardiace
D. Reprezinta afecțiuni ale valvelor cardiace
E. Este responsabilă pentru angina pectorală și infarctul miocardic
F. Reprezintă principala cauză de deces la nivel global
G. Reprezinta cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară din țările occidentale
H. Reprezinta a doua cauza de deces din lume
I. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele
J. Reprezinta boala vaselor de sânge care alimentează creierul

102. Vascularizatia arteriala a inimii include: (curs coronare-slide 13)

A. Artera poplitee
B. Artera descendenta posterioara
C. Artera circumflexa
D. Artere septale
E. Artera radiala
F. Artera descendenta anterioara
G. Artera carotida
H. Artera subclavie
I. Artera coronara dreapta
J. Artera pedioasa

103. Factori de risc modificabili ai aterosclerozei sunt: (curs coronare- slide 23)
A. Obezitatea
B. Sedentarismul
C. Hipotensiune arteriala
D. Diabetul zaharat
E. Ereditate
F. Dislipidemia
G. Sexul
H. Varsta
I. Fumatul
J. Hiperhomocisteinemie

104. Complicatiile placii ateromatoase sunt: (curs coronare- slide 25)

A. Hemoragia
B. Remisia
C. Calcificarea
D. Hemoliza
E. Tromboza
F. Trombocitopenie
G. VSH crescut
H. Hipercolesterolemie
I. Ulceratia
J. Stenoza

105. Despre sindroamele coronariene acute sunt adevarate: (curs coronare- slide 29)
A. Durearea dureaza mai putin de 15 minute
B. Este reprezentat de angina stabila de efort
C. Este reprezentat de infarct miocardic transmural (STEMI)
D. Durerea cedeaza la nitroglicerina
E. Este reprezentat de disectie acuta de aorta
F. sunt rezultatul unei obstrucții acute a unei artere coronare
G. nu cedează la administrarea derivaților de nitrați:
H. Este reprezentat de infarct miocardic non-transmural ( non-STEMI)
I. Este reprezentat de angina instabila
J. Durerea cedeaza in repaus

106. Sunt adevarate despre angina pectorala stabila: (curs coronare- slide 28 + cultura generala dupa semiomed?)
A. Este reprezentat de infarct miocardic non-transmural ( non-STEMI)
B. Este reprezentat de infarct miocardic transmural (STEMI)
C. Durerea cedeaza la nitroglicerina
D. Sunt rezultatul unei obstrucții acute a unei artere coronare (asta e la sindroame coronariene acute)
E. Durerea nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina
F. Durerea cedeaza in repaus
G. Durerea apare la efort
H. Durearea dureaza mai putin de 15 minute
I. Iradiaza frecvent in membrul superior stang
J. Este reprezentat de disectie acuta de aorta

107. Urmatoarele enzime pot fi monitorizate in infarctul miocardic acut: ( curs coronare-slide 35)
A. Troponina T
B. CK totala
C. Piruvat kinaza
D. Fosfodiesteraza
E. GGT
F. LDH
G. CK-MB
H. TGP
I. Troponina I
J. Bilirubina totală

108. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acut sunt: (curs coronare slide 37+ grila148)
A. Insuficienta mitrala acuta
B. Tamponada cardiaca
C. Fibrilatia ventriculara
D. Formarea anevrismului parietal
E. Infarctul recurent
F. Ruptura de muschi papilar
G. Defectul septal interventricular -defectul e din nastere
H. Aritmii
I. Insuficienta cardiaca
J. Rruptura de perete liber a ventricolului stang

109. Complicatiile infarctului miocardic acut sunt: (curs coronare- slide 37)
A. Ruptura de muschi papilar
B. Formarea de anevrism parietal
C. Insuficienta cardiaca
D. Tromembolismul pulmonar
E. Aritmiile supra-ventriculare si ventriculare
F. Insuficienta aortica acuta
G. Insuficienta pulmonara acuta
H. Defectul de sept atrial
I. Ruptura peretelui liber a ventroculului stang.
J. Edem pulmonar acut

110. Optiunile de revascularizare coronariana sunt: ( curs coronare- slide 40)

A. Angioplastia coronariana transluminala percutanata cu stent
B. Angioplastia coronariana transluminala percutanata cu balon
C. Administrarea de antihipertensive
D. Tratament cu betablocant
E. Aterectomia rotationala
F. Administrarea de nitroglicerina
G. Endarterectomia aortica
H. By-passul aorto-coronarian
I. Angioplastia cu laser
J. Inlocuirea de valva aortica

111. Care sunt scopurile revascularizarii miocardice: (curs coronare- slide 41)
A. Pentru a trata sau a preveni morbiditatea
B. Pentru a atenua simptomele ischemiei miocardice
C. Pentru a reduce mortalitatea
D. Pentru a exclude tratamentul medicamentos
E. Pentru a preveni infarctul miocardic
F. Pentru a exclude adresarea ulterioara la cardiolog
G. Pentru a reduce durata de spitalizare
H. Pentru a imbunatati calitatea vietii
I. Pentru a imbunatati mobilitatea pacientului
J. Pentru a preveni insuficienta cardiaca

112. Tipurile de grafturi folosite in by-passul aorto-coronarian: (curs coronare- slide 53)
A. Vena cubitala
B. Artera gastroepiploioca
C. Vena safena-interna
D. Vena jugulara
E. Artera mamara interna stanga
F. Artera safena interna
G. Vena descendenta anterioara
H. Artera mamara interna dreapta
I. Artera radial
J. Artera tibiala anterioara

113. Tipurile de by-pass aorto-coronarian sunt: ( curs coronare- slide 67)

A. Prin laparatomie
B. Minim-invaziv
C. Transarterial
D. Prin toracotomie posterioara
E. Transcateter
F. Endoscopic
G. Pe cord batand
H. Trans-miocardic
I. Robotic
J. Clasic prin sternotomie

114. Aparatul valvular mitral este format din : ( curs valvulopatii-slide 2)

A. Cuspa anteroseptala si posteromediala
B. 3 cuspe
C. Peretele ventriculului stang
D. Triunghiuri fibroase
E. Cordaje tendinoase
F. Sinususuri coronare
G. 2 muschi papilari
H. Inel fibros
I. 2 cuspe
J. Ostii coronare

115. Urmatoarele structuri intra in componenta radacinei aortice: (curs valvulopatii slide2- prin eliminare+ net)
A. Muschi papilari
B. Cuspa anterioara si posterioara
C. Jonctiunea sino-tubulara
D. Trunchiul arterei pulmonare
E. Valva mitrala
F. Ostiile coronarelor
G. Inel aortic
H. Valva aortica
I. Inel fibros
J. Sinusurile Valsalva

116. Tipurile de interventii practicate pe valvele cardiace: (curs valvulopatii-slide 6)

A. Cauterizare
B. Anastomozare
C. Explantare
D. Anuloplastie
E. Rezectie
F. Insertie neocordaje
G. By-pass
H. Comisurotomie
I. Endarterectomie
J. Decalcifiere

117. Despre stenoza aortica sunt corecte urmatoarele afirmatii: (curs valvulopatii-slide 8)
A. Permite intoarcerea sangelui in ventriculul stang
B. Inchidere insuficienta in timpul diastolei
C. apariția unui baraj în calea evacuării sângelui din VS
D. deschidere insuficiență a valvei aortice în sistolă
E. Poate fi congenitala, bicuspidie aortica
F. Poate fi degenerativa (senila)
G. Cuspele nu sunt ingrosate si nici fuzionate
H. Poate fi reumatismala
I. Cea degenerativa apare mai frecvent sub varsta de 65 de ani
J. Aparitia unui baraj in calea de evacuare a sangelui din atriul stang

118. Despre tabloul clinic in stenoza aortica sunt adevarate afirmatiile: ( curs valvulopatii- slide 11)
A. Se poate manifesta prin edem pulmonar acut
B. Perioada asimptomatica scurta
C. Primar apar semnele de insuficienta cardiaca dreapta
D. Angina pectorala este un siptom rar intalnit
E. Nu se pot produce embolii calcice
F. Perioada asimptomatica lunga
G. Dispnee
H. Se poate manifesta prin trombembolism pulmonar
I. Sincopa
J. Angina pectorala

119. Despre suflurile aparute in stenoza aortica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (curs valvulopatii-slide 11)
A. Apare intre zgomotul I si zgomotul II a ciclului cardiac
B. Se ausculta in spatiul II intercostal, parasternal stang
C. Iradiaza pe venele jugulare
D. Apare intre zgomotul II si zgomotul I a ciclului cardiac
E. Iradiaza simetri pe arterele carotide
F. Este suflu sistolic rugos
G. Este un suflu diastolic rugos
H. Se ausculta in spatiul II intercostal, parasternal dreapta
I. Este suflu sistolic de ejectie
J. Focarul de auscultatie maxima localizat la apexul cordului

120. Complicatiile stenozei aortice sunt: (curs valvulopatii- slide 14)

A. Embolia pulmonara
B. Sincopa
C. Tromboza venoasa
D. Tulburari de ritm cardiac
E. Edemul pulmonar acut
F. Endocardita infectioasa
G. Anevrism de aorta descendenta toracica
H. Hepatomegalie
I. Turgescenta jugularelor
J. Tulburari de conducere atrio-ventriculara

121. Care sunt parametrii ecocardiografici care definesc stenoza aortica severa: ( curs valvulopatii- slide 13)
A. Viteza jetului <4m/s
B. Gradientul mediu transaortic >40mm Hg
C. Suprafata indexata a orificiului aortic >0.6cm2/m2
D. Suprafata orificiului aortic <1cm2
E. Suprafata orificiului aortic >1cm2
F. Gradientul mediu transaortic <40mm Hg
G. Viteza jetului >4m/s
H. Raportul de viteza <0.25
I. Raportul de viteza >0.25
J. Suprafata indexata a orificiului aortic <0.6cm2/m2

122. Evaluarea preoperatorie la pacientii cardiovasculari trebuie sa includa intotdeauna: ( curs valvulopatii- slide 17)
A. Electrocardiograma
B. Angio – CT
C. Ecocardiografie
D. RMN cardiac
E. Miografie
F. Biopsie miocardica
G. Radiografie toracica
H. Probe de coagulare
I. Grup sangvin
J. Electroencefalograma

123. Despre insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (curs valvulopatii slide 36 si 38)
A. Reprezinta un defect de deschidere a valvei aortice
B. Se traduce printr-o regurgitare a sângelui din aortă în VS în timpul diastolei
C. Poate fi intalnita la pacientii cu disecţie de aortă
D. Poate fi cauzata de un defect de închidere a valvei aortice
E. Poate fi intalnita la pacienti cu maladie anuloectaziantă prin degenerarea țesutului elastic
F. Reprezinta exclusiv o patologie cronica
G. Se traduce printr-o regurgitare a sângelui din aortă în VS în timpul sistolei
H. Se manifesta printr-o subincarcare de volum a VS
I. Evolueaza in timp prin scaderea presiunii pulmonare
J. Poate fi cauzata de endocardita infectioasa

124. Despre insuficienta aortica acuta sunt adevarate urmatoarele: (curs valvulopatii slide 38)
A. O etiologie posibila poate cea traumatica
B. O etiologie posibila poate fi disfunctia unei proteze valvulare
C. O etiologie posibila poate fi insuficienta aortica din contextul disectiei de aorta
D. Reprezinta urgenta medico-chirurgicala
E. O etiologie posibila poate fi Reumatismul Articular Acuta
F. Se instaleaza in mod insidios
G. O etiologie posibila poate fi endocardita infectioasa
H. O etiologie posibila poate fi degenerarea cuspelor aortice
I. O etiologie posibilia poate fi un proces degenerativ sau inflamator
J. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala

125. Despre insuficienta aortica cronica sunt adevarate urmatoarele: (curs valvulopatii slide 38)
A. O etiologie posibila poate fi Reumatismul Articular Acuta
B. O etiologie posibila poate fi disfunctia unei proteze valvulare
C. O etiologie posibila poate cea traumatica
D. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala
E. Se instaleaza in mod insidios
F. O etiologie posibilia poate fi un proces degenerativ sau inflamator
G. O etiologie posibila poate fi endocardita infectioasa
H. O etiologie posibila poate fi degenerarea cuspelor aortice
I. Reprezinta urgenta medico-chirurgicala
J. O etiologie posibila poate fi insuficienta aortica din contextul disectiei de aorta

126. Printre semnele si simptomele insuficientei aortice intalnim: (curs valvulopatii- slide 39)
A. Amplitudinea pulsului este scazuta
B. Dispnee
C. Fatigabilitate
D. Amplitudinea pulsului este crescuta
E. Palpitatii
F. Edeme gambiere
G. Sincopă
H. Jugulare turgescente
I. Hepatomegalie
J. Eritem malar

127. Despre suflul caracteristic insuficientei aortice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (mitu)
A. Se asculta in spatiul 2 intercostal drept parasternal
B. Este cauzat de regurgitarea sangelui din aorta in ventriculul stang
C. Este cauzat de regurgitarea sangelui din ventricului stang in atriul stang
D. Este un sulfu sistolic
E. Se aude inaintea zgomotului 1
F. Este un suflu diastolic
G. Se aude dupa zgomotul 2
H. Se aude inaintea zgomotului 2
I. Se asculta in spatiul 2 intercostal stang parasternal
J. Se asculta la nivelul apendicelui xifoid

128. Indicatiile de tratament chirurgical in insuficienta aortica includ: (curs valvulopatii slide 45)
A. Insuficienta aortica cu anasarca
B. Insuficienta aortica cu fractie de ejectie fiziologica
C. Insuficienta aortica asimptomatica dar cu semne de deteriorare a functiei ventricului stang
D. Insuficienta aortica simptomatica prin angor
E. Insuficienta aortica simptomatica sincopa
F. Insuficienta aortica simptomatica prin cefalee
G. Insuficienta aortica asimptomatica fara semne de deteriorare a functiei ventricului stang
H. Insfucienta aortica simptomatica prin dispnee de repaus
I. Insuficienta aortica acuta
J. Insuficienta aortica simptomatica prin edeme ale extremitatilor inferioare

129. Inlocuirea valvulara aortica se poate realiza cu: (curs valvulopatii slide 46)
A. Autogrefa
B. Endoproteza
C. Proteza biologica cu stent
D. Proteza biologica stentless
E. Proteza mecanica stentless
F. Proteza biologica cu disc metalic
G. Proteza mecanica din pericard bovin
H. Homogrefa
I. Proteza mecanica
J. Xenogrefa

130. Factori care influențează nefast supraviețuirea postoperatorie in patologia valvulara aortica sunt: (curs valvulopatii slide 49)
A. Status biologic bun
B. Anevrism de aorta ascendenta
C. Absenta leziunilor coronariene
D. Disfunctia de ventricul stang
E. Aorta ascendenta cu dimensiuni normale
F. Varsta tanara
G. Fractie de ejectie pastrata
H. Endocardita infectioasa
I. Varsta inaintata
J. Clasa NYHA

131. Despre leziunile valvulare mitrale sunt adevarate urmatoarele: (curs valvulopatii slide.uri 62,53, 52)
A. Insuficienţa mitrală = incontinenţă valvulară în timpul diastolei ventriculare cu regurgitarea sângelui din VS în AS
B. Pot fi exclusiv reumatismale
C. Poate fi nereumatismala
D. Poate fi reumatismala
E. Stenoza mitrală = obstacol la trecerea sângelui din AS în VS în timpul sistolei ventriculare
F. Se datoreaza afectarii celor 3 cuspe mitrale
G. Stenoza mitrală = obstacol la trecerea sângelui din AS în VS în timpul diastolei ventriculare
H. Pot fi exclusiv degenerative
I. Insuficienţa mitrală = incontinenţă valvulară în timpul sistolei ventriculare cu regurgitarea sângelui din VS în AS
J. Boala mitrală presupue prezenta atat a stenozei cat si a insuficienţei

132. Procesul reumatic de la nivelul valvei mitrale include: (curs valvulopatii slide 54)
A. Fuziunea cuspelor la comisuri “gură de peşte’’
B. Fuzionarea sinusurilor Valsalva
C. Îngroşarea cuspelor, calcificarea, retracţia
D. Calcificare perianulară cu limitarea motilităţii
E. Inflamaţia muşchilor pilieri
F. Trombozarea cuspelor mitrale
G. Îngroşarea cordajelor, scurtarea şi aglutinarea
H. Calcificarea muschilor pilieri
I. Embolizarea septica
J. Abces anular mitral

133. Urmatoare afirmatii sunt adevarate despre stenoza mitrala reumatismala: (curs valvulopatii slide 55)
A. Prezinta debut insidios
B. Prezinta debut brusc
C. Se manifesta prin cresterea tolerantei la efort
D. Edemul pulmonar este o manifestare tardiva
E. Trombembolismul apare exclusiv la pacientii cu fibrilatie atriala
F. Hipertensiune pulmonară poate fi reversibilă după protezare
G. Edemul pulmonar este o manifestare precoce
H. Hipertensiune pulmonară este ireversibila
I. Se manifesta prin scăderea toleranţei la efort, dispnee, ortopnee
J. Tromembolismul poate surveni si in absenta fibrilatiei atriale

134. Sunt adevarate urmatoare afirmatii despre suflul din stenoza mitrala)
A. Sulful diastolic
B. Se asculta inainte de zgomotul 2
C. Poate fi mai usor audibil la persoanele normoponderale
D. Se asculta in spatiul V intercostal stang pe linia medio-axilara
E. Se asculta inainte de zgomotul 1
F. Se asculta in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara
G. Este produs de curgerea turbulenta a sangelui din atriul stang in ventriculul stang
H. Suflu sistolic
I. Se asculta in spatiul 2 intercostal stang
J. Iradiaza la nivelul arterelor carotide

135. Metodele de tratament chirurgical a patologiei valvei mitrale sunt: (curs valvulopatii slide 61)
A. Inlocuire valvulara cu proteza mecanica
B. Inlocuire de valva transcateter
C. By-pass de neocordaj mitral
D. Inlocuire cu conduct valvulat
E. Inlocuire cu autogrefa
F. Pot fi realizate pe cord deschis
G. Endarterectomie
H. Valvuloplastie
I. Comisurotomie
J. Inlocuire valvulara cu proteza biologica

136. Care sunt caracteristile unei valve mitrale reumatismale stenotice care poate fi reparata: (curs valvulopatii slide- 61)
A. Fuziuni comisurale
B. Cuspe pliabile
C. Aparat subvalvular calcificat si aglutinat
D. Cuspe mitrale rigide
E. Cordaje si muschi papilari fara calcificari
F. Fara calcificari
G. Calcificari severe de inel mitral
H. Calcificare severa la nivelul comisurilor
I. Cordaje si muschi papilari normali fara aglutinari
J. Muschi papilari necrotizati
137. Despre procesele patologice ce intereseaza componentele complexului valvular mitral sunt adevarate urmatoarele asocieri: (curs valvulopatii slide 62)

A. Muschi papilar-elongare sau ruptura

B. Miocard ventricular-diskinezie sau disfunctie
C. Inel-ectazie
D. Cuspe -disfunctie contractila
E. Muschi papilar-ectazie
F. Cordaje-elongare sau ruptura
G. Cuspe-diskinezie
H. Inel-elongare
I. Cuspe-perforatie, prolaps
J. Inel-perforare

138. Tehnicile de reparare a valvei mitrale sunt: (curs valvulopatii- slide 73)
A. Largire VMA
B. Protezarea mecanica
C. Transfer/insertie de neo-cordaje
D. Implantarea de valva mitrala percutanat
E. Protezarea biologica
F. Prezervarea aparatului subvalvular
G. Excizia cuspei mitrale anterioare si posterioare
H. Rezectia tesutului in exces
I. Anuloplastie
J. Inchiderea perforatiei

139. Comunicarea anormala intre circulatia sistemica si pulmonara este reprezentata de: (curs MMC slide 13)
A. DSA tip ostium primum
B. Transpozitia de vase mari
C. Anomalia Ebstein
D. Canal atrioventricular comun
E. Persistenta de canal arterial
F. Stenoza aortica valvulara
G. DSA tip ostium secundum
H. DSV
I. Atrezia arterei pulmonare
J. Coarctatia de aorta

140. Din patologai cardiaca congenitala fac parte urmatoarele: (nu sunt sigura ca sunt astea ca.s puse de.a pl- curs MMC slide 12 si 13)
A. Bicuspidia aortica
B. Insuficienta mitrala post-infarct
C. Stenoza aortica degenerativa
D. Trunchi arterial comun
E. Anevrsimul de aorta ascendenta
F. Defect septal atrial
G. Defect septal ventricular
H. Disectia acuta de aorta
I. Transpozitia de vase mari
J. Stenoza mitrala reumatismala

141. Din malformatiile cardiace cianogene fac parte urmatoarele: (curs MMC- slide 14)
A. Defect septal ventricular
B. Atrezia tricuspidiana
C. Teralogia Fallot
D. Coarctatia de aorta
E. Sindrom Eisenmenger
F. Canal atrio-ventricular comun
G. Defect septal atrial
H. Atrezia pulmonara
I. Bicuspidia aortica
J. Transpozitia de vase mari
142. In tetralogia Fallot sunt prezente urmatoarele: (curs MMC- slide 15-16)-rasp H e partial
A. Defectul septal ventricular
B. Stenoza aortica
C. Defect septal atrial
D. Hipertrofie de ventricul drept
E. Atrezia de tricuspida
F. Stenoza pulmonara
G. Transpozitia vaselor mari
H. Cianoza
I. Dextropozitia aortei
J. Hipertrofia de ventricul stang

143. Despre defectul de sept atrial sunt adevarate urmatoarele afimtaii: ( curs MMC- slide 69)
A. DSA tip ostium primum este in regiunea foramen ovale (Dena a avut o la examen si i-a luat o ca fiind gresita)
B. Poate fi de tip ostium secundum
C. Reprezinta o comunicare intre cei doi ventriculi
D. Poate fi te tip sinus coronar stang
E. Poate fi de tip ostium primum
F. Reprezinta o malformatie congenitala cianogena
G. Este o malformatie congenitala non-cianogena
H. Poate fi de tip sinus coronar
I. DSA tip ostium secundum este cea mai rara forma
J. Poate fi de tip sinus venos

144. Despre defectul de sept ventricular sunt adevarate urmatoarele: (curs MMC- slide 74)
A. Nu poate asocia alte malformatii congenitale
B. Poate fi de tip sinus coronar
C. Poate fi de tip sinus venos
D. Poate fi de tip perimembranos
E. Poate asocia canal arterial
F. Poate asocia coarctatie de aorta
G. Poate fi de tip ostium primum
H. Poate fi tip juxtaarterial
I. Poate fi de tip muscular
J. Poate fi de tip ostium secundum

145. Despre protezele biologice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (curs valvulopatii slide 76)
A. Risc de complicatii datorate tratamentului anticoagulant
B. Incidenta crescuta de tromembolism
C. Incidenta mica de trombembolism
D. Sunt supuse deteriorarii structurale
E. Valvele pot fi din pericard bovin
F. Durabilitate limitata 10-20 de ani
G. Nu necesita anticoagulare
H. Nu sunt supuse deteriorarii structurale
I. Necesita anticoagulare
J. Sunt indicate pentru pacientii tineri

146. Despre protezele mecanice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ( curs valvulopatii- slide 76)
A. Nu sunt supuse deteriorarii structurale
B. Nu necesita anticoagulare
C. Risc de complicatii datorate tratamentului anticoagulant
D. Durabilitate limitata 10-20 de ani
E. Incidenta crescuta de tromembolism
F. Sunt indicate pentru pacientii tineri
G. Valvele pot fi din pericard bovin
H. Incidenta mica de trombembolism
I. Necesita anticoagulare
J. Sunt supuse deteriorarii structurale

147. Caracteristicile unei valve ideale sunt urmatoarele: (curs valvulopatii slide 77)
A. Durabilitate mare, cel putin egala cu durata de viata a pacie+ntului
B. Implantare usoara
C. Trombogenitate
D. Absenta hemolizei
E. Flux de regurgitare prezent
F. Sa determine modificari a miocardului adiacent
G. Gradient transvalvular crescut
H. Flux sangvin central fara turbulente
I. Prezenta hemolizei
J. Rezistenta la infectii

148. Despre insuficienta mitrala acuta post-infarc sunt adevarate urmatoarele: (curs valvulopatii slide66)
A. Apare suflu sistolic in spatiul II intercostal parasternal dreapta
B. Se produce prin perforatia cuspelor mitrale
C. Nu se produce din cauza rupturii muschilor papilari
D. Poate fi determinata de ruptura cordajelor
E. Pacientul se poate prezenta in edem pulmonar acut
F. Pacientul se poate prezenta in soc cardiogen
G. Este o complicatie mecanica a infarctului miocardic acut
H. Se poate produce in urma rupturii muschilor papilari
I. Pacientii raman asimptomatici cativa ani
J. Nu reprezinta urgenta medico-chirurgicala

149. Despre angina instabila sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ( curs coranare slide 30)
A. Simptomatologia este asemanatoare cu cea intalnita in infractul acut de miocard
B. Nu poate fi insotita de dispnee, greata, varsaturi
C. Reprezinta o forma de sindrom coronarian acut
D. Angina instabila de Novo se manifesta prin dureri instalate insidios
E. Este determinata de ruperea brusca a unei placi de aterom
F. Durerea este declansata exclusiv la efort
G. Simptomele pot aparea in repaus
H. Nu necesita supraveghere medicala
I. Durerea rapsunde la nitroglicerina
J. Nu se caracterizeaza printr-o eliberare detectabila a enzimelor caracteristici necrozei miocardice

150. Care sunt caracteristicile anatomice a drenajului venos pulmonar total aberant: (curs MMC- slide 33)
A. Ventricul stang hipetrofic
B. Ventricul drept hipetrofic
C. Ventricul stang hipotrofic
D. Cavități stangi dilatate
E. Atriu drept mic
F. Venele pulmonare converg spre un colector unic posterior de atriu stang
G. Cavități drepte dilatate
H. Atriu stang mic
I. Ventricul drept hipotrofic
J. Venele pulmonare converg spre un colector unic posterior de atriu drept

151. Boala arterială periferică este caracterizată prin urmatoarele afirmații : (L-520)
A. Simptomele sunt determinate de numarul si gravitatea ocluziilor
B. Este limitata la un singur segment arterial
C. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale venelor
D. Favorizata de radiatii ionizante
E. Simptomele sunt determinate de gradul de colateralizare
F. Favorizata de fumat, hipertensiune si dislipidemie
G. Favorizata de exercitiul fizic
H. Favorizata de ortostatismul prelungit
I. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale arterelor la nivelul extremitatilor (ar trb sa fie extermitati inf dar alt rasp nu merge)
J. Simptomele sunt determinate de toleranta pacientului la limitarile distantei de mers

152. Elemente fiziologice definitorii ale bolii arteriale periferice: (L-520)

A. In general variatia presiunii este mica pana la ingustarea diametrului cu 50% sau a ariei vasului cu 75 %
B. Conform legii Laplace cresterea presiunii este direct proportionala cu volumul fluxului de sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei
C. Principala cauza de aparitie a bolii arteriale periferice este fibroza chistica
D. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial favorizand fluxul de sange
E. Cresterea unei placi aterosclerotice este principala cauza a dezvoltatii simptomelor bolii arteriale periferice
F. Scaderea presiunii cauzata de reducerea diametrului unui vas este descrisa de legea Poiseuille
G. Conform legii Poiseuille pierderea presiunii este direct proportionala cu volumul fluxului de sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei
H. Principala cauza de aparitie a bolii arteriale periferice este compresia arterelor prin benzi musculare fibroase
I. Variatia presiunii este cea mai mare cand diametrul arterei este redus cu <40% sau cand aria vasului este diminuata cu <15%
J. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial impiedicand fluxul de sange

153. Ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare poate provoca progresiv: ( L-521)

A. Flebita superficiala
B. Ulceratii ale pielii
C. Dureri de repaus de tip ischemic
D. Telangiectazii
E. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
F. Claudicatie intermitenta
G. “Port wine stain”
H. Gangrena
I. Edem
J. Dermita ocra

154. Claudicatia intermitenta este caracterizata prin urmatoarele aspecte: (L- 521)
A. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de obstructia arteriala
B. Se manifesta cu predilectie la nivelul articulatiilor
C. Durere la nivelul unui grup muscular important precipitata de exercitiu fizic si ameliorata prin continuarea exercitiului fizic sau incalzirea membrului
D. Pacientii mentin perfuzia arteriala in repaus, dar ocluziile arteriala impiedica cresterea fluxului necesar cerintelor metabolice ale muschilor in timpul exercitiului fizic
E. Durere la nivelul unui grup muscular important aparuta in repaus si ameliorata de masaj sau exercitiu fizic
F. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
G. Poate fi provocata progresiv prin ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare
H. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de obstructia arteriala
I. Perfuzia arteriala creste in timpul exercitiului fizic si durerea se amelioreaza
J. Nu se manifesta la nivelul articulatiilor

155. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta: (L-521)

A. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul membrelor inferioare si atrofia muschilor fesieri
B. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de obstructia arteriala
C. Prezinta durere care este precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
D. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie membrelor inferioare si atrofia muschilor fesieri
E. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie la nivelul gambei
F. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul muschilor fesieri
G. Claudicatie intermitenta nu se mainfesta la nivelul grupelor musculare
H. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de obstructia arteriala
I. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul gambei
J. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul piciorului

156. Durere de repaus din boala arteriala periferica are urmatoarele caracteristici: (L-521)
A. Temporar, alinarea durerii se realizeaza prin pozitionarea decliva a picioarelor la marginea patului
B. Pozitionarea procliva a picioarelor deasupra nivelului toracelui amlioreaza durerile provizoriu
C. Pozitionarea decliva a picioarelor la marginea patului imbunatateste temporar aportul de oxigen catre tesuturi prin actiunea presiunii hidrostatice gravitationale
D. Durere de repaus apare inca din fazele incipiente ale boalii arteriale periferice
E. Cel mai frecvent pacientii au dureri lombare cu iradiere pe membrul inferior
F. Cel mai frecvent pacientii au dureri la nivelul articulatiilor coxofemurale dimineata la coborarea din pat
G. Durere de repaus este cauzata de ischemia tesutului nervos care este foarte sensibil la hipoxie
H. Durere de repaus cauzata de ischemie indica boala arteriala periferica avansata
I. Durere de repaus este data de asocierea cu tromboza venoasa profunda, neaparand independent
J. Cel mai frecvent pacientii au dureri la nivelul degetelor de la picioare si epifizelor distale ale oaselor metatarsiene, mai ales in timpul noptii
157. Ulceratiile din boala arteriala periferica: (L-521)
A. Ulcerele cauzate de insuficienţa arterială sunt de obicei dureroase, cu excepţia pacienţilor cu diabet care au adesea neuropatie periferică asociată.
B. Toti pacientii cu diabet au manifestari dureroare intense cand apar leziuni trofice in boala arteriala diabetica
C. Ulcerele ischemice sunt intens sangerande si hipertrofice
D. Chiar şi traumele minore, cum ar fi o mică rană provocată de un pantof necorespunzător, insuficientaîngrijire a unghiilor sau o mică crăpatură la nivelul pielii duc progresiv la ulceraţie din cauza
debitului arterial insuficient
E. Ulceratiile diabetice sunt intens dureroase si sunt localizate predominant in treimea superioara a gambei
F. Ulceraţia pielii degetelor de la picioare, călcâielor sau feţei dorsale a piciorului poate apărea ca urmarere a insuficienţei arteriale
G. Ulcerele ischemice sunt pozitionate cu predilectie maleolar intern sau adiacente unei vene perforante
H. Ulceratiile diabetice sunt nedureroase si sunt localizate pe feţele plantară sau laterală ale picioruÎui, în zonele de presiune.
I. Prognosticul pacientilor cu ulcer arterial este mai bun decat al pacientilor care manifesta claudicatie intermitenta
J. Ulcerele ischemice au aspect circumscris, cu bază palidă sau necrotică

158. Diferente intre gangrena umeda si uscata in boala arteriala periferica: (L-522)
A. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic
B. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este bun, iar riscul de amputatatie este minim
C. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic - probabil fara nu si atunci e corect
D. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este mai bun decat al pacientilor care manifesta claudicatie intermitenta
E. Gangrena umeda nu apare boala arteriala periferica, fiind specifica insuficientei venoase clasa C6
F. Gangrena uscată înseamnă mumificarea degetelor piciorului, fără asociere de drenaj purulent sau celulită
G. Prognosticul este nefavorabil cu sepsis şi pierderea imediată a membrului, cu excepţia cazului în care ţesutul necrotic este eliminat, iar membrul este revascularizat.
H. Piciorul sever ischemic cu gangrena umedă favorizează colonizarea şi creşterea bacteriilor
I. Gangrena umedă este asociată cu infecţie activă.
J. Gangrena uscată este asociată cu infecţie activă.

159. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva: (L-522)

A. Vene reticulate
B. Ulcere
C. Prezenta pulsului
D. Gangrenă
E. Pierderea pilozităţii la nivel distal
F. Modificări de culoare
G. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate
H. “Port wine stain”
I. Telangiectazii
J. Atrofie musculară

160. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva: ( L-522)

A. Gangrena umeda sau uscata
B. Atrofie musculară
C. Pierderea pilozităţii la nivel distal
D. Suflu pe aria de ascultatie a arterei femurale
E. Flebita superficila
F. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate
G. “Port wine stain”
H. Prezenta pulsului in distalitate - pulsul poate fi prezent sau absent dar nu specifica exact unde
I. Ulcer ischemic
J. Semnul Buerger ( eritrocianoza de declivitate) - eritroza de declivitate

161. Examinarea cu aparatul Doppler cu undă continuă a pacientilor cu boala arteriala periferica:(L-522)
A. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda se lărgeşte şi devine monofazică
B. Invazivitatea procedurii de ecografie Doppler face ca acesta explorarea sa fie efectuata doar la pacienti selectati
C. In prezenţa unei stenoze proximale, volumul bătaie din contracţia cardiacă pierde energia cinetică în urma traversării zonei de stenoză, aceasta devenind astfel insuficientă pentru reculul la
rezistenţa de la nivelul patului vascular periferic iar, ca urmare, semnalul Doppler devine bifazic
D. Variaţia dintre frecvenţa undei transmise şi cea a undei receptate este proportională cu viteza particulelor în mişcare şi oferă o evaluare calitativă a gradului de stenoză
E. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda devine trifazica cu modulatii sistolo-diastolice ample
F. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt absorbite de globulele albe
G. În mod normal, se observă un aspect de undă continua fara modilatii sistolo-diastolice
H. În mod normal, se observă un aspect de undă de amplitudine mica cu aspect monofazică
I. În mod normal, se observă un aspect de undă trifazică, reprezentând fluxul sistolic, inversarea undei datorită rezistenţei relativ mari a patului vascular şi reluarea fluxului în diastolă
J. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt reflectate de globulele roşii din fluxul sanguin şi detectate de un cristal receptor

162. Cuantificarea indicelui gleznă-brat (IGB): (L- 522-523)

A. IGB >0.9 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare
B. IGB <0,8 este concordant cu aparitia claudicatiei intermitente
C. IGB <0,4 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare
D. IGB >2 este normal
E. Rezulta prin împărtirea presiunii de la nivelul gleznei cu presiunea arterială sistolică de la nivelul arterei brahiale
F. IGB >0.9 este normal
G. IGB <0.1 este normal
H. In timpul unui exercitiu de mers pe banda IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele, în timp ce pacienţii cu alte cauze ale durerii la membrele inferioare nu vor prezenta
modificări ale măsurătorilor de presiune.
I. Invazivitatea procedurii face ca acesta explorarea sa fie efectuata doar la pacienti selectati
J. Rezulta prin împărtirea presiunii arteriale sistolice de la nivelul arterei brahiale la presiunea de la nivelul gleznei

163. Modalitati de investigare imagistica a pacientilor cu boala arteriala periferica:( pg 523 Lawrence)
A. RX
B. Examen clinic amanuntit
C. Angio CT
D. Limfoscintigrafie
E. Ultrasonografie Doppler
F. Angiografie
G. Flebografie
H. Doppler bidirectional
I. Angio CT cu CO2
J. Angio-RM

164. Ultrasonografia Doppler arteriala: (L-522)

A. Se realizeaza sub control radiologic
B. Este limitata prin imposibilitatea procedurii de a evalua viteza de curgere a sangelui
C. În regiunile cu stenoze semnificative, se pot demonstra viteze mari de circulaţie ale jetului de sânge atunci când acesta traversează zonele îngustate.
D. Anterior efectuarii investigatiei trebuie evaluata functia renala a pacientului
E. Poate calcula viteza de curgere a sângelui
F. Asigură vizualizarea bidimensională a fluxului de sânge în interiorul arterei
G. Investigatie imagistica neinvaziva
H. Pana la efectuarea ultrasonografiei pacientul trebuie sa efectueza o serie de investigatii imagistice cu substanta de contrast
I. In prezenţa unei stenoze proximale semnalul in distalitate se reduce si unda devine bifazica
J. Investigatie imagistica invaziva

165. Complicaţii ale angiografiei includ: (L-523)

A. Tromboflebita de cateter
B. Sângerare sau tromboză la locul puncţiei, cauzate de inserţia cateterului
C. Crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase
D. Boala renala cronica
E. Toxicitate hepatica la substanţa de contrast
F. Tromboza venoasa profunda
G. Tromboembolism pulmonar
H. Reacţie de hipersensibilitate la substanţa de contrast
I. Toxicitate renală la substanţa de contrast
J. Formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei

166. Explorarea imagistica angiografica in boala arteriala periferica: (L-523)

A. Angiografia nu evidentiaza zonele de stenoza arteriala motiv pentru care investigatiile se continua cu ultrasonografii seriate
B. Angiografia implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter intravascular pentru injectarea selectivă a arterelor (tehnica Seldinger)
C. Angiografia este procedura imagistica noninvaziva
D. Substanta de contrast este radioopaca, se amestecă cu sângele şi îi urmează fluxul, astfel încât se pot vizualiza anevrisme sau stenoze
E. O parte din pacientii supusi angiografiei fac tromboflebita de cateter secundara
F. Locul de punctie se inchide prin procedura de angioplastie cu patch
G. Angiografia este procedura imagistica invaziva
H. Angiografia se poate complica prin sângerare, tromboză formare pseudoanevrism,reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală la substanţa de contast.
I. Pentru a fi vizualizat axul arterial se introduc substante radiotransparente
J. Inchiderea locului de punctie se poate realiza prin compresie manuală sau cu un dispozitiv mecanic absorbabil sau permanent.

167. Tratamentul bolii arteriale periferice include: (L-523,524)

A. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon venos
B. Endarterectomie - (excizia peretelui arterial bolnav, incluzând endoteliul, placa stenozantă şi o porţiune a mediei)
C. Proceduri de angioplastiei transluminale percutanata
D. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon sintetic
E. Administrare concentrate trombocitare si factori procoagulanti
F. Terapie medicală necesită toţi pacienţii cu boală arterială periferică
G. Crosectomie safeno-femurala
H. Flebectomii
I. Ciorapi compresie elastica
J. Venotonice

168. Terapia medicală in boala arteriala periferica include:(L 523)

A. Modificarea dietei
B. Regim hiperlipemiant, hiperglucidic
C. Renunţarea la fumat
D. Terapie antiplachetară
E. Venotonice
F. Complex de vitamina B
G. Exerciţii fizice
H. Tratamentul hipertensiunii arteriale, al dislipidemiei şi al diabetului zaharat
I. Ciorapi de compresie elastica
J. Repaus la pat

169. Tehnica angioplastiei transluminale percutanate (PTA): (L-523,524)

A. Trecerea ghidului intre straturile peretelui vasului, numită „recanalizare subintimală", poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj care, apoi, poate fi dilatat cu ajutorul unui balon pentru a
restabili fluxul sanguin
B. PTA nu poate fi realizata ca procedura unica de recanalizare arteriala
C. PTA poate fi complicată prin ocluzia acută a vaselor, de obicei rezultată în urma rupturii plăcii sau prin disecţie intimală, prin restenoză cauzată de reculul elastic al vasului sau prin pierderea
continuităţii vasului abordat
D. PTA poate fi insotita de stentare pentru a îmbunătăţi succesul general al angioplastiei prin reducerea incidenţei ocluziei acute a vaselor.
E. Extravazarea ghidului prin peretelui vasului, numită „recanalizare extraarteriala" poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj
F. PTA este o procedura chirurgicala deschisa
G. PTA presupune trecerea unui grefon de PTFE prin regiunea stenozei sau ocluziei
H. În cele mai simple cazuri, un cateter cu balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea stenozată, dilatând astfel vasul şi restabilind diametrul său luminal
I. PTA presupune trecerea unui fir ghid de calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei dintr-un loc de puncţie percutanată la distanţă
J. Procedura de PTA se realizeaza sub control ecografic

170. Stenturile utilizate in proceduri de revascularizare endovasculara: (L-524)

A. Utilizarea stenturilor acoperite prezintă rezultate favorabile comparativ cu stenturile metalice neacoperite
B. Stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora în zone cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile şoldului sau genunchiului.
C. Stentarea nu este o procedura care poate insoti angioplastia transluminala percutanata
D. Stenturile sunt utilizate cu predilectie pentru zonele cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile şoldului sau genunchiului pentru a mentine permeabilitatea vasului
E. Stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon, care creează o forţă radială ridicată, sunt indicate pentru leziunile focalizate calcificate, care apar adesea la originea vaselor majore
F. Stenturile sunt destinate numai procedurilor endovasculare de revascularizare coronariana
G. Stentarea asigura mentinerea permeabilitatii fara risc de restenoza
H. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala
I. Stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) prezintă mai multă flexibilitate şi o gamă largă de diametre şi lungimi, fiind destinate leziunilor arterelor lungi sau sinuoase (iliacă externă,
femurală superficială), dar oferă o forta radială mai mică
J. Baloanele şi stenturile farmacologic active, acoperite cu substanţe antineoplazice, citotoxice sau imunosupresoare, au arătat rezultate promiţătoare privind patenţa vaselor tratate
171. Procedurile endovasculare in boala arteriala periferica: (L-525)
A. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au redus utilizarea reconstrucţiilor aortofemurale deschise
B. Angioplastia vaselor infrapopliteale şi tibiale este rezervată în general pacienţilor care prezintă riscuri chirurgicale ridicate
C. Pentru revascularizarea endovasculara infrainghinala sunt utilizate mai multe tehnici, incluzând PTA/stentare, angioplastie subintimală, aterectomie, baloane şi tentare cu stenturi farmacologic
active
D. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru pacientii care prezinta solutie prin bypass limitată sau în scopul vindecării unui ulcer limitat la nivelul piciorului.
E. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale se poate realiza numai impreuna cu angioplastia percutanata a arterelor coronariene
F. Progresul bolii aterosclerotice nu mai afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor endovasculare odata obtinuta recanalizarea
G. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala
H. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au crescut necesitatea utilizarea reconstrucţiilor aortofemurale deschise datorita complicatiilor intraprocedurale
I. Progresul bolii aterosclerotice afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor endovasculare
J. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru toti pacientii care prezinta tromboze ale arterelor tibiale

172. Tratamentul chirurgical deschis al bolii arteriale periferice: (L-525,526)

A. Bypass cu grefon sintetic
B. Angioplastiei transluminale percutanate
C. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale
D. Simpatectomia toracică
E. Procedurile de bypass aortobifemural
F. Crosectomie venă safenă asociată cu stripping
G. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
H. Bypass cu grefon venos inversat
I. Revascularizare endovasculară cu stentare
J. Endarterectomia (excizia peretelui mterial bolnav, incluzând endoteliul, placa stenozantă şi o porţiune a mediei)

173. Amputatia in boala arteriala periferica: (L-527)

A. Cu cât amputaţia este mai distală, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
B. Amputatia poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu durere de repaus severă , sau gangrenă, care nu sunt candidaţi pentru revascularizare
C. Cu cât amputaţia este mai proximala, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
D. Vindecarea bontului de amputatie este independent de nivelul de vasculariare membrului
E. Indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea plăgii.
F. Simpatectomia creste sansele de vindecare a unei amputatii distale
G. Amputatia poate fi indicata in leziuni superficiale cu potential de revascularizare precedandu-le pe acestea
H. Nivelul de amputatie nu depinde de nivelul pana la care se mentine vascularizatia ci de tehnica operatorie
I. Amputaţiile distale includ amputaţiile de degete, transmetatarsiene şi Syme (gleznă)
J. Dacă fluxul arterial este inadecvat şi nu poate fi efectuat un bypass arterial, atunci poate fi necesară o amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă sau transtibială) sau deasupra genunchiului
(coapsă).

174. Tratamentul chirurgical al bolii arteriale periferice: (L-525)

A. Procedurile hibrid care asociaza crosectomia si strippingul venei safene sunt din ce in ce mai utilizate in tratamentul bolii arteriale periferice
B. Procedurile de bypass sunt principalul tratament chirurgical pentru boala arteriala periferica
C. Bypassul aortobifemural poate fi practicat numai utilizand material autolog -prin eliminare
D. Procedura de simpatectomie este principala procedura de revascularizare in boala arteriala periferica
E. Simpatectomia si stentarea sunt tratamentul de electie in boala arteriala periferica
F. Endarterectomia de arteră femurală comună devine o tehnică din ce în ce mai importantă în procedurile hibride, atunci când este asociată fie cu stentarea iliacă, fie cu angioplastia sau stentarea
AFS
G. Bypassul este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene
H. Endarterectomia are o utilitate mai limitată în tratamentul boala arteriala periferica la membrele inferioare
I. Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene
J. Boala ocluzivă aotoiliacă poate fi tratată prin bypass aortobifemural, deşi tehnicile endovasculare sunt metodele actuale de elecţie pentru tratamentul majorităţii pacienţilor

175. Bypassurile extra-anatomice: (L-525)

A. Se realizează utilizând proteze sintetice tunelizate de la o arteră la cealaltă prin ţesutul celular subcutanat
B. Ocluziile se pot produce datorită hiperplaziei neointimale, datorită progresiei bolii la nivel distal de anastomoză, dar şi dacă grefonul are lungime mare sau este comprimat sau angulat în tunelul
subcutanat
C. Bypassuri brahio-cubital
D. Bypassurile axilo-femurale
E. Bypassuri femuro-femurale
F. Bypassuri ilio-femurale
G. Bypassuri femuro-tibiale
H. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai redusă în comparaţie cea a bypassurilor aortofemurale
I. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai buna fata de cea a bypassurilor aortofemurale
J. Bypassuri femuro-poplitee

176. Afirmații corecte referitoare la indicele glezna braț (IGB): (L-522)

A. Necesită utilizarea unei manșete și a unui aparat de Doppler bidirectional
B. IGB normal <0,1
C. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele
D. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va crește la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele
E. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul arterei brahiale la presiunea arterială sistolică a arterelor tibiale
F. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul brațului și a gleznei
G. Presiunea la care un semnal „reapare" în timpul deflației manșetei este presiunea sistolică din interiorul arterei
H. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul gleznei la presiunea arterială sistolică de la nivelul arterei brahiale
I. Pentru a obține valorile presionale ne este suficientă utilizarea unui tensiometru
J. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul pumnului și a gleznei

177. Tratamentul în boala ocluzivă aorto-iliacă: (L-525,526)

A. Bypass aortobifemural
B. Tehnicile endovasculare
C. Terapie medicală
D. Bypass cu o combinaţie de incizii abdominale şi inghinale prin care se plasează retroperitoneal o grefă protetică, care este suturală la aorta infrarenală şi tunelizată la ambele a1tere femurale
E. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi
F. Bypass carotido-axilar
G. Endarterectomie carotidiana
H. Bypassuri extra-anatomice
I. Medicatie venotonica
J. Simpatectomie toracica

178. Tratamentul în boala ocluzivă infrainghinală: (L- 525,526)

A. Simpatectomie toracica
B. Bypass carotido-axilar
C. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
D. Bypass cu grefon sintetic
E. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi
F. Bypass cu grefon venos inversat
G. Angioplastia transluminală percutanată prin eliminare
H. Terapie medicală
I. Endarterectomie carotidiana
J. Bypass aortobifemural

179. Complicaţiile intervenției de bypass arterial: (L-526)

A. Infecția urinară
B. Tromboembolism pulmonar
C. Amaurosis fugax
D. Infecţia plăgilor
E. Flebita de cateter
F. Sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor
G. Tromboza grefonului
H. Tromboza venoasa profunda
I. Complicaţii cardiopulmonare grave
J. Limforagia

180. Urmatoarele afirmații despre conductul autolog pentru bypassurile arteriale sunt adevărate: pag 526
A. Vena safenă mare este cel mai des folosită pentru practicarea bypass-urilor aorto-bifemurale
B. Vena safenă mare poate fi utilizata la bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele venei să fie în aceeaşi direcţie cu fluxul atterial
C. Un bypass în care vena safenă este lăsată în poziţia normală anatomică, iar valvele venei sunt distruse cu un valvulotom se numeste in situ.
D. Conductul autolog poate fi un grefon de Dacron sau un grefon de polCV I-tetra-fluoro-etilenă (PTFE)
E. Dezavantajele unui bypass in situ includ leziunea endotelială în timpul trecerii valvulotomului şi posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată).
F. Menținerea funcționalității valvelor venei safene mari este necesară pentru funcționalitatea unui bypass in situ
G. Opțiunea alegerii venei safene mari este luată în calcul după epuizarea capitalului venos de la mambrele superioare (venele cefalice şi bazilice)
H. Grefoanele sintetice au permeabilitate mai mare si rată de complicații mai reduse fiind alegerea principală pentru practicarea bypass-urilor distale
I. Vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass fie inversată, fie in situ
J. Vena safenă contralaterală poate fi utilizată în cazul în care este disponibilă

181. Care din următoarele afirmații referitoare la anatomia sistemului venos sunt adevărate: pag 534 lawrence
A. Gamba are trei vene profunde principale
B. Vena femurala superficiala este componenta a sistemului venos superficial
C. Valvele venoase previn refluxul sangelui in periferie in ortostatism
D. Sistemul venos central este format din venele cave superioara si inferioara
E. Venele perforante dirijeaza sangele din sistemul profund catre sistemul superficial
F. Sistemul venos este impartit in 3 componente: central, periferic si superficial
G. Sistemele venoase superficial si profund sunt legate intre ele prin vene perforante
H. Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcatuit din venele safene mare, mica si afluentii acestora
I. Sistemul venos este impartit in 2 componente: centrala si periferica
J. Venele membrelor sunt clasificate in vene superficiale si profunde

182. Factorii de risc pentru tromboza venoasa profunda sunt : pag 535
A. Hipotensiunea arteriala
B. Leziunile endoteliale venoase
C. Stari de hipercoagulabilitate
D. Sarcina
E. Fumatul
F. Hipertensiunea arteriala
G. Staza venoasa
H. Utilizarea de contraceptive orale
I. Leziunile endoteliale arteriale
J. Limfedemul

183. Tromboza venoasă superficială : pag 535,536 (o gresit ei ceva ca vena femurala superficiala e profunda de fapt si altcv nu merge)
A. Provoaca edem pe traiectul venos
B. Intereseaza vena femurala superficiala
C. Provoaca sensibilitate de-a lungul traiectului venos
D. Heparinoterapia nu este indicata in nici o situatie
E. Este insotita de durere
F. Provoaca eritem pe traiectul venos
G. Antiifnflamatoarele nesteroidiene nu au efect
H. Nu este indicata excizia trombului
I. Extragerea trombului nu amelioreaza durerea
J. Trombectomia pentru venele superficiale trombozate nu reduce pigmentarea cutanata

184. Tromboza venoasa profunda : pag 537 diagnostic

A. Durerea in gamba precipitata de extensia ventrala a piciorului reprezinta semnul Homans
B. Tomografia computerizata cu substanta de contrast identifica tromboza venei cave
C. Dozarea D-Dimerilor este un test screening specific pentru TVP
D. Examenul clinic evidentiaza edem sau durere unilaterala
E. Sindromul May Turner reprezinta tromboza venoasa profunda la nivelul membrului inferior stang datorita compresiei venei iliace stangi prin bifurcatia aortica si incrucisarea cu artera iliaca dreapta
F. Venografia este frevent efectuata pentru un diagnostic de TVP
G. Ultrasonografia Doppler poate caracteriza flxuul sanguin venos si vizualiza trombul
H. Acuratetea ecografiei Doppler este foarte buna la nivelul venelor tibiale
I. Daca testul D-Dimerilor peste pozitiv, nu se mai efectueaza ecografie
J. Acuratetea ecografiei Doppler este redusa la nivelul venelor tibiale

185. Evaluarea stărilor de hipercoagulabilitate la pacinții cu tromboză venoasă profundă spontană se face prin măsurarea: pag 537 diagnostic sfarsit
A. Factorul VII Leiden
B. Factor V Leiden
C. Proteina S
D. Potasemie
E. Glicemie
F. Proteina T
G. Calcemie
H. Antitrombina III
I. Mutatia genei protrombinei
J. Proteina C

186. Profilaxia trombozei venoase profunde : pag 537-538

A. Mobilizarea precoce postoperatorie reduce riscul de TVP
B. Nu este indicata la pacientii cu TVP in antecedente
C. Masurile profilactice prin terapie mecanica constau in dispozitive de compresie segmentara intermitenta
D. Este indicata la pacientii cu antecedente de TVP
E. Metodele profilactice preoperatorii nu reduc riscul de TVP
F. Nu este indicata mobilizarea precoce postoperatorie
G. Terapie farmacologica cu heparina sau warfarina
H. Nu trebuie utilizata de rutina la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
I. Este indicata la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
J. Nu este indicata la pacientii cu cancer

187. Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde includ următoarele: pag 538
A. Reducerea riscului de insuficienta venoasa cronica
B. Reducerea riscului de aparitie a sindromului post-trombotic ( net + insuf venoasa cronica l apag 540)
C. Prevenirea cresterii trombului venos
D. Reducerea riscului de infarct miocardic
E. Reducerea riscului de aparitie a hipertensiunii arteriale
F. Reducerea riscului de insuficienta renala
G. Reducerea afectarii valvelor venoase profunde
H. Reducerea riscului de accident vascular cerebral
I. Reducerea riscului de amputatie
J. Reucerea riscului de embolie pulmonara

188. Contraindicatiile terapiei anticoagulante in tromboza venoasa profunda includ : pag 538
A. Insuficienta renala cronica
B. Supresia medulara post-chimioterapie
C. Interventiile chirurgicale recente
D. Infarctul de miocard recent
E. Ulcerele gastrointestinale
F. Tromboza venoasa recidivata
G. Hipertensiunea arteriala
H. Sarcina
I. Accidentul vascular cerebral recent
J. Diatezele hemoragice

189. Terapia trombolitica in tromboza venoasa profunda : pag 538

A. Este recomandata la pacientii cu risc crescut de sangerare
B. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de mai mult de 14 zile
C. Trombectomia mecanica are multe contraindicatii
D. Trombectomia chirurgicala este frecvent indicata
E. Este indicata in tromboza acuta a venei mezenterice superioare
F. Este recomandata la pacientii varstnici cu speranta de viata mai mica de 1 an
G. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de maxim 14 zile
H. Dispozitivele de trombectomie mecanica reduc complicatiile provocate de tromboliza
I. Este indicata in tromboza venei subclavii
J. Este indicata in tromboza venei renale

190. Tabloul clinic in embolia pulmonara include : pag 538 +tabel pag 539
A. Disfunctie ventriculara stanga
B. Durere lombara
C. Tuse
D. Bradipnee
E. Bradicardie
F. Dispnee
G. Durere toracica
H. Tahicardie
I. Tahipnee
J. Durere in epigastru

191. Diagnosticul emboliei pulmonare : pag 539

A. Spirometrie
B. Tomografie computerizata toracica
C. Radiografia pulmonara
D. Electrocardiografia deceleaza disfunctia ventriculara dreapta ( asta scrie la tablou clinic, dar mi se pare ca merge mai mult la paraclinic)
E. Ultrasonografie
F. Masurarea tensiunii arteriale
G. Punctie pleurala
H. Angiografia pulmonara
I. Punctie pericardica
J. Scitntigrafie de ventilatie-perfuzie

192. Tratamentul emboliei pulmonare include urmatoarele : pag (539)

A. Diuretice
B. Suport inotrop
C. Plasarea unui filtru in vena cava superioara
D. Extragerea chirurgicala a trombului din artera pulmonara este singura posibilitate de tratament in embolia pulmonara
E. Plasarea unui filtru permanent in vena cava inferioara
F. Plasarea unui filtru provizoriu in vena cava inferioara
G. Tromboliza
H. Procoagulante
I. Antihipertensive
J. Anticoagulare

193. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt următoarele: pag 539
A. Sangerare la nivelul venelor superficiale (fistule vasculo-cutanate)
B. Tromboflebita profunda
C. Tromboflebita superficiala
D. Crampe noturne
E. Claudicatie intermitenta
F. Raceala tegumentelor
G. Gangrena
H. Edem perimaleolar
I. Durere la mers
J. Senzatie de greutate si oboseala dupa ortostatism prelungit

194. Diagnosticul venelor varicoase poate fi stabilit prin următoarele: pag 539
A. Ultrasonografie Doppler cu examenul competentei valvulare
B. Limfografie
C. Cistoscopie
D. Laparoscopie
E. Ultrasonografie Doppler
F. Examen clinic
G. Arteriografie
H. Toracoscopie
I. Venografie
J. Pletismografie

195. Metode de tratament al varicelor primare: pag 540

A. Strppingul venei safene interne
B. Strippingul venei bazilice
C. Flebectomia venelor tributare safenei
D. Ligatura venei safene interne este contraindicata
E. Ligaturarea venei safene la rasul venei femurale
F. Embolectomia cu sonda Fogarty
G. Ablatia endovenoasa cu radiofrecventa sau laser
H. Varicele primare nu se trateaza
I. Strippingul venei femurale superficiale
J. Scleroterapia cu spuma ghidata ecografic

196. Manifestările clinice ale insuficienței venoase cronice sunt următoarele: 540
A. Limfedem bilateral
B. Lipodermatoscleroza
C. Limfedem unilateral
D. Hiperpigmentare
E. Edem cronic al membrelor inferioare
F. Phlegmasia coerulea dolens
G. Phlegmasia alba dolens
H. Ulceratii venoase
I. Necroza cutanata
J. Dilatatii varicoase

197. Diagnosticul insuficientei venoase cronice poate fi stabilit prin: 540

A. Toracoscopie
B. Pletismografie
C. Ultrasonografie Doppler
D. Examen clinic
E. Limfografie
F. Laparoscopie
G. Angio-CT
H. Arteriografie
I. Cistoscopie
J. Angio-RMN

198. Tratamentul insuficienței venoase cronice include: 541

A. Strippingul venelor cu reflux
B. Ciorapi de contentie elastica
C. Antihipertensive
D. Plastie cu piele libera despicata
E. Blocante de calciu
F. Ligatura venelor perforante
G. Tratamentul local al ulcerelor venoase
H. Hipolipemiante
I. Vasodilatatoare
J. Vasoconstrictoare

199. Terapia warfarinica in tromboza venoasa profunda are urmatoarele caracteristici: 538
A. Este indicata in diatezele hemoragice nu
B. Este monitorizata pentru a mentine un INR intre 2 si 3
C. Warfarina inhiba factorii independenti de vitamina K
D. Este contraindicata in diatezele hemoragice
E. Poate determina necroza cutanata cu pierderi semnificative de piele
F. Warfarina inhiba factorii dependenti de vitamina K
G. Este monitorizata pentru a mentine un INR egal cu 1
H. Este indicata la pacientii cu accident vascular cerebral recent
I. Anticoagularea cu heparina este mentinuta la inceputul terapiei cu warfarina
J. La initierea terapiei cu heparina se opreste administrarea heparinei

200. Anticoagulantele orale noncumarinice: 538

A. Permit anticoagulare imediata
B. Au biodisponibilitate stabila
C. Necesita monitorizarea INR
D. Au riscuri similare de sangerare ca la warfarina
E. Nu necesita heparinizare inainte de initierea tratamentului
F. Nu necesita monitorizarea INR
G. Determina anticoagulare dupa 48 ore de la administrare
H. Modifica factorii anticoagulanti -proteina C si S
I. Nu sunt indicate in tratamentul trombozei venoase profunde
J. Nu determina sangerare

201. Majoritatea infecțiilor chirurgicale: 75

A. Tratamentul necesită frecvent drenaj
B. Nu sunt complexe
C. Se tratează obligatoriu şi exclusiv cu antibiotice
D. Nu sunt invazive
E. Nu impun niciodată explorare chirurgicală de urgenţă
F. Necesită tratament simplu
G. Tratamentul necesită frecvent evacuare
H. Tratamentul necesită frecvent incizie
I. Sunt comunitare
J. Apar doar după un gest chirurgical.

202. Factorii de risc care cresc incidenţa infecțiilor chirurgicale NU includ: 75 tabel jos
A. Obezitatea
B. Vaccinarea
C. Corpii străini
D Varsta tanara
E. Alimentaţia la sân a nou-născutului
F. Contaminarea
G. Hipertensiunea arterială
H. Hematomul de plagă
I. Ţesutul necrotic
J. Zodia pacientului

203. Tratamentul sistemic cu corticosteroizi: 75

A. este un factor de risc în apariţia infecţiilor chirurgicale
B. are asupra riscului de apariţie a unei infecţii chirurgicale un efect opus chimioterapiei din managementul pacientului cu cancer
C. are asupra riscului de apariţie a unei infecţii chirurgicale un efect similar chimioterapiei din managementul pacientului cu cancer
D. nu este un factor de risc în apariţia infecţiilor chirurgicale
E. va scădea riscul ca pacientul să dezvolte o infecţie chirurgicală
F. are asupra riscului de apariţie a unei infecţii chirurgicale un efect opus imunosupresiei post-transplant
G. este frecvent administrat în numeroase afecţiuni
H. nu este niciodată administrat în vreo afecţiune
I. are asupra riscului de apariţie a unei infecţii chirurgicale un efect similar imunosupresiei post-transplant
J. va creşte riscul ca pacientul să dezvolte o infecţie chirurgicală

204. Pregătirea mecanică preoperatorie: 75

A. Elimină necesitatea îndepărtării ţesuturilor devitalizate în timpul operaţiei
B. Nu are nici un rol în reducerea infecțiilor de plagă operatorie
C. Trebuie efectuată cu cel puţin o săptămână înaintea intervenţiei chirurgicale
D. Asigură o hemostază corectă intraoperatorie
E. Include duş cu săpun sau soluţii antiseptice cu o seară înaintea intervenţiei chirurgicale
F. Trebuie să includă îndepărtarea prin tundere, nu prin radere a părului din câmpul operator
G. Se realizează imediat postoperator
H. Este necesară pentru minimizarea potenţialului de contaminare
I. Este importantă în reducerea infecțiilor de plagă operatorie
J. Obligă la îndepărtarea părului imediat înaintea intervenţiei programate

205. Administrarea de antibiotice PREOPERATOR: 76

A. Trebuie să atingă concentraţia maximă în circulaţie şi ţesuturi la momentul efectuării inciziei
B. Trebuie adaptată în funcţie de amploarea intervenţiei chirurgicale
C. Nu este niciodată necesară administrarea unor doze suplimentare de antibiotic
D. Trebuie dozată adecvat
E. Nu se va utiliza niciodată în cazul intervenţiilor curate
F. Trebuie continuată TOTDEAUNA postoperator minim 3-4 zile
G. Trebuie adaptată în funcţie de potenţialii germeni patogeni
H. Reduce rata de infecţii de plagă chirurgicală
I. Trebuie administrată în momentul efectuării inciziei
J. Nu depinde de tipul intervenţiei chirurgicale

206. Clasificarea plăgilor chirurgicale după nivelul de contaminare include: tabel 77

A. Plaga curată (ex. hernie inghinală, tiroidectomie)
B. Tipul de anestezie (locală, loco-regională, generală)
C. Plaga curat-contaminată (ex. drenarea abcesului intraabdominal)
D. Frecvenţa deceselor postoperatorii (mortalitatea)
E. Tipul de pregătire preoperatorie
F. Plaga murdară (ex. drenarea abcesului intraabdominal)
G. Tipul probabil de contaminare bacteriană, sursa contaminării, frecvența infecţiei
H. Plaga contaminată (ex. contaminare cu conţinut GI în intervenţiile elective)
I. Plaga curat-contaminată (ex. rezecția electivă a colonului, explorarea căii biliare principale)
J. Antisepticul folosit

207. Utilizarea perioperatorie a antibioticelor: L- 76

A. efectuată mai mult de 24 de ore previne rezistenţa bacteriană şi aduce beneficii suplimentare în ceea ce priveşte apariţia infecţiei de plagă chirurgicală
B. Se bazează iniţial pe anticiparea potenţialilor germeni patogeni care ar putea determina o infecţie
C. Este indicată şi în plăgile curate dacă se folosesc materiale protetice
D. Este terapeutică în cazul plăgilor murdare
E. Nu este necesară în plăgile murdare
F. pentru a trata o infecţie, se începe numai după documentarea sensibilității bacteriene la un antibiotic specific prin antibiogramă
G. Este continuată obligatoriu minim 7 zile postoperator
H. impune obligatoriu schimbarea antibioticului după 24-48 ore pentru a evita instalarea rezistenței microbiene la antibioticul respectiv.
I. În chirurgia tubului digestiv inferior necesită adăugarea acoperirii anaerobilor
J. În chirurgia tubului digestiv superior necesită acoperire Gram-pozitivă şi Gram-negativă

208. După modul de dobândire, infecţiile chirurgicale: L-77

A. Nosocomiale sunt de departe cele mai rare complicații care afectează pacienții spitalizați
B. Nosocomiale sunt cele dobândite în spital ca urmare a actului medical sau în timpul tratamentului
C. Nosocomiale nu pot fi prevenite
D. Dobândite în spital apar ca urmare a actului medical sau în timpul tratamentului
E. Nosocomiale nu au un prognostic influenţat de alegerea antibioterapiei empirice.
F. pot fi grupate în: comunitare sau intraspitaliceşti.
G. Nosocomiale vor afecta cel puţin 50% dintre pacienții spitalizați -afecteaza 5% din pacienti
H. comunitare sunt de regulă motivul pentru care pacientul necesită tratament.
I. dobândite în comunitate sunt procese infecţioase care debutează înainte de spitalizare
J. Nosocomiale nu sunt asociate cu o creştere semnificativă a morbidităţii şi mortalităţii

209. Febra postoperatorie: L- 77

A. impune iniţierea imediată a tratamentului cu antibiotice
B. precoce este, de obicei, rezultatul atelectaziei pulmonare
C. apărută tardiv poate avea drept cauze o flebită la nivelul cateterului intravenos sau o tromboflebită profundă
D. poate fi un indicator timpuriu al dezvoltării unei infecţii
E. datorată infecţiilor profunde sau abceselor permite identificarea foarte precoce a cauzei
F. apărută tardiv poate avea drept cauze o infecţie de plagă sau de tract urinar
G. medicamentoasă este cel mai frecvent întâlnită
H. medicamentoasă trebuie luată în considerare înaintea oricăror alte cauze posibile.
I. nu necesită identificarea unei surse infecţioase specifice pentru a începe tratamentul cu antibiotice.
J. precoce de regulă răspunde la exerciţii de respiraţie profundă şi la eliminarea secreţiilor din căile respiratorii prin expectoraţie

210. Infecţiile de plagă chirurgicală: L- 78

A. superficiale sunt diagnosticate în majoritatea cazurilor clinic, prin examinarea inciziei şi a tegumentelor înconjurătoare care vor prezenta eritem şi drenaj purulent.
B. determină costuri de îngrijire mai ridicate şi perioade de spitalizare prelungite
C. profunde variază clinic de la o simplă celulită locală la o infecţie francă a întregii plăgi superior de fascii.
D. profunde se tratează cu antibiotice aplicate local şi pansament revulsiv
E. nu sunt infecţii nosocomiale
F. sunt infecţii dobândite înainte de internarea în spital
G. profunde sunt cele mai frecvente
H. profunde sau cele cu extindere în cavităţi sau organe, prezintă febră şi/sau leucocitoză
I. reprezintă aproximativ 20% din totalul infecţiilor dobândite în spital
J. pot fi împărţite în subcategorii în funcţie de profunzinea afectării infecţioase a ţesuturilor

211. Infecţiile de plagă chirurgicale superficiale: 78

A. nu necesită niciodată redeschiderea plăgii
B. sunt cel mai frecvent tip de infecţie de plagă chirurgicală
C. sunt extinse la muşchi şi fascii
D. au risc de eviscerare
E. de tip celulită sunt tratate inclusiv cu antibiotice per-os (acoperire Gram-pozitivă)
F. cu evacuări purulente necesită redeschiderea chirurgicală a plăgii
G. din punct de vedere clinic, variază de la o simplă celulită locală la o infecţie francă a întregii plăgi superior de fascii
H. necesită totdeauna debridarea chirurgicală a ţesutului necrotic
I. necesită drenaj ghidat CT
J. prezintă eritem şi drenaj purulent la examinarea inciziei şi tegumentelor înconjurătoare

212. Infecţiile de plagă chirurgicale profunde: 78

A. necesită redeschiderea plăgilor
B. nu necesită niciodată debridare radicală şi antibioterapie intravenosă cu spectru larg
C. pot duce la necroză fascială şi la dehiscență
D. nu produc niciodată pierderi extinse de ţesut
E. mai severe se pot răspândi de-a lungul planului fascial, provocând necroză fascială, infecţie sistemică și sepsis
F. sunt extinse la muşchi şi fascii
G. permit întotdeauna reconstrucția facilă a peretelui abdominal
H. necesită frecvent debridarea chirurgicală a țesutului necrotic.
I. impun aplicarea de antibiotice local, în plagă, cu acoperire Gram-pozitivă
J. necesită ca durata antibioterapiei să fie mai lungă de 10 zile de la încetarea febrei şi a leucocitozei

213. Infecţiile intracavitare sau intraparenchimatoase: 78

A. cu sursă de contaminare activă provenită de la dehiscenţe anastomotice nu necesită reintervenţie chirurgicală.
B. administrarea empirică de antibiotice cu spectru larg ar trebui să înceapă imediat după stabilirea diagnosticului
C. include empiemul.
D. includ abcesul intraabdominal
E. includ peritonita secundară
F. sunt adesea consecința unui control inadecvat al sursei inițiale de contaminare bacteriană.
G. nu necesită vreodată computer tomografie
H. nu pot fi drenate percutanat folosind ghidaj radiologic
I. cu sursă de contaminare activă provenită de la dispozitive implantate şi infectate nu necesită reintervenţie chirurgicală.
J. infecţiile intratoracice sunt totdeauna polimicrobiene

214. Infecţia intra-abdominală postoperatorie: 78

A. după un control adecvat al sursei primare, durata antibioterapiei nu trebuie să fie mai lungă de 2 zile de la încetarea febrei şi a leucocitozei
B. nu necesită controlul surselor primare
C. poate fi tratată cu antibiotice aplicate local, în plagă
D. trebuie tratată cu antibiotice care să acopere în mod corespunzător patogenii inerenţi sursei de contaminare
E. după un control adecvat al sursei primare, durata antibioterapiei trebuie să fie mai lungă de 10 zile de la încetarea febrei şi a leucocitozei
F. poate avea două forme de manifestare clinică: empiemul şi celulita
G. poate avea două forme de manifestare clinică: peritonita difuză cu sepsis şi abcesul intra-abdominal localizat
H. este suficient tratată cu antibioterapie sistemică
I. nu poate fi tratată doar cu antibioterapie sistemică
J. are ca pas obligatoriu în planul de tratament controlul surselor primare

215. Peritonita difuză cu sepsis: 78

A. are drept cei mai importanți indicatori ai necesității reintervenției durerea abdominală difuză, apărarea musculară, febra, leucocitoza şi starea toxico-septică (mai degrabă decât investigaţiile
imagistice)
B. are drept cei mai importanți indicatori ai necesității reintervenției investigaţiile imagistice (mai degrabă decât durerea abdominală difuză, apărarea musculară, febra, leucocitoza şi starea toxico-
septică)
C. este o formă de manifestare clinică a infecţiilor intra-abdominale postoperatorii
D. nu este niciodată asociată cu perforaţia şi vărsarea conţinutului enteric sau biliar în cavitatea peritoneală
E. nu este o formă de manifestare clinică a infecţiilor intra-abdominale postoperatorii
F. nu este niciodată asociată cu dehiscenţa majoră a unei anastomoze intestinale
G. este, de obicei, asociată cu sau cu perforaţia şi vărsarea conţinutului enteric sau biliar în cavitatea peritoneală
H. impune cel mai adesea reintervenţia pentru controlul sursei
I. este, de obicei, asociată cu dehiscenţa majoră a unei anastomoze intestinale
J. nu impune vreodată reintervenţia pentru controlul sursei

216. Abcesul intra-abdominal localizat: 78

A. este decelat la CT cu contrast sub forma unei mase solide intens vascularizate
B. nu poate fi sugerat de date clinice
C. are ca test de diagnostic cel mai util CT-ul cu contrast enteric şi intravenos
D. are ca metodă terapeutică de elecție drenajul percutan, ghidat ecografic sau CT
E. rezultă din scurgeri anastomotice mici sau din contaminări intraoperatorii
F. are ca metodă terapeutică de elecție antibioterapia cu spectru larg
G. este decelat la CT cu contrast sub forma unei colecții lichidiene bine organizată cu contrast periferic
H. are ca test de diagnostic cel mai util ecografia abdominală
I. trebuie căutat în caz de febra persistentă, leucocitoză sau ileus
J. nu apare niciodată postoperator

217. În abcesul intra-abdominal localizat: 78

A. controlul sursei prin reintervenție este necesar atunci când există o sursă de contaminare continuă, precum o perforație intestinală sau o scurgere anastomotică sau o fistulă
B. controlul sursei prin reintervenție nu este necesar atunci când există țesut devitalizat care necesită debridare
C. controlul sursei prin reintervenție nu este necesar atunci când există eșuarea drenării percutanate
D. controlul sursei prin reintervenție este necesar atunci când există țesut devitalizat care necesită debridare
E. controlul sursei prin reintervenție nu este necesar atunci când există progresie spre peritonită generalizată
F. controlul surselor primare nu reprezintă un pas obligatoriu în planul de tratament
G. controlul surselor primare reprezintă un pas obligatoriu în planul de tratament
H. controlul sursei prin reintervenție este necesar atunci când există eșuarea drenării percutanate
I. controlul sursei prin reintervenție este necesar atunci când există progresie spre peritonită generalizată
J. controlul sursei prin reintervenție nu este necesar atunci când există o sursă de contaminare continuă, precum o perforație intestinală sau o scurgere anastomotică sau o fistulă

218. Care afirmatii privind sterilizarea sunt corecte: primii pasi pag 17
A. Realizeaza distrugerea doar a formelor vegetante
B. Cele mai folosite metode fizice sunt caldura si radiatiile
C. Iradierea este cea mai frecventa metoda de sterilizare chimica
D. Se poate face prin metode fizice si chimice
E. Nu se poate realiza prin metode chimice
F. Realizeaza distrugerea formelor vegetante si sporulate
G. Cea mai utilizata metoda fizica este prin etilen dioxid
H. Nu presupune distrugerea formelor sporulate
I. Metodele chimice includ vaporii de etilen dioxid sau glutaraldehida
J. Realizeaza disctrugerea completa si in totalitate a microbilor

219. Sterilizarea prin căldură uscata: primii pasi pag 17-18

A. Flambarea este cea mai frecventa metoda de sterilizare prin caldura uscata
B. Sterilizarea la etuva presupune o temperatura de 170 grade Celsius pentru minim 40 minute
C. Sterilizarea se poate face la 160 grade Celsius pentru 20 minute
D. Sterilizarea se poate face la 170 grade Celsius pentru 30 minute
E. Include utilizarea etuvei cu aer cald
F. Sterilizarea se poate face la 180 grade Celsius pentru 60 minute
G. Sterilizarea la etuva presupune o temperatura de 160 grade Celsius pentru minim o ora
H. Flambarea duce la degradarea rapida a instrumentelor metalice
I. Nu exista o relatie timp-temperatura pentru a obtine o sterilizare corecta
J. Sterilizarea la etuva presupune o temperatura de 180 grade Celsius pentru minim 30 minute

220. Sterilizarea prin caldura uscata la etuva: primii pasi pag 19

A. se utilizeaza pentru sterilizarea obiectelor din silicon
B. se pot steriliza obiecte de sticla termorezistenta, instrumente metalice, pudre
C. nu necesita verificarea sterilizarii
D. nu favorizeaza ruginirea obiectelor metalice ordinare
E. sterilizarea se poate face la o temperatura de 160 grade Celsius timp de minimum o ora
F. verificarea sterilizarii se face prin introducerea de termocupluri
G. verificarea sterilizarii se face prin introducerea de teste termice sau biologice
H. se poate utiliza pentru textile
I. se poate utiliza pentru sterilizarea solutiilor perfuzabile
J. unul din avantaje este ca instrumentele sunt uscate la finalul sterilizarii

221. Sterilizarea prin caldura umeda: primii pasi 20-21

A. este cea mai eficienta metoda de sterilizare pentru materialele care sunt sensibile la caldura si umezeala
B. autoclavul este un recipient rezistent la presiune, izolat termic de mediul înconjurator, cu posibilitati de închidere etansa
C. nu se poate utiliza pentru textile
D. fierberea nu realizeaza temperaturi care sa distruga sporii bacterieni
E. necesita cresterea concomitenta cu temperatura si a presiunii
F. nu necesita crestere de presiune
G. se realizeaza prin autoclav
H. este cea mai eficienta metoda de sterilizare pentru materialele care rezista la caldura si umezeala
I. fierberea realizeaza temperaturi care distrug sporii bacterieni
J. se realizeaza prin etuva

222. Sterilizarea la autoclav: primii pasi 20-21

A. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: o atmosfera si 120 grade celsius
B. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: trei atmosfere si 136 grade celsius
C. Timpul si presiunea de functionare a autoclavelor depind de dimensiunile acestora, de cantitatea si tipul de material de sterilizat
D. Materialele se introduc neambalate
E. Nu exista o corelatie intre timp si presiunea de sterilizare la autoclav
F. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: o atmosfera si 144 grade celsius
G. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: doua atmosfere si 120 grade celsius
H. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: trei atmosfere si 144 grade celsius
I. materialul de sterilizat trebuie introdus gata ambalat într-un material protector dar permeabil la vapori
J. Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: doua atmosfere si 136 grade celsius

223. Ce poate fi sterilizat la autoclav primii pasi 22

A. Fire de sutura
B. Instrumente metalice
C. Solutie de glucoza
D. Medicamente solide
E. Manusi de cauciuc
F. Pudre
G. Halate chirurgicale
H. Sonde urinare
I. Ser fiziologic
J. Medicamente lichide

224. Avantajele utilizarii auoclavului sunt: primii pasi 22

A. Se asigura uscarea materialului steril
B. Cost redus
C. nu necesita verificarea sterilizarii
D. Cost crescut
E. Degradarea redusa a materialului de sterilizat
F. Sterilizarea a tot materialului chirurgical
G. Timp redus de sterilizare
H. Degradarea instrumentelor metalice oxidabile
I. Necesita uscarea materialului textil
J. Timp lung de sterilizare

225. Sterilizarea prin vapori de etilen oxid: primii pasi 23-24

A. Etilenoxidul este un gaz care fierbe la 10.7 grade Celsius
B. Materialul de sterilizat poate fi utilizat imediat
C. Poate fi aplicata in mediu spitalicesc si in cel industrial
D. Necesita aerisirea materialului dupa sterilizare
E. Etilenoxidul este un gaz inflamabil, iritant pentru mucoasa oculara si respiratorie
F. Nu distruge formele sporulate
G. Etilenoxidul nu produce iritatii ale mucoaselor
H. Etilenoxidul este un gaz care fierbe la 107 grade Celsius
I. Poate fi aplicata doar in mediu spitalicesc
J. Se poate folosi pentru sterilizarea obiectelor preambalate

226. Ce se poate steriliza prin etilen-oxid: primii pasi 25

A. Catetere
B. Ser fiziologic
C. Materiale fragile termic
D. Instrumente oftalmologice
E. Pudre
F. Tubulatura din plastic
G. Alimente
H. Sonde urinare
I. Solutii perfuzabile
J. Medicamente solide

227. Sterilizarea prin radiatii gamma: primii pasi 26-27

A. Este recomandata pentru toate tipurile de material steril
B. Nu duce la impregnare chimica sau temperatura inalta
C. Este utilizata strict in mediu industrial
D. Garanteaza o sterilitate perfecta
E. Este utilizata stric in mediu spitalicesc
F. Nu permite sterilizarea unor mari cantitati de materiale
G. Duce la o radioactivitate reziduala in materiale
H. Nu asigura o sterilitate perfecta
I. Permite sterilizarea a mari cantitati de material preambalat
J. Nu poate fi utilizata pentru tot tipul de material steril

228. Sterilizarea prin radiatii gamma: primii pasi 26-27

A. Nu degradeaza materialul supus sterilizarii
B. Cost redus
C. Nu necesita conditii de siguranta
D. Degradeaza materialul supus la sterilizare
E. Formeaza compusi toxici cu etilen-oxidul
F. Prezinta un risc de iradiere pentru personal si mediu
G. Nu are risc de iradiere pentru personal sau mediu
H. Nu este necesara verificarea propriu-zisa sterilitatii obiectelor
I. Are o penetrabilitate limitata
J. Nu se poate utiliza pentru sterilizarea lamelor de bisturiu

229. Sterilizarea prin glutaraldehida:(imersie) primii pasi 27-28

A. Nu distruge bacilii tuberculozei
B. Solutia are o perioada de valabilitate de 14 zile
C. Necesita imersia in solutie 20%
D. Este recomandata pentru instrumente optice
E. Nu poate fi utilizata in mediu spitalicesc
F. Se foloseste ca metoda de sterilizare prin imersie in solutie 2%
G. Nu are efecte corozive
H. Nu necesita instalatii speciale
I. Permite sterilizarea instrumentarului de chirurgie laparoscopica
J. Necesita instalatii speciale, complexe

230. Sterilizarea materialului chirurgical: primii pasi 29

A. Materialul textil este sterilizat prin imersie
B. Manusile de cauciuc se sterilizeaza prin caldura uscata
C. Materialul de sutura este sterilizat prin fierbere
D. Obiectele de cauciuc se pot steriliza la etuva
E. Sterilizarea seringilor si a acelor se face in mediu indistrial
F. Sterilizarea seringilor si a acelor se face la autoclav
G. Instrumentarul metalic se poate steriliza prin caldura uscata si umeda
H. Materialul de sutura poate fi sterilizat prin radiatii ionizante
I. Obiectele din cauciuc pot fi sterilizate prin radiatii gamma
J. Materialul textil se poate steriliza prin oxid de etilena

231. Care sunt calitatile antisepticului ideal: primii pasi 36-37

A. Spectru bacterian limitat
B. Sa aiba actiune bactericida lenta
C. Solubilitate in apa in orice proportie
D. Lipsa de toxicitate
E. Buna stabilitate chimica
F. Solubilitate in apa la anumite proportii
G. Actiune bactericida rapida
H. Sa fie usor iritant pentru tesuturi
I. Prin metabolizare sa duca la aparitia de compusi toxici
J. Spectru bacterian cat mai larg

232. Ce proprietati are o substanta antiseptica? primii pasi 37

A. Sa aiba proprietati olfactive convenabile
B. Sa fie scump
C. Aspectul cosmetic nu este important
D. Sa aiba efect bacteriostatic doar in prezenta lichidelor organice
E. Sa aiba efect bactericid doar in prezenta lichidelor organice
F. Sa fie ieftin
G. Sa aiba o actiune lenta bactericida
H. Sa aiba efect bactericid si in prezenta lichidelor organice
I. Sa nu duca la aparitia de compusi toxici
J. Sa aiba o actiune bacteriostatica rapida

233. La ce se utilizeaza substantele antiseptice primii pasi 37-38

A. Sterilizarea plagii chirurgicale
B. Curatarea instrumentarului metalic
C. Decontaminarea suprafetelor
D. Sterilizarea materialului textil
E. Dezinfectia plagii chirurgicale
F. Dezinfectia pielii inainte de interventia chirurgicala
G. Dezinfectarea instrumentelor chirurgicale
H. Sterilizarea apei
I. Sterilizarea mainilor chirurgului
J. Spalarea mainilor chirurgului

234. Cand sunt contraindicate substantele antiseptice? primii pasi 38-39

A. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale
B. Cand persoana are alergii la substantele continute
C. Pe suprafete mari la copil mic mai ales in cazul substentelor pe baza de iod
D. Pentru sterilizarea tubulaturii de plastic
E. Tratarea plagilor cu solutii alcolice
F. Pot fi folosite pentru apa potabila
G. Nu au risc alergen cunoscut
H. Cand exista risc de absorbtie sistemica
I. Solutiile alcoolice pot fi folosite in plagi
J. Pentru sterilizarea instrumentarului metalic

235. Antisepticele pe baza de alcool: primii pasi pag 39

A. Actioneaza prin efect desicant
B. nu are efect desicant
C. Au ca mecanism de actiune denaturarea proteica
D. se poate steriliza pielea pacientului
E. Contin alcool etilic in concentratie minima 70%
F. se utilizeaza in tratarea plagilor
G. se utilizeaza in concentratii de 40%
H. Sunt considerate antiseptice de suprafata
I. Se pot utiliza la sterilizarea materialului metalic
J. Se poate combina cu iodul sub forma de tinctura de iod

236. Antisepticele pe baza de clor: primii pasi 39

A. Cloramina este mai eficienta ca solutia Dakin
B. solutia Dakin este mai eficienta decat Cloramina
C. Functionaza ca si germicide
D. sunt interzise in tratamentul plagilor deschise
E. Mecanismu de actiune este degajarea de ioni de clor sau hipocloriti
F. duce la sterilizarea tegumentelor
G. se foloseste sub forma de pudra in plagi
H. Poate fi folosit ca solutie Dakin
I. nu formeaza hipocloriti
J. Pot fi folosite la dezinfectia suprafetelor

237. Care sunt proprietatile apei oxigenate? primii pasi pag 40

A. Creste riscul de hemoragie
B. Are efect spumant
C. Are actiune hemostatica
D. Nu are efect citofilactic
E. Degaja o mare cantitate de oxigen in contact cu tesuturile
F. Este cel mai citofilactic antiseptic clasic
G. Degaja cantitati mici de oxigen in contact cu testurile
H. Are efect de oprire a hemoragiilor venoase
I. Poate intarzia procesul de cicatrizare
J. Nu are actiune hemostatica

238. Compusii metalelor grele ca substante antiseptice: primii pasi pag 41

A. Pot contine mercur sau argint
B. Este interzisa utilizarea ca lavaj vezical
C. Se utilizeaza pe orice fel de tesut
D. Pot contine saruri de aur sau argint
E. Solutia de nitrat de argint poate fi folosita ca spalatura vezicala
F. Nitratul de argint poate fi utilizat in dermatologie si oftalmologie
G. Aplicarea pe tesuturi stimuleaza cicatrizarea
H. Oxicianura de mercur este folosita in urologie
I. Permanganatul de potasiu poate fi folosit in concentratie de 8%
J. Permanganatul de argint se utilizeaza in dermatologie

239. Antisepticele moderne includ: primii pasi 41-43

A. Cloramina
B. Nitratul de argint
C. Apa oxigenata
D. Antiseptice pe baza de fenoli si derivati
E. Permanganatul de potasiu
F. Antiseptici cu biguanide
G. Hipocloritii
H. Ioduri si iodofori
I. Solutia Dakin
J. Compusi cuaternari de amoniu

240. Clorhexidina ca antiseptic in chirurgie: primii pasi 42

A. Este inalt activ pe bacilii tuberculozei
B. Poate avea frecvent efect alergizant
C. Unul din cel mai folosit in practica curenta
D. Poate fi folosit in plagi
E. Nu are efect alergizant
F. Poate fi folosit pentru spalatul mainilor
G. Poate fi folosit la sterilizarea mainilor chirurgului
H. Nu este activ pe bacilii tuberculosi
I. Este cel mai rar folosit in practica
J. Se interzice utilizarea in plagi
241. Care afirmatii privind Clorhexidina sunt adevarate: primii pasi 42
A. Nu se combina cu sapunuri
B. Nu este activ pe spori
C. Este inalt activ pe bacilii tuberculosi
D. Este inalt activ pe spori
E. Poate fi diluata la proportia adecvata utilizarii
F. Nu trebuie diluat
G. Poate fi folosita la pacientii cu alergii la iod ( sciencedirect)
H. Se pot dezinfecta instrumentele chirurgicale termolabile
I. Poate fi alergizant
J. Are efect virusocid complet

242. Hipocloritii ca antiseptice in chirurgie: primii pasi 43

A. Au efect sporicid
B. Pot fi folositi la sterilizarea mainilor chirurgului
C. Nu au efect coroziv
D. Actiunea este lenta in timp
E. Au o actiune rapida
F. Au un spectru limitat pe bacterii si virusi
G. Nu se utilizeaza pentru suprafete
H. Au un miros iritant
I. Sunt substante extrem de eficiente pe bacterii, ciuperci si virusi
J. Pot fi utilizati pentru sterilizarea instrumentelor

243. Iodura de povidon ca solutie antiseptica: primii pasi 43

A. Nu are efect alergen
B. Duce la eliberarea de iod activ
C. Este cel mai utilizat antiseptic modern
D. Nu au efect iritant pe mucoase
E. Necesita dizolvare in alcool
F. Pot fi combinate cu sapun lichid
G. Nu se utilizeaza ca sapunuri
H. Nu necesita alcool pentru dizolvare
I. Au efect iritant pe mucoase
J. Este rar utilizat in practica clinica

244. Iodura de povidon, proprietati: primii pasi 43

A. Se interzice contactul cu sangele
B. Se poate spala mucoasa vaginala
C. Pot fi utilizate pentru pregatirea tegumentelor pentru operatie
D. Are efect intens iritant
E. Se pot spala cavitatile naturale ale corpului
F. Eliberarea de iod se face in cantitati mici
G. Are efect toxic pe mucoasa vaginala
H. Elibereaza o cantitate de iod mai mare ca o solutie alcoolica
I. Este utilizat in spalarea preoperatorie a mainilor
J. Este interzisa utilizarea in plagi deschise

245. Razele ultraviolete: ? cursuri+ primii pasi pag 32

A. Pot fi ecranate de prezenta unor obiecte
B. Efectul este instantaneu
C. Pot steriliza tuburile de silicon
D. Induc o radioactivitate reziduala
E. Se folosesc pentru sterilizarea instrumentarului chirurgical
F. Se utilizeaza in salile de operatie
G. Pot duce la sterilizarea aerului din sala de operatie
H. Se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor
I. Au efect de penetrabilitate - in carte zice ca au penetrabilitate scazuta
J. Nu au efect de penetrabilitate

246. Pregatirea pentru operatie a bolnavului include:

A. Antiseptizarea tegumentelor zonei de incizie
B. Spalarea zonei operatorii
C. Sterilizarea tegumentelor zonei de incizie
D. Raderea pilozitatii este interzisa
E. Spalarea cu solutie pe baza de fenoli a pielii -in primii pasi zice ca e pt spalare maini chirurg
F. Transportul pacientului pe circuite dedicate acestuia
G. Epilarea zonei de interes chirurgical
H. Dusul terapeutic
I. Raderea cu cateva zile inainte a pielii
J. Raderea zonei de incizie

247. (curs) Metodele fizice de sterilizare includ:

A. Barbotarea
B. Oxidul de etilena
C. Radiatii ionnizante
D. Filtrare
E. Desicare
F. Mecanice
G. Ionizarea
H. Termice
I. Formolul
J. Iodura de povidon

248. (curs) Sterilizarea prin caldura uscata:

A. flambarea se utilizeaza cel mai frecvent
B. sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu cu continutul in apa al celulei
C. Incalzirea la incandescenta este folosita la sterilizarea ansei bacteriologice
D. microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura
E. necesita temperaturi de peste 1000 grade Celsius
F. Necanismul de actiune este prin topirea starturilor lipidice
G. formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative
H. formele sporulate fiind mai sensibile decat cele vegetative
I. microorganismele cu continut ridicat in apa sunt mai rezistente la caldura
J. mecanismul de actiune este precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade Celsius

249. Organizarea serviciului de chirurgie include: primii pasi 9

A. Statia de oxigen
B. Ambulatorul
C. Blocul operator
D. Statia de sterilizare
E. Serviciul de terapie intensiva
F. Serviciul de radiologie
G. Sectia de medicina interna
H. Stationarul
I. Laboratorul de analize
J. Zona de explorari functionale

250. Solutiile antiseptice includ: primii pasi 39-41

A. Hipocloritul de sodiu
B. Apa oxigenata
C. Tinctura de argint
D. Etilen oxidul
E. Serul glucozat
F. Tinctura de iod
G. Nitratul de argint
H. Solutia Dakin
I. Solutia Ringer
J. Nitratul de iod

251. Sterilizarea prin imersie: pag 27 primii pasi

A. Bacilul tuberculozei este distrus instantaneu
B. Cea mai biuna eficienta o are glutaraldehida
C. Se poate steriliza materialul textil
D. Nu este utilizata in conditii de dispensar
E. Se utilizeaza si in mediul de dispensar
F. Se pot steriliza instrumente sensibile
G. Poate fi utilizata in spital
H. Foloseste substante germicide
I. Se pot steriliza pulberile
J. Nu distruge formele sporulate

252. Metodele de sterilizare: primii pasi 29

A. Materialul textil nu se sterilizeaza prin imersie
B. Obiectele din cauciuc sunt sterilizatre la etuva
C. Acele resterilizabile se sterilizeaza impreuna cu instrumentarul metalic
D. Caldura nu se utilizeaza la sterilizarea materialului moale
E. Instrumentarul metalic in mediul industrial este cel mai bine sterilizat prin radiatii
F. Instrumentarul metalic in spital cel mai bine este sterilizat prin autoclavare
G. Instrumentarul metalic cel mai bine se sterilizeaza prin imersie
H. Seringile se sterilizeaza prin fierbere
I. Materialul textil nu este autoclavabil
J. Obiectele de cauciuc nu se sterilizeaza prin caldura uscata

253. Aseptizarea tesuturilor vii: primii pasi pag 30

A. Pielea inciziei este badijonata cu alcool sau solutie dezinfectanta
B. Pielea bolnavului nu trebuie antiseptizata
C. Se refera la pielea mainilor chirurgului sau a pacientului
D. Spalarea mainilor chirurgului nu influenteaza aparitia de infectii
E. In cazuri exceptionale se poate face badijonarea cu alcool concentrat a mainilor
F Spalarea chirurgicala a mainilor se realizeaza in 3 pasi.
G. Se foloseste solutie pe baza de clor
H. Spalarea mainilor se face in doua etape
I. Spalarea mainilor nu este necesara daca se folosesc mănuși sterile
J. Se poate folosi tinctura de iod sau betadina

254. Sterilizarea salii de operatie: pag 31 primii pasi -32

A. Lampile cu ultraviolete sunt interzise in sala de operatie
B. Este principalul mod de a preveni infectiile postoperatorii
C. Este necesara filtrarea aerului din sala de operatie
D. Aerul din sala de operatie nu trebuie sa fie filtrat
E. Suprafetele sunt dezinfectate doar daca sunt murdare
F. Circuitele materialelor si a personalului sunt optionale
G. Aerisirea salii se face cu aer atmosferic
H. Este necesara o pregatire a suprafetelor si a aerului
I. Se respecta circuitele obligatorii ale materialelor, personalului si bolnavului
J. Salile de operatii se impart in septice si aseptice

255. Modul de actiune al antisepticelor: pag 36 primii pasi

A. Mecanisme enzimatice
B. Mutatii genomice
C. Eliberarea de radiatii ionizante
D. Degradarea ireversibila a metabolismului bacterian
E. Degajarea de hipocloriti
F. Fagocitoza
G. Fixarea la peretele bacterian cu patrunderea in celula si degradarea genomului
H. Fenoneme de desicare si degradare proteica pentru alcool
I. Inhibitia diviziunii
J. Eliberarea de radicali liberi de oxigen

256. Solutia Dakin: pag 39 primii pasi

A. Este un antiseptic pe baza de clor
B. Este un antiseptic pe baza de argint
C. Este mai eficace decat Cloramina
D. Este un antiseptic pe baza de iod
E. Nu poate fi utilizat in plagi
F. Realizeaza o eliminare a sfacelurilor din plaga
G. Se utilizeaza in plagi supurate
H. Se utilizeaza la dezinfectia suprafetelor
I. Se foloseste in stare proaspata
J. Este mai putin eficace decat Cloramina

257. Acidul boric: pag 40 primii pasi

A. Duce la eliberarea treptata de oxigen
B. Poate fi folosit ca solutie 2-4%
C. Este un degajant de oxigen
D. Duce la eliberarea treptata de clor
E. Poate fi folosit ca crema
F. Se foloseste in plagile infectate cu P. Aeruginosa
G. Se utilizeaza la dezinfectia suprafetelor
H. Este un degajant de clor
I. Poate fi folosit ca pulbere
J. Poate fi folosit ca solutie 10%

258. (lawrence pag 78- empiem) Atunci când un pacient aflat în perioada postoperatorie dezvoltă semne sistemice de infecţie (febră, sindrom de răspuns inflamator sistemic, leucocitoză) şi un
revărsat pleural:
A. poate fi o efuziune exudativă cauzată de permeabilitate crescută, cu un conținut ridicat de proteine.
B. testarea lichidului prelevat va identifica totdeauna microorganismele implicate
C. se poate determina tipul de efuziune prin analizarea lactat dehidrogenazei (LDH), a glucozei, a pH-ului, a numărului de celule şi efectuarea coloraţiei Gram
D. coloraţia Gram sau culturile sunt totdeauna pozitive
E. se impune efectuarea unei lavaj peritoneal
F. se impune efectuarea unei toracocenteze
G. cu pH <7,2, o glucoză <60 mg/dL şi/sau un LDH >3x nivelul seric, atunci revărsatul este un transudat
H. poate fi un revărsat pleural de tip transudat cauzat de forțe hidrostatice crescute, cu un conținut redus de proteine
I. CT nu poate aduce informații utile
J. se impune examinarea lichidului recoltat prin toracocenteză

259. Pneumonia asociată ventilatorului: p 79 lawrence

A. se stabileşte prin analiza lichidului prelevat prin lavaj peritoneal
B. apare mult mai rar în secţiile ATI din România
C. reduce durata de spitalizare
D. este suspectată atunci când pacientul are semne clinice precum: febră, leucocitoză sau leucopenie, secreții bronșice purulente nou apărute sau mai abundente
E. se diagnostichează cu certitudine prin analiza lichidului prelevat din revărsatul pleural
F. duce la creșterea semnificativă a duratei ventilației mecanice, spitalizării, mortalităţii şi costului îngrijirilor
G. este suspectată atunci când pacientul are un infiltrat/consolidare pe radiografia toracică, nouă sau în progresie
H. apare la aproximativ 10% dintre pacienții care necesită ventilație mecanică
I. a scăzut foarte mult în ultimul deceniu
J. nu afectează schimburile gazoase

260. Principiile de bază pentru prevenirea pneumoniei asociate ventilatorului (PAV) includ: 79- lawrence
A. prevenirea pneumoniei asociate ventilatorului este posibilă la toţi pacienţii, de aceea apariţia PAV este în totalitate o culpă medicală
B. tentativele de prevenire a pneumoniei asociate ventilatorului nu au dus la vreun rezultat
C. reducerea sedării şi întreruperea zilnică a acesteia
D. tratamentul cu antibiotice specifice timp de 24 ore este suficient pentru majoritatea pacienţilor cu PAV.
E. menținerea şi îmbunătățirea condiției fizice prin mobilizare precoce
F. pneumonia asociată ventilatorului este o infecţie comunitară
G. reducerea la minimum a acumulării de secreţii deasupra manşetei tubului endotraheal folosind un tub endotraheal cu un dispozitiv de aspiraţie subglotic
H. schimbarea ventilatorului la fiecare 4 zile
I. ridicarea toracelui prin poziţionarea patului la 30-45°
J. evaluarea disponibilității pentru detubare zilnic cu încercări de respirație spontană

261. Tetanosul: p80 lawrence

A. se manifestă clinic începând cu rigidizarea muşchiului maseter, a muşchilor gâtului cu deglutiție dificilă și ulterior răspândirea în restul corpului
B. este diagnosticat obligatoriu prin microbiologie, datele clinice fiind nespecifice
C. nu afectează nervii autonomi
D. se manifestă cu necroză tisulară şi semne sistemice de sepsis
E. prezintă spasme tonice generalizate violente care de obicei apar în termen de 24 de ore de la debutul simptomelor, culminând cu stop respirator, care poate necesita intubație şi suport ventilator
F. apare mai frecvent în plăgile mai recente de 6 ore, produse de obuecte ascuţite, curate, lipsite de contaminanţi (pământ, salivă)
G. simptomele prodromale de neliniște şi cefalee sunt urmate de spasme musculare descendente
H. se manifestă clinic după o perioadă de incubaţie de 3-21 de zile
I. este cauzat de streptococii de grup A
J. este cauzat de neurotoxina produsă de Clostridium tetani care afectează creierul, măduva spinării şi nervii periferici

262. Tratamentul chirurgical al furunculului: infectii plus lawrence pag 80

A. Este urmat de cicatrice
B. Include obligatoriu antibiotice aplicate local
C. Include eliminarea conținutului
D. Constă în incizie longitudinală urmată de sutură
E. Include incizie
F. Constă în excizia flictenei
G. Nu lasă cicatrice
H. Include antibioterapie sistemică antistafilococică
I. Nu trebuie aplicat înainte de stabilirea agentului etiologic prin ex. bacteriologic
J. Este obligatoriu în caz de furuncul antracoid (carbuncul) ?

263. Abcesul cald: ( curs infectii)

A. Se tratează prin incizie, evacuare şi sutură primară.
B. Nu are tendință de fistulizare
C. Poate fi produs de streptococi
D. Poate fi produs de pneumococi
E. Nu este produs de bacilul Koch
F. Poate fi produs de E. coli
G. Nu prezintă semne clinice de inflamație
H. Poate fi produs de stafilococi
I. Este produs de bacilul Koch
J. Nu se tratează chirurgical

264. Factorii de risc pentru abcesul mamar: 81 lawrence

A. fumatul
B. polimastia
C. sarcina gemelară
D. trimestrul 1 de sarcină
E. mastectomia bilaterală în antecedente
F. sexul masculin
G. vârsta de gestaţie >41 de săptămâni
H. prima sarcină
I. vârsta maternă >30 de ani
J. alăptarea

265. Recomandările de profilaxie a tetanosului în managementul plăgilor la adulţii cu vârsta între 19-64 ani includ: tabel pl pag 81 lawrence
A. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi curate trebuie să primească Tdap (tetanos, difterie, pertusis) sau Td (tetanos, difterie)
B. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi curate NU trebuie să primească Tdap (tetanos, difterie, pertusis) sau Td (tetanos, difterie)
C. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic cel puțin 3 doze (dintre care ultima cu cel mult 10 ani în urmă) şi plăgi curate NU trebuie să primească Tdap sau Td sau IGD
D. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi contaminate cu praf, pământ, materii fecale sau salivă trebuie să primească Tdap sau Td , alături de IGD
E. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic cel puțin 3 doze (dintre care ultima cu cel mult 5 ani în urmă) şi plăgi contaminate cu praf, pământ, materii fecale sau salivă trebuie să
primească Tdap sau Td sau IGD
F. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi contaminate cu praf, pământ, materii fecale sau salivă NU trebuie să primească Tdap sau Td , alături de IGD
G. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic cel puțin 3 doze (dintre care ultima cu cel mult 10 ani în urmă) şi plăgi curate trebuie să primească Tdap sau Td sau IGD
H. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi curate trebuie să primească imunoglobulină tetanică (IGD)
I. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic cel puțin 3 doze (dintre care ultima cu cel mult 5 ani în urmă) şi plăgi contaminate cu praf, pământ, materii fecale sau salivă NU trebuie să
primească Tdap sau Td sau IGD
J. Pacienții cu istoric de administrare a vaccinului antitetanic necunoscut şi plăgi curate NU trebuie să primească imunoglobulină tetanică (IGD)

266. Gesturile care NU se practică în tratamentul chirurgical al infecţiei:

A. Drenaj
B. Incizie
C. Debridare
D. Sutura primară
E. Antibioterapie
F. Radioterapie
G. Aplicare locală de antibiotice
H. Transplant de organe sau grefare de piele
I. Excizia
J. Chimiterapie

267. Următoarele afirmații despre abcesul cald sunt adevărate EXCEPTÂND:

A. Pacientul nu prezintă niciodată febră
B. Abcesul cald nu fistulizează spontan
C. Antibioterapia corectă după apariția fluctuenţei evită totdeauna nevoia de incizie şi drenaj
D. Examenul bacteriologic va evidenția prezența bacilului Koch
E. Abcesele profunde evoluează cu semne funcționale din partea organului afectat
F. Paraclinic există leucocitoză cu neutrofilie
G. Pacientul prezintă febră (39-40°C) și frisoane
H. Tratamentul chirurgical este indicat în faza de abcedare
I. Abcesul cald poate fistuliza spontan
J. Fluctuența nu se percepe în cazul colecțiilor superficiale

268. Următoarele afirmații referitoare la furuncul sunt adevărate CU EXCEPŢIA:

A. Este cu totul altă infecție față de furunculul antracoid, care este produs de Bacillus anthracis
B. Diabetul zaharat favorizează apariția afecțiunii
C. Procesul infecțios este localizat la nivelul glandei sudoripare
D. Inițial apare o tumefacție roșiatică centrată de un fir de păr
E. Apare o flictenă care de deschide și profund o zonă de necroză
F. Tratamentul chirurgical corect nu implică niciodată incizia
G. Mai este numit şi foliculită
H. Agentul cauzal este stafilococul auriu
I. Manifestarea clinică principală constă într-o zonă largă eritematoasă, cu burelet marginal
J. Tratamentul chirurgical implică incizia

269. Diagnosticul pozitiv de furuncul se bazează pe următoarele semne:

A. Placard eritematos cu burelet periferic
B. Fluctuenţă fără prezenţa semnelor de inflamaţie locală
C. Durere ca o arsură
D. Pustula subepidermică se sparge și apare burbionul
E. Necroză fascială şi musculară extinse
F. Limfangita reticulară și adenita sunt semne regionale
G. Crepitații la palpare
H. Imagine hiperreflectogenă cu con de umbră posterior la ex. ecografic
I. Prezenţa unui fir de păr în centrul unei tumefacţii roșie violacee
J. Febra poate apare, mai ales în furunculul antracoid

270. Cea mai frecventă localizare a carbunculului:

A. Este la nivelul scalpului
B. Nu este la nivelul plămânului
C. Este la nivelul ficatului
D. Nu este la nivelul cefei
E. Este la nivelul cefei
F. Este la nivelul plămânului
G. Nu este la nivelul ficatului
H. Este la nivelul toracelui
I. Nu este la nivelul scalpului
J. Nu este la nivelul toracelui

271. Cea mai frecventă localizare a hidrosadenitei: de pe net

A. Este regiunea palmară
B. Este scalpul
C. Nu este regiunea plantară
D. Este pavilionul urechii
E. Nu este axila
F. Nu este regiunea palmară
G. Nu este scalpul
H. Nu este pavilionul urechii
I. Este regiunea plantară
J. Este axila

272. Limfangita:
A. Este inflamația acută a arterelor
B. Nu este inflamația acută a venelor
C. Este inflamația acută a căilor biliare
D. Nu este inflamația acută a arterelor
E. Nu este inflamația vaselor limfatice
F. Nu este inflamația acută a căilor biliare
G. Este inflamația vaselor limfatice
H. Nu este inflamația acută a ganglionilor limfatici
I. Este inflamația acută a venelor
J. Este inflamația acută a ganglionilor limfatici

273. Flegmonul NU are: ???

A. Suflu sistolic
B. Inflamaţie acută
C. Caracter difuzant
D. Crepitaţii
E. Pustulă neagră cutanată
F. Conţinut cazeos
G. Leucocitoză
H. Edem perilezional
I. Supuraţie limitată de capsulă
J. Febră

274. Următoarele manifestări clinice sunt posibile în tetanos, CU EXCEPŢIA:

A. Emprostotonus
B. Creștere în greutate
C. Insomnie
D. Pareză flască musculară extinsă
E. Bulimie
F. Opistotonus
G. Trismus
H. Rupturi musculare
I. Hipotonia globilor oculari
J. Râsul sardonic

275. Abcesul rece: ?

A. Are cel mai frecvent originea la nivelul corpilor vertebrali
B. Este determinat de infecția cu Klebsiella pneumoniae
C. Are manifestări locale intense: durere pulsatilă, eritem, temperatură locală crescută
D. Nu se asociază cu semne de impregnare tuberculoasă
E. Are cel mai frecvent originea la nivelul parenchimului hepatic
F. Este o colecție purulentă profundă, cu tendința de exteriorizare şi fistulizare la piele
G. Este determinat de infecția cu bacilul Koch
H. Nu are manifestări inflamatorii locale
I. Conține puroi cu aspect de cazeum
J. Conține puroi cremos, cu miros puternic de varză stricată

276. Colecistita acută: 82 lawrence

A. Prezintă caracteristic triada Charcot
B. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt stafilococii şi streptococii
C. Este cea mai rară afecțiune inflamatorie a tractului biliar
D. Debutează cu obstrucția canalului cistic prin material litiazic
E. Proliferarea bacteriilor în mediul închis transformă inflamația într-un proces infecțios
F. Debutează prin proliferarea bacteriană la nivelul peretelui veziculei biliare
G. Nu se tratează niciodată prin intervenție chirurgicală
H. Prevenirea acestor complicații se realizează cel mai bine prin intervenție chirurgicală
I. Este cea mai frecventă afecțiune inflamatorie a tractului biliar
J. Poate evolua spre ischemie, necroză şi perforație

277. Angiocolita: 82 lawrence

A. Prezintă triada Charcot (febră fulminantă, durere în hipocondrul drept şi icter)
B. Prezintă triada Charcot (hipotermie, durere latero-cervicală stângă şi paloare)
C. Impune embolectomia de urgenţă la nivelul vaselor cervicale
D. Nu are manifestări inflamatorii sistemice
E. Impune drenajul prompt al căii biliare, împreună cu administrarea de antibiotice sistemice
F. Este infecția proximal de o obstrucție coledociană
G. Este inflamația vaselor de la nivelul gâtului (angio = vas; col = gât)
H. Pot prezenta pentada Reynold (febră fulminantă, durere în hipocondrul drept, icter, hipotensiune arterială şi alterarea stării mentale)
I. Necesită colecistectomie după rezolvarea stării septice
J. Apare totdeauna ca urmare a obstrucției canalului cistic prin material litiazic

278. Peritonita acută: 82 lawrence

A. Primară este mai frecvent întâlnită ca urmare a contaminării din tractul GI perforat sau a contaminării prin catetere (catetere de dializă peritoneală)
B. Poate fi primară ce apare fără întreruperea continuității tractului gastrointestinal sau a cavității peritoneale.
C. Primară este, de obicei, monomicrobiană
D. Este inflamația acută a pleurei
E. Secundară este, de obicei, polimicrobiană
F. Primară este, de obicei, polimicrobiană
G. Secundară apare ca urmare a contaminării din tractul GI perforat sau a contaminării prin catetere (catetere de dializă peritoneală)
H. Secundară apare alcoolicii cu ascită şi la pacienții imunocompromişi
I. Secundară este, de obicei, monomicrobiană
J. Primară este mai frecvent întâlnită la alcoolicii cu ascită şi la pacienții imunocompromişi

279. Diagnosticul peritonitei acute se bazează pe: 83

A. Radiografia toracică în ortostatism care arată în mod obișnuit pneumoperitoneu sub-diafragmatic
B. Dureri abdominale acute, de obicei însoțite de febră şi leucocitoză.
C. Radiografia toracică în ortostatism care arată în mod obișnuit pneumotorax bilateral
D. CT-ul care este mai sensibil în detectarea pneumoperitoneului şi poate vizualiza chiar şi un volum mic de aer care ar putea fi trecut cu vederea la o radiografie simplă
E. Apărarea musculară generalizată, de tip „abdomen de lemn" caracteristică peritonitei generalizate
F. Contractură dureroasă a mase musculare paravertebrale (opistotonus)
G. Sensibilitate marcată cu apărare musculară şi durere la percuție
H. Dureri cervicale acute, de obicei însoțite de febră şi leucocitoză.
I. CT-ul care este mai sensibil în detectarea pneumotoraxului şi poate vizualiza chiar şi un volum mic de aer care ar putea fi trecut cu vederea la o radiografie simplă
J. Palpare şi percuţie abdominale nedureroase

280. Ulcerele gastroduodenale perforate: 83

A. Nu necesită testarea pentru prezența Helicobacter pylori
B. Impun testarea pentru prezența Helicobacter pylori la toți pacienții
C. Se prezintă la 80% dintre pacienți cu pneumoperitoneu la radiografia toracică simplă în ortostatism
D. Necesită de obicei rezolvarea chirurgicală a perforației pentru controlul sursei de contaminare
E. Debutează cu dureri instalate progresiv, insidios, în hipocondrul stâng
F. Prezintă dureri abdominale cu debut acut
G. Nu determină contaminare bacteriană, deci antibioterapia perioperatorie cu spectru larg asupra aerobilor şi anaerobilor nu este indicată
H. Sunt o cauză frecventă de peritonită acută
I. Necesită antibioterapia perioperatorie cu spectru larg asupra aerobilor şi anaerobilor pentru cel puţin 7 zile
J. Nu prezintă pneumoperitoneu la radiografia toracică simplă în ortostatism

281. Ce caracterizează o tumoră malignă?

A. evoluţia este lentă
B. nu dă metastaze la distanţă
C. poate invada organele din jur
D. nu invadeaza limfonodulii loco-regionali
E. poate recidiva după ablaţia chirurgicală
F. este imprecis delimitată
G. este bine delimitată, prezentând o capsulă
H. dă metastaze la distanţă
I. nu recidivează după ablaţia chirurgicală
J. poate invada limfonodulii loco-regionali

282. Care din urmatoarele sunt tumori epiteliale maligne?

A. lipom duodenal
B. limfom malign non Hodgkin
C. Adenocarcinom gastric
D. Adenocarcinom colon
E. adenom colic
F. Carcinom esofagian scuamocelular
G. fibrom uterin
H. Carcinomul hepatocelular dezvoltat pe ciroza hepatica
I. Carcinom invaziv glanda mamara
J. sarcom retroperitoneal

283. Ce tumoră benignă se poate dezvolta din ţesutul epitelial pavimentos?

A. Papilom vaginal
B. Papilom al ductelor glandei mamare
C. carcinosarcom
D. melanom malign
E. Papilom piele
F. Papilom col uterin
G. neurinom
H. adenom
I. adenocarcinom
J. Papilom esofagian

284. Ce factori favorizează apariţia cancerului?

A. factori chimici
B. stările pre-canceroase
C. alaptatul la san
D. dieta cu fibre
E. radiaţiile ionizante
F. imunitatea
G. activitatea fizica
H. betacaroteni
I. ereditatea
J. vitamina C

285. Următoarele afecţiuni constituie stări pre-canceroase:

A. ulcerul duodenal
B. leziunile displazice ale mucoaselor
C. boala hemoroidala
D. recto-colita ulcero-hemoragică
E. nevii pigmentari
F. hernia hiatala
G. metaplazia intestinala
H. polipoza recto-colică
I. enterocolita
J. ingestia de fitobezoari

286. Urmatoarele afirmatii despre carcinogenii fizici sunt adevarate:

A. Radiaţiile acţionează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora
B. radiaţiile ionizante nu produc cancere
C. Radiaţiile nu altereaza cromozomii
D. Expunerea la diferite tipuri de radiaţii este fara repercursiuni asupra organismului
E. razele ultraviolete produc cancere cutanate
F. Expunerea la diferite tipuri de radiaţii este cunoscuta drept cauzatoare de neoplazii
G. Efectul carcinogenetic este dependent de doză şi timp de expunere
H. razele ultraviolete produc cancere de colon
I. radiaţiile ionizante produc sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene
J. Efectul carcinogenetic este dependent doar de timpul de expunere

287. Care din următoarele caracterizează o tumoră benignă?

A. nu invadează organele vecine
B. este bine delimitată
C. dă metastaze in alte organe
D. invadeaza organele vecine
E. are o evoluţie lentă
F. nu recidivează după ablaţia chirurgicală
G. este imprecis delimitată
H. recidivează după ablaţia chirurgicala
I. nu dă metastaze
J. da metastaze limfonodulara

288. Ce NU caracterizează o tumoră malignă?

A. poate avea o evoluţie rapidă
B. determina invazie limfonodulara
C. invadează structurile vecine
D. are posibilitatea de a da metastaze la distanţă
E. are evolutie lenta
F. microscopic celulele sunt identice cu celula de origine
G. nu recidiveaza
H. microscopic prezintă celule atipice şi mitoze frecvente
I. este de regulă asimptomatică în stadiul IV
J. nu da metastaze limfonodulare

289. Urmatorii sunt cofactori in carcinogeneza :

A. Infectia cu antrax
B. Escara cutanata
C. Factori socio-economici
D. Arsurile
E. Factori geografici
F. Infectiile acute localizate
G. Sexul
H. Rasa
I. Degeraturile
J. Vârsta

290. Celula tumorală se deosebeşte de celula normală prin urmatoarele modificări :

A. Morfologice
B. Biochimice
C. Raportul nucleu/ citoplasmă este micsorat
D. Secreta antioncogene care stimuleaza proliferarea celulara
E. Genice si cromozomiale
F. Metabolice
G. Nu prezinta modificări de număr şi/sau de structură ale cromozomilor
H. Activitatea biochimică a celulei tumorale este identică cu a celulei normale
I. Nu are sinteza proteica
J. Antigenice
291. Tratamentul tumorilor maligne este:
A. chimioterapie
B. nu necesita tratament
C. numai radioterapic
D. chirurgical
E. multimodal
F. numai chirurgical
G. doar homeopatic
H. brahiterapie
I. numai chimioterapic
J. radioterapie externa

292. Clasificarea TNM indică:

A. extensia unei tumori maligne
B. Nx - prezenţa progresivă a adenopatiei;
C. N - ganglionii regionali
D. lipsa simptomatologiei
E. M - metastaze
F. T - tumora primitivă
G. sensibilitatea la chimioterapie
H. grading-ul tumoral
I. rezistenţa la radioterapie
J. T1-4 - tumori de dimensiuni progresiv crescânde (organ parenchimatos) sau interesand diferite straturi parietale (organ cavitar)

293. Despre stadializarea TNM se poate afirma:

A. Stadializarea aTNM = prin autopsie.
B. Pentru boala Hodgkin şi pentru limfoame există clasificări stadiale particulare.
C. Stadializarea cTNM = clinic şi paraclinic
D. Pentru boala Hodgkin şi pentru limfoame nu există clasificări stadiale particulare.
E. Stadializarea sTNM = prin autopsie
F. Stadializarea sTNM = intraoperator
G. Stadializarea pTNM = postoperator dupa examen histopatologic
H. Stadializarea cTNM = postoperator dupa examen histopatologic
I. Stadializarea pTNM = clinic şi paraclinic
J. Stadializarea aTNM = intraoperator

294. In cadrul clasificării TNM urmatoarele sunt adevarate:

A. Tis - tumora in situ
B. Tis – tumora nedescoperita
C. T1 - tumora nedepistată clinic
D. T4 - tumoră malignă care invadeaza organele din jur
E. M0 -absenţa metastazelor
F. T4 - prezenta metastazelor
G. N1- lipsa adenopatiei
H. N0 - lipsa adenopatiei
I. T0 - tumoră nedepistată clinic
J. M1 - absenţa metastazelor

295. Precursori benigni pentru localizarile obisnuite ale cancerelor pot fi:
A. San – hiperplazie epiteliala
B. Leucemie - adenom
C. Melanoame- metaplazie scuamoasa
D. Vezica urinara – mielodisplazie
E. Endometru – nevi jonctionali
F. Colon – leucoplazie
G. Stomac – gastrita atrofica
H. Colon – adenoma
I. Plaman – metaplazie scuamoasa
J. Col uterin – displazie cervicala

296. Urmatorii factori sunt implicati in prognosticul tumorilor maligne:

A. vârsta bolnavului
B. prognosticul este sumbru in toate cazurile indiferent de factorii implicati
C. conduita terapeutica nu influenteaza prognosticul
D. ingestia de corpi straini
E. homeopatia
F. imunitatea
G. stadiul TNM al tumorii
H. localizarea tumorii primitive
I. gradingul tumoral
J. boli inflamatorii

297. Care corespondenta intre tesutul de origine si tipul de tumoră este adevarată?
A. Tesut adipos - liposarcom
B. Tesut glandular – melanom malign
C. Tesut muscular neted – hemangiom
D. Tesut adipos - condrom
E. Tesut muscular neted – leiomiom
F. Teaca nervilor - neurinom (Schwanom)
G. Tesut conjunctiv fibros – leiomiom
H. Tesut glandular - adenom
I. Teaca nervilor – mielom multiplu
J. Tesut conjunctiv fibros – fibrom

298. Care din urmatoarele tumori sunt maligne?

A. leiomiosarcom
B. adenom
C. nev
D. meningiom
E. lipom
F. carcinom
G. adenocarcinom
H. melanom malign
I. papilom
J. liposarcom

299. Urmatoarele afirmatii despre gradingul tumoral sunt FALSE:

A. Gx = nediferenţiat
B. Gx = nu a putut fi stabilit
C. G4 = nediferenţiat;
D. G1 = bine diferenţiat;
E. G4 = bine diferenţiat
F. G3 = moderat diferenţiat
G. G1 = nu a putut fi stabilit
H. G2 = moderat diferenţiat;
I. G3 = slab difernţiat;
J. G2 = slab difernţiat

300. Care sunt tumori epiteliale benigne?

A. Schwanom
B. Papilomul
C. Adenomul colic
D. Polipul gastric
E. Glioblastoma
F. Neuroblastom
G. Fibroadenomul mamar
H. Lipom
I. Tumora viloasa rectala

J. Adenocarcinoma

301. Urmatoarele afirmatii despre tumori sunt adevarate:

A. Metaplazia este schimbarea unui tip de ţesut diferenţiat cu un altul din aceeaşi clasă
B. Hiperplazia este o scadere de volum a celulelor, fără modificarea numărului lor
C. Displazia este o tulburare a dezvoltării celulare, caracterizată de creşterea mitozelor şi apariţia de celule anormale
D. Hipertrofia este o proliferare celulară în exces
E. Hiperplazia este o proliferare celulară în exces
F. Hipertrofia este o creştere de volum a celulelor, fără modificarea numărului lor
G. Atrofia reprezinta o crestere de volum a organelor
H. Neoplazia este fiziologica
I. Neoplazia este o neoformaţie tisulară ce rezulta din proliferarea exagerată a elementelor celulare ale unui ţesut organizat
J. Displazia este o tulburare a dezvoltării celulare, caracterizată de scaderea mitozelor şi hipertrofia celulelor normale

302. Urmatoarele sunt tumori mezenchimale (tesut conjunctiv) :

A. Carcinom scuamocelular
B. Lipom
C. Liposarcom
D. Schwanom
E. Glioblastom
F. Neuroblastom
G. Condrosarcom
H. Fibrom
I. Adenocarcinom
J. Osteosarcom

303. Urmatoarele afirmatii despre tumori NU sunt adevarate:

A. Rata mortalităţii prin neoplazii diferă în funcţie de localizare şi sex
B. La barbat sunt mai frecvente cancerele mamare
C. Tumorile pot apare în oricare ţesut sau organ
D. La femeie sunt mai frecvente cancerele mamare, colo-rectale, pulmonare, uterine, ovariene
E. Tumorile afecteaza toate vârstele, dar mai frecvent cele înaintate
F. Tumorile afecteaza mai frecvent copii
G. La femeie sunt mai frecvente cancerele pulmonare, colo-rectale, prostatice
H. La bărbat sunt mai frecvente cancerele pulmonare, colo-rectale, prostatice
I. Tumorile pot apare doar in anumite ţesuturi sau organe
J. Rata mortalităţii prin neoplazii nu diferă în funcţie de sex

304. Urmatoarele afirmatii despre carcinogenii din mediu sunt adevarate :

A. AINS reduc riscul de adenoame rectale
B. Cremele protectoare blocheaza efectul carcinogenetic al radiatiilor UV
Di in fir ril nr lrl probabil e C al 5 lea raspuns corect, restul sunt false
D. expunerea la azbest are efect anticarcinogenetic
E. Vitamina A reduce leucoplazia
F. Dieta saraca in grasimi creste riscul de cancer colorectal
G. Dieta saraca in grasimi scade riscul de cancer colorectal
H. vaccinarea contra hepatitei B creste riscul de hepatocarcinom
I. AINS cresc riscul de adenoame rectale
J. fumatul reduce riscul de cancer

305. Care afirmatii despre examenul fizic al unui bolnav oncologic sunt adevarate:
A. examenul echografic poate evidenţia tumori ale organelor parenchimatoase
B. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni.
C. Palparea grupelor ganglionare superficiale, sanii
D. Se va aprecia forma, dimensiunile, suprafaţa, limitele, consistenţa, sensibilitatea tumorii
E. Tuseu vaginal
F. Examenul radiologic al scheletului şi al toracelui poate evidenţia tumori primitive sau secundare
G. Examenul scintigrafic al unor organe poate identifica prezenţa tumorilor primitive sau secundare
H. Tuseu rectal
I. Se va aprecia mobilitatea pe planurile profunde şi superficiale ale tumorii
J. Examenul radiologic cu substanţa de contrast al tubului digestiv poate decela prezenţa tumorilor (lacune, rigiditaţi, stenoze)

306. Urmatoarele sunt utile in examenul paraclinic, imagistic al unui bolnav oncologic:
A. Fiecare sistem şi aparat va fi examinat prin inspectie, palpare, percuţie şi ascultaţie
B. Se va aprecia mobilitatea pe planurile profunde şi superficiale ale tumorii
C. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni.
D. Se va aprecia forma, dimensiunile, suprafaţa, limitele, consistenţa, sensibilitatea tumorii
E. Examenul scintigrafic al unor organe poate identifica prezenţa tumorilor primitive sau secundare
F. Tuseu rectal
G. Palparea grupelor ganglionare superficiale, sanii
H. examenul echografic poate evidenţia tumori ale organelor parenchimatoase
I. Examenul radiologic al scheletului şi al toracelui poate evidenţia tumori primitive sau secundare
J. Examenul radiologic cu substanţa de contrast al tubului digestiv poate decela prezenţa tumorilor (lacune, rigiditaţi, stenoze)

307. Urmatorii sunt carcinogeni virali:

A. Virusul sinciţial respirator (VSR)
B. Virusul gripal
C. Virusul Epstein-Barr
D. Virusul leucemiei umane cu celule T
E. Virusul hepatitei B
F. Papiloma virusul uman (HPV)
G. Virusul varicelo-zosterian
H. Virusul imunodeficientei umane
I. Coronavirus (COVID-19)
J. Virus gura mana picior

308. Urmatoarele afirmatii despre examenul endoscopic si cel minim invaziv videoasistat, care pot vizualiza leziuni tumorale şi permit recoltarea de biopsii, sunt adevarate :
A. laparoscopia este utila pentru explorarea cavitaţii peritoneale
B. esofago-gastro-duodenoscopia este utila pentru explorarea tubului digestiv superior
C. esofago-gastro-duodenoscopia este utila pentru explorarea arborelui traheobronsic
D. colonoscopia este utila pentru explorarea colonului si ileonului terminal
E. bronhoscopia este utila pentru explorarea arborelui traheobronşic
F. bronhoscopia este utila pentru explorarea tubului digestiv
G. colonoscopia este utila pentru explorarea al căilor urinare
H. cistoscopia este utila pentru explorarea al căilor urinare
I. toracoscopia este utila pentru explorarea cavitatilor articulare.
J. cistoscopia este utila pentru explorarea colonului si ileonului terminal

309. Urmatoarele asocieri tumora-virus sunt adevarate : p 366

A. Virusul imunodeficientei umane – leucemia
B. Papiloma virus uman – sarcom Kaposi
C. Virusul hepatitei B – carcinomul hepatocellular
D. Virusul Epstein-Barr – cancer colon
E. Papiloma virus uman – cancerul de col uterin
F. Virusul hepatitei B – cancer cervical
G. Virusul Epstein-Barr –limfom non-Hodgkin
H. Virusul Epstein-Barr – limfom Burkitt
I. Virusul imunodeficientei umane – sarcom Kaposi
J. Virusul Epstein-Barr –limfom Hodgkin

310. Urmatoarele afirmatii despre markerii tumorali sunt adevarate :

A. Antigenul carcinoembrionar (ACE) este crescut în tumorile testiculare.
B. Antigenul carcinoembrionar (ACE) este crescut în cancerul hepatic
C. Antigenul carcinoembrionar (ACE), este crescut în cancerul de colon
D. Alfa-fetoproteina este crescuta în cancerul hepatic
E. CA 125 este crescut in cancerul hepatic
F. Antigenul carcinoembrionar (ACE), este crescut în cancerul gastric
G. Alfa-fetoproteina este crescuta în cancerul gastric
H. Antigenul specific prostatic (PSA) este crescut în cancerul de prostata
I. Antigenul specific prostatic (PSA) este crescut în cancerul de ovar
J. CA 125 este crescut in cancerul de san, ovar

311. Urmatorii sunt factori de crestere tumorala :

A. Interleukina 6
B. p21
C. p27
D. p16
E. p53
F. bcl-2
G. Factorul de crestere fibroblastic
H. Factorul de crestere epidermal
I. Fibronectina
J. Factorul de crestere derivate din plachete

312. Despre rolul chirurgului in managementul tumorilor se poate afirma :

A. are rol in diagnostic

B. face radioterapie
C. evalueaza preoperator pacientul
D. realizeaza rezectii chirurgicale curative
E. Realizeaza doar biopsii excizionale
F. are rol in stadializare
G. face chimioterapie
H. Realizeaza rezectii curative doar in cancerul de colon
I. Nu are niciun rol
J. realizeaza interventii paliative

313. Urmatoarele afirmatii despre tumorile maligne sunt adevarate :

A. MEN IIA cuprinde tumori hipofizare, paratiroidiene si pancreatice
B. Cancerul mamar familial este determinate de mutatii ale genelor BRCA-1 si BRCA-2
C. Polipoza adenomatoasa familiala este determinate de mutatii ale genelor BRCA-1 si BRCA-2
D. MEN I cuprinde feocromocitom, tumori paratiroidiene, cancer tiroidian medular
E. MEN IIA cuprinde feocromocitom, tumori paratiroidiene, cancer tiroidian medular
F. Pentru diagnosticul cancerului colorectal nonpolipozic ereditar se folosesc criteriile Amsterdam
G. MEN IIB cuprinde melanom malign, cancer pancreatic, tumori paratiroidiene
H. MEN I cuprinde tumori hipofizare, paratiroidiene si pancreatice
I. Cancerul familial ovarian este determinat de modificari ale genei APC
J. MEN IIB cuprinde feocromocitom, cancer tiroidian medular, ganglioneuromatoza gastrointestinala

314. Urmatoarele pot fi molecule de adeziune celulara tumorala:

A. Selectinele
B. VEGF
C. Integrinele
D. FGF
E. Moleculele sistemului major de histocompatibilitate (MHC)
F. Interleukina 8
G. Caderinele
H. Angiogenina
I. PD-EGCF
J. Superfamilia imunoglobulinelor

315. Care afirmatii despre metastazele tumorale NU sunt adevarate: la asta ceva nu e bine, dar asa am gasit pe net daca scrii pt fiecare “ what is the most common metastases for… cancer?”
A. Cancerul de prostata metastazeaza mai frecvent in os
B. Cancerul de prostata metastazeaza mai frecvent in ficat
C. Cancerul de san metastazeaza mai frecvent in rinichi
D. Melanomul malign metastazeaza mai frecvent in plaman si creier
E. Cancerul tiroidian metastazeaza mai frecvent in ficat
F. Cancerul de colon metastazeaza mai frecvent cerebral
G. Cancerul de san metastazeaza mai frecvent in plaman, ficat, creier si os
H. Cancerul de colon metastazeaza mai frecvent in ficat
I. Carcinomul testicular metastazeaza mai frecvent in plamani
J. Melanomul malign metastazeaza mai frecvent in os

316. Despre tratamentul tumorilor de poate afirma: ??

A. In cancerul mamar familial se recomanda mastectomie profilactica controlaterala
B. Invazia venei porte si arterei hepatice arata nerezecabilitatea unui cancer pancreatic
C. Bypass-ul chirurgical este indicat doar in obstructia biliara determinata de un cancer pancreatic rezecabil.
D. Rezecabilitatea chirurgicala este determinata de gradul de invazie tumorala al structurilor adiacente
E. Mastectomia controlaterala profilactica se recomanda in toate cancerele mamare
F. Rezecabilitatea chirurgicala este determinata de invazia limfoganglionara
G. Invazia peretelui duodenal arata nerezecabilitatea unui cancer pancreatic
H. Cancerul de colon cu polipoza multipla este tratat prin colectomie segmentara
I. Bypass-ul chirurgical este indicat in obstructia biliara determinata de un cancer pancreatic nerezecabil.
J. Cancerul de colon cu polipoza multipla este tratat prin colectomie totala

317. Despre interventia chirurgicala in tumorile maligne se poate afirma: ?

A. Interventia chirurgicala poate fi efectuata si doar in scop de stadializare
B. Aria tumorii poate fi cuprinsa de excizia regionala in interventiile curative
C. Interventia curativa presupune ca tumora este localizata
D. Interventia paliativa presupune o rezectie in bloc a tumorii primare, ganglionilor si vaselor limfatice
E. Pentru interventiile curative nu exista metastaze la distanta nerezecabile
F. Pentru interventiile curative exista metastaze la distanta in mai multe organe
G. Interventia paliativa presupune ca tumora este localizata
H. Aria tumorii poate fi cuprinsa de excizia regionala in interventiile paliative
I. Interventia chirurgicala este efectuata doar in scop de stadializare
J. Pentru interventiile curative se efectueaza o rezectie in bloc a tumorii primare, ganglionilor si vaselor limfatice

318. Ce afirmatii despre terapia preoperatorie a bolnavului oncologic sunt adevarate: intuitia si gandirea mea logica pl
A. Timpul de pregatire trebuie sa fie scurt in perforatia colica
B. Numarul de trombocite pentru interventiile majore este de maxim 10000/mm3
C. Timpul de pregatire poate fi prelungit in hemoragiile gastrointestinale masive
D. Aspirina nu trebuie oprita preoperator pentru ca nu determina modificari de coagulare
E. Scopul terapiei este de pregatire a pacientului de a rezista stresului chirurgical
F. Transfuziile de masa eritrocitara sunt indicate la un hematocrit de peste 30%
G. Timpul de pregatire poate fi prelungit in icterul mecanic
H. Urgenta interventiei scurteaza pregatirea preoperatorie
I. Anemia poate fi corectata prin transfuzii de masa eritrocitara
J. Subnutritia cronica se poate corecta in cateva ore

319. Indicatiile radioterapiei externe neoadjuvante si adjuvante sunt: au scos din cur ultimele intrebari de la tumori
A. Cancer de canal anal
B. Cancer esofagian
C. Cancer duoden
D. Cancer colon drept
E. Cancer prostata
F. Cancer colon stang
G. Cancer apendice
H. Cancer mamar
I. Cancer laringe
J. Cancer jejunal

320. Urmatoarele pot fi optiuni de tratament pentru metastazele hepatice:

A. Iradierea cerebrala
B. Antibioterapia antistafilococica
C. Chemoembolizare intrahepatica
D. Chemoembolizare sistemica
E. Hipertermie
F. Antibioprofilaxia cu alcaloizi
G. Vaccinul anti COVID 19
H. Crioterapie
I. Chimioterapie sistemica
J. Chirurgie

321. Despre traumatisme este adevărat că: 87- lawrence

A. Reducerea morbidității și mortalității a fost asociată cu utilizarea chirurgiei minim invazive.
B. Se estimează că, anual, în SUA, se produc peste 30 de milioane de traumatisme care nu se soldează cu deces.
C. ATLS (Andvanced Trauma Life Support) reprezintă standardul de aur cu privire la măsurile inițiale de îngrijire a pacienților ce au suferit un eveniment traumatic.
D. Îmbunătățirile din sistemul sanitar au scăzut considerabil rata de deces.
E. Reducerea morbidității și mortalității a fost asociată cu utilizarea PET-CT.
F. Se estimează că, anual, în SUA, se produc peste 30 de milioane de traumatisme care se soldează cu deces.
G. Reducerea morbidității și mortalității nu a fost asociată cu regionalizarea tratamentului traumei.
H. Reducerea morbidității și mortalității a fost asociată cu utilizarea scintigrafiei.
I. BLS (Basic life support) reprezintă standardul de aur cu privire la măsurile inițiale de îngrijire a pacienților ce au suferit un eveniment traumatic.
J. Reprezintă principala cauză de deces pentru grupa de vârstă 1-44 de ani.

322. Evaluarea primară în cadrul suportului vital avansat (ATLS – Advanced Trauma Life Support) presupune: 87
A. Este descrisă prin acronimul ABCDE.
B. Este descrisă prin acronimul ABC.
C. Permeabilitatea căilor aeriene poate fi evaluată cu ușurință prin solicitarea pacientului să vorbească.
D. Primul pas în cadrul evaluării primare constă în înlăturarea tuturor hainelor în vederea examinării complete a pacientului, din cap până în picioare
E. Funcția neurologică se evaluează rapid, cel mai frecvent prin utilizarea scorului Glasgow.
F. Evaluarea primară se bazează pe identificarea și tratarea imediată a leziunilor amenințătoare de viați, simultan cu inițierea resuscitării.
G. Cricotiroidotomia deschisă este mai rapidă decât cea cu ac.
H. Triada: absența zgomotelor respiratorii, șoc și intensificarea zgomotelor cardiace este sugestivă pentru pneumotorax în tensiune.
I. Respirația este examinată prin inspecția simetriei mișcărilor cutiei toracice și prin auscultarea pulmonară.
J. Cianoza și saturația scăzută în oxigen, la pacientul cu căi aeriene permeabile, pot indica tulburări de circulație.

323. Examinarea secundară în cadrul suportului vital avansat (ATLS – Advanced Trauma Life Support) presupune: 89
A. Scopul său este acela de a identifica și trata leziunile adiționale, ce nu au fost recunoscute la evaluarea primară.
B. Dacă glota nu poate fi intubată pe cale orală, abordul căilor respiratorii se va face chirurgical, prin cricotiroidotomie sau cu un ac cu alezaj mare. (asta e de la evaluarea initiala dar e scrisa bine)
C. Sonda nazogastrică se montează la nevoie, inclusiv în cazurile care prezintă fracturi de bază de craniu sau fracturi faciale extinse.
D. Informațiile cu privire la eventualele alergii, momentul ultimei mese, statusul de imunizare împotriva tetanosului și medicația sunt de interes.
E. Sonda nazogastrică se montează pentru a ameliora distensia gastrică.
F. Prezența sângelui la nivelul meatului penian sau diastaza simfizei pubiene reprezintă semne de traumatism ureteral. (asta ar fi mers la evaluarea secundara daca era uretral, nu ureteral)
G. Tratamentul șocului implică refacerea volumului circulant, iniţial cu soluții cristaloide izotone, precum Ringer lactat, ser fiziologic sau plasmalyte.
H. Cateterul urinar este util în monitorizarea diurezei.
I. În toate cazurile se preferă cateterizarea suprapubiană a vezicii urinare.
J. Cuprinde examenul fizic complet și, atunci când este posibil, istoricul medical al pacientului.

324. Cu privire la traumatismele craniocerebrale este adevărat: 89

A. Creșterea presiunii intracraniene în urma sângerării sau edemului poate modifica fluxul sanguin cerebral sau comprima creierul și structurile adiacente.
B. Extinderea leziunii (leziunea secundară) este foarte dificil de prevenit sau limitat.
C. Creșterea presiunii intracraniene poate determina compresia și disfuncția centrilor respiratori pontini.
D. Traumatismele închise pot determina contuzii și/sau hematoame la nivelul scalpului cu sau fără afectare tegumentară.
E. Când presiunea intracerebrală depășește 20 mm Hg, fluxul sangvin cerebral este redus și poate apărea ischemia.
F. Vasele de sânge cuprinse în țesutul conjunctiv subcutanat se pot contracta atunci când sunt lezate
G. Traumatismele de la nivelul capului reprezintă cauza principală de mortalitate și dizabilitate produse prin traumă.
H. Plăgile craniene sunt de obicei ținute închise de musculatura aponevrozei epicraniene.
I. Venele cerebrale din sinusurile durei pot fi rupte în cursul traumatismelor închise, producând hemoragie epidurală.
J. Hipotensiunea este cea mai frecventă cauză de leziune cerebrală secundară.

325. Examenul neurologic efectuat în cadrul evaluării primare urmărește: 90

A. Evaluarea tensiunii arteriale.
B. Pierderea stării de conștiență.
C. Calcularea scorului Ranson.
D. Funcția motorie la nivelul extremităților.
E. Măsurarea presiunii intracraniene.
F. Contractilitatea musculaturii abdominale.
G. Prezența convulsiilor.
H. Starea de vigilență post-traumatism
I. Măsurarea fluxului sangvin cerebral.
J. Calcularea scorului Glasgow.
326. Referitor la scorul Glasgow este adevărat: 90+tabel mai sus
A. Pacient orientat = 5 puncte.
B. Evaluează răspunsurile ocular (O), verbal (V) și motor (M).
C. Niciun răspuns motor = 0 puncte.
D. Răspuns ocular spontan = 4 puncte.
E. Scorurile de 3 și 4 sunt rareori asociate cu mortalitate sau stare vegetativă.
F. Are valori între 3 (cel mai slab răspuns) și 15 (normal).
G. Are valori între 3 (normal) și 15 (cel mai slab răspuns).
H. Evaluează răspunsurile ocular (O), auditiv (A) și motor (M).
I. Ajută la ghidarea terapiei și evaluării ulterioare
J. Sedativele, șocul, consumul de alcool și de droguri recreaționale nu influențează scorul Glasgow.

327. Cu privire la diagnosticul traumatismelor craniocerebrale este adevărat: 91

A. Leziunile cerebrale sunt însoțite întotdeauna de fracturi ale craniului.
B. Hemotimpanul și extravazarea LCR prin nas sau urechi reprezintă semnele unei fracturi de boltă craniană.
C. Diagnosticul unei fracturi craniene primează în fața diagnosticului unei leziuni cerebrale.
D. Fracturile craniului sunt însoțite întotdeauna de leziuni cerebrale.
E. Diagnosticul unei leziuni cerebrale primează în fața diagnosticului unei fracturi craniene.
F. Leziunile intracraniene sunt diagnosticate pe examenul CT nativ.
G. Leziunile intracraniene sunt diagnosticate pe examenul CT cu substanță de contrast.
H. Palparea de depresiuni osoase este sugestivă pentru fracturi craniene.
I. Echimoza periorbitală (,,ochi de raton"), echimoza perimastoidiană, reprezintă semnele unei fracturi de bază de craniu.
J. Examinarea CT a creierului trebuie însoțită de examinarea coloanei cervicale.

328. Managementul traumatismelor cranio-cerebrale presupune: 91

A. Reducerea presiunii intracraniene are ca scop reducerea riscului de leziuni cerebrale secundare.
B. Este indicată întotdeauna evacuarea hematoamelor epidurale.
C. Vizează, în primul rând, reducerea presiunii intracraniene.
D. Hemoragia subarahnoidiană este în general tratată non-chirurgical din cauza riscului lezării parenchimului cerebral subiacent.
E. Plasarea unui cateter în ventriculul lateral permite monitorizarea continuă a presiunii intracraniene și drenajul lichidului cefalorahidian.
F. Hematoamele epidurale pot fi evacuate chirurgical atunci când sunt de dimensiuni scăzute.
G. Manitolul înlătură radicalii liberii și este un diuretic osmotic eficient în reducerea edemului cerebral și scăderea presiunii intracraniene.
H. Hematoamele subdurale care determină efect de masă necesită rareori evacuare chirurgicală, acești pacienți prezentând cel mai bun prognostic.
I. Ca măsură de limitare a creșterii presiunii intracraniene, se utilizează administrarea de soluții hipotone.
J. Plasarea unui cateter în ventriculul IV permite monitorizarea continuă a presiunii intracraniene și drenajul lichidului cefalorahidian.

329. Referitor la leziunile coloanei vertebrale si ale măduvei spinării putem afirma: 91-92
A. Leziunile situate deasupra D5 pot afecta nervul frenic.
B. Este indicată imobilizarea cu guler cervical, care oferă protecție împotriva leziunilor secundare la acest nivel.
C. Coloana lombară este sediul cel mai frecvent al leziunilor coloanei vetebrale.
D. Traumatismele închise la nivelul trunchiului se soldează frecvent cu leziuni la nivelul coloanei vertebrale.
E. Coloana dorsală este sediul cel mai frecvent al leziunilor coloanei vetebrale.
F. Excluderea unei leziuni la nivelul coloanei cervicale nu poate fi amânată, nici măcar în cazul unui pacient instabil.
G. Coloana cervicală este sediul cel mai frecvent al leziunilor coloanei vetebrale.
H. Traumatismele închise la nivelul trunchiului se soldează rareori cu leziuni la nivelul coloanei vertebrale
I. Canalul medular este mai larg în porțiunea superioară a coloanei, dar conține țesut conjunctiv în cantitate mai mare.
J. Leziunea nervului frenic se manifestă prin simptome precum: respirație abdominală, incapacitatea de a inspira profund și insuficiență respiratorie progresivă

330. Despre traumatismele toracice se poate afirma că: 93

A. Includ tamponada cardiacă.
B. Sunt rareori amenințătoare de viață.
C. Leziunile radiculare nervoase sunt una dintre entitățile patologice frecvent întâlnite în acest grup de traumatisme.
D. Pot fi fatale în absența diagnosticului și tratamentului prompt.
E. Sunt a doua cea mai frecventă cauză de deces după traumatismele cranio-cerebrale.
F. Majoritatea traumatismelor toracice necesită intervenții chirurgicale cu sternotomie mediană sautoracotomie.
G. Majoritatea leziunilor toracice pot fi tratate prin manevre relativ simple.
H. Includ pneumotoraxul în tensiune.
I. Includ hematomul subcapsular hepatic
J. Includ voletul vertebral.
331. Referitor la leziuni toracice amenințătoare de viață decelate la examinarea primară, se poate afirma: 93-94
A. În voletul costal, la pacientul ventilat cu presiune pozitivă, inspecția este neconcludentă.
B. În voletul costal, tratamentul implică măsuri agresive de control al durerii.
C. Pneumotoraxul în tensiune se produce atunci când se acumulează aer sub presiune în interiorul cavității pleurale.
D. În tamponada cardiacă costal, tratamentul implică pleurostomie în caz de pneumo- sau hemotorax asociat.
E. Voletul sternal se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt fracturate în două sau mai multe locuri.
F. Hemotoraxul masiv este definit ca pierderea a cel puțin 1.500 mL de sânge în spațiul pleural, în timpul primei ore de la traumatism.
G. Pneumotoraxul deschis trebuie tratat imediat prin aplicarea unui pansament parțial ocluziv pe leziunea toracică și securizarea corespunzătoare a acestuia pe toate laturile.
H. Pneumotoraxul deschis trebuie tratat imediat prin aplicarea unui pansament parțial ocluziv pe leziunea toracică și securizarea acestuia pe trei laturi.
I. Hemotoraxul masiv este definit ca pierderea a cel puțin 200 mL de sânge pe oră, pe parcursul primelor 8 ore.
J. Tamponada cardiacă este o afecțiune amenințătoare de viață, ce se poate produce doar printr-un traumatism precordial deschis.

332. Referitor la leziuni toracice amenințătoare de viață decelate la examinarea primară, se poate afirma:
A. Hemotoraxul masiv este definit ca pierderea a cel puțin 1.500 mL de sânge în spațiul pleural, în timpul primei ore de la traumatism.
B. În pneumotoraxul deschis nu este indicat pansamentul orificiului lezional.
C. În tamponada cardiacă, triada Charcot este de obicei prezentă.
D. Voletul costal se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt fracturate în două sau mai multe locuri.
E. Hemotoraxul masiv este definit ca pierderea a cel puțin 500 mL de sânge pe oră, pe parcursul primelor 4 ore.
F. Pneumotoraxul în tensiune se produce atunci când se acumulează sânge sub presiune în interiorul cavităţii pleurale
G. În voletul costal, tratamentul implică pleurostomie în caz de pneumo- sau hemotorax asociat.
H. Tamponada cardiacă este o afecțiune amenințătoare de viață, ce se poate produce printr-un traumatism precordial deschis.
I. Tamponada cardiacă este o afecțiune amenințătoare de viață, ce se poate produce printr-un traumatism precordial închis.
J. În voletul costal, la pacientul ventilat cu presiune pozitivă, inspecția relevă bombarea zonei afectate.

333. În ceea ce privește pneumotoraxul în tensiune: 93

A. Tratamentul pneumotoraxului deschis se poate realiza și după stabilizarea pacientului.
B. Insuficiența respiratorie se produce pe măsură ce crește efortul respirator din cauza aerului care intră prin defectul parietal.
C. Clinic, în pneumotoraxul deschis, trecerea aerului prin peretele toracic produce un sunet „de sucțiune", audibil doar cu stetoscopul.
D. Poate apărea doar ca urmare a traumatismelor toracice deschise.
E. Poate apărea ca urmare a traumatismelor toracice închise sau deschise.
F. Odată ce pacientul este stabilizat, se montează un tub toracic printr-o incizie separată, pentru a permite reexpansionarea completă a plămânului.
G. Pneumotoraxul deschis trebuie tratat imediat prin aplicarea unui pansament parțial ocluziv pe leziunea toracică și securizarea acestuia pe trei laturi.
H. După pansamentul unei
I. Clinic, în pneumotoraxul deschis, trecerea aerului prin peretele toracic produce un sunet „de sucțiune", audibil fără stetoscop.
J. În pneumotoraxul deschis, aerul intrat prin orificiul parietal determină colabarea plămânului controlateral.

334. Tamponada cardiacă: 94

A. Pericardiocenteza reprezintă o opțiune numai în situațiile în care nu există echipamentele necesare sau o echipă experimentată pentru realizarea toracotomiei de resuscitare.
B. Necesită decompresia chirurgicală imediată și repararea defectului.
C. Pericardiocenteza reprezintă cea mai bună variantă terapeutică.
D. Este o afecțiune amenințătoare de viață, ce se poate produce doar printr-un traumatism precordial închis.
E. Triada Charcot cuprinde: zgomote cardiace de intensitate scăzută, turgescență jugulară și hipotensiune.
F. Este o afecțiune amenințătoare de viață, ce se poate produce printr-un traumatism precordial deschis sau închis.
G. Apare semnul Kussmaul - creșterea distensiei venoase jugulare în expir.
H. Triada Beck cuprinde: zgomote cardiace de intensitate scăzută, turgescență jugulară și hipotensiune.
I. Apare semnul Kussmaul - creșterea distensiei venoase jugulare în inspir.
J. Triada Beck cuprinde: zgomote cardiace de intensitate crescută, turgescență jugulară și hipotensiune.

335. Referitor la leziuni toracice amenințătoare de viață decelate la examinarea secundară, se poate afirma: 94-95
A. Sângele în hemotorax trebuie evacuat, în mai puțin de 30 de zile, pentru a preveni riscul de infecție (empiem).
B. În pneumotoraxul închis, aerul nu poate proveni dintr-o leziune toracică penetrantă.
C. La pacientul instabil la care se suspectează hemotorax, radiografia toracică stabilește diagnosticul.
D. În pneumotoraxul închis, aerul provine fie dintr-o leziune toracică penetrantă, fie dintr-o leziune a parenchimului pulmonar sau a arborelui traheo-bronşic.
E. Pneumotoraxul închis se produce atunci când aerul pătrunde în cavitatea pleurală, determinând colabarea plămânului ipsilateral.
F. Sursa hemoragiei în hemotorax provine cel mai frecvent din peretele toracic sau din parenchimul pulmonar.
G. Voletul costal se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt fracturate în două sau mai multe locuri.
H. Contuziile aortice se produc prin mecanism de decelerare rapidă.
I. Pneumotoraxul închis se produce atunci când aerul pătrunde în cavitatea pleurală, determinând colabarea plămânului controlateral.
J. În pneumotoraxul închis, diagnosticul se stabilește pe radiografia toracică sau pe ecografia la patul bolnavului.

336. Triada Beck: 94

A. NU apare în voletul costal.
B. Apare în contuziile aortice.
C. Cuprinde hipotensiune arterială.
D. Apare în pneumotoraxul în tensiune.
E. Cuprinde zgomote cardiace de intensitate scăzută.
F. Apare în hemotoraxul masiv.
G. Cuprinde zgomote cardiace de intensitate crescută.
H. Cuprinde turgescență jugulară.
I. Apare în tamponada cardiacă.
J. Cuprinde hipertensiune arterială.

337. Voletul costal: 94

A. Se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt fracturate în două sau mai multe locuri.
B. Se produce atunci când două sau mai multe coaste aflate la distanță sunt fracturate în două sau mai multe locuri.
C. La inspecția toracelui, se observă mișcarea paradoxală a segmentului afectat.
D. Intubația și ventilația mecanică sunt utilizate la pacienții care dezvoltă insuficiență respiratorie.
E. O leziune frecvent asociată este contuzia parenchimului pulmonar subiacent.
F. Lichidele intravenoase se administrează cu precauție.
G. Intubația și ventilația mecanică trebuie efectuate de rutină la toți pacienții.
H. La pacientul ventilat cu presiune pozitivă, inspecția relevă bombarea zonei afectate.
I. Măsurile de control al durerii nu au eficacitate în tratamentul voletului costal.
J. Stabilizarea chirurgicală a segmentului afectat nu pare a reduce morbiditatea.

338. Despre traumatismele toracice se poate afirma că: 94-95

A. Fracturile costale se vizualizează întotdeauna pe radiografia toracică.
B. Pneumotoraxul care nu poate fi vizualizat pe radiografie, ci doar la examenul CT, necesită monitorizare clinică, uneori fără necesitatea unui drenaj pleural.
C. CT-ul toracic are o sensibilitate crescută pentru diagnosticul fracturilor costale, dar este indicat rareori în acest scop.
D. Fracturile de la nivelul coastelor inferioare se pot însoți de leziuni aortice sau ale vaselor mari.
E. Fractura primelor 3 coaste se asociază frecvent cu contuzii pulmonare şi/sau hemotorax.
F. Vasele intercostale pot sângera semnificativ.
G. Fracturile costale reprezintă cea mai frecventă leziune toracică provocată de traumatismele deschise.
H. Contuziile aortice sunt destul de rare, dar cu potențial letal crescut.
I. Pacienții tineri cu una sau două fracturi costale pot fi tratați cu antalgice orale și externați din departamentul de urgențe.
J. Contuziile aortice sunt foarte frecvente, dar nu au potențial letal.

339. Toracotomia în departamentul de urgenţe: 96

A. Permite pericardiotomia, pentru tratamentul tamponadei cardiace.
B. Masajul cardiac deschis are eficacitate mai mică în comparație cu compresiile toracice pentru restabilirea perfuziei.
C. Permite clamparea aortei la nivelul crosei
D. Permite masajul cardiac deschis.
E. Toracotomia stângă de resuscitare este cel mai frecvent efectuată.
F. Este de primă intenție la pacienții cu volet costal.
G. Trebuie efectuată în prezența unui chirurg cu experiență în tratamentul leziunilor toracice complexe.
H. Este de luat în calcul la pacienții cu stop cardiac prelungit după traumatism penetrant.
I. Cea mai înaltă rată de supraviețuire se întâlnește în cazul traumatismelor prin înjunghiere la nivelul cordului stâng.
J. Trebuie luată în considerare la pacienții cu traumatisme deschise, ce au încetat să prezinte semne vitale cu mai puțin de 15 minute înainte de sosirea în departamentul de urgențe.

340. Despre traumatismele abdominale este corect: ( are 6 rasp corecte) 96

A. Leziunile închise pot fi produse prin arme de foc.
B. Organele intraabdominale sunt foarte bine protejate de musculatura peretelui abdominal.
C. Hipertensiunea arterială inexplicabilă la un pacient traumatizat ridică suspiciunea unei leziuni intraabdominale.
D. Cel mai frecvent afectate prin plăgi penetrante sunt ficatul și splina.
E. Leziunile închise apar după accidente rutiere.
F. Organele intraabdominale sunt parțial protejate de rebordul costal, pelvis, coloana vertebrală lombară. ( pe asta o spune la date anatomice in lawrence, deci nuj daca o considera corecta sau nu)
G. Se produc prin forte contondente.
H. In timpul decelerării bruște în accidentele rutiere, splina și ficatul au o mobilitate sporită. ( eu am avut-o pe asta la examen si mi a considerat-o gresita)
I. Cel mai frecvent afectate prin plăgi penetrante sunt intestinul subțire și mezenterul.
J. Se produc în urma plăgilor penetrante.

341. Palparea la pacientul la care se suspectează un traumatism abdominal prezintă: 96-97

A. Defecte fasciale sau musculare ale peretelui abdominal.
B. Este suficientă examinarea abdominală singulară, examenele seriate supunând pacientul la un stres suplimentar.
C. Instabilitatea osoasă si durerea la nivelul rebordului costal.
D. Tușeul rectal nu este recomandat când se suspectează fracturi ale pelvisului sau leziuni intra-abdominale.
E. Examinarea începe cu tușeul rectal.
F. Sensibilitate abdominală difuză.
G. Semnele de iritație peritoneală exclud existența unei leziuni traumatice abdominale.
H. Sensibilitate abdominală localizată.
I. Distensie abdominală secundară hemoragiei intra-abdominale.
J. Istoricul și mecanismul de producere al unei leziuni traumatice sunt importante în determinarea localizării leziunii.

342. Ca instrumente adjuvante de examinare la pacientul la care se suspectează un traumatism abdominal: 97

A. Ecografia abdominală FAST (focused assessment with sonography in trauma) are o acuratețe diagnostică ridicată.
B. Radiografia abdominală nu este necesară, oferind puține informații.
C. Ecografia abdominală FAST (focused assessment with sonography in trauma) este o metodă rapidă și ușor de efectuat ce a înlocuit lavajul peritoneal diagnostic.
D. Evaluarea CT este standardul de aur în diagnosticul leziunilor organelor intraperitoneale sau retroperitoneale la pacienții stabili hemodinamic.
E. Ecografia abdominală FAST (focused assessment with sonography in trauma) poate decela lichidul liber intraperitoneal.
F. Ecografia abdominală FAST (focused assessment with sonography in trauma) nu este indicat a fi efectuată de chirurg.
G. Evaluarea CT este standardul de aur la pacientul instabil hemodinamic.
H. În cazul suspiciunii unei leziuni uretrale, este imperios necesar a se monta un cateter urinar.
I. O radiografie abdomino-pelvină efectuată în decubit poate fi utilă pentru a determina prezența și localizarea gloanțelor sau a altor corpuri străine
J. Ecografia abdominală FAST (focused assessment with sonography in trauma) nu poate decela lichidul liber intraperitoneal.

343. Tratamentul chirurgical al pacientului cu traumatism abdominal presupune: 98

A. In plăgile prin împușcare, gloanțele pot ricoșa.
B. Cea mai frecventă sursă de sângerare este reprezentată de intestinul subțire.
C. Plăgile penetrante cu peritonită impun laparotomia.
D. În plăgile penetrante cu peritonită tratamentul conservator este suficient.
E. De obicei, în plăgile prin împușcare putem presupune că traiectul leziunii urmează o linie dreaptă.
F. Cea mai frecventă sursă de sângerare este reprezentată de splină și/sau ficat.
G. În traumatismele abdominale de intensitate mică, produse de obiecte ascuțite este sigur să presupunem că nu prezintă leziuni fasciale și/sau ale peritoneului.
H. Pacienții stabili hemodinamic, cu leziuni penetrante la nivelul hipocondrului drept trebuie tratați conservator când ficatul este singurul organ lezat.
I. Managementul traumatismelor penetrante ale flancurilor și regiunii lombare produse prin arme de foc este similar celor abdominale.
J. Examinarea CT nu exclude necesitatea efectuării laparotomiilor exploratorii.

344. În leziunile traumatice hepatice: 98

A. Scanarea CT este modaliatea de diagnostic preferată la pacienții stabili hemodinamic.
B. De obicei, leziunile traumatice hepatice nu sunt autolimitate.
C. Hemoragia activă, evidențiată prin extravazarea substanței de contrast, poate fi rezolvată prin embolizare.
D. Leziunile hepatice de grad mare necesită intervenție chirurgicală de urgență.
E. Ecografia este modalitatea de diagnostic preferată la pacienții stabili hemodinamic.
F. Leziunile hepatice de grad mare necesită embolizare.
G. Contuziile hepatice sunt clasificate de la I la VI din punct de vedere al severității.
H. Hemoragia activă, evidențiată prin extravazarea substanței de contrast, nu poate fi rezolvată prin embolizare.
I. Leziunile ce implică venele hepatice sau segmentul retrohepatic al venei cave pot fi tratate conservator.
J. Majoritatea leziunilor hepatice sunt autolimitate.

345. Referitor la clasificarea leziunilor traumatice hepatice, este adevărat: 98

A. Gradul II = Ruptură capsulară, sângerare activă; 1-3 cm profunzime în parenchim, < 10 cm în lungime
B. Gradul I = Hematom subcapsular, neexpansiv, < 10% din suprafață.
C. Gradul V = Avulsia hepatică.
D. Gradul III = Ruptură capsulară, fără sângerare, < 1 cm în profunzime.
E. Gradul II = Hematom subcapsular, >50% din suprafaţă sau în expansiune.
F. Gradul IV = Ruptură parenchimatoasă implicând >75% din lobul hepatic.
G. Gradul I = Hematom intraparenchimatos, neexpansiv, <10 cm în diametru.
H. Gradul V = Leziuni venoase juxtahepatice (ex. vena cavă retrohepatică/vena hepatică centrală)
I. Gradul IV = Hematom intraparenchimatos rupt cu sângerare activă.
J. Gradul III = Ruptură capsulară, >3 cm profunzime în parenchim

346. În leziunile traumatice splenice: 99

A. Managementul terapeutic nonchirurgical este preferat la pacienții stabili hemodinamic.
B. Splenorafia nu este niciodată indicată.
C. Conservarea splinei este un deziderat, chiar și la pacienții cu risc hemoragic.
D. Pacienții splenectomizaţi vor fi vaccinați împotriva bacteriilor precum stafilococul auriu.
E. Leziunile splenice sunt clasificate de la I la VI.
F. Splina este rareori afectată în contuziile abdominale
G. Leziunile splenice cu sângerare activă și hipotensiune arterială necesită fie splenorafie, fie splenectomie totală.
H. Managementul chirurgical este preferat la pacienții stabili hemodinamic chiar și în grade scăzute ale leziunii.
I. Splina este frecvent afectată în contuziile abdominale.
J. Scanarea CT permite stabilirea gradului leziunilor splenice.

347. Referitor la clasificarea leziunilor traumatice splenice, este adevărat: 99

A. Gradul I = Ruptură capsulară, fără sângerare, >1 cm în profunzime.

B. Gradul I = Hematom subcapsular, neexpansiv, <10% din suprafață.
C. Gradul II = Ruptură capsulară, fără sângerare, <1 cm în profunzime.
D. Gradul V = Leziune vasculară hilară, care devascularizează splina.
E. Gradul II = Hematom intraparenchimatos, neexpansiv, <5 cm în diametru.
F. Gradul III = Hematom subcapsular, neexpansiv, 10-50% din suprafață.
G. Gradul IV = Splină complet dilacerată.
H. Gradul V = Hematom intraparenchimatos rupt cu sângerare activă.
I. Gradul IV = Hematom intraparenchimatos rupt cu sângerare activă.
J. Gradul III = Dilacerare >3 cm profunzime în parenchim sau implicând vase trabeculare.

348. În leziunile traumatice pancreatice: 99-100

A. Leziuni ale pancreasului pot apărea și în traumatismele lombare produse prin înjunghiere.
B. Managementul terapeutic inițial cuprinde controlul sângerărilor și drenajul peripancreatic.
C. Leziunile pancreasului sunt foarte frecvente.
D. Leziunea situată la dreapta arterei mezenterice superioare presupune pancreatectomie distală.
E. Transecţia corpului pancreatic poate apărea prin compresia acestuia pe coloana vertebrală.
F. Evaluarea leziunilor exclude realizarea ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă).
G. Evaluarea leziunilor se face prin scanare CT.
H. Leziunile pancreatice ce nu interesează ductul pancreatic principal, necesită pancreatectomie.
I. Examinarea clinică a pancreasului este foarte facilă.
J. Leziunile pancreasului sunt mai puțin frecvente datorită localizării sale retroperitoneale.

349. În leziunile traumatice ale diafragmului: 100

A. Leziunile diafragmatice sunt întotdeauna decelabile CT.
B. În timpul suturii diafragmului, pot fi lezate iatrogen ramurile nervului vag.
C. Repararea se poate face printr-o sutură cu fire separate sau continuă.
D. Traumatismele hemidiafragmului stâng asociază frecvent
E. Frecvent, contuziile pot produce avulsia completă a inserției musculare posterioare de la nivelul coastelor.
F. Leziunile de mici dimensiuni ale hemidiafragmului drept pot fi tratate nonchirurgical.
G. Leziunile diafragmatice de mici dimensiuni sunt greu de diagnosticat pe CT.
H. Rupturile diafragmului se întind, de obicei, de la nivelul joncțiunii gastroesofagiene până la porțiunea tendinoasă a centrului diafragmatic.
I. Leziunile hemidiafragmului drept sunt în mod particular problematice din cauza riscului crescut de hemiere a organelor la acest nivel.
J. Leziunile hemidiafragmului stâng sunt în mod particular problematice din cauza riscului crescut de hemiere a organelor la acest nivel.

350. În leziunile traumatice intestinale: 100-101

A. Hemoragia cu origine în arcadele vasculare mezenterice trebuie suspectată când imaginea CT evidențiază lichid intra-abdominal în lipsa altor leziuni ale organelor solide.
B. In leziunile rectului extraperitoneal se ia în considerare devierea tranzitului până la vindecarea acestora.
C. Traumatismele colonului, de intensitate mică sau mare, produse de proiectile, pot fi adesea reparate prin sutură primară.
D. Prezența la nivel abdominal a „semnelor de centură de siguranță” se asociază cu un risc scăzut de leziuni intestinale.
E. Contuzia peretelui intestinal poate determina o perforație întârziată.
F. Intestinul subțire și mezenterul sunt rareori lezate în traumatismele produse prin înjunghiere sau împușcare.
G. Rezecția cu anastomoză este de obicei indicată în cazul leziunilor limitate la peretele intestinal
H. La pacienții cu traumatisme colonice ce asociază multiple alte leziuni organice sau șoc este indicată rezecția cu anastomoză.
I. Repararea este în general facilă și presupune închiderea defectului intestinal.
J. Colostomia este frecvent necesară.

351. Controlul lezional în traumatismele abdominale presupune: 101

A. Segmentele intestinale lezate pot fi rezecate și lăsate în discontinuitate, pentru a reduce timpul operator.
B. Controlul hemoragiei cu risc vital imediat poate fi obținut prin izolarea organelor solide cu câmpuri.
C. Segmentele intestinale lezate este necesar a fi rezecate și anastomozate întotdeauna în timpul intervenției de control lezional.
D. Pacienții care prezintă șoc și hipotensiune arterială au indicație de laparotomie în vederea controlului hemoragiei și/sau contaminării.
E. „Triada letală” include hipertermia, acidoza și coagulopatia.
F. Intervențiile de control lezional presupun operații îndelungate, ce pot dura și până la 5 ore.
G. Încălzirea pacientului intra- și postoperator sunt de importanță secundară.
H. „Triada letală” include hipotermia, acidoza și coagulopatia.
I. Controlul hemoragiei cu risc vital imediat poate fi obținut prin suturarea vaselor sangvine lezate.
J. Pacienții care prezintă șoc și hipotensiune arterială necesită, de obicei, amânarea intervenției chirurgicale până la stabilizare.

352. Referitor la sindromul de compartiment abdominal este adevărat: 101

A. Creșterea presiunii în căile aeriene exclude sindromul de compartiment abdominal.
B. Resuscitarea volemică agresivă cu soluții cristaloide poate determina sechestrarea lichidiană în retroperitoneu și cavitatea peritoneală.
C. Sindromul de compartiment abdominal compromite vascularizația organelor intraperitoneale și retroperitoneale.
D. Sindromul de compartiment abdominal presupune creșterea presiunii intraabdominale peste 50 mmHg și insuficiență de organ.
E. Cavitatea abdominală și fascia se pot închide întotdeauna prin sutură secundară.
F. Tratamentul este reprezentat de decompresia printr-o incizie subcostală.
G. Scăderea diurezei exclude sindromul de compartiment abdominal.
H. Diagnosticul presupune măsurarea presiunii la nivelul vezicii urinare.
I. Sindromul de compartiment abdominal presupune creșterea presiunii intraabdominale peste 25 mmHg și insuficiență de organ.
J. Scăderea diurezei, creșterea presiunii în căile aeriene și creșterea presiunii intraabdominale formează triada clinică reprezentativă pentru sindromul de compartiment abdominal.

353. Despre fracturile bazinului este adevărat: 101

A. Este necesară o forță traumatică semnificativă.
B. Forfecarea verticală este unul dintre mecanismele de producere.
C. Compresia antero-posterioară este cunoscută ca fractură tip „carte deschisă”.
D. Durerea este rareori prezentă.
E. Compresia laterală este unul dintre mecanismele de producere.
F. Aspectul imagistic al bazinului indică întotdeauna gradul distanțării osoase apărut la impactul inițial.
G. Compresia antero-posterioară este unul dintre mecanismele de producere.
H. Forfecarea orizontală este unul dintre mecanismele de producere.
I. Este necesară o forță traumatică de intensitate mică.
J. Mecanismul de compresie antero-posterioară este cel mai frecvent

354. Despre fracturile bazinului este adevărat: 101-102

A. Se pot observa echimoze la nivelul abdomenului superior, coapselor, feselor.
B. În fractura tip „carte deschisă” se poate desprinde bazinul de coloană sau produce o fractură a aripii iliace.
C. Trebuie evaluate alinierea și discrepanța de lungime a membrelor inferioare.
D. În fractura tip „carte deschisă” se produce ruptura traumatică a simfizei pubiene și distanțarea aripilor iliace.
E. Hemoragiile asociate fracturilor de bazin nu pot avea ca sursă un vas arterial.
F. Hematuria traduce lezarea vezicii urinare sau a prostatei.
G. Cel mai rar, dar și cel mai instabil mecanism de fractură a bazinului este cel prin forfecare verticală.
H. La pacienții asimptomatici, se efectuează o radiografie de bazin.
I. Examinarea trebuie să includă inspecția perineului pentru răni deschise, reprezentative pentru fracturi deschise de bazin.
J. Este contraindicată palparea manuală a pelvisului osos.

355. Referitor la tratamentul în fracturile bazinului este adevărat: 102

A. Sângerările active din sursă arterială necesită intervenție chirurgicală
B. Sângerarea din marginile fracturii sau din venele mici de la nivelul pelvisului poate f i accentuată prin stabilizarea bazinului.
C. Bandajarea strânsă a bazinului este o modalitate de stabilizare.
D. Sângerările active din sursă arterială pot fi tratate conservator.
E Explorarea chirurgicala nu este cea mai buna optiune pentru controlul hemoragiilor pelvine
F. Deschiderea peritoneului permite accentuarea compresiei hematomului retroperitoneal.
G. Metodele de stabilizare a bazinului sunt eficiente în special în cazul fracturilor prin compresie laterală.
H. Înainte de montarea sondei Foley, este necesară efectuarea unei ureterografii.
I. Metoda optimă de control al hemoragiei arteriale este embolizarea pe cateter.
J. Fixatoarele externe sunt o modalitate de stabilizare.

356. Referitor la traumatismele penetrante la nivelul gâtului, este adevărat: 102-103

A. Evaluarea clasică include angiografia, bronhoscopia și esofagoscopia împreună cu esofagografia.
B. Orice plagă care afectează mușchiul platisma se însoțește de riscul lezării esofagului
C. Orice plagă care afectează mușchiul platisma se însoțește de riscul lezării marilor vase.
D. Pentru evaluarea clinică și managementul leziunilor penetrante, regiunea anterioară a gâtului este împărțită în 4 zone.
E. Orice plagă care afectează mușchiul platisma se însoțește de riscul lezării traheii.
F. Feziunile faringo-esofagiene mici sunt ușor detectabile la examenul CT.
G. Orice plagă care afectează mușchiul platisma se însoțește de riscul lezării glandei parotide.
H. Conform studiilor, utilizarea angiografiei CT pentru traumatismele penetrante de la nivelul gâtului au o sensibilitate de 50%.
I. Orice plagă care afectează mușchiul platisma se însoțește de riscul lezării măduvei spinării.
J. Folosirea CT-ului pentru evaluarea traumatismelor penetrante la nivelul gâtului poate stabili cu exactitate traiectul leziunilor produse de cuțite.

357. Leziunile cervicale ale tractului aero-digestiv: 103

A. Leziunile supraglotice determină depresia incizurii superioare a cartilajului tiroid.
B. Se întâlnesc în majoritatea traumatismelor penetrante la nivelul gâtului.
C. Sutura esofagului cervical impune debridarea, închiderea într-un singur strat a defectului și drenaj pasiv.
D. Leziunile laringiene sunt clasificate în supraglotice, glotice și subglotice.
E. Managementul căilor aeriene este primordial.
F. Leziunile subglotice ale traheei se suturează în mai multe straturi, cu fire resorbabile.
G. Ruptura cartilajului tiroid determină lezarea glotei.
H. Leziunile limitate la regiunea hipofaringiană pot fi tratate conservator în siguranță.
I. Ruptura cartilajului cricoid determină lezarea glotei.
J. Pentru evaluarea unei leziuni de la nivelul laringelui sau traheei, este necesară fie laringoscopia directă, fie bronhoscopia.

358. Leziunile vasculare cervicale: 103

A. Monitorizarea sau managementul expectativ se recomandă în cazul pacienților comatoși.
B. Tromboza în urma reparării vaselor este rareori complicată cu tromboză ulterioară.
C. Repararea arterei carotide se poate realiza pe cale endovasculară la pacientul instabil.
D. Repararea arterei carotide se poate realiza pe cale chirurgicală.
E. Ligatura arterială simplă constituie o opțiune pentru pacienții stabili hemodinamic.
F. Intervenția chirurgicală de urgență se recomandă în cazul pacienților comatoși.
G. Abordul unei leziuni vasculare de la nivelul gâtului depinde de statusul neurologic al pacientului.
H. Cea mai frecventă leziune vasculară în traumatismele penetrante este leziunea venei jugulare interne.
I. Cea mai frecventă leziune vasculară în traumatismele penetrante este leziunea arterei carotide.
J. Abordul unei leziuni vasculare de la nivelul gâtului depinde de starea hemodinamică a pacientului.

359. Referitor la traumatismele extremităților, este adevărat: 103

A. Hemoragia cu exsanguinare dintr-o leziune vasculară majoră trebuie tratată inițial prin compresiune directă.
B. Defomitatea de la nivelul extremităților nu este asociată cu luxațiile.
C. Amputațiile parțiale trebuie stabilizate prin aplicarea unei atele.
D. Leziunile extremităților sunt frecvente atât în traumatismele închise, cât și în cele deschise.
E. Semnele de certitudine pentru leziunile vasculare sunt reprezentate de hematomul neexpansiv și de diminuarea pulsului.
F. Când se suspectează o leziune vasculară acută, tratamentul conservator este cel mai indicat.
G. Hemoragia dintr-o leziune vasculară majoră trebuie tratată inițial prin aplicare de garou distal de plagă.
H. Semnele de certitudine ale unei leziuni vasculare acute includ sângerare pulsatilă.
I. Leziunile extremităților apar rareori în cazul traumatismelor închise.
J. Semnele de certitudine ale unei leziuni vasculare acute includ hematom expansiv.

360. Referitor la traumatismele extremităților, este adevărat: 104

A. Luxațiile nu necesită stabilizarea cu atele.
B. Reducerea luxațiilor trebuie efectuată cât mai devreme cu putință.
C. Fixarea unei fracturi cu atele îmbunătățește controlul durerii.
D. Pacienții cu fracturi femurale bilaterale se pot prezenta cu șoc, chiar și în absența altor leziuni.
E. Dacă se suspectează sindrom de compartiment, la pacientul conștient, de obicei trebuie efectuată măsurarea directă a presiunii intra-comparimentale.
F. În cazul diformităților la nivelul unei extremități, se indică de primă intenție CT de membru.
G. Ecografia Doppler este un adjuvant util în examinarea sistemului vascular și permite calcularea indicelui gleznă-braț.
H. Tratamentul mioglobinuriei implică hidratare agresivă cu fluide intravenoase hipertone.
I. Sindromul de compartiment apare doar la nivelul membrului inferior.
J. Fracturile pot fi închise sau deschise.