Sunteți pe pagina 1din 81

Boala cardiaca ischemica

[doar CM] [doar CS] < Inapoi 1. [ M280727] Tratamentul cu beta blocante este contraindicat in IMA in urmatoarele situatii (1496) A: Hipertrofie stanga anterosuperioara B: Antecedente de BPOC C: PR > 0.24 D: PR<0.21 E: pulsul > 60 Vezi raspuns 2. [M1107001] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA: (pag. 1498) A: se face in loc de tromboliza medicamentoasa B: este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arteriala C: este superioara tromboliticelor in soc cardiogen D: este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici E: este o alternativa terapeutica in contraindicatii la trombolitice Vezi raspuns 3. [M1107002] Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin: (pag. 1501) A: absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara B: raluri de staza la bazele pulmonare C: prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta D: edem pulmonar acut E: soc cardiogen Vezi raspuns 4. [M1107003] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA: (pag. 1500) A: La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala B: Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept C: Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca D: Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS E: Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA Vezi raspuns 5. [M1107004] Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1500) A: scad mortalitatea globala B: previn reinfarctarea C: previn moartea subita D: betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct E: istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie Vezi raspuns 6. [M1107005] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept, cu EXCEPTIA: (pag. 1502) A: se asociaza cu infarctul anterior B: clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala

C: segmentul ST este supradenivelat in V4R D: disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic E: tratamentul este de expansiune volemica Vezi raspuns 7. [M1107006] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1506) A: aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate B: betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii C: antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung D: inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca E: factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil Vezi raspuns 8. [M1107007] Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA: (pag. 1494) A: boli musculare si traumatisme musculare B: cardioversie electrica C: hipotiroidism D: pancreatita acuta E: atacul vascular cerebral Vezi raspuns 9. [M1107008] Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1500) A: reduc incidenta aritmiilor severe B: reduc ischemia recurenta C: nu reduc reinfarctarea D: reduc mortalitatea in absenta trombolizei E: controleaza durerea Vezi raspuns 10. [M1140001] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in angina pectorala instabila, cu EXCEPTIA: (pag. 1515) A: este angina pectorala cu debut > 6 luni, cu aproximativ 3 episoade dureroase pe saptamana B: este angina pectorala cronica cu crize mai frecvente, mai severe, mai prelungite C: este angina pectorala de repaus D: este angina pectorala care apare la scurt timp dupa infarctul miocardic E: poate fi precipitata de febra, anemie, tahiaritmii Vezi raspuns

11. [M1140002] In care din urmatoarele situatii angioplastia percutana este o contraindicatie absoluta in cardiopatia ischemica: (pag. 1514) A: Stenoza coronariana cu trombus B: Asocierea disfunctiei ventriculare stangi C: Stenoza trunchiului arterei coronare stangi D: Stenoza excentrice, neregulate, lungi E: Dilatarea grefelor de by-pass obstruate Vezi raspuns 12. [M1140003] Urmatoarele afirmatii sunt false legate de tratamentul anginei pectorale, cu EXCEPTIA: (pag. 1513) A: nitratii cu actiune prelungita sunt la fel de eficienti ca si nitroglicerina sublingual in ameliorarea rapida a crizei anginoase B: toleranta la nitratii cu actiune prelungita apare sub 12 ore de administrare continua C: intervalul liber intre prizele de nitrati retard trebuie sa fie de maxim 8 ore D: in tratamentul anginei variante se pot asocia nitratii cu actiune prelungita cu antagonistii

de canale de calciu E: nitratii sunt contraindicati in angina pectorala asociata cu insuficienta cardiaca Vezi raspuns 13. [M1140004] Care este modificarea ECG in leziunea transmurala? (pag. 1509) A: unde T negative B: subdenivelare de segment ST C: supradenivelare de segment ST D: Unde T pozitive E: Extrasistole ventriculare Vezi raspuns 14. [M1140005] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de ateroscleroza coronariana, cu EXCEPTIA: (pag. 1507) A: Stenoza aterosclerotica a coronarelor epicardice este segmentara B: Placa aterosclerotica este expusa la fisurare, hemoragie, tromboza C: Localizarea obstructiei influenteaza zona de miocard ischemic D: Vasele colaterale se dezvolta cand obstructia se dezvolta progresiv E: Vasele colaterale mentin viabilitatea miocardului in situatiile care necesita flux crescut Vezi raspuns 15. [M1140006] Testul de efort ECG are un prognostic nefavorabil in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA: (pag. 1509) A: durere la efort mic B: subdenivelare de ST> 0.2 mV la efort mic C: subdenivelare ST persistenta > 5 minute dupa incetarea efortului D: hipotensiune arteriala asociata semnelor de ischemie E: cresterea progresiva a frecventei cardiace Vezi raspuns 16. [M1140007] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de by-pass-ul coronarian cu grefon in cardiopatia ischemica, cu EXCEPTIA: (pag. 1515) A: durerea este abolita sau ameliorata dupa interventie B: este interventia de preferat la diabetici cu afectarea a cel putin doua artere coronare C: ocluzia grefonului arterial este mai frecventa decat a celui venos D: interventia scade mortalitatea in stenoza trunchiului coronarei stangi E: interventia scade mortalitatea in boala trivasculara si disfunctia ventriculului stang Vezi raspuns 17. [M1207009] Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: (pag. 1493) A: durere B: palpitatii C: jena precordiala D: intepaturi precordiale E: lesin Vezi raspuns 18. [M1207010] Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: (pag. 1495) A: ecocardiografia bidimensionala B: ecografia unidimensionala C: rezonanta magnetica nucleara D: tomografia computerizata E: ventriculografia radioizotopica Vezi raspuns 19. [M1207011] In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in: (pag. 1494) A: 12-14 ore

B: 16-18 ore C: 10-12 ore D: 4-8 ore E: 20-24 ore Vezi raspuns 20. [M1207012] Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il reprezinta: (pag. 1495) A: digoxinul B: chinidina C: xilina D: diltiazemul E: aspirina Vezi raspuns 21. [M1207013] Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: (pag. 1495) A: morfina B: paduden C: ibuprofen D: diclofenac E: indometacin Vezi raspuns 22. [M1240008] Dupa infarctul miocardic, nivelul de troponina I cardiac-specifica (cTnI) poate ramane crescut (pag. 1494) A: maximum 24 h dupa IMA B: maximum 48 h dupa IMA C: timp de 7 10 zile dupa IMA D: peste 14 zile dupa IMA E: indefinit Vezi raspuns 23. [M1240009] In diagnosticul IMA raportul CK-MB 2: CK-MB1 este inalt specific daca (pag. 1494) A: CK-MB2: CK-MB1<2,5 B: CK-MB2: CK-MB1<1,5 C: CK-MB2: CK-MB1= 1 D: CK-MB2: CK-MB1>1,5 E: CK-MB 2 : CK-MB1 nu are nici o utilitate Vezi raspuns 24. [M1240010] Pacientii cu IMA in clasa Killip I: (pag. 1501) A: prezinta insuficienta cardiaca moderata, cu raluri la baza plamanilor B: nu au semne de congestie pulmonara sau venoasa C: prezinta insuficienta cardiaca severa D: prezinta edem pulmonar acut E: prezinta soc cardiogen Vezi raspuns 25. [M1240011] Dopamina prezinta efecte cronotrop si inotrop positive la doze de: (pag. 1502) A: < 2 microg/ kg/ min B: 2 10 microg /kg/ min C: > 10 microg /kg/ min D: > 20 microg /kg/ min E: > 50 microg/kg/min Vezi raspuns

26. [M1240012] Contrapulsatia aortica este contraindicata in IMA cu: (pag. 1502) A: soc cardiogen B: localizare inferioara C: disectie de aorta asociata D: ruptura de sept interventricular E: tamponada Vezi raspuns 27. [M1240013] Infarctul miocadic acut de ventricul drept se asociaza mai frecvent cu: (pag. 1502) A: IMA anteroseptal B: IMA antero lateral C: IMA anterior intins D: IMA lateral inalt E: IMA inferoposterior Vezi raspuns 28. [M1240014] Un test de efort pozitiv la pacientul coronarian se caracterizeaza prin: (pag. 1509) A: subdenivelare semnificativa a segmentului ST B: anomalii ale undei T C: aparitia oricarei tulburari de conducere D: aritmii ventriculare E: modificari ale undei P Vezi raspuns 29. [M1307014] Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar in: (pag. 1495) A: primele 24 ore B: primele 3 zile C: prima saptamana D: in prima luna E: in primele 3 luni Vezi raspuns 30. [M1307015] Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang post infarct miocardic: (pag. 1505) A: hipotensiunea arteriala B: aparitia zgomotului III C: suflu sistolic apexian D: dublu impuls apical E: suflu diastolic apexo-axilar Vezi raspuns 31. [M1307016] Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut? (pag. 1499) A: dipiridamolul B: ticlopidina C: aspirina D: clopidogrelul E: antiinflamatoriile nesteroidiene Vezi raspuns 32. [M1407017] Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA (pag. 1495) A: este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA B: poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic C: scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale contraindica folosirea morfinei D: are efect vagotonic si poate cauza bradicardia

E: staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala Vezi raspuns 33. [M1407018] Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA (pag. 1494) A: creste in 4-8 ore de la debutul IMA B: este lipsita de specificitate C: o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare D: revine la normal dupa 48-72 ore E: nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA Vezi raspuns 34. [M1407019] Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa (pag. 1498) A: poate fi aplicata si la pacientii cu contraindicatii la terapia trombolitica B: nu e mai eficienta decat tromboliza C: aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice D: se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza E: asigura un beneficiu special la pacientii cu soc cardiogen Vezi raspuns 35. [M1407020] Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA: (pag. 1500) A: reprezinta principala cauza de deces in spital B: se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice C: cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4 D: nu se coreleaza cu mortalitatea precoce E: se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva Vezi raspuns 36. [M1407021] Terapia trombolitica: (pag. 1497) A: reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in primele 12 ore de la debutul IMA B: nu influenteaza dimensiunea infarctului C: limiteaza disfunctia VS D: nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne E: se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST Vezi raspuns 37. [M1407022] Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt: (pag. 1498) A: istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani B: diateza hemoragica cunoscuta C: accident vascular nehemoragic in ultimul an D: suspiciune disectie de aorta E: hemoragii interne active Vezi raspuns 38. [M1407023] Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este: (pag. 1498) A: reactii alergice la streptokinaza B: hipotensiune arteriala C: fibrilatie ventriculara D: hemoragie E: hipertensiune arteriala Vezi raspuns 39. [M1407024] Dopamina (pag. 1502) A: la doze de 2 - 10 (ug/Kg)/min are efect cronotrop negativ B: nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa C: la doze de 2 - 10 (ug/Kg)/min are efect inotrop pozitiv

D: este o amina sintetica parasimpatico-mimetica E: la doze mici (<2 (ug/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic Vezi raspuns 40. [M1440015] Angina pectorala este caracterizata prin: (pag. 1508) A: localizare in mod tipic precordiala B: este de natura crescendo C: pragul de aparitie poate varia considerabil in aceeasi zi D: angina nocturna este produsa prin diminuarea volumului sanguin intratoracic in clinostatism E: este strict legata de factorii declansatori Vezi raspuns 41. [M1440016] Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt urmatorii, cu EXCEPTIA: (pag. 1510) A: localizarea stenozelor coronariene B: starea functionala a ventriculului stang C: severitatea ischemiei miocardice D: sexul feminin E: severitatea stenozelor coronariene Vezi raspuns 42. [M1440017] Care din urmatoarele semne la testele neinvazive nu indica un risc crescut de evenimente coronariene la pacientii cu cardiopatie ischemica: (pag. 1510) A: cresterea tensiunii arteriale sistolice peste 220 mmHg la effort B: subdenivelarea ST peste 0,2 mV C: captare pulmonara crescuta la scintigrafia de perfuzie cu radioizotopi D: scaderea fractiei de ejectie in timpul efortului E: subdenivelare ST mai mult de 5 minute de la incetarea efortului Vezi raspuns 43. [M1440018] Pacientii cu boala coronariana simptomatica ce necesita revascularizare pot fi tratati prin angioplastie coronariana transluminala percutana intr-o proportie de: (pag. 1515) A: 10-20% B: 20-40% C: 30-50% D: 40-60% E: 50-70% Vezi raspuns 44. [M1440019] Care din urmatoarele medicamente nu este indicat in angina instabila: (pag. 1516) A: nitroglicerina intravenos B: aspirina C: streptokinaza D: heparina intravenos E: betablocantele Vezi raspuns 45. [M1440020] In tratamentul cronic al anginei Prinzmetal sunt utilizati: (pag. 1516-1517) A: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei B: ticlopidina C: betablocantele neselective D: hidralazina E: antagonistii de calciu Vezi raspuns 46. [M1507025] Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de: (pag. 1492)

A: Eliberarea de oxid nitric B: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom C: Dezvoltarea unui anevrism D: Eliberarea de prostaglandina E2 E: Eliberarea de endotelina 1 Vezi raspuns 47. [M1507026] In diagnosticul infarctului miocardic acut determinarea troponinei T-cardiacspecifica (cTnT) si troponinei I-cardiac-specifica (cTnI) este utila din mai multe motive: (pag. 1494) A: Se determina cu usurinta folosind reactii radioimunologice B: Pot creste dupa infarctul miocardic la niveluri de peste 20 de ori mai mari decat valoarea de repaus C: Nivelurile lor raman crescute maxim 24-48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut D: Nu este util in diagnosticul infarctului miocardic acut la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor E: Cresc dupa afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor Vezi raspuns 48. [M1507027] Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: (pag. 1494) A: Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic B: Este foarte specifica pentru diagnostic C: Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic D: Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor E: Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiacspecifice (cTnI) Vezi raspuns 49. [M1507028] Reactia nespecifica la injuria miocardica din infarctul miocardic acut se manifesta prin: (pag. 1495) A: Leucocitoza cu limfocitoza B: Leucocitoza polimorfonucleara care apare la cateva ore de la debutul durerii si persista timp de 3-7 zile C: Viteza de sedimentare a hematiilor creste mult atingand varful la 24-48 de ore de la debut si revine la normal dupa 3-4 zile D: Leucocitoza polimorfonucleara atinge foarte rar niveluri pana la 8-9 E: Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24-48 de ore de la debutul infarctului si persista 10-14 zile Vezi raspuns 50. [M1507029] Ventriculografia radioizotopica realizata cu hematii marcate cu 99mTc este utila in diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: (pag. 1495) A: Demonstreaza frecvent afectarea cineticii parietale si scaderea fractiei de ejectie ventriculare B: Este foarte specifica pentru diagnostic C: Poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice D: Apreciaza dimensiunile infarctului E: Pune in evidenta prezenta revarsatului pericardic Vezi raspuns 51. [M1507030] Tratamentul initial al infarctului miocardic acut in departamentul de urgenta nu presupune utilizarea: (pag. 1495-1496) A: Aspirinei B: Morfinei C: Nitroglicerinei D: Inhibitorilor enzimei de conversie E: Beta-blocantilor

Vezi raspuns 52. [M1540021] Angina Prinzmetal se caracterizeaza electrocardiografic prin: (pag. 1509,1516) A: aparitia undei Q B: complex QRS largit peste 0,13 secunde C: subdenivelarea segmentului ST D: supradenivelarea segmentului ST E: aparitia undei u Vezi raspuns 53. [M1540022] Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei: (pag. 1513) A: palpitatiile B: cefaleea C: durerea retrosternala D: varsaturile E: constipatia Vezi raspuns 54. [M1540023] Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o contraindicatie absoluta de angioplastie coronariana transluminala percutana la pacientii cu cardiopatie ischemica: (pag. 1514) A: stenoza trunchiului arterei coronare stangi B: stenoza arterei coronare circumflexe stangi C: stenoza arterei coronare descendente anterioare stangi D: stenozele grefelor de by-pass la pacientii care prezinta angina recurenta E: diabetul zaharat Vezi raspuns 55. [M1540024] Care clasa de medicamente este utilizata in terapia initiala a anginei Prinzmetal: (pag. 1514,1516-17) A: antagonistii canalelor de calciu B: blocantele beta-adrenergice C: inhibitorii enzimei de conversie D: aminele simpatomimetice E: diureticele de ansa Vezi raspuns 56. [M1540025] Care este durata durerii in angina pectorala stabila: (pag. 1508) A: 5-10 secunde B: 10-30 secunde C: 1-5 minute D: 15-30 minute E: 4-6 ore Vezi raspuns 57. [M1540026] Care este doza de atenolol care se administreaza in tratamentul anginei pectorale stabile: (pag. 1512) A: 1-2mg/zi B: 5-10mg/zi C: 50-150mg/zi D: 0,5-1g/zi E: 1-3g/zi Vezi raspuns 58. [M1607031] Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu EXCEPTIA: (pag. 1492) A: Epinefrina

B: Serotonina C: Colagen D: Bradikinina E: ADP Vezi raspuns 59. [M1607032] Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu EXCEPTIA: (pag. 1493) A: Epigastru B: Brate bilateral C: Umarul stang D: Mandibula E: Inferior de ombilic Vezi raspuns 60. [M1607033] Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: (pag. 1493) A: IMA anterior B: Bolnavi tineri C: Diabet zaharat D: IMA lateral E: IMAdeVD Vezi raspuns 61. [M1607034] La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constand din bradicarie si ? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu: (pag. 1493) A: IMA anterior B: IMA inferior C: Clasa hemodinamica II D: IMA asociat cu TV E: IMA antero -septal Vezi raspuns 62. [M1607035] Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparina in IMA este controlat si ajustat in functie de: (pag. 1499,1500) A: Timpul de protrombina B: Timpul partial de tromboplastina activat C: Indice de protrombina D: Timp Quick E: Timp de sangerare Vezi raspuns 63. [M1640027] Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este: (pag. 1512) A: 80120mg B: 0,3 0,6mg C: 0,4 1,2 mg D: 20-30mg E: 60240mg Vezi raspuns 64. [M1640028] Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu: (pag. 1513) A: Nitrati B: Betablocante C: Diuretice D: Inhibitori ECA E: Antiagregante Vezi raspuns

65. [M1640029] Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la: (pag. 1513) A: Betablocante B: Calciublocante C: Inhibitori ECA D: Diuretice E: Anticoagulante Vezi raspuns 66. [M1640030] Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II: (pag. 1513) A: Nicardipina B: Amlodipina C: Nifedipina D: Felodipina E: Isradipina Vezi raspuns 67. [M1640031] Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false: (pag. 1513) A: Scad necesarul de oxigen al miocardului B: Scad frecventa cardiaca C: Scad contractilitatea miocardica D: Au efect vasodilatator periferic E: Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie Vezi raspuns 68. [M1640032] Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include: (pag. 1512) A: intirzierea conducerii AV B: Hipotensiune C: Congestia fetei D: Edeme E: Agravarea anginei Vezi raspuns 69. [M2207036] Indicati care din urmatoarele modificari este inalt specifica pentru diagnosticul de infarct miocardic: (pag. 1494) A: Un raport al nivelului CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5 B: Nivele crescute ale CK in primele 4-8 h C: Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,5 D: Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,3 E: Un raport CK-MB2:CK-MB1> 0,5 Vezi raspuns 70. [M2207037] Intre 10 si 14 zile de la debutul unui infarct miocardic acut ce marker seric cardiac mai poate fi prezent in singe: (pag. 1494) A: CK B: CK-MB C: cTnI D: cTnT E: Mioglobina Vezi raspuns 71. [M2207038] Care din urmatoarele afirmatiile privind mioglobina nu ester adevarata: (pag. 1494) A: Evidentierea mioglobinei este un test specific pentru diagnosticul de infarct miocardic B: Mioglobina este eliberata in singe doar in citeva ore de la debutul infarctului miocardic C: Mioglobina este unul din primii markeri serici cardiaci care creste peste nivelul normal dupa un infarct miocardic D: Este rapid excretata in urina E: Nivelurile sanguine revin la valoarea normala in 24 de ore de la debutul infarctului

Vezi raspuns 72. [M2207039] Care din urmatorii agenti s-a dovedit ca scade mortalitatea spitaliceasca in infarctul miocardic acut (pag. 1496) A: Nitroglicerina administrata intravenos B: Beta-blocantele administrate intravenos C: Diltiazemul D: Verapamilul E: Morfina Vezi raspuns 73. [M2207040] Care din urmatorii agenti administrat la pacienti cu infarct miocardic acut sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate: (pag. 1497) A: Aspirina B: Morfina C: Nitratii D: Beta-blocante E: Blocantii de calciu Vezi raspuns 74. [M2207041] La care categorie de bolnavi intra in discutie terapia de reperfuzie: (pag. 1497) A: Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in aVR B: Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine C: Cu subdenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine D: Cu modificari dinamice ale undei T E: In caz de durere recurenta chiar in absenta modificarilor ECG Vezi raspuns 75. [M2207042] La un bolnav cu infarct miocardic fara supradenivelarea segmentului ST specificati care din urmatorii agenti poate fi daunator: (pag. 1497) A: Betablocante B: Heparine cu greutate moleculara joasa C: Nitroglicerina intravenos D: Tromboliticul E: Morfina Vezi raspuns 76. [M2207043] La un bolnav care a avut un infarct miocadic indicati cind se indica administrarea inhibitorilor enzimei de conversie, indiferent daca exista sau nu insuficienta cardiaca: (pag. 1500) A: La o fractie de ejectie mai mica de 60% B: La o fractie de ejectie mai mica de 55% C: La o fractie de ejectie mai mica de 50% D: La o fractie de ejectie mai mica de 45% E: La o fractie de ejectie mai mica de 40% Vezi raspuns 77. [M2207044] Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea Killip la pacienti cu infarct miocardic nu este adevarata: (pag. 1501) A: Clasa Killip 0: fara semne de congestie venoasa B: Clasa Killip I: fara semne de congestie pulmonara sau venoasa C: Clasa Killip II:insuficienta cardiaca moderata evidentiata prin prezenta ralurilor la baza plaminilor, galop Z3, tahipnee sau semne de insuficienta cardiaca drepata, incluzind staza venoasa sau hepatica D: Clasa Killip III: insuficienta cardiaca severa, edem pulmonar E: Clasa IV: soc cu presiune sistolica mai mica de 90 mm Hg si semne de vasoconstrictie periferica, cianoza periferica, confuzie mentala si oligurie Vezi raspuns

78. [M2207045] La un pacient cu infarct miocardic indicati situatia in care apare semnele hemodinamice de functie ventriculara stinga anormala (pag. 1501) A: Cind contractia este serios afectata la 5% din masa ventriculului sting B: Cind contractia este serios afectata la 5-10% din masa ventriculului sting C: Cind contractia este serios afectata la 10-15% din masa ventriculului sting D: Cind contractia este serios afectata la 15-20% din masa ventriculului sting E: Cind contractia este serios afectata la 20-25% din masa ventriculului sting Vezi raspuns 79. [M2207046] La un bolnav cu infarct miocardic indicati momentul in care apare socul cardiogen (pag. 1501) A: In infarctizarea a 20% din masa ventricului sting B: In infarctizarea a 20-25% din masa ventricului sting C: In infarctizarea a 25-30% din masa ventricului sting D: In infarctizarea a 30-35% din masa ventricului sting E: In infarctizarea a 40% din masa ventricului sting Vezi raspuns 80. [M2207047] Care dintre urmatorii agenti poate fi folositi la pacienti care prezinta grade mai putin profunde de hipotensiune si daca trebuie evitat un efect cronotrop pozitiv: (pag. 1502) A: Izoproterenol B: Norepinefrina C: Dopamina D: Dobutamina E: Milrinona Vezi raspuns 81. [M2207048] In ce localizare a infarctului miocadic poate exista un grad cel putin minor de necroza a ventriculului drept: (pag. 1502) A: Inferoposterior B: Antero-septal C: Anterior D: Lateral inalt E: Anteo-lateral Vezi raspuns 82. [M2207049] La un bolnav cu infarct miocardic inferoposterior ce elemente pe ECG va sugereaza infarctul de ventricul drept: (pag. 1502) A: Subdenivelarea segmentului ST in V1-V3 B: Cresterea amplitudinii undei R in V1-V2 C: Supradenivelarea segmentului ST in V4R D: Cresterea duratei QRS in V4R E: Cresterea timpului de aparitie a deflexiunii intrinsecoide in V4R Vezi raspuns 83. [M2207050] La un bolnav cu infarct miocardic acut ce element ajuta la diagnosticul diferential dintre ruptura de sept interventricular si ruptura unui muschi papilar: (pag. 1503) A: Insuficienta ventriculara stinga severa B: Suflu pansistolic C: Grad superior de oxigen la nivelul ventriculului drept dovedit prin cateterism cardiac D: Reducerea deteriorarii hemodinamice prin contrapulsatie intraaortica cu balon E: Reducerea deteriorarii hemodinamice prin administrarea de nitroprusiat Vezi raspuns 84. [M2207051] In prezent, pentru ce categorie de bolnavi este rezervat tratamentul antiaritmic: (pag. 1503) A: Cu extrasistole ventriculare frecvente

B: Cu extrasistole ventriulare multifocale C: Cu extrasistole precoce D: Cu aritmii ventriculare sustinute E: Cu aritmii ventriculare nesustinute Vezi raspuns 85. [M2207052] La un bolnav cu infarct miocardic acut in ce situatie NU indicati pentru tratamentul tahicardiei sinusale, ca prima optiune, betablocantul: (pag. 1504) A: Daca este asociata anemia B: Daca este asociata febra C: Daca este asociata o disfunctie metablica D: Daca exista insuficienta cardiaca E: In starea hiperdinamica Vezi raspuns 86. [M2207053] La un bolnav cu infarct miocadic acut complicat cu insuficienta de pompa indicati agentul de electie pentru tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare: (pag. 1504) A: Metoprolol B: Verapamil C: Diltiazem D: Propranolol E: Digoxin Vezi raspuns 87. [M2207054] La un bolnav cu infarct miocardic cu bradicardie sinusala persistenta ( frecventa cardiaca sub 50-60 batai /min) dupa o doza initiala de 0,5 mg atropina ce tratament se va institui: (pag. 1504) A: Atropina in doze suplimentare a cite 0,2 mg pina la o doza totala de 2 mg B: Pacing electric C: Soc electric D: Izoproterenol E: Diltiazem pentru a controla ischemia care induce bradicardia Vezi raspuns 88. [M2207055] Ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic si bloc complet nu tolereaza pacing-ul: (pag. 1504) A: Cu infarct miocardic inferior B: Cu infarct miocardic inferoposterior C: Cu infarct miocardic posterior D: Cu infarct de ventricul drept E: Cu infarct miocardic anterior Vezi raspuns 89. [M2207056] La ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic compliacat cu bloc AV complet poate fi necesar pacing-ul secvential atrioventricular bicameral: (pag. 1504) A: In infarctul de ventricul drept B: In infarctul inferior C: In infarctul posterior D: In infarctul infero-posterior E: In infarctul anterior Vezi raspuns 90. [M2240033] Regimul de administrare al metoprololului in angina pectorala stabila este: (pag. 1512) A: 50mgde4oripezi B: 100mgde4oripezi C: 25-200 mg de 2 ori pe zi D: 25-200 mg de 4 ori pe zi E: 200-400 mg o data pe zi

Vezi raspuns 91. [M2240034] Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatii majore ale PTCA? (pag. 1514) A: disectie cu obstructie vacsulara B: ischemie/infarct miocardic C: tromboza cu obstructie vasculara D: insuficienta ventriculara stanga E: complicatiile cateterismului cardiac Vezi raspuns 92. [M2240035] Dilatarea adecvata initiala cu ameliorarea anginei se realizeaza dupa PTCA in: (pag. 1514) A: aproximativ 90% din cazuri B: aproximativ 50% din cazuri C: aproximativ 30% din cazuri D: 100% din cazuri E: aproximativ 60% din cazuri Vezi raspuns 93. [M2240036] Stenoza coronariana recurenta dupa angioplastia cu balon apare in primele 6 luni la: (pag. 1514) A: 50% din cazuri B: 10% din cazuri C: 30-45% din cazuri D: 75% din cazuri E: 90% din cazuri Vezi raspuns 94. [M2240037] Cati dintre pacientii cu boala coronariana simptomatica ce necesita revascularizare pot fi tratati prin PTCA si nu au nevoie de by-pass coronarian? (pag. 1515) A: 80% B: 10% C: 25% D: 75% E: 30-50% Vezi raspuns 95. [M2240038] Arteriografia coronariana nu are indicatie in urmatoarele circumstante: (pag. 1510) A: pacientii cu stenoza aortica si angina B: pacientii cu cardiomiopatie hipertrofice si angina C: pacientii cu angina cronica stabila controlata medicamentos D: pacientii cu angina pectorala la care testele neinvazive evidenteaza semne de ischemie severa E: pacientii care dupa infarct miocardic prezinta semne de ischemie la testul de effort Vezi raspuns 96. [M2240039] La bolnavii cu boala coronariana constituita se recomanda tratamentul hipolipemiant la valori ale LDL-colesterolului ce depasesc: (pag. 1512) A: 100 mg/dl B: 125 mg/dl C: 75 mg/dl D: 150 mg/dl E: 200 mg/dl Vezi raspuns 97. [M2240040] Care dintre medicamentele folosite in tratamentul anginei pectorale pot produce o accentuare a hipoglicemiei produse de hipoglicemiantele orale si insulina? (pag.

1513) A: isosorbitdinitrat B: propanolol C: amlodipina D: nifedipina E: diltiazem Vezi raspuns 98. [M2240041] Cea mai obisnuita cauza a ischemiei miocardice este: (pag. 1507) A: tromboza arterelor coronariene B: hipertrofia ventriculara stanga C: ateroscleroza arterelor coronare epicardice D: embolia coronariana E: ateroscleroza arteriolelor intramiocardice Vezi raspuns 99. [M2240042] Stenoza coronariana severa care determina ischemie miocardica apare atunci cand aria vasculara de sectiune este redusa cu mai mult de: (pag. 1507) A: 30% B: 45% C: 60% D: 70% E: 90% Vezi raspuns 100. [M2240043] Angina pectorala stabila: (pag. 1508) A: este instala mai putin de 2 luni si apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate B: apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate, dar si in repaus C: apare la eforturi din ce in ce mai mici D: apare de regula la eforturi de aceeasi intensitate E: apare in repaus, de regula noaptea Vezi raspuns 101. [M2240044] Urmatoarele afectiuni pot determina angina pectorala in absenta bolii coronariene, cu exceptia: (pag. 1509) A: insuficienta aortica B: insuficienta mitrala C: stenoza aortica D: hipertensiunea pulmonara E: cardiomiopatia hipertrofica Vezi raspuns 102. [M2240045] Arteriografia coronariana este indicata urmatoarelor categorii de pacienti, cu exceptia: (pag. 1510) A: pacienti cu simptomatologie severa care prezinta dificultati de diagnostic B: pacienti cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical si care sunt luati in considerare pentru revascularizare C: pacienti cu semne de ischemie severa la testele noninvazive, numai daca au simptomatologie severa D: pacientii cu disconfort toracic sugestiv pentru angina pectorala, dar cu test de efort negativ E: pacientii cu angina pectorala, indiferent de severitate, la care testele noninvazive evidenteaza semne de ischemie severa Vezi raspuns 103. [M2240046] In tratamentul anginei asociata cu insuficineta cardiaca se contraindica: (pag. 1513/1514) A: nitratii B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

C: amlodipina D: verapamilul asociat cu metoprololul E: tehnicile de revascularizatie Vezi raspuns 104. [M2240047] Care dintre modificarile electrocardiografice atesta un test de efort pozitiv? (pag. 1509) A: modificarile ascendente ale segmentului ST B: subdenivelarea orizontala cu mai mult de 0,1 mV sub linia izioelectrica, cu durata peste 0,08 secunde a segmentului ST C: supradenivelarea orizontala cu mai mult de 0,1 mV peste linia izioelectrica, cu durata peste 0,08 secunde a segmentului ST D: aritmiile ventriculare E: anomalii ale undei T Vezi raspuns 105. [M2240049] Toleranta si pierderea eficacitatii la nitratii cu actiune prelungita apare dupa administrare prelungita timp de: (pag. 1513) A: 96 ore B: 6-12 ore C: 72 ore D: 48 ore E: 12-24 ore Vezi raspuns 106. [M2240050] Care dintre afirmatiile privind administrarea de verapamil nu sunt adevarate? (pag. 1513) A: poate produce bradiaritmii B: exercita actiune inotrop negativa C: poate agrava insuficienta ventriculara stanga D: se utilizeaza in asociere cu beta-blocantele mai ales la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga E: produce scaderea presiunii arteriale Vezi raspuns 107. [M2240051] Regimul de administrare al diltiazemului cu eliberare lenta in angina pectorala stabila este: (pag. 1513) A: 30mgde4oripezi B: 60mgde4oripezi C: 90mgde4oripezi D: 60-120 mg de 2 ori pe zi E: 240mgodatapezi Vezi raspuns 108. [M2240052] Care dintre urmatoarele NU reprezinta reactii adverse ale blocantelor canalelor de calciu? (pag. 1513) A: agravarea anginei B: impotenta C: edemul D: agravarea insuficientei cardiace E: hipotensiunea arteriala Vezi raspuns 109. [M2240053] Urmatorii factori indica riscul crescut pentru complicatii ale PTCA, cu exceptia: (pag. 1514) A: stenoza coronariene cu trombus B: stenoze coronariene excentrice lungi C: stenoze coronariene cu placi calcifiate D: insufucienta ventriculara stanga

E: sexul masculin Vezi raspuns 110. [M2240054] Tratamentul anginei Printzmetal include urmatoarele medicamente, cu exceptia: (pag. 1517) A: nitrati B: blocante de calciu C: beta-blocante D: blocanti selectivi alfa-adrenergici E: aspirina Vezi raspuns 111. [M2307057] Infarctul miocardic inferior se vizualizeaza electrocardiografic in derivatiile: (pag. 1173) A: V1,V2, V3 B: DI,aVL, V5,V6 C: DII, DIII, aVF D: V7, V8, V9 E: V1-V6 Vezi raspuns 112. [M2307058] Care din urmatoarele medicamente influenteaza remodelarea ventriculara postinfarct? (pag. 1190) A: betablocantii B: blocantii canalelor de calciu C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D: diureticele E: nitratii Vezi raspuns 113. [M2307059] Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de: (pag. 1189) A: adrenalina B: atropina C: izoproterenol D: dopamina E: noradrenalina Vezi raspuns 114. [M2307060] Infarctul miocardic de ventricul drept se asociaza cu: (pag. 1193) A: infarct miocardic anteroextensiv B: infarct miocardic inferoposterior C: infarct miocardic anteroseptal D: infarct miocardic anterolateral E: infarct miocardic anterior Vezi raspuns 115. [M2307061] Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este: (pag. 1182) A: embolia coronariana B: tromboza coronariana C: spasmul coronarian D: anomalii congenitale ale arterelor coronariene E: boli inflamatorii sistemice Vezi raspuns 116. [M2307062] Ritmul jonctional accelerat se asociaza mai frecvent cu: (pag. 1189) A: Infarctul miocardic anterior B: Infarctul miocardic inferoposterior C: Infarctul miocardic anteroseptal

D: Infarctul miocardic de ventricul drept E: Infarctul miocardic anterolateral Vezi raspuns 117. [M2340055] Infarctul miocardic se produce prin scaderea brusca a fluxului coronarian ca urmare a: (pag. 1492) A: ocluziei trombotice a unei artere coronare stenozate anterior aterosclerotie B: stenozei de grad inalt a arterei coronare cu dezvoltare lenta C: dezvoltarii unei bogate retele colaterale arterei coronare aterosclerotice D: fumatului E: evolutiei HTA necontrolata terapeutic Vezi raspuns 118. [M2340056] In tratamentul initial al infarctului miocardic acut, nitroglicerina: (pag. 1496) A: este contraindicata B: se administreaza indiferent de valorile tensiunii arteriale C: se recomanda in infarctul miocardic ventricular drept D: se recomanda in infarctul miocardic ventricular stang E: nu se mai administreaza daca durerea toracica si modificarile electrocardiografice persista Vezi raspuns 119. [M2340213] La examenul fizic pacientii cu infarct miocardic inferior pot prezenta la debut: (pag. 1493) A: suflu sistolic apical tranzitor B: cresterea temperaturii peste 38 grdC C: tahicardie si/sau hipertensiune D: bradicardie si/sau hipotensiune E: frecatura pericardica persistenta rugoasa Vezi raspuns 120. [M2507063] Rata mortalitatii prin infarct miocardic acut este actual de aproximativ: (pag. 1492) A: 10% B: 20% C: 30% D: 50% E: 80% Vezi raspuns 121. [M2507064] Infarctul miocardic acut este declansat de: (pag. 1492) A: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom B: Dezvoltarea unui anevrism aortic C: Eliberarea de prostaglandinaE2 D: Eliberarea de endotelina1 E: Eliberarea de angiotensina2 Vezi raspuns 122. [M2507065] Determinarea nivelului seric al troponinei T - cardiac specifica (c TnT) si troponinei I - cardiac -specifica (c TnI) este utila n diagnosticul infarctului miocardic acut pentru ca: (pag. 1494) A: Prezintacresteri dupa afectarea musculaturii scheletice secundaratraumatismelor B: Se determinacu usurinta folosind reactii radioimunologice C: Pot creste la niveluri de peste 20 de ori mai mari dect valoarea de repaus D: Nivelurile lor ramn crescute maxim 24 - 48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut E: Au valoare numai n diagnosticul n primele 24 ore de la debutul infarctului Vezi raspuns 123. [M2507066] Determinarea nivelului seric al mioglobinei n infactul miocardic acut este

utila pentru ca: (pag. 1494) A: Are o specificitate superioaratroponinei T cardiac specifica(c TnT) si troponinei I cardiac specifica(c TnI) B: Este eliberatan snge doar n cteva ore de la debutul infarctului C: Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut dupa24 - 48 ore de la debutul simptomelor D: Nivelurile ei serice pot ramne crescute timp de 7 - 10 zile dupadebutul infarctului miocardic E: Este foarte specifica pentru diagnostic Vezi raspuns 124. [M2507067] n infarctul miocardic acut are loc o reactie inflamatorie nespecifica manifestata prin: (pag. 1495) A: Leucocitozacu limfocitoza B: Leucocitozapolimorfonuclearacare apare la cteva ore de la debutul durerii si persistatimp de 3- 7zile C: Leucocitozapolimorfonuclearacare apare la 24 -48 de ore de la debutul infarctului si persista10 -14zile D: Viteza de sedimentare a hematiilor crescutamult, atingnd vrful la 24 -48 ore de la debut si revine la normal dupa3 -4 zile E: Leucocitozapolimorfonucleara atingnd foarte rar niveluri pnala 8 - 9000 leucocite pe microlitru Vezi raspuns 125. [M2507068] Utilizarea ventriculografiei radioizotopice cu hematii marcate cu 99mTc este justificata de: (pag. 1495) A: Aprecierea precisaa dimensiunilor infarctului B: Evidentierea cantitatilor chiar reduse de revarsat pericardic C: Posibilitatea diferentierii infarctelor acute de infarctele cicatriciale D: nalta specificitate pentru diagnostic E: Evidentierea frecventa a afectarii cineticii parietale si a scaderii fractiei de ejectie ventriculare Vezi raspuns 126. [M2507069] n departamentul de urgenta nu se folosesc n tratamentul initial al infarctului miocardic acut: (pag. 1495 - 1496) A: Inhibitorii de calciu B: Aspirina C: Beta-blocantii D: Morfina E: Nitroglicerina Vezi raspuns 127. [M2507070] Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK -MB) atinge un vrf n infarctul miocardic acut dupa debutul ocluziei coronariene la: (pag. 1494) A: Aproximativ 20 de ore B: 2-4ore C: n prima ora D: 3-4zile E: 4-5zile Vezi raspuns 128. [M2507071] Raportul CK -MB2 : CK -MB1 este nalt specific pentru diagnosticul infarctului miocardic acut dupa 4 -6 ore de la producerea ocluziei coronariene la o valoare de: (pag. 1494) A: < 1 B: <1,5 C: >1,5 D: >15

E: <0,5 Vezi raspuns 129. [M2507072] Un raport CK -MB2 : CK -MB1 de > 1,5 este nalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic dupa o perioada de la producerea ocluziei coronariene de: (pag. 1494) A: 1ora B: maxim1-2ore C: 4-6ore D: 24 ore E: 72 ore Vezi raspuns 130. [M2507073] Utilizarea aspirinei n tratamentul initial n departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut se face n doze de: (pag. 1495) A: 130 - 160 mg/zi B: 160 - 325 mg/zi C: 400 - 500 mg/zi D: 50 -100 mg/zi E: 425 - 500 mg/zi Vezi raspuns 131. [M2540063] Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei: (pag. 1513) A: palpitatiile B: cefaleea C: durerea retrosternala D: varsaturile E: bronhospasmul Vezi raspuns 132. [M2540064] Care este doza de atenolol care se administreaza n tratamentul anginei pectorale stabile: (pag. 1512) A: 1-2 mg/zi B: 5-10 mg/zi C: 50-150 mg/zi D: 0,5-1 g/zi E: 1-3 g/zi Vezi raspuns 133. [M2540065] Care clasa de medicamente este utilizata n terapia initiala a anginei Prinzmetal: (pag. 1514,1516-17) A: blocantele beta-adrenergice B: antagonistii canalelor de calciu C: inhibitorii enzimei de conversie D: tonicardiacele digitalice E: diureticele de ansa Vezi raspuns 134. [M2540066] Doza zilnica de aspirina administrata n tratamentul cardiopatiei ischemice este de: (pag. 1514) A: 10-35 mg B: 100-325 mg C: 725-750 mg D: 1-1,5 g E: 2-4 g Vezi raspuns 135. [M2540067] Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o contraindicatie absoluta de angioplastie coronariana transluminala percutana la pacientii cu cardiopatie ischemica: (pag.

1514) A: stenoza trunchiului arterei coronare stngi B: stenoza arterei circumflexe stngi C: stenoza arterei coronare descendente anterioare stngi D: stenoza arterei coronare drepte E: stenoza grefelor de by-pass la pacientii care prezintaanginarecurenta Vezi raspuns 136. [M2540068] Angioplastia coronariana transluminala percutana cu implantare de stent metalic se practica n stenozele medii ce afecteaza arterele epicardice ce au un diametru de minim: (pag. 1514) A: 0,5 mm B: 1mm C: 2mm D: 3mm E: 5mm Vezi raspuns 137. [M2540069] Angina Prinzmetal se caracterizeaza electrocardiografic prin: (pag. 1509,1516) A: aparitia undei Q B: complex QRS largit peste 0,13 secunde C: subdenivelarea segmentului ST D: supradenivelarea segmentului ST E: aparitia undei u Vezi raspuns 138. [M2540070] Care dintre urmatoarele medicamente necesita a fi administrat n plus la pacientii cu angina instabila fata de cei cu angina stabila: (pag. 1512-16) A: beta-blocantele B: antagonistii canalelor de calciu C: nitratii D: heparina E: aspirina Vezi raspuns 139. [M2540071] Un test de efort efectuat pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica poate fi fals negativ cel mai frecvent n localizarea limitata a leziunii pe: (pag. 1509) A: trunchiul arterei coronare stngi B: artera coronaradescendentaanterioarastnga C: artera coronaracircumflexastnga D: artera coronaradreapta E: boala trivasculara Vezi raspuns 140. [M2607074] Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu exceptia: (pag. 1492) A: Epinefrina B: Serotonina C: Colagen D: Bradikinina E: ADP Vezi raspuns 141. [M2607075] Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza n urmatoarele zone, cu exceptia: (pag. 1493) A: Epigastru B: Brate bilateral C: Umarul stng

D: Mandibula E: Inferior de ombilic Vezi raspuns 142. [M2607076] Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: (pag. 1493) A: IMA anterior B: Bolnavi tineri C: Diabet zaharat D: IMA lateral E: IMAdeVD Vezi raspuns 143. [M2607077] La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constnd din bradicarie si (pag. 1493) A: IMA anterior B: IMA inferior C: ClasahemodinamicaII D: IMA asociat cu TV E: IMA antero -septal Vezi raspuns 144. [M2607079] Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparina n IMA este controlat si ajustat n functie de: (pag. 1499-1500) A: Timpul de protrombina B: Timpul partial de tromboplastinaactivat C: Indice de protrombina D: Timp Quick E: Timp de sngerare Vezi raspuns 145. [M2640072] Urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila cu exceptia: (pag. 1515) A: Angina cu debut recent sub 2 luni B: Angina de efort C: Angina agravata D: Angina de repaus E: Angina nocturna Vezi raspuns 146. [M2640073] Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu: (pag. 1513) A: Nitrati B: Diuretice C: Inhibitori ECA D: Betablocante E: Antibiotice Vezi raspuns 147. [M2640074] Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA cu exceptia: (pag. 1514) A: Virsta inaintata B: Stenoza cu trombus C: Stenoze excentrice si neregulate D: Placile calcificate E: Stenoza trunchiului arterei coronare stangi Vezi raspuns 148. [M2640075] Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ: (pag. 1512) A: Depresie

B: Tahicardie C: Bronhospasm D: Constipatie E: Impotenta Vezi raspuns 149. [M2640076] Doza uzuala de isosorbid dinitrat administrata in angina pectorala este: (pag. 1512) A: 80120mg B: 0,3 0,6mg C: 0,4 1,2 mg D: 20-30mg E: 60240mg Vezi raspuns 150. [M2640077] Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la: (pag. 1513) A: Betablocante B: Inhibitori ECA C: Nitrati D: Antiagregante plachetare E: Cablocante Vezi raspuns 151. [M2800708] La ce doze Dopamina determina si un efect unic de vasodilatatie la nivelul patului vascular renal si splanhic si aparent reprezinta un efect redus pe consumul miocardic de oxigen? (1502, IMA) A: 2g; B: 2 6 g; C: 8 10 g; D: 10 g; E: 2 10 g Vezi raspuns 152. [M2807080] Placile coronare predispuse la ruptura sunt: (pag. 1429) A: cele cu miezul bogat in lipide si capsula fibroasa subtire B: cele calcificate intens C: cele fibroase,sarace in lipide D: cele vechi E: cele care realizeaza stenoze de grad inalt Vezi raspuns 153. [M2807259] Durerea poate iradia in urmatoarele regiuni cu exceptia: () A: Spate B: Gat C: Dinti D: Epigastru E: Flancul stang Vezi raspuns 154. [M2807263] La care pacienti reperfuzia tardiva nu aduce nici un beneficiu? (pg.1498) A: cu discomfort toracic persistent B: persistenta supradenivelarii ST C: semne EKG difuze de afectare miocardica D: unde Q noi E: afectarea peretelui anterior Vezi raspuns 155. [M2807274] Scaderea fractiei de ajectie in timpul efortului fizic semnifica: () A: ischemie usoara

B: ischemie severa si/sau boala coronarianamultivasculara C: adaptare buna la efort D: functie sistolica ventriculara normala E: functie diastolica ventriculara normala Vezi raspuns 156. [M1107081] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic acut: (pag. 1493) A: durerea debuteaza cel mai frecvent dupa amiaza B: infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica C: durerea poate lipsi la diabetici D: distensia venelor jugulare fara raluri pulmonare ridica suspiciunea de infarct miocardic de perete anterior al ventriculului stang E: dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici Vezi raspuns 157. [M1107082] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de bradiaritmii din infarctului miocardic acut (IMA): (pag. 1504) A: bradicardia sinusala fara deteriorare hemodinamica nu necesita tratament B: blocul atrioventricular total permanent se asociaza cu IMA anterior intins C: blocul atrioventricular total din IMA inferior are o mortalitate mai mare decit cel din IMA anterior D: in IMA posteroinferior cu bloc atrioventricular complet si insuficienta cardiaca, pacing-ul electric temporar pare a fi util E: daca IMA de ventricul drept se asociaza cu IMA posteroinferior si bloc atrioventricular complet, raspunsul la pacing-ul ventricular este mai putin eficient Vezi raspuns 158. [M1107083] Indicatiile tratamentului fibrinolitic in infarctul miocardic acut cu ST supradenivelat sunt urmatoarele: (pag. 1497) A: In primele 3 ore de la debutul simptomelor este optim B: In primele 6 ore de la debutul simptomelor C: pina la 12 ore de la debutul simptomelor daca persista durerea si supradenivelarea de segment ST in derivatiile fara noi unde Q D: absenta durerii si prezenta undelor Q E: supradenivelare de segment ST tranzitorie Vezi raspuns 159. [M1107084] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de examenul ecocardiografic in infarctul miocardic acut: (pag. 1495) A: Diferentiaza infarctul acut de infarctul sechelar B: Evalueaza functia ventriculului stang C: Identifica infarctul de ventricul drept D: Detecteaza complicatiile mecanice E: Detecteaza tromboza intraventriculara Vezi raspuns 160. [M1107085] Heparina urmata de anticoagulante orale sunt indicate in infarctul miocardica acut cand exista: (pag. 1499) A: istoric de embolism B: fibrilatie atriala C: insuficienta cardiaca congestiva D: infarct inferior E: tromb intraventricular detectat ecografic Vezi raspuns 161. [M1107086] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombolitic in infarctul miocardic acut (IMA): (pag. 1497) A: obiectivul terapiei este obtinerea unui flux de grad TIMI 1

B: dintre trombolitice, streptokinaza are cel mai mare risc de hemoragie intracraniana C: reduc riscul relativ de mortalitate D: par sa reduca dimensiunea infarctului si disfunctia ventriculara stanga E: sunt mai eficiente in IMA anterior decat in IMA inferior Vezi raspuns 162. [M1107087] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de tratamentul antiaritmic in infarctul miocardic acut: (pag. 1504) A: betablocantele scad extrasistolele ventriculare, dar nu previn fibrilatia ventriculara B: tratamentul profilactic cu antiaritmice este recomandat de rutina C: lidocaina creste riscul de bradicardie si asistolie D: torsada virfurilor este o forma de tahicardie supraventriculara E: electrosocul se aplica de urgenta in tahicardia ventriculara sustinuta cu hipotensiune arteriala Vezi raspuns 163. [M1107088] Diagnosticul ECG al infarctului miocardic transmural se bazeaza pe: (pag. 1493) A: prezenta undei Q de necroza B: amputarea undelor R C: modificari tranzitorii de segment ST D: modificari persistente ale undei T E: modificari tranzitorii ale undei T Vezi raspuns 164. [M1140078] Iradierea tipica a durerii din angina pectorala poate fi (pag. 1508) A: in epigastru B: in ambele brate C: in maxilar D: in spate E: in hipocondrul drept Vezi raspuns 165. [M1140079] Care afirmatii sunt adevarate legate se ischemia silentioasa (IS)? (pag. 1517) A: aspirina administrata cronic in ischemia asimptomatica dupa infarct miocardic scade numarul evenimentelor coronariene B: tratamentul cu antagonisti ai canalelor de calciu scade incidenta IS C: betablocantele scad incidenta IS dupa infarctul miocardic, dar nu amelioreaza supravietuirea D: nitratii cu actiune prelungita scad incidenta IS E: in IS si boala coronariana trivasculara este indicata revascularizatia chirurgicala Vezi raspuns 166. [M1140080] Care afirmatii sunt adevarate legate de factori de risc (FR) ai cardiopatiei ischemice? (pag. 1511) A: Tratamentul FR previne aparitia infarctului si decesului numai la pacientii fara angina pectorala B: Hipertrofia ventriculara stanga din HTA agraveaza ischemia miocardica C: statinele reduc LDL colesterolul D: nivelul scazut de HDL colesterol nu necesita tratament E: diabetul zaharat accelereaza ateroscleroza coronariana si periferica Vezi raspuns 167. [M1140081] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu examenul fizic la pacientii cu angina pectorala: (pag. 1508) A: poate apare zgomot trei in timpul crizei B: poate apare zgomot patru in timpul crizei C: poate apare insuficienta mitrala tranzitorie in timpul crizei

D: poate apare dischinezie apexiana in timpul crizei E: niciodata nu este normal in afara crizelor anginoase Vezi raspuns 168. [M1140082] Care afirmatii sunt adevarate privind tratamentul medicamentos in cardiopatia ischemica? (pag. 1513) A: betablocantele controleaza mai bine frecventa cardiaca si tensiunea arteriala la efort decat in repaus B: betablocantele pot masca manifestarile hipoglicemice produse de insulina si hipoglicemiante orale C: betablocantele nu scad reinfarctarea postinfarct miocardic D: aspirina administrata cronic scade evenimentele coronariene in toate formele de ischemie E: aspirina administrata cronic nu reduce evenimentele coronariene la barbati cu ischemie asimptomatica Vezi raspuns 169. [M1140083] Angina microvasculara se poate produce prin: (pag. 1507) A: constrictia anormala a vaselor de conductanta B: vasodilatatia ineficienta a vaselor de conductanta C: constrictia anormala a vaselor coronare de rezistenta D: vasodilatatia insuficienta a vaselor coronare de rezistenta E: dezvoltarea vaselor colaterale in stenoze coronariene severe Vezi raspuns 170. [M1140084] Testul de efort ECG se intrerupe in urmatoarele situatii: (pag. 1509) A: subdenivelare de ST< 1mm B: discomfort toracic C: dispnee D: tahiaritmii ventriculare E: hipotensiune arteriala Vezi raspuns 171. [M1140085] Incidenta testului de efort ECG fals pozitiv este crescuta in urmatoarele situatii: (pag. 1509) A: tratament digitalic B: tulburare de conducere intraventriculara C: hipertrofie miocardica D: femei in premenopauza, fara factori de risc E: barbati > 50 ani cu factori de risc si cu angina tipica in timpul efortului Vezi raspuns 172. [M1140086] In care din urmatoarele situatii exista risc crescut de evenimente coronariene in cardiopatia ischemica? (pag. 1511) A: stenoza critica a trunchiului coronarei stangi B: leziuni obstructive proximale critice ale coronarei descendente anterioare C: boala coronariana trivasculara D: angina cu coronare normale si functie normala ventriculara stanga E: ateroscleroza coronariana cu disfunctie ventriculara stanga Vezi raspuns 173. [M1207089] In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului miocardic, cum ar fi: (pag. 1493) A: eforul fizic sustinut B: stresul emotional C: bolile medicale D: bolile chirurgicale E: somnul Vezi raspuns

174. [M1207090] Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din: (pag. 1493) A: pericardita acuta B: embolia pulmonara C: disectia acuta de aorta D: costocondrita E: sindromul cardiovascular hiperkinetic Vezi raspuns 175. [M1207091] Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu: (pag. 1496) A: morfina B: nitroglicerina C: betablocante D: xilina E: chinidina Vezi raspuns 176. [M1207092] Contraindicatiile clare (absolute) la agentii trombolitici in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: (pag. 1498) A: istoric de hemoragie cerebrala in orice moment B: suspiciunea de disectie de aorta C: hemoragiile interne active (exclusiv menstrele) D: graviditatea E: diateza hemoragica cunoscuta Vezi raspuns 177. [M1207093] Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: (pag. 1498) A: resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute) B: diateza hemoragica cunoscuta C: conditia oftalmica hemoragica D: boala ulceroasa peptica activa E: istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment Vezi raspuns 178. [M1207094] Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de: (pag. 1499) A: aspirina B: blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a C: heparina D: xilina E: procainamida Vezi raspuns 179. [M1207095] Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: (pag. 1503) A: asistolie B: disociatia electromecanica C: ruptura de perete liber D: defectul septal ventricular E: insuficienta mitrala Vezi raspuns 180. [M1207096] In infarctul de ventricul drept, semnificativ din punct de vedere clinic, constatam: (pag. 1502) A: hipertensiune arteriala B: hipotensiune arteriala C: distensia venelor jugulare D: semnul Kussmaul E: hepatomegalie

Vezi raspuns 181. [M1240087] Rata mortalitatii prin IMA la varstnici este de: (pag. 1492) A: 10% la 1 luna post IMA B: 20% la 1 luna post IMA C: 35% la 1 an post IMA D: 50%la1 an post IMA E: peste 50% la 1 an post IMA Vezi raspuns 182. [M1240088] La nivelul placii de aterom rupte urmatoarele substante promoveaza activarea plachetara (pag. 1492) A: bradikinina B: colagenul C: ADP D: epinefrina E: serotonina Vezi raspuns 183. [M1240089] La pacientul cu IMA reprezinta semne de disfunctie ventriculara (pag. 1493) A: prezenta zgomotului IV B: prezenta zgomotului III C: intensitatea diminuata a zgomotelor cardiace D: dedublarea paradoxala a zgomotului II E: frecatura pericardica Vezi raspuns 184. [M1240090] Terapia cu nitrati trebuie evitata la pacientii cu IMA cu: (pag. 1494) A: TA sistolica scazuta ( < 100 mm Hg) B: infarct de ventricul drept C: idiosincrazie la nitrati D: infarct miocardic inferior E: pericadita asociata Vezi raspuns 185. [M1240091] IEC trebuie prescrisi in primele 24h (pag. 1500) A: absolut la toti pacientii cu infarct miocardic B: pacientilor cu IMA cu insuficienta cardiaca dovedita C: pacientilor echilibrati hemodinamic cu supradenivelarea segmentului ST D: pacientilor echilibrati hemodinamic cu bloc de ramura stanga E: pacientilor cu fractie de ejectie scazuta ( < 40%) Vezi raspuns 186. [M1240092] Factorii de risc pentru aparitia socului cardiogen in IMA includ: (pag. 1501) A: varsta inaintata B: fractia de ejectie ventriculara scazuta C: infarct miocardic in antecedente D: diabet zaharat asociat E: asocierea unei pericardite Vezi raspuns 187. [M1240093] Arteriografia coronariana este indicata la: (pag. 1510) A: toti pacientii cu angina pectorala cronica stabila B: pacientii cu angina instabila, luati in considerare pentru revascularizare C: pacienti cu simptome severe care prezinte dificultati de diagnostic, la care este necesara confirmarea sau excluderea diagnosticului de boala coronariana D: pacienti cu angina pectorala la care testele neinvazive evidentiaza ischemie severa E: pacienti cu stenoza aortica si angina, la care durerea ar putea fi determinate de boala coronariana

Vezi raspuns 188. [M1307097] Activarea plachetara consecutiva rupturii placii de aterom va initia: (pag. 1492) A: generarea de tromboxan A2 B: activarea factorilor VII si X C: cresterea cantitatii de trombina D: cresterea cantitatii de fibrina E: modificari la nivelul receptorului glicoproteic IIb/IIIa Vezi raspuns 189. [M1307098] Disfunctia ventriculara stanga in infarctul miocardic acut se poate traduce prin urmatoarele semne fizice: (pag. 1493) A: prezenta zgomotului IV B: prezenta zgomotului III C: dedublarea paradoxala a zgomotului II D: frecatura pericardica E: intensitate diminuata a zgomotelor cardiace Vezi raspuns 190. [M1307099] Nivelul seric al izoenzimei MB a CK, poate fi influentat, in afara infarctului miocardic acut si de: (pag. 1494) A: conversia electrica B: hipotiroidism C: miocardite D: chirurgia cardiaca E: polimiozite Vezi raspuns 191. [M1307100] Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste: (pag. 1497) A: reducerea dimensiunii infarctului B: restabilirea permeabilitatii arterei coronare C: controlul durerii D: scaderea necesarului miocardic de oxigen E: limitarea disfunctiei ventriculare stangi Vezi raspuns 192. [M1307101] Angiografia coronariana dupa tromboliza este indicata in urmatoarele situatii: (pag. 1498) A: de rutina B: exista semne de reperfuzie insuficienta C: reocluzie a arterei coronare D: ischemie recurenta (angina precoce) E: persoane varstnice (peste 70 ani) Vezi raspuns 193. [M1307102] Indicati alternativele terapeutice in cazul unei bradicardii sinusale simptomatice in cursul infarctului miocardic acut (pag. 1504) A: izoproterenol B: atropina C: pacing electric temporar D: aminofilina E: efedrina Vezi raspuns 194. [M1307103] Tromboembolismul in infarctul miocardic acut se intalneste cel mai frecvent in asociere cu: (pag. 1505) A: infarcte intinse (in special anterioare) B: infarct nontransmural

C: insuficienta cardiaca D: infarct al ventriculului drept E: tromb in ventriculul stang Vezi raspuns 195. [M1307104] Enumerati cauzele mecanice ale insuficientei cardiace in infarctul miocardic acut (pag. 1503) A: ruptura de perete liber B: pericardita exudativa C: perforarea septului interventricular D: insuficienta mitrala prin disfunctia valvei mitrale E: tromboembolismul pulmonar Vezi raspuns 196. [M1307105] In absenta insuficientei cardiace, care din urmatoarele droguri pot fi folosite pentru controlul frecventei cardiace in cursul unor aritmii supraventriculare (fibrilatie/flutter) survenite in infarctul miocardic acut? (pag. 1504) A: beta blocante B: digoxin C: verapamil D: lidocaina E: diltiazem Vezi raspuns 197. [M1340094] Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt: (pag. 1507) A: LDL plasmatic scazut B: fumatul C: HDL plasmatic crescut D: diabetul zaharat E: hipertensiunea arteriala Vezi raspuns 198. [M1340095] Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca: (pag. 1508) A: o greutate B: o intepatura C: presiune D: strivire E: rareori ca durere franca Vezi raspuns 199. [M1340096] In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1508) A: are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute B: episoadele de angina pot aparea noaptea, in timp ce pacientul este culcat C: pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau starea emotionala D: poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig E: poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factorii declansatori Vezi raspuns 200. [M1340097] Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala: (pag. 1509) A: nu este niciodata normal B: poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana:xantelasma, xantomul, leziuni cutanate diabetice C: poate arata semne de marire a cordului si contractia anormala a inimii D: poate evidentia semne de anemie sau boala tiroidiana E: in timpul unui acces anginos poate evidentia aparitia tranzitorie a unui zgomot III la nivelul cordului

Vezi raspuns 201. [M1340098] Electrocardiograma de repaus in angina pectorala tipica: (pag. 1509) A: include subdenivelarea segmentului ST in criza anginoasa B: nu este niciodata normala C: poate arata semne ale unui infarct miocardic vechi D: arata modificari ale undei T si segmentului ST care nu sunt specifice cardiopatiei ischemice E: arata in mod specific pentru cardiopatia ischemica tulburari de ritm ventricular (extrasistole ventriculare) Vezi raspuns 202. [M1340099] In legatura cu testul de efort in angina pectorala urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 1509) A: testul implica inregistrarea ECG cu 12 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe un covor rulant sau utilizand o bicicleta ergonomica B: testul se intrerupe daca apar semne de discomfort toracic C: modificarile ECG ascendente sau jonctionale ale segmentului ST constituie un test pozitiv D: tulburarile de ritm si conducere au valoare diagnostica E: nu au valoare diagnostica testele negative in care frecventa cardiaca tinta nu este atinsa Vezi raspuns 203. [M1340100] Au risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile: (pag. 1510) A: angina pectorala cu debut recent B: angina instabila C: angina pectorala de efort, stabila D: angina care raspunde slab la tratamentul medical E: angina insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva Vezi raspuns 204. [M1340101] Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde: (pag. 1511) A: informarea si linistirea pacientilor B: identificarea si tratarea conditiilor agravante C: adaptarea activitatii D: evaluarea functiei ventriculare stangi E: terapie medicamentoasa Vezi raspuns 205. [M1340102] Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt: (pag. 1512-1513) A: blocantele receptorilor alfa-adrenergici B: nitrati C: blocantele receptorilor beta-adrenergici D: antagonistii calciului E: simpaticomimeticele Vezi raspuns 206. [M1340103] Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (pag. 1514) A: angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara B: sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ventriculare C: edeme la membrele inferioare D: angina Prinzmetal E: boala vasculara periferica simptomatica Vezi raspuns 207. [M1340104] Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii: (pag. 1516) A: pacientii nu necesita calmante si sedative B: se administreaza heparina intraven

os pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325 mg/zi C: nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual D: nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/min E: se pot administra beta-blocante Vezi raspuns 208. [M1340105] Restenozarea dupa angioplastie coronariana transluminala percutana este mai frecventa la pacientii cu (pag. 1514) A: diabet zaharat B: hipertensiune arteriala C: angina instabila D: dilatare incompleta a stenozei E: dilatare a arterei coronare descendente anterioare stangi Vezi raspuns 209. [M1340106] Referitor la angina varianta Prinzmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 1516) A: este o forma de angina stabila B: apare de obicei in repaus sau trezeste pacientul din somn C: este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice D: se caractertizeaza prin supradenivelare de segment ST in multe derivatii E: tratamentul atacului acut consta in nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta Vezi raspuns 210. [M1407106] Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin: (pag. 1501) A: ensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg B: ndexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2 C: presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg D: indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2 E: o rata a mortalitatii de > 70% Vezi raspuns 211. [M1407107] Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt: (pag. 1501) A: varsta inaintata B: fractia de ejectie a VS scazuta la internare C: insuficienta renala cronica D: diabetul zaharat E: infarct miocardic in antecedente Vezi raspuns 212. [M1407108] Amrinona: (pag. 1502) A: din punct de vedere farmacologic se aseamana cu dobutamina B: este un agent inotrop pozitiv cu structura catecolaminica C: actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei D: doza initiala este de 0,25 mg/Kg E: are actiune vasoconstrictoare Vezi raspuns 213. [M1407109] La pacientii cu infarct de ventricul drept (pag. 1502) A: clinic poate aparea semnul KUSSMAUL B: EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte C: Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta D: Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata E: Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva Vezi raspuns

214. [M1407110] Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in IMA sunt: (pag. 1503) A: ruptura de perete liber B: pericardita C: insuficienta mitrala D: DSV E: Aritmiile supraventriculare Vezi raspuns 215. [M1407111] Despre imagistica cardiaca in IMA se poate spune: (pag. 1495) A: ecocardiografia bidimensionala este cea mai frecventa modalitate imagistica in IMA B: anomaliile de cinetica parietala sunt aproape general prezente C: infarctul acut poate fi diferentiat ecocardiografic de o cicatrice miocardica veche D: anomaliile de cinetica parietala se evidentiaza doar atunci cand exista supradenivelare de segment ST E: ecocardiografia bidimensionala poate identifica prezenta infarctului de VD Vezi raspuns 216. [M1407112] Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru utilizarea i (pag. 1497) A: streptokinaza B: activatorul tisular al plasminogenului C: urokinaza D: complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC) E: prourokinaza Vezi raspuns 217. [M1407113] Despre tratamentul IMA sunt adevarate urmatoarele: (pag. 1499) A: repausul la pat este obligatoriu in primele 24 de ore B: absenta alimentatiei orale cu exceptia lichidelor limpezi in primele 4-12 ore C: in absenta complicatiilor pacientii pot sta in pozitie sezanda in primele 24 de ore D: in jurul zilei 4-5 postinfarct, plimbarile nu trebuie sa depaseasca 600 de pasi pe zi E: sedarea cu tranchilizante este contraindicata in primele 24 de ore Vezi raspuns 218. [M1407114] Inhibitorii enzimei de conversie: (pag. 1500) A: nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic B: au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente C: scad rata recurentei infarctului D: sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST E: determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiace congestive Vezi raspuns 219. [M1407115] Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute: (pag. 1494) A: cTnI timp de 10-14 zile B: cTnT timp de 10-14 zile C: cTnT revine la normal dupa 48-72 ore D: cTnI timp de 7-10 zile E: mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului Vezi raspuns 220. [M1407116] Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma IMA sunt: (pag. 1495) A: tahicardie sinusala prelungita B: hipertensiune arteriala C: aparitia modificarilor ST in repaus fara angina D: o electrocardiograma semnal mediata anormala E: aritmii ventriculare asimptomatice

Vezi raspuns 221. [M1440107] Factorii de risc majori ai aterosclerozei cuprind: (pag. 1507) A: hipertensiunea B: LDL plasmatic crescut C: HDL plasmatic crescut D: Obezitatea E: Hiperuricemia Vezi raspuns 222. [M1440108] Urmatoarele afectiuni pot determina angina in absenta bolii coronariene: (pag. 1509) A: hipertensiunea pulmonara B: hipotensiunea arteriala C: insuficienta aortica D: stenoza aortica E: cardiomiopatia dilatativa Vezi raspuns 223. [M1440109] Care din afirmatiile privitoare la ECG si testul de efort in cardiopatia ischemica sunt adevarate: (pag. 1509) A: ECG de repaus este normal la aproximativ o treime din pacientii cu angina tipica B: Modificarile ECG cele mai caracteristice pentru cardiopatia ischemica sunt undele T inalte si simetrice C: Sensibilitatea testului de efort este de 90% D: Subdenivelarea ST > 0,1 mV si cu durata mai mare de 0,08 s la testul de efort este considerata de natura ischemica E: Testul de efort limitat de frecventa cardiaca poate fi practicat la 7 zile dupa un infarct miocardic Vezi raspuns 224. [M1440110] Modificarile undei T si segmentului ST in repaus pot apare in: (pag. 1509) A: cardiopatia ischemica B: boli pericardice C: anxietate D: boli cerebrale E: boli esofagiene Vezi raspuns 225. [M1440111] Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (pag. 1514) A: angina si istoric de astm bronsic sau boala cronica obstructiva pulmonara B: angina Prinzmetal C: angina si insuficienta cardiaca congestiva D: angina si boala vasculara periferica simptomatica E: angina si diabet zaharat Vezi raspuns 226. [M1440112] Indicatiile angioplastiei coronariene transluminale percutane sunt: (pag. 1514) A: angina pectorala stabila sau instabila cu test de efort pozitiv B: angina pectorala stabila cronica C: angina recurenta dupa bypass aortocoronarian D: angina determinata de setnoza trunchiului arterei coronare stangi E: boala coronariana trivasculara asociata cu alterarea functiei ventriculului stang Vezi raspuns 227. [M1440113] Restenoza si reaparitia simptomelor dupa angioplastie coronariana transluminala percutana sunt mai frecvente la pacientii cu: (pag. 1514) A: diabet zaharat

B: dilatare incompleta a stenozei C: dilatare a arterei coronare drepte D: angina instabila E: dilatarea unei stenoze ce contine trombi Vezi raspuns 228. [M1440114] Avantajele angioplastiei coronariene transluminale percutane sunt: (pag. 1515) A: e mai putin invaziva B: necesita de obicei 2 zile de spitalizare C: rezultate bune pe termen lung (peste 10 ani) D: permite revenirea mai devreme la profesie E: costuri reduse Vezi raspuns 229. [M1440115] Mortalitatea intra si postoperatorie in cazul bypass-ului aortocoronarian este crescuta la: (pag. 1515) A: pacientii cu asocieri morbide B: pacientii peste 80 de ani C: pacientii cu disfunctie ventriculara usoara D: pacientii de sex feminin E: pacientii cu hipercolesterolemie Vezi raspuns 230. [M1440116] Angina instabila poate fi precipitata de: (pag. 1516) A: poliglobulie B: bradiaritmii C: infectii D: un pranz bogat E: stresul emotional Vezi raspuns 231. [M1440117] Care din afirmatiile urmatoare privitoare la angina Prinzmetal sunt adevarate: (pag. 1516) A: este caracterizata prin atacuri de ischemie severa, prelungita B: pacientii sunt mai varstnici C: durerea apare in somn D: supravietuirea pe termen lung este excelenta E: aproximativ trei sferturi din pacienti nu au obstructii coronariene fixe in zona spasmului Vezi raspuns 232. [M1507117] Ecocardiografia bidimensionala este utila la pacientii cu infarct miocardic acut pentru ca: (pag. 1495) A: Depisteaza precoce anomaliile de cinetica parietala B: Evalueaza functia ventriculului stang C: Identifica prezenta infarctului ventriculului drept D: Apreciaza dimensiunile infarctului E: Diferentiaza infarctul acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa Vezi raspuns 233. [M1507118] Beta-blocantii administrati intravenos sunt utili in controlul durerii din infarctul miocardic acut si pot reduce mortalitatea intraspitaliceasca in special la pacientii cu risc inalt (pag. 1496) A: Un puls mai mare de 60 batai pe minut B: O presiune sistolica mai mare de 100 mmHg C: Un interval PR mai mic de 0,24 secunde D: Raluri care sa nu fie mai sus situate decat la 10 cm de la diafragm E: Un puls mai mic de 60 batai pe minut Vezi raspuns

234. [M1507119] Mentionati care dintre agentii medicamentosi enumerati trebuie evitati in conditiile unui bolnav cu infarct miocardic acut, deoarece pot altera vindecarea infarctului si pot creste riscul de ruptura miocardica: (pag. 1497) A: Blocantii de calciu B: Beta-blocantele C: Glucocorticoizii D: Agentii antiinflamatori nesteroizi E: Aspirina Vezi raspuns 235. [M1507120] Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ: (pag. 1498) A: Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment B: Suspiciunea de disectie de aorta C: Boala ulceroasa peptica activa D: Graviditatea E: Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat Vezi raspuns 236. [M1507121] In faza de tratament spitalicesc a infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de utilizarea de rutina a urmatorilor agenti terapeutici cu eficienta favorabila dovedita: (pag. 1499,1500) A: Aspirina B: Antagonistii de calciu C: Beta-blocantele D: Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei E: Glucocorticoizii Vezi raspuns 237. [M1507122] Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea: (pag. 1502) A: Nitroglicerinei B: Dopaminei C: Dobutaminei D: Glucocorticoizilor E: Amrinonei Vezi raspuns 238. [M1507123] Blocul AV complet care complica evolutia infarctului miocardic acut: (pag. 1504) A: Apare in infarctul miocardic acut anterior B: Apare in infarctul miocardic acut inferior C: Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut D: Are o mortalitatea mai mare in infarctul miocardic acut anterior E: Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de conducere Vezi raspuns 239. [M1507124] Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a: (pag. 1506) A: Aspirinei B: Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani C: Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani D: Warfarinei la pacientii cu risc crescut de embolie E: Amrinonei Vezi raspuns 240. [M1540118] Care dintre urmatoarele trasaturi sunt tipice pentru durerea anginoasa din

angina pectorala stabila: (pag. 1508) A: durere retrosternala ca o senzatie de constrictie B: durere precordiala sub forma de intepatura C: durata de 5-10 secunde D: iradiere spre umarul stang, fata ulnara a antebratului si mainii E: declansata de efort sau emotie Vezi raspuns 241. [M1540119] Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii: (pag. 1509) A: insuficienta mitrala B: stenoza aortica C: insuficienta aortica D: cardiomiopatia hipertrofica E: defectul septal interatrial Vezi raspuns 242. [M1540120] Un test de efort pozitiv pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica corespunde urmatoarelor modificari electrocardiografice: (pag. 1509) A: subdenivelare orizontala sau descendenta a segmentului ST B: modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST C: subdenivelare a segmentului ST cu mai mult de 0,1mV D: aparitia de tulburari de conducere E: aparitia de aritmii ventriculare Vezi raspuns 243. [M1540121] Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul anginei pectorale: (pag. 1512-13) A: nitratii B: biguanidele C: blocantele receptorilor beta-adrenergici D: blocantele canalelor de calciu E: aminele simpatomimetice Vezi raspuns 244. [M1540122] Beta-blocantele scad necesarul de oxigen al miocardului prin urmatoarele mecanisme: (pag. 1513) A: inhibarea cresterii frecventei cardiace B: inhibarea cresterii contractilitatii miocardice produse de stimularea adrenergica C: venodilatatia sistemica D: dilatarea arterelor coronare epicardice E: bronhodilatatie Vezi raspuns 245. [M1540123] Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii: (pag. 1515-16) A: angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade pe zi) B: angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de eforturi mai mici decat anterior C: angina de repaus D: angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort E: angina varianta Prinzmetal Vezi raspuns 246. [M1540124] Ascultatia cordului in timpul unui acces anginos poate decela: (pag. 150809) A: zgomot III sau IV B: clacment de deschidere al mitralei C: suflu sistolic apical de insuficienta mitrala

D: suflu diastolic de regurgitatie Graham-Steel E: frecatura pericardica Vezi raspuns 247. [M1540125] Combaterea urmatorilor factori de risc reduce circumstantele de aparitie ale infarctului miocardic si ale decesului la subiectii cu angina cronica: (pag. 1511-12) A: hipertensiunea arteriala B: diabetul zaharat C: nivelul crescut al LDL-colesterolului D: nivelul crescut al HDL-colesterolului E: fumatul Vezi raspuns 248. [M1540126] Angina pectorala instabila poate fi consecinta urmatoarelor aspecte morfopatologice: (pag. 1516) A: leziuni aterosclerotice cu tromboza supraadaugata B: spasm segmentar in vecinatatea placilor de ateroscleroza C: ocluzia persistenta a unei artere coronare epicardice D: striuri lipidice multiple E: dilatarea sinusului coronar Vezi raspuns 249. [M1607125] Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stanga in cursul IMA cuprind: (pag. 1493) A: Zgomotul IV (Z 4) B: Zgomotul III (Z 3) C: Frecatura pericardica D: Dedublarea paradoxala a zgomotului II E: Suflu continuu Vezi raspuns 250. [M1607126] In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK MB) prezinta urmatoarele caracteristici: (pag. 1494,1495) A: Specificitate miocardica superioara CK total B: Atinge varful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene C: Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA D: Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB E: Reperfuzia coronariana determina un virf enzimatic precoce la 8-12 h Vezi raspuns 251. [M1607127] Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): (pag. 1494) A: Nu sunt detectabile in singele indivizilor sanatosi B: Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice C: Nivelul cTnI ramane crescut 3 -5 zile dupa IMA D: Nivelul cTnT ramane crescut 10 -14 zile dupa IMA E: Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 -48 ore de la debut Vezi raspuns 252. [M1607128] Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: (pag. 1498) A: Accident vascular cerebral hemoragic B: AVC nehemoragic in ultimul an C: Suspiciune de disectie de aorta D: Varsta avansata E: Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic Vezi raspuns 253. [M1607129] Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat

negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitate (pag. 1497) A: Betablocantele neselective B: Blocantii receptorilor angiotensinei II C: Glucocorticoizii D: Trimetazidina E: Antiinflamatoarele nesteroidiene Vezi raspuns 254. [M1640127] Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei: (pag. 1513) A: Vertijul B: Cefaleea C: Lipotimia D: Senzatia de pulsatie in cap E: Parestezii Vezi raspuns 255. [M1640128] Arteriografia coronariana este indicata la: (pag. 1510) A: Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical B: Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic C: in toate cazurile de hipercolesterolemie D: Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost stabilit E: Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina Vezi raspuns 256. [M1640129] Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (pag. 1514) A: Angina si istoric de astm B: Combinatie intre angina pectorala si insuficienta cardiaca C: Sindromul sinusului bolnav D: Angina Prinzmetal E: Reactii alergice cunoscute la calciublocante Vezi raspuns 257. [M1640130] Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA: (pag. 1515) A: Stenoza trunchiului arterei coronare stingi B: Virsta inaintata C: Stenoze excentrice si neregulate D: Placile calcificate E: Stenoza cu trombus Vezi raspuns 258. [M2207130] Infarctul miocardic se produce de obicei cind: (pag. 1492) A: Exista o scadere brusca a fluxului sanghin coronarian ca urmare a unei ocluzii trombotice a unei artere coronare stenozata anterior prin ateroscleroza B: Exista stenoze de grad inalt ale arterei coronare, dezvoltate lent, cu bogate colaterale aparute in timp C: Se instaleaza un tromb care se dezvolta rapid la locul unui injuriu al unei artere coronare D: Exista placi cu un miez bogat in lipide E: Exista placi cu o capsula fibroasa groasa Vezi raspuns 259. [M2207131] Activarea plachetara este promovata de: (pag. 1492) A: Colagen B: ADP C: Serotonina D: Nivele scazute de LDL E: Epinefrina Vezi raspuns

260. [M2207132] Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul miocardic acut sunt adevarate: (pag. 1492) A: Rata mortalitatiii prin infarct miocardic acut este de 3% B: Mai mult de jumatate din decese se produc inainte ca individul afectat sa ajunga la spital C: Unu din fiecare 25 pacienti care supravietuiesc la spitalizarea initiala moare in primul an dupa infarctul miocardic D: Supravietuirea este marcat redusa la pacienti sub virsta de 65 ani E: Peste virsta de 65 de ani rata mortalitatii este de 20% la 1 luna si de 35% la 1 an dupa infarct Vezi raspuns 261. [M2207133] Legat de debutulu infarctului miocardic indicati afirmatiile adevarate : (pag. 1493) A: Se produce in orice moment al zilei sau noptii B: Virful circadian al debutului infarctului mioardic se inregistreaza in primele ore ale dupaamiezii C: Virful circadian al debutului este legat de combinatia tonusului parasimpatic crescut si tendintei la tromboza D: In aproximativ jumatate din cazuri pare a fi prezent un factor precipitant E: Ca factor precipitant se poate identifica stresul emotional Vezi raspuns 262. [M2207134] Care sunt cele mai utilizate cuvinte pentru a descrie durerea din infarctul miocardic: (pag. 1493) A: Junghi B: Arsura C: Greutate D: Constrictie E: Zdrobire Vezi raspuns 263. [M2207135] Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul miocardic: (pag. 1493) A: Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in membru superior sting pe marginea cubitala B: Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru C: Ocazional iradiaza in brate D: Nu iradiaza inferior de ombilic E: Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi Vezi raspuns 264. [M2207136] Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de durerea din infarctul miocardic sunt adevarate: (pag. 1493) A: Durerea se poate localiza in mandibula, spate, git B: Se insoteste adesea de anxietate si senzatia de moarte eminenta C: Poate iradia inferior de ombilic creind probleme de diagnostic diferential D: Disconfortul poate debuta numai effort E: Atunci cind durerea incepe in timpul unui efort, ea se atenueaza progresiv la incetarea activitatii Vezi raspuns 265. [M2207137] La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi: (pag. 1493) A: La pacientii cu diabet zaharat B: La pacientii foarte tineri C: La pacientii virstnici D: La cei cu nivele crescute de homocisteina E: La cei cu nivele crescute de acid uric Vezi raspuns

266. [M2207138] Indicati ce alte modalitati de debut poate prezenta un infarct miocardic: (pag. 1493) A: Embolii le nivelul unei artere a membrelor inferioare B: Stare confuzionala C: Dispnee D: Frecatura pericardica E: Embolie pulmonara Vezi raspuns 267. [M2207139] Indicati ce elemente pot fi furnizate de examenul fizic la un bolnav cu infarct miocardic acut in prima ora de la debut: (pag. 1493) A: Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde B: Puls si presiunea sanguina normale C: Tahicardie si/sau hipertensiune D: Bradicardie si/sau hipotensiune E: Frecatura pericardica Vezi raspuns 268. [M2207140] Intr-un infarct miocardic ritmul eliberarii proteinelor specifice, markeri serici cardiaci, difera in functie de : (pag. 1494) A: Localizarea lor intracelulara B: De greutatea lor moleculara C: Fluxul sanguin D: Fluxul limfatic local E: Localizarea zonei infarctate Vezi raspuns 269. [M2207141] Nivele crescute de creatinfosfokinaza totala se poate inregistra in: (pag. 1494) A: Afectarea musculaturii scheletice secundara convulsiilor B: Distrofia musculara C: Injectii musculare D: Hipertiroidism E: Afectarea musculaturii scheletice secundara imobilizarii prelungite Vezi raspuns 270. [M2207142] Nivele crescute ale creatinfosfokinazei se pot inregistra in: (pag. 1494) A: Atacul vascular cerebral B: Interventiile chirurgicale C: Cardioversia electrica D: Angina pectorala instabila E: Oricare din formele sindromului coronarian acut Vezi raspuns 271. [M2207143] Nivele crescute ale creatinfosfokinazei totale se pot inregistra in: (pag. 1494) A: Hipotiroidism B: Miopatii C: Afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor D: Pleurezii E: Feocromocitom Vezi raspuns 272. [M2207144] Indicati in care din urmatoarele situatii clinice se pot inregistra nivele crescute ale izoenzimei MB a creatinfosfokinazei: (pag. 1494) A: Angina pectorala instabila B: Cardioversia electrica C: Miocardite

D: Hipotiroidism E: Atac vascular cerebral Vezi raspuns 273. [M2207145] Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de izoenzima MB a creatinfosfokinazei sunt adevarate: (pag. 1494) A: Nu este prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac B: Un nivel CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5 % sugereaza mai de graba sursa miocardica a cresterii CKMB C: Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este crescut datorita unei injurii musculare scheletice D: Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este in limite normale dar CK-MB este crescut E: Eliberarea CK-MB in infarctul miocardic produce in mod tipic un model in "platou" Vezi raspuns 274. [M2207146] Cind este utila determinarea troponinelor T si I cardiace: (pag. 1494) A: Cind exista suspiciunea de injuriu al musculaturii scheletice B: Cind exista suspiciunea de mic infarct miocardic care poate fi sub limita detectiei pentru masuratorile CK-MB C: La pacientii cu suspiciunea unui infarct miocardic care se prezinta dupa mai mult de 2448 de ore de la debutul simptomelor D: Pentru diagnosticul reinfarctizarilor precoce E: Pentru diagnosticul diferential intre infarctul miocardic trasmural si nontransmural Vezi raspuns 275. [M2207147] Care din urmatorii markeri cardiaci inregistreaza nivele inca crescute dupa 72 de ore de la debutul unui infarct miocardic (pag. 1494) A: CK B: CK-MB C: cTnI D: cTnT E: Mioglobina Vezi raspuns 276. [M2207148] In caz de suspiciune de infarct miocardic recurent diagnosticul este mult mai usor de facut prin determinarea: (pag. 1494) A: Mioglobinei B: CRP-ului C: CK-MB D: LDH E: CK total Vezi raspuns 277. [M2207149] Intr-un infarct miocardic acut care din urmatoarele efecte secundare pot fi atribuite morfinei: (pag. 1495) A: Trombocitopenie B: Poate scadea debitului cardiac C: Poate scadea presiunea arteriala D: Greata E: Bradicardie Vezi raspuns 278. [M2207150] Intr-un infarct miocardic acut administrarea de nitroglicerina trebuie evitata: (pag. 1496) A: La pacientii care se prezinta presiunea arteriala sistolica scazuta ( < 100 mm Hg) B: Cind exista suspiciunea de infarct miocardic de ventricul drept C: Cind exista suspiciunea de infarct atrial D: Cind pe electrocardiograma se evidentiaza infarct inferior, exista cresterea presiunii

venelor jugulare, auscultatia pulmonara normala si hipotensiune E: Daca se asociaza manifestari de insuficienta de pompa Vezi raspuns 279. [M2207151] Indicati in ce conditii se intrerupe administrarea intravenoasa a unui betablocant la un bolnav cu infarct miocardic acut: (pag. 1496) A: Puls mai mare de 60 batai pe minut B: Presiunea arteriala sistolica 90 mm Hg C: Un interval PR mai mic de 0,24 sec D: Raluri situate pina la 15 cm de diafragm E: Durere recurenta Vezi raspuns 280. [M2207152] La un bolnav cu infarct miocardic non-Q indicati elementele de risc crescut: (pag. 1496) A: Infarct miocardic in antecedente B: Nivele crescute ale cTnT C: Deprimarea functiei ventriculului sting D: Ischemie recurenta E: Sexul feminin Vezi raspuns 281. [M2207153] Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului miocardic acut: (pag. 1497) A: Aspirina B: Prednison C: Indometacin D: Ibuprofen E: Hemisuccinat de hidrocortizon Vezi raspuns 282. [M2207154] Indicati care din urmatoarele efecte pot fi atribuite administrarii de antinflamatorii nonsteroidiene la pacientii cu infarct miocardic acut: (pag. 1497) A: Scaderea mortalitatii B: Pot altera vindecarea infarctului C: Cresc riscul de ruptura miocardica D: Prin utilizarea lor poate rezulta o cicatrice de infarct mai mare E: Pot creste rezistenta vasculara coronariana Vezi raspuns 283. [M2207155] Care din urmatorii agenti promoveaza conversia plasminogenului in plasmina, care ulterior lizeaza trombii de fibrina: (pag. 1497) A: Aspirina B: Activatorul tisular al plasminogenului C: Streptokinaza D: Complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilat E: Dipiridamolul Vezi raspuns 284. [M2207156] Care din urmatoarele afirmatii privind fluxul coronarian in sistemul de gradare TIMI sunt adevarate: (pag. 1497) A: Gradul 0 indica ocluzia completa a arterei asociate infarctului B: Gradul 1 indica perfuzia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flux ce este intirziat in comparatie cu cel al unei artere normale C: Gradul 2 indica o oarecare penetratie a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie, dar fara perfuzie in patul coronarian distal D: Gradul 3 indica perfuzia totala a vasului de infarct cu flux normal E: Fluxul de grad 3 este obiectivul terapiei de reperfuzie Vezi raspuns

285. [M2207157] Imbunatatirea functiei ventriculare si reducerea mortalitatii obtinute prin reperfuzie coronariana tardiva pot fi atribuite: (pag. 1498) A: Reducerii dimensiunii infarctului B: Ameliorarii vindecarii tesutului din zona de infarct cu prevenirea expansiuniii infarctului C: Cresterii fluxului coronar D: Imbunatatirii performantei contractile miocardice E: Reducerii tendintei la instabilitate electrica Vezi raspuns 286. [M2207158] Care sunt contraindicatiile clare ale folosirii medicatiei trombolitice: (pag. 1498) A: Accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular in ultimul an B: Hemoragie cerebrovasculara in orice moment C: Hipertensiune arteriala cu valori ale presiunii diastolice mai mari de 95 mm Hg care in mod obisnuit este controlata adecvat D: Menstruatia E: Suspiciunea de disectie de aorta Vezi raspuns 287. [M2207159] Specificati contraindicatiile relative la terapia trombolitica: (pag. 1498) A: Un INR = 1,85 B: O interventie chirurgicala in ultimele 2 saptamini C: Ressuscitare cardiopulmonara prelungita (>10 minute) D: Graviditatea E: Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat Vezi raspuns 288. [M2207160] In ce situatii se indica cateterismul cardiac si angiografia coronariana dupa terapia trombolitica: (pag. 1498) A: Durere toracica persistenta si supradenivelarea segmentului ST peste 90 minute B: Resupradenivelarea segmentului ST si/sau durere toracica recurenta C: Angina recurenta in faza precoce de spitalizare D: Un test de efort pozitiv inainte de externare E: Nivele crescute de CRP Vezi raspuns 289. [M2207161] In ce situatii PTCA directa poate asigura un beneficiu special fata de terapia trombolitica: (pag. 1498) A: Soc cardiogen B: La pacientii cu localizari multiple ale aterosclerozei C: La pacientele cu sindromul X D: La cei cu risc inalt datorita virstei inaintate (> 70 ani) E: La cei cu risc datorita compromiterii hemodinamice Vezi raspuns 290. [M2207162] Indicati ce trebuie sa contina dietele recomandate la un bolnav cu infarct miocardic acut aflat in unitatea de ingrijire a coronarienilor: (pag. 1499) A: Dieta trebuie sa asigure 40% din totalul caloriilor ca grasimi B: Sa aiba un continut in colesterol mai mic sau egal cu 300 mg pe zi C: Carbohidratii complexi trebuie sa asigure pina la 50-55% din totatlul caloriilor D: Prinzurile vor contine alimente sarace in fibre E: Meniul trebuie sa fie imbogatit cu alimente care sunt bogate in potasiu si magneziu Vezi raspuns 291. [M2207163] La un bolnav cu infarct miocardic indicati care din urmatoarele efecte sub atribuite betablocantului intravenos urmat de administrarea orala in era pretrombolitica: (pag. 1500) A: Reducerea ischemiei recurente

B: Reducerea reinfarctizarilor C: Reducerea relativa cu 25% a mortalitatii D: Reducerea reinfarctizarilor fatale E: Reducerea stopului cardiac nefatal Vezi raspuns 292. [M2207164] La categorii de bolnavi se obtine beneficiu maxim dupa administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: (pag. 1500) A: La cei care sunt in virsta B: La cei care prezinta un infarct anterior C: La cei cu un infarct in antecedente D: La cei cu functia global deprimata a ventriculului sting E: La cei cu hipotensiune arteriala Vezi raspuns 293. [M2207165] Ce beneficii sunt atribuite inhibitorilor enzimei de converse a angiotensinei la un bolnav cu infarct miocardic acut: (pag. 1500) A: Reducerea remodelarii ventriculare B: Reducerea riscului de insuficienta cardiaca congestiva C: Reducerea ratei recurentelor de infarct D: Reducerea duratei spitalizarii E: Reducerea stopului cardiac nefatal Vezi raspuns 294. [M2207166] La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic exista putine dovezi care sa sustina utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie: (pag. 1500) A: La pacientii care se prezinta fara modificari ale segmentului ST B: La pacientii care se prezinta doar cu subdenivelarea segmentului ST si fara insuficienta cardiaca C: La pacientii echilibrati hemodinamic cu supradenivelarea segmentului ST D: La pacientii echilibrati hemodinamic cu bloc de ramura stinga E: La cei cu anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale Vezi raspuns 295. [M2207167] La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic terapia cu inhibitorii enzimei de conversie trebuie continuata indefinit: (pag. 1500) A: La cei cu insuficienta cardiaca congestiva B: La cei la care studiile imagistice evidentiaza o scadere a functiei globale a ventriculului sting C: La cei la care studiile imagistice evidentiaza anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale D: La cei cu bloc de ramura dreapta E: La cei care la debutul infarctului au avut nivele crescute atit de cTnT cit si de cTnI Vezi raspuns 296. [M2207168] Dilatarea camerala difuza dupa un infarct miocadic este in relatie cu: (pag. 1500) A: Dimensiunea infarctului B: Localizarea infarctului C: Valoarea CK la internarea bolnavului D: Nivelul seric al magneziului la internare E: Spectrul lipidic al bolnavului la internare Vezi raspuns 297. [M2207169] Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul infarctul miocardic apical sunt adevarate: (pag. 1500) A: Cea mai mare dilatatie este cea urmind infarctului apical al ventriculului sting B: Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o afectare hemodinamica mai marcata C: Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o frecventa mai mare a insuficientei

cardiace D: Dilatatia apicala a ventriculului sting determina un prognostic mai nefavorabil E: Dilatatia apicala a ventriculului sting necesita administrarea cronica de magneziu pentru a ameliora modificarile metabolice principal mecanism responsabil de inducerea remodelarii miocardice Vezi raspuns 298. [M2207170] Care din urmatorii agenti pot ameliora dilatatia progresiva si consecintele sale clinice dupa un infarct miocardic: (pag. 1500) A: Inhibitorii enzimei de conversie a enzimei de conversie a angiotensinei B: Nitrati C: Heparina D: Aspirina E: Hipolipemiante Vezi raspuns 299. [M2207171] Care sunt modificarile ce apartin socului cardiogen: (pag. 1501) A: Tensiunea arteriala sistolica de 90 mm Hg B: Tensiunea arteriala sistolica < 80 mm Hg C: Reducere importanta a indexului cardiac < 1,8 l/(min/m2) D: Presiune de umplere a ventriculului sting >18 mm Hg E: Presiune de umplere a ventriculului sting < 15 mm Hg Vezi raspuns 300. [M2207172] Indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a socului: (pag. 1501) A: Virsta tinara B: Fractie de ejectie a ventriculului sting scazuta la internare C: Hipertensiunea arteriala D: Infarct mare E: Hiperlipemia Vezi raspuns 301. [M2207173] La un bolnav cu infarct miocardic indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a socului: (pag. 1501) A: Virsta inaintata B: Diabetul zaharat C: Infarct miocardic in antecedente D: Infarctul atrial E: Hiperhomocisteinemia Vezi raspuns 302. [M2207174] Ce dezavantaje prezinta Izoproterenolol la pacientii cu soc cardiogen: (pag. 1502) A: Produce vasodilatatie periferica B: Creste consumul miocardic de oxigen C: Poate extinde suprafata leziunii ischemice prin reducerea presiunii de perfuzie coronariana D: Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular renal E: Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular splahnic Vezi raspuns 303. [M2207175] La un bolnav cu infarct miocardic, in ce sitituatii este contraindicata contrapulsatia cu balon intraaortic: (pag. 1502) A: Insuficienta mitrala B: Insuficienta aortica C: Suspiciunea de disectie de aorta D: Suspiciunea de ruptura de sept interventricular E: Ischemie recurenta

Vezi raspuns 304. [M2207176] La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce semne sugereaza infarctul de ventricul drept: (pag. 1502) A: Respiratia Chayne-Stokes B: Semnul Kussmaul C: Distensia venelor jugulare D: Ecocardiografic colaps atrial si ventricular drept E: Cresterea amplitudinii undei R in V1 Vezi raspuns 305. [M2207177] La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce elemente pot pleda pentru infarctul de ventricul drept: (pag. 1502) A: Semnul Kussmaul B: Hepatomegalia C: Hipertensiunea D: La cateterismul cardiac: panta "y" atriala dreapta descendenta E: La cateterismul cardiac: aspectul diastolic de dip-platou al undelor ventriculare drepte Vezi raspuns 306. [M2207178] Incidenta mai mare a rupturii cordului este asociata cu: (pag. 1503) A: Infarctul miocadic in antecedente B: Antecedente de diabet zaharat C: Antecedente de hipertensiune arteriala D: Lipsa antecedentelor de angina pectorala E: Amputarea undelor R Vezi raspuns 307. [M2207179] Ce elemente pot fi gasite la un bolnav cu ruptura de perete liber ventricular: (pag. 1503) A: Disparitia brusca a pulsului B: Puls paradoxal C: Disparitia presiunii sanghine D: Pierderea constientei E: Disociatie electromecanica aparenta Vezi raspuns 308. [M2207180] Indicati prin ce agenti se poate realiza reducerea deteriorarii hemodinamice in ruptura septului interventricular la un bolnav cu infarct miocardic acut: (pag. 1503) A: Contrapulsatia intraaortica cu balon B: Nitroglicerina C: Nitroprusiat D: Moricizina E: Lescol Vezi raspuns 309. [M2207181] Care din urmatoarele afirmatii legate de insuficienta mitrala la un bolnav cu infarct miocardic acut sunt adevarate: (pag. 1503) A: Incidenta raportata a suflului sistolic apical de insuficienta mitrala iin timpul primelor citorva zile dupa debutul infarctului miocardic variaza lar,g intre 10-50% B: Indiferent daca este demonstrata auscultatoric sau angiografic, insuficienta mitrala prezinta importanta hemodinamica la o foarte mare parte din acesti pacienti C: Cel mai frecvent ruptura apare la nivelul capului muschiului papilar D: Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala dupa infarct este disfunctia valvei mitrale determinata de ischemie sau infarctizare E: In faza acuta tratamentul chirurgical este contraindicat indiferent de starea clinica si hemodinamica a pacientului Vezi raspuns

310. [M2207182] Indicati factorii de risc pentru fibrilatia ventriculara la pacientii cu infarct miocardic acut (pag. 1503) A: Hipokaliemia B: Un kaliu seric de 4,8 mmol/l C: Hipomagneziemia D: Un magneziu seric de 2,3 mmol/l E: Un magneziu seric de 1,7 mmol/l Vezi raspuns 311. [M2207183] La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic acut ar trebui rezervat tratamentul profilactic de rutina cu antiaritmice (pag. 1503-1504) A: Pentru bolnavii care nu pot ajunge la spital B: Pentru cei tratati in spitale in care nu se asigura prezenta constanta in unitatea de ingrijire a coronarienilor a unui medic sau a unei asistente antrenate in recunosterea si tratamentul fibrilatiei ventriculare C: La toti bolnavii cu infarct miocardic D: Tahiaritmii ventriculare importante clinic E: La cei care au avut un ritm idioventricular accelerat pentru ca el este repetitiv si degenereaza frecvent intro aritmie mai severa Vezi raspuns 312. [M2207184] La un bolnav cu infarct miocardic, indicati ce agenti se utilizeaza in tahicardia ventriculara care este bine tolerata hemodinamic: (pag. 1504) A: Lidocaina B: Procainamida C: Amiodarona D: Verapamil E: Diltiazem Vezi raspuns 313. [M2207185] La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic si fibrilatie ventriculara rata mortalitatii este crescuta: (pag. 1504) A: Cu fibrilatie ventriculara ca raspuns primar la ischemia acuta B: Cu fibrilatie ventriculra secundara insuficientei severe de pompa C: Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta tardiv in cursul spitalizarii D: Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta dupa primele 48 de ore E: La toti bolnavii Vezi raspuns 314. [M2207186] Fibrilatia ventriculara este considerata primara daca ea este un raspuns primar la ischemia acuta si nu este asociata cu: (pag. 1504) A: Insuficienta mitrala B: Soc C: Bloc de ramura D: Anevrism ventricular E: Defect de sept interventricular Vezi raspuns 315. [M2207187] Ritmul idioventricular accelerat este dificil detectabil altfel decit prin monitorizare electrocardiografica datorita faptului ca: (pag. 1504) A: Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il precede B: Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il urmeaza C: Are efecte hemodinamice relativ minore D: Degeneaza rapid in aritmii mai severe E: Este rapid tranzitor dar induce insuficienta de pompa severa Vezi raspuns

316. [M2207188] In absenta insuficientei de pompa, la un bolnav cu infarct miocardic acut indicati drogurile folosite ca alternativa la digoxin pentru controlul frecventei cardiace: (pag. 1504) A: Metoprolol B: Verapamil C: Diltiazem D: Nifedipina E: Amlodipina Vezi raspuns 317. [M2207189] In ce situatii la un bolnav cu infarct miocardic acut cu tahiritmii supraventriculare se indica electrosocul sincronizat (100-200 J): (pag. 1504) A: Daca ritmul anormal persista mai mult de 2 ore cu o frecventa ventriculara mai mare de 120 batai/minut B: Daca tahicardia induce insuficienta cardiaca C: Daca tahicardia induce modificari ECG D: Daca tahicardia induce soc E: La toti bolnavii cu infarct miocardic complicat cu tahiaritmii supraventriculare Vezi raspuns 318. [M2207190] Ce semnificatie are blocul AV complet in infarctul miocardic anterior: (pag. 1504) A: Este asociat o rata mare a mortalitatii intraspitalicesti B: Este asociat o rata mare a mortalitatii dupa externarea pacientilor C: Este legat de disfunctia ischemica a sistemului de conducere D: Este rezultatul tonusului vagal crescut E: Este rezultatul eliberarii de adenozina Vezi raspuns 319. [M2207191] Ce semnificatie are blocul AV complet asociat infarctului inferior (pag. 1504) A: Este tranzitor B: Este datorat tonusului vagal crescut C: Este datorat eliberarii de adenozina D: Este legat de disfunctia ischemica a sitemului de conducere E: Este frecvent asociat cu necroza miocardica extinsa Vezi raspuns 320. [M2207192] La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic inferoposterior care prezinta bloc complet se indica pacing: (pag. 1504) A: Asociat cu insuficienta cardiaca B: Asociat cu hipotensiune C: Asociat cu bradicardie marcata D: Asociat cu ectopie ventriculara semnificativa E: Asociat cu insuficienta mitrala semnificativa hemodinamic Vezi raspuns 321. [M2207193] La bolnavii cu infarct miocardic electrozii externi in pacingul noninvaziv trebuie pozitionati in modul "demand" pentru pacientii cu: (pag. 1504) A: Bradicardie sinusala (frecventa < 50 batai/minut) care nu raspund la terapia medicamentoasa B: Bloc AV gradul II tip Mobitz II C: Bloc cardiac de gradul III D: Bloc de ramura dreapta asociat cu hemibloc anterior sting E: Hemibloc anterosuperior sting Vezi raspuns 322. [M2207194] Ce afirmatii privind angina recurenta sunt adevarate: (pag. 1505) A: Procentul anginei recurente este mai mare la pacientii cu tromboliza reusita B: Ischemia recurenta anunta adesea extinderea infarctului initial

C: Ischemia recurenta anunta reinfarctizarea intr-o noua zona miocardica D: Pacientii cu ischemie recurenta trebuie revascularizati numai mecanic intrucit tromboliza repetata este contraindicata E: Ischemia recurenta este asociata cu dublarea riscului in urma infarctului miocardic acut Vezi raspuns 323. [M2207195] Care dintre urmatoarele modificari pot fi intilnite in sindromul post-infarct miocardic Dressler: (pag. 1505) A: Pericardita B: Pleurita C: Pneumonie D: Miocardita E: Coronarita Vezi raspuns 324. [M2207196] Care din afirmatiile privind trombembolismul din infarctul miocardic sunt adevarate: (pag. 1505) A: Tromembolismul este adesea mut clinic B: Tromembolismul evident clinic complica 20% din cazurile de infarct acut C: Tromembolismul este considerat a fi o cauza importanta de deces la cel putin 25% din pacientii cu infarct care decedeaza dupa internarea in spital D: Emboliile arteriale au originea in trombii murali din ventriculul sting E: Cei mai multi emboli pulmonari provin din ventriculul drept Vezi raspuns 325. [M2207197] Cel mai adesea tromembolismul din infarctul miocardic se intilneste in asociere cu: (pag. 1505) A: Infarcte intinse B: Infarcte anterioare C: Insuficienta cardiaca D: Vizualizarea ecocardiografica a unui tromb in ventriculul sting E: Sindromul Dressler Vezi raspuns 326. [M2207198] La un bolnav cu infarct miocardic, in ce situatii se indica anticoagularea sistemica timp de 3-6 luni: (pag. 1505) A: Cind trombul a fost clar evidentiat prin ecocardiografie B: Cind se vizualizeaza o zona mare de anomalie cinetica regionala parietala chiar in absenta trombului mural C: Cu extrasistolie ventriculara frecventa D: Cu defect de sept interventricular E: Cu insuficienta mitrala Vezi raspuns 327. [M2207199] Complicatiile anevrismului ventricular includ: (pag. 1505) A: Insuficienta cardiaca congestiva B: Embolia arteriala C: Aritmii ventriculare D: Fibrilatia atriala E: Blocuri atri-ventriculare Vezi raspuns 328. [M2207200] Indicati factorii clinici care sunt asociati cu cresterea riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: (pag. 1505) A: Simptome persistente de ischemie spontana B: Simptome persistente de ischemie provocata C: Virsta tinara D: Istoric de diabet E: Bradicardia sinusala

Vezi raspuns 329. [M2207201] Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: (pag. 1505) A: Fractia de ejectie a ventriculului sting sub 40% B: Raluri la baze C: Aritmii ventriculare simptomatice D: Virsta peste 70 de ani E: Bloc AV grad I Vezi raspuns 330. [M2207202] Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: (pag. 1505) A: Staza pe radiografia toracica B: Infarct miocardic in antecedente C: Hipotensiune D: Fractie de ejectie a ventriculului sting de 50 E: Extrasistolie atriala frecventa prefigurind fibrilatia atriala Vezi raspuns 331. [M2207203] Indicati care sunt pacientii cu risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces: (pag. 1505) A: Cu angina aparuta la eforturi relativ mici B: Cei cu fractie de ejectie diminuata si ischemie demonstrabila C: Cei cu defect reversibil mare la imagistica de perfuzie D: Cei cu defect fix la imagistica de perfuzie E: Cei la care efortul provoaca tahicardie sinusala importanta Vezi raspuns 332. [M2207204] Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului cu aspirina: (pag. 1506) A: O reducere de 50% a riscului de infarct recurent B: O reducere a emboliilor arteriale C: O reducere a mortalitatii cardiovasculare D: O reducere a riscului de accident vascular cerebral E: La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic Vezi raspuns 333. [M2207205] Dupa un infarct miocardic, se indica inhibitorii enzimei de conversie: (pag. 1506) A: Daca exista semne clinice de insuficienta cardiaca B: La o scadere moderata a fractiei globale de ejectie C: Daca exista anomalii mari de cinetica parietala regionala D: Daca exista tulburari de ritm recurente E: Pentru a preveni remodelarea ventriculara tardiva Vezi raspuns 334. [M2240048] Care dintre afirmatiile privind ateroscleroza coronariana la femei sunt adevarate? (pag. 1512) A: incidenta bolii in premenopauza este foarte scazuta B: abandonarea fumatului are eficienta similara la cele doua sexe in privinta reducerii riscului cardiovascular C: dupa menopauza rata evenimentelor coronariene ramane mult mai mica fata de cea observata la barbati D: terapie de substitutie hormonala nu reduce rata evenimentelor coronariene E: dupa menopauza se produce cresterea LDL si scaderea HDL plasmatic Vezi raspuns 335. [M2240131] Care dintre urmatoarele nu reprezinta factori majori de risc pentru

ateroscleroza? (pag. 1507) A: fumatul B: hipertensiunea arteriala C: HDL plasmatic crescut D: hipofibrinogenemia E: diabetul zaharat Vezi raspuns 336. [M2240132] Care dintre afirmatiile privind stenoza coronariana aterosclerotica sunt adevarate? (pag. 1507) A: este produsa cel mai frecvent de catre o placa aterosclerotica B: nu se insoteste de formarea circulatiei colaterale C: este segmentara D: este fixa E: stenoza severa a arterelor coronare epicardice mari (cu reducerea ariei de sectiune peste 70%) se insoteste de constrictia vaselor de rezistenta distale Vezi raspuns 337. [M2240133] Dezvoltarea placii aterosclerotice presupune: (pag. 1507) A: nivel scazut al LDL plasmatic B: disfunctia endoteliului vascular C: interactiune anormala intre endoteliu si hematiile circulante D: acumulare subendoteliala de celule si resturi celulare E: acumulare subendoteliala de lipide anormale Vezi raspuns 338. [M2240134] Fluxul sanguin coronarian poate fi redus in urmatoarele conditii: (pag. 1507) A: spasm coronarian B: trombi coronarieni C: stenozare ostiala coronariana D: hipertrofie ventriculara E: ateroscleroza coronariana Vezi raspuns 339. [M2240135] Care dintre urmatoarele pot insoti episoadele de ischemie miocardica tranzitorie? (pag. 1507) A: insuficienta mitrala B: insuficienta aortica C: angina pectorala D: insuficienta arterei pulmonare E: insuficienta ventriculara stanga Vezi raspuns 340. [M2240136] Care dintre afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate? (pag. 1507) A: ateroscleroza coronariana este un proces difuz B: dezvoltarea brusca a ischemiei severe se asociaza cu pierderea relaxarii miocardice normale C: ateroscleroza coronariana determina ischemie miocardica difuza, omogena D: necroza miocardica ischemica poate evolua si fara tabloul clinic de infarct miocardic acut E: perturbarile ischemice regionale ale contractilitatii miocardului nu sunt in masura sas altereze functia de pompa a miocardului Vezi raspuns 341. [M2240137] Care dintre anomaliile metabolice celulare sunt secundare ischemiei miocardice? (pag. 1508) A: scaderea pH-ului intracelular B: scaderea rezervelor de fosfati macroergici (ATP) C: influx miocitar de potasiu D: eflux al natriului miocitar

E: descompunerea glucozei pana la lactat Vezi raspuns 342. [M2240138] Care dintre afirmatiile privind cardiopatia ischemica nu sunt adevarate? (pag. 1508) A: evolutia cardiopatiei ischemice simptomatice este invarabil progresiva B: moartea subita este o modalitate frecventa de debut a cardiopatiei ischemice C: insuficienta cardiaca secundara alterarilor ischemice ale miocardului ventricular este precedata intotdeauna de angina pectorala si/sau infarct miocardic D: cardiopatia ischemica reprezinta o cauza rara de deces la femei (toate grupele de varsta) E: cardiopatia ischemica reprezinta cea mai frecventa cauza de deces la barbati (toate grupele de varsta) Vezi raspuns 343. [M2240139] Care dintre caracteristicile durerii sustin diagnosticul de angina pectorala? (pag. 1508) A: durere retrosternala cu caracter de presiune/strivire B: durere toracica ascutita, de scurta durata C: iradiere spre gat, dinti, maxilar D: iradieer spre epigastru E: durere surda, prelungita, in regiunea submamara stanga Vezi raspuns 344. [M2240140] Care dintre medicamentele folosite in tratamentul anginei pectorale se administreaza in doza zilnica unica? (pag. 1512/1513) A: amlodipina B: metoprololul C: atenololul D: propanololul E: nadololul Vezi raspuns 345. [M2240141] In care din urmatoarele situatii este utila practicarea PTCA? (pag. 1514) A: cardiopatia ischemica asimptomatica B: stenoza trunchiului arterei coronare stangi C: cardiopatia ischemica simptomatica D: boala coronariana bivasculara E: boala coronariana trivasculara asociata cu alterarea functiei ventricului stang Vezi raspuns 346. [M2240142] Factorii care cresc probabilitatea aparitiei complicatiilor post-PTCA sunt: (pag. 1514) A: sexul masculin B: sexul feminin C: disfunctia ventricului stang D: stenozele coronariene excentrice E: stenozele coronariene lungi Vezi raspuns 347. [M2240143] Urmatoarele situatii reprezinta complicatii minore ale PTCA: (pag. 1514) A: disectie cu obstructie vasculara B: eliberare de CK-MB in circulatie C: insuficienta ventriculara stanga D: obstructia unei ramuri colaterale ale unei artere coronare E: infarctul miocardic Vezi raspuns 348. [M2240144] Restenozarea coronarelor dilatate prin PTCA apare mai frecvent in urmatoarele circumstante: (pag. 1514)

A: la pacientii cu diabet zaharat B: dupa dilatarea arterei coronare drepte C: la pacientii cu angina instabila D: dupa dilatarea stenozelor cu trombi E: dupa dilatarea arterei coronare descendente anterioare stangi Vezi raspuns 349. [M2240145] Care dintre afirmatiile privitoare la administrarea aspirinei la pacientii cu PTCA nu sunt adevarate? (pag. 1514) A: nu se administreaza in timpul si imediat dupa PTCA datorita riscului de hemoragie B: administrarea poate ajuta la prevenirea trombozei coronariene acute in timpul PTCA C: administrarea poate ajuta la prevenirea trombozei coronariene acute imediat dupa PTCA D: administrarea este necesara inainte de implantarea unui stent metalic coronarian E: administrarea reduce in mod evident incidenta restonazarii Vezi raspuns 350. [M2240146] Care dintre afirmatiile privind restenozarea dupa PTCA sunt adevarate? (pag. 1514) A: in caz de restenozare, PTCA nu mai poate fi repetata B: in caz de restenozare, se poate repeta PTCA C: in caz de restenozare, PTCA poate fi repetata, iar probabilitatea restenozarii ulterioare ramane nemodificata D: in caz de restenozare, PTCA poate fi repetata, dar probabilitatea restenozarii ulterioare creste odata cu cea de-a doua sau a treia incercare E: daca restenozarea, respectiv angina, nu apar in primul an dupa angioplastie, prognosticul privind mentinerea in stare asimptomatica pentru urmatorii 4 ani este excelent Vezi raspuns 351. [M2240147] Care dintre afirmatiile privind by-passul coronarian sunt adevarate? (pag. 1515) A: oricand este posibil se prefera anastomoza arterei coronare cu artera/arterele mamare interne B: oricand este posibil se prefera utilizarea unui segment de vena safena pentru realizarea anastomozei aorto-coronariene C: anastomoza arterei mamare interne cu artera coronara se realizeaza proximal de leziunea obstructiva D: anastomoza aorto-coronariana folosind grefon devena safena se realizeaza proximal de leziunea obstructiva E: anastomoza arterei mamare interne cu artera coronara se realizeaza distal de leziunea obstructiva Vezi raspuns 352. [M2240148] Urmatoarele afirmatii privind procedeul de revascularizatie prin by-pass coronarian sunt adevarate: (pag. 1515) A: mortalitatea intra si postoperatorie creste odata cu gradul disfunctiei ventriculare stangi B: rata de mortalitate este de 20% cand procedeul se aplica corect, la pacienti fara boli severe asociate si cu functie ventriculara stanga normala C: pe termen lung patenta este considerabil mai mare in cazul anastomozelor cu artera mamara interna D: pe termen lung patenta este considerabil mai mare in cazul grefoanelor venoase E: procedeul nu pare sa scada incidenta infarcului miocardic la pacientii cu cardiopatie ischemica cronica Vezi raspuns 353. [M2240149] Folosirea by-passului coronarian scade mortalitatea in urmatoarele situatii: (pag. 1515) A: la pacientii cu boala coronariana bivasculara, cu angina cronica stabila si functie ventriculara normala B: la pacientii cu stenoza a trunchiului coronarei stangi

C: la pacientii cu boala coronariana univasculara si functie ventriculara stanga alterata D: la pacientii cu boala coronariana trivasculara si functie ventriculara stanga alterata E: la pacientii cu diabet zaharat si afectarea a doua sau mai multe artere coronare Vezi raspuns 354. [M2240150] Care dintre urmatoarele reprezinta cauze extracardiace de accentuare a ischemiei miocardice? (pag. 1516) A: hiperuricemia B: anemia C: hipoxemia D: febra E: hipercolesterolemie Vezi raspuns 355. [M2240151] Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatii ale anginei Printzmetal? (pag. 1516) A: accidente vasculare cerebrale B: infarct miocardic C: bloc atrioventricular D: trombembolism E: moarte subita Vezi raspuns 356. [M2240152] Angina varianta Prinzmetal se caracterizeaza prin: (pag. 1516) A: spasm episodic focal al unei artere epicardice B: atacuri de ischemie miocardica severe, recurente, prelungite C: spasm coronarian episodic difuz D: varsta mai tanara de aparitie comparatic cu angina secundara aterosclerozei coronariene E: subdenivelare a segmentului ST in mai multe derivatii Vezi raspuns 357. [M2240153] Tratamentul atacului acut in angina Printzmetal consta in administrarea de: (pag. 1516) A: atenolol 50-150 mg B: metoprolol 25-200 mg C: nitroglicerina sublingual in doze multiple D: isosorbit-5-mononitrat 20-30 mg E: nifedipina cu actiune scurta 30 mg Vezi raspuns 358. [M2240154] Angina instabila aparuta in perioada postinfarct se asociaza cu: (pag. 1516) A: cresterea riscului de deces B: reducerea riscului de deces C: risc crescut de angina refractara cu necesitatea revascularizatiei D: risc crescut de (re)infarct miocardic E: reducerea riscului de (re)infarct miocardic Vezi raspuns 359. [M2240155] La pacientii cu angina pectorala instabila se recomanda efectuarea arteriografiei coronariene in cazul in care: (pag. 1516) A: angina nu diminua dupa 24-48 de ore de tratament medicamentos complet B: angina diminua dupa 72-96 de ore de tratament medicamentos complet C: pacientii prezinta contraindicatii majore pentru procedeele de revascularizatie coronariana D: semnele electrocardiografice de ischemie nu diminua dupa 24-48 de ore de tratament medicamentos complet E: semnele electrocardiografice de ischemie dispar in 24-48 de ore de tratament medicamentos complet Vezi raspuns

360. [M2240156] Riscul crecut de evenimente coronariene nefavorabile este asociat cu: (pag. 1510) A: angina pectorala cu debut recent B: angina pectorala care raspunde bine la tratamentul medicamentos C: angina pectorala insotita de insuficienta cardiaca congestiva D: angina pectorala instabila E: sexul masculin Vezi raspuns 361. [M2240157] Urmatoarele situatii nu reprezinta un risc cresut pentru aparitia evenimentelor coronariene nefavorabile: (pag. 1510) A: semne ecocardiografice de marire a cordului B: angina pectorala stabila C: angina pectorala care raspunde favorabil la tratamentul medicamentos D: semne pozitive de ischemie miocardica la testul de efort E: episoadele de edem pulmonar acut Vezi raspuns 362. [M2240158] Cauzele frecvente ale ischemiei miocardice la adult sunt: (pag. 1507) A: ateroscleroza arterelor coronare epicardice B: embolia coronariana C: tromboza coronariana D: anomalii congenitale E: anemia severa Vezi raspuns 363. [M2240159] Ischemia miocardica poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme: (pag. 1507) A: scaderea fluxului sanguin miocardic prin ingustarea lumenului arterelor coronariene B: cresterea anormala a necesarului de oxigen miocardic C: scaderea necesarului de oxigen miocardic D: spasmul arteriolelor intramiocardice E: scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul Vezi raspuns 364. [M2240160] Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de producere al ischemiei miocardice nu sunt corecte: (pag. 1507) A: ischemia miocardice rezulta din dezechilibrul dintre aportul si necesarul de oxigen B: ingustarea lumenului arterelor coronariene produce scaderea fluxului sanguin in repaus C: ingustarea lumenului arterelor coronariene determina cresterea anormala a necesitatilor de oxigen ale miocardului D: hipertensiunea arteriala poate determina ischemie miocardica prin insuficienta dilatare a vaselor coronariene de rezistenta E: hipertrofia ventriculara severa determina ischemie miocardica prin cresterea ecesitatilor de oxigen ale miocardului Vezi raspuns 365. [M2240161] Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt: (pag. 1507) A: fumatul B: HDL plasmatic crescut C: diabetul zaharat D: hipertensiunea arteriala E: LDL plasmatic crescut Vezi raspuns 366. [M2240162] Urmatoarele afirmatii despre angina pectorala stabila sunt adevarate: (pag. 1508) A: apare mai frecvent la barbati sub 50 de ani

B: este determinata de ischenia miocardica tranzitorie C: durerea coronariana dureaza peste 15 minute D: pragul de efort care deterimna aparitia anginei pectorale poate varia cu momentul din zi si cu starea emotionala E: durerea este tipic localizata in regiunea submamara stanga Vezi raspuns 367. [M2240163] Urmatoarele afirmatii referitoare la angina pectorala stabila nu sunt adevarate: (pag. 1508) A: este tipic localizata retrosternal B: poate aparea si in repaus sau noaptea C: cel mai frecvent are caracterul unei dureri toracice ascutite D: dureaza de regula 1-5 minute E: poate iradia spre spate, gat, maxilar, dinti si epigastru Vezi raspuns 368. [M2240164] Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile sunt: (pag. 1508) A: efortul fizic B: marirea volumului sanguin intratoracic in clinostatism C: expunerea la frig D: activitatea sexuala E: stresul emotional Vezi raspuns 369. [M2240165] Urmatoarele afirmatii despre examenul fizic al pacientului cu angina pectorala stabila nu sunt adevarate: (pag. 1508/1509) A: nu are relevanta clinica deoarece este adesea normal B: poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana C: este important pentru excluderea valvulopatiilor aortice, anemiei, afectiunilor tiroidiene D: este util numai in timpul unui acces anginos E: auscultatia cordului poate evidentia semne ale ischemie acute Vezi raspuns 370. [M2240166] Examenul obiectiv al cordului in timpul unui acces anginos poate evidentia urmatoarele modificari patologice: (pag. 1509) A: suflu sistolic apexian B: suflu diastolic apexian C: zgomotul III patologic D: accentuarea zgomotului II in zona aortica E: diskinezi ventriculara stanga Vezi raspuns 371. [M2240167] Urmatoarele manifestari aparute in cursul testului de efort indica ischemie severa si impun oprirea testului: (pag. 1509) A: durerea toracica B: dispneea C: subdenivelarea ST mai mare de 0,1 mV (1 mm) D: cresterea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg E: scaderea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg Vezi raspuns 372. [M2240168] Semne de prognostic nefavorabil aparute la testul de efort (pag. 1510) A: aparitia durerilor toracice la un efort mic B: cresterea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg C: subdenivelarea segmentului ST mai mare de 0,2 mV, aparuta la un efort mic D: subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 5 minute dupa oprirea testului E: cresterea insuficienta a TA sistolica in timpul testului de efort Vezi raspuns

373. [M2240169] Urmatoarele afirmatii referitoare la semnificatia clinica a testului de efort in cardiopatia ischemica sunt false: (pag. 1509) A: sensibilitatea electrocardiogramei de efort este de 100% B: rezultatul negativ al testului de efort exclude boala coronariana C: sensibilitatea electrocardiogramei de efort este de aproximativ 75% D: incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta la persoane asimptomatice sau cu durere toracica atipica E: specificitatea unui test pozitiv este de 98% la barbatii peste 50 de ani, cu angina pectorala tipica Vezi raspuns 374. [M2240170] Urmatoarele afirmatii referitoare la testele de investigatie ale anginei pectorale sunt adevarate: (pag. 1509/1510) A: o electrocardiograma de efort normala exclude angina pectorala B: electrocardiograma de repaus este normala la aproximativ jumatate din pacientii cu angina pectorala tipica C: reducerea fractiei de ejectie in impul efortului indica ischemie severa D: angiografia radioizotopica si ecocardiografia de stres indentifica pacientii cu risc crescut de evenimente coronariene E: arteriografia coronariana se indica numai daca testele noninvazive de stres arata modificari patologice Vezi raspuns 375. [M2240171] Urmatoarele investigatii referitoare la testele de investigatie ale anginei pectorale sunt false: (pag. 1509/1510) A: ecocardiografia de stres este mai putin sensibila decat electrocardiograma de stres in diagnosticul cardiopatiei is chemice B: o electrocardiograma de efort negativa exclude boala coronariana trivasculara C: testul cu dipiridamol se indica la pacientii cu test de efort negativ D: angiografia radioizotopica de stres poate vizualiza regiunile de a/diskinezie ale ventriculului stang care nu sunt prezente in repaus E: angiografia coronariana permite aprecierea severitatii leziunii obstructive coronariene Vezi raspuns 376. [M2240172] Factorii de risc pentru evenimente coronariene nefavorabile sunt: (pag. 1510) A: angina pectorala stabila B: angina pectorala care nu raspunde la tratamentul medical C: angina pectorala cu debut recent D: angina pectorala insotita de insuficienta cardiaca congestiva E: angina pectorala instabila Vezi raspuns 377. [M2240173] Factorii de prognostic negativ la testarea cardiaca noninvaziva sunt: (pag. 1510/1511) A: subdenivelarea segmentului ST mai mare de 0,2 mV, aparuta la efort mic B: incapacitatea atingerii frecventei cardiace tinta in timpul testului de efort C: cresterea tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 10 mmHg D: captare pulmonara crescuta in timpul scintigramei de perfuzie de stres E: defecte de perfuzie mari sau multiple la scintigrama de perfuzie de stres Vezi raspuns 378. [M2240174] Factorii de prognostic nefavorabil la testarea cardiaca invaziva sunt: (pag. 1511) A: scaderea presiunii telediastolice a ventricului stang B: scaderea fractiei de ejectie evaluata prin cateterism cardiac C: stenoza critica a trunchiului coronarei stangi D: stenoza critica a arterei coronare circumflexe stangi

E: stenoza critica a doua sau trei artere coronare epicardice Vezi raspuns 379. [M2240175] Riscul de aparitie a evenimentelor coronariene nefavorabile la pacientii cu cardiopatie ischemica este: (pag. 1512) A: scazut de incetarea fumatului B: crescut de consumul moderat de alcool C: crescut de hipercolesterolemie dar nu si de hipertrigliceridemie D: scazut de tratamentul eficient pe termen lung al hipertensiuni arteriale E: scazut de controlul strict al diabetului zaharat Vezi raspuns 380. [M2240176] Urmatoarele afirmatii referitoare la boala coronariana la femei sunt false: (pag. 1512) A: rata evenimentelor clinice coronariene la femeile in postmenopauza este similara cu cea observata la barbati B: femeile in premenopauza au o incidenta redusa a bolii coronariene C: abandanarea fumatului nu este asa de eficienta la femei ca si la barbati D: tratamerntul cu progesteron la femeile in postmenopauza creste riscul evenimentelor coronariene E: revascularizatia coronariana este mai putin eficienta la femei fata de barbati Vezi raspuns 381. [M2240177] Beta blocantele in tratamentul anginei pectorale: (pag. 1513) A: sunt mai eficiente decat alte clase de tratamente antianginoase B: au efect inotrop si cronotrop negativ C: scad mortalitatea atunci cand sunt administrate la pacientii care au suferit un infarct miocardic D: produc o scadere a frecventei cardiace mai mare in repaus decat in timpul efortului E: scad mortalitatea la pacientii cu angina pectorala stabila Vezi raspuns 382. [M2240178] Beta-blocantele sunt contraindicate in: (pag. 1512) A: hipotensiunea arteriala B: disectia acuta de aorta C: blocuri atriventriculare D: hipertiroidism E: astmul bronsic Vezi raspuns 383. [M2240179] Efectele secundare ale beta-blocantelor includ: (pag. 1512) A: hiperglicemia B: congestia fetei C: bronhospasmul D: depresia E: agravarea anginei Vezi raspuns 384. [M2240180] Antagonistii de calciu in tratamentul cardiopatiei ischemice: (pag. 1513) A: sunt mai putin eficienti decat alte clase de tratamente antianginoase B: sunt mai eficienti in angina vasospastica decat beta-blocantele C: sunt mai eficienti in infarctul miocardi acut decat beta-blocantele D: produc scaderi variabile si dependente de doza ale nevoilor de oxigen ale miocardului E: se asociaza intotdeauna cu beta-blocantele pentru un efect terapeutic maxin Vezi raspuns 385. [M2240181] Dihidropiridinele de generatia a doua: (pag. 1513/1514) A: sunt blocante de calciu mai vasoselective B: se utilizeaza in tratamentul anginei asociata cu hipertensiunea arteriala

C: se utilizeaza in tratamentul stadiului acut al infarctului miocardic D: se utilizeaza in tratamentul anginei asociata cu insuficienta cardiaca E: au actiuni complementare cu beta-blocantele asupra nevoilor de oxigen ale miocardului Vezi raspuns 386. [M2240182] Verapamilul: (pag. 1512/1513) A: are actiune inotrop negativa B: se asociaza cu beta-blocantele pentru obtinerea unui efect terapeutic maxim in angina pectorala C: poate agrava insuficienta ventriculara stanga D: poate agrava angina E: este contraindicat in blocurile atrioventriculare Vezi raspuns 387. [M2240183] Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (pag. 1514) A: angina Printzmetal B: angina asociata cu astm bronsic C: angina si boala vasculara periferica simptomatica D: angina si blocuri atrioventriculare E: infarct miocardic acut Vezi raspuns 388. [M2240184] Care dintre urmatoarele boli pot determina angina pectorala in absenta bolii coronariene? (pag. 1509) A: hipertensiunea pulmonara B: insuficienta aortica C: stenoza aortica D: cardiomiopatia dilatativa E: cardiomiopatia hipertrofica Vezi raspuns 389. [M2240185] Examenul fizic poate evidentia in cursul unui acces anginos: (pag. 1509) A: suflu sistolic apical B: suflu diastolic apical C: zgomot III D: zgomot IV E: suflu sistolic la baza inimii Vezi raspuns 390. [M2240186] In care dintre urmatoarele situatii se indica intreruperea testului de efort? (pag. 1509) A: aparitia senzatiei de oboseala, sufocare si/sau ameteala B: aparitia unei subdenivelari a segmentului ST mai mica de 0,2 mV C: aparitia unui disconfort toracic D: aparitia unei tahiaritmii ventriculare E: cresterea presiunii arteriale sistolice Vezi raspuns 391. [M2240187] Incidenta testelor de efort fals pozitive este mai mare la: (pag. 1509) A: pacientii tratati cu digitalice B: pacientii cu nivel seric anormal al potasiului C: barbatii peste 50 de ani cu istoric de angina pectorala D: pacientii cu anomalii ale segmentului ST si undei T in repaus E: femeile in premenopauza fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura Vezi raspuns 392. [M2240188] Care dintre urmatoarele conditii nu reprezinta circumstante agravante ale anginei pectorale? (pag. 1511) A: obezitate

B: pancreatita cronica C: anemie D: litiaza renala E: hipertensiunea arteriala Vezi raspuns 393. [M2240189] Medicamentele utilizate in mod obisnuit in angina pectorala stabila sunt: (pag. 1512) A: blocante ale canalelor de calciu B: nitrati C: blocante ale receptorilor alfa-adrenergici D: blocante ale receptorilor beta-adrenergici E: diuretice Vezi raspuns 394. [M2240190] Mecanismele de actiune ale nitratilor sunt: (pag. 1512) A: cresterea fluxului sanguin prin vasele colaterale B: venoconstrictie sistemica C: reducerea tensiunii peretelui miocardic D: scaderea fluxului sanguin prin vasele colaterale E: dilatarea arterelor coronare epicardice Vezi raspuns 395. [M2240191] Reactiile adverse la nitrati sunt reprezentate de: (pag. 1512) A: bradicardie B: cefalee C: depresie D: congestia fetei E: edem Vezi raspuns 396. [M2240192] Care dintre afirmatiile privind nitratii cu actiune prelungita nu sunt adevarate? (pag. 1513) A: sunt la fel de eficienti ca nitroglicerina sublingual in ameliorarea rapida a anginei B: pot realiza niveluri plasmatice eficiente pentru maxim 12 ore C: pot produce ameteala D: nu pot fi utilizate in asociere cu nitroglicerina sublingual E: determina relaxarea muschiului neted vascular Vezi raspuns 397. [M2240193] Urmatoarele conditii reprezinta contraindicatii pentru administrarea nitratilor: (pag. 1513) A: hipotensiunea arteriala B: intarzierea conducerii atrio-ventriculare C: intoleranta la efectele adverse D: agravarea ischemiei la intreruperea medicamentului E: astmul bronsic Vezi raspuns 398. [M2240194] Care dintre afirmatiile privind betablocantele nu sunt adevarate? (pag. 1513) A: scad necesarul de oxigen la miocardului B: cresc mortalitatea cand sunt administrate pacientilor care au avut un infarct miocardic C: cresc riscul de reinfarctizarea cand sunt administrate pacientilor care au avut un infarct miocardic D: inhiba cresterea frecventei cardiace produsa de stimularea adrenergica E: inhiba cresterea contractilitatii miocardice produsa de stimularea adrenergica Vezi raspuns

399. [M2240195] Efectele secundare ale administrarii de beta-blocante sunt: (pag. 1512/1513) A: claudicatie intermitenta B: tahicardie C: diaree D: congestia fetei E: bronhospasm Vezi raspuns 400. [M2240196] Care dintre afirmatiile referiotare la aspirina sunt adevarate? (pag. 1514) A: produce inhibarea reversibila a ciclooxigenazei plachetare B: interfera cu activitatea plachetelor sanguine C: administrata indelungat dupa un infarct miocardic nu reduce numarul evenimentelor coronariene ulterioare D: doza pentru administrarea indelungata este de 100-325 mg/zi E: doza pentru administrarea indelungata este de 5000-1000 mg/zi Vezi raspuns 401. [M2240197] Urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu: (pag. 1513) A: verapamil B: atenolol C: nicardipina D: diltiazem E: felodipina Vezi raspuns 402. [M2240198] Care dintre urmatoarele medicamete fac parte din generatia a doua de antagonisti de calciu? (pag. 1513) A: verapamil B: felodipina C: nicardipina D: nifedipina E: amlodipina Vezi raspuns 403. [M2240199] Care dintre urmatoarele reprezinte reactii adverse ale blocantelor de calciu? (pag. 1512) A: bronhospasm B: blocuri atrio-ventriculare C: depresie D: hipotensiune arteriala E: edem Vezi raspuns 404. [M2240200] PTCA este indicata in: (pag. 1514) A: angina pectorala stabila insotita de semne de ischemie la testul de efort B: ocluzia unei artere coronare mai vechi de trei luni C: angina recenta dupa chirurgie coronariana D: stenoza critica a trunchiului arterei coronare stangi E: stenoza moderata a arterei coronare drepte Vezi raspuns 405. [M2240201] PTCA este contraindicat in: (pag. 1514) A: stenoza trunchiului arterei coronare stangi B: ocluzia unei artere coronare mai vechi de 3 saptamani C: stenoza critica arterei coronare drepte D: angina recurenta dupa chirurgie corornariana

E: angina recuranta, usoara, fara semne de ischemie la testul de efort Vezi raspuns 406. [M2240202] Complicatiile majore ale PTCA sunt: (pag. 1514) A: disectia coronariana B: obstructia unei ramuri a unei artere coronare C: eliberare CK-MB in circulatie D: insuficienta ventriculara stanga E: infarct miocardic Vezi raspuns 407. [M2240203] By-passul coronarian se indica ca metoda initiala de revascularizare la pacientii cu: (pag. 1514/1515) A: boala bi sau trivasculara cu fractia de ejectie a ventriculului stang sub 45% B: boala uni sau bivasculara cu fractia de ejectie a ventriculului stang normala C: diabet zaharat si boala bicoronariana D: stenoza critica a trunchiului arterei coronare stangi E: stenoze coronariene excentrice sau neregulate lungi Vezi raspuns 408. [M2240204] Urmatoarele afirmatii referitoare la PTCA sunt adevarate: (pag. 1514) A: amelioreaza simptomele si imbunatateste supravietuirea B: restenozarea apare la 30-45% din cazuri in primele 6 luin C: este mai eficace in ameliorarea simptomelor decat tratamentul medicamentos D: nu poate fi aplicata pentru dilatarea grefelor de by-pass stenozate E: utilizarea unui stent metalic scade rata restenozarii Vezi raspuns 409. [M2240205] Urmatoarele afirmatii referitoare la by-passul coronarian sunt adevarate: (pag. 1515) A: imbunatateste prognoisticul la pacientii cu stenoza truchiului coronarei stangi B: scade incidenta infarctului miocardic acut la pacientii cu cardiopatie ischemica cronica C: recurenta anginei si restenozarea sunt la fel de frecvente ca si la pacienyii tratati prin angioplastie coronariana D: patenta grefonului este mai mare in cazul anastomozelor cu artera mamara interna E: imbunatateste prognoisticul la pacientii cu diabet zaharat si boala bicoronariana Vezi raspuns 410. [M2240206] Tratamentul anginei pectorale instabile include: (pag. 1516) A: heparina intravenos B: nitroglicerina in perfizie intravenoasa C: beta-blocante ca monoterapie initiala D: dopamina E: aspirina Vezi raspuns 411. [M2240207] Angina Printzmetal: (pag. 1516) A: apare in repaus sau noaptea B: este cauzata de spasmul coronarian tranzitor C: apare la pacientii fara obstructie coronariana fixa D: afecteaza pacientii peste 50 de ani E: este caracterizata prin supradenivelarea segmentuluui ST in multe derivatii Vezi raspuns 412. [M2240208] Medicamentele care imbunatatesc prognosticul la pacientii cu boala coronariana sunt: (pag. 1517) A: aspirina B: nitratii C: blocantele de calciu

D: inhibitorii enzimei de conversie E: beta-blocantele Vezi raspuns 413. [M2307206] Diagnosticul diferential al durerii din infarctul miocardic acut se face cu: (pag. 1182) A: pericardita acuta B: embolia pulmonara C: hernia hiatala D: disectia de aorta E: pancreatita acuta Vezi raspuns 414. [M2307207] Creatinfosfokinaza poate creste in: (pag. 1183) A: infarctul miocardic acut B: boli hepatice C: miozite D: cardioversia electrica E: chirurgia cardiaca Vezi raspuns 415. [M2307208] Administrarea morfinei in infarctul miocardic acut antreneaza: (pag. 1186) A: calmarea durerii B: reducerea vasoconstrictiei arteriale C: profilaxia tulburarilor de ritm D: reducerea vasoconstrictiei venoase E: efect antitrombotic Vezi raspuns 416. [M2307209] Care din urmatorii agenti trombolitici este antigenic: (pag. 1185) A: APSAC B: activatorul tisular al plasminogenului C: streptokinaza D: reteplaza E: urokinaza Vezi raspuns 417. [M2307210] Care sunt contraindicatiile relative ale utilizarii tromboliticelor? (pag. 1185) A: hipotensiunea arteriala B: resuscitarea cardiorespiratorie prelungita C: accidentul vasccular carebral hemoragic in antecedente D: varsta sub 70 ani E: ulcer peptic activ Vezi raspuns 418. [M2307211] Socul cardiogen se caracterizeaza prin: (pag. 1190) A: index cardiac peste 2,2/min/m2 B: TA sistolica sub 80 mmHg C: index cardiac sub 1,8/min/m2 D: presiune capilara pulmonara sub 18 mmHg E: presiune capilara pulmonara peste18 mmHg Vezi raspuns 419. [M2307212] Ruptura cardiaca in infarctul miocardic acut se asociaza cu: (pag. 1192) A: primoinfarctul B: varsta tanara C: antecedente de hipertensiune arteriala D: infarctul nonQ E: infarctul intins

Vezi raspuns 420. [M2307213] Complicatiile anevrismului de ventricul stang sunt: (pag. 1193) A: insuficienta cardiaca B: ruptura cardiaca C: embolii arteriale D: aritmii ventriculare E: bloc atrioventricular total Vezi raspuns 421. [M2307214] Sindromul Dressler se caracterizeaza prin: (pag. 1193) A: febra B: pleurita C: angina pectorala D: pericardita E: tulburari de ritm Vezi raspuns 422. [M2307215] Factori asociati cu cresterea riscului cardiovascular post infarct miocardic sunt: (pag. 1194) A: simptome persistente de ischemie B: FE peste 40% C: aritmiile ventriculare D: varsta sub 70 ani E: istoric de diabet zaharat Vezi raspuns 423. [M2307216] factorii de risc pentru de4zvoltarea socului cardiogen in infarctul miocardic acut sunt: (pag. 1190) A: infarct intins B: FE crescuta C: varsta inaintata D: istoric de angina pectorala E: istoric de diabet zaharat Vezi raspuns 424. [M2307217] Betablocantele sunt contraindicate in infarctul miocardic acut in urmatoarele situatii: (pag. 1188) A: bloc atrioventricular B: hipertensiune arteriala C: hipotensiune arteriala D: bradicardie E: insuficienta cardiaca congestiva severa Vezi raspuns 425. [M2307218] Insuficienta de pompa clasa II Killip se caracterizeaza prin: (pag. 1184) A: absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa B: prezenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa C: galop ventricular D: edem pulmonar E: TA sistolica sub 90 mmHg Vezi raspuns 426. [M2307219] Infarctul miocardic acut nedureros se intalneste mai frecvent la: (pag. 1182) A: tineri B: varstnici C: femei D: barbati E: diabetici

Vezi raspuns 427. [M2340209] La nivelul placii de aterom rupte, acoperita cu plachete activate se produce tromboxanul A2 care determina: (pag. 1492) A: vasodilatatie B: activare plachetara suplimentara C: tromboliza D: vasoconstrictie E: rezistenta potentiala la tromboliza Vezi raspuns 428. [M2340210] Rar, infarctul miocardic se produce prin ocluzia arterei coronare secundar: (pag. 1493) A: emboliilor coronariene B: spasmului coronarian C: anomalii congenitale coronariene D: ruptura si trombozarea placii de aterom E: vasculitelor inflamatorii din boli sistemice Vezi raspuns 429. [M2340211] Durerea din infarcul miocardic este cauzata de obicei prin: (pag. 1493) A: intensitate mare B: localizare in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru C: iradiere abdominala subombilicala D: durata variabila E: asociere cu transpiratii, graturi, varsaturi, anxietate Vezi raspuns 430. [M2340212] Simptomele clinice ale debutului infarctului miocardic pot fi: (pag. 1493) A: dispnee brusc instalata, tuse, hemoptizie B: astenie profunda C: embolie periferica D: scaderea inexplicabila a tensiunii arteriale E: durere interscapulovertebrala Vezi raspuns 431. [M2340214] Ocluzia totala a unei artere coronare produce in evolutie aspecte electrocardiografice de tip: (pag. 1493) A: supradenivelare segment ST B: unde Q patologice C: subdenivelare segment ST D: nu modifica segmentul ST E: unda T pozitiva, asimetrica Vezi raspuns 432. [M2340215] Creatinfosfokinaza se mentine crescuta 48-72 ore: (pag. 1494) A: in traumatisme musculare B: in explorarea cordului radiologic C: in cardioversia electrica D: in necroza miocardica din infarct E: in examinarea ecocardiografica Vezi raspuns 433. [M2340216] Cei mai utili markeri serici cardiaci de rutina in infarctul miocardic acut sunt: (pag. 1494) A: creatinfosfokinaza B: izoenzima MB a creatinfosfokinazei C: troponina T sai I D: lactatdehidrogenaza

E: mioglobina Vezi raspuns 434. [M2340217] Explorarea ecocardiografica in infarctul miocardic acut poate preciza: (pag. 1495) A: disfunctia ventriculara stanga B: diferentierea infarctului miocardic vechi de ischemia acuta severa C: prezenta trombilor intraventriculari D: prezenta pleuro-pericarditei hemoragice E: prezenta regurgitarii mitrale Vezi raspuns 435. [M2340218] Tratamentul cu metoprolol in infarctul miocardic acut se administreaza: (pag. 1496) A: la o frecventa cardiaca peste 60 batai/min B: la o tensiune arteriala sistolica peste 100 mmHg C: la un interval PR peste 0,24 secunde D: pentru controlul durerii E: la pacienti cu edem pulmonar acut Vezi raspuns 436. [M2340219] Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt: (pag. 1507) A: LDL plasmatic scazut B: fumatul C: HDL plasmatic crescut D: diabetul zaharat E: hipertensiunea arteriala Vezi raspuns 437. [M2340220] Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca: (pag. 1508) A: o greutate B: o intepatura C: presiune D: strivire E: rareori ca durere franca Vezi raspuns 438. [M2340221] In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1508) A: are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute B: episoadele de angina pot aparea noaptea in timp ce pacientul este culcat C: pragul de effort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau starea emotionala D: poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig E: poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factori declansatori Vezi raspuns 439. [M2340222] Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala: (pag. 1509) A: nu este niciodata normal B: poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana: xantelasma, xantomul, leziuni cutanate diabetice C: poate arata semne de marire a cordului si contractia anormala a inimii D: poate evidentia semne de anemie sau boala tiroidiana E: in timpul unui acces anginos poate evidentia aparitia tranzitorie a unui zgomot III la nivelul cordului Vezi raspuns 440. [M2340223] Electrocardiograma de repaus in angina pectorala tipica: (pag. 1509)

A: include subdenivelarea segmentului ST in criza anginoasa B: nu este niciodata normala C: poate arata semne ale unui infarct miocardic vechi D: arata modificari ale undei T si segmentului ST care nu sunt specifice cardiopatiei ischemice E: arata in mod specific pentru cardiopatia ischemica tulburari de ritm ventricular (extrasistole ventriculare) Vezi raspuns 441. [M2340224] In legatura cu testul de efort in angina pectorala urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 1509) A: testul implica inregistrarea ECG cu 12 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe un covor rulant sau utilizand o bicicleta ergonomica B: testul se intrerupe daca apar semne de discomfort toracic C: modificarile ECG ascendente sau jonctionale ale segmentului ST constituie un test pozitiv D: tulburarile de ritm si conducere au valoare diagnostica E: nu au valoare diagnostica testele negative in care frecventa cardiaca tinta nu este atinsa Vezi raspuns 442. [M2340225] Arteriografia coronariana este indicata: (pag. 1510) A: la pacientii cu angina pectorala stabila sau care sunt luati in considerare pentru revascularizare (PTCA sau by-pass aortocoronarian) B: la pacientii cu simptome tipice de angina de effort, cu raspuns bun la tratament medicamentos C: la pacientii cu simptome severe la care este necesara confirmarea sau excluderea diagnosticului de boala coronariana D: la pacientii care pe baza semnelor de ischemie severa furnizate de testele noninvazive sunt suspectati a avea risc crescut de evenimente coronariene sustinute E: la pacientii cu stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica si angina la care durerea ar putea fi determinata de boala coronariana Vezi raspuns 443. [M2340226] Au risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile: (pag. 1510) A: angina pectorala cu debut recent B: angina instabila C: angina pectorala de efort stabila D: angina care raspunde slab la tratament medical E: angina insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva Vezi raspuns 444. [M2340227] Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde: (pag. 1511) A: informarea si linistirea pacientilor B: identificarea si tratarea conditiilor agravante C: adaptarea activitatii D: evaluarea functiei ventriculare stangi E: terapie medicamentoasa Vezi raspuns 445. [M2340228] Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt: (pag. 1512-1513) A: blocantele receptorilor alfa-adrenergici B: nitrati C: blocantele receptorilor beta-adrenergici D: antagonistii calciului E: simpaticomimetice Vezi raspuns 446. [M2340229] Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: (pag. 1514) A: angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara

B: sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ventriculare C: edeme la membrele inferioare D: angina Prizmetal E: boala vasculara periferica simptomatica Vezi raspuns 447. [M2340230] Urmatoarele afirmatii referitoare la angina instabila sunt adevarate: (pag. 1515-1516) A: angina instabila se poate dezvolta la scurt timp dupa infarctul miocardic B: angina instabila poate fi precipitata de o afectiune extrinseca patului vascular coronarian care a intensificat ischemia miocardica (anemie, febra, infectii) C: angina instabila se asociaza cu risc scazut de deces D: pacientii cu durere in repaus dezvolta frecvent un zgomot cardiac III sau IV E: in dezvoltarea anginei instabile un rol important il joaca spasmul segmentar din vecinatatea placilor de ateroscleroza Vezi raspuns 448. [M2340231] Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii: (pag. 1516) A: pacientii nu necesita calmante si sedative B: se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325 mg/zi C: nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual D: nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/minut E: se pot administra beta-blocante Vezi raspuns 449. [M2340232] Restenozarea dupa angioplastie coronariana transluminala percutana este mai frecventa la pacientii cu: (pag. 1514) A: diabet zaharat B: hipertensiune arteriala C: angina instabila D: dilatare incompleta a stenozei E: dilatare a arterei coronare descendente anterioare stangi Vezi raspuns 450. [M2340233] Referitor la angina varianta Prizmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 1516) A: este o forma de angina stabila B: apare de obicei in repaus sau trezeste pacientul din somn C: este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice D: se caracterizeaza prin supradenivelare de segment ST in multe derivatii E: tratamentul atacului acut consta in nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta Vezi raspuns 451. [M2507225] Urmatorii agenti terapeutici au eficienta dovedita n tratamentul spitalicesc al infarctului miocardic acut: (pag. 1499 - 1500) A: Glucocorticoizii B: Antagonistii de calciu C: Aspirina D: Beta -blocantele E: Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei Vezi raspuns 452. [M2507226] Socul cardiogen din infarctul miocardic acut beneficiaza de terapia cu: (pag. 1502) A: Dopamina B: Dobutamina C: Amrinona

D: Nitroglicerina E: Glucocorticoizi Vezi raspuns 453. [M2507227] Caracterele specifice ale blocului AV complet din infarctul miocardic acut sunt: (pag. 1504) A: Este determinat ntotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de conducere B: Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut C: Apare n infarctul miocardic acut anterior D: Apare n infarctul miocardic acut inferior E: Are o mortalitate mai mare n infarctul miocardic acut anterior Vezi raspuns 454. [M2507228] Pentru realizarea preventiei secundare a infarctului miocardic acut se folosesc de rutina: (pag. 1506) A: Amrinona B: Antagonistii de calciu pe cale orala pe o perioadade cel putin 2 ani C: Aspirina D: Beta -blocantele pe cale oralapentru cel putin2 ani E: Warfarina la pacientii cu risc crescut de embolie Vezi raspuns 455. [M2507229] n cazuri rare infarctul miocardic acut se poate datora ocluziei arterei coronare determinata de: (pag. 1493) A: Embolii coronariene B: Anevrisme aortice C: Anomalii congenitale D: Spasm coronarian E: Tromboembolismul pulmonar recurent Vezi raspuns 456. [M2507230] Urmatorii markeri serici cardiaci cresc n primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului miocardic acut: (pag. 1494) A: Creatinfosfokinaza B: Mioglobina C: GPT D: Gamaglutamiltranspeptidaza E: Fosfataza alcalina Vezi raspuns 457. [M2507231] Urmatorii markeri serici cardiaci se mentin la niveluri crescute timp de cel putin 7 - 10 zile de la debutul infarctului miocardic acut: (pag. 1494) A: Creatinfosfokinaza (CK) B: Troponina T cardiac -specifica(c TnT) C: Troponina I cardiac -specifica(c TnI) D: Mioglobina E: Fosfataza alcalina Vezi raspuns 458. [M2507232] Tratamentul initial n departamentul de urgenta al infarctului miocardic acut presupune utilizarea: (pag. 1495 - 1496 - 1497) A: Aspirinei B: Morfinei C: Nitroglicerinei D: Antiinflamatoarelor steroide E: Beta -blocantelor Vezi raspuns

459. [M2507233] Contraindicatiile utilizarii nitroglicerinei n tratamentul initial n departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut sunt: (pag. 1496) A: Presiunea arterialasistolicascazuta< 100 mmHg B: Suspiciunea de infarct de ventricul drept C: Presiunea arteriala diastolicascazuta< 80 mmHg D: Suspiciunea de bloc AV gradul II E: Suspiciunea de infarct posteroinferior Vezi raspuns 460. [M2507234] Efectele adverse ale utilizarii morfinei n tratamentul initial n departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut sunt: (pag. 1495 - 1496) A: Hipotensiunea arteriala B: Greata C: Bradicardia D: Grade avansate de blocuri cardiace n special la bolnavii cu infarct posteroinferior E: Tahicardia Vezi raspuns 461. [M2507235] Utilizarea beta -blocantelor n departamentul de urgenta pentru terapia initiala a infarctului miocardic acut este justificata de: (pag. 1496) A: Controlul durerii B: Reducerea mortalitatii intraspitalicesti la pacientii cu risc nalt C: Efectul de scadere a TA D: Evitarea complicatiilor tromboembolice E: Efectul de reducere a nivelului de tromboxan A2 Vezi raspuns 462. [M2540234] Cauzele care reduc fluxul sanguin coronarian ducnd la ischemie miocardica pot fi: (pag. 1507) A: placile aterosclerotice B: striurile lipidice C: trombii arteriali D: spasmul vascular E: embolii coronari Vezi raspuns 463. [M2540235] Durerea anginoasa din angina pectorala stabila se caracterizeaza prin: (pag. 1508) A: durere retrosternalaca o senzatie de constrictie B: durere precordialasub formade ntepatura C: iradiere spre umarul stng, fata ulnara a antebratului si minii D: declansatade efort sau emotie E: durata de 5-10 secunde Vezi raspuns 464. [M2540236] La ascultatia cordului n timpul unui acces anginos se poate decela: (pag. 1508-09) A: zgomot III si/sau IV B: clacment de deschidere al mitralei C: suflu sistolic apical de insuficientamitrala D: suflu diastolic de regurgitatie Graham-Steel E: frecatura pericardica Vezi raspuns 465. [M2540243] Nitratii sunt utili n tratamentul anginei pectorale datorita urmatoarelor actiuni: (pag. 1512) A: dilatarea arterelor coronariene epicardice B: cresterea fluxului sanguin coronar prin vasele colaterale C: venodilatatie sistemica

D: scaderea frecventei cardiace E: scaderea fortei de contractie a miocardului Vezi raspuns 466. [M2540244] Diltiazemul si verapamilul ca si medicamente utilizate n tratamentul anginei pectorale pot avea urmatoarele reactii adverse: (pag. 1512-13) A: edem B: artimii supraventriculare C: blocuri atrio-ventriculare D: agravarea insuficientei cardiace E: bronhospasm Vezi raspuns 467. [M2540245] Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii: (pag. 1515-16) A: angina cu debut recent (<2 luni) care este severasi frecventa(mai mult de 3 episoade pe zi) B: angina stabilacronicala care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de eforturi mai mici dect anterior C: angina de repaus D: angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort E: angina variantaPrinzmetal Vezi raspuns 468. [M2540246] Indicatori de prognostic nefavorabil la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: (pag. 1510) A: sexul feminin B: cardiomegalia C: episoade de edem pulmonar D: ECG de repaus anormal E: raspunsul slab la tratamentul medicamentos Vezi raspuns 469. [M2540247] Corectia anumitor conditii care pot sa determine cresterea necesarului de oxigen al miocardului poate reduce sau chiar elimina simptomele din angina pectorala: (pag. 1511) A: hiperlipidemia B: obezitatea C: hipertensiunea arteriala D: hipertiroidismul E: anemia Vezi raspuns 470. [M2540248] By pass-ul aorto-coronarian n tratamentul anginei pectorale prezinta anumite caracteristici: (pag. 1515) A: ratade mortalitate intraoperatorie mai mare de 10% B: ocluzia grefoanelor venoase n timpul primului an dupaoperatie este observatan 10-20% din cazuri C: angina este abolitasau mult redusala aproximativ 90% din pacienti duparevascularizare completa D: nupare sascadaincidenta infarctului miocardic la pacientii cu cardiopatie ischemicacronica E: scade mortalitatea la pacientii cu boala univasculara Vezi raspuns 471. [M2540249] Complicatiile anginei Prinzmetal pot fi: (pag. 1516) A: hipertensiunea arteriala B: aritmiile ventriculare severe C: blocul atrioventricular D: infarctul miocardic E: moartea subita

Vezi raspuns 472. [M2607078] IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, pot fi considerate ca: (pag. 1493) A: Infarct cu undaQ B: Infarct trans mural C: Infarct non trans mural D: Infarct non Q E: nici una de mai sus Vezi raspuns 473. [M2607243] Tratamentul trombofibrinolitic n IMA este recomandat n urmatoarele conditii: (pag. 1497) A: Simptome clinice tipice de IMA B: Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente C: Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente D: Unda T negativa E: Numai n primele 4 ore de la debut Vezi raspuns 474. [M2607244] Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: (pag. 1498) A: Accident vascular cerebral hemoragic B: AVC nehemoragic n ultimul an C: Suspiciune de disectie de aorta D: Vrsta avansata E: Istoric de hipertensiune arteralasevera, controlataterapeutic Vezi raspuns 475. [M2607245] Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care prezinta: (pag. 1498) A: UndaQ B: Durere toracicapersistenta C: Aplatizarea undei T D: Recurenta supradenivelarii ST E: Unda T negativa, asociataundei Q Vezi raspuns 476. [M2607246] Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitat Acestea includ: (pag. 1497) A: Betablocantele neselective B: Blocantii receptorilor angiotensinei II C: Glucocorticoizii D: Trimetazidina E: Antiinflamatoarele nesteroidiene Vezi raspuns 477. [M2640250] Care din urmatorii antagonisti de Ca apartin generatiei II: (pag. 1513) A: Nicardipina B: Amlodipina C: Nifedipina D: Felodipina E: Isradipina Vezi raspuns 478. [M2640251] Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 1513) A: Scad necesarul de oxigen al miocardului B: Scad frecventa cardiaca

C: Scad contractilitatea miocardica D: Au efect vasodilatator periferic E: Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie Vezi raspuns 479. [M2640252] Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: (pag. 1510) A: Starea functionala a ventriculului stang B: Severitatea stenozarii arterelor coronare C: Starea functionala a ventriculului drept D: Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice E: Raspunsul la tratamentul medicamentos Vezi raspuns 480. [M2640253] Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac: (pag. 1511) A: Scaderea presiunii telediastolice a VS B: Scaderea volumului ventricular C: Cresterea volumului ventricular D: Fractie de ejectie VS scazuta E: Cresterea presiunii telediastolice a VS Vezi raspuns 481. [M2640254] Testul de efort este interupt in urmatoarele situatii (pag. 1509) A: Cind apar semne de discomfort toracic B: Ameteala C: Subdenivelare ST mai mare de 0,1 mV D: Aparitia unei tahiaritmii ventriculare E: Cresterea presiunii sanguine sistolice cu 10mm Hg Vezi raspuns 482. [M2640255] Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt: (pag. 1516) A: Este putin invaziva B: Se obtin rezultate bune la diabeticii cu boala bicoronariana C: Este usor de repetat D: Incidenta scazuta a revascularizarii incomplete E: Necesita spitalizare scurta Vezi raspuns 483. [M2640256] Care din urmatoarele nu reprezinta contraindicatie absoluta pentru PTCA: (pag. 1514) A: Stenoza trunchiului arterei coronare stingi B: Disfunctia ventriculara stinga C: Stenoza cu trombus D: Stenozele excentrice E: Virsta inaintata Vezi raspuns 484. [M2640257] Complicatiile majore ale PTCA sunt datorate: (pag. 1514) A: Ischemiei necontrolate B: Insuficientei ventriculare C: Eliberarea CK-MB in circulatie D: Trombozei cu obstructie vasculara E: Complicatii ale cateterismului cardiac Vezi raspuns 485. [M2640258] Cresterea necesarului de oxigen al miocardului apare in: (pag. 1515) A: Hipertiroidie

B: Anemie C: Obezitate D: Boala pulmonara E: Hipertensiune Vezi raspuns 486. [M280268] In cazul pacientilor cu IMA, precizati in ce cazuri se continua indefinit tratamentul cu IECA: () A: hipertensiune arteriala B: insuficienta cardiaca congestiva C: scadere partiala a functiei ventriculului stang evidentiata prin studii imagistice D: scadere globala a functiei ventriculului stang evidentiata prin studii clinice E: evidentiere prin studii imagistice a unei anomaliide dimensiuni mari a cineticii parietale regionale Vezi raspuns 487. [M2807247] Angioplastia coronara percutana transluminala primara in primele ore de infarct miocardic (pag. 1498) A: este mai putin eficienta decat tromboliza B: se asociaza cu un prognostic mai bun decat tromboliza C: este mai ieftina decat tromboliza D: este de ales in socul cardiogen E: este contraindicata peste 70 ani Vezi raspuns 488. [M2807248] Creatinfosfokinaza totala are drept surse potentiale extracardiace, urmatoarele: (pag. 1494) A: cateterismul cardiac B: cardioversia electrica C: infarctul non-Q D: hipotiroidismul E: atacul vascular cerebral Vezi raspuns 489. [M2807249] Ecocardiografia poate identifica: (pag. 1495) A: prezenta infarctului ventriculului drept B: gradul de obstructie a arterei infarctizate C: infarctul miocardic non-Q D: anevrismul ventricular E: revarsatul pericardic Vezi raspuns 490. [M2807250] Contraindicatiile relative la folosirea agentilor trombolitici includ: (pag. 1498) A: accident nehemoragic in ultimul an B: resuscitarea cardiopulmonara prelungita C: suspiciunea de disectie de aorta D: graviditatea E: hemoragiile interne active Vezi raspuns 491. [M2807251] Angioplastia coronariana percutanata transluminala se caracterizeaza prin: (pag. 1498) A: posibilitatea de aplicare de rutina in practica clinica B: beneficiu special fata de terapia trombolitica la pacientii cu soc cardiogen C: se asociaza cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt decat tromboliza D: are exclusiv caracter primar E: se poate efectua PTCA de salvare Vezi raspuns

492. [M2807252] Contraindicatiile utilizarii beta-blocantelor la pacientii cu infarct miocardic acut includ: (pag. 1500) A: pacienti cu angina restanta B: pacienti cu bloc atrioventricular C: prezenta de complexe ventriculare ectopice D: istoric de astm E: hipotensiune Vezi raspuns 493. [M2807253] Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt: (pag. 1502) A: aritmiile supraventriculare B: insuficienta mitrala C: defectul septal ventricular D: blocul atrioventricular E: ruptura de perete liber Vezi raspuns 494. [M2807254] In preventia secundara a infarctului se vor folosi: (pag. 1506) A: beta-blocante oral B: antagonistii calciului C: un agent antiplachetar D: IEC E: Cordarone Vezi raspuns 495. [M2807255] Tulburarile de ritm ventriculare din infarctul miocardic acut pot fi tratate cu: (pag. 1506) A: tratament profilactic de rutina cu antiaritmice B: Chinidina C: Amiodarona D: Lidocaina intravenos E: Digoxin Vezi raspuns 496. [M2807256] Contraindicatiile relative in tratamentul trombolitic in IMA sunt: (1498) A: INR > 2-3; B: graviditatea; C: boala ulceroasa activa; D: hemoragiile interne active (exclusiv menstrele); E: HTA, TAS > 110 mmHg, TAD > 110 mmHg. Vezi raspuns 497. [M2807257] Angina varianta Prinzmetal prezinta urmatoarele complicatii: (1516) A: episoade de durere invalidanta; B: AVC; C: aritmii ventriculare severe; D: IMA; E: frecvent moarte subita cardiaca. Vezi raspuns 498. [M2807258] Dopamina in functie de dozele administrate poate avea urmatoarele efecte: (1502 - IMA) A: vasodilatatie; B: cronotrop negativ; C: inotrop pozitiv; D: vasoconstrictie E: inotrop negativ.

Vezi raspuns 499. [M2807260] Referitor ala simptomatologia infarctului miocardic sunt adevarate... (pg. 1493) A: 25% din bolnavii cu IMA anterior prezinta hiperactivitate simpatica B: pina la 50% din bolnavii cu IMA inferior prezinta bradicardie si/sau hipotensiune C: 80% din bolnavii cu IMA inf. prezinta hiperactivitate parasimpatica D: 10% din bolnavii cu IMA ant. prezinta HTA si/sau tahicardie E: la majoritatea pacientilor cu IMA transmural TA sistolica scade ciu 10-15 mmHg din valoarea obisnuita Vezi raspuns 500. [M2807261] Despre valorile CK-MB in cursul infactului miocardic putem afirma urmatoarele: (pg. 1494) A: creste pina valoarea maxima in primele 4-8 h de la debutul infactului B: eliberarea produce un model in "platou" C: atinge un varf la 20 de ore dupa debutul ocluziei D: CK-MB/activitate CK> 2,5 este un argument cert in diagnosticul de IMA E: CK-MB2/CK-MB1>1,5 este inalt specific pt. diagnosticul de IMA Vezi raspuns 501. [M2807262] In cazul episoadelor recurente de discomfort ischemic sau a suspiciunii de infarct recurent diagnosticul este sustinut de valoarea enzimelor (pg. 1494) A: CK-MB1 B: CK-MB2 C: cTnT D: cTnI E: mioglobina Vezi raspuns 502. [M2807264] Care medicamente din cele enumerate se folosesc in tratamentul anginei pectorale al bolnavilor de insuf. cardica cong. (pg. 1514) A: diltiazem B: nitroglicerina C: metoprolol D: amlodipin E: verapamil Vezi raspuns 503. [M2807265] Tratamentul anginei variante Prinzmetal consta in (pg. 1516-1517) A: nitroglicerina B: atenolol C: nifedipin D: prazosin E: revascularizare mecanica Vezi raspuns 504. [M2807266] Care sunt stimulentii provocatori in detectarea spasmului tranzitor din angina varianta Prizmetal (pg. 1516) A: dobutamina iv B: ergonovina iv C: adenozina iv D: acetilcolina intra coronarian E: hiperventilatia Vezi raspuns 505. [M2807267] Sindromul Dressler are urmatoarele caractere: (1505) A: apare la 6 luni dupa un infarct miocardic B: are un mecanism de producere autoimun

C: induce deteriorare hemodinamica D: necesita utilizarea anticoagulantelor E: evolueaza cu febra si durere toracica Vezi raspuns 506. [M2807268] Care din variantele de mai jos sunt adevarate, referitor la Bypass-ul coronarian? (pag 1515) A: Este un procedeu chirurgical B: Este indicat de rutina in angina varianta Prinzmetal C: necesita o echipa de chirurgi experimentati D: mortalitatea intraoperatorie si postoperatorie creste odata cu gradul disfunctiei ventriculare E: Se foloseste un grefon venos (de obicei din vena safena) Vezi raspuns 507. [M2807269] Din examenul fizic al infarctului acut de miocard fac parte urmatoarele: () A: zgomotul III, zgomotul IV, cresterea intensitatii zgomotelor cardiace B: dedublarea paradoxala a zgomotului II in cazurile severe C: frecatura pericardica la cei cu IMA anterior D: scaderea amplitudinii pulsului carotidian E: suflu sistolic apical tranzitoriu, mezo-, tele-sistolic Vezi raspuns 508. [M2807270] Inhibitorii de enzima de conversie se prescriu din primele 24 ore la pacientii cu infarct miocardic care asociaza: () A: insuficienta cardiaca B: supradenivelare de ST C: BRS major D: hipotensiune arteriala severa, persistenta E: stenoza bilaterala de artera renala Vezi raspuns 509. [M2807271] Modalitati mai putin frecvente de prezentare a pacientilor cu infarct miocardic acut sunt: () A: pierderea brusca a constientei, starea confuzionala B: aparitia unei aritmii C: scaderea inexplicabila a tensiunii arteriale D: aparitia unei embolii periferice E: durerea in etajul abdominal inferior Vezi raspuns 510. [M2807272] Severitatea injuriei miocardice in infarctul acut depinde de urmatorii factori: () A: gradul de obstructie B: starea circulatiei colaterale C: eficienta fibrinolizei spntane D: necesarul de oxigen al miocardului afectat E: precocitatea instituirii tratamentului tonicardiac Vezi raspuns 511. [M2807273] Ecocardiografia bidimensionala in infarctul miocardic acut este utila in: () A: estimarea functiei globale a VS B: evidentierea anomaliilor de cinetica segmentara C: diferentierea infarctului acut de o cicatrice miocardica veche D: evidentierea trombozei ventriculare E: evidentierea revarsatului pericardic Vezi raspuns

1C 8D 9C 10 A 11 C 12 D 13 C 14 E 15 E 16 C 17 A 18 A 19 D 20 E 21 A 22 C 23 D 24 B 25 B 26 C 27 E 28 A 29 A 30 D 31 C 32 C 33 E 34 B 35 D 36 C 37 B 38 D 39 C 40 C 41 D 42 A 43 C 44 C 45 E 46 B 47 B 48 A 49 B 50 A 51 D

2B 53 B 54 A 55 A 56 C 57 C 58 D 59 E 60 C 61 B 62 B 63 B 64 B 65 B 66 C 67 D 68 A 69 C 70 D 71 A 72 B 73 E 74 B 75 D 76 E 77 A 78 E 79 E 80 D 81 A 82 C 83 C 84 D 85 D 86 E 87 A 88 D 89 A 90 C 91 E 92 A 93 C 94 E 95 C 96 B

3D 98 C 99 D 100 D 101 B 102 C 103 D 104 B 105 E 106 D 107 D 108 B 109 E 110 E 111 C 112 C 113 B 114 B 115 B 116 B 117 A 118 D 119 D 120 C 121 A 122 C 123 B 124 B 125 E 126 A 127 A 128 C 129 C 130 B 131 B 132 C 133 B 134 B 135 A 136 D 137 D 138 D 139 C 140 D 141 E

4E 143 B 144 B 145 E 146 D 147 E 148 B 149 A 150 E 151 A 152 A 153 E 154 D 155 B 156 BCE 157 ABDE 158 ABC 159 BCDE 160 ABCE 161 CDE 162 CE 163 AB 164 ABCD 165 ABDE 166 BCE 167 ABCD 168 AD 169 CD 170 BCDE 171 ABCD 172 ABCE 173 ABCD 174 ABCD 175 ABC 176 ABC 177 ABCD 178 ABC 179 CDE 180 BCDE 181 BC 182 BCDE 183 ABCD 184 ABC 185 BCDE 186 ABCD

5E 188 AE 189 ABCE 190 ACD 191 ABE 192 BCD 193 BC 194 ACE 195 ACD 196 ACE 197 BDE 198 ACDE 199 ABDE 200 BCDE 201 ACD 202 ABE 203 ABDE 204 ABCE 205 BCD 206 ABDE 207 BDE 208 ACDE 209 BCDE 210 ADE 211 ABDE 212 AC 213 ACE 214 ACD 215 ABE 216 ABD 217 BC 218 BCE 219 BDE 220 ACD 221 AB 222 ACD 223 DE 224 ABCE 225 ABD 226 AC 227 ABDE 228 ABDE 229 AB 230 CE 231 ACD

6A 233 ABCD 234 CD 235 AB 236 ACD 237 BCE 238 ABD 239 ABD 240 ADE 241 BCD 242 AC 243 ACD 244 AB 245 ABCE 246 AC 247 ABCE 248 AB 249 ABD 250 ABC 251 ADE 252 ABC 253 CE 254 BD 255 ABDE 256 ACD 257 BCDE 258 ACD 259 ABCE 260 BCE 261 ADE 262 CDE 263 BCDE 264 AB 265 AC 266 ABC 267 BCD 268 ABCD 269 ABCE 270 ABC 271 ABC 272 BC 273 AB 274 ABC 275 CD 276AC

7C 278 ABD 279 BD 280 ACD 281 BCDE 282 BCDE 283 BCD 284 ADE 285 BCDE 286 ABE 287 BCDE 288 ABCD 289 ADE 290 BCE 291 ABDE 292 ABCD 293 ABC 294 AB 295 ABC 296 AB 297 ABCD 298 AB 299 BCD 300 BD 301 ABC 302 ABC 303 BC 304 BC 305 ABDE 306 CD 307 ACDE 308 ABC 309 ACD 310 ACE 311 ABD 312 ABC 313 BCD 314 BCD 315 ABC 316 ABC 317 ABD 318 ABC 319 ABC 320 ABCD 321 ABCD

52 D 323 ABC 324 ACD 325 ABCD 326 AB 327 ABC 328 ABD 329 ABCD 330 ABC 331 ABC 332 CDE 333 ABCE 334 AC 335 CD 336 AC 337 BDE 338 ABCE 339 ACE 340 ACE 341 ABE 342 ACD 343 ACD 344 ACE 345 CD 346 BCDE 347 BD 348 ACDE 349 AE

97 B 350 BDE 351 AE 352 ACE 353 BDE 354 BCD 355 AD 356 ABD 357 CE 358 ACD 359 AD 360 ACD 361 BC 362 AC 363 ABDE 364 CD 365 ACDE 366 BD 367 BC 368 ACDE 369 AD 370 ACE 371 ABE 372 ACD 373 AB 374 BCD 375 ABC 376 BCDE

142 C 377 ADE 378 BCE 379 ADE 380 DE 381 BC 382 CE 383 CD 384 BD 385 ABDE 386 ACE 387 ABCD 388 ABCE 389 ACD 390 ACD 391 ABDE 392 BD 393 ABD 394 ACE 395 BD 396 ABD 397 ACD 398 BC 399 AE 400 BD 401 ACDE 402 BCE 403 BDE

187 BCDE 404 ACE 405 AE 406 ADE 407 ACD 408 BCE 409 ADE 410 ABE 411 ABE 412 AE 413 ABD 414 ACDE 415 ABD 416 AC 417 BE 418 BCE 419 ACE 420 ACD 421 ABD 422 ACE 423 ACE 424 ACDE 425 BC 426 BCE 427 BDE 428 ABCE 429 ABE 430 BCDE

232 ABC 431 AB 432 ACD 433 BCE 434 ACE 435 ABD 436 BDE 437 ACDE 438 ABDE 439 BCDE 440 ACD 441 ABE 442 ACDE 443 ABDE 444 ABCE 445 BCD 446 ABDE 447 ABDE 448 BDE 449 ACDE 450 BCDE 451 CDE 452 ABC 453 CDE 454 CDE 455 ACD 456 AB 457 BC

277 BCDE 458 ABCE 459 AB 460 ABCD 461 AB 462 ACDE 463 ACD 464 AC 465 ABC 466 CD 467 ABCE 468 BCDE 469 BCD 470 BCD 471 BCDE 472 CD 473 AB 474 ABC 475 BD 476 CE 477 ABDE 478 ABCE 479 ABDE 480 CDE 481 ABD 482 ACE 483 BCDE 484 ABD

322 ABCE 485 ACE 486 BE 487 BD 488 DE 489 ADE 490 BD 491 BCE 492 BDE 493 BCE 494 ACD 495 CD 496 ABC 497 ACD 498 ACD 499 ABE 500 CE 501 ABE 502 BD 503 ACDE 504 BDE 505 BE 506 ACDE 507 BDE 508 ABC 509 ABCD 510 ABCD 511 ABDE

S-ar putea să vă placă și