Tulburari de ritm si de conducere

[doar CM] [doar CS] < Inapoi 1. [CM10038] Testele electrofiziologice sunt indicate si pot arata () A: cei asimptomatici cu bradicardie sinusala B: simptomatici la cei cu EKG cu asistola C: simptomatici fara docum EKG D: cei asimptomatici cu tahicardie sinusala E: coexistenta altor tulburari cardiace Vezi raspuns 2. [CM10040] Despre tulburarile de conducere sunt adevarate () A: AH are valoare normala intre 60-125ms B: AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea si repolarizarea atriala C: AH masoara direct conducerea atriala D: HV reprezinta timpul de nducere de la nSA la fasc Hiss E: HV reprezinta debutul activarii ventriculare Vezi raspuns 3. [CS10000] Despre clasificarea Vaughan si Williams a medicamentelor antiaritmice, e adevarat ca: (pag 1396) A: Clasa a III a include Amiodarona, un beta blocant B: Clasa I include antagonistii canalelor de Calciu C: Clasa a III a include Amiodarona, un medicament care scurteaza durata potentialului de actiune D: Agentii beta blocanti apartin clasei I E: Variantele A,B,C si D sunt false Vezi raspuns 4. [CS10001] Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan avand ca rezultat formarea unui impuls este: (1383-1384) A: inotropism B: contractilitate C: automatism D: electricitate E: conductibilitate Vezi raspuns 5. [CS10002] Partea potentialului de actiune in timpul carei aplicarea unui stimul produce doar raspuns local este: (p1384) A: perioada refractara absoluta B: conducere anizotropa C: perioada refractara efectiva D: perioada refractara relativa E: potential propagat Vezi raspuns 6. [CS10003] Care dintre urmatoarele afirmatii despre nodul atrioventricular este falsa: () A: se afla la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronar B: irigarea nodului atrioventricular provine n 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare drepte C: fascicolul His ia nastere din nodul atrioventricular D: proprietatile electrofiziologice ale nodului constau n conducerea lenta a impulsului la nivel

AV E: vagul alungeste conducerea la nivelul nodului atrioventricular Vezi raspuns 7. [CS10004] Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: () A: creste conducerea impulsurilor la nivel atrial B: creste automatismul la nivelul nodului sinusal C: creste viteza de conducere a impulsurilor la nivelul nodului sinusal D: reduce perioada refractara a nodului sinusal E: alungesc conducerea la nivelul nodului atrioventricular Vezi raspuns 8. [CS10005] Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: () A: scade automatismul nodului sinusal B: alungeste durata perioadei refractare a tesutului din jurul nodului sinusal C: alungeste conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular D: creste ntr-un mod neomogen perioada refractara a tesutului atrial E: scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial Vezi raspuns 9. [CS10006] Faza 0 a potentialului de actiune al miocardului ventricular este determinata de: (pag. 1383) A: Eflux de sodiu B: Eflux de calciu C: Eflux de potasiu D: Influx de sodiu E: Influx de potasiu Vezi raspuns 10. [CS10007] Intervalul PR pe electrocardiograma este dat de intarzierea impulsului la nivelul: ((pag. 1383)) A: Nodulului sino-atrial B: Miocardului atrial C: Nodulului atrio-ventricular D: Fasciculului His E: Miocardului ventricular Vezi raspuns

11. [CS10008] Disfunctia de nod sinusal nu se poate manifesta prin: () A: Ameteli B: Oboseala C: Sincope D: O accelerare inadecvata a nodului sinusal ca raspuns la stres E: Extrasistole ventriculare pag 1385 Vezi raspuns 12. [CS10009] Blocul sino-atrial de iesire de grad II () A: Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafata B: Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P C: Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale D: Se caracterizeaza prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic E: Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la tesutul atrial inconjurator pag 1385 Vezi raspuns 13. [CS10010] Cauze de bradicardie sinusala sunt urmatoarele cu exceptia ()

A: hipotiroidie B: hipoparatiroidism C: HTA acuta D: Brucelloza E: acidoza Vezi raspuns 14. [CS10011] Frecventa cardiaca intrinseca (FCI): Frecventa cardiaca masurata dupa blocada autonoma cu atropina (0,5-2 mg i (pag. 1386) A: 120 bpm B: 100 bpm C: 80 bpm D: 90 bpm E: 110 bpm Vezi raspuns 15. [CS10012] Sindromul sinusului bolnav se poate insoti de urmatoarele , cu exceptia: (pag. 1385) A: tahiaritmii atriale B: fibrilatia atriala C: fibrilatia ventriculara D: flutter-ul atrial E: tahicardia atriala Vezi raspuns 16. [CS10013] Tratamentul principal al pacientilor cu disfunctie simptomatica de nod sinusal este: (pag 1386) A: Nu exista tratament eficace B: Tratament farmacologic cu beta blocant C: Cardiostimulare permanenta prin pacemaker D: Cardiostimulare temporara E: Tratament cu digitala Vezi raspuns 17. [CS10014] Pentru extrasistolele ventriculare simptomatice nu se poate administra: (pag.1393,1394,1396) A: Sedativ in caz de anxietate B: Betablocante C: Agenti antiaritmici de clasa I D: Propafenona E: Digitala Vezi raspuns 18. [M1208001] Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: (pag. 1396) A: cardioversia electrica B: terapia cu propranolol iv C: terapia cu isoptin iv D: terapia cu adenozina iv E: terapia cu xilina iv Vezi raspuns 19. [M1208002] In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de: (pag. 1396) A: 100-200 W s B: 50-30 W s C: 50-75 W s D: 300-400 W s E: 350-450 W s

Vezi raspuns 20. [M1208003] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: (pag. 1396) A: xilina B: verapamil C: captopril D: isuprel E: cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W s) Vezi raspuns 21. [M1208004] Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de: (pag. 1403) A: 2 minute B: 1 minut C: 3 minute D: 30 secunde E: 4 minute Vezi raspuns 22. [M1208005] In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a intervalului Q-T, adesea peste: (pag. 1405) A: 0,60 s B: 0,20 s C: 0,15 s D: 0,40 s E: 0,30 s Vezi raspuns 23. [M1308006] Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii, exceptand: (pag. 1390) A: Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomatica B: Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / min C: Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomatica D: Bloc A-V complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva E: Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secunde Vezi raspuns 24. [M1308007] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: (pag. 1396) A: Digoxina B: Chinidina C: Amiodarona D: Electrocardioversia cu energie mica E: Electrostimularea overdrive Vezi raspuns 25. [M1308008] Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de: (pag. 1404) A: 30% B: 50% C: 66% D: 75% E: 90% Vezi raspuns 26. [M1308009] Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala cardiaca organica impun un tratament de prima intentie: (pag. 1404) A: Xilina B: Bretilium

C: Procainida D: Electroconversia E: Electrostimularea overdrive Vezi raspuns 27. [M1308010] Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit congenital consta in: (pag. 1405) A: Betablocant B: Amiodarona C: Fenitoina D: Lidocaina E: Diltiazem Vezi raspuns 28. [M1308011] Medicamentele care nu pot fi clasificate in schema antiaritmicelor pot avea in comun: (pag 1396 tabel,1398tabel) A: in boala nodulului sinusal pot provoca bloc sinusal de iesire sau oprire B: scderea vitezei de conducere la nivelul atriului si ventriculului C: scaderea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre digitala D: cresterea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre adenozina E: nu apartin clasei de medicamente antiaritmice (I-IV) Vezi raspuns 29. [M1408011] Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387-1388) A: blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P B: pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial C: se asociaza cu alungirea complexului QRS D: este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje E: chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat Vezi raspuns 30. [M1408012] Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca: (pag. 1388) A: complexul QRS are 0,14 s B: frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min C: nu creste la effort D: nu creste la atropina E: ritmul de scapare este instabil Vezi raspuns 31. [M1408013] Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: (pag. 1395) A: raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere aberanta B: poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala C: este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti D: nu poate trece in flutter atrial E: zgomotul 1 are intensitate crescuta Vezi raspuns 32. [M1408014] Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin: (pag. 1401) A: complexe ORS largi B: ritm neregulat C: frecventa cardiaca= 100-120 b/minut D: frecventa la barbati E: poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala Vezi raspuns 33. [M1408015] Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin: (pag. 1401) A: apare in special dupa administrarea teofilinei

B: prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita C: frecventa > 150 b/minut D: incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30% E: raspunsul ventricular este regulat Vezi raspuns 34. [M1408016] Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: (pag. 1404) A: moricizina B: digitala C: procainamida D: adenozina E: flecainida Vezi raspuns 35. [M1408017] In cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este reprezentat de: (pag. 1405) A: digitala B: betablocante C: amiodarona D: simpatectomie cervico-toracala E: profafenona Vezi raspuns 36. [M1408018] Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de: (pag. 1396) A: -blocante B: chinidina C: blocanti de calciu D: profafenona E: flecainida Vezi raspuns 37. [M1508019] Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (3060 /min), ce fenomen s-a produs: (pag. 1395) A: Revenire la ritmul sinusal B: Bloc atrioventricular complet C: Tahicardie jonctionala D: Tahicardie ventriculara E: Bloc sinoatrial Vezi raspuns 38. [M1508020] Inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: (pag. 1396) A: Coronarografie B: Anticoagulare C: Ionograma D: Intubatie orotraheala E: Hipokalemiante Vezi raspuns 39. [M1508021] Propafenona este un antiaritmic din clasa: (pag. 1396, 1398) A: I A B: I B C: I C D: II E: III Vezi raspuns 40. [M1508022] Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: (pag. 1396, 1398)

A: Atenololul si metoprololul B: Verapamilul si diltiazemul C: Tocainida si mexiletinul D: Amiodarona si bretiliul E: Procainamida si disopiramida Vezi raspuns 41. [M1508023] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: (pag. 1396) A: Digitala B: Tocainida C: Cardioversia electrica D: Metoprolol E: Bretilium Vezi raspuns 42. [M1508024] Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387, 1388) A: Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde B: Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial C: Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR D: Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi E: Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe Vezi raspuns 43. [M1608025] Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de: (pag. 1395) A: Frecventa activarilor atriale B: Durata potentialului de actiune atrial C: Perioada refractara functionala a nodului AV D: Durata QRS E: Intervalul Q T Vezi raspuns 44. [M1608026] Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa 25 50 W in flutteru atrial prezinta dezavantajul: (pag. 1396) A: Injurie miocardica B: Cresterea blocajului AV C: Reducerea blocajului AV D: Inducerea FA E: Bloc sino atrial Vezi raspuns 45. [M1608027] Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este: (pag. 1396) A: Cardioversie electrica B: Stimulare electrica atriala C: Isoproterenol D: Xilina bolus iv E: Chinidina Vezi raspuns 46. [M1608028] Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV (pag. 1400) A: Digoxin iv B: Nifedipin sublingual C: Adenozina 6 12 mg bolus iv D: Procainamida iv E: Sotalol iv Vezi raspuns

47. [M1608029] Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este: (pag. 1402) A: Cardioversie electrica B: Dopamina C: Electrostimulare endocavitara D: Verapamil iv E: Xilina bolus iv Vezi raspuns 48. [M1608030] Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in: (pag. 1388) A: Alungirea progresiva a intervaluli P- R B: Blocarea brusca a unor unde P C: Ritm de scapare jonctional D: Absenta intermitenta a undei P E: P R lungcuQRSlarg Vezi raspuns 49. [M2208031] Care din urmatorii agenti este cel mai eficient in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare: (pag. 1404) A: Procainamida B: Metoprololul C: Verapamilul D: Dialtiazemul E: Chinidina Vezi raspuns 50. [M2208032] In torsada virfurilor la pacienti cu sindrom QT prelungit congenital tratamentul principal este reprezentat de: (pag. 1405) A: Magneziu B: Beta-blocant C: Chinidina D: Procainamida E: Fenotiazine Vezi raspuns 51. [M2208033] Instalarea fibrilatiei ventriculare nonischemice incepe: (pag. 1405) A: Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara relativ tardiva B: Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara precoce, care cade pe unda T in faza vulnerabila C: Printr-o bataie de scapare jonctionala D: Dupa o singura extrasistola ventriculara precoce E: Dupa un ritm idioventricular accelerat Vezi raspuns 52. [M2208034] Care din urmatoarele modificari sugereaza ca poate sa nu fie posibila conversia la ritm sinusal a fibrilatiei atriale: (pag. 1395) A: Cresterea amplitudinii undei "a" a pulsului venos jugular B: Presiunea variabila a pulsului carotidian C: Zgomotul 1 de intensitate variabila D: Diametrul masurat ecografic al atriului sting mai mare de 4,5 cm E: Prezenta pe ECG a elementelor de incarcare atriala stinga Vezi raspuns 53. [M2208035] In care din urmatoarele situatii tratamentul de electie pentru fibrilatia atriala este cardioversia electrica: (pag. 1395) A: Intoxicatia alcoolica B: Tireotoxicoza C: Pericardita

D: Starea clinica a pacientului sever alterata E: Febra Vezi raspuns 54. [M2208036] Conversia la ritmul sinusal poate fi realizata cu urmatoarele antiaritmice chinidin-like: (pag. 1396) A: Clasa IA B: Flecainida C: Propafenona D: Moricizina E: Digitala Vezi raspuns 55. [M2208037] La pacientii cu TPSV prin reintrare AV, care necesita tratament cronic, pentrucare dintre urmatoarele se poate opta avind o eficacitate mai mare de 90% (pag. 1401) A: Chinidina B: Verapamil C: Flecainida D: Ablatia prin radiofrecventa a fasciculului accesor E: Moricizina Vezi raspuns 56. [M2208038] Care din urmatoarele reprezinta tratamentul de electie in sindromul WPW cu aritmii simptomatice: (pag. 1402) A: Cardiostimularea permanenta B: Ablatia prin cateter de radiofrecventa a caii accesorii C: Ablatia chirurgicala a fasciculului accesor D: Tratament farmacologic cu digitala intravenos E: Tratament farmacologic cu verapamil intravenos Vezi raspuns 57. [M2208039] Indicati situatia in care exista divergenta de opinii cu privire la necesitatea implantarii unui pacemaker postinfarct miocardic: (pag. 1390) A: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV B: Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior C: Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV D: Bloc AV tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat E: Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare Vezi raspuns 58. [M2308040] Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare: (pag. 1135) A: BRETILIUM B: TOCAINIDA C: ADENOZINA D: SOTALOL E: MORICIZINA Vezi raspuns 59. [M2308041] Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa: (pag. 1135) A: I A B: I B C: I C D: III E: IV Vezi raspuns 60. [M2308042] Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii

ventriculare sustinute bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice: (pag. 1144) A: VERAPAMIL B: PROCAINAMIDA C: METOPROLOL D: DISOPIRAMIDA E: PROPRANOLOL Vezi raspuns 61. [M2308043] Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic: (pag. 1135) A: FLECAINIDA B: DILTIAZEM C: VERAPAMIL D: DIGOXINA E: ATENOLOL Vezi raspuns 62. [M2308044] Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v, exceptand: (pag. 1136) A: frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / min B: complexele QRS sunt inguste C: aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsV D: debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PR E: complexele QRS survin regulat Vezi raspuns 63. [M2508045] Din clasa IA de antiaritmice fac parte: (pag. 1396) A: fenitoina B: diltiazemul C: sotalolul D: disopiramida E: propranololul Vezi raspuns 64. [M2508046] Adenozina este un agent farmacologic antiaritmic (pag. 1396) A: din calasa IA B: din clasa IB C: Din clasa IC D: Din clasa a II-a E: Neclasificabil Vezi raspuns 65. [M2508047] Amiodarona poate determina: (pag. 1399) A: Edeme periferice B: Sindrom lupus-like C: Tahicardii atriale D: Glaucom cu unghi nchis E: Hipotensiune Vezi raspuns 66. [M2508048] Energia necesara defibrilarii n fibrilatia ventriculara este de minim: (pag. 1409) A: W s B: W s C: W s D: 400 W s E: 100 W s Vezi raspuns

67. [M2508049] Daca n prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (3060 /min), ce fenomen s-a produs: (pag. 1395) A: Revenire la ritmul sinusal B: Bloc atrioventricular complet C: Tahicardie jonctionala D: Tahicardie ventriculara E: Bloc sinoatrial Vezi raspuns 68. [M2508050] naintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: (pag. 1396) A: Coronarografie B: Anticoagulare C: Ionograma D: Intubatie orotraheala E: Hipokalemiante Vezi raspuns 69. [M2508051] Propafenona este un antiaritmic din clasa: (pag. 1396, 1398) A: I A B: I B C: I C D: II E: III Vezi raspuns 70. [M2508052] Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: (pag. 1396, 1398) A: Atenololul si metoprololul B: Verapamilul si diltiazemul C: Tocainida si mexiletinul D: Amiodarona si bretiliul E: Procainamida si disopiramida Vezi raspuns 71. [M2508053] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: (pag. 1396) A: Digitala B: Tocainida C: Cardioversia electrica D: Metoprolol E: Bretilium Vezi raspuns 72. [M2508054] Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387, 1388) A: Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde B: Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial C: Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR D: Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi E: Ritm jonctional de scapare n conditiile unei bradicardii sinusale severe Vezi raspuns 73. [M2508055] Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au urmatoarele caracteristici: (pag.1401) A: Frecventa atrialade obicei peste 200/minut B: Apar tipic n intoxicatia digitalica C: Necesitatratament anticoagulant preventiv D: Se produc prin reintrare n nodul atrioventricular E: Se asociazacu maladia Ebstein Vezi raspuns

74. [M2808062] Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii: (pag. 1401) A: de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculare B: conversia flutterului atrial la ritm sinusal C: tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologic D: extrasistole ventriculare E: tratamentul blocului atrioventricular Vezi raspuns 75. [M2808063] Cel mai bun tratament al bradiaritmiilor pe termen lung este: (1389) A: atropina; B: izoproterenolul; C: beta blocante; D: cardiostimularea; E: disopiramida. Vezi raspuns 76. [M2808242] care din urmatoarele tahiaritmii pot fi produse de postdepolarizari precoce? (pg.1392) A: tahicardiile produse de intoxicatia digitalica B: ritmul idioventricula din IMA C: TPSVprin reintrare in nodul AV D: torsada virfurilor E: TV indusa de efort Vezi raspuns 77. [M2808247] Frecventa ventriculara in flutterul atrial este de: (Pg. 1397) A: 220 batai/ min. B: 150 batai/min. C: 250 batai/min. D: 350 batai/min. E: 600 batai/min. Vezi raspuns 78. [M2808249] Cardioversia electrica este contrindicata in (pg. 1403) A: sindrom WPW si fibrilatie atriala B: TPSV cu reintrare atriala C: tahicardia jonctionala neparoxistica D: fibrilatia atriala E: thicardie ventriculara sustinuta Vezi raspuns 79. [M280851] Cel mai bun tratament pe termen lung al bradiaritmiilor este: (pag 1389) A: Efedrina B: Isoproterenolul C: Teofilina D: Mineralocorticoizii E: Cardiostimularea Vezi raspuns 80. [M280853] Tahicardia jonctionala neparoxistica este produsa cel mai frecvent de: (pag 1402-1403) A: hipokaliemie B: hipocalcemie C: hipoxie D: hipomagneziemie E: intoxicatie digitalica Vezi raspuns

81. [M280857] Medicamentele care influenteaza conducerea AVnodala anterograda sunt: (Tulburari de ritm si de conducere) A: chinidina B: agent L-blocant C: procainamida D: agent B-blocant E: inhibare vagala Vezi raspuns 82. [M280864] Administarea digitalei este benefica la pacientii cu: () A: stenoza mitrala in ritm sinusal B: pericardita cronica constructiva C: miocardita virala D: insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala cu ritm rapid E: insuficienta cardiaca diastolica Vezi raspuns 83. [M280868] Tratamentul de electie al pacientilor cu disfunctie simptomatica de nod sinusal se face cu: () A: digitala in doze mici B: cardiostimulare permanenta C: amiodarna D: propafenona E: atropina Vezi raspuns 84. [M28O8237] Stimularea temporara se realizeaza plasand electrodul la nivelul: (pg.1389) A: urechiusa dreapta B: atriul drept C: ventricolul drept D: urechiusa stringa E: ventricolul sting Vezi raspuns 85. [CM10001] Potentialul de actiune al celulelor cardiace se caracterizeaza prin: (p1383) A: este unic pentru fiecare tip de tesut cardiac in parte B: este o depolarizare tranzitorie C: este o depolarizare permanenta D: indiferent de tipul tesutului,confIguratia sa este aceeasi E: PA al Fasciculului Hiss si al miocardului ventricular are 5 faze Vezi raspuns 86. [CM10002] Sindromul sinusului bolnav se manifesta prin: (p1385) A: oprire sinusala B: bradicardie sinusala severa C: bloc AV D: bloc SA E: sdr,WPW Vezi raspuns 87. [CM10003] Viteza de conducere a impulsului trin tesutul cardiac este legat de urmatoarele: (p1384) A: depinde de marimea influxului ionic B: este direct proportional cu panta fazei O a PA C: este invers proportional cu amplitudinea fazei O a PA D: propagarea este mai rapida prin fibrele orizontale(conducere anizotropa)

E: propagarea este mai rapida prin fibrele paralele(conducere anizotropa) Vezi raspuns 88. [CM10004] Despre bradicardia sinusala se pot afirma urmatoarele: (p1384) A: frecventa cardiaca <60/min B: frecventa cardiaca <100/min C: este frecventa la varstnici D: este frecventa la tineri antrenati E: cand este intalnita la tineri antrenati are semnificatie patologica Vezi raspuns 89. [CM10005] Urmatoarele afectiuni se pot insoti de disfunctie a nodullui sinusal (p1385) A: hipertermie B: hipotermie C: hipotiroidism D: hipertiroidism E: hipoxie severa si hipercapnie Vezi raspuns 90. [CM10006] Urmatoarele medicamente pot conduce la disfunctia nodulului sinusal (p1385) A: glicozide tonicardiace B: alfa blocante C: beta blocante D: chinidina E: verapamil Vezi raspuns 91. [CM10007] Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineste perioada de recuperare de care celula are nevoie pentru a se reface dupa ce anterior a fost descarcata, nainte de a fi reexcitata de un stimul, care poate produce urmatoarele efecte corecte: () A: n perioada refractara absoluta un stimul nu poate produce nici un fel de raspuns B: n perioada refractara efectiva stimulul poate produce un raspuns local nepropagat C: perioada refractara relativa se ntinde de la debutul perioadei refractare efective pna n momentul cnd celula este complet repolarizata D: stimulul mai intens dect valoarea prag aplicat n perioada refractara relativa produce un raspuns propagat mai lent dect cel normal E: la nivelul nodului AV recuperarea excitabilitatii este completa dupa refacerea potentialului de actiune Vezi raspuns 92. [CM10008] Cauzele care pot produce disfunctii ale nodului sinusal sunt: () A: degenerarea fibrelor nodului sinusal la vtnici B: stenoza mitrala reumatismala C: amiloidoza la vtnici D: infiltrarea miocardului atrial E: ischemia arterei nodului sinusal Vezi raspuns 93. [CM10009] Cauzele care pot produce bradicardie sinusala sunt reprezentate de: () A: hipotermia B: hipoxemia severa C: hipotensiunea acuta D: hipotiroidismul E: febra tifoida Vezi raspuns 94. [CM10010] Medicamentele care pot produce disfunctii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu suspiciune de boala de nod sinusal sunt: () A: glicozidele tonicardiace

B: beta-blocantele C: chinidina D: dihidropiridinele E: inhibitorii de serotonina Vezi raspuns 95. [CM10011] Manifestarile clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt urmatoarele: () A: sincopa B: sindrom confuzional C: bradicardie sinusala severa D: bloc sinoatrial E: bloc atrioventricular tranzitor Vezi raspuns 96. [CM10012] Care dintre urmatoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea functiei nodului sinusal: () A: masajul unilateral al nodului sinusal B: manevra Valsalva C: testul cu salbuterol D: testul cu isoprotenerol E: testul la atropina Vezi raspuns 97. [CM10013] Boala Lev este o afectiune degenerativa care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea urmatoarelor structuri cardiace: () A: sclerozarea scheletului cardiac fibros B: calcificarea valvelor aortice C: calcificarea nucleului fibros D: calcificarea tractului de ejectie al ventriculului drept E: defect septal interventricular asociat Vezi raspuns 98. [CM10014] In legatura cu extrasistolele jonctionale sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1393) A: Se considera ca au originea in nodulul atrioventricular B: Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare C: Au o unda P normala D: Unda P retrograda poate fi prezenta dupa complexul QRS E: Sunt frecvent asimptomatice Vezi raspuns 99. [CM10015] Extrasistolele ventriculare: (pag. 1393) A: Sunt extrem de rare B: Sunt unele dintre cele mai frecvente tulburari de ritm C: Au intotdeauna conducere retrograda spre atrii D: Determina complexe QRS largi pe electrocardiograma E: Au un prognostic prost la subiectii fara boala cardiaca Vezi raspuns 100. [CM10016] In legatura cu potentialul de actiune al miocardului sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1383) A: Are 5 faze B: In interiorul celulelor exista un potential electric pozitiv de aproximativ 80-90 mV C: Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de K D: Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de Na E: Configuratia potentialului de actiune este unica pentru fiecare tesut al cordului Vezi raspuns

101. [CM10017] Manifestari ale disfunctiei nodulului sinusal pot fi: (pag. 1385) A: Cefalee B: Ameteli C: Palpitatii D: Presincopa E: Sincopa Vezi raspuns 102. [CM10018] Stari fiziopatologice in care se produce cresterea automatismului normal sau aparitia automatismului anormal sunt: (pag. 1392) A: Cresterea catecolaminelor B: Cresterea activitatii colinesterazei C: Hipoxia D: Ischemia E: Tulburari electrolitice Vezi raspuns 103. [CM10019] In legatura cu extrasistolele atriale sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1392) A: Determina intotdeauna o pauza pana la reluarea activitatii nodulului sinusal B: Pot fi asimptomatice sau pot determina palpitatii C: Unda P are morfologie identica cu unda P sinusala D: Complexul QRS care le urmeaza este de obicei normal E: De obicei suma intervalelor PP pre- si post-extrasistolic este mai mare decat suma a 2 intervale PP ale ritmului sinusal Vezi raspuns 104. [CM10020] In legatura cu extrasistolele ventriculare se poate afirma ca: (pag. 13931394) A: Nu necesita tratament in lipsa unei afectiuni cardiace B: Atunci cand sunt simptomatice se pot trata cu sedative C: Se pot trata cu beta-blocante D: Majoritatea sunt conduse retrograd spre atrii E: La pacientii cu afectiuni cardiace cresc riscul de moarte subita daca sunt frecvente Vezi raspuns 105. [CM10021] Extrasistolele jonctionale: (pag 1393) A: Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare B: Au ca loc de origine fasciculul Hiss C: Pe ECG apar ca niste complexe normale, neprecedate de unda P D: Se asociaza mai rar cu boli cardiace sau intoxicatie digitalica decat alte tipuri de extrasistole E: Unda P nu apare niciodata pe ECG, fiind mascata de complexul QRS Vezi raspuns 106. [CM10022] Despre intervalele masurate cu ocazia inregistrarilor la nivelul fasciculului Hiss este adevarat ca: (pag1384) A: Electrodul cateter este plasat la nivelul valvei mitrale B: Intervalul HV reprezinta timpul de conducere prin sistemul Hiss-Purkinje C: Intervalul AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea atriala si depolarizarea fasciculului Hiss D: Intervalul AH reprezinta o metoda directa de a masura timpul de conducere a NAV E: Intervalul HV este cuprins intre depolarizarea atriala si debutul activarii ventriculare Vezi raspuns 107. [CM10023] Perioada refractara relativa (pag 1384) A: Se intinde de la sfarsitul perioadei refractare efective pana in momentul in care celula este complet repolarizata B: Este definita ca acea parte a potentialului de actiune in timpul careia nici un stimul, oricat

de puternic, nu poate produce raspuns C: In timpul ei, aplicarea unui stimul poate duce numai la un raspuns local D: Incepe odata cu inceputul repolarizarii celulei E: In timpul ei, un stimul superior valorii prag poate provoca raspuns, propagat mai lent decat normal Vezi raspuns 108. [CM10024] Extrasistolole ventriculare sunt caracterizate prin: (pag 1393) A: Complexe QRS largi cu aspect bizar B: Absenta conducerii retrograde spre atrii C: Aparitia izolata sau cuplata D: Neinfluentarea morbiditatii si mortalitatii la pacientii fara boli cardiace E: O frecventa crescuta in randul populatiei Vezi raspuns 109. [CM10025] Masajul unilateral al sinusului carotidian: (pag 1385) A: Duce la pauze sinusale care nu depasesc niciodata 3 secunde B: Nu se efectueaza la pacientii la care se banuieste o hipersensibilitate a sinusului carotidian C: La varstnici reprezinta intotdeauna un test diagnostic semnificativ D: La varstnici pauzele sinusale nu depasesc aproape niciodata 3 secunde E: La toti pacientii este important sa se realizeze corelatia dintre simptome si datele de ECG Vezi raspuns 110. [CM10026] Timpul de conducere de la nodul sinusal la atriu: (pag 1386) A: Reprezinta pauza care urmeaza la intreruperea unei scurte perioade de stimulare B: Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de formare a impulsului la nivelul nodulului sinusal C: Poate fi masurat direct prin intermediul unui electrod cateter D: Pentru masurarea conducerii sinoatriale, cateterul se amplaseaza in imediata apropiere a nodului sinusal E: Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de conducere atrioventriculare Vezi raspuns 111. [CM10027] Nodul SA: (pag 1383) A: are o lungime de 1,5cm B: are o grosime de 2-3 mm C: are o grosime de 2-3 cm D: este irigat de artera nodulului sinusal E: este irigat de artera circumflexa stanga Vezi raspuns 112. [CM10028] Fasciculul Hiss: (pag 1383) A: ia nastere din nodulul AV B: ia nastere din reteaua Purkinje C: traverseaza scheletul fibros al inimii D: are o directie spre posterior traversand portiunea membranoasa E: da nastere la un nr mic de fibre Vezi raspuns 113. [CM10029] Fasciculul HIss: (pag.1383) A: are o directie spre anterior traversand portiunea membranoasa B: are o dubla irigatie C: este irigat doar de artera nodului AV D: da nastere la un numar mare de fibre , cu traiect pe margine stanga a septului intraventricular E: formeaza o ramura stanga si o ramura mai groasa-ramura dreapta Vezi raspuns

114. [CM10030] Potentialul de actiune al sistemului Hiss purkinje sial miocardului ventricular are: (pag 1383) A: 5 faze B: o faza 0 reprezentand depolarizarea rapida C: 4 faze D: fazele 1-3 ce reprezinta etapa de repolarizare E: faza a 4a care este cea de potential membranar de repaus Vezi raspuns 115. [CM10031] Componentii ionici ce produc depolarizarea diastolica spontana si curentul spre interior sunt: (pag1383) A: sodiul B: calciul C: potasiul D: magneziul E: potasiul si magneziul Vezi raspuns 116. [CM10032] Nodulul sinusal: (pag1384) A: este pacemakerul dominant al cordului B: are viteza de depolarizarea cea mai mare dintre toate celulele cardiace cu automatism C: raspunde la modificarile sistemului nervos autonom D: nu raspunde la modificarile sistemului nervos autonom E: nu dispune de automatism Vezi raspuns 117. [CM10033] Disfunctia de nodul sinusal se intalneste: (pag1385) A: la varstnici B: la atleti C: asociata cu amiloidoza D: asociata cu hipotermia E: in cadrul episoadelor de hipervagotonie Vezi raspuns 118. [CM10034] Manifestari ale bradicardiei sinusale: (pag1385) A: oboseala B: ameteli C: sincope D: tulburari de conducere AV E: amauroza Vezi raspuns 119. [CM10035] In blocul NSA de iesire () A: cel de gradul I se prezinta cu bloc intermitent B: cel de gradul III are activitate atriala absenta C: cel de gradul III apar pace-makere ectopice D: cel de gradul I poate prezenta absenta intermitenta a undelor P E: cel de gradul II se asociaza frecvent cu TV Vezi raspuns 120. [CM10036] Sd bradi-tahi () A: este o aritmie ventriculara paroxistica B: se trateaza prin stimulare AV secventiala C: prezinta pauze sinusale lungi D: nAV nu-si reia activitatea post tahicardie E: disociatia electromecanica e o complicatie frecventa Vezi raspuns

121. [CM10037] Diagnosticul disfunctie NSA se face prin: () A: frecventa cardiaca intrinseca scazuta B: timp de recuperare dupa supresia prin stimulare e in intre 0-550ms C: timp de conducere sinoatrial difrentiaza tulburarile de conducere de cele de formare D: manevrele parasimpatice arata o pauza intre 0-5 secunde E: preferential cu monit holter Vezi raspuns 122. [CM10039] In sd sinus bolnav pot apare () A: ameteala B: bradicardie severa C: EKG intermitent D: ICC E: Frecvent asociat cu BAV Vezi raspuns 123. [CM10041] Vascularizatia fasciculului His se realizeaza prin: (pag. 1383) A: Artera nodului atrioventricular B: Ramura din artera coronara descendenta anterioara C: Artera nodului sinusal D: Artera coronara dreapta E: Artera circumflexa stanga Vezi raspuns 124. [CM10042] Despre potentialul de actiune al sistemului His-Purkinje si al miocardului ventricular putem afirma: (pag. 1383) A: are cinci faze B: depolarizarea rapida (faza 0) este n principal determinata de un influx al ionilor de sodiu C: depolarizarea rapida (faza 0) este n principal determinata de un influx al ionilor de calciu (mai lent) D: etapa de repolarizare a potentialului de actiune (fazele 1-3) se bazeaza pe iesirea din celula a ionilor de potasiu E: etapa de repolarizare a potentialului de actiune (fazele 1-3) se bazeaza pe iesirea din celula a ionilor de sodiu intrati in faza initiala Vezi raspuns 125. [CM10043] Afirmatii corecte despre nodulul sinoatrial (SA): (pag. 1383) A: se afla situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava inferioara B: se afla situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava superioara C: are o lungime de aproximativ 1,5 cm si o grosime de 2-3 mm D: este irigat de o ramura din artera coronara dreapta E: este irigat de o ramura din artera circumflexa stnga (40%) Vezi raspuns 126. [CM10044] Bradicardia sinusala se asociaza cu: (pag. 1385) A: hipotiroidismul B: bolile hepatice avansate C: hipertermia maligna D: bruceloza E: n marea majoritate a cazurilor de boala a nodului sinusal nu se poate evidentia o cauza specifica Vezi raspuns 127. [CM10045] Sindromul sinusului bolnav se poate manifesta prin: (pag. 1385) A: Ameteli B: Confuzie C: Oboseala D: sincope E: cianoza avansata a extremitatilor

Vezi raspuns 128. [CM10046] Cel mai frecvent disfunctia nodului sinusal se manifesta prin: (pag. 1385) A: Ameteli B: Presincope C: Tahipnee D: Dispnee cu cianoza E: Sincope Vezi raspuns 129. [CM10047] Cel mai frecvent boala nodului sinusal se manifesta prin: (pag.1385) A: Transpiratii B: Presincopa C: Durere precordiala D: Sincope E: Ameteli Vezi raspuns 130. [CM10048] Blocul sinoatrial de iesirede gradul II din cadrul bolii nodului sinusal se caracterizeaza prin: (pag.1385) A: O alungire a timpului de conducere de la nodul sinusal la tesutul atrial inconjurator B: O blocare intermitenta a unui impuls sinusal in trecerea sa spre tesutul atrial C: Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale D: Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P E: Se caracterizeaza prin aparitia unui pacemaker atrial ectopic Vezi raspuns 131. [CM10049] Sindromul bradicardie tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal: (pag 1385) A: Se refera la o aritmie atriala paroxistica urmata de pauze sinusale lungi B: Se manifesta in principal prin tahiaritmie cu perioade debradiaritmie neglijabile urmate de stop C: Pe ECG standard se manifesta sub forma de bradiaritmie D: Se manifesta ca o aritmie in care exista perioade alternative de tahiaritmie si bradiaritmie E: Se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor Vezi raspuns 132. [CM10050] Extrasistolele ventriculare: (pag. 1393) A: Sunt tulburari de ritm intalnite destul de rar B: Pot surveni la subiecti cu sau fara boala cardiaca C: Extrasistolele ventriculare apar la 80% din pacientii cu un infarct miocardic in antecedente D: Influenteaza mortalitatea la subiectii fara boli cardiace E: Extrasistolele ventriculare sunt recunoscute pe ECG prin complexele QRS largi(>0,14s) Vezi raspuns 133. [CM10051] Tahicardia sinusala: (pag 1395) A: Are debut si sfarsit brusc B: Se recunosc pe ECG undele P cu morfologie sinusala in fata complexelor QRS C: Frecventa ritmului sinusal mai mare de 100batai pe minut D: Se poate intalni in: febra ,anxietate,tireotoxicoza E: Compresia sinusului carotidian produce o usoara rarire a frecventei Vezi raspuns 134. [CM10052] Extrasistolele atriale: (pag. 1392) A: Pot fi percepute ca palpitatii B: In majoritatea timpului sunt asimptomatice si benigne C: Necesita tratament cu beta blocante D: Pot initia o tahicardie paroxistica supraventriculara

E: Complexul QRS care urmeaza unei extrasistole atriale este largit Vezi raspuns 135. [CS10015] Care dintre urmatoarele antiaritmice face parte din clasa IA? (pag 1396) A: Sotalol B: Verapamil C: Disopiramida D: Moricizina E: Procainamida Vezi raspuns 136. [M1108063] Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de: (pag. 1395) A: frecventa atriala excesiv de crescuta B: frecventa ventriculara excesiv de scazuta C: pauza de dupa un atac de fibrilatie atriala D: pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventriculara E: cresterea tensiunii arteriale Vezi raspuns 137. [M1108064] La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce: (pag. 1395) A: sincopa B: hipertensiune arteriala C: hipotensiune pulmonara D: blocuri atrio-ventriculare E: insuficienta cardiaca Vezi raspuns 138. [M1108065] Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a: (pag. 1395) A: manevre vagale B: effort C: infarct miocardic acut D: flecainida E: chinidina Vezi raspuns 139. [M1108066] Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate: (pag. 1395) A: intoxicatie digitalica B: bloc atrio-ventricular gradul I C: bloc atrio-ventricular gradul II D: bloc atrio-ventricular gradul III E: tahicardie paroxistica atriala Vezi raspuns 140. [M1108067] Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu: (pag. 1395) A: xilina B: beta-blocante C: chinidina D: antagonisti ai canalelor de calciu E: adenozina Vezi raspuns 141. [M1108068] Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu: (pag. 1396) A: amiodarona B: flecainida C: chinidina D: nitrati lenti

E: anticoagulante Vezi raspuns 142. [M1108069] Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere: (pag. 1396) A: sunt mai ample in derivatiile anterioare B: frecventa atriala realizata este de circa 450/minut C: au aspect regulat D: sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minut E: sunt complet neregulate Vezi raspuns 143. [M1108070] Medicamentele antiaritmice din clasa II: (pag. 1396t) A: cresc automatismul nodului SA B: cresc perioada refractara a nodului AV C: scad perioada refractara a nodului AV D: cresc viteza de conducere in nodul AV E: scad viteza de conducere in nodul AV Vezi raspuns 144. [M1108071] Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se face cu: (pag. 1400) A: digitala B: beta-blocante C: propafenona D: blocante ale canalelor de calciu E: toate cele de mai sus Vezi raspuns 145. [M1108072] Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind: (pag. 1402t, 1403) A: complex QRS mai ingust de 0,14s B: disociatie AV C: concordanta complexelor QRS in precordiale D: aritmie completa E: complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stanga Vezi raspuns 146. [M1108073] Cauzele sindromului de pacemaker cuprind: (pag. 1391) A: pierderea contributiei atriale la sistola ventriculara B: reflexe vasodepresoare prin undele "a" ample C: fracturarea sondei de stimulare D: epuizarea bateriei stimulatorului E: regurgitarea venoasa pulmonara si sistemica Vezi raspuns 147. [M1108074] Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in: (pag. 1388) A: infarct miocardic acut inferior B: intoxicatie cu digitala C: subiecti normali cu tonus simpatic crescut D: intoxicatia cu amiodarona E: pericardita Vezi raspuns 148. [M1208075] Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de: (pag. 1387) A: infarctul miocardic acut B: intoxicatia digitalica C: excesul de betablocante D: excesul de blocanti ai canalelor de calciu E: neuroza cardiaca Vezi raspuns

149. [M1208076] Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si anume: (pag. 1387) A: boala Lev B: boala Lenegre C: neuroza cardiaca D: sindromul cardiovascular hiperkinetic E: distonia neurovegetativa Vezi raspuns 150. [M1208077] Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: (pag. 1395) A: frecventa ventriculara excesiv crescuta B: pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale C: emboliile sistemice ce pot apare D: anxietatea secundara palpitatiilor E: sexul bolnavului Vezi raspuns 151. [M1208078] Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate realiza cu: (pag. 1396) A: chinidina B: flecainida C: amiodarona D: nifedipin E: captopril Vezi raspuns 152. [M1208079] Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de: (pag. 1404) A: frecventa ventriculara B: durata tahicardiei C: amploarea bolii cardiace de fond D: sexul bolnavului E: momentul zilei in care apare Vezi raspuns 153. [M1208080] La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea prompta a cardaioversiei electrice daca: (pag. 1404) A: sunt prezente tulburari hemodinamice B: se evidentiaza semne de ischemie C: se evidentiaza insuficienta cardiaca congestiva D: se evidentiaza hipoperfuzie cerebrala E: bolnavul este tanar si compensat hemodinamic Vezi raspuns 154. [M1208081] In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se pot administra: (pag. 1406) A: procainamida B: lidocaina C: digoxin D: furosemid E: diltiazem Vezi raspuns 155. [M1308082] Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutterului atrial: (pag. 1397) A: Propafenona B: Lidocaina C: Flecainida D: Mexitil

E: Amiodarona Vezi raspuns 156. [M1308083] Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: (pag. 1402) A: Verapamil iv B: Adenozina C: Digoxina iv D: Procainamida iv E: Lidocaina Vezi raspuns 157. [M1308084] Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca medicatie de prima intentie de: (pag. 1395-1396) A: Digoxina B: Verapamil C: Chinidina D: Betablocant E: Flecainida Vezi raspuns 158. [M1308085] Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele particularitati: (pag. 1397-1401) A: Complexe QRS inguste, regulate, B: Adenozina este medicament de electie C: Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiunii D: Initiere posibila prin extrasistola ventriculara E: Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungit Vezi raspuns 159. [M1308086] Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND: (pag. 1402-1403) A: Debut gradat (cu incalzire) B: Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemica C: Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii) D: Frecventa ventriculara influentata de modificarea tonusului vegetativ E: Electroconversia este terapia de electie Vezi raspuns 160. [M1308087] Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte: (pag. 1398, 1399) A: Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesorii B: Deprima automatismul la nivel His-Purkinje C: Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodroma D: in caz de intoxicatie poate provoca torsada varfurilor E: Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatiei Vezi raspuns 161. [M1408088] Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false: (pag. 1396) A: medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiune B: amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiune C: medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiace D: verapamilul prelungeste durata potentialului de actiune E: flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normale Vezi raspuns 162. [M1408089] In fibrilatia atriala preparatele digitalice: (pag. 1395-1396)

A: sunt mai putin eficiente B: actioneaza rapid C: au toxicitate mai mare D: sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescut E: reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterata Vezi raspuns 163. [M1408090] Fluterul atrial se caracterizeaza prin: (pag. 1396) A: activitate atriala cu frecventa 400-600 /minut B: frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atriala C: undele de fluter mai ample in derivatiile laterale D: ritm neregulat E: embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atriala Vezi raspuns 164. [M1408091] In fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate face cu: (pag. 1396) A: procainamida B: fenitoina C: mexiletina D: flecainida E: amiodarona Vezi raspuns 165. [M1408092] Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt: (pag. 1400) A: verapamil B: betablocante C: adenozina D: digitala E: chinidina Vezi raspuns 166. [M1408093] Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: (pag. 1402) A: disociatia atrio-ventriculara B: durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRS C: durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRD D: deviatie axiala dreapta cu aspect BRS E: concordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale Vezi raspuns 167. [M1408094] Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii: (pag. 1405) A: hipercalemie B: chinidina C: fenotiazine D: antidepresive triciclice E: hipocalcemie Vezi raspuns 168. [M1508095] In blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate: (pag. 1389) A: Atropina B: Adenozina C: Moricizina D: Izoproterenolul E: Lidocaina Vezi raspuns 169. [M1508096] Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc

bloc atrioventricular sunt: (pag. 1387) A: Boala Kahler B: Boala Lyme C: Boala Lenegre D: Boala Lev E: Boala Addison Vezi raspuns 170. [M1508097] In blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pacemakerul nu este necesar in urmatoarele situatii: (pag. 1390) A: Bloc atrioventricular grad II avansat, persistent B: Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolat C: Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramura D: Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior E: Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul HisPurkinje (bloc de ramura bilateral) Vezi raspuns 171. [M1508098] Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul atrioventricular sunt: (pag. 1400) A: Beta-blocantele B: Verapamilul C: Adenozina D: Glicozizii cardiotonici E: Chinidina Vezi raspuns 172. [M1508099] Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati: (pag. 1405) A: Se asociaza cu alungirea intervalului QT B: Raspunde la atropina C: Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuziei D: Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilatii in jurul liniei de baza E: Poate fi intalnit in intoxicatia digitalica Vezi raspuns 173. [M1508100] Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati: (pag. 1405) A: Poate apare dupa administrarea de chinidina B: Raspunde la tratamentul cu isoproterenol C: Poate determina embolii periferice D: Beneficiaza de tratament cu magneziu E: Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal Vezi raspuns 174. [M1508101] Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii: (pag. 1405) A: Stenoza mitrala B: Boala cardiaca ischemica C: Electrocutare D: Pe cord normal E: Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT Vezi raspuns 175. [M1508102] Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt: (pag. 1403, 1405) A: Disociatia atrioventriculara B: Unde P care urmeaza complexului QRS C: Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmic D: Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale

E: Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica Vezi raspuns 176. [M1608103] Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: (pag. 1395) A: Absenta undelor P B: Interval R R neregulat C: Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila D: Frecventa atriala intre 150 300 / Minut E: QRS larg Vezi raspuns 177. [M1608104] Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin: (pag. 1395, 1396) A: Simpatomimetice B: Beta blocante C: Antagonistii canalelor de Ca D: Atropina E: Digoxin Vezi raspuns 178. [M1608105] La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea cardioversiei se efectueaza: (pag. 1396) A: Minimum 2 saptamani anterior cardioversiei B: Numai la bolnavii valvulari C: 2 saptamani dupa cardioversie D: La bolnavii cu AS > 45 mm E: in caz de AS locuit Vezi raspuns 179. [M1608106] Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin: (pag. 1396) A: Frecventa atriala intre 250 350 / min B: Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau C: Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrial D: Conducere AV cu blocaj 2 / 1 alura ventriculara 150 / min E: Modificarea blocajului AV la manevre vagale Vezi raspuns 180. [M1608107] Sdr de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: (pag. 1401) A: Interval P R lung B: Unda delta C: QRS larg D: QRS ingust E: Interval P R scurt (< 0,12 sec) Vezi raspuns 181. [M1608108] La pacientii cu Sdr WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt: (pag. 1402) A: Xilina iv B: Amiodarona iv C: Digoxin iv D: Sotalol iv E: Verapamil iv Vezi raspuns 182. [M1608109] Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt: (pag. 1402) A: Disociatia AV B: Durata QRS > 0,16 sec cu aspect de BRS C: Durata QRS < 0,14 sec cu aspect de BRD

D: Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale E: Deviatie axiala stanga cu aspect de BRD Vezi raspuns 183. [M1608110] In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: (pag. 1404,1406) A: Procainamida B: Lidocaina C: Diltiazem D: Digoxin E: Verapamil Vezi raspuns 184. [M1608111] Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr III include: (pag. 1389) A: Atropina B: Isoproterenol C: Teofilin D: Adenozina E: Efedrina Vezi raspuns 185. [M2208112] Tahicardia ventriculara sustinuta se defineste: (pag. 1403) A: Tahicardia ventriculara care dureaza mai mult de 30 s B: Tahicardia ventriculara care necesita oprire datorita colapsului hemodinamic C: Tahicardia ventriculara care este monomorfa D: Tahicardia ventriculara indusa prin QT lung E: Tahicardia ventriculara indusa de infarctul miocardic acut Vezi raspuns 186. [M2208113] Care din urmtoarele afirmatii privind tahicardia ventriculara nesustinuta sunt adevarate: (pag. 1403-1404) A: Tahicardia ventriculara nesustinuta nu produce de obicei simptome B: Tahicardia ventriculara nesustinuta se definineste prin existenta a trei batai ventriculare in 30 s C: Nu apare la pacienti fara o boala cardiaca D: Tahicardia ventriculara nesustinuta chiar daca este asimptomatica necesita tratament E: Nu a fost stabilita o relatie de tip cauza-efect intre tahicardia nesustinuta si moartea subita Vezi raspuns 187. [M2208114] Tahicardia ventriculara sustinuta apare in: (pag. 1403) A: Boli cardiace organice; B: Cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cronica; C: In sindromul QT prelungit; D: In stenoza mitrala; E: In intoxicatiile medicamentoase Vezi raspuns 188. [M2208115] Care din urmatoarele modificari inregistrate pe ECG-ul cu 12 derivatii sunt mai caracteristice pentru tahicardia ventriculara: (pag. 1403) A: Complex QRS > 20 s in absenta unui tratament antiaritmic B: Complex QRS > 0,14 s in absenta tratamentului antiaritmic C: Axa QRS orientata superior in prezenta unui aspect de BRD major D: Existenta unei tahicardii cu complexe largi, bizare, cu ritm foarte neregulat E: Disociatia AV cu fuziunea si captura batailor Vezi raspuns 189. [M2208116] Care din urmatoarele afirmatii prinvind prognosticul tahicardiei ventriculare

sunt adevarate: (pag. 1404) A: Prognosticul tahicardiei ventriculare nu depinde de boala cardiaca de fond B: Pacientii cu tahicardie ventriculara nesustinuta aparuta dupa un infarct miocardic au un risc de deces de 3 ori mai mare fata de un grup comparabil de pacienti fara aceasta aritmie C: Pacientii cu tahicardia ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic benign D: Pacientii fara boala cardiaca dar care prezinta tahicardie ventriculara uniforma au un risc extrem de mic de moarte subita E: In grupul pacientilor cu tahicardie ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut, mortalitatea este de 15% Vezi raspuns 190. [M2208117] Torsada virfurilor poate aparea: (pag. 1405) A: In hipomagneziemie B: In hiperkaliemie C: Dupa tratament cu chinidina D: Dupa tratament cu blocante de calciu E: Dupa tratament cu antidepresive triciclice Vezi raspuns 191. [M2208118] Torsada virfurilor poate apare: (pag. 1405) A: In hipokaliemie B: Dupa tratament cu benzodiazepine C: Dupa tratament cu fenotiazine D: In afectiuni intracraniene E: In blocul sino-atrial de gradul I Vezi raspuns 192. [M2208119] Care din urmatoarele afirmatii privind ritmul idioventricular accelerat este adevarata: (pag. 1405) A: Este o tahicardie ventriculara cu frecventa de peste 100 batai pe minut B: Este o tahicardie ventriculara cu frecventa intre 60-120 batai pe minut C: Apare in cadrul infarctului miocardic vechi D: Apare adesea in timpul referfuziei miocardice E: Necesita intotdeauna tratament Vezi raspuns 193. [M2208120] Torsada virfurilor este o tahicardie ventriculara caracterizata prin: (pag. 1404-1405) A: Aspect monomorf al complexelor QRS B: Aspect polimorf al complexelor C: Asocierea cu alungirea marcata a intervalului QT D: Asocierea cu alungirea intervalului PR E: Prelungirea idiopatica, congenitala sau dobindita a intervalului QT, adesea peste 0,60 s, precede aritmia Vezi raspuns 194. [M2208121] La pacienti cu sindrom QT prelungit congenital care fac torsada virfurilor se poate incerca: (pag. 1405) A: Simpatectomia cervicotoracala B: Administrarea de fenitoina C: Administrarea de magneziu D: Administrarea de kaliu E: Administrarea de beta-blocante Vezi raspuns 195. [M2208122] Fibrilatia ventriculara apare: (pag. 1405) A: Frecvent in boala cardiaca ischemica B: In hipomagneziemii severe asociate cu sindrom QT lung

C: Dupa administrarea unor medicamente vasodilatatoare D: Dupa admnistrarea unor medicamente antiaritmice E: La pacientii cu WPW care dezvolta fibrilatie atriala cu raspuns ventricular lent Vezi raspuns 196. [M2208123] Fibrilatia ventriculara apare: (pag. 1405) A: La pacientii cu hipoxie severa B: La pacientii cu ischemie severa C: In electrocutari D: In timpul imersiei in apa E: Dupa tratament cu chinidina Vezi raspuns 197. [M2208124] Ritmul idioventricular accelerat poate apare: (pag. 1405) A: In infarctul miocardic acut B: Dupa operatii pe cord C: In cardiomiopatii D: In intoxicatia digitalica E: Afectiuni intracraniene Vezi raspuns 198. [M2208125] Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia ventriculara sunt adevarate: (pag. 1405) A: Majoritatea pacientilor cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic bun pe termen lung B: Pe termen lung, pacientii cu fibrilatia ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutului unui infarct miocardic acut, au o rata mare a recurentelor C: Pacientii cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au o mortalitate pe termen scurt scazuta D: Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 20-30% in urmatorul an E: Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 2-3% in urmatorul an Vezi raspuns 199. [M2208126] Care dintre urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculara: (pag. 1402) A: Disociatia AV B: Durata QRS > 0,16 s cu aspect BRS C: Complexe QRS negative in toate derivatiile precordiale D: Complexe QRS pozitive in toate derivatiile precordiale E: Deviatie axiala la dreapta cu aspect BRD Vezi raspuns 200. [M2208127] Intr-o tahicardia cu complexe largi, care din urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculra: (pag. 1402) A: Durata QRS > 0,14 cu aspect BRD B: Deviatie axiala extrema stanga cu aspect de BRS C: Durata QRS > 0,12 cu aspect BRS D: Complexe negative in derivatiile precordiale E: Aspectul morfologic al complexelor QRS: BRS cu unda Q in V6 Vezi raspuns 201. [M2208128] Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea: (pag. 1395) A: La subiecti normali B: Dupa effort C: In intoxicatia alcoolica acuta D: Dupa administrarea de sedative E: In hipotiroidism Vezi raspuns

202. [M2208129] Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in (pag. 1395) A: Hipoxia acuta B: In hipercapnie C: In tulburari metabolice D: Dupa administrarea de amlodipina E: Dupa administrarea de pindolol Vezi raspuns 203. [M2208130] Fibrilatia atriala persistenta apare: (pag. 1395) A: In cardiopatia hipertensiva B: Boli pulmonare cronice C: In defectul de sept atrial D: Hipoxia acuta E: Boala cardiaca reumatismala Vezi raspuns 204. [M2208131] Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: (pag. 1395) A: Frecventa cardiaca excesiv de crescuta B: Pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale C: Emboliile pulmonare D: Emboliile sistemice care apar doar la pacientii cu boli cardiace reumatismale E: Anxietatea secundara palpitatiilor Vezi raspuns 205. [M2208132] Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: (pag. 1395) A: Se caracterizeaza printr-o activitate atriala dezorganizata cu absenta undelor P pe ECG B: Activitatea atriala are frecventa intre 250-350 batai pe minut C: Raspunsul ventricular este aleator neregulat D: Numeroasele impulsuri care penetreaza nodul AV facindu-l refractar la impulsurile urmatoare realizeaza conducerea ascunsa E: Daca fibrilatia atriala trece in flutter atrial efectul conducerii ascunse creste Vezi raspuns 206. [M2208133] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibrilatia atriala sunt adevarate: (pag. 1395) A: Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la chinidina B: Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la flecainida C: Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat cu frecventa 4o batai pe minut trebuie suspectata tahicardia jonctionala D: Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat 70 pe minut, trebuie suspectat blocul atrio-ventricular complet E: La un bolnav cu fibrilatie atriala tratat cu digitala, regularizarea ritmului ventricular sugereaza intoxicatia digitalica Vezi raspuns 207. [M2208134] Rarirea alurii ventriculare intr-o fibrilatie atriala se poate realiza cu: (pag. 1395) A: Verapamil B: Diltiazem C: Propranolol D: Nifedipina E: Hidralazina Vezi raspuns 208. [M2208135] Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala sunt adevarate: (pag. 1396) A: Cardioversia electrica necesita o energie de 100-200 W s

B: La pacientii cu fibrilatie atriala se instituie tratament anticoagulant timp de 2 saptamini indiferent de timpul scurs de la debutul fibrilatiei C: Tratamentul anticoagulant trebuie continuat cel putin 4 saptamini dupa tentativa de conversie farmacologica sau electrica D: Anticoagulantele par sa reduca incidenta emboliilor sistemice postconversie E: In absenta trombului, la ecografia transesofagiana, conversia si tratamentul anticoagulant poate fi inceput imediat Vezi raspuns 209. [M2208136] Intr-o fibrilatie atriala tratamentul de prevenire a recurentelor se poate face cu: (pag. 1396) A: Chinidina B: Amiodarona C: Flecainida D: Mexitil E: Lidocaina Vezi raspuns 210. [M2208137] Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: (pag. 1396) A: Flutterul atrial se caracterizeaza printr-o activitate atriala cu frecventa variind intre 350600 batai pe minut B: In mod caracteristic, frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala C: Rarirea frecventei atriale la mai putin de 220 batai pe minut cu ajutorul chinidinei, care are si efect vagolitic, poate duce la cresterea brusca a frecventei ventriculare datorita unei conduceri AV 1:1 D: Undele de flutter sunt mai ample in derivatiile D1 si aVL E: Cartografierea stimularii sugereaza ca flutterul atrial este o forma de reintrare atriala localizata la nivelul atriului sting Vezi raspuns 211. [M2208138] Se foloseste stimularea atriala pentru conversia flutterului atrial in ritm sinusal in urmatoarele situatii: (pag. 1396) A: Dupa operatia pe cord deschis B: In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut C: In orice flutter atrial D: In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut, mai ales daca bolnavul se afla sub tratament cu digitala E: In flutterul atrial cu frecventa ventriculara de 150 pe minut Vezi raspuns 212. [M2208139] Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: (pag. 1396) A: Daca situatia clinica a pacientului nu necesita o conversie imediata a flutterului atrial, se va aplica un tratament de scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV B: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu digitala C: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu verapamil D: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu chinidina E: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu adenozina Vezi raspuns 213. [M2208140] In prevenirea recurentelor flutterului si fibrilatiei atriale se pot folosi: (pag. 1397) A: Chinidina B: Flecainida C: Propafenona D: Amiodarona E: Nifedipina Vezi raspuns

214. [M2208141] In absenta sindromului WPW, intr-o tahicardie paroxistica supraventriculara specificati mecanismul cel mai frecvent de producere (pag. 1397) A: Reintrare in nodul AV B: Reintrare printr-o cale AV accesorie ascunsa C: Reintrare la nivelul nodului sinusal D: Reintrare la nivelul atriului E: Macrocircuit cu conducere anterograda pe calea accesorie Vezi raspuns 215. [M2208142] Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul AV sunt adevarate: (pag. 1397) A: Este cea mai frecventa cauza de tahicardie supraventriculara B: Este mai frecvent observata la barbati C: Se prezinta ca o tahicardie cu complexe QRS largi, cu ritm regulat, cu frecventa variind intre 120 si 250 batai pe minut D: Extrasistola atriala care initiaza aritmia se asociaza cu un interval PR scurt E: Undele P retrograde pot fi absente Vezi raspuns 216. [M2208143] Indicati care sunt medicamentele de electie utilizate in tratamentul unei tahicardii prin reintrare in nodul AV: (pag. 1400) A: Beta-blocante B: Verapamil C: Adenozina D: Digoxin E: Mexiletina Vezi raspuns 217. [M2208144] Indicati in care din situatiile enumerate optati pentru cardioversie electrica intr-o tahicardie prin reintrare in nodul AV: (pag. 1400) A: Ca tratament de prima electie la orice bolnav B: Cind tahiaritmia are caracter recurent C: Cind tahicardia provoaca ischemie severa D: Cind tahicardia provoaca hipotensiune E: Dupa digitalizare Vezi raspuns 218. [M2208145] Care din agentii enumerati previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: (pag. 1400) A: Digitala B: Verapamil C: Propranolol D: Chinidina E: Procainamida Vezi raspuns 219. [M2208146] Care din urmatorii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: (pag. 1400) A: Diltiazem B: Atenolol C: Fenitoin D: Metoprolol E: Moricizina Vezi raspuns 220. [M2208147] Care din urmatorii agenti IMPIEDICA APARITIA TSV-ULUI prin reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: (pag. 1400) A: Chinidina

B: Procainamida C: Metoprolol D: Verapamil E: Flecainidida Vezi raspuns 221. [M2208148] Care din urmatoarii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: (pag. 1400) A: Propafenona B: Flecainida C: Moricizina D: Digoxin E: Chinidina Vezi raspuns 222. [M2208149] Indicati care din urmatorii agenti sunt preferati, tinind cont de raportul risc/beneficiu, pentru a preveni reintarea in nodul AV : (pag. 1400) A: Digoxin B: Beta-blocante C: Blocante de calciu D: Chinidina E: Procainamida Vezi raspuns 223. [M2208150] Tinind cont de raportul risc/beneficiu asociat tratamentului, indicati care din urmatorii agenti sunt recomandati pentru a preveni reintrarea in nodul AV : (pag. 1400) A: Propafenona B: Flecainida C: Moricizina D: Propanolol E: Diltiazem Vezi raspuns 224. [M2208151] Indicati care din afirmatiile urmatoare privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: (pag. 1400) A: Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare AV include in circuitul de reintrare un fascicul atrioventrciular accesor ascuns B: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom WPW, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii C: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica ca si pacientii cu sindrom WPW, dar fasciculul accesor nu poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii D: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom LGL, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii E: Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata printr-o extrasistola atriala Vezi raspuns 225. [M2208152] Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: (pag. 1400) A: Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns B: Fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in timpul altor tahiaritmii atriale C: Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculara este virtual diagnostica pentru reintrarea AV D: Undele P apar de obicei dupa complexele QRS E: Undele P apar de obicei inaintea complexelor QRS Vezi raspuns

226. [M2208159] Indicati situatiile in care exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390) A: Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritmuri ectopice care necesita administrarea unor medicamente care scad automatismul centrilor de scapare, ducind la bradicardie simptomatica B: Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritm de scapare cu frecvente < 40 batati pe minut, la pacienti asimptomatici C: Bloc cardiac complet permanent asociat cu stari confuzionale care dispar dupa cardiostimulare temporara D: Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel suprahisian E: Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra-sau infrahisian Vezi raspuns 227. [M2208160] In care din situatiile urmatoare exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390) A: Fibrilatie atriala cu bloc cardiac complet B: Bloc complet permanent complicat cu insuficienta cardiaca congestiva C: Bloc cardiac complet asimptomatic cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut D: Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent E: Bloc AV grad II tip II asimptomatic intermitent Vezi raspuns 228. [M2208161] Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista unanim acord ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390) A: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV B: Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare C: Bloc AV avansat tranzitor si asociat cu bloc de ramura D: Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior E: Bloc cardiac complet aparut dupa un infarct miocardic acut cu bloc in sistemul HisPurkinje Vezi raspuns 229. [M2208162] Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: (pag. 1390) A: Bloc tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat B: Tulburari de conducere AV tranzitorii, farar defecte de conducere intraventiculare C: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV D: Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV E: Bloc avansat trazitor si asociat cu bloc de ramura Vezi raspuns 230. [M2208163] Indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: (pag. 1390) A: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic B: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic C: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica D: Interval HV mult alungit (> 100ms) E: Bloc infrahisian indus prin pacing Vezi raspuns 231. [M2208164] In care din urmatoarele situatii exista un acord unanim ca pacemakerul este necesar: (pag. 1390) A: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica B: Bloc bi-sau trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fara simptome ce pot fi atribuite blocului C: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic D: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic E: Interval HV mult alungit ( >100ms)

Vezi raspuns 232. [M2208165] In care din urmatoarele situatii exista divergente de opinii cu privire la necesitatea implantului unui pacemaker: (pag. 1390) A: Bloc bi-sau trifascicular cu sincope, farar dovada ca sunt datorate unui bloc cardiac complet, dar fara identificarea altor cauze posibile de sincope B: Bloc infrahisian indus prin pacing C: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic D: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic E: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica Vezi raspuns 233. [M2208166] Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV grad I sunt adevarate: (pag. 1387,8) A: Blocul AV grad I se caracterizeaza printr-un PR > 0,20 s B: In prezenta unui complex QRS cu durata normala, prelungirea intervalului PR peste 0,24 s este invariabil produsa de intirzierea impulsului la nivelul sistemului His-Purkinje C: Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea impulsului la nivelul nodului AV D: Daca durata QRS este prelungita, intirzierea poate fi produsa la nivelul nodului AV sau a sistemului His-Pukinje E: Locul precis la Intirzierii conducerii poate fi stabilit numai prin inregistrari intracardiace Vezi raspuns 234. [M2208167] Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz I sunt adevarate: (pag. 1388) A: Se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului PR pina la blocarea unui impuls atrial B: Pauza care urmeaza este mai mare decit o pauza compensatorie C: Intervalul PR al primului impuls condus este mai scurt decit cel al ultimului impuls condus anterior de unda P blocata D: El se datoreaza afectarii sistemului His-Purkinje E: Progresiunea blocului AV grad II tip Mobitz I spre bloc total este neobisnuita Vezi raspuns 235. [M2208168] Care din urmatoarele afirmatii privind Blocul AV grad II tip Mobitz I sunt adevarate: (pag. 1388) A: Poate fi intilnit la subiecti normali cu tonus vagal scazut B: Este o anomalie tranzitorie in infarctul miocardic inferior C: Se intilneste in intoxicatia cu digitala D: Necesita un tratament agresiv E: Poate fi indus de beta-blocante Vezi raspuns 236. [M2208169] Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz II sunt adevarate: (pag. 1388) A: Se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului AV B: Se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS C: Trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rar D: Apare in infarctul miocardic antero-septal E: Se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea anterioara a intervalului PR Vezi raspuns 237. [M2208170] Care din urmatoarele pledeaza pentru sediul nodal al unui bloc AV de grad III: (pag. 1388) A: Complex QRS al ritmului de scapare larg B: Ritmul de scapare are o frecventa de 40-55 batai pe minut C: Daca frecventa ritmului de scapare creste dupa atropina

D: Ritmul de scapare este mai putin influentat de effort E: Blocul AV complet congenital este de obicei localizat la nivelul nodului AV Vezi raspuns 238. [M2208171] Care din urmatoarele pledeaza pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul His sau distal: (pag. 1388) A: Daca complexul QRS al ritmului de scapare este cu durata normala B: Daca frecventa ritmului de scapare este < sau = cu 40 batati pe minut C: Ritmul de scapare este instabil D: La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intilni conducerea retrograda ventriculoatriala E: Ritmul de scapare este influentat de atropina Vezi raspuns 239. [M2208172] Care din urmatoarele afirmatii privind adenozina sunt adevarate: (pag. 1398-1399) A: Intrerup brusc TSV regulate prin reintrare, care implica nodul AV B: Produc alungirea QT asociat cu TV polimorfe C: Poate produce oprirea atriala tranzitorie, dupa intreruperea TSV D: Poate produce hipotensiune tranzitorie E: Poate produce decolorarea gri-albastruie a pielii Vezi raspuns 240. [M2208173] Care din urmatoarele efecte secundare se pot nota dupa admnistrarea de procainamida: (pag. 1388-1389) A: Alungirea QT asociata cu TV polimorfa B: Anemie hemolitica C: Hipotiroidism D: Hipertiroidism E: Rash Vezi raspuns 241. [M2208174] Care din urmatoarele efecte secundare pot apare dupa administrarea de disopiramida: (pag. 1388-1389) A: Halucinatii B: Anorexie C: Alungirea QT asociata cu TV polimorfa D: Hipertrofie gingivala E: Bronhospasm Vezi raspuns 242. [M2308175] Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului de Na+ si cresc durata potentialului de actiune: (pag. 1135) A: MEXILETINA B: PROCAINAMIDA C: BRETILIUM D: DISOPIRAMIDA E: MORICIZINA Vezi raspuns 243. [M2308176] Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu scopul de a bloca calea accesorie: (pag. 1141) A: FLECAINIDA B: VERAPAMIL C: PROPRANOLOL D: CHINIDINA E: DILTIAZEM Vezi raspuns

244. [M2308177] Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ? (pag. 1144) A: asociere cu alungirea intervalului QT B: etiologie posibil congenitala C: poate fi provocata de hiperkaliemie D: administrarea chinidinei este recomandabila E: tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbV Vezi raspuns 245. [M2308178] Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare permanenta: (pag. 1129) A: BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec la pacient asimptomatic B: bloc bifascicular cu interval HV = 120 ms C: hemibloc stang anterior survenit post-infarct D: BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva E: bloc bifascicular cu BAV gr III intermitent asociat cu bradicardie simptomatica Vezi raspuns 246. [M2308179] Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in nodulul AV sunt false ? (pag. 1136-1137) A: cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurile B: medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamil C: digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurentei D: raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I A E: in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporara Vezi raspuns 247. [M2308180] Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand: (pag. 1135) A: poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze B: trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica reducere a ritmului ventricular C: undele "a" jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatului D: pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopa E: senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara Vezi raspuns 248. [M2308181] Care din pacientii cu BAV grII au indicatie de pacemaker ? (pag. 1129) A: BAV gr II peranent, asimptomatic B: BAV gr II intermitent cu bradicardie simptomatica C: BAV gr II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit D: BAV gr II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisian E: BAV gr II asociat cu insuficienta cardiaca Vezi raspuns 249. [M2308182] Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post conversie a unei FbA in ritm sinusal: (pag. 1135) A: AMIODARONA B: CHINIDINA C: PROPRANOLOL D: MEXILETIN E: FLECAINIDA Vezi raspuns 250. [M2308183] Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ? (pag. 1136) A: rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculare

B: se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemice C: conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W) D: aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale) E: in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ poate constitui o solutie temporara Vezi raspuns 251. [M2308184] Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin: (pag. 1137, 1138) A: prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascuns B: fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara acestuia C: conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRS D: cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesor E: ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi controlate medicamentos Vezi raspuns 252. [M2308185] Care din urmatoarele afirmatii privind Sdr WPW le considerati corecte: (pag. 1141, 1142) A: conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea nodo-hisiana B: Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlA C: sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeutice D: medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de VERAPAMIL iv E: ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxistice Vezi raspuns 253. [M2308186] Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand: (pag. 1143) A: acces tahicardic cu durata de peste 30 s B: aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculare C: test farmacologic cu adenozina negativ D: disociatie A-V completa sau activare atriala retrograda E: ritm ventricular aparent regulat Vezi raspuns 254. [M2308187] Studiile electrofiziologice in TPV pot releva: (pag. 1143) A: intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesului B: eficienta a electrostimularii atriale over-drive C: reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce) D: electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuri E: electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuri Vezi raspuns 255. [M2508188] Nu determina modificari asupra nodului sinusal urmatoarele medicamente folosite n tratamentul aritmiilor: (pag. 1398) A: Lidocaina B: Amiodarona C: Sotalolul D: Adenozina E: Disopiramida Vezi raspuns 256. [M2508189] Care din urmatoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-Purkinje

(pag. 1398) A: Verapamil B: Dispiramida C: Bretiliumul D: Digoxina E: Sotalol Vezi raspuns 257. [M2508190] Care din urmatoarele masuri necesita prudenta n fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: (pag. 1402) A: Digitala B: Cardioversia C: Procainamida D: Lidocaina E: Verapamilul Vezi raspuns 258. [M2508191] n aplicarea cardioversiei la pacientul constient si stabil hemodinamic sunt necesare (pag. 1408) A: barbituric sau diazepam B: repaus digestiv C: neuroleptice fenotiazinice D: posibilitatea de intubare la nevoie E: Atropina Vezi raspuns 259. [M2508192] Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta tratamentul de electie al pacientilor simptomatici cu: (pag. 1396) A: Fibrilatie ventriculara B: Torsada vrfurilor C: Flutter atrial tipic D: Fascicul accesor ascuns sau manifest E: Tahicardia sinusala Vezi raspuns 260. [M2508193] Tratamentul chirurgical este indicat n cazurile de tahicardie ventriculara asociate cu: (pag. 1409) A: Tetralogie Fallot B: Boalacoronariana C: Cardiomiopatie dilatativa D: Anevrism idiopatic al ventriculului stng E: Infarctul miocardic acut Vezi raspuns 261. [M2508194] Factorii precipitanti ai fibrilatiei atriale pot fi: (pag. 1395) A: Hipotermia B: Pericardita C: Intoxicatia alcoolica D: Abuzul de diuretice E: Boala Addison Vezi raspuns 262. [M2508195] Medicamentele care reduc viteza maxima n faza de depolarizare prin blocarea influxului de sodiu n tesuturi apartin urmatoarelor clase de antiaritmice: (pag. 1396) A: IA B: IC C: II D: III

E: IV Vezi raspuns 263. [M2508196] Prelungirea cronica a conducerii atrioventriculare nodale poate apare n: (pag. 1387) A: Sarcoidoza B: Tireotoxicoza C: Amiloidoza D: Steatonecroza E: Botriocefaloza Vezi raspuns 264. [M2508197] Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea si fibrozarea acestuia este accelerata de:Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea si fibrozarea acestuia este accelerata de: (pag. ..........) A: Hipertensiune B: Neoplasme C: Stenoza mitrala D: Stenoza aortica E: Toxinele uremice Vezi raspuns 265. [M2508198] Disociatia atrioventriculara prin interferenta apare n: (pag. 1388) A: Tahicardia paroxisticasupraventriculara B: Flutterul atrial C: Tahicardia ventriculara D: Ritmul jonctional accelerat E: Fibrilatia atriala Vezi raspuns 266. [M2508199] n blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate: (pag. 1389) A: Atropina B: Adenozina C: Moricizina D: Izoproterenolul E: Lidocaina Vezi raspuns 267. [M2508200] Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt: (pag. 1387) A: Boala Kahler B: Boala Lyme C: Boala Lenegre D: Boala Lev E: Boala Addison Vezi raspuns 268. [M2508201] Medicamente de prima alegere n tratamentul tahicardiilor prin reintrare n nodul atrioventricular sunt: (pag. 1400) A: Beta-blocantele B: Verapamilul C: Adenozina D: Glicozizii cardiotonici E: Chinidina Vezi raspuns 269. [M2508202] Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati: (pag. 1405) A: Se asociaza cu alungirea intervalului QT

B: Raspunde la atropina C: Apare frecvent n infarctul miocardic acut, adesea n timpul reperfuziei D: Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS crend aspectul unor oscilatii n jurul liniei de baza E: Poate fi ntlnit n intoxicatia digitalica Vezi raspuns 270. [M2508203] Torsada vrfurilor are urmatoarele particularitati: (pag. 1405) A: Poate apare dupa administrarea de chinidina B: Raspunde la tratamentul cu isoproterenol C: Poate determina embolii periferice D: Beneficiaza de tratament cu magneziu E: Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal Vezi raspuns 271. [M2508204] Fibrilatia ventriculara apare frecvent n urmatoarele conditii: (pag. 1405) A: Stenoza mitrala B: Boala cardiaca ischemica C: Electrocutare D: Pe cord normal E: Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT Vezi raspuns 272. [M2508205] Caracteristicile ECG cu 12 derivatii n timpul tahicardiei ventriculare sunt: (pag. 1403, 1405) A: Disociatia atrioventriculara B: Unde P care urmeaza complexului QRS C: Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde n absenta tratamentului antiaritmic D: Concordanta aspectului QRS n toate derivatiile precordiale E: Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica Vezi raspuns 273. [M2508206] Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin: (pag. 1395) A: Diametrul ecografic al atriului stng mai mare de 4,5 cm B: Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECG C: Raspuns prompt la manevrele vagale, cu ntreruperea aritmiei D: Absenta undelor P pe ECG E: Mecanism de producere legat de reintrarea n nodul atrioventricular Vezi raspuns 274. [M2508207] Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare n nodul atrioventricular are urmatoarele caracteristici: (pag. 1399-1400) A: Frecventa 250-300/minut B: Complexe QRS nguste, regulate C: Unde P retrograde totdeauna prezente D: Compresia sinusului carotidian poate ntrerupe aritmia E: Pot fi prevenite prin beta blocante Vezi raspuns 275. [M2508208] Tahicardiile atriale fara reintrare pot apare n: (pag. 1401) A: Boala Lenegre B: Hipokaliemie C: Dupa administrare de teofilina D: Dupa cardiostimulare temporara E: n intoxicatia digitalica Vezi raspuns 276. [M2508209] Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin (pag. 1399-1400) A: Raspuns ventricular neregulat

B: Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite C: Frecventasub 100/minut D: Complexe largi E: Incidentacrescuta a fibrilatiei atriale Vezi raspuns 277. [M2508210] Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati: (pag. 1402) A: apare n intoxicatia cu beta-blocante B: debut gradat ("ncalzire) C: poate apare n reumatismul articular acut D: complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal E: se poate asocia cu bloc AV Vezi raspuns 278. [M2508211] Tahicardia ventriculara sustinuta monomorfa beneficiaza de tratament de urgenta cu: (pag. 1406) A: Adenozina B: Digoxina C: Procainamida D: Chinidina E: Lidocaina Vezi raspuns 279. [M2508212] Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: (pag. 1388) A: blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P B: absenta modificarilor anterioare ale intervalului PR C: asocierea raracu alungirea complexului QRS D: disociatie atrioventricularaizoritmica E: incidenta mare a tahicardiei ventriculare Vezi raspuns 280. [M2508213] Disociatia atrioventriculara fara bloc AV apare n cazul: (pag. 1388) A: Blocului AV de grad nalt B: Sindromului WPW C: Disociatiei prin interferenta D: Disociatiei izoritmice E: Tahicardiei atriale cu bloc Vezi raspuns 281. [M2508214] Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin: (pag. 1395) A: Absenta undelor P B: Disparitia undelor a ale pulsului venos jugular C: Zgomot I dedublat paradoxal D: Atriu stng de dimensiuni ntotdeauna normale E: Prognostic bun la bolnavii cu stenozamitrala Vezi raspuns 282. [M2508215] Bretiliumul este ncadrat n aceeiasi clasa de antiaritmice cu: (pag. 1396) A: Chinidina B: Amiodarona C: Tocainida D: Verapamilul E: Sotalolul Vezi raspuns 283. [M2608216] Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: (pag. 1395) A: Prezenta undelor F B: Interval R R neregulat

C: Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila D: Frecventa atriala ntre 150 300 / minut E: QRS larg Vezi raspuns 284. [M2608217] Controlul alurii ventriculare n cursul FA se poate realiza prin: (pag. 13951396) A: Alfablocante B: Beta blocante C: Antagonistii canalelor de Ca D: Atropina E: Digoxin Vezi raspuns 285. [M2608218] La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant n vederea cardioversiei se efectueaza: (pag. 1396) A: Minimum 2 saptamni anterior cardioversiei B: Numai la bolnavii valvulari C: 2 saptamni dupacardioversie D: La bolnavii cu AS > 45 mm E: n caz de AS locuit Vezi raspuns 286. [M2608220] Sdr de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: (pag. 1401) A: Interval P R lung B: Undadelta C: QRS larg D: Modificari secundare de fazaterminala E: Interval P R scurt (0,12 sec) Vezi raspuns 287. [M2608221] La pacientii cu Sdr WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventricularasi induce fibrilatia ventriculara sunt: (pag. 1402) A: Xilina iv B: Amiodaronaiv C: Digoxin iv D: Sotalol iv E: Verapamil iv Vezi raspuns 288. [M2608222] In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: (pag. 1404-1406) A: Procainamida B: Lidocaina C: Diltiazem D: Digoxin E: Verapamil Vezi raspuns 289. [M2608223] Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV n caz de BAV gr III include: (pag. 1389) A: Atropina B: Isoproterenol C: Ibutilida D: Adenozina E: Teofilina Vezi raspuns

290. [M2808224] In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru cardiostimulare permanenta: (pag. 1390) A: blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida B: blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie simptomatica C: blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca congestiva D: perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomatici E: orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomatici Vezi raspuns 291. [M2808225] Din clasa IB de antiaritmice fac parte: (pag. 1396) A: Procainamida B: Lidocaina C: Fenitoina D: Tocainida E: Mexiletina Vezi raspuns 292. [M2808226] La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul anticoagulant trebuie administrat: (pag. 1396) A: cel putin 2saptamani inainte de conversie B: 2 saptamani dupa conversie C: 24 ore dupa conversie D: 24 ore inainte de conversie E: in momentul tentativei de conversie Vezi raspuns 293. [M2808227] Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu: (pag. 1400) A: Lidocaina B: beta-blocanti C: blocanti ai canalelor de calciu D: clasa I A E: clasa I C Vezi raspuns 294. [M2808228] Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin: (pag. 1405) A: hipokaliemie sau hipomagneziemie B: chinidina C: fenotiazine D: antidepresive triciclice E: beta-blocante Vezi raspuns 295. [M2808229] Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni: (pag. 1396) A: Adenozina B: cardioversie electrica C: Beta-blocante D: Amiodarona E: Xilina Vezi raspuns 296. [M2808230] Efectele adverse ale tratamentului cu Sotalol constau in: (pag. 1399) A: hipotensiune in administrare iv B: actiuni anticolinergice C: fibroza pulmonara

D: accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrial E: hipo-sau hipertiroidism Vezi raspuns 297. [M2808231] Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin: (pag. 1401) A: interval PR scurt (<0,10 s) B: QRS ingust C: prezenta undei delta D: fibrilatie atriala cu alura de regula joasa E: flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapida Vezi raspuns 298. [M2808232] Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: (pag. 1403) A: disociatia atrioventriculara B: durata QRS>0.14 s in absenta tratamentului antiaritmic C: neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale D: deviatie axiala stanga cu aspect de BRD E: tahicardie cu frecventa sub 100/min Vezi raspuns 299. [M2808233] Care dintre urmatoarele afirmatii despre stimulatorul DDD sunt adevarate? (1389) A: realizeaza un pacing secvential B: ideal pentru pacientii relativi tineri si activi cu funstie sinusala normala si bloc AV avansat C: e indicat in insuficienta cronotropica D: amelioreaza toleranta la efort E: este benefic la pacienti cu rezerve hemodinamice limitate Vezi raspuns 300. [M2808234] Care medicamente utilizate in sdr. WPW actioneaza la nivelul fascicolului accesor? (1402 tabel stg. sus) A: flecainida; B: verapamil; C: adenizin fosfat; D: digitala; E: chinidina. Vezi raspuns 301. [M2808235] Evidentiati urmatoarele manevre vagale posibil utilizate in tahicardii: (1395) A: compresia sinusului carotidian; B: imersia fetei in apa rece; C: manevra Guyon; D: manevra Valsalva; E: manevra Heimlich. Vezi raspuns 302. [M2808236] Compresia sinusului carotidian, utilizata in unele tahicardii, poate da urmatoarele efecte nedorite: (1395) A: fibrilatia atriala; B: bloc atriaventricular; C: asistolia; D: tahicardia ventriculara; E: fibrilatia ventriculara. Vezi raspuns 303. [M2808238] In cadrul codificarii pacemakerilor litera T poate fii folosita in pozitia: (pg. 1389, 1391) A: prima litera B: a doua litera

C: a treia litera D: a patra litera E: a cincea l;itera Vezi raspuns 304. [M2808239] Care sunt cele mai obisnuite cauze de bloc AV cronic izolat la adulti? (pg.1387) A: IMA inferior B: intoxicatie digitalica C: Boal Lyme D: Boala Lev E: Boala Lenegre Vezi raspuns 305. [M2808240] In cazul sincopelor neurovasculare s-a sugerat tratament di urmatoarele clase de medicamente antiaritmice: (pg.1389) A: IA B: IB C: IC D: II E: IV Vezi raspuns 306. [M2808241] Pacemakerul tip DDD este indicat la pacientii: (pg. 1389-1390) A: tineri cu functia nodului sinusal (NS) normala B: disfunctia NS. intermitenta si bloc AV avansat C: pacient care dezvolta sindrom de pacemaker D: conducere ventriculo-atriala persistente sau intermitente E: insuficiente cronotropica Vezi raspuns 307. [M2808243] Postdepolarizarile tardive pot fii produse de: (pg.1392) A: hiperkalemie B: hipokalemie C: hipercalcemie D: intoxicatie digitalica E: bradicardie Vezi raspuns 308. [M2808244] Despre extrasistolele jonctionale putem afirma urmatoarele: (pg. 1393) A: pot fi conduse anterograd B: pot fi conduse retrograd C: nu pot fi conduse in nici un sens D: se prezinta cu complexe QRS largi E: se prezinta cu comlexe QRS inguste Vezi raspuns 309. [M2808245] Prvenirea recurentelor dupa convertirea fibrlatiei/flutterului atrial in ritm sinusal se face: (pg.1396-1397) A: chinidina B: flecainida C: tocainida D: propafenona E: amidarona Vezi raspuns 310. [M2808246] La care pacienti sansa de convertire a fibrilatiei atriale in ritm sinusal este mai mica? (pg. 1395-1366) A: FA cu diametrul atriului stg. > 4,5 cm

B: FA din boala reumatismala cardiaca C: FA izolata D: FA dupa operatii pe cord deschis E: FA din tireotoxicoza Vezi raspuns 311. [M2808248] La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala care medicamente cresc riscul de trecere in fibrilatie ventriculara: (pg. 1402) A: lidocaina B: procainamida C: digitala D: verapamil E: chinidina Vezi raspuns 312. [M2808250] Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta modalitatea de electie la pacientii simptomatici cu: () A: tahicardie supraventriculara prin reintrare la nivelul nodului AV B: flutter atrial tipic C: fibrilatie atriala necontrolata medicamentos D: tahicardie sinusala E: tahicardie supraventriculara din sindr WPW Vezi raspuns 313. [M280850] Urmatoarele tahiaritmii sunt initiate de o extrasistola (pg.1400-1403) A: tahicardia atriala multifocala B: TPSV prin reintrare in nodul sinusal C: TPSV prin reintrarae in nodul AV D: tahicardia jonctionala neparoxistica E: tahicardia ventriculara paroxistica Vezi raspuns 314. [M280852] Alungirea intervalului QT apare mai ales in: (pag 1405) A: hipokaliemii B: tratament cu chinidina C: tratament cu fenotiazine D: tratament cu antidepresive triciclice E: tahicardii Vezi raspuns 315. [M280854] Tahicardia jonctionala neparoxistica (1402-1403) A: apare cel mai frecvent prin reintrare B: debuteaza de obicei gradat, cu o perioada de incalzire C: frecventa nu este influentata de tonusul vegetativ D: se recomanda cardioversia E: ritmul poate fi usor incetinit prin compresia sinusului carotidian Vezi raspuns 316. [M280855] Tahicardia jonctionala neparoxistica (TJN): (1402-1403) A: TJN este de obicei o tulburare de ritm cronica B: apare de obicei in conditii de crestere a automatismului sau de activitate declansata C: pe ECG, complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal D: oprirea administrarii de digitala este obligatorie E: cardioversia este contraindicata Vezi raspuns 317. [M280856] Tahicardia jonctionala neparoxistica este data de: (1402-1403) A: infarct miocardic apical B: miocardita

C: exces de catecolamine endogene/exogene D: reumatism articular acut E: chirurgie valvulara Vezi raspuns 318. [M280858] Ritmul de scapare cu sediul distal in sistemul His-Purkinje are urmatoarele particularitati: () A: fecventa cardiaca stabila de 60 batai/minut B: complexe QRS largi, bizare C: complexe QRS inguste, cu durata normala D: frecventa cardiaca 25-45 batai/minut E: instabilitate accentuata Vezi raspuns 319. [M280859] Care din urmatoarele afirmatii despre torsada varfurilor sunt ADEVARATE? () A: complexe QRS sunt polimorfe, cu aspectul unor oscilatii in jurul liniei de baza B: intervalul QT este sub 0,38 secunde C: poate fi indusa de hiperkaliemie si/sau hipermagneziemie D: poate fi indusa de chinidina E: se remite la administrarea de digoxin iv Vezi raspuns 320. [M280860] Clasa IA are urmatoarele caracteristici: (1396) A: scade Vmax la toate valorile frecventei cardiace B: cuprinde chinidina, propafenona, disopiramida C: cuprinde disopiramida, chinidina, procainamida D: creste durata potentialului de actiune E: creste perioada refractara a nodulului AV Vezi raspuns 321. [M280861] Alegeti care tulburari de ritm sunt produse prin activitate declansata de tip postdepolarizari tardive: () A: tahicardia ventriculara indusa de efort B: torsada varfurilor C: tahicardia indusa de intoxicatia digitalica D: fibrilatia ventriculara E: ritm idioventricular accelerat Vezi raspuns 322. [M280862] In ceea ce priveste disfunctia de noudul sinusal NU sunt adevarate: (321) A: Se manifeste prin ameteli,presincope si sincope B: La unii pacienti se insoteste de tulburari de conducere AV C: EKG-ul releva o perioada de asistolie ventriculara mai mica de 3 secunde D: Ocazional,se poate manifesta printr-o accelerare inadecvata a ritmului sinusal ca raspuns la stres E: Manifestarile nu apar la administrarea de glicozide tonicardiace,betablocante,verapamil,chinidina Vezi raspuns 323. [M280863] Frecventa cardiaca intrinseca: (322) A: Este o manifestare a activitatii primare a nodulului sinusal B: Formula de calcul:118,1-(o,57xVarsta) C: Frecventa cardiaca intrinseca joasa reprezinta o disfunctie primititva de nod sinusal D: dezechilibrul autonom este reprezentat de frecventa cardiaca intrinseca inalta E: Determinarea ei necesita o blocare chimica a influientelor sistemului nervos autonom Vezi raspuns 324. [Rontzy_1] Despre boala Lev se poate afirma ca: (1387) A: Reprezinta una din cele mai comune cauze de BAV cronic izolat la adulti

B: Este o afectiune sclerodegenerativa a tesutului de conducere cardiac C: Se caracterizeaza prin calcificarea si sclerozarea scheletului fibros cardiac D: Produce BAV asociat cu bloc de ramura E: Nu afecteaza valvele mitrala si aortica Vezi raspuns

1C 2A 3E 4C 5C 6B 7E 8D 9D 10 C 11 E 12 B 13 B 14 B 15 C 16 C 17 E 18 A 19 A 20 E 21 D 22 A 23 B 24 D 25 D 26 D 27 A 28 E 29 E 30 B 31 B 32 E 33 A 34 C 35 B 36 C 37 B 38 B 267 CD

39 C 40 D 41 C 42 B 43 C 44 D 45 B 46 C 47 A 48 B 49 A 50 B 51 A 52 D 53 D 54 A 55 D 56 B 57 A 58 C 59 C 60 B 61 E 62 C 63 D 64 E 65 E 66 B 67 B 68 B 69 C 70 D 71 C 72 B 73 B 74 C 75 D 76 D 276 ABE

77 B 78 C 79 E 80 E 81 D 82 D 83 B 84 C 85 ABE 86 ABD 87 ABE 88 ACD 89 BCE 90 ACDE 91 ABDE 92 ACDE 93 ABDE 94 ABC 95 ABCD 96 ABDE 97 ABC 98 DE 99 BD 100 ACE 101 BDE 102 ACDE 103 ABD 104 ABCE 105 BC 106 BC 107 AE 108 ACDE 109 AE 110 BCD 111 ABDE 112 AC 113 ABD 114 ABDE 285 AC

115 AB 116 ABC 117 ACDE 118 ABCD 119 BC 120 BC 121 ACE 122 ABCD 123 AB 124 ABD 125 BCDE 126 ABDE 127 ABCD 128 ABE 129 BDE 130 BD 131 ADE 132 BCE 133 BCDE 134 ABD 135 CE 136 CD 137 AE 138 DE 139 AD 140 BD 141 ABC 142 CD 143 BE 144 ABD 145 BCE 146 ABE 147 AB 148 ABCD 149 AB 150 ABCD 151 ABC 152 ABC 294 ABCD

153 ABCD 154 AB 155 ACE 156 DE 157 BD 158 ABCE 159 CE 160 ABDE 161 BCD 162 AC 163 BE 164 ADE 165 AC 166 ACE 167 BCD 168 AD 169 CD 170 BD 171 BC 172 BCE 173 ADE 174 BCE 175 ACD 176 ABC 177 BCE 178 AC 179 ABDE 180 BCE 181 CE 182 ABDE 183 AB 184 ABCE 185 AB 186 ABE 187 ABCE 188 BCE 189 BD 190 ACE 303 CE

191 ACD 192 BD 193 BCE 194 ABE 195 ABD 196 ABCE 197 ABCD 198 ACD 199 ABCD 200 ABDE 201 ABC 202 ABC 203 ABCE 204 ABE 205 ACD 206 ABE 207 ABC 208 ADE 209 ABC 210 BC 211 ABD 212 ABC 213 ABCD 214 AB 215 AE 216 BC 217 CD 218 ABC 219 ABD 220 ABE 221 ABCE 222 ABC 223 DE 224 ACE 225 ACD 226 ABC 227 AB 228 CE 312 ABCE

229 ABD 230 AB 231 AB 232 AB 233 ADE 234 ACE 235 BCE 236 BCD 237 BCE 238 BCD 239 ACD 240 ABE 241 ABC 242 BD 243 AD 244 CD 245 ADE 246 AD 247 BC 248 BC 249 ABE 250 ACDE 251 ACDE 252 BCE 253 BC 254 BCD 255 AE 256 ACD 257 AE 258 AD 259 CD 260 ABD 261 BC 262 AB 263 AC 264 ACD 265 CD 266 AD 321 ACE

268 BC 269 BCE 270 ADE 271 BCE 272 ACD 273 BD 274 BDE 275 BCE

277 BCDE 278 CE 279 AB 280 CD 281 AB 282 BE 283 BC 284 BCE

286 BCDE 287 CE 288 AB 289 ABE 290 BCDE 291 BCDE 292 AB 293 BCDE

295 BCD 296 ACE 297 CE 298 ABD 299 ABDE 300 AE 301 ABD 302 CE

304 DE 305 AD 306 ABC 307 ACD 308 ABCE 309 ABDE 310 ABC 311 CD

313 BCE 314 ABCD 315 BE 316 BCDE 317 BCDE 318 BDE 319 AD 320 ACD

322 CE 323 ABCE 324 ACD