Cardiologie

Insuficienta cardiaca cronica

Test 1
CM
1.Catecolaminele la nivel cardiac, in activarea neuroendocrina din insuficienta cardiaca prezinta
urmatoarele efecte:
A. Cronotrop pozitiv
B. Cresterea consumului de oxigen
C. Cresc durata diastolei
D. Inotrop pozitiv
E. Scad consumul de oxigen
CM
2.Mecanismele de compensare menite sa restabileasca debitul cardiac si perfuzia adecvata a
organelor in insuficienta cardiaca sunt:
A. Remodelarea cardiaca
B. Ischemia cardiaca
C. Inhibarea neuroendocrina
D. Inhibarea bioumorala
E. Activarea neuroendocrina
CM
3.Factorii agravanti cardiaci ai insuficientei cardiace sunt:
A. Tamponada cardiaca
B. Infarctul miocardic
C. Necomplianta la terapie sau regim
D. Insuficienta renala
E. Criza hipertensiva
CM
4.Factorii agravanti extracardiaci ai insuficientei cardiace sunt:
A. Criza hipertensiva
B. Tulburari de ritm sau de conducere
C. Medicatia inotrop negativa
D. Anemia
E. Embolia pulmonara
CM
5.Mecanismele dominante care conduc la suprasolicitarea de volum drept etiologie a insuficientei
cardiace sunt:
A. Regurgitari valvulare
B. Fistule arteriovenoase
C. Sunturi intracardiace
D. Ischemia miocardica
E. Hipertensiunea arteriala
CM
6.Mecanismele dominante care conduc la scaderea eficientei contractile drept etiologie a
insuficientei cardiace sunt:
A. Scurtarea diastolei prin tahiaritmii excesive
B. Boli endocrine cu afectarea miocardului
C. Ischemia miocardica
D. Boli pericardice
E. Toxice cardiace (alcool)
CM
7.Dintre etiologiile posibile ale insuficientei cardiace se numara:
A. Scaderea umplerii cardiace
B. Cresterea eficientei contractile
C. Scaderea eficientei contractile
D. Suprasolicitarea de volum
E. Suprasolicitarea de presiune
CS
8.Stadiul C al clasificarii ACC/AHA a insuficientei cardiace cronice cuprinde urmatorii pacienti: A.
Cu boala cardiaca structurala avansata
B. Cu boala cardiaca structurala, puternic asociata cu risc de a dezvolta ICC fara simptome
C. Cu simptome si semne de ICC
D. Cu simptomatologie severa in ciuda terapiei medicale maximale
E. Cu risc mare de a dezvolta IC
CM
9.Clasa I NYHA cuprinde urmatorii pacienti:
A. Cu anomalii functionale cardiace fara limitarea activitatii fizice
B. Cu usoara limitare a activitatii fizice obisnuite
C. Cu simptome in repaus, cel mai mic efort agravand simptomele
D. Cu boala structurala fara limitarea activitatii fizice
E. Cu limitare severa a activitatii fizice
CM
10.Forma de insuficienta cardiaca cronica cu FE pastrata prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Disfunctie diastolica de ventricul stang nedilatat
B. Disfunctie sistolica semnificativa de ventricul stang
C. FE 40-50%
D. FE ≤ 40%
E. Hipertrofie de pereti ventriculari
CM
11.Tabloul clinic al insuficientei cardiace cronice stangi cuprinde urmatoarele:
A. Turgescenta jugulara
B. Debit cardiac scazut
C. Staza venocapilara pulmonara
D. Staza venoasa in teritoriul venelor cave
E. Dispnee
CM
12.Diureticele in tratamentul insuficientei cardiace cronice sunt utilizate datorita urmatoarelor efecte
terapeutice:
A. Produc hiperuricemie
B. Imbunatatesc capacitatea de efort
C. Produc hipertensiune arteriala
D. Amelioreaza dispneea
E. Amelioreaza edemele
CM
13.Combinatia hidralazina-izosorbid dinitrat in tratamentul insuficientei cardiace cronice este
folosita pentru a reduce riscul de deces prematur la pacientii cu FE ≤ 45% si VS dilatatat care:
A. Prezinta simptome NYHA IV in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA, antialdosteronic
B. Prezinta simptome NYHA II in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA, antialdosteronic
C. La pacientii care prezinta intoleranta la betablocante
D. Ca o alternativa la IECA sau ARA in caz de intoleranta la pacientii tratati optim cu beta-blocant
si antialdosteronic
E. Prezinta simptome NYHA I in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA, antialdosteronic
CM
14.Alegeti din urmatoarele efectele adverse cardiace ale digoxinului in tratamentul insuficientei
cardiace cronice:
A. Varsaturi
B. Tahicardie atriala
C. Vedere colorata in galben
D. Blocul sinoatrial
E. Extrasistole atriale
CM
15.Alegeti din urmatoarele contraindicatiile utilizarii Digoxinului in tratamentul insuficientei
cardiace cronice:
A. Sindromul Cushing
B. Blocul atrioventricular de grad 1
C. Sindromul de preexcitatie
D. Boala de nod sinusal
E. Blocul atrioventricular de grad 2
CM
16.Alegeti din urmatoarele indicatiile de alegere a Digoxinului in schema terapeutica a insuficientei
cardiace cornice:
A. De prima intentie in insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata
B. Simptome persistente in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA si antialdosteronice
C. FE > 45%
D. In locul betablocantului si a antialdosteronicelor
E. In asociere cu beta-blocant pentru controlul frecventei cardiace
CM
17.Alegeti din urmatoarele efectele Digoxinului in tratamentul insuficientei cardiace cronice:
A. Principalul efect este cel inotrop pozitiv
B. Creste tonusul vagal prin efect asupra baroreceptorilor arteriali
C. Scade tonusul vagal prin efect direct asupra nucleului central al vagului
D. Creste tonsul simpatic la doze terapeutice
E. Scade tonusul simpatic la doze terapeutice
CS
18.Ivabradina poate fi utilizata in tratamentul insuficientei cardiace cronice cu urmatoarele
particularitati:
A. Frecventa cardiaca < 65 bpm B. FE 35-49%
C. FE ≤ 35% si simptome persistente in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA si antialdosteronic
D. La pacientii la care nu se poate administra IECA sau antialdosteronic
E. FE > 40%
CM
19.Efectele adverse ale blocantilor receptorilor de angiotensina II sunt:
A. Tuse
B. Reactii alergice
C. Disfunctie renala
D. Hipotensiune arteriala
E. Hiperpotasemie
CM
20.Recomandarile blocantilor receptorilor de angiotensina II sunt recomandati in insuficienta
cardiaca cronica cu urmatoarele particularitati:
A. La pacienti cu FE > 40% ce nu pot tolera antialdosteronice
B. La pacientii care in ciuda terapiei cu IECA si beta-blocante, prezinta simptome persistente
NYHA I
C. La pacientii cu FE ≤ 40% ce nu pot tolera IECA
D. La pacientii cu FE> 50%, NYHA I
E. La pacienti care nu tolereaza terapia antialdosteronica, in ciuda terapiei cu IECA si beta-blocant
Test 2
CM
1.Antialdosteronicele in tratamentul insuficientei cardiace cronice prezinta urmatoarele indicatii
terapeutice:
A. La pacientii cu simptome persistente si o valoare a FE ≤ 35%
B. La pacientii deja in terapie cu IECA si beta-blocant
C. FE >50%, pacient NYHA II
D. La o FE > 40%, pacient NYHA I
E. Ca monoterapie la o FE ≤ 35%
CM
2.Efectele adverse ale betablocantelor utilizate in tratamentul insuficientei cardiace cronice sunt:
A. Bradicardie excesiva
B. Tahicardie sinusala
C. Creatinina serica > 2 mg/dl
D. Tuse
E. Hipotensiune arteriala simptomatica
CM
3.Contraindicatiile de administrare a beta-blocantelor sunt:
A. Astmul bronsic
B. Hipopotasemia
C. Stenoza bilaterala de artera renala
D. Boala de nod sinusal
E. Blocul atrioventricular grad 2
CM
4.Printre efectele beta-blocantelor utilizate in insuficienta cardiaca cronica se numara:
A. Cresc dimensiunile VS
B. Antiaritmice
C. Cresc numarul de modificari structurale cardiace
D. Antiischemice
E. Amelioreaza FE
CM
5.Cele mai frecvente efecte adverse (reversibile) produse de tratamentul cu IECA sunt:
A. Tuse productiva
B. Hipertensiune ortostatica
C. Tuse seaca
D. Hiperpotasemie
E. Disfunctie renala
CM
6.Contraindicatiile de administrare a IECA in insuficienta cardiaca cronica sunt:
A. Creatinina serica ≥ 2.5 mg/dL
B. Stenoza bilaterala de artera renala
C. Hipopotasemia
D. Stenoza unilaterala de artera renala
E. Istoricul de angioedem
CS
7.IECA sunt recomandati in IC cu FE ≤ 40% in asociere de prima intentie cu:
A. Antagonisti ai receptorilor de angiotensina II
B. Antiinflamatoare nesteroidiene
C. Antialdosteronice
D. Beta-blocante
E. Calciu-blocante
CM
8.Printre efectele inhibitorilor de enzima de conversie in tratamentul ICC se numara:
A. Efect vasodilatator
B. Diminueaza procesul de remodelare a VS
C. Efect vasoconstrictor
D. Scad presarcina VS
E. Scad postsarcina VS
CM
9.Terapia farmacologica a ICC cu fractie de ejectie scazuta cuprinde urmatoarele clase de
medicamente:
A. Beta blocantele
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
C. Antagonistii receptorilor de angiotensina II
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Antagonistii receptorilor pentru mineralocorticoizi
CM
10.Alegeti din urmatoarele clasele de medicamente care trebuiesc evitate in ICC:
A. Calciu blocantele nondihidropiridinice
B. Beta-blocantele
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
D. Antiinflamatoarele steroidiene
E. Antagonistii receptorilor de angiotensina II
CM
11.Alegeti din urmatoarele investigatiile care pot fi efectuate in determinarea etiologiei ICC:
A. Ecocardiografia transesofagiana
B. Test de efort
C. Biopsie pleurala
D. RMN cerebral
E. Monitorizare Holter
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la ICC cu FE pastrata:
A. Asociaza dilatarea VS
 B. Asociaza hipertrofie de pereti VS
C. Nu asociaza disfunctie diastolica
D. FE < 40%
E. Asociaza dilatarea atriului stang
CM
13.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la ICC cu FE scazuta:
A. Asociaza tulburari de contractilitate VS
B. Asociaza hipertrofie de pereti VS
C. Asociaza dilatarea VS
D. Asociaza disfunctie diastolica semnificativa
E. Asociaza regurgitare functionala mitrala
CM
14.Tipurile de disfunctie diastolica determinate cu ajutorul ecocardiografiei transtoracice sunt:
A. De tip pseudonormal
B. De tip obstructiv
C. De tip restrictiv
D. De tip relaxare precoce
E. De tip relaxare intarziata
CM
15.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la fractia de ejectie, ca si parametru de diagnostic al
insuficientei cardiace:
A. Evalueaza functia sistolica globala a VS
B. Este egala cu raportul volum telediastolic VS – volum telesistolic VS / volum telediastolic VS
C. Se poate evalua doar prin efectuarea Dopplerului tisular
D. Este egala cu diferenta dintre volumul telediastolic VS si volumul telesistolic VS
E. Evalueaza functia diastolica globala a VS
CM
16.Congestia venoasa din insuficienta cardiaca poate fi semnalata radiologic prin urmatoarele
semne:
A. Ingustarea hilurilor pulmonare
B. Edem interstitial
C. Redistributia circulatiei in campurile superioare
D. Hiluri mari, stufoase
E. Redistributia circulatiei in campurile bazale
CM
17.In functie de etiologie, electrocardiograma in insuficienta cardiaca poate prezenta urmatoarele
modificari:
A. Hipertrofie ventriculara stanga
B. Niciunul din raspunsuri nu este corect
C. Unde Q de necroza
D. Tulburari de ritm atriale
E. Modificari de ischemie
CM
18.La care din urmatoarele valori ale NT-pro BNP si BNP la un pacient cu debut acut sau agravare a
simptomelor, se poate exclude diagnosticul de insuficienta cardiaca:
A. BNP sub 50 pg/ml
B. NT-proBNP sub 300 pg/ml
C. NT-proBNP sub 125 pg/ml
D. BNP sub 100 pg/ml
E. BNP sub 35 pg/ml
CM
19.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la peptidele natriuretice dozate in ICC:
A. Curent, se dozeaza BNP si NT-pro BNP
B. Sunt sintetizate sau stocate la nivelul miocardului ventricular sau atrial
C. La pacienti cu debut progresiv al simptomelor si valori de NT-pro BNP sub 125 pg/ml, se sustine
diagnosticul de IC
D. Sunt sintetizate si stocate doar la nivelul endocardului ventricular
E. Concentratia lor serica creste in situatiile ce determina o crestere a presiunii cavitatilor cardiace
CM
20.Modificarile importante decelabile la examenele de laborator in ICC pot fi:
A. Dezechilibre electrolitice
B. Modificarea hormonilor sexuali
C. Citoliza hepatica
D. Insuficienta renala
E. Anemie

Test 3
CM
1.La examenul cordului, semnele specifice insuficientei cardiace cronice sunt:
A. Suflurile cardiace
B. Bradicardia
C. Zgomotul de galop protodiastolic
D. Tahicardia
E. Cardiomegalia
CM
2.Diagnosticul de insuficienta cardiaca cronica necesita urmatoarele criterii:
A. Semne atipice de ICC
B. Semne tipice de ICC
C. Dovada subiectiva a disfunctiei cardiace
D. Dovada obiectiva a disfunctiei cardiace
E. Simptome tipice de ICC
CM3.
Microscopic, remodelarea cardiaca din insuficienta cardiaca presupune urmatoarele mecanisme:
A. Hipotrofie miocitara
B. Apoptoza unor miocite
C. Inlocuirea cu tesut cartilaginos
D. Modificari complexe ale geometriei ventriculare
E. Necroza unor miocite
CM
4.Alegeti din urmatoarele, efectele angiotensinei II in insuficienta cardiaca:
A. Actioneaza preferential asupra arteriolei aferente glomerulare
B. Stimuleaza eliberarea de aldosteron din corticosuprarenala C. Inhiba resorbtia de apa si sare
D. Favorizeaza cresterea filtrarii glomerulare
E. Actioneaza preferential asupra arteriolei eferente glomerulare
CM
5.Angiotensina II in insuficienta cardiaca cauzeaza producerea in exces a caror din urmatoarele
substante cu efect vasoconstrictor:
A. Endotelinele
B. Peptidele natriuretice
C. Neuropeptidul Y
D. Arginin vasopresina
E. Oxidul nitric
CM
6.Terapia de resincronizare cardiaca in insuficienta cardiaca cronica este recomandata urmatoarelor
categorii de pacienti:
A. Cu aritmii ventriculare
B. In forme usoare simptomatice, cu aspect de BRS si durata > 30 ms si QRS ≥ 150 ms
C. In forme severe, in ciuda unei terapii farmacologice adecvate
D. Forme medii de insuficienta cardiaca, responsive la tratament
E. FE > 40%
CM
7.Efectele terapiei de resincronizare cardiaca in insuficienta cardiaca cronica sunt:
A. Dilatarea VS
B. Agravarea insuficientei mitrale
C. Reducerea insuficientei mitrale
D. Scaderea diametrelor VS
E. Cresterea usoara a FE
CS
8.Complexul QRS, ca marker al tulburarilor de conducere intra- si interventriculare in insuficienta
cardiaca cronica prezinta urmatoarele modificari:
A. Mediu 70-80 ms
B. Scurtat < 50 ms
C. Amplu > 10 mV
D. Larg ≥ 120 ms
E. Larg ≥ 300 ms
CM
9.Terapia anticoagulanta orala in insuficienta cardiaca cronica este recomandata:
A. Pacientilor cu ICC asociat cu diabet zaharat
B. Tuturor pacientilor, ca si masura de proxilafie
C. La pacientii cu accidente trombembolice
D. In ICC asociat cu fibrilatie atriala
E. La pacientii cu trombi intracavitari
CM
10.Printre efectele adverse ale diureticelor utilizate in tratamentul insuficientei cardiace se numara:
A. Dislipidemie
B. Hipouricemie
C. Insulinorezistenta
D. Hipertensiunea arteriala
E. Dezechilibre hidroelectrolitice
CM
11.In ICC inhibitorii de enzima de conversie (IECA):
A. Se asociaza cu blocantele de Ca la toti pacientii cu FE <= 40%
B. Reduc spitalizarea pentru insuficienta cardiaca
C. Amelioreaza toleranta la efort
D. Amelioreaza simptomatologia insuficientei cardiace
E. Au efect vasoconstrictor
CM
12.Printre simptomele tipice insuficientei cardiace cronice se numara:
A. Dispneea
B. Durerile la nivelul membrelor inferioare
C. Cefalee
D. Oboseala
E. Durerile precordiale
CM
13.Semnele tipice ale insuficientei cardiace congestive includ:
A. Diminuarea pulsului periferic
B. Hepatomegalia de staza
C. Stelute vasculare
D. Turgescenta jugulara
E. Raluri subcrepitante la bazele pulmonare
CM
14.Printre clasele medicamentoase utilizate in tratamentul insuficientei cardiace congestive cu
fractie de ejectie scazuta cu mecanisme de actiune complementare se numara:
A. Statinele
B. Antiagregantele plachetare
C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei I
D. Antialdosteronicele
E. Betablocantele
CS
15.Clasa NYHA II cuprinde:
A. Pacienti cu limitare severa a activitatii fizice, efortul fizic mai mic decat obisnuit determintnd
simptome
B. Pacienti cu usoara limitare a activitatii fizice obisnuite datorita simptomelor
C. Pacienti fara limitarea activitatii fizice
D. Pacienti cu angina la efort
E. Pacienti cu simptome in repaus
CM
16.Mecanismele de compensare implicate in fiziopatologia insuficientei cardiace includ:
A. Reducerea retentiei hidrosaline
B. Activarea neuroendocrina
C. Bradicardia reflexa
D. Remodelarea cardiaca
E. Inhibarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
CM
17.Semnele si simptomele tipice in ICC apar datorita:
A. Cresterii presiunii venoase care produce congestie sistemica si pulmonara
B. Disfunctiei diastolice a VS
C. Cresterii debitului cardiac
D. Scaderii debitului cardiac
E. Modificarilor structurale ale VS
CS
18.Stadiul D in clasificarea ACC/AHA cuprinde
A. Pacientii cu boala cardiaca avansata si simptonatologie severa in ciuda terapiei medicale
B. Pacientii cu boala cardiaca structurala avansata si simptomatologie severa in ciuda terapiei
medicale maximale
C. Pacientii cu simptome in repaus
D. Pacientii cu boala cardiaca, puternic asociata cu risc de a dezvolta ICC
E. Pacientii cu semne si simptome de ICC

Insuficienta cardiaca acuta

Test 1
CM
1.Alegeti din urmatoarele caracteristicile edemelor din insuficienta cardiaca:
A. In formele severe,se insotesc de acumularea de transudat in seroase – pleura, peritoneu, pericard
B. Sunt unilaterale
C. Apar la nivel periorbital
D. Apar in zone declive – retromaleolar, pretibial, presacrat
E. Prezinta tegumente reci, cu cianoza extremitatilor
CM
2.
Semnele tipice de insuficienta cardiaca sunt:
A. Turgescenta jugulara
B. Hepatomegalia de staza
C. Tusea nocturna
D. Hemoptiziile
E. Raluri subcrepitante
CM
3.
Simptome mai putin specifice de insuficienta cardiaca sunt:
A. Tuse nocturna
B. Hemoptizii
C. Anurie
D. Disconfort epigastric
E. Sindroame maniacale
CM
4.
Edemul pulmonar acut cardiogen este caracterizat de:
A. Saturatia de O2 in sangele arterial mai mare de 90%
B. Dispnee de repaus
C. Dispnee de efort
D. Raluri subcrepitante
E. Saturatia de O2 in sangele arterial sub 90%
CM
5.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la dispneea aparuta in insuficienta cardiaca:
A. Impreuna cu saturatia scazuta de O2 sub 90% si cu ralurile subcrepitante defineste edemul
pulmonar acut cardiogen
B. Se agraveaza in pozitia cu toracele ridicat datorita cresterii intoarcerii venoase - presarcinii
C. Este cauzata de cresterea presiunii in teritoriul cav
D. Poate fi cauzata de acumularea de lichid in interstitiul pulmonar si alveole
E. Este cauzata de cresterea presiunii venocapilare pulmonare
CM
6.
Printre complicatiile aparute in evolutia socului cardiogen se numara:
A. Insuficienta hepatica
B. Insuficienta renala cronica
C. Hipoxemia
D. Insuficienta renala acuta
E. Accidentele vasculare trombotice
CM
7.
Semnele si simptomele caracteristice socului cardiogen sunt:
A. Hipertensiune arteriala
B. Puls slab, filiform
C. Alterarea constientei
D. Anuria/oliguria
E. Bradipneea, bradicardia
CM
8.
Tipic, socul cardiogen in context de insuficienta cardiaca acuta este caracterizat de:
A. Nicturie
B. Anurie sau oligurie
C. Tensiune arteriala sistolica < 90 mm Hg
D. Indexul cardiac > 2,2 l/min/m2
E. Indexul cardiac ≤ 2,2 l/min/m2
CM
9.
In cazul evolutiei nefavorabile ale edemului pulmonar acut cardiogen, apar urmatoarele modificari:
A. Disparitia ralurilor subcrepitante
B. Degradarea starii hemodinamice
C. Cresterea tensiunii arteriale
D. Instalarea bronhoplegiei
E. Accentuarea dezechilibrului acido-bazic
CM
10.
Ascultatia pulmonara in edemul pulmonar acut cardiogen prezinta urmatoarele modificari:
A. Raluri subcrepitante la apex, care se extind spre baza plamanului
B. Raluri bronsice sibilante de asociere
C. Asociere de ronchusuri, wheezing
D. Raluri subcrepitante la baza plamanului, care se extind spre apex
E. Raluri crepitante la apex
CM
11.
Alegeti caracteristicile dispneei din edemul pulmonar acut cardiogen:
A. Este asociata cu tuse cu expectoratie rozata
B. Respiratia este zgomotasa
C. Este asociata cu retractia inspiratorie a spatiilor intercostale si a fosei supraclaviculare
D. Debutul se produce cel mai adesea noaptea
E. Pacientul este bradipneic
CS
12.
Simptomul principal in edemul pulmonar acut cardiogen este:
A. Nicturia
B. Tulburarile de ritm
C. Hemoptizia
D. Tusea
E. Dispneea
CM
13.
Printre procesele fiziopatologice aparute in edemul pulmonar acut cardiogen se numara:
A. Depasirea capacitatii limfaticelor de a drena filtratul alveolo-capilar
B. Cresterea filtratului la nivelul membranei alveolo-capilare
C. Scaderea presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar
D. Crestere semnificativa a presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar
E. Scaderea filtratului la nivelul membranei alveolo-capilare
CM
14.
Edemul pulmonar acut cardiogen poate fi determinat de:
A. Scaderea presiunii in atriul stang
B. Disfunctia sistolica a VS
C. Disfunctia diastolica a VS
D. Supraincarcarea de volum a VS
E. Scaderea presiunii la nivelul capilarului pulmonar
CM
15.
Alegeti din urmatoarele cauzele cardiace sau noncardiace care pot precipita insuficienta cardiaca
acuta:
A. Cresterea postsarcinii datorita retentiei hidrice
B. Insuficienta circulatorie din tireotoxicoza
C. Insuficienta circulatorie din anemie
D. Cresterea presarcinii datorita hipertensiunii pulmonare
E. Cresterea postsarcinii datorita hipertensiunii sistemice sau pulmonare
CM
16.
Cauzele si factorii precipitanti ai insuficientei cardiace acute categorisiti drept o decompensare a
insuficientei cardiace cronice sunt:
A. Supraincarcarea volemica
B. Anemia
C. Infectii (pneumonia)
D. Tireotoxicoza
E. Astm bronsic
CM
17.
Tulburarile circulatorii care pot fi incadrate in cauze si factori precipitanti ai insuficientei cardiace
acute sunt:
A. Cardiomiopatia postpartum
B. Tireotoxicoza
C. Anemia
D. Aritmiile acute
E. Septicemia
CM
18.
Dintre tablourile clinice care definesc insuficienta cardiaca acuta se numara:
A. Insuficienta cardiaca hipertensiva
B. Socul cardiogen
C. Edemul pulmonar acut
D. Cardiomiopatia etanolica
E. Insuficienta cardiaca acuta decompensata
CS
19.
Tonicardiacele digitalice utilizate in tratamentul socului cardiogen:
A. Sunt utile doar pentru reducerea frecventei cardiace rapide la pacientii cu fibrilatie atriala
B. Sunt utile doar pentru cresterea frecventei atriale rapide la pacientii cu fibrilatie atriala
C. Sunt utile pentru reducerea fortei contractile a miocardului
D. Sunt utile pentru reducerea volumului bataie a miocardului
E. Sunt utile doar pentru reducerea frecventei cardiace rapide la pacientii cu fibrilatie ventriculara
CS
20.
Cardioversia electrica sau chimica cu amiodarona a unei FiA ca si complicatie a socului cardiogen
se face doar la cele aparute sub:
A. 48 ore
B. 24 ore
C. 72 ore
D. 12 ore
E. 6 ore

Test 2
CS
1.
Inhibarea plachetara in tratamentul socului cardiogen se face cu:
A. Ticagrelol 600 mg
B. Prasugrel 300 mg
C. Drasugrel 100 mg
D. Clopidogrel 75-600 mg
E. Ticagrelol 500 mg
CS
2.
Cardioversia electrica in socul cardiogen se adreseaza:
A. Fenomenului de QT lung
B. Tahiaritmiilor atriale sau ventriculare acute cu impact hemodinamic clasa III sau IV
C. Bradicardiilor extreme
D. Blocurilor atrio-ventriculare
E. Tahiaritmiilor atriale sau ventriculare acute cu impact hemodinamic clasa I sau II
CM
3.
Alegeti din urmatoarele caracteristicile tratamentului cu Piruvat in socul cardiogen:
A. Concomitent cu balonul de contrapulsatie creste rapid presiunea arteriala medie
B. Concomitent cu balonul de contrapulsatie creste rapid frecventa cardiaca
C. Poate fi administrat in perfuzie i.v sau intracoronarian concomitentcu catecolaminele
vasopresoare
D. Concomitent cu balonul de contrapulsatie creste rapid indexul cardiac
E. Concomitent cu balonul de contrapulsatie creste rapid volumul bataie
CM
4.
Alegeti proprietatile Levosimedanului in tratamentul socului cardiogen:
A. Este un calciu sensibilizant
B. Este vasodilatator prin deschiderea canalelor de K+ dependente de ATP-ul ciclic
C. Se administreaza initial in bolus i.v 12 mg/kg lent in 10 minute
D. Este un potasiu sensibilizant
E. Eficacitatea se masoara prin cresterea contractilitatii si a fractiei de ejectie a VS
CM
5.
Angioplastia primara coronariana este de electie in socul cardiogen ca si complicatie a:
A. Aparitiei un bloc de ramura dreapta pe ECG
B. Aparitiei un bloc atrio-ventricular grad I pe ECG
C. Infarctului miocardic cu supradenivelare de segment ST
D. Infarctului miocardic fara supradenivelare de segment ST
E. Aparitiei un bloc complet de ramura stanga pe ECG
CM
6.
Alegeti caracteristicile antagonistilor de vasopresina utilizati in tratamentul socului cardiogen:
A. Se administreaza oral
B. Scad presiunea arteriala
C. Sunt de electie in socul septic asociat celui cardiogen
D. Sunt reprezentati de tolvaptan
E. Antagonizeaza neselectiv receptorii V2
CM
7.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul cu Milrinona in socul cardiogen:
A. Este un inhibitor de fosodiesteraza
B. Are efecte inotrop negativ si de vasoconstrictie periferica
C. Scade rezistenta vasculara sistemica dar nu si cea pulmonara
D. Creste debitul cardiac si scade presiunea pulmonara
E. Este un antagonist selectiv de receptori V2
CM
8.
Epinefrina:
A. Se poate administra in bolus de 1 mg la debutul resuscitarii
B. Se poate repeta la 6-7 minute
C. Se poate administra in perfuzie continua 3-5 µg/Kg/min
D. Poate genera tahiaritmii severe
E. Se poate administra in perfuzie lenta 0.05-0.5 µg/Kg/minut
CS
9.
Simptomul principal in edemul pulmonar acut este reprezentat de:
A. Dispnee
B. Dureri musculare
C. Greturi
D. Palpitatii
E. Durere precordiala
CM
10.
Care din urmatoarele aspecte radiologice pot fi intalnite in edemul pulmonar acut?
A. Redistributia fluxului in zonele inferioare
B. Cord in carafa
C. Hiluri mari, imprecise conturate
D. Modificari infiltrative perihilar in aripi de future
E. Voalarea campurilor pulmonare
CM
11.
Medicatia recomandata in tratamentul edemului pulmonar acut include
A. Indapamidul
B. Morfina
C. Nitroglicerina perfuzabil
D. Calciu blocante
E. Furosemidul
CM
12.
In tratamentul socului cardiogen se utilizeaza
A. ACE inhibitori
B. Alfablocante
C. Dobutamina
D. Dispozitive de asistare mecanica
E. Dopamina
CM
13.
Printre etiologiile posibile ale insuficientei cardiace prin suprasolicitare de volum se numara:
A. Regurgitarile valvulare
B. Fistulele arteriovenoase
C. Sunturile intracardiace
D. Hipertensiunea arteriala
E. Stenozele valvulare
CM
14.
In tratamentul EPA cardiogen morfina este contraindicata in caz de:
A. Hipotensiune arteriala
B. EPA asociat cu infarct miocardic acut
C. Bradicardie
D. Fibrilatie atriala
E. Bloc atrioventricular avansat
CM
15.
Dispozitivele de asistare ventriculara utilizate in tratamentul socului cardiogen sunt:
A. Tandemheart - suport intraventricular stang percutan montat la nivelul arterei femurale
B. Thoratec - suport intraventricular stang percutan montat la nivelul arterei femurale
C. Impella 2,5 - pompa axiala ventriculara stanga pe valva aortica
D. Thoratec- dispozitiv de asistenta mecanica uni sau biventriculara extracorporeala
E. Synergy Pocket Micropump - la nivel subclavicular
CM
16.
Insuficienta cardiaca acuta de cauza valvulara poate fi data de:
A. Endocardita
B. Sunturi
C. Stenoze valvulare
D. Regurgitari valvulare
E. Hipertensiune arteriala
CM
17.
Intre cauzele si factorii precipitanti ai insuficientei cardiace acute se numara urmatoarele miopatii:
A. Tamponada cardiaca
B. Cardiomiopatia postpartum
C. Miocardita acuta
D. Infarctul de ventricul drept
E. Endocardita acuta
CS
18.
Intre cauzele si factorii precipitanti ai insuficientei cardiace acute se numara urmatoarele tuburari
circulatorii
A. Anemia, sunturi, tireotoxicoza, septicemia, infectii (pneumonia)
B. Tireotoxicoza, sunturi, anemia, embolia pulmonara, regurgitari valvulare
C. Septicemia, stenoze valvulare, tireotoxicoza, sunturi, tamponada, embolia pulmonara
D. Septicemia, tireotoxicoza, anemia, sunturi, tamponada, embolia pulmonara
E. Supraincarcarea volemica, septicemia, anemia, sunturi, tamponada, tireotoxicoza
CS
19.
Socul cardiogen este de obicei caracterizat prin:
A. Presiune arteriala ridicata >90mmHg, frecventa cardiaca >60bpm si/sau oligurie <0,5ml/kg/ora
B. Presiunea arteriala <100mmHg, frecventa cardiaca <60bpm si/sau oligurie <20ml/ora
C. Presiune arteriala scazuta<90mmHg, frecventa cardiaca >60bpm si/sau oligurie <0,5ml/kg/ora
D. Presiunea arteriala >120mmHg, frecventa cardiaca >60bpm si/sau oligurie <0,5ml/kg/ora
E. Presiune arteriala scazuta <90mmHg, frecventa cardiaca scazuta <60bpm, si/sau oligurie
<20ml/ora
CM
20.Electrocardiograma in insuficienta cardiaca acuta:
A. Poate evidentia cardiomegalia si congestia pulmonara
B. Rareori este normala
C. Poate da date despre alura ventriculara, ritmul cardiac si diferitele tulburari de ritm si conducere
D. Trebuie efectuata la toti pacientii, uneori evidentiind chiar etiologia
E. De cele mai multe ori are aspect normal

Test 3
CM
1.Radiografia cord-pulmon in insuficienta cardiaca acuta:
A. Poate evidentia cardiomegalia si congestia pulmonara (hiluri mari, imprecis delimitate,
redistributia fluxului in zonele superioare, desen vascular accentuat in special perihilar si in
campurile medii si inferioare)
B. Poate evidentia cardiomegalie, congestie pulmonara (hiluri mici, contur net, bine delimitat,
redistributia fluxului in zonele inferioare)
C. Evidentiaza structura si functia valvulara
D. Poate evidentia modificarile infiltrative perihilar in aripi de fluture date de congestia pulmonara
E. Poate evidentia complicatiile mecanice ale infarctului miocardic acut
CM
2.Edemul pulmonar acut cardiogen se defineste prin urmatoarele:
A. Saturatia in oxigen a sangelui arterial este peste 95%
B. Dispnee paroxistica nocturna
C. Raluri sibilante
D. Aparitia brusca a dispneei de repaus insotita de saturatia scazuta in oxigen a sangelui arterial sub
90%
E. Raluri subcrepitante

HTA
Test1
CM
1.HTA normal inalta este caracterizata de urmatoarele valori tensionale:
A. TA diastolica < 80
B. TA diastolica 80-84
C. TA sistolica 130-139
D. TA diastolica 85-89
E. TA sistolica 120-129
CM
2.Alegeti din urmatoarele, asocierile corecte referitoare la TA sistolica si momentul in care o
consideram HTA:
A. Valori masurate de catre pacient la domiciliu ≥ 135
B. Valori medii diurne masurate de pacient ≥ 125
C. Valori medii/24 ore masurate prin monitorizare Holter ≥ 120-130
D. Valori medii nocturne masurate de pacient > 100
E. Valori medii diurne masurat prin monitorizare Holter ≥ 135
CM
3.Printre examinarile recomandate la un pacient cu hipertensiune arteriala se numara:
A. Electrocardiograma
B. Masurarea indicelului brat-glezna
C. Efectuarea testului de toleranta la glucoza, daca glicemia a jeun depaseste 110 mg%
D. Evaluarea feritinei serice
E. Ecocardiografia Doppler carotidiana
CM
4.Modificarile care pot aparea sau pot fi sugerate de electrocardiograma in hipertensiunea arteriala
sunt:
A. Ischemie
B. Indicele Sokolov Lyon > 35 mm
C. Aritmii
D. Hipertrofia ventriculara stanga
E. Hipertrofia ventriculara dreapta
CM
5.Alegeti din urmatoarele semne si simptomele care pledeaza pentru afectarea de organ:
A. Examinarea modificarilor la nivelul retinei
B. Cresterea LDL colesterol
C. Prezenta tumorilor cerebrale
D. Prezenta ritmurilor anormale cardiace
E. Sufluri pe arterele carotide
CM
6.Indicatorii de hipertensiune arteriala secundara evaluati la istoricul pacientului pot fi:
A. Utilizarea de contraceptive orale
B. Istoric familial de rinichi polichistic
C. Episoade de slabiciune musculara si tetanie
D. Bolnav cu tulburare anxioasa
E. Transpiratii, cefalee, palpitatii
CM
7.HTA sistolica izolata apare in:
A. Insuficienta aortica valvulara
B. Hipotiroidism
C. Tireotoxicoza
D. Boala Paget
E. Sindrom Cushing
CM
8.Hipertiroidia in patogeneza HTA prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Tiroxina scade rezistenta vasculara periferica
B. Imprima un sindrom hiperkinetic
C. Se asociaza in timp afectarea functiei renale prin nefrolitiaza
D. Tiroxina creste tensiunea arteriala sistolica
E. Tiroxina scade inotropismul
CM
9.Sindromul Conn implicat in patogenia HTA secundare prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Cauza HTA este excesul de mineralocorticoizi
B. Cauza HTA este deficitul de mineralocorticoizi
C. Hiperaldosteronismul conduce la hiperpotasemie
D. Cauza HTA este un adenom uni sau bilateral al glandei suprarenale
E. Foarte rar, cauza HTA este un carcinom de glanda suprarenala
CM
10.Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza HTA implicata in dezvoltarea HTA secundare din
feocromocitom:
A. Cauza este o tumora localizata in medulosuprarenala care secreta in exces catecolamine
B. Efectul este cresterea debitului cardiac
C. Cauza este o tumora localizata in medulosuprarenala care inhiba secretia de catecolamine
D. Efectul este vasoconstrictia arteriolara
E. Efectul este alterarea raspunsului renal la variatiile volemice
CM
11.Patogeneza HTA in coarctatia de aorta cuprinde urmatoarele:
A. Hiperperfuzia renala
B. Activarea sistemului RAA si SNS
C. Scaderea sintezei de renina
D. Vasoconstrictia generalizata si locala
E. Cresterea sintezei de renina
CM
12.HTA de cauza endocrina poate aparea in urmatoarele patologii:
A. Hiperaldosteronismul primar
B. Hipotiroidismul
C. Feocromocitom
D. Sindromul Cushing
E. Hipoparatiroidismul
CM
13.HTA de cauza renoparenchimatoasa se intalneste in:
A. Nefropatia diabetica
B. Cistita acuta
C. Glomerulonefrita acuta si cronica
D. Uropatia obstructiva
E. Stenoza bilaterala de artera renala
CM
14.Alegeti afirmatiile adevarate legate de HTA renovasculara:
A. Cauza o reprezinta stenoza aortei abdominale
B. Mecanismul care conduce la cresterea TA este vasoconstrictia determinata de renina
C. Cauza o reprezinta stenoza uni sau bilaterala de artera renala
D. Mecanismul care conduce la cresterea TA este scaderea volumului extracelular
E. Mecanismul care conduce la cresterea TA este cresterea volumului extracelular
CM
15.Factorii cu rol in intretinerea si progresia hipertensiunii arteriale esentiale sunt:
A. Obezitatea
B. Sindromul de apnee in somn
C. Hipertiroidismul
D. Sedentarismul
E. Fumatul
CM
16.Interventia sistemului vascular in patogeneza HTA se explica prin intermediul urmatoarelor
substante:
A. Endotelina
B. Angiotensina I
C. Vasopresina
D. Renina
E. Oxidul nitric
CM
17.Alegeti din urmatoarele, modificarile care apar la nivelul rinichiului, sodiului si calciului la
hipertensivi:
A. Retentia renala de sodiu determina crestere volemica
B. Schimbul ionilor Na+ si Ca2+ este inhibat
C. Ca2+ intracelular este responsabil de cresterea tonusului celulelor musculare netede vasculare
D. Curba presiunii arteriale-natriureza este deplasata la stanga
E. Retentia renala de sodiu scade rezistenta vasculara periferica
CM
18.Rolul sistemului renina-angiotensina-aldosteron in patogeneza HTA esentiala se reflecta prin:
A. Vasodilatatia vaselor de rezistenta
B. Actiunea asupra sistemului nervos central
C. Vasoconstrictia vaselor de rezistenta
D. Stimularea resorbtiei tubulare de Na
E. Stimularea eliminarii de Na
CM
19.Rolul sistemului nervos simpatic in hipertensiunea arteriala esentiala se reflecta in:
A. Cresterea debitului cardiac
B. Cresterea nivelului urinar de catecolamine
C. Scaderea frecventei cardiace
D. Scaderea tensiunii arteriale
E. Cresterea nivelului plasmatic de catecolamine
CM
20.In predispozitia genetica a hipertensiunii arteriale esentiale sunt incriminate mai multe
mecanisme:
A. Gena angiotensinogenului
B. Sistemul nervos simpatic
C. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron
D. Anomalia monogenica a canalelor de sodiu (Sindromul LIDDLE)
E. Anomalia monogenica a canalelor de potasiu (Sindromul LIDDLE)

Test 2
CM
1.Alegeti factorii care influenteaza rezistenta vasculara periferica, si deci conduc la cresterea
valorilor tensionale:
A. Contractilitatea miocardica
B. Lungime lumen vascular
C. Rigiditate
D. Vascozitatea
E. Frecventa cardiaca
CM
2.Alegeti factorii care influenteaza debitul cardiac, si deci conduc la cresterea valorilor tensionale:
A. Sistemul nervos autonom
B. Competenta valvelor cardiace
C. Frecventa cardiaca
D. Rigiditatea
E. Vascozitatea
CM
3.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la HTA maligna:
A. Se defineste prin valori tensionale crescute foarte mult si refractare
B. Netratata, are un prognostic de supravietuire bun
C. Se asociaza de valori tensionale crescute doar in contextul consultatiei medicale
D. Se asociaza cu manifestari severe ale organelor tinta afectate
E. Netratata, are un prognostic de supravietuire foarte sever pe termen scurt
CM
4.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile HTA sistolica a adultului tanar:
A. Apare datorita pierderii elasticitatii arteriale
B. Apare in principal datorita cresterii rezistentei periferice
C. Este mai frecvent intalnita la barbati
D. Apare datorita hipereactivitatii simpatice care determina o crestere a debitului cardiac
E. Apare datorita unei hiperreactivitati parasimpatice
CM
5.Parametrii hipertensiunii arteriale incadrati ca si valoare hemodinamica sunt:
A. Presiunea pulsului, la varstnici, este considerata factor de prognostic
B. Semnificatia de risc CV pentru valorile scazute ale TAD poate fi explicata prin reducerea
perfuziei coronariene (predominant diastolica)
C. Valoarea diastolica crescuta nu reprezinta un risc suplimentar
D. Valoarea sistolica este mai importanta decat cea diastolica
E. Predictia TA medii nu este asociata in relatie cu AVC
CM
6.Utilizarea denervarii renale este recomandata la urmatorii pacienti:
A. Diabetici cu tensiune arteriala sistolica > 150 mm Hg rezistenta la 3 clase de medicamente
antihipertensive
B. Pacienti cu stenoza de artera renala sau cu antecedente de revascularizare renala
C. Tensiune arteriala sistolica > 160 mm Hg rezistenta la 3 clase de medicamente antihipertensive
D. Pacienti cu pseudorezistenta la tratament
E. Pacienti cu hipertesiune secundara
CM
7.Mecanismele prin care denervarea simpatica renala imbunatateste controlul tensiunii arteriale sunt:
A. Cresterea fluxului renal
B. Cresterea semnalizarea simpatica eferente catre rinichi
C. Cresterea activitatii reninei plasmatice
D. Scaderea fluxului renal
E. Scaderea activitatii reninei plasmatice
CM
8.Mijloacele chirurgicale in hipertensiune arteriala sunt recomandate in urmatoarele patologii
asociate:
A. Feocromocitom
B. Sindrom Cushing
C. Hiperaldosteronism primar
D. Insuficienta cardiaca decompensata
E. Coarctatia de aorta
CM
9.Abordarea interventionala in hipertensiunea renovasculara este recomandata atunci cand:
A. Cand se agraveaza angina pectorala sau insuficienta cardiaca
B. Cand exista o degradare progresiva a functiei renale
C. Hipertensiunea este severa si refractara la 2 medicatii antihipertensive
D. Hipertensiunea este severa si refractara la peste 3 medicatii antihipertensive
E. Cand apar frecvent edeme pulmonare (flashing pulmonary edema)
CS
10.Medicatia antihipertensiva de electie in sarcina este:
A. Beta-blocante fara actiune alfa-blocanta
B. Diureticele de ansa
C. Blocantii de calciu
D. Methyldopa
E. Labetalol
CM
11.Medicatia antihipertensiva de prima linie la pacientii coronarieni este:
A. Inhibitorii reninei
B. Diureticele de ansa
C. IEC sau Sartani
D. Beta blocante
E. Blocantii de calciu
CM
12.La pacientii diabetici, primele optiuni de tratament antihipertensiv le reprezinta:
A. Inhibitorii reninei
B. Diureticele de ansa
C. Sartanii
D. IEC
E. Alfa-blocantele centrale
CM
13.La pacientii varstnici, primele optiuni de tratament antihipertensiv le reprezinta:
A. Blocantii de calciu
B. Diureticele tiazidice
C. IEC
D. Beta blocantele
E. Sartani
CS
14.Efectul terapeutic al sartanilor ca si tratament antihipertensiv este dominat de:
A. Cresc efectul antihipertensiv in asociere cu antihipertensivele centrale
B. Nu prezinta efect protectiv cardiovascular
C. Cresc efectul antihipertensiv in asociere cu IEC la doza maxima
D. Reduce progresia afectarii renale la pacientii cu diabet si nefropatie
E. Reduce progresia afectarii renale la pacientii cu lupus eritematos sistemic
CS
15.Tratamentul antihipertensiv de electie in insuficienta renala cronica de cauza diabetica sau
nondiabetica este:
A. Verapamil
B. Captopril
C. Hidralazina
D. Nebivolol
E. Minoxidin
CM
16.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la blocantii receptorilor beta-adrenergici utilizati in
tratamentul antihipertensiv:
A. Sunt cu efect alfa-blocant: Carvedilol, Labetalol
B. Cel mai selectiv beta1-blocant este Metoprolul
C. Sunt cu efect alfa-blocant: Nadolol, Timolol
D. Cel mai selectiv beta1-blocant este Nebivolul
E. Sunt selective: Atenolol, Metoprolol
CM
17.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la blocantii receptorilor alfa1-adrenergici utilizati in
tratamentul antihipertensiv:
A. Reduc rezistenta periferica
B. Sunt reprezentati de Clonidina, Metildopa
C. Sunt indicatia de prima intentie in HTA de sarcina
D. Sunt indicatia de prima intentie la cei cu adenom de prostata
E. Sunt reprezentati de Prazosin, Doxazosin
CS
18.Drogurile aprobate in HTA de sarcina sunt:
A. Beta-blocantele pure
B. Vasodilatatoare directe
C. Inhibitori centrali adrenergici de tipul Clonidinei
D. Inhibitori centrali adrenergici de tipul Methyldopei
E. Blocantii receptorilor adrenergici de tip alfa-1
CS
19.Alegerea de diuretic cea mai folosita in tratamentul hipertensiunii arteriale este:
A. Spironolactona
B. Hidroclortiazida cu Spironolactona
C. Diuretice economisitoare de potasiu
D. Inhibitori ai anhidrazei carbonice
E. Furosemid cu Spironolactona
CM
20.Alegeti din urmatoarele tipurile de diuretice utilizate in tratamentul antihipertensiv:
A. Diuretice tiazidice
B. Diuretice economisitoare de potasiu
C. Diuretice de ansa
D. Inhibitori ai anhidrazei carbonice
E. Inhibitori ai bicarbonatului sodic

Test 3
CM
1.La pacientii cu tahiaritmii supraventriculare se vor alege de prima intentie urmatoarele clase de
antihipertensive:
A. Beta blocantele
B. Blocantele de canale de calciu
C. Inhibitori de enzima de conversie
D. Blocanti ai receptorii de angiotensina
E. Inhibitorii adrenergici centrali
CM
2.Algoritmul pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, recomanda urmatoarele reguli:
A. Evitarea tratamentului la pacientii sub 60 de ani cu valori ale TA > 160/80
B. La valori ale TA 129-120/<80 mm Hg fara boli asociate se va indica monitorizarea TA la
domiciliu
C. La valori ale TA la limita, asociate cu diabet zaharat se va inita tratamentul bolilor asociate cu
sau fara diuretic
D. Pentru toate varstele, la valori mai mari de 160/100 se indica asocierea a 2 clase de medicamente
E. La pacienti cu varsta intre 60-80 ani cu valori TA 140-160/90-100 mm Hg nu se indica tratament
medicamentos
CM
3.Masurile terapeutice nonfarmacologice de tratament a hipertensiunii arteriale sunt:
A. Consumul de alcool in exces
B. Reducerea greutatii
C. Cresterea aportului de sodiu
D. Activitatea fizica regulata
E. Abandonarea fumatului
CS
4.Mecanismele fiziopatologice implicate in infarctele lacunare la pacientii hipertensivi sunt:
A. Lipohialinoza
B. Afectarea aterosclerotica
C. Ateroscleroza aortica
D. Ateroscleroza carotidiana
E. Remodelarea arteriala
CM
5.Aritmiile ventriculare mai frecvente la hipertensivi sunt:
A. Extrasistolele ventriculare
B. Tahicardiile atriale
C. Boala de nod sinsual
D. Tahicardiile ventriculare
E. Fibrilatia atriala
CM
6.Mecanismele implicate in aritmogeneza cauzate de HTA sunt:
A. Fibroza intramiocardica
B. Hipertrofia ventriculara
C. Inhibarea sistemului nervos simpatic
D. Inhibarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
E. Ischemia subendocardica
CM
7.Factorii de risc cardiovasculari la pacientii hipertensivi sunt:
A. Test de toleranta la glucoza anormal
B. Presiunea pulsului
C. Varsta < 40 ani femei
D. Varsta > 55 ani barbati
E. Dislipidemia
CM
8.Risc aditional foarte inalt il prezinta urmatorii pacienti hipertensivi:
A. CU HTA grad 2 cu mai mult de 3 factori de risc
B. Cu HTA grad 2
C. Cu HTA grad 3 cu 1-2 factori de risc
D. Cu HTA grad 1 si boala cardiovasculara sau renala
E. Cu HTA grad 3 cu mai mult de 3 factori de risc
CM
9.Diagnosticul diferential al hipertensiunii arteriale trebuie sa cuprinda urmatoarele:
A. Hepatite virale
B. Bradicardia sinusala
C. Starile de anxietate
D. Toxicitatea unor substante
E. Sleep apnea
CM
10.HTA sistolica izolata este caracterizata de urmatoarele valori tensionale:
A. TA diastolica ≥ 90
B. TA sistolica ≥ 120
C. TA sistolica ≥ 140
D. TA sistolica ≥ 130
E. TA diastolica < 90
CM
11.Care dintre urmatoarele afirmatii despre complicatiile HTA sunt adevarate?
A. Boala vasculara periferica se defineste prin indicele glezna-brat <0,9
B. Cea mai frecventa tulburare de ritm supraventriculara este fibrilatia atriala
C. La pacientii cu boala coronariana se recomanda mentinerea TA in jurul valorilor de 110/70
mmHg
D. Mecanismul fiziopatologic in infarctele lacunare este ateroscleroza
E. Boala renala cronica determina cresterea prevalentei aterosclerozei
CS
12.In cazul insuficientei cardiace de origine ischemica, recomandarile actuale apreciaza necesara
reducerea TA la valori sub:
A. 140/80 mm Hg
B. 130/90 mm Hg
C. 100/90 mm Hg
D. 110/70 mm Hg
E. 120/80 mm Hg
CM
13.Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi cu nefropatie diabetica sau non-diabetica si cu
proteinurie este reprezentata de:
A. Sartani
B. Diuretice de ansa
C. IEC
D. Beta-blocante
E. Methyldopa
CS
14.Doza maxima de Methyldopa la gravide pentru controlul HTA este de:
A. 3 g/zi
B. 100 mg/zi
C. 2 g/zi
D. 4 g/zi
E. 1 g/zi
CM
15.Ca alternativa la medicatia de electie in sarcina, pentru controlul HTA se pot administra
A. Beta-blocante pure (fara actiune alfa asociata)
B. Inhibitori de enzima de conversie
C. Anticalcicele de tip retard
D. Labetalol
E. Diuretice la gravide anterior hipertensive care foloseau aceasta medicatie
CS
16.Medicatia de electie in sarcina pentru controlul HTA este reprezentata de:
A. Beta-blocante
B. Methyldopa
C. Antagonisti de aldosteron
D. Diuretice
E. Inhibitori de enzima de conversie
CS
17.Ghidurile americane sustin ca daca HTA precede sarcina si nu exista o afectare a organelor tinta,
tratamentul medicamentos se impune de la:
A. 160/110 mm Hg
B. 140/75 mm Hg
C. 150/90 mm Hg
D. 160/80 mm Hg
E. 150/70 mm Hg
CS
18.Valorile tinta ale TA pentru femeile insarcinate care au hipertensiune gestationala. HTA
preexistenta asociata cu HTA gestationala sau HTA cu afectare subclinica de organ cu simptome
sunt:
A. 150/95 mm Hg
B. 130/80 mm Hg
C. 125/95 mm Hg
D. 120/80 mm Hg
E. 140/90 mm Hg
CS
19.Nivelele tensionale maxime acceptate in ghiduri pentru pacienti cu boli renale diabetice sau non-
diabetice sunt:
A. 140/90 mm Hg
B. 100/80 mm Hg
C. 100/70 mm Hg
D. 130/80 mm Hg
E. 120/70 mm Hg
CM
20.Tratamentul coartactiei de aorta ca si factor al hipertensiunii arteriale cuprinde:
A. Metoda chirurgicala - rezectia zonei coarctate si sutura termino-terminala
B. Metoda chirugicala- dilatarea zonei coarctate + implantarea de stent
C. Proceduri percutane interventionale -largire cu petec biologic sau artificial
D. Proceduri percutane interventionale - dilatarea zonei coarctate + implantarea de stent
E. Metoda chirurgicala - largire cu petec biologic sau artificial

Test 4
CM
1.Urmatoarele afirmatii despre prevalenta HTA sunt adevarate:
A. Este mai crescuta in SUA fata de Europa, 28% vs 40%
B. Creste proportional cu varsta
C. Inainte de varsta de 50 de ani este mai ridicata la sexul masculin
D. Dupa menopauza este mai ridicata la sexul feminin
E. Scade proportional cu varsta
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate cu privire la incidenta HTA
A. Intre 70-80 ani este mai crescuta la sexul masculin
B. Intre 30-50 de ani este de 3,3% la femei si 1,5% la barbati
C. Este de 1,5% la femei intre 30-50 ani
D. Intre 70-80 de ani este de 6,2% la barbati si 8,6% la femei
E. Este 8,6% la barbati intre 70-80 ani
CM
3.Hipertensiunea arteriala maligna se defineste prin:
A. Retinopatie hipertensiva stadiul II
B. Prezenta hipertensiunii arteriale mascate
C. Valori tensionale crescute in contextual consultatiei medicale
D. Valori tensionale foarte mult crescute si refractare la tratament
E. Manifestari severe la nivelul organelor tinta afectate
CM
4.Hipertensiunea arteriala de cauza renoparenchimatoasa se intalneste in:
A. Pielonefrita
B. Nefropatia diabetica
C. Uropatia obstructiva
D. Infectii urinare joase
E. Glomerulonefrita acuta si cronica
CS
5.Examenul EKG in hipertensiunea arteriala releva in mod caracteristic:
A. Prezenta tulburarilor de preexcitatie
B. Prezenta aritmiilor extrasistolice ventriculare
C. Prezenta blocurilor atrioventriculare
D. Prezenta hipertrofiei ventriculare stangi
E. Prezenta hipertrofiei ventriculare drepte
CS
6.Hipertensiunea arteriala gradul II se caracterizeaza prin:
A. Valoarea TA sistolice peste 140 mm Hg si valoarea TA diastolice sub 90 mm Hg
B. Valoarea TA sistolice intre 160 si 179 mm Hg si valoarea TA diastolice sub 80 mm Hg
C. Valoarea TA sistolice intre 120 si 129 mm Hg si valoarea TA diastolice intre 80 si 84 mm Hg
D. Valoarea TA sistolice intre 160 si 179 mm Hg si valoarea TA diastolice intre 100 si 109 mm Hg
E. Valoarea TA sistolice peste 180 mm Hg si valoarea TA diastolice peste 110 mm Hg
CM
7.Printre masurile terapeutice nonfarmacologice in hipertensiunea arteriala se numara:
A. Cresterea consumului de alcool
B. Abandonarea fumatului
C. Reducerea greutatii
D. Activitatea fizica regulata
E. Reducerea aportului de sodiu
CM
8.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipertensiunea renovasculara sunt adevarate:
A. In caz de displazie fibromusculara, tratamentul de electie consta in stentare direct
B. Tratamentul de electie consta in by-pass chirurgical
C. In caz de displazie fibromusculara, tratamentul de electie consta in angioplastie cu balon
D. Tratamentul de electie consta in denervarea renala pe cale interventionala
E. Hipertensiunea renovasculara poate fi cauzata de o stenoza aterosclerotica a arterei renale sau de
o displazie fibromusculara
CM
9.Printre complicatiile hipertensiunii arteriale se numara:
A. Afectarea cerebrala
B. Afectarea cardiaca
C. Afectarea renala
D. Afectarea circulatiei arteriale periferice
E. Afectarea organelor digestive
CM
10.Printre clasele medicamentoase utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale se numara:
A. Anticoagulantele
B. Inhibitorii adrenergici
C. Antiagregantele plachetare
D. Diureticele
E. Betablocantele
CM
11.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul Conn sunt adevarate:
A. Se asociaza de obicei cu hiperpotasemie
B. Se asociaza de obicei cu hipopotasemie
C. Cauza HTA este excesul de hormoni mineralocorticoizi datorat unui adenom al glandei
suprarenale
D. HTA din sindromul Conn este datorata producerii de hormoni de catre un adenom paratiroidian
hipersecretant
E. Cauza HTA este excesul de hormoni adrenergici
CM
12.Măsurile terapeutice nonfarmacologice ale HTA cuprind:
A. Reducerea greutăţii corporale la un IMC mai mic de 17
B. Reducerea aportului de sodiu la mai puţin de 3,5 g/zi
C. Activitate fizică aerobică cel puţin 30 de minute pe zi
D. Abandonarea fumatului
E. Un consum de alcool recomandat mai mare de 20-30 g etanol la bărbaţi, respectiv 10-20 g etanol
la femei
CM
13.Care dintre următoarele medicamente se vor administra bolnavilor cu HTA severa, refractara,
asociata cu insuficienta renala?
A. Vigabatrina
B. Guanetidina
C. Minoxidil
D. Furosemid
E. Hidralazina
CM
14.Ghidurile de management a pacientul cu HTA recomandă inițierea tratamentului medicamentos
la pacienții:
A. HTA grad 3
B. HTA grad 1 cu adițional moderat
C. HTA grad 1 cu risc adițional înalt
D. TA normal înaltă cu risc adițional înalt
E. HTA grad 2
CM
15.Au risc adițional foarte înalt:
A. HTA grad 3 fără factori de risc
B. HTA grad 3 cu 1-2 factori de risc
C. HTA grad 2 cu boală CV sau renală
D. TA normală cu boală CV sau renală
E. HTA grad 3 cu boala CV sau renală
CM
16.Au risc adițional înalt:
A. HTA grad 2 cu >3 factori de risc
B. TA normal înaltă cu >3 factori de risc
C. HTA grad 1 cu >3 factori de risc
D. HTA grad 3 fără factori de risc
E. HTA grad 3 cu 1-2 factori de risc
CM
17.Au risc adițional scăzut:
A. Ta normal înaltă cu 1-2 factori de risc
B. TA normală cu 1-2 factori de risc
C. HTA grad 1 fără factori de risc
D. HTA grad 1 cu 1-2 factori de risc
E. TA normală făra factori de risc
CM
18.Patogeneza sindromului Cushing implică:
A. Scăderea producție de renină
B. Hiperactivitatea sistemului RAA
C. Retenția hidrosalină
D. Creșterea activității SNS
E. Potențarea răspunsului vasoconstrictor al mușchiului neted vascular
CM
19.Nivelul reninei la hipertensivi:
A. 60% au activitate reninică normală
B. 30% au activitate reninică scăzută
C. 10% au activitate reninică crescută
D. 20% au activitate reninică scăzută
E. 20% au activitate reninică crescută
CM
20.Beneficiile tratării HTA:
A. Reduce riscul evenimentelor coronariene majore cu 20-25%
B. Reduce riscul de AVC cu 60%
C. Reduce riscul de AVC cu 35-40%
D. Reduce riscul de boală renală cronică cu 30%
E. Reduce riscul apariție insuficienței cardiace cu pânăla 50%

Test 5
CM
1.
HTA sistolică a vârstnicului:
A. Se datorează pierderii elasticității arteriale
B. Magnitudinea presiunii pulsului reflectă gradul de rigidizare vaslulară
C. TAS>140 mmHg, TAD<90 mmHg
D. TAS>160 mmHg, TAD<90 mmHg
E. Magnitudinea presiunii pulsului reflectă gradul de afectare cardiovasculară
CM
2.
HTA diastolică a vârstei mijlocii:
A. Netratată, evoluează către o formă de HTA sistolică și diastolică
B. E cauzată în principal de creștera debitului cardiac
C. E cauzată în principal de creșterea rezistenței periferice
D. Apare la 30-50 de ani
E. Apare mai frecvent la bărbați
CM
3.
HTA sistolică a adultului:
A. E mai frecvent întâlnită la femei decât la bărbați (25% vs 2%)
B. E cauzată în principal de creșterea rezistenței periferice
C. Crește debitul cardiac
D. Predece apariția unei HTA sistolice la vârstă medie
E. E cauzată de hiperreactivitatea simpatică

CM
4.Pentru pregătirea preoperatorie în vederea rezecției chirurgicale a feocromocitomului, se
administrează:
A. Alfa-blocante
B. Fluide pentru a evita stările de șoc
C. Beta-blocante
D. Fluide pentru a asigura un volum circulant adecvat
E. Calciu blocante

Non-STEMI
Test 1
CM
1.In anumite conditii clinice, diagnosticul de infarct miocardic acut se poate stabili in absenta
detectarii nivelului markerilor de necroza miocardica daca exista simptome sugestive de ischemie
miocardica insotite de:
A. Supradenivelare recenta de segment ST
B. BRD nou aparut
C. Dovada de tromb proaspat la coronarografie
D. BRS vechi aparut
E. BRS nou aparut
CM
2.In practica clinica, diagnosticul de infarct miocardic acut se stabileste prin detectarea cresterii
si/sau scaderii markerilor de necroza miocardica impreuna cu cel putin unul din urmatoarele:
A. Modificari ECG sugestive pentru ischemie noua: modificari noi de segment ST-T sau BRS nou
aparut
B. Aparitia de unde Q patologice pe ECG
C. Simptome de ischemie miocardica
D. Dovada imagistica a unei pierderi vechi de miocard valabil
E. Asocierea de modificari ECG sugestive pentru o ischemie veche: BRS vechi aparut
CM
3.Necroza miocardica in infarctul miocardic acut poate fi demonstrata prin:
A. Absenta in sange a markerilor de necroza miocardica
B. Examen morfopatologic
C. Detectarea prezentei undelor Q patologice vechi
D. Demonstrarea pierderii de miocard viabil folosind diverse metode imagistice
E. Detectarea cresterii in sange a markerilor de necroza miocardica
CM
4.Factorii de risc care trebuiesc luati in considerare la pacientii cu dubla antiagregare plachetara in
tratamentul SCA non-ST sunt:
A. Tratament cu anticonceptionale orale
B. Tratament cu anticoagulante orale
C. Tratament cu corticosteroizi
D. Istoric de hemoragie gastrointestinala
E. Varsta peste 40 de ani
CS
5.Dubla antiagregare plachetara la pacientii cu SCA non-ST trebuie mentinuta in absenta
contraindicatiilor pe o perioada de:
A. 6 luni
B. 12 luni
C. 3 luni
D. 4 luni
E. 24 luni
CM
6.Contraindicatiile utilizarii blocantelor canalelor de calciu la pacientii cu SCA non-ST sunt:
A. Pacientii cu hipotensiune
B. Pacientii cu hipertensiune
C. Pacientii cu angina vasospastica
D. Pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva
E. Pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
CM
7.Alegeti afirmatiile false referitoare la blocantele canalelor de calciu utilizati in tratamentul SCA
non-ST:
A. Non-dihidropiridinele (Verapamil) au efect de reducere a contractilitatii miocardice
B. Se recomanda utilizarea de dihidropiridine cu actiune scurta
C. Se recomanda utilizarea lor la pacientii cu SCA non-ST care prezinta contraindicatii la beta-
blocante
D. Nu sunt recomandate pacientilor cu angina vasospastica
E. Nu se recomanda utilizarea lor la pacientii care raman simptomatici sub nitrati si beta-blocante
CM
8.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la actiunea nitratilor in tratamentul SCA non-ST:
A. Sunt contraindicati la pacientii cu angina recurente si/sau semne de insuficienta ventriculara
stanga
B. Sunt indicati la pacientii tratati cu Sildenafil
C. Scad consumul miocardic de oxigen prin efectul venodilatator
D. Cresc presarcina prin efectul venodilatator
E. Cresc aport miocardic de oxigen prin vasodilatatie coronariana
CM
9.
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la beta-blocante utilizate in tratamentul SCA non-ST:
A. Nu este recomandat la pacientii cu SCA non-ST cu disfunctie ventriculara stanga
B. Tinta tratamentului este mentinerea frecventei cardiace intre 50-60 bpm
C. Stimuleaza efectele catecolaminelor circulante
D. Sunt contraindicate in bradicardii sau BAV de grad inalt
E. Cresc consumul miocardic de oxigen
CM
10.
Masurile initiale in tratamentul SCA non-ST cuprind urmatoarele:
A. Morfina i.v
B. Statine
C. Oxigen pe masca/sonda nazala 10-12 l/min
D. Oxigen pe masca/sonda nazala 4-6 l/min
E. Nitroglicerina sublingual sau intravenos
CM
11.
Incadrarea SCA non-ST in clasa de risc scazut presupune urmatoarele:
A. Nivel de troponina normale
B. Unde Q patologice sau subdenivelare ST < 1 mm in mai multe derivatii
C. Nivele de troponina usor crescute
D. Cresterea duratei anginei
E. Scaderea pragului anginos
CM
12.
Incadrarea SCA non-ST in clasa de risc intermediar presupune urmatoarele:
A. Prezenta de galop sau raluri noi/agravate
B. Istoric de boala arteraiala periferica sau cerebrovasculara
C. Prezenta de aritmii ventriculare maligne
D. Angina prelungita cu durata > 20 de minute ameliorata in repaus sau la nitroglicerina
E. Nivele de troponina usor crescute
CM
13.
Incadrarea SCA non-ST in clasa de risc crescut presupune urmatoarele:
A. Functie sistolica deprimata cu FE < 40%
B. Varsta > 70 ani
C. Infarct miocardic in antecedente
D. Scaderea pragului anginos
E. Durere continua prelungita > 20 minute in repaus sau neameliorata de nitroglicerina
CM
14.
Principalele cauze vasculare care intra in diagnosticul diferential al SCA non-ST sunt:
A. Cardiomiopatia Tako-Tsubo
B. Anevrismul de aorta
C. Disectia de aorta
D. Esofagite
E. Embolia pulmonara
CM
15.
Diagnosticul diferential al SCA non-ST trebuie efectuat cu:
A. Pericardite
B. Miocardite
C. Angina stabila
D. STEMI
E. Angina instabila, avand o importanta deosebita datorita atitudinii terapeutice diferite a celor doua
patologii
CM
16.
Coronarografia trebuie efectuata de urgenta, in scop diagnostic, in urmatoarele situatii:
A. Pacienti cu SCA cu risc inalt
B. Pacienti cu diagnostic diferential neclar in pofida examinarilor imagistice neinvazive
C. Pacienti cu angina recurenta si modificari dinamice ST-T
D. Pacienti cu SCA cu risc moderat
E. Pacienti cu angina de novo
CM
17.
Ecocardiografia de stress sau scintigrafia trebuie efectuate la pacientii cu sindrom coronarian acut
care prezinta urmatoarele caracteristici:
A. ECG de repaus normal
B. Pentru a efectua diagnosticul diferential cu embolia pulmonara
C. Markeri cardiaci normali
D. Pentru a efectua diagnosticul diferential cu miocarditele
E. ECG de repaus modificat
CM
18.
Diagnosticul diferential al unui sindrom coronarian non-ST asociat cu crestere de troponine trebuie
efectuat cu:
A. Embolia pulmonara
B. Criza hipertensiva
C. Insuficienta cardiaca congestiva severa
D. Insuficienta renala acuta sau cronica
E. Pericardita
CM
19.
La pacientii cu sindrom coronarian acut non-ST cresterea de troponine prezinta urmatorul orar:
A. Raman crescute pana la 2 saptamani
B. Raman crescute 24 de ore
C. Survine la 4-6 ore de la debutul simptomelor
D. Survine la 12 ore de la debutul simptomelor
E. Survine la 2 ore de la debutul simptomelor
CM
20.
Testul ECG de efort la pacientii care sugereaza un sindrom coronarian acut este recomandata daca:
A. ECG de repaus este normal in mod repetat
B. Markerii cardiaci sunt crescuti in mod repetat
C. Markerii cardiaci sunt scazuti in mod repetat
D. ECG de repaus prezinta subdenivelari de segment ST in mod repetat
E. Markerii cardiaci sunt normali in mod repetat

Test 2
CM
1.
Modificarile ECG caracteristice in sindroamelor coronariene acute non-ST sunt:
A. Supradenivelari permanente de segement ST
B. Blocuri de ramura tranzitorii in timpul accesului anginos
C. Supradenivelare tranzitorie ≤ 30 de minute de segment ST
D. Subdenivelari de segment ST
E. Modificari de unda T
CM
2.
Criteriile de risc inalt descoperite la examenul fizic in sindroamele coronariene acute sunt:
A. Galopul ventircular
B. Aritmiile ventriculare
C. Suflu sistolic de regurgitare mitrala
D. Modifcarile ECG specifice
E. Instabilitatea hemodinamica
CS
3.
Angina de repaus aparuta precoce post infarct, sub tratament maximal este incadrata conform
clasificarii Braunwald in clasa:
A. II A 2
B. III C 2
C. III C 3
D. II B 1
E. I A 1
CS
4.
Circumstantele clinice de aparitie a episoadelor de angina clasificate conform Braunwald incadreaza
in clasa B:
A. Simptomele care nu dispar sub tratament medicamentos standard
B. Angina instabila primara
C. Angina pectorala in repaus aparuta in utlima luna (fara episoade anginoase in ultimele 48 de ore)
D. Angina post infarct
E. Angina instabila secundara
CS
5.
Severitatea anginei clasificata conform Braunwald incadreaza in clasa III urmatoarele aspecte
clinice:
A. Angina instabila primara
B. Angina post infarct (< 2 saptamani)
C. Angina pectorala in repaus aparuta in ultima luna (fara episoade anginoase in ultimele 48 de ore)
D. Angina pectorala in repaus si acuta (cu episoade anginoase in ultimele 48 de ore)
E. Simptomele persistenta chiar si sub tratament maxim tolerat
CM
6.
Prezentarile atipice in sindroamele coronariene acute sunt mai frecvente la care din urmatorii
pacientii:
A. Femei
B. Cu boala renala cronica
C. Diabetici
D. Peste 75 de ani
E. Sub 30 de ani
CM
7.
Formele clinice atipice in sindroamele coronariene acute sunt:
A. Dispneea progresiva
B. Durerea toracica nespecifica
C. Manifestari de insuficienta ventriculara stanga
D. Fatigabilitatea neexplicata
E. Dispneea de efort
CM
8.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la angina postinfarct precoce:
A. Aparitia ei la pacientul ne-revascularizat interventional este fiziologica, si nu reprezinta o
indicatie de urgenta pentru revascularizare
B. Prezinta risc foarte inalt
C. Este caracterizata de supradenivelare a segmentului ST
D. Apare doar in primele 10 zile de la un infarct miocardic
E. Este incadrat in formele clinice de sindroame coronariene acute non-ST
CS
9.
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la angina de novo:
A. Nu evolueaza niciodata spre infarct miocardic
B. Este de obicei nocturna
C. Apare la persoane cu istoric de boala coronariana
D. Este caracterizata de accese dureroase mai intense si mai numeroase cu durata mai prelungita
E. Prezinta debut recent, mai putin de 30 zile
CM
10.
Formele clinice particulare in sindroamele coronariene acute non-ST sunt:
A. Angina agravata
B. Angina de novo
C. Angina preinfarct precoce
D. Angina de repaus
E. Angina post infarct precoce
CM
11.
Factorii extracoronarieni care pot precipita sindroamele coronariene acute sunt:
A. Cresterea consumului miocardic de oxigen in febra
B. Cresterea consumului miocardic de oxigen in hipotiroidie
C. Reducerea eliberarii de oxigen la nivel miocardic in anemie
D. Cresterea eliberarii de oxigen la nivel miocardic in anemie
E. Reducerea fluxului coronarian in hipotensiunea arteriala prelungita
CM
12.
In formele neaterosclerotice a sindroamelor coronariene acute sunt implicate urmatoarele cauze:
A. Anomaliile coronariene
B. Traumatismele toracice complicate cu hematom
C. Vasospasmul coronarian, pe o artera afectata aterosclerotic
D. Tromboza coronariana acuta
E. Vasculitele cu determinare coronariana (boala Takayashu)
CM
13.Fenomenele fiziopatologice incluse in mecanismele sindroamelor coronariene acute sunt:
A. Vasospasmul coronarian
B. Tromboza coronariana non-ocluziva
C. Tromboza coronariana acuta
D. Anomaliile coronariene in forma aterosclerotica
E. Vasculite cu determinare coronariana (boala Takayashu) in forma neaterosclerotica
CM
14.
Printre masurile terapeutice pe termen lung la pacientii cu SCA non-ST sunt cuprinse urmatoarele:
A. Continuarea terapiei duale antiplachetare toata viata
B. Continuarea aspirinei 75-100 mg/zi toata viata
C. Administrarea de antagonisti de aldosteron la pacientii cu FEVS < 35% in absenta hiperkaliemiei
D. Administrarea de IEC la pacientii cu FEVS < 50%
E. Administrarea de IEC la pacientii cu insuficienta cardiaca, diabet zaharat
CM
15.
Strategia de revascularizare (interventie coronariana percutana sau chirurgie) se stabileste la
pacientii cu SCA non-ST in functie de:
A. Comborbiditati
B. Starea clinica
C. Functia ventriculului stang
D. Varsta
E. Extensia si severitatea leziunilor coronariene
CM
16.
Coronarografia < 72 ore (strategia invaziva) este recomandata la pacientii cu SCA non-ST care:
A. Prezinta diagnostic diferential neclar in pofida examinarilor neinvazive
B. Prezinta risc scazut
C. Prezinta angina recurenta
D. Prezinta troponine normale
E. Prezinta angina refractara
CM
17.
Coronarografia de mare urgenta <2 ore este recomandata la pacientii cu SCA non-ST care:
A. Prezinta risc intermediar
B. Prezinta diagnostic diferential neclar in pofida examinarilor neinvazive
C. Prezinta aritmii ventriculare maligne
D. Prezinta angina refractara
E. Prezinta insuficienta ventriculara stanga acuta
CM
18.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la Fondaparina, utilizata ca si tratament anticoagulant la
pacientii cu SCA non-ST:
A. Nu necesita monitorizare de laborator
B. Este indicata daca ClCr < 20 ml/min
C. Este anticoagulantul de alegere la SCA non-ST care nu sunt trimise sa efectueze o interventie
coronariana percutanata
D. Nu determina trombocitopenie
E. Evita producerea trombozei de cateter care poate aparea la interventiile coronariene percutanate
CM
19.
Alegeti din urmatoarele, avantajele folosirii HGMM in locul heparinei nefractionate la pacientii cu
SCA non-ST:
A. Au biodisponibilitate mare
B. Au efect anticoagulant predictibil
C. Se leaga mai putin de proteinele plasmatice
D. Necesita administrare i.v.
E. Necesita dozarea aPTT
CM
20.
Dintre tipurile de medicatie anticoagulanta utilizata in SCA non-ST, alegeti inhibitorii indirecti ai
coagularii:
A. HGMM
B. Rivaroxaban
C. Heparina nefractionata
D. Fondoparina
E. Biavalirudina

Test 3
CM
1.Prima linie de tratament medicamentos in SCA non-ST, in lipsa accesului la tratamentul
interventional o reprezinta:
A. Blocantele de calciu
B. Nitratii
C. Beta blocantele
D. Medicatia anticoagulanta
E. Medicatia antiplachetara duala
CM
2.Inhibitorii de glicoproteina plachetara IIb/IIIa la pacientii cu SCA non-ST prezinta urmatoarele
indicatii de tratament:
A. La toti pacientii cu risc scazut ischemic
B. Trombus vizibil angiografic
C. La pacientii tratati invaziv precoce cu criterii de risc ischemic inalt
D. La toti pacientii cu varsta < 75 ani
E. Troponine crescute, diabetici
CM
3.Prasugrelul utilizat in terapia antiplachetara la pacientii cu SCA non-ST prezinta urmatoarele
recomandari de tratament:
A. Pacientii fara accidente vasculare cerebrale in antecedente
B. Pacientii peste 75 de ani
C. Pacientii cu accident ischemic tranzitor in antecedente
D. Pacientii fara risc hemoragic
E. Pacientii supusi unor strategii invazice
CM
4.Conditiile in care poate aparea angina agravata sau crescendo sunt:
A. Frig
B. Eforturi mari
C. Nocturna
D. Postprandial
E. Emotii
CS
5.Angina de novo, prezinta un debut la mai putin de:
A. 45 de zile
B. 30 de zile
C. 20 zile
D. 40 de zile
E. 10 zile
CM
6.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la revascularizarea coronariana in infarctul
miocardic acut fara supradenivelare de segment ST:
A. Coronarografia de mare urgenta, sub 2 ore, este indicata la pacientii cu angina refractara,
insuficienta ventriculara stanga acuta, instabilitate hemodinamica sau aritmii ventriculare maligne
B. Coronarografia precoce, sub 24 de ore, este indicata la pacientii cu aritmii ventriculare maligne
C. Coronarografia de mare urgenta, sub 2 ore, este indicata la toti pacientii
D. Coronarografia sub 72 de ore este indicata la toti pacientii cu angina recurenta, modificari
dinamice de segment ST-T sau de troponine
E. Coronarografia precoce, sub 24 de ore, este indicata la toti pacientii cu risc inalt
CM
7.Formele clinice particulare de SCA fără supradenivelare de ST sunt:
A. Angina agravată sau crescendo
B. Angina de repaus
C. Angina de novo sau cu debut recent
D. Angina post IMA
E. Angina stabilă clasa II CCS

STEMI
Test 1
CM
1.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la indexul cardiac utilizat in clasificarea hemodinamica a
pacientilor cu STEMI:
A. Exprima presiunea din capilarul pulmonar
B. Reprezinta raportul dintre suprafata corporala si debitul cardiac
C. Reprezinta raportul dintre debitul cardiac si suprafata corporala
D. Exprima functia de pompa a VD
E. Exprima functia de pompa a VS
CS
2.Clasificarea KILIP utilizata la clasificarea pacientilor cu STEMI incadreaza urmatorul tablou
clinic la prezentare in clasa III:
A. Fara zgomot 3
B. Fara raluri pulmonare de staza
C. Edem pulmonar acut cu raluri de staza in peste 50% din campul pulmonar
D. Congestie pulmonara cu raluri de staza in sub 50% din campurile pulmonare
E. Soc cardiogen
CM
3.Examenul aparatului cardiovascular in STEMI poate prezenta urmatoarele modficari:
A. Suflu sistolic - la pacientii cu ruptura a septului interventricular
B. Suflu diastolic - la pacientii cu regurgitare mitrala (prin disfunctia ventriculului stang)
C. Diminuarea in intensitate a zgomotelor cardiace, mai ales zgomotul 1
D. Frecatura pericardica - la pacientii cu infarcte transmurale intinse
E. Zgomotul 3 (galop protodiastolic) - in contextul aparitiei disfunctiei VS la pacientii cu infarcte
intinse
CM
4.Examenul fizic la pacientii cu STEMI poate releva urmatoarele modificari:
A. Frecatura pericardica, la toti pacientii cu STEMI, datorita ischemiei miocardice
B. Tegumente palide, transpirate
C. Zgomotele cardiace crescute in intensitate, de galop
D. Hipotensiune in cazul scaderii volumului bataie datorat tahicardiei sau scaderii functiei de pompa
VS
E. Tensiune arteriala crescuta, la toti pacientii cu STEMI, datorita stimularii adrenergice
CM
5.Factorii precipitanti asociati la pacientii cu STEMI sunt:
A. Stres emotional
B. Hipertensiunea arteriala
C. Efortul fizic intens
D. Interventie chirugicala
E. Hiperoxia
CS
6.Simptomele gastrointestinale asociate anginei pectorale sunt mai frecvent asociate cu care din
urmatoarele localizari STEMI:
A. Posterioara
B. Laterala
C. Superioara
D. Inferioara
E. Anterioara
CM
7.Datele clinice din anamneza pacientului care orienteaza diagnosticul catre STEMI sunt:
A. Lipsa raspunsului complet la nitroglicerina
B. Asocierea simptomelor vegetative: transpiratii, palpitatii, confuzie, greata, varsaturi
C. Prezenta anginei pectorale cu durata peste 30 de minute
D. Raspunsul complet la nitroglicerina
E. Prezenta anginei pectorale cu durata variabila, de la cateva secunda la 30 minute
CM
8.Miocardul hibernant aparut in evolutia STEMI prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Reprezinta zone de miocard cu disfunctie contractila care se mentin viabile printr-o serie de
mecanisme de reducere a consumului de oxigen
B. Este o disfunctie reversibila intr-o perioada de zile sau saptamani
C. Apare in conditii de ischemie acuta
D. Apare in conditii de ischemie cronica
E. Disfunctia contractila dupa restabilirea fluxului este reversibila
CM
9.Denumirea de miocard siderat se refera la urmatoarele fenomene fiziopatologie aparute in evolutia
STEMI:
A. Disfunctia contractila persistenta la o zona de miocard neperfuzata
B. Ocluzia completa si ireversibila a unei artere coronare
C. Disfunctia contractila persistenta in ciuda reperfuziei
D. Urmarea restabilirii fluxului coronarian dupa o ischemie acuta
E. Urmarea restabilirii fluxului coronarian dupa o ischemie cronica
CM
10.Procesul de remodelare ventriculara stanga postinfarct miocard include urmatoarele modificari de
morfologie si geometrie ventriculara:
A. Disfunctie diastolica stanga
B. Cresterea rigiditatii peretelui VS in diastola
C. Cresterea functiei de pompa a VS
D. Cresterea presiunii telediastolice intraventriculare stangi
E. Scaderea presiunii telediastolice intraventriculare stangi
CS
11.Zona cea mai vulnerabila la ischemie , din care incepe sa apara necroza miocardica in urma unui
infarct STEMI este:
A. Zona de trecere dintre endocard si epicard
B. Zona subendocardica
C. Zona de trecere dintre miocard si endocard
D. Zona subepicardica
E. Zona miocardica
CM
12.Severitatea ischemiei in infarctele miocardice STEMI creste odata cu urmatorii parametrii:
A. Pierderea capacitatii de contractie a miocitelor
B. Fluxul anterograd prin artera care deserveste teritoriul afectat este mai slab
C. Reteaua de colaterale de la nivel miocardic este mai dezvoltata
D. Fluxul anterograd prin artera care deserveste teritoriul afectat este mai puternic
E. Reteaua de colaterale de la nivel miocardic este mai putin dezvoltata
CM
13.La pacientii cu STEMI care prezinta la examenul morfopatologic artere coronare normale,
mecanismele implicate ar putea fi:
A. Agregat plachetar ocluziv tranzitoriu
B. Liza spontana a unui embol intracoronarian
C. Episod prelungit de spasm coronarian sever
D. Disfunctie endoteliala
E. Agregat plachetar ocluziv inclavat
CM
14.Din punct de vedere morfopatologic, trombii care cauzeaza ocluzia arterei coronare implicate in
producerea STEMI contin:
A. Fibrina
B. Eritrocite
C. Plachete
D. Calciu
E. Leucocite
CM
15.Stadiile de evolutie a STEMI din punct de vedere morfopatologic cuprind:
A. Faza de infarct miocardic vechi (dezvoltarea tesutului de granulatie)
B. Faza cronica (dezvoltarea tesutului de granulatie)
C. Faza de infarct miocardic vechi (cicatrizarea zonei necrozate)
D. Faza de evolutie (dezvoltarea tesutului de granulatie)
E. Faza acuta (necroza miocardica)
CM
16.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la etiologia sindroamelor coronariene acute cu
supradenivelare de segment ST:
A. STEMI se produce intotdeauna in lipsa aterosclerozei coronariene
B. STEMI se poate produce, in situatii particulare datorita unei vasculite cu determinare coronariana
C. Tromboza intracoronariana este cel mai frecvent o complicatie a unei leziuni aterosclerotice
preexistente
D. Necroza miocardica din STEMI nu este consecinta ocluziei unei artere coronare mari
E. Necroza miocardica din STEMI este consecinta ocluziei unei artere coronare mari
CM
17.Clasa III conform clasificarii Forrester la pacientii cu STEMI se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Presiunea din capilarul pulmonar sub 18 mm Hg
B. Index cardiac sub 2,2 l/min/m²
C. Este corespondenta socului hipovolemic
D. Index cardiac peste 2,2 l/min/m²
E. Presiunea din capilarul pulmonar peste 18 mm Hg
CM
18.Edemul pulmonar acut conform clasificarii Forrester se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Presiunea din capilarul pulmonar peste 18 mm Hg
B. Indexul cardiac sub 0,5 l/min/m²
C. Presiunea din capilarul pulmonar sub 18 mm Hg
D. Indexul cardiac ca valori intre 0,5-1 l/min/m2
E. Index cardiac apropiat de valori normale
CM
19.Socul cardiogen conform clasificarii Forrester se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Presiunea din capilarul pulmonar peste 18 mm Hg
B. Index cardiac sub 2,2 l/min/m²
C. Index cardiac peste 2,2 l/min/m²
D. Presiunea din capilarul pulmonar sub 18 mm Hg
E. Indexul cardiac sub 0,5 l/min/m²
CM
20.Tratamentul fibrinolitic efectuat in tratamentul pacientilor cu STEMI prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Trebuie luat in considerare cand angioplastia primara nu se poate efectua in primele 2 ore de la
primul contact medical
B. Se poate complica cu hemoragie intra sau extracraniana
C. Este contraindicat absolut in disectie de aorta
D. Cu cat pacientul se prezinta mai tarziu la spital, cu atat beneficiul trombolizei va fi mai mare
E. Este contraindicat absolut in accidente ischemice tranzitorii in ultimele 6 luni

Test 2
CM
1.Alegeti din urmatoarele caracteristicile angioplastiei coronariene primare in tratamentul
pacientilor cu STEMI:
A. Este precedata intotdeauna de terapie fibrinolitica
B. Procedura include efectuarea angiografiei coronariene pentru evaluarea extinderii leziunilor
coronariene
C. Intervalul de timp de la primul contact medical pana la umflarea balonului de angioplastie trebuie
sa fie de maxim 120 minute
D. Procedura nu include montarea unui stent la nivelul leziunii
E. Este recomandat sa fie efectuata mai aproape de momentul debutului STEMI
CM
2.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia de reperfuzie utilizata la pacienti cu STEMI:
A. Se poate realiza farmacologic prin angioplastie coronariana
B. Se poate realiza mecanic prin administrare de substante fibrinolitice
C. Se instituie in cel mai scurt timp posibil la pacientii cu supradenivelare persistenta de segment ST
D. Se instituie in cel mai scurt timp posibil la pacientii cu BRS nou/presupus nou in primele 12 ore
de la debutul simptomelor
E. Nu se instituie daca potrivit anamnezei debutul simptomatologie este cu peste 12 ore anterior
prezentarii
CM
3.Terapia din faza pre-spital al pacientilor cu suspiciune de diagnostic STEMI include urmatoarele:
A. Administrarea de tranchilizante la nevoie
B. Oxigen pe masca la pacientii cu hipoxie
C. Administrarea intravenoasa de opiozi (morfina)
D. Reperfuzia tisulara miocardica
E. Restabilirea precoce a fluxului coronarian
CM
4.Durerea toracica in pericardita acuta prezinta urmatoarele caracteristici nespecifice pacientilor cu
STEMI:
A. Are intensitate mare, caracter sfasaietor
B. Se atenueaza in pozitie sezand cu toracele aplecat in fata
C. Se accentueaza la palpare
D. Se accentueaza in inspir
E. Se accentueaza in pozitie sezand cu toracele aplecat in fata
CM
5.Diagnosticul diferential cu pericardita acuta a pacientilor cu STEMI se efectueaza prin intermediul
urmatoarelor caracteristici specifice pericarditei:
A. Durerea are caracter de junghi si se accentueaza la palpare
B. Modificarile de ST sunt difuze, nu respecta un anumit teritoriu de vascularizatie coronariana
C. Durerea se asociaza cu tuse si hemoptizii
D. Durerea este laterotoracica, de natura pleuritica
E. La ascultatie, apare in unele cazuri frecatura pericardica
CM
6.Diagnosticul diferential cu disectia acuta de aorta a pacientilor cu STEMI se efectueaza prin
intermediul urmatoarelor caracteristici specifice disectiei:
A. Durerea se atenueaza in pozitie sezand cu toracele aplecat in fata
B. Durerea are intensitate mare, caracter sfasietor
C. Durerea iradiaza spre posterior si catre zona lombara
D. Durerea toracica se accentueaza in inspir
E. Durerea se instaleaza brusc, dupa efort de tuse sau stranut
CM
7.La pacientii cu STEMI intra in discutie pentru diagnosticul diferential urmatoarele entitati:
A. Pericardita acuta
B. Tromboza venoasa cronica
C. Disectia acuta de aorta
D. Embolia pulmonara
E. Durerea articulara
CM
8.Rezonanta magnetica la pacientii cu STEMI prezinta urmatoarele avantaje:
A. Evalueaza doar functia miocardica regionala
B. Evalueaza functia miocardica regionala si globala
C. Identifica edemul peretelui ventricular
D. Nu poate aprecia gradul de fibroza a peretelui ventricular
E. Evalueaza perfuzia miocardica
CM
9.Complicatiile care pot fi evidentiate prin intermediul ecocardiografiei la un pacient cu STEMI
sunt:
A. Regurgitarea mitrala severa
B. Dilatarea de atriu drept
C. Ruptura de perete liber ventricular stang
D. Regurgitarea tricuspidiana
E. Ruptura de sept interventricular
CM
10.Ecocardiografia in diagnosticul pacientilor cu STEMI este utila in urmatoarele situatii:
A. Diagnosticul diferential al durerii toracice sau dispneei
B. Evidentierea complicatiilor
C. Pacientii cu BRS cu durata neprecizata, pentru evaluarea tulburarilor de cinetica
D. Diagnosticul ischemiei reziduale
E. Detectia directa a viabilitatii miocardice
CM
11.Semne radiologice utile pentru identificarea pacientilor cu STEMI cu risc crescut sunt:
A. Functia sistolica deprimata a VS
B. Dimensiunea cordului stang
C. Gradul congestiei venoase pulmonare
D. Regurgitarea mitrala
E. BRS
CM
12.Radiografia cord-pulmon in investigarea unui pacient cu suspiciune de diagnostic STEMI poate
evidentia urmatoarele:
A. Trombembolismul pulmonar
B. Ocluzia arterelor coronare
C. Pericardita lichidana
D. Dilatare/disectie de aorta
E. Dimensiunea scazuta a cordului stang
CM
13.Intervalul de timp pana la atingerea nivelului maxim (fara reperfuzie) a markerilor folositi in
diagnosticul STEMI este:
A. 24 h pentru Troponina I
B. 24 h pentru CK-MB
C. 12-48 h pentru Troponina T
D. 12 h pentru CK-MB
E. 12 h pentru Troponina I
CM
14.Dozarea in dinamica a parametrului izoenzimei MB a creatinkinazei (CK-MB) la pacientii cu
suspiciunea de STEMI trebuie efectuata conform urmatorului orar:
A. La 6-9 ore de la prima determinare
B. La 3 ore de la prima determinare
C. Daca nivelul initial nu este diagnostic, si suspiciunea clinica de STEMI este inalta, se repeta la
12-24 de ore de la prima determinare
D. Daca nivelul initial nu este diagnostic, si suspiciunea clinica de STEMI este inalta, se repeta la 2
ore de la prima determinare
E. La prima evaluarea a pacientului
CS
15.Cea mai buna alternativa la un pacient cu suspiciune de STEMI daca determinarea troponinelor
cardiace nu este disponibila este folosirea:
A. Plasma-BNP
B. LDH
C. NT-proBNP
D. Acidului uric
E. CK-MB
CM
16.Masurarea in dinamica a nivelului seric al troponinelor la pacientul cu suspiciune de STEMI
trebuie efectuata conform urmatorului orar:
A. La 1 ora de la determinarea initiala
B. La prezentarea pacientului
C. La 3-6-12 ore de la determinarea initiala
D. La 2 ore de la determinarea initiala
E. La 36 ore de la determinarea initiala
CM
17.Alegeti din urmatoarele patologiile care se pot asocia cu o crestere acuta sau cronica a troponinei:
A. Criza hipotensiva
B. Injurie miocardica
C. Criza hipertensiva
D. Insuficienta cardiaca congestiva severa
E. Insuficienta renala acuta
CM
18.Markerii preferati pentru depistarea necrozei miocardice sunt:
A. Troponina T
B. Troponina I
C. Plasma BNP
D. NT-pro BNP
E. Troponina C
CM
19.Alegeti din urmatoarele modificarile ECG sugestive pentru un IMA vechi:
A. Unda Q in derivatiile V2-V3 < 0.02 s
B. Unde Q patologice ≥ 0.02 s sau complex QS in derivatiile V2-3
C. Prezenta undei R inalte in V1-V2 si unui raport R/S>1 cu unda T pozitiva, pot fi semnele unui
infarct miocardic infero-bazal
D. Complex QS strict in derivatia DI
E. Unda Q patologica ≥ 0.03 s, ≥ 0,1 mV amplitudine sau complex QS in oricare doua derivatii
contigue dintre derivatiile DI,DII,avL, aVF sau V4-V6
CM
20.In cazurile in care ECG la pacientii cu diagnostic suspectat STEMI nu este diagnostica sau la
pacientii cu STEMI inferior se recomanda urmatoarele investigatii specifice:
A. Derivatii suplimentare V7-V9
B. Derivatii suplimentare V3R, V4R
C. Repetarea ECG la 15-30 minute
D. Efectuarea coronarografiei
E. Efectuarea ecocardiografiei

Test 3
CM
1.In absenta hipertrofiei de VS si a BRS, modificarea ECG diagnostica pentru STEMI este:
A. Supradenivelarea de segment ST prezenta in 5 derivatii contigue ≥ 0,05 mV
B. Supradenivelarea de segment ST in derivatiile V2-V3 ≥ 0,15 mV la femei
C. Supradenivelarea de segment ST in derivatiile V2,V3 ≥ 0,2 mV la barbati peste 40 de ani
D. Subdenivelarea de segment ST in doua derivatii contigue
E. Supradenivelarea de segment ST prezenta in doua derivatii contigue ≥ 0,1 mV
CS
2.In cazul unei ischemii la nivelul teritoriului coronarian inferior se pot remarca supradenivelari de
segment ST in care din urmatoarele derivatii contigue:
A. DII, DIII, aVF
B. V1, DII,DIII
C. DI, aVL
D. DI,DII,DIII
E. V1-V6
CM
3.Electrocardiograma la pacientii cu STEMI poate evidentia urmatoarele modificari:
A. Supradenivelarea de segment ST care persista interval mai mare de 20 minute
B. Blocul de ramura dreapta cronic
C. Cresterea amplitudinii undelor T, care devin simetrice, inalte
D. Supradenivelarea de segement ST prezenta intr-o singura derivatie
E. Scaderea amplitudinii undelor T
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la anevrismul VS aparut drept urmare a unui STEMI:
A. Se insoteste de complicatii aritmice
B. Este cel mai frecvent cauza unui infarct inferior
C. Se insoteste de tromboza intraventriculara
D. Se insoteste clinic, de frecatura pericardica
E. Se insosteste de aparitia sau agravarea insuficientei cardiace
CM
5.Medicamentele care trebuiesc evitate in pericardita acuta aparuta ca si urmare a unui STEMI
deoarece interfera cu formarea cicatricei postinfarct sunt:
A. Colchicina
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Diureticele
D. Corticoterapie
E. Betablocantele
CM
6.Tratamentul pericarditei acute aparute ca si urmare a unui STEMI este:
A. Corticoterapie
B. Nitrati
C. Aspirina
D. Paracetamol
E. Colchicina
CM
7.Stimularea permanenta prin pacemaker este asociat urmatoarelor tipuri de aritmii aparute drept
complicatie a unui STEMI:
A. La pacientii cu BAV grad II sau complet tranzitor asociat cu bloc de ramura nou instalat
B. La pacientii cu BAV grad II care asociaza bloc de ramura
C. La pacientii care persista BAV grad I
D. La pacientii cu BAV grad I care asociaza bloc de ramura
E. La pacientii care persista BAV complet
CM
8.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile unui BAV asociat STEMI anterior:
A. Este mai frecvent localizat infranodal
B. Se asociaza cu un ritm de scapare instabil
C. Se asociaza cu complexe QRS inguste
D. Se asociaza cu complexe QRS largi
E. Se asociaza cu ritm de scapare peste 40/minut
CS
9.Dintre aritmiile supraventriculare, cea mai frecventa la pacientii cu STEMI este:
A. Fibrilatia atriala
B. BAV grad I
C. TV nesustinuta
D. BAV grad II
E. Flutterul atrial
CM
10.Indicatia de implantare a unui defribilator cardiac este sustinuta la pacientii cu STEMI care
asociaza:
A. Supravietuitorii unei TV sustinute cu deteriorare hemodinamica
B. Pacientii cu extrasistole ventriculare
C. Supravietuitorii unei FV
D. Disfunctie sistolica VS severa
E. Pacientii cu TV nesustinuta
CS
11.Singurul antiaritmic care se poate administra la pacientii cu disfunctie VS in urma STEMI fara
efecte proaritmice severe este:
A. Digoxin
B. Dexametazona
C. Amiodarona
D. Sotalol
E. Lidocaina
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la aritmiile si tulburarile de conducere asociate STEMI:
A. Tahicardia ventriculara nesustinuta prezice aparitia fibrilatiei ventriculare
B. Cardioversia electrica nu este indicata in cazul TV persistente
C. Cardioversia electrica este indicata in cazul TV cu instabilitate hemodinamica
D. Extrasistolele ventriculare sunt frecvente in faza initiala STEMI
E. Ritmul idioventricular accelerat prezice aparitia fibrilatiei ventriculare
CM
13.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la complicatiile mecanice aparute drept urmare a unui
STEMI:
A. Ruptura de muschi papilar complica STEMI inferior
B. Ruptura septului interventricular este confirmata de asculatia unui suflu sistolic intens
C. Ruptura septului interventricular duce la hemopericard si tamponada cardiaca
D. Ruptura septului interventricular este fatala
E. Ruptura de muschi papilar se manifesta prin aparitia unui suflu holosistolic
CS
14.Tratamentul infarctului de ventricul drept aparut drept complicatie la pacientii cu STEMI:
A. Fluide i.v. administrate rapid
B. Vasodilatatoare
C. Fluide i.v administrate lent
D. Diuretice
E. Dobutamina daca TA < 90 mm Hg
CM
15.Alegeti din urmatoarele, afirmatiile adevarate referitoare la infarctul de ventricul drept aparut
drept complicatie la pacientii cu STEMI:
A. Electrocardiograma arata supradenivelarea de segment ST in derivatiile V1-V4R
B. Clinic, se manifesta prin cresterea presiunii venoase centrale si lipsa stazei pulmonare
C. Clinic, se manifesta prin hipertensiune, staza pulmonara
D. Este cel mai frecvent asociat unui STEMI inferior
E. Electrocardiograma arata subdenivelarea de segment ST in derivatiile V1-V4R
CM
16.Alegeti din urmatoarele, tratamentul de urgenta acordat pacientilor cu STEMI si edem pulmonar
(clasa KILIP III):
A. Nitrati i.v. si diuretic de ansa
B. Dopamina daca TA > 90 mm Hg
C. Dobutamina daca TA > 90 mm Hg
D. Morfina i.v.
E. Intubarea orotraheala si suport respirator invaziv, in cazul in care se mentine hipoxia
CM
17.Alegeti din urmatoarele, tratamentul de urgenta acordat pacientilor cu STEMI si insuficienta
cardiaca usoara (clasa KILIP II):
A. Diuretice de ansa (Furosemid i.v.)
B. Dopamina sau dobutamina, in functie de valorile tensionale
C. Nitrati i.v.
D. Morfina i.v.
E. Tratamentul cu IEC in primele 24 ore
CM
18.Folosirea nitratilor i.v. in STEMI prezinta urmatoarele indicatii:
A. In faza acuta, la pacientii cu insuficienta VD
B. In faza acuta, la pacientii cu insuficienta VS
C. Nu are beneficii demonstrate in folosirea de rutina
D. In faza acuta, la pacientii cu hipertensiune arteriala
E. In faza acuta, la pacientii cu hipotensiune arteriala
CS
19.Valoarea tinta a LDL-colesterolului la pacientii cu STEMI este mai mica de:
A. 100 mg/dl
B. 200 mg/dl
C. 70 mg/dl
D. 50 mg/dl
E. 150 mg/dl
CS
20.La pacientii cu STEMI, Atorvastatina ca si hipolipemiant este recomandata in doza de:
A. 40 mg/zi
B. 80 mg/zi
C. 20 mg/zi
D. 10 mg/zi
E. 5 mg/zi

Test 4
CM
1.Antagonistii de aldosteron (Eplerenona) sunt utilizati la pacientii cu STEMI care prezinta
urmatoarele asocieri:
A. Insuficienta renala
B. Diabet zaharat
C. Hiperpotasemie
D. Insuficienta cardiaca
E. Disfunctie VS
CM
2.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei si blocantii receptorilor de angiotensina in
tratamentul pacientilor cu STEMI prezinta urmatoarele indicatii:
A. Se recomanda administrarea tardiva a IEC daca pacientii prezinta semne de insuficienta cardiaca
B. Administrarea IEC este recomandata in primele 24 ore la pacientii diabetici
C. Administrarea IEC este recomandata in primele 24 ore la pacientii cu STEMI anterior
D. Se recomanda administrarea tardiva a IEC daca pacientii prezinta disfunctie sistolica
E. Administrarea IEC este recomandata tuturor pacientilor cu STEMI indiferent de risc
CM
3.Beta-blocantele administrate i.v. in faza acuta a STEMI se recomanda daca:
A. Pacientii prezinta TA crescuta
B. Pacientii prezinta hipotensiune
C. Pacientii prezinta tahicardie
D. Pacientii prezinta semne de insuficienta cardiaca
E. Pacientii prezinta bradicardie
CM
4.Dubla antiagregare recomandata pentru pacientii cu STEMI la care se efectueaza fibrinoliza
cuprinde:
A. Ticagrelol
B. Enoxaparina
C. Prasugrel
D. Clopidogrel
E. Aspirina
CM
5.Optiunile de tratament anticoagulant asociat angioplastiei primare cuprind urmatoarele asocieri
medicamentoase:
A. Inhibitori de glicoproteina IIb/IIIa
B. Enoxaparina
C. Heparina nefractionata
D. Fondaparina
E. Inhibitorii receptorilor P2Y12
CM
6.Tratamentul antitrombotic asociat terapiei de reperfuzie la pacientii cu STEMI cuprinde
urmatoarele asocieri medicamentoase:
A. Inhibitorii receptorilor P2Y12
B. Aspirina 150-300 mg
C. Beta-blocante i.v
D. Anticoagulante: Heparina nefractionata, Enoxaparina sau Bivalirudina
E. Terapie antiagreganta dubla
CS
7.Coronarografie precoce de rutina efectuata tuturor pacientilor cu STEMI dupa fibrinoliza trebuie
efectuata la:
A. 36 ore dupa tromboliza
B. 48 ore dupa tromboliza
C. 72 ore dupa tromboliza
D. 3-24 ore dupa tromboliza
E. 1 ora dupa tromboliza
CM
8.Indicatorii unei fibrinolize esuate la pacientii cu STEMI sunt:
A. Absenta rezolutiei supradenivelarii de ST
B. Persistenta anginei
C. Persistenta instabilitatii hemodinamice
D. Rezolutia segementului ST cu > 50% la 60-90 minute
E. Aritmii tipice de reperfuzie
CM
9.Agentii fibrinolitici folositi cel mai frecvent in tratamentul fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt:
A. Alteplaza
B. Reteplaza
C. Tenecteplaza
D. Streptokinaza
E. Activatorul tisular al plasminogenului
CM
10.Contraindicatiile relative ale tratamentului fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt:
A. Tratament anticoagulant oral
B. Boala cunoscuta, cu sangerare
C. Afectiuni hepatice severe
D. Leziuni/malformatii ateriovenoase/neoplazii ale sistemului nervos central
E. Endocardita infectioasa
CM
11.Contraindicatiile absolute ale tratamentului fibrinolitic la pacientii cu STEMI sunt:
A. Afectiuni hepatice severe
B. Sangerare gastrointestinala in ultima luna
C. Tratament anticoagulant oral
D. AVC documentat ca ischemic in ultimele 6 luni
E. Disectie de aorta
CM
12.Alte patologii asociate cu injurie miocardica ce determina cresterea troponinelor sunt:
A. Criza hipotensiva
B. Insuficienta renala cronica
C. Embolia pulmonara
D. Disectia de aorta
E. Insuficienta renala acuta
CM
13.La pacientii cu STEMI, auscultatia poate releva:
A. Suflu sistolic intens
B. Aparitia zgomotului 3
C. Frecatura pericardica
D. Zgomote cardiace diminuate in intensitate, mai ales zgomotul 2
E. Raluri de staza (raluri umede)
CM
14.Prezentarea atipica a STEMI este reprezentata de:
A. Sincopa
B. Fatigabilitate usoara
C. Embolie periferica
D. Tablou clinic de insuficienta cardiaca
E. Accident vascular cerebral prin hiperperfuzie
CM
15.Prezentarea atipica a STEMI se intalneste la urmatorii pacienti:
A. Varstnici
B. Pacienti cu transplant cardiac
C. Pacienti aflati in sectii de terapie intensiva postoperator
D. Pacienti diabetici
E. Fumatori
CM
16.Contraindicatii relative ale tratamentului fibrinolitic sunt:
A. Disectie de aorta
B. Prima saptamana postpartum
C. Resuscitare cardiaca prelungita
D. Endocardita infectioasa
E. Traumatism major in ultimele 2 saptamani
CM
17.Contraindicatii absolute ale tratamentului fibrinolitic sunt:
A. AVC documentat ca ischemic in ultimele 6 luni
B. Hipertensiune arteriala refractara
C. Malformatii arteriovenoase ale sistemului nervos central
D. Afectiuni hepatice severe
E. Sangerare gastrointestinala in ultima luna
CM
18.Contraindicatii relative ale tratamentului fibrinolitic sunt:
A. Endocardita infectioasa
B. Boala cunoscuta, cu sangerare
C. Neoplazii ale sistemului nervos central
D. Tratamentul anticoagulant oral
E. Sarcina
CM
19.Contraindicatiile absolute ale tratamentului fibrinolitic sunt:
A. Disectia de aorta
B. Punctii in zone necompresibile in ultimele 24 de ore
C. Ulcer peptic activ
D. Traumatism cranian major in ultimele 3 saptamani
E. Accidente ischemice tranzitorii in ultimele 6 luni
CM
20.Tratamentul in faza pre-spital a STEMI include:
A. Administrarea intramusculara de opioizi
B. Controlul anxietatii
C. Efectuarea angiografiei coronariene
D. Controlul durerii
E. Controlul dispneei

Test 5
CM
1.Diagnosticul diferential al STEMI se face cu:
A. Pneumotoraxul
B. Pericardita acuta
C. Disectia de aorta
D. Trombembolia pulmonara
E. Astmul bronsic
CM
2.Factorii de risc pentru hemoragia intracraniana dupa fibrinoliza pot fi:
A. Sexul feminin
B. Asocierea hipotensiunii arteriale la prezentare
C. Istoric de boli cerebrovasculare
D. Varsta inaintata
E. Greutatea corporala mare
CM
3.Recomandarile de ghid in STEMI referitoare la tratamentul in faza pre-spital includ:
A. Tratamentul depresiei (prin administrarea de anti-depresive la nevoie).
B. Controlul durerii prin administrare IV de morfina
C. Controlul durerii prin administrare p.o de analgezice
D. Intubatie orotraheala la pacientii cu saturatia oxigenului <95% in aerul atmosferic.
E. Oxigen pe masca la pacientii cu semne de insuficienta cardiaca acuta.
CM
4.Hemoragia intracraniana post fibrinoliza se caracterizeaza prin:
A. Este mai frecventa dupa 24 de ore de la fibrinoliza
B. Istoricul de boli cerebrovasculare este factor de risc
C. Sexul feminin, varsta avansata si greutatea corporala mica sunt factori de risc
D. Este o complicatie potential letala
E. Obezitatea si hipertensiunea arteriala la prezentare reprezinta factori de risc
CM
5.In tratamentul antitrombotic asociat terapiei de reperfuzie, inhibitorii receptorilor P2Y12 preferati
la pacientii cu STEMI sunt:
A. Ticagrelor
B. Aspirina
C. Bivalirudina
D. Clopidogrel, daca exista contraindicatii la administrarea altor inhibitori de receptori P2Y12 cu
durata mai rapida de instalare
E. Prasugrel
CM
6.Despre STEMI sunt adevarate urmatoarele:
A. Se poate produce si in lipsa aterosclerozei
B. Se poate produce in spasmul coronarian prelungit
C. Este consecinta ocluziei unei artere coronare mici prin tromboza
D. Este frecvent consecinta ocluziei unei artere coronare prin embolie
E. Pot exista placi de aterom cu risc de tromboza la nivelul unor segmente coronare aparent normale
angiografic
CM
7.Pacientii cu STEMI si artere coronare normale din punct de vedere morfopatologic ar putea avea
urmatoarele mecanisme implicate:
A. Liza spontana a unui embol intracoronarian
B. Placi de aterom instabile
C. Episoade prelungite de spasm coronarian sever
D. Depuneri lipidice in peretele vasului
E. Agregat plachetar ocluziv tranzitoriu
CM
8.
Despre fiziopatologia STEMI sunt adevarate:
A. Are loc cresterea presiunii telediastolice intraventriculare stangi
B. Cresterea rigiditatii peretelui VS in diastola apare tardiv
C. Functia sistolica a VS creste
D. Amploarea semnelor si simptomelor de insuficienta cardiaca depind de cantitatea de miocard cu
contractilitate afectata
E. Functia sistolica a VS scade in conditiile in care o cantitate mare de miocard este supusa injuriei
ischemice
CM
9.Notiunea de miocard hibernant se refera la:
A. Zone cu disfunctie contractila care se mentin viabile
B. Zone de necroza miocardica
C. Zone de disfunctia contractila reversibila dupa restabilirea fluxului coronarian
D. Zone cu disfunctie contractila care persista in ciuda reperfuziei
E. Zone de perforare miocardica
CM
10.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la clasele Killip in infarctul miocardic
acut:
A. Clasa Killip III implica prezenta edemului pulmonar acut
B. Clasa Killip IV implica prezenta socului cardiogen
C. Clasa Killip III implica prezenta socului cardiogen
D. Clasa Killip II implica prezenta unei congestii pulmonare cu raluri de staza in sub 50% din
campurile pulmonare
E. Clasa Killip II implica prezenta unei congestii pulmonare cu raluri de staza in peste 50% din
campurile pulmonare
CS
11.Clasa hemodinamica Forrester III in infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin
A. Index cardiac peste 2.2 l/min/m2 si presiune in capilarul pulmonar peste 18 mm Hg
B. Index cardiac peste 2.2 l/min/m2 si presiune in capilarul pulmonar sub 18 mm Hg
C. Index cardiac sub 2.2 l/min/m2 si presiune in capilarul pulmonar peste 18 mm Hg
D. Prezenta edemului pulmonar acut
E. Index cardiac sub 2.2 l/min/m2 si presiune in capilarul pulmonar sub 18 mm Hg
CM
12.Care din urmatoarele modificari EKG pot reprezenta modalitati de prezentare a STEMI?:
A. Subdenivelarea de segment ST nou aparuta, prezenta in doua derivatii contigue
B. Prezenta de unde Q patologice
C. Prezenta undelor T negative
D. Blocul de ramura stanga nou aparut
E. Supradenivelarea de segment ST nou aparuta, prezenta in doua derivatii contigue, peste 0.1 mV
CM
13.Care din urmatorii parametrii de laborator reprezinta markeri de necroza miocardica?
A. Protein C reactiva inalt senzitiva
B. Troponina I
C. Troponina T
D. Izoenzima MB a creatinkinazei
E. Proteina C reactiva
CS
14.Tratamentul de electie la pacientii cu STEMI care se prezinta in primele 12 ore de la debut consta
in:
A. Restabilirea fluxului coronarian prin tromboliza intracoronariana
B. Restabilirea fluxului coronarian prin angioplastie coronariana urmata de tromboliza pentru
consolidarea rezultatului
C. Restabilirea fluxului coronarian de preferat prin angioplastie coronariana, iar daca aceasta nu este
disponibila, prin tromboliza sistemica
D. Bypass aortocoronarian de urgenta
E. Restabilirea fluxului coronarian de preferat prin tromboliza sistemica, iar daca aceasta nu este
disponibila, prin angioplastie coronariana
CM
15.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul fibrinolitic in infarctul acut
STEMI
A. Se initiaza de regula dupa implantarea stentului coronarian
B. Este indicat a fi administrat foarte precoce (chiar din faza prespital, in ambulanta)
C. Cele mai importante complicatii ale trombolizei sunt reprezentate de hemoragiile intracraniene si
extracranie majore potential letale
D. Este indicat in toate situatiile in care se estimeaza ca angioplastia primara nu se poate efectua in
primele 2 ore de la prezentare
E. Decizia de tromboliza sau angioplastie se stabileste pe baza aspectului angiografic al leziunii
coronariene
CM
16.Care din urmatoarele clase medicamentoase sunt recomandate in tratamentul infarctului
miocardic acut STEMI:
A. Antiagregante
B. Digitale
C. ACE inhibitori
D. Statine
E. Betablocante
CM
17.Printre complicatiile infarctului miocardic acut STEMI se numara:
A. Miocardita acuta
B. Aritmiile ventriculare
C. Ruptura miocardica
D. Insuficienta cardiaca
E. Tulburarile de conducere
CS
18.Alegeti asocierea corecta dintre grupele de deriviatii contigue si teritoriul coronarian aferent:
A. Inferior (DII,DIII, aVF)
B. Peretele infero-bazar al ventricului drept (V7-V9)
C. Lateral (DI, aVR)
D. Perete liber al ventriculului stang (V3R; V4R)
E. Anterior (V3-V4)
CM
19.Stadiile de evoluție ale SCA STEMI sunt următoarele:
A. Ocluzia arterei coronare
B. Necroza miocardică
C. Dezvoltarea țestului de granulație
D. Embolia din placă
E. Cicatrizarea zonei necrozate
CM
20.Testele scintigrafice de efort sunt recomandate ca prima explorare pentru pacienții care au
următoarele anomalii pe ECG de repaus:
A. WPW
B. HVS
C. BRS
D. BRD
E. HVD

Test 6
CM
1.Cauzele non-aterosclerotice de afectare coronariană sunt următoarele, cu excepția:
A. LES
B. Malformații congenitale
C. EPA hipertensiv
D. IMA STEMI
E. Punțile musculare
CS
2.Clopidogrelul acționează prin:
A. Activarea COX-1
B. Activarea receptorului P2Y12
C. Inhibarea directă a trombinei
D. Inhibarea receptorului P2Y12
E. Inhibarea COX-1, cu reducerea formării de tromboxan A2
CS
3.Aspirina acționează prin:
A. Inhibarea COX-1, cu reducerea formării de tromboxan A2
B. Activarea receptorului P2Y12
C. Inhibarea receptorului P2Y12
D. Activarea ciclo-oxigenazei
E. Inhibarea directă a trombinei
CS
4.Sunt antiagregante plachetare:
A. Enoxaparina
B. Ticagrelor
C. Fondaparinux
D. Dalteparina
E. Heparina
CS
5.Cel mai frecvent, ruptura de perete liber, post IMA, survine:
A. În primele 3-5 luni
B. În primele 3-5 zile
C. În prima lună
D. În prima săptămână
E. În primul an
CS
6.Sunt agenți non-fibrin specifici:
A. Tenecteplaza
B. Reteplaza
C. Heparina
D. Aspirin
E. Streptokinaza
CS
7.Dintre contraindicațiile absolute ale administrării terapiei antitrombotice fac parte:
A. Sarcina
B. Prima săptămână postpartum
C. Accidentul ischemic tranzitoriu în primele 6 luni
D. Hemoragia intracraniană
E. Endocardita infecțioasă
CS
8.Următoarele sunt fibrinolitice:
A. Aspirina
B. Ticagrelor
C. Tenecteplaza
D. Heparina
E. Clopidogrelul
CS
9.Limita de timp pentru instituirea terapiei antitrombolitice în IMA STEMI este de:
A. 24 ore
B. 6 ore
C. 6 zile
D. 6 săptămâni
E. 1 săptămână
CS
10.Clasa Killip IV a IMA presupune:
A. Raluri subcrepitante bazal bilateral
B. Edem pulmonar acut
C. Dispnee inspiratorie la eforturi mici
D. Șoc cardiogen
E. Absența ralurilor de stază sau zgomotul 3
CS
11.Cel mai frecvent, IMA STEMI este consecința:
A. Disecției de aortă
B. Trombozei intracoronariene pe fondul unor leziuni aterosclerotice preexistente
C. Endocarditei infecțioase
D. Tumorilor cardiace
E. Vasculitelor
CM
12.Sunt antagoniști de aldosteron:
A. Spironolactona
B. Eplerenona
C. Metoprololul
D. Ticagrelorul
E. Clopidogrelul
CM
13.Următoarele sunt adevărate cu privire la terapia hipolipemiantă post IMA:
A. Ținta recomandată pentru LDL-colesterol este mai mare de 70 mg/dl
B. Se recomandă Rosuvastatină 10 mg/zi
C. Se recomandă Atorvastatină 80 mg/zi
D. Se recomandă Simvastatină
E. Ținta recomandată pentru LDL-colesterol este mai mică de 70 mg/dl
CM
14.Tratamentul anticoagulant asociat terapiei fibrinolitice poate cuprinde administrarea de:
A. Aspirină
B. Clopidogrel
C. Enoxaparina
D. Heparinănefracționată
E. Fondaparinux
CM
15.Sunt inhibitori ai receptorului Y2P12:
A. Clopidogrel
B. Ticagrelor
C. Prasugrel
D. Aspirina
E. Enoxaparina
CM
16.Tratamentul antitrombotic asociat terapiei de reperfuzie în IMA presupune:
A. Aspirină
B. Nebivolol
C. Anticoagulante
D. Inhibitori receptori Y2P12
E. Metoprolol
CM
17.Tratamentul fibrinolitic:
A. Se efectuează în angina instabilă
B. Se ia în considerare în orice SCA
C. Se aplică doar în cazul STEMI
D. Este indicat în primele 6 ore de la debutu STEMI, când nu se poate efectua PCI primar în primele
2 ore de la debut
E. Se efectuează în angina stabilă
CM
18.Dintre măsurile administrate în faza de prespital în tratamentul IMA amintim:
A. Tranchilizante la nevoie
B. Morfina i.v
C. Etoricoxib
D. O2 pe mască
E. Ibuprofen
CM
19.Post IMA, măsurile de prevenție secundare sunt:
A. Exercițiu fizic
B. Continuarea fumatului
C. Dieta și controlul ponderal
D. Renunțarea la fumat
E. Lipsa activității fizice
CM
20.Terapia medicamentoasă în STEMI presupune:
A. Blocante canale de calciu
B. IECA
C. Statine
D. Antagoniști de aldosteron
E. Beta-blocante

Test 7
CM
1.Post IMA, anevrismul ventricular :
A. Apare printr-un proces de remodelare patologică
B. Nu apare niciodată post IMA
C. Apariția sa este un semn de prognostic favorabil
D. Se poate însoți de tromboză intraventriculară
E. Prezintă risc de embolii sistemice
CM
2.Pentru tratamentul pericarditei acute post IMA se vor administra:
A. AINS
B. Colchinină
C. Corticoterapie
D. Aspirina
E. Paracetamol
CM
3.Tabloul clinic al IMA de VD cuprinde:
A. Melenă
B. Mialgii
C. Lipsa stazei pulmonare
D. Valori tensionale crescute
E. Hipotensiune
CM
4.Dintre complicațiile mecanice ale IMA fac parte:
A. Blocul total AV
B. Fibrilația ventriculară
C. Ruptura de sept interventricular
D. Ruptura de mușchi papilar
E. Ruptura de perete liber
CM
5.Complicații IMA sunt reprezentate de:
A. Pneumotoraxul
B. Anevrismul de ventricul stâng
C. Disecția de aortă
D. Aritmii și tulburări de conducere
E. Insuficiența cardiacă
CM
6.Sunt agenți fibrinolitici fibrin specifici:
A. Reteplaza
B. Tenecteplaza
C. Aspirina
D. Streptokinaza
E. Alteplaza
CM
7.Dintre contraindicațiile administrării terapiei fibrinolitice fac parte:
A. Hemoragia intracraniană
B. Sângerarea gastro-intestinală în ultima lună
C. Urticaria
D. Disecția de aortă
E. Boala arterială periferică
CM
8.Post IMA și-au dovedit eficiența următoarele clase terapeutice:
A. IECA
B. Beta blocante
C. Statine
D. Amoxicilina
E. Antiagregante plachetare în dublă asociere
CM
9.Pentru diagnosticul IMA STEMI este utilă apariția următoarelor:
A. Modificări EKG- supradenivelare ST sau BRS nou apărut
B. Tulburări de cinetică parietală la nivelul VS
C. Creșterea markerilor de necroză
D. Creșterea procalcitoninei
E. Creșterea creatininei serice
CM
10.Antiagregantele plachetare ce pot fi utilizate post IMA sunt:
A. Fondaparinux
B. Ticagrelorul
C. Aspirina
D. Enoxaparina
E. Clopidogrelul
CM
11.Fac parte din medicația antitrombotică post-IMA:
A. Nitroglicerina
B. Clopidogrelul
C. Aspirina
D. Carvedilol
E. HGMM
CM
12.Următoarele sunt antiagregante plachetare:
A. Aspirina
B. Enoxaparina
C. Clopidogrelul
D. Prasugrelul
E. Ticagrelor
CM
13.Terapia de reperfuzie coronariană poate fi reprezentată de:
A. Reperfuzie farmacologică (tromboliză)
B. Reperfuzie intervențională (PCI primar)
C. Dublă agregare plachetară
D. Administrare de heparină
E. Administrare de nitroglicerină în perfuzie
CM
14.Diagnosticul inițial al IMA cu supradenivelare de ST presupune:
A. Creșterea markerilor de necroză miocardică
B. Durere toracică intensă
C. BRD major nou instalat
D. Subdenivelare ST în derivațiile precordiale
E. Supradenivelarea ST sau BRS major nou apărut
CM
15.Pentru diagnosticul IMA este utilă determinarea următoarelor enzime:
A. Creatinfosfokinaza
B. Troponina I și T
C. Amilaza
D. Lipaza
E. Fracțiunea MB a creatinfosfokinazei
CS
16.Postangioplastie coronariană, durata tratamentului dublu-antiagregant plachetar este de:
A. 3 săptămâni
B. Minim un an
C. O săptămână
D. 2 săptămâni
E. O lună
CS
17.Următoarele nu sunt anticoagulante:
A. Heparina nefracțioantă
B. Aspirina
C. Heparinele cu greutate moleculară mică
D. Fodaparinux
E. Acenocumarolul
CS
18.Următoarele nu sunt antiagregante plachetare:
A. Aspirina
B. Heparina
C. Prasugrel
D. Clopidogrelul
E. Ticagrelor
CS
19.Tratamentul tromboembolitic este indicat în:
A. IMA fără supradenivelare de segment ST
B. IMA cu supradenivelare de segment ST în primele 6 ore de la debut
C. Angina stabilă de efort clasa II CCS
D. Angina instabilă
E. Ulcerul gastro-duodenal
CS
20.Limita de timp pentru instituirea terapiei de reperfuzie coronariană în STEMI este de:
A. 1 lună
B. 3 zile
C. 24 h
D. 1 an
E. 12 ore

Test 8
CS
1.Cea mai obișnuită acuză de prezentare a bolnavilor cu IMA este:
A Palpitatii
B Febra
C Durere retrosternală
D Mialgii
E Artralgii
CM
2. Sunt inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei:
A Candesartan
B Ramipril
C Valsartan
D Zofenopril
E Trandolapril

Cardiomiopatiile
Test 1
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la cardiomiopatia dilatativa
A. Diamentrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 suprafata corporala
B. Fractia de ejectie (FE) a VS < 45%
C. Este o boala miocardica definita prin dilatatia ventriculului drept si disfunctie diastolica
D. Fractia de ejectie(FE) a VS > 50%
E. Fractia de scurtare (FS) < 25%
CM
2.Cauzele cunoscute de cardiomiopatie dilatativa sunt:
A. Miocardita data de Ricketsii
B. Expresia inadecvata a moleculelor sistemului MHC clasa I
C. Toxice (alcool,cocaina,cobalt)
D. Cardiomiopatia din HTA
E. Cardiomiopatia ischemica
CM
3.Bolile neuromusculare cunoscute implicate in etiologia cardiomiopatiei dilatative sunt:
A. LES
B. Distrofia miotonica
C. Sclerodermia
D. Ataxia Friedreich
E. Distrofia Duchenne
CM
4.Bolile de colagen implicate in etiologia cardiomiopatiei dilatative sunt:
A. Dermatomiozita
B. Distrofia Duchenne
C. LES
D. Polimiozita
E. Sclerodermie
CM
5.Din punct de vedere morfopatologic in cardiomiopatia dilatativa se constata:
A. Arterele coronare, sunt de obicei, normale
B. Sunt intalnite variatii marcate de marime a miocitelor
C. Hipertrofia cavitatilor cardiace
D. Sunt frecvent intalniti trombii intracavitari
E. Examenul microscopic evidentiaza arii extinse de fibroza interstitiala si perivasculara
CM
6.Simptomatologia predominanta in cardiomiopatia dilatativa:
A. Este data de insuficienta ventriculara dreapta - fatigabilitate si slabiciune
B. Slabiciune
C. Fatigabilitate
D. Insuficienta cardiaca dreapta este un semn precoce si de prognostic favorabil
E. Intoleranta la efort
CM
7.Examenul fizic in cardiomiopatia dilatativa poate releva:
A. Edeme periferice si ascita in insuficienta ventriculara stanga
B. Galopul presistolic este prezent aproape intotdeauna si precede insuficienta cardiaca congestiva
manifesta
C. Zgomotul II este normal sau dedublat paradoxal in prezenta blocului de ramura stanga
D. Distensia venelor jugulare in insuficienta ventriculara dreapta
E. Presiunea pulsului scazuta
CM
8.Electrocardiograma in cardiomiopatia dilatativa:
A. Evidentiaza frecvent bradicardie sinusala
B. Este aproape intotdeauna modificata
C. Se pot intalni semne de HVS,BRS, unde Q patologice
D. Prezinta modificari specifice
E. Modificarile ST-T sunt prezente invariabil
CM
9.Coronarografia in diagnosticul cardiomiopatiei dilatative:
A. Permite efectuarea diagnosticului diferentiat cu cardiomiopatia hipertrofica
B. Este indicata mai ales la pacientii cu angina
C. Permite excluderea bolii coronariene ischemice
D. Este indicata mai ales la pacientii care nu prezinta anomalii segmentare de cinetica parietala
E. Este indicata mai ales la pacientii cu unde Q pe ECG
CM
10.Biopsia endomiocardica in diagnosticul cardiomiopatiei dilatative poate evidentia urmatoarele:
A. Identificarea formelor de miocardita cu celule gigante
B. Identificarea formelor de miocardita cu celule mici
C. Aprecierea severitatii afectarii cardiace la pacientii cu CMD secundara tratamentului cu
antracicline
D. Identificarea formelor de miocardita eozinofilica
E. Identificarea formelor de miocardita limfocitara
CM
11.Complicatiile cardiomiopatiei dilatative sunt:
A. Aritmiile - fibrilatia atriala
B. Extrasistolele ventriculare complexe
C. Emboliile sistemice
D. Emboliile pulmonare
E. Boala de nod sinusal
CM
12.Tratamentul initial in cardiomiopatia dilatativa este:
A. Terapia de resincronizarea cardiaca
B. Antagonisti ai receptorilor angiotensinei II
C. Medicatia digitalica
D. IECA
E. Terapia antiaritmica
CM
13.Betablocantele care se pot utiliza in tratamentul cardiomiopatiei dilatative sunt:
A. Carvedilol
B. Metoprolol succinat
C. Atenolol
D. Bisoprolol
E. Propanolol
CS
14.Amiodarona pe termen lung in tratamentul aritmiilor din cardiomiopatia dilatativa este
administrata in urmatoarea doza:
A. 1 g/zi
B. 600 mg/zi
C. 500 mg/zi
D. 100 mg/zi
E. 200 mg/zi
CS
15.Principala indicatia a transplantului cardiac este:
A. CMD familiala
B. CMD insotita de aritmii supraventriculare
C. CMD idiopatica
D. Pacientii NYHA II sub terapie medicamentoasa maximala
E. CMD etanolica
CS
16.Cele mai rare tipuri de cardiomiopatii sunt:
A. Cardiomiopatiile etanolice
B. Cardiomiopatiile obstructive
C. Cardiomiopatiile hipertrofice
D. Cardiomiopatiile restrictive
E. Cardiomiopatiile dilatative
CM
17.Printre formele secundare de cardiomiopatie restrictiva se numara:
A. Bolile de depozitare
B. Endocardita Loffler
C. Fibroza endomiocardica
D. Boala post-iradiere
E. Bolile infiltrative
CM
18.Trasaturile dominante ale cardiomiopatiilor restrictive sunt:
A. Functia sistolica anormala
B. Functia diastolica normala
C. Volum diastolic crescut al unuia sau ambilor ventriculi
D. Volum diastolic normal sau scazut al unuia sau ambilor ventriculi
E. Functia diastolica anormala
CM
19.Caracteristicile peretilor ventriculari in cardiomiopatia restrictiva sunt:
A. Impiedica umplerea ventriculara
B. Impiedica umplerea atriala
C. Sunt excesivi de rigizi sau ingrosati
D. Impiedica ejectia sangelui din ventriculi
E. Nu impiedica umplerea ventriculara
CM
20.Formele primare de cardiomiopatie restrictiva sunt:
A. Endocardita Loffler
B. Fibroza endomiocardica
C. Boli de depozitare
D. Boala post-iradiere
E. Boli infiltrative

Test 2
CM
1.In clasificarea etiologica a cardiomiopatiilor restrictive miocardice, tezaurismozele sunt:
A. Hemocromatoza
B. Boala Hurler
C. Boala Fabry
D. Boala Niemann-Pick
E. Boala Gaucher
CM
2.In etiologia cardiomiopatiilor restrictive endomiocardice intra urmatoarele cauze obliterative:
A. Fibroza endomiocardica
B. Iradierea mediastinala
C. Sindromul hipereozinofilic
D. Metastaze miocardice
E. Carcinoidul cardiac
CM
3.In etiologia cardiomiopatiilor restrictive endomiocardice intra urmatoarele cauze non-obliterative:
A. Toxicitatea data de antracicline
B. Boala Hurler
C. Boala Hunter
D. Endocardita fibroasa determinata de medicamente
E. Sindromul hipereozinofilic
CM
4.Endocardita fibroasa din etiologia cardiomiopatiilor restrictive poate fi determinata de urmatoarele
medicamente:
A. Busulfan
B. Serotonina
C. Metisergid
D. Ergotamina
E. AINS
CM
5.Cauzele infiltrative din etiologia cardiomiopatiilor restrictive miocardice sunt:
A. Amiliodoza
B. Boala Gaucher
C. Cardiomiopatia diabetica
D. Pseudoxanthoma elasticum
E. Boala Hurler
CM
6.Pentru diferentierea cardiomiopatiei restrictive si a pericardite constrictive cronice sunt utile
urmatoarele investigatii paraclinice:
A. Biopsia endomiocardica
B. CT
C. Ecografia cardiaca
D. Angiografia cu radionuclizi
E. IRM
CM
7.Hipertrofia in cardiomiopatia hipertrofica:
A. Nu intereseaza peretele lateral
B. Intereseaza septul interventricular
C. Este simetrica sau asimetrica la nivelul VS
D. Nu intereseaza peretele posterior
E. Este asimetrica la VD
CS
8.Macroscopic, in cardiomiopatia hipertrofica, masa cordului depaseste frecvent:
A. 300 gr
B. 1000 gr
C. 500 gr
D. 200 gr
E. 400 gr
CM
9.Etiologia cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Cele mai frecvente forme genetice intereseaza discul Z cardiac si proteinele implicate in
circulatia calciului
B. Este independenta de varsta
C. Este produsa prin mutatia genelor care codifica diferite componentea ale aparatului contractil
D. Prezinta penetranta incompleta
E. Este o boala genetica transmisa autosomal-recesiv
CM
10.Epidemiologia cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Prezinta un maximum de frecventa la 30-40 ani
B. Barbatii sunt mai frecvent afectati
C. Prezinta un maximum de frecventa la 20-30 ani
D. Se poate intalni la orice varsta
E. Este caracteristica femeilor
CM
11.Pentru diagnosticul cardiomiopatiei hipertrofice sunt necesare urmatoarele, cu exceptia:
A. Prezenta obstructiei tractului de ejectie a VD
B. Asocierea cu moartea subita cardiaca
C. Distributia asimetrica
D. Hipertrofie exagerata, inexplicabila a VS
E. Prezenta obstructiei tractului de ejectie a VS
CM
12.Cele 4 trasaturi dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice sunt:
A. Dezorganizarea miocitelor
B. Asocierea cu moartea subita cardiaca
C. Aparitia familiala
D. Organizarea miocitelor intr-un mod concentric
E. Hipertrofie exagerata, inexplicabila a VS
CM
13.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la cardiomiopatia hipertrofica:
A. Este caracterizata prin hipertrofie ventriculara marcata stanga si/sau dreapta
B. Este o boala miocardica secundara
C. Este caracterizata prin hipertrofie de obicei asimetrica, care intereseaza septul interventricular
D. Este caracterizata prin hipertrofie simetrica, care nu intereseaza septul interventricular
E. Poate fi insotita de obstructie sistolica ventriculara dinamica - CMH obstructiva
CM
14.Criteriile de diagnostic pentru CMD cuprind urmatoarele, cu exceptia:
A. FS >25%
B. DTDVS >2,7 cm/m2
C. DTDVS <2,7 cm/m2
D. FE >45%
E. FE <45%
CM
15.Cauze de CMD:
A. Vaccinul antigripal
B. Toxice - alcool
C. Miocardita virala
D. Distrofia miotonica
E. Vaccinul antipneumococic
CM
16.
Auscultatia in CMD:
A. In prezenta tahicardiei apare galopul ventricular
B. Este prezent galopul presistolic
C. Suflul sistolic este generat de insuficienta mitrala
D. Zgomotul II este diminuat
E. Zgomotul I este accentuat
CM
17.Explorarile radioizotopice in CMD:
A. Scintigrama de captare miocardica poate identifica o miocardita
B. Scintigrama de perfuzie miocardica diferentiaza CMD de CMH
C. Ventriculografia radionucleara se realizeaza cu Sesta MIBI Tc 99m
D. Ventriculografia radionucleara poate aprecia fractia de ejectie la pacientii cu imagine ecografica
suboptimala
E. Scintigrama de captare miocardica se realizeaza cu Ga 67
CM
18.Tratamentul medicamentos in CMH cuprinde, cu exceptia:
A. Verapamil, 120 mg 2-3 ori/ zi
B. Disopiramida, 200 mg de 3 ori/zi
C. Propranolol, in doza de 80 mg de 2-3 ori/zi
D. Ablatia cu alcool a septului
E. Diltiazem, 350 mg 1-2 ori/ zi
CM
19.Examenul fizic in CMH:
A. Suflu sistolic cu caracter de ejectie, in absenta gradientilor
B. Soc apexian puternic
C. Impuls atrial stang palpabil sau vizibil precordial
D. Puls jugular amplu
E. Puls periferic scazut
CM
20.Examenul fizic in CMR:
A. Soc apexian nepalpabil
B. Prezenta zgomotelor III si IV
C. Suflu de stenoza mitrala
D. Suflu de regurgitare tricuspidiana
E. Zgomot I accentuat

Test 3
CS
1.Terapia in CMR:
A. Dintre vasodilatatoare , tratamentul cu IECA trebuie folosit cu precautie datorita riscului de
crestere excesiva a tensiunii arteriale sistemice
B. Diureticele sunt interzise
C. Este specifica si simptomatica
D. Calciu-blocantele sunt eficiente pentru ameliorarea compliantei
E. Anticoagularea orala se recomanda la pacientii cu fibrilatie atriala
CM
2.Care din urmatoarele elemente sunt criterii de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativa:
A. Fractia de ejectie a VS <45%
B. Diametrul telesistolic al VS>2,7 cm/m2 suprafata corporala
C. Diametrul telediastolic al VS>2,7 cm/m2 suprafata corporala
D. Fractia de scurtare <25%
E. Fractia de ejectie a VS <60%
CM
3.Printre complicatiile cardiomiopatiei dilatative se numara:
A. Aritmiile cardiace
B. Sindroamele de preexcitatie
C. Endocardita infectioasa
D. Emboliile sistemice si/sau pulmonare
E. Moartea subita
CS
4.Transplantul cardiac la pacientii cu cardiomiopatie dilatativa este indicat:
A. La toti pacientii cu fractie de ejectie sub 45%
B. La pacientii cu CMD confirmata prin biopsie endomiocardica
C. La pacientii din clasa functionala NYHA III si IV indiferent de raspunsul la tratament
D. La toti pacientii simptomatici
E. La pacientii care raman in clasa functionala NYHA III si IV sub terapie medicamentoasa
maximala
CM
5.Urmatoarele aspecte ecocardiografice se intalnesc in cardiomioptia hipertrofica obstructiva:
A. Cavitate mica a ventricolului stang
B. Stenoza mitrala
C. Miscare anterioara sistolica a valvei mitrale anterioare
D. Ventricol stang dilatat
E. Hipertrofie asimetrica interesand mai ales septul interventricular
CS
6.Trasatura dominanta a cardiomiopatiilor restrictive este reprezentata de
A. Alterarea functiei sistolice
B. Cresterea debitului cardiac
C. Reintoarcere venoasa anormala
D. Alterarea functiei diastolice
E. Alterarea functiei ventridulare drepte
CM
7.Printre formele primare de cardiomiopatie restrictiva se numara
A. Cardimiopatia hipertrofica nonobstructiva
B. Endocardita marantica
C. Cardiomiopatia dilatativa ischemica
D. Fibroza endomiocardica
E. Endocardita Loffler
CM
8.In cadrul cardiomiopatiei hipertrofice, obstructia tractului de ejectie a ventriculului stang:
A. Poate aparea si la nivel medio-cavitar sau distal
B. Obstructia sub-aortica cu miscare sistolica anterioara a valvei mitrale reprezinta forma cea mai
frecventa
C. Obstructia supra-aortica cu miscare diastolo-sistolica a valvei mitrale reprezinta forma cea mai
frecventa
D. Este prezenta la aprox. 25% dintre pacienti
E. Este prezenta la aprox. 50% dintre pacienti
CM
9.Complicatiile din cadrul cardiomiopatiei dilatative cuprind:
A. Aritmiile - fibrilatie atriala , tahicardie ventriculara
B. Emboliile pulmonare
C. Emboliile sistemice
D. Moartea subita
E. Sincopa
CS
10.In cadrul cardiomiopatiei dilatative sfatul genetic este recomandat:
A. Pacientilor cu cardiomiopatie idiopatica si rudelor de gradul 1 ale acestora
B. Pacientilor cu cardiomiopatie idiopatica si rudelor de gradul 1 sau 2 ale acestora
C. Pacientilor cu cardiomiopatie familiala si rudelor de gradul I ale acestora
D. Pacientilor cu cardiomiopatie familiala si rudelor de gradul 1 si 2 ale acestora
E. Pacientilor cu cardiomiopatie familiala si tuturor rudelor acestora
CM
11.Diagnosticul diferential al cardiomiopatiei dilatative se face cu:
A. Boli congenitale
B. Cardiomiopatia postpartum
C. Valvulopatii dobandite
D. Cardiopatia hipertensiva cu dilatatie
E. Cardiomiopatia ischemica
CM
12.Explorarile radioizotopice/imagistice din cadrul cardiomiopatiei dilatative cuprind urmatoarele
caracteristici:
A. Rezonanta magnetica nucleara - diferentierea formelor ischemice de cele non ischemice
B. Scintigrama de captare miocardica - ajuta la identificarea unei miocardite
C. Scintigrafia de perfuzie miocardica- in repaus si la efort - utila pentru diferentierea de
cardiomiopatia ischemica
D. Cateterismul cardiac - aprecierea hipertensiunii pulmonare
E. Ventriculografia radionucleara - permite aprecierea dimensiunilor VS, FE si contractilitatii la
pacientii cu imagine ecografica suboptimala
CM
13.Cardiomiopatia dilatativa idiopatica are urmatoarele aspecte etiopatogenice:
A. Ipoteza autoimuna
B. Cardiomiopatia dilatativa familiala
C. Cardiomiopatia dilatativa idiopatica, ca urmare a unei miocardite virale incomplet vindecate
D. Cardiomiopatia etanolica
E. Cardiomiopatia hipertensiva
CS
14.Anticorpii circulanti antimiocard sunt indreptatii impotriva urmatoarelor antigene, cu exceptia:
A. Receptorii colinergici nicotinici
B. Lanturi grele de miozina
C. Proteinelor de soc termic
D. Proteinelor mitocondriale
E. Receptorii colinergici muscarinici
CM
15.Virusurile care pot afecta miocardul sunt:
A. Herpes virusurile, indiferent de tulpina virala
B. Coxsackie
C. Citomegalovirusurile
D. Influenza virusurile
E. HIV
CM
16.Afirmatiile adevarate despre cardiomiopatia dilatativa familiala, sunt:
A. Forma autosomal recesiva este cea mai frecventa
B. Forma autosomal dominanta pura este cea mai frecventa
C. Forma autosomal dominanta asociaza miopatie scheletica subclinica
D. Forma autosomal dominanta se asociaza cu tulburari de conducere
E. Forma cu transmitere legata de cromozomul Y este cea mai frecventa
CS
17.Tratamentul iniţial pentru orice pacient cu CMD idiopatică simptomatică :
A. Nitraţi cu durată lungă de acţiune
B. IECA sau antagonişti ai receptorilor Angiotensinei II
C. Inotrop pozitive
D. Nitraţi cu durata scurtă de acţiune
E. Beta-blocante
CM
18.Cauzele de ischemie miocardica in cardiomiopatia hipertrofica sunt :
A. Cresterea masei miocardice insotita de cresterea patului capilar
B. Relaxare izovolumetrica completa
C. Ingustarea lumenului arterelor coronare intramiocardice
D. Cresterea rezervei dilatatorii
E. Cresterea necesarului de oxigen
CM
19.Modificarile biochimice din cardiomiopatoa dilatativa sunt, cu exceptia :
A. Scade expresia genelor de tip fetal
B. Creste expresia genelor de tip adult
C. Scade expresia genelor de tip adult
D. Numarul miocitelor viabile se reduc prin apoptoza
E. Creste expresia genelor de tip fetal
CM
20.In tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Pentru tratamentul simptomelor sunt utilizate in principal beta blocantele si blocantele canalelor
de calciu;
B. Beta blocantele, antagonistii canalelor de calciu si disopiramida suprima aritmiile ventriculare
maligne si reduc frecventa aritmiilor supraventriculare;
C. Disopiramida are efect inotrop pozitiv;
D. Pacingul bicameral este considerat o terapie de rezerva;
E. Pacientii simptomatici trebuie tratati mai intai cu verapamil;

Test 4
CM
1.In legatura cu evolutia CMH urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:
A. Deteriorarea clinica este lenta
B. Riscul de moarte subita la copii este de 6% pe an
C. Multi pacienti sunt asimptomatici sau moderat simptomatici;
D. Mortalitatea anuala la adulti este de 10% pe an
E. Progresia catre dilatatie de VS cu disfunctie sistolica este de 30%
CM
2.Reprezinta trasaturi dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Organizarea miocitelor
B. Hipertrofie moderata de ventricul stang
C. Aparitia familiala
D. Dezorganizarea miocitelor
E. Asocierea cu moarte subita cardiaca
CM
3.Din punct de vedere fiziopatologic in CMD sunt adevărate:
A. Complianţa ventriculară diminua datorită dilatatiei progresive și fibrozei interstitiale.
B. Apar regurgitari atrio-ventriculare ce reduc suplimentar debitul sistolic.
C. Datorită insuficienței contractile a fibrei miocardice, FE și volumul sistolic cresc.
D. Dilatația și staza intraventriculară determina formarea de trombi murali.
E. In afectarile cordului stâng apare cu timpul o hipotensiune pulmonară reactivă
CM
4.Anticorpii circulanţi antimiocard prezenți în CMD idiopatica autoimuna sunt orientați impotriva:
A. Lanturilor grele de miozină
B. Proteinelor mitocondriale
C. Receptorilor asociați proteinei G
D. Proteinelor discului Z
E. Citomegalovirusurilor

Boala coronariana ischemica stabila. Angina pectorala

Test 1
CM
1.By-pass-ul aorto-coronarian este recomandat pentru pacientii care prezinta urmatoarea asociere
clinico-patologica:
A. Care prezinta angina pectorala zilnic
B. Cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative
C. Care prezinta angina sub tratament farmacologic maximal
D. Care prezinta risc intermediar la stratificarea riscului
E. Care prezinta risc inalt la stratificarea riscului
CM
2.Revascularizarea la un pacient cu angina pectorala este indicata daca:
A. Leziunea vasculara este critica > 70%
B. Leziunea pe trunchiul coronarei stangi > 30%
C. Leziunea pe trunchiul coronarei stangi > 50%
D. Orice leziune pe trunchiul coronarei stangi
E. Leziunea vasculara este critica > 30%
CM
3.Terapia medicamentoasa antianginoasa consta in:
A. Nitroglicerina sublingual
B. Asocierea nitratilor cu durata scurta in asociere cu beta-blocantele in prima linie
C. Ivabradina trebuie administrata in prima linie pentru ameliorarea simptomelor
D. Aspirina 75-160 mg/zi, indefinit
E. Calciu blocantele sunt recomandate pentru controlul simptomelor la pacientii care nu tolereaza
beta-blocante
CM
4.Terapia de preventie a riscului de infarct si deces se realizeaza cu:
A. Aspirina 75-160 mg/zi timp de 3 luni
B. Statine
C. Beta blocante la pacientii care au avut un sindrom coronarian acut
D. Beta blocante la toti pacientii cu FEVS >50%
E. Beta blocante la toti pacientii cu FEVS < 40%
CM
5.Arteriografia coronariana ca prima metoda de evaluare este recomandata la pacientii care:
A. Pacientii cu boala coronariana cronica asociata unei tahicardii sinusale
B. Aritmii ventriculare maligne
C. Tuturor pacientilor cu boala coronariana cronica
D. Supravietuiesc unui episod de moarte subita
E. Pacientii cu boala coronariana cronica care dezvolta manifestari de insuficienta cardiaca
CM
6.Algoritmul de stratificare a riscului in boala coronariana stabila incadreaza urmatoarele categorii
de pacienti cu risc inalt:
A. Tulburari limitate de cinetica la ecocardiografia de stres
B. FEVS: 35-49%
C. Defecte mici sau absente la scintigrafia miocardica de stres
D. FEVS < 35%
E. Test ECG de efort pozitiv, cu criterii de severitate
CM
7.Conditiile clinice care pot genera angina pectorala in absenta unor leziuni semnificative
coronariene sunt:
A. Valvulopatiile aortice severe
B. Sindromul Tietze
C. Anemia
D. Hipotiroidia
E. Hipertiroidia
CS
8.Sindromul Tietze care intra in diagnosticul diferential al anginei pectorale este:
A. Afectiune colicativa biliara
B. Sindrom de compresie a plexului cervical
C. Afectiune pleuritica
D. Radiculita cervicala
E. Costocondrita cu durere de perete toracic anterior
CM
9.Afectiunile cardiace care intra in diagnosticul diferential al anginei pectorale sunt:
A. Sindroame coronariene acute cu durere de durata scurta
B. Boala ulceroasa
C. Miopericardita acuta
D. Tulburarile de motilitate si refluxul gastroesofagian
E. Pericardita
CM
10.Examenul de rezonanta magnetica cardiac prezinta urmatoarele caracteristici in diagnosticul
anginei pectorale:
A. Permite cuantificarea exacta a ariilor de fibroza miocardica
B. Este util in stabilirea indicatiei de revascularizare la pacientii cu disfunctie ventriculara severa
C. Este util in stabilirea indicatiei de revascularizare la pacientii cu boala coronariana cronica
D. Permite calculul scorului de calciu, care se coreleaza cu incarcatura aterosclerotica coronariana
E. Nu permite evaluarea miocardului viabil
CM
11.Testele scintigrafice de efort sunt recomandate ca prima explorare pentru pacientii care prezinta:
A. BRS
B. ECG de repaus normal
C. Sindrom WPW
D. Probabilitate moderata de boala coronariana
E. Tulburari importante de repolarizare
CM
12.Prognostic sever la ECG de repaus al unui pacient cu angina stabila il prezinta urmatoarele
modificari:
A. BRS
B. Inversari de ST-T
C. Unde T patologice
D. Blocuri bi- si trifasciculare
E. Blocuri AV de grad I
CM
13.CC (Clasificarea Canadiana functionala a anginei pectorale) stadiul III este formata din
urmatoarele caracteristici:
A. Pacientii nu pot face efort fizic necesitand mai mult de 5 METs
B. Angina apare doar la efort foarte intens
C. Limitarea marcata a activitatii fizice
D. Pacientii pot face orice efort necesitand peste 7 METs
E. Incapacitate de exercitare a oricarui efort uzual
CM
14.Semne clinice descoperite la examenul aparatului cardiovascular care pot evidentia semnele unei
afectari aterosclerotice polivasculare sunt:
A. Obezitate abdominala
B. Sufluri vasculare la ascultatia arterelor carotide
C. Puls arterial periferic abolit
D. Sufluri vasculare la ascultatia arterelor femurale
E. Puls arterial periferic crescut
CM
15.Semne clinice care exprima factori de risc, in angina pectorala sunt:
A. Tensiunea arteriala scazuta
B. Xantoame
C. Obezitate abdominala
D. Inaltimea < 1.60 m
E. Tensiunea arteriala crescuta
CM
16.Caracterele atipice pentru angina pectorala sunt:
A. Durerile persistente si care nu cedeaza in 5-10 minute la nitroglicerina
B. Durerile care nu se accentueaza cu miscarea sau cu respiratia
C. Durerea ce tine doar cateva secunde
D. Intepaturile
E. Durerile localizate latero-toracic stang
CM
17.Alegeti din urmatoarele, echivalentele anginoase ca si manifestari clinice ale bolii coronariene
stabile:
A. Stari prelipotimice
B. Slabiciune
C. Accese de dispnee
D. Accese de panica
E. Eructatii
CM
18.Localizarile tipice ale iradierilor durerii in angina pectorala stabila sunt:
A. In flancul drept
B. La baza sternului
C. La baza gatului
D. Pe marginea ulnara a bratului stang
E. In mandibula
CM
19.Tabloul clinic in angina pectorala stabila cuprinde:
A. Disconfort toracic anterior care nu diminua la intreruperea efortului
B. Localizarea cea mai tipica a durerii este in epigastru
C. Disconfort toracic anterior care diminua la intreruperea efortului
D. Disconfort toracic anterior care diminua la administrarea de nitroglicerina in 5-10 minute
E. Disconfort toracic anterior care diminua la administrarea de nitroglicerina in 25-30 minute
CM
20.Aparitia anginei pectorale este consecinta dezechilibrului dintre care din urmatoarele fenomene
fiziopatologice:
A. Necesarul miocardic scazut de oxigen
B. Oferta redusa de flux coronarian
C. Oferta crescuta de flux coronarian
D. Necesarul miocardic crescut de oxigen
E. Cresterea tranzitorie de flux coronarian prin asocierea vasospasmului

Test 2
CM
1.Urmatoarele afectiuni musculoscheletale intra in diagnosticul diferential al anginei pectorale,cu
exceptia:
A. Radiculita cervicala
B. Sindromul Tietze
C. Infarctul pulmonar
D. Radiculita toracala
E. Sindromul de compresiune a plexului cervical
CM
2.Cauze non-aterosclerotice de afectare coronariana includ:
A. Afectarea coronara din lupus eritematos
B. Fistule coronaro-camerale
C. Afectare coronara post-iradiere
D. Aritmii cardiace ischemice
E. Coronarita ostiala gonococica
CM
3.Despre clasificarea canadiana functionala (CC) a anginei pectorale sunt adevarate urmatoarele:
A. In CC IV apare o limitare usoara a activitatii fizice
B. In CC I urcatul scarilor in aer rece sau vant precipita angina
C. In CC III pacientii nu pot face efort fizic necesitand mai mult de 5 METs
D. In CC II angina apare doar la efort intens si prelungit
E. In CC II pacientii fara angina pot face efort necesitand peste 5 METs, dar peste 7 METs prezinta
angina
CM
4.Despre examenul clinic in angina pectorala stabila sunt adevarate:
A. Poate fi normal
B. In timpul durerii pacientul poate prezenta tahicardie sinusala
C. Examenul cordului este frecvent normal in afara durerii
D. In timpul durerii pacientul poate prezenta hipotensiune
E. Se poate decela puls arterial periferic rapid, ca semn de afectare aterosclerotica polivasculara
CM
5.Tomografia computerizata cardiaca (MDCT):
A. Valoarea predictiva negativa este inalta
B. Are o capacitate ridicata de a indica boala obstructiva coronariana
C. Este folosita ca metoda de screening non-invaziv la pacientii cu risc redus
D. Reprezinta o metoda de screening invaziv
E. Permite calculul scorului de calciu
CM
6.Despre diagnosticele diferentiale ale durerii anginoase sunt adevarate urmatoarele:
A. Hipoxemia datorata bolilor pulmonare avansate poate genera angina pectorala in absenta unor
leziuni semnificative coronariene
B. Trombembolismul pulmonar produce tipic dispnee, dar durerea toracica poate fi prezenta
C. Dintre afectiunile psihice fac parte depresia, hiperventilatia si atacurile de panica
D. Sindromul Tietze reprezinta sindromul de compresie a plexului cervical prin coasta cervicala
E. Tulburarile de motilitate si refluxul gastroesofagian pot produce disconfort retrosternal iradiat
spre baza gatului, nelegat de alimentatie, cu durata mai lunga si care nu cedeaza niciodata la
nitroglicerina
CM
7.Terapia de preventie a riscului de infarct si deces se realizeaza cu:
A. Clopidogrel 260 mg/zi
B. Antrenament fizic si includere in programe de reabilitare cardiaca
C. IECA la pacientii care asociaza diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau FEVS<40%
D. Statine
E. Aspirina 75-160 mg/zi, indefinit
CM
8.Printre caracteristicile tipice ale crizei anginoase se numara:
A. Iradiere la baza gatului, in mandibula, pe marginea ulnara a bratului stang, in ambele brate, in
umeri, dorsal sau in bratara
B. Senzatie de constrictie toracica anterioara
C. Durata de 2-3 secunde
D. Localizarea retrosternala
E. Debut crescendo, la efort sau la frig, si remiterea progresiva la intreruperea efortului
CS
9.Angina pectorala clasa Canadiana II reprezinta:
A. Angina care apare in decursul mesei
B. Incapacitate de exercitare a oricarui efort uzual fara discomfort toracic
C. Angina care apare doar la efort intens si prelungit
D. Limitare marcata a activitatii fizice obisnuite
E. Limitare usoara a activitatii fizice obisnuite
CM
10.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la EKG de repaus sunt adevarate in cazul unui pacient
cu criza anginoasa
A. Prezenta BRS si a blocurilor bifasciculare sau trifasciculare sugereaza un prognostic sever
B. Prezenta undelor Q patologice sugereaza iminenta de infarct
C. Prezenta blocului AV gradul III sugereaza un prognostic bun
D. Prezenta aritmiilor ventriculare sugereaza un prognostic sever
E. EKG poate fi normal in afara crizei anginoase
CM
11.Prin care din urmatoarele metodologii se poate efectua testarea de stress la un pacient cu
suspiciune de boala coronariana:
A. Computer tomografia asociata cu testare de efort
B. Ecocardiografia de stress farmacologic
C. Testul EKG de efort
D. Ecocardiografia de stress la efort fizic
E. Testul scintigrafic de efort
CM
12.Printre indicatorii de risc inalt in angina pectorala se numara:
A. Tulburari de cinetica pe mai mult de 2 segmente la ecocardiografia de stress, la doze mici de
dobutamina
B. Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 50%
C. Un scor de calciu scazut la computer tomografie
D. Disfunctia ventriculara severa, cu fractie de ejectie sub 35%
E. Un procent de miocard viabil de peste 50% la rezonanta magnetic nucleara
CM
13.Controlul factorilor de risc in cadrul tratamentului anginei pectorale include:
A. Tratamentul si controlul dislipidemiei
B. Tratamentul hipotensiunii arteriale
C. Antrenamentul fizic
D. Renuntarea la fumat
E. Tratamentul si controlul hipertensiunii arteriale
CS
14.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul medicamentos al anginei
pectorale:
A. Tratamentul cu betablocante trebuie administrat in prima linie pentru ameliorarea simptomelor
B. Tratamentul cu nitroglicerina sublingual trebuie administrat la toti pacientii, indiferent de
prezenta crizelor anginoase
C. Calciublocantele non-dihidropiridinice (verapamil sau diltiazem) se administreaza in asociere cu
un betablocant
D. Tratamentul cu betablocante trebuie administrat doar in caz de intoleranta la calciublocante
E. Tratamentul cu diuretice reprezinta indicatie de prima linie
CM
15.Terapia de revascularizare in angina pectorala:
A. Este contraindicata la pacientii care prezinta risc inalt la stratificarea riscului
B. Este recomandata la pacientii care continua sa prezinte angina sub tratament farmacologic
maximal
C. Este recomandata in cazul stenozelor de 50% la nivelul arterei coronare drepte
D. Vizeaza leziunile vasculare critice, realizand un grad de stenoza de peste 70% la nivelul arterelor
coronare, respectiv peste 50% in cazul leziunilor trunchiului coronarei stangi
E. Este recomandata la pacientii care prezinta risc inalt la stratificarea riscului
CM
16.Tratamentul de preventie a riscului de infarct si deces in angina pectorala include:
A. Betablocante si inhibitori de enzima de conversie
B. Diuretice
C. Statine
D. Aspirina in doza de 75-160 mg/zi
E. Clopidogrel 300 mg/zi
CM
17.Printre afectiunile cardiovasculare care intra in diagnosticul diferential al anginei pectorale
stabile se numara:
A. Bolile arteriale obstructive periferice
B. Pericardita si miopericardita acuta
C. Sindroamele de preexcitatie
D. Disectia de aorta toracica
E. Sindroamele coronariene acute
CM
18.Alte terapii antianginoase ce sunt recomandate la pacientii intoleranti la beta-blocante sau in
asociere cu beta-blocante sunt:
A. Antiagregante plachetare
B. Nicorandilul
C. Trimetazidina
D. Ivabradina
E. Metoprolol succinat
CM
19.Prezinta risc redus in boala coronariana stabila urmatoatele:
A. Scor de risc intermediar la testul ECG de effort
B. Disfunctie ventriculara stanga usoara-moderata (FEVS 35-49%)
C. Scor de risc redus la testul ECG de efort
D. Defecte mici sau absente la scintigrafia miocardica de stres
E. Absenta tulburarilor de cinetica la ecocardiografia de stres sau tulburari minime
CM
20.Ce forme de manifestare ale bolii coronariene cronice nu asociaza durerea toracica?
A. Insuficienta mitrala ischemica
B. Ischemia miocardica cu angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca ischemica
D. Moartea subita de cauza ischemica
E. Ischemia miocardica silentioasa

Test 3
CM
1.Alte terapii antianginoase, in asociere cu beta-blocante sau in cazul contraindicatiilor la beta-
blocante se fac cu :
A. Trimetazidina
B. Nitroglicerina
C. Ivabradina
D. Nicorandil
E. Clopidogrel
CM
2.Terapia medicamentoasă antianginoasă constă în:
A. Blocanți ai canalelor de calciu non-dihidropiridinice
B. Potasiu i.v
C. Sulfat de magneziu
D. Beta blocante
E. Nicorandil
CM
3.Obiective majore ale tratamentului în angina pectorală stabilă sunt următoarele:
A. Eliminarea/reducerea simptomelor de ischemie miocardică
B. Identificarea factorilor agravanți ai bolii coronariene
C. Reducerea deceselor premature
D. Restaurarea nivelului de activitate și a capacității funcționale
E. Educarea pacienților privind stilul de viață
CM
4.Afecțiunile psihiatrice care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale sunt următoarele,
cu excepția:
A. Sindromul bipolar
B. Schizofrenia
C. Hiperventilația
D. Atacurile de panică
E. Anxietatea
CM
5.Sunt caractere atipice pentru angina pectorală:
A. Durerile accentuate cu mișcarea, respirația, digitopresiunea
B. Dureri localizate latero-toracic stâng
C. Dureri cu durata variabilă între 15-20 minute
D. Durerile care țin doar câteva secunde
E. Durerile cu caracter constrictiv care iradiază la nivelul membrului superior stâng
CM
6.Terapia medicamentoasă antianginoasă constă în:
A. Furosemid
B. Nitroglicerină sublingual
C. Calciu-blocante
D. Beta- blocante
E. Nicorandil
CM
7.Controlul factorilor de risc la pacienții cu boală coronariană stabilă presupune:
A. Antrenament fizic
B. Tratamentul și controlul HTA
C. Lipsa activității fizice
D. Renunțarea la fumat
E. Tratamentul și controlul dislipidemiei
CM
8.Dintre afecțiunile musculo-scheletale care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale
sunt:
A. Pneumotoraxul
B. Pericardita acută
C. Sindromul de compresie a plexului cervical prin coasta cervicală
D. Sindromul Tietze
E. Radiculita cervicală
CM
9.Afecțiunile cardiace care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale sunt:
A. Miocardita acută
B. Pericardita acută
C. Colica biliară
D. Pleurezia
E. Disecția de aortă toracică
CS
10.Durerea tipică din angina pectorală este localizată:
A. În epigastru
B. Retroauricular
C. În fosa iliacă dreaptă
D. Retrosternal
E. Interscapulo-vertebral
CS
11.Care este cea mai frecventă reacție adversă a nitroglicerinei:
A. Vărsături
B. Mialgii
C. Artralgii
D. Cefaleea
E. Constipație
CS
12.Infarctul miocardic acut este declanșat de:
A. Eliberare de prostaglandină E2
B. Fisura, ruptura sau ulcerarea unei plăci de aterom
C. Eliberare de endotelină 1
D. Eliberare de angiotensină 2
E. Dezvoltarea unui anevrism aortic
CS
13.Ca analgezic, pentru durerea asociată infarctului miocardic acut, se poate administra:
A. Morfina
B. Etoricoxib
C. Celecoxib
D. Diclofenac
E. Ibuprofen
CM
14.Diagnosticul diferențial al anginei pectorale de efort se face cu următoarele afecțiuni:
A. Accidentul vascular cerebral ischemic
B. Boala ulceroasă
C. Bolile inflamatorii ale pericardului
D. TEP
E. Edemul pulmonar acut
CM
15.Terapia de prevenție a riscului de infarct și deces se realizează cu următoarele, cu excepția:
A. IECA
B. Blocanți ai canalelor de calciu
C. Beta blocante
D. Aspirina 75-160 mg/zi, indefinit
E. AINS
CM
16.Cauzele non-aterosclerotice de afectare coronariana sunt:
A. Poliarterita nodoasa
B. Coronarita ostiala luetica
C. Diabetul zaharat
D. Dislipidemia
E. Puntile musculare
CS
17.Precondiționarea ischemică este:
A. Durerea care apare la începutul efortului, apoi dispare odată cu continuarea efortului, după o
perioadă de repaus
B. Durerea persistentă, care nu cedează în 5-10 minute de la administrarea de nitroglicerină
C. Durerea care ține câteva secunde
D. Durerea localizată latero-toracic stâng
E. Durerea accentuată de respirație
CM
18.Reprezintă cauze coronariene non-aterosclerotice de boală coronariană cronică:
A. Lupus eritematos
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Fistule coronaro-camerale
D. Coronarită luetică
E. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
CM
19.Reprezintă forme de manifestare a bolii coronariene cronice:
A. Ischemia silențioasă
B. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
C. Insuficiența mitrală ischemică
D. Insuficiența cardiacă ischemică
E. Stenoza aortică

Alte forme de boala cardiac ischemica

Test 1
CM
1.Tratamentul farmacologic in angina microvasculara este reprezentat de:
A. B-blocantele, in special B1-selective
B. Abandonul fumatului, dieta, scadere ponderala
C. Substitutia estrogenica
D. Vasopresoare inotrop pozitive
E. Nitratii cu durata lunga
CS
2.Testul standard de diagnostic al ischemiei microvasculare in angina microvasculara il reprezinta:
A. Scintigrama de perfuzie de efort
B. Coronarografia C. ECG de efort
D. Determinarea rezervei de flux coronarian
E. ECG de repaus
CM
3.Pentru diagnosticul anginei microvasculare, cel putin unul din urmatoarele teste sunt obligatorii
pozitive:
A. ECG de efort
B. ECG de repaus
C. Scintigrama de perfuzie de efort
D. Coronarografia pozitiva pentru boala coronariana aterosclerotica
E. Ecocardiografia de stress
CM
4.Tabloul clinic si paraclinic care poate sugera o angina microvasculara cuprinde urmatoarele
modificari:
A. Relatie inconstanta cu modifcarile ECG
B. Oboseala generalizata dupa cuparea episodului dureros
C. Angina microvasculara este sugerata de o durata mai lunga a durerii dupa intreruperea efortului
D. Durerea este indusa de repaus
E. Raspunsul foarte prompt la administrarea de nitroglicerina
CM
5.Printre mecanismele propuse pentru descrierea patogenezei anginei microvasculare se numara:
A. Disfunctia endoteliala
B. Controlul autonom anormal
C. Insulinodependenta
D. Ischemia microvasculara
E. Excesul de estrogeni
CM
6.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile anginei microvasculare (sindrom X coronarian):
A. Nu asociaza modificari obiective de ischemie
B. Asociaza simptome tipice de ischemie miocardica
C. Asociaza modificari obiective de ischemie
D. Arterele coronare sunt normale angiografic
E. Arterele coronare prezinta leziuni descoperite angiografic
CM
7.Terapia de resincronizare cardiaca in tratamentul insuficientei mitrale ischemice prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. Nu are indicatie in tratamentul insuficientei mitrale ischemice, indiferent de patologiile asociate
B. Scade forta de inchidere a muschilor papilari
C. Creste forta de inchidere a muschilor papilari
D. Resincronizeaza muschii papilari
E. Produce o scadere a insuficientei mitrale ischemice
CM
8.Insuficienta mitrala ischemica cronica severa are indicatie chirugicala daca:
A. Pacientul necesita by-pass aorto-coronarian
B. FE < 20%
C. Pacientul prezinta tahicardie sinusala
D. Pacientul prezinta fibrilatie atriala
E. FE > 30%
CM
9.Clasele de medicamente utilizate in tratamentul medicamentos al insuficientei mitrale ischemice
cronice sunt:
A. Angioplastie coronariana
B. IECA
C. Antagonisti de aldosteron
D. Beta blocante
E. Diuretic de ansa, in prezenta semnelor/simptomelor de insuficienta cardiaca
CM
10.Tratamentul insuficientei mitrale ischemice acute presupune urmatoarele:
A. Interventie chirurgicala de urgenta
B. Stabilizare hemodinamica prin balon de contrapulsatie
C. Tratament medicamentos de prima intentie
D. Administrarea de IECA termen indelungat
E. Stabilizare hemodinamica prin vasodilatatoare
CM
11.Tabloul clinic al insuficientei mitrale ischemice acute cuprinde urmatoarele semne si simptome:
A. Uruitura diastolica
B. Edem pulmonar acut
C. Suflu sistolic
D. Clacment de deschidere al mitralei, ca fiind semnul clinic cel mai important
E. Suflu diastolic
CM
12.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insuficienta mitrala ischemica acuta:
A. Provoaca congestie pulmonara acuta
B. Conduce la o scadere a presiunii atriului stang
C. Determina o supraincarcare de volum limitata la nivelul atriului stang
D. Determina o supraincarcare de volum brusc a atriului stang si a ventriculului stang
E. Determina hipertrofia excentrica a ventriculului stang
CM
13.Tratamentul farmacologic utilizat in angina Printzmetal este:
A. Revascularizare miocardica
B. Nitratii
C. Beta blocantele in asociere cu antagonistii canalelor de calciu
D. Antagonistii canalelor de calciu
E. Beta blocantele in monoterapie
CM
14.Complicatiile cele mai importante asociate anginei Printzmetal sunt:
A. Blocurile atrioventriculare
B. Flutter-ul atrial
C. Infarctul miocardic
D. Aritmiile ventriculare
E. Fibrilatia atriala
CM
15.Diagnosticul diferential al anginei Printzmetal se poate face cu:
A. Sindrom coronarian acut
B. Pericardita acuta
C. Consumul de cocaine
D. Disectia de aorta
E. Gastrita acuta
CM
16.Coronarografia la pacientii cu angina Printzmetal poate evidentia urmatoarele:
A. Spasm focal mai frecvent pe artera coronara stanga
B. Spasm focal mai frecvent in primul centimetru al unei obstructii coronariene
C. Spasm focal mai frecvent distal unei obstructii coronariene
D. Placi excentrice de 30-50%
E. Punte miocardica, asociata cu un vasospasm mai usor
CM
17.Contraindicatiile testului de provocare cu Ergonovina utilizat in diagnosticul anginei Printzmetal
sunt:
A. Hipertensiune severa
B. Sarcina
C. Insuficienta tricuspidiana
D. Infarct miocardic recent
E. Fibrilatia atriala
CS
18.Investigatia cu acuratetea mai mare in scop diagnostic pentru angina Printzmetal este:
A. Ecocardiografia
B. Testul ECG de efort
C. Test de provocare cu Nitrati
D. Testul ECG in durere, monitorizare ECG Holter
E. Test de provocare cu Ergonovina
CM
19.ECG in durere la un pacient cu agina Printzmetal:
A. Poate evidentia inversiunea undei T
B. Evidentiaza subdenivelarea ST
C. Evidentiaza supradenivelarea de segment ST in 2 derivatii contigue
D. Poate evidentia tulburari de ritm si de conducere
E. Nu prezinta modificari fata de ECG efectuat intre perioadele dureroase
CM
20.Examenul clinic in episoadele dureroase a unei angine Printzmetal poate cuprinde urmatoarele
modificari:
A. Raluri pulmonare
B. Fenomene datorate insuficientei atriale
C. Galop
D. Fenomene datorate insuficientei ventriculare
E. Suflu de insuficienta mitrala

Test 2
CM
1.Tipurile de aritmii asociate unei angine Printzmetal cuprind urmatoarele asocieri:
A. Blocuri – spasm pe artera coronara dreapta
B. Tahicardie ventriculara - spasm pe interventriculara anterioara
C. Tahicardie ventriculara – spasm pe artera coronara stanga
D. Blocuri – spasm pe artera coronara stanga
E. Tahicardie ventriculara – spasm pe artera coronara dreapta
CM
2.Angina Printzmetal se manifesta tipic prin urmatoarele simptome clinice:
A. Pattern circadian, mai ales in timpul zilei
B. Durata episoadelor anginoase este variabila intre 30 secunde si 15-20 de minute
C. Durerea nu raspunde la administrarea de nitrati sublingual
D. Simptome anginoase, de repaus
E. Capacitatea de efort a pacientilor este pastrata
CM
3.Factorii care intervin in fiziopatologia anginei variante (Printzmetal):
A. Hiperreactivitatea locala la stimuli vasoconstrictori a unui segment coronarian
B. Stimuli vasoconstrictori care declanseaza spasmul generalizat
C. Hiporeactivitatea locala la stimuli vasoconstrictori
D. Stimuli vasodilatanti
E. Stimuli vasoconstrictori care declanseaza spasmul in segmentul hiperreactiv
CM
4.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la angina varianta (Printzmetal):
A. Este forma de angina pectorala produsa prin leziuni microvasculare
B. Determina ischemie usoara, epicardica
C. Este asociata cu subdenivelarea de segment ST
D. Angina apare in a doua parte a noptii (orar fix), in repaus
E. Este produsa prin spasm coronarian localizat la nivelul unei artere coronare epicardice mari
CS
5.Tratamentul in ischemia miocardica silentioasa cu eficacitatea cea mai crescuta este reprezentat
de:
A. Nitrati
B. IECA
C. Alfa-blocante
D. B-blocante
E. Antagonisti de canale de calciu
CM
6.Prognosticul mai prost in ischemia miocardica silentioasa este conferit de urmatoarele
caracteristici:
A. Subdenivelarea marcata a segmentului ST
B. Supradenivelarea segmentului ST C. Asocierea unui tahicardii sinusale
D. Durata crescuta a episodului de ischemie silentioasa
E. Frecventa scazuta a episoadelor de ischemie silentioasa
CM
7.Diagnosticul pozitiv al ischemiei miocardice silentioase este bazat pe urmatoarele investigatii
paraclinice:
A. Testul ECG de efort
B. Ecocardiografia de stress
C. Radiografie toracica
D. Monitorizare Holter tensionala
E. Monitorizarea ECG Holter
CM
8.Mecanismul ischemiei miocardice silentioase cuprinde urmatoarele fenomene fiziopatologice:
A. Sensibilitate scazuta la stimuli durerosi
B. Disfunctia microvasculara
C. Insulinodependenta
D. Sensibilitate crescuta la stimuli durerosi
E. Deficitul de estrogeni
CM
9.Alegeti din urmatoarele caracteristicile ischemiei silentioase miocardice:
A. Prezenta simptomelor anginoase, in absenta modificarilor lezionale validate la angiografie
B. La risc de a dezvolta acest tip de ischemie sunt pacientii diabetici
C. Prezenta modificarilor de segement ST, in absenta simptomelor anginoase
D. Prezenta anomaliilor de cinetica, in absenta simptomelor anginoase
E. Reprezinta documentarea anginei in absenta ischemiei
CM
10.Despre angina microvasculara sunt adevarate urmatoarele:
A. Mai este denumita si Prinzmetal
B. Prezinta simptome tipice de ischemie miocardica cu artere coronare normale angiografic
C. Insulinorezistenta poate fi implicata in patogeneza sa
D. Boala este mai frecventa la barbati cu raport barbati:femei de 3:1
E. Prezinta modificari obiective de ischemie
CM
11.Despre angina microvasculara urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Afectarea microvasculara este sugerata de durata mai scurta a durerii dupa intreruperea efortului
B. Durerea este tipica in 80% din cazuri
C. Durerea este de cele mai multe ori indusa de efort si calmata de repaus
D. Pacientii pot relata oboseala generalizata dupa cuparea episodului dureros
E. Examenul fizic este de obicei modificat
CM
12.Despre ischemia silentioasa sunt adevarate urmatoarele:
A. Antagonistii de canale de calciu sunt mai eficienti decat beta blocantele
B. Prognosticul este cu atat mai prost cu cat supradenivelarea de segment ST este mai mare
C. Pacientii cu antecedente de infarct miocardic si pacientii diabetici sunt la risc
D. Episoadele de ischemie silentioasa apar mai frecvent in a doua jumatate a noptii
E. Reprezinta documentarea ischemiei in absenta anginei
CM
13.Despre angina Prinzmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Este o forma de angina pectorala produsa prin spasm coronarian la nivelul unei artere
endocardice mari
B. Angina apare la efort
C. Angina apare mai frecvent in timpul zilei
D. Raportul pe sexe este de 5:1 barbati/femei
E. Determina ischemie critica, de obicei transmurala
CS
14.Despre angina Prinzmetal sunt adevarate:
A. Raspunde lent la administrare de nitrati sublingual
B. Testul ECG de efort reprezinta standardul de electie in diagnosticul anginei vasospastice
C. ECG-ul in durere pune in evidenta supradenivelarea segmentului ST in doua derivatii contigue,
cu persistenta modificarii in afara durerii
D. Capacitatea de efort a pacientilor este modificata
E. Examenul clinic poate fi normal in timpul durerii
CM
15.Despre tratamentul anginei Prinzmetal putem afirma:
A. Nitratii previn eficient vasospasmul
B. La oprirea tratamentului cu blocanti de canale de calciu se poate produce rebound
C. Antagonistii canalelor de calciu sunt eficienti si previn recurenta aritmiilor ventriculare la
supravietuitorii unei morti subite cardiace
D. Beta-blocantele sunt de electie in tratamentul anginei vasospastice
E. Asocierea blocantelor de calciu cu beta-blocante este contraindicata
CS
16.Despre insuficienta mitrala ischemica putem afirma:
A. In faza cronica compensata pacientii au toleranta normala la efort
B. Suflul diastolic este semnul clinic cel mai important
C. Insuficienta mitrala ischemica acuta se dezvolta lent, determinand hipertrofia excentrica a
ventriculului stang
D. Poate fi acuta, subacuta sau cronica
E. Tratamentul insuficientei mitrale cronice prespune interventie de urgenta ca prima intentie
CS
17.In patogeneza anginei microvasculare sunt citate urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. Controlul autonom anormal
B. Insulinorezistenta
C. Disfunctia endoteliala
D. Excesul de estrogeni
E. Ischemia microvasculara
CM
18.Selectati afirmatiile adevarate despre angina microvasculara
A. Angina microvasculara reprezinta prezenta simptomelor tipice de ischemie miocardica, insotite
de modificari obiective de ischemie
B. In sindromul X coronarian, arterele coronare sunt normale angiografic
C. Raportul barbati/femei este de 3:1
D. In sindromul X coronarian, arterele coronare sunt modificate la angiografie
E. Boala este mai frecventa la femei
CM
19.Următoarele afirmații despre insuficiența mitrală ischemică severă sunt adevărate:
A. Tratamentul constă în intervenție chirurgicală de urgență
B. Poate determina EPA, cu risc vital imediat
C. Detemină o supraîncărcare de volum bruscă în AS, cât și în VS
D. Are întotdeauna un prognostic favorabil
E. Angiocoronarografia nu este indicată
CM
20.Următoarele date despre angina microvasculară sunt false, cu excepția:
A. Patogeneza este neclară, probabil fiind multifactorială
B. Mai este denumită și sindromul X coronarian
C. Apare mai frecvent la tineri, majoritatea fiind femei în premenopauză
D. Durerea apare întotdeauna la eforturi mici
E. Arterele coronare au leziuni descrise la angiocoronarografie

Test 3
CM
1.Care sunt criteriile de stratificare care încadrează un pacient cu angina pectorală de efort în clasa
de risc înalt:
A. Test de efort cardiovascular negativ
B. Disfuncție ventriculară stângă severă (FEVS ≤ 35%)
C. Disfuncție ventriculară stângă (FEVS ≥ 35%)
D. Test de efort pozitiv, cu criterii de severitate
E. Tulburări de cinetică pe mai puțin de 2 segmente la ecocardiografia de stres
CM
2.Tabloul clinic tipic în angina Prinzmetal este caracterizat de:
A. Crizele anginoase apar mai frecvent în a doua jumătate a nopții și primele ore ale dimineții
B. Simptomele de tip anginos, de repaus, cu pattern circadian
C. Angina pectorală care apare la eforturi mici
D. Durerea răspunde prompt la administrarea de nitrați sublingual
E. Durata episoadelor anginoase este de peste 30 min
CM
3.Cele mai importante complicații ale anginei Prinzmetal sunt:
A. EPA
B. Blocuri A-V
C. Ruptura de cord
D. Aritmiile ventriculare
E. IMA
CM
4.Diagnosticul diferențial al anginei Prinzmetal se face cu următoarele afecțiuni:
A. Consumul de cocaină
B. Anevrismul de aortă
C. SCA
D. TEP
E. Disecția de aortă

Aritmiile. Stop cardiac

Test 1
CM
1.Urmatoarele sunt aritmii supraventriculare, cu exceptia:
A. Extrasistolia atriala
B. Extrasistolia ventriculara
C. Tahicardia prin reintrare in nodulul atrioventricular
D. Fibrilatia atriala
E. Artimia sinusala (respiratorie)
CM
2.Urmatoarele sunt tulburari de conducere:
A. Sindromul Brugada
B. Disociatia atrioventriculara
C. Boala nodului sinusal
D. Blocurile intraventriculare (de ramura, bi- si trifasciculare)
E. Blocul sinoatrial
CM
3.Care din urmatoarele, sunt sindroame dominante de arimtii:
A. Fibrilatia ventriculara
B. Sindromul Brugada
C. Tahicardia sinusala
D. Boala nodului sinusal
E. Tahicardia ventriculara
CM
4.Medicatia antiarimtica de clasa a IV- a este reprezentata de urmatoarele droguri:
A. Verapamil
B. Simpaticolitice blocante ale receptorilor beta
C. Blocante ale canalelor de calciu nondihidropiridinice
D. Diltiazem
E. Metoprolol
CM
5.Urmatoarele droguri sunt antiaritmice de clasa a II-a, cu exceptia:
A. Beta-blocante
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Lidocaina
E. Sotalol
CS
6.Ce clasa de droguri antiaritmice, deprima marcat faza 0:
A. Clasa IC
B. Clasa a IV-a
C. Clasa a III-a
D. Clasa IA
E. Clasa a II-a
CM
7.Care din urmatoarele droguri, apartin clasei III a antiaritmicelor:
A. Ibutilide
B. Dofetilide
C. Sotalol
D. Chinidina
E. Amiodarona
CM
8.Referitor la electrocardiograma din tahicardia paroxistica supraventriculara, sunt adevarate
urmatoarele:
A. Frecventa atriala de 150-200/min
B. Ritmul este neregulat
C. Unda P este negativa in DII, DIII, aVF
D. Complexul QRS este larg
E. Conducerea atrio-ventriculara este 2:1
CS
9.Tratamentul curativ care este si terapia de electie in tahicardia paroxistica supraventriculara, este:
A. Ablatia cu radiofrecventa a caii rapide
B. Ablatia cu radiofrecventa a caii lente
C. Verapamil
D. Manevrele vagale sub control ECG
E. Adenozina
CM
10.In cazul tahicardiei paroxistice supraventriculare pe cord normal, tratamentul medicamentos de
prima linie este:
A. Verapamil
B. Esmolol
C. Metoprolol
D. Digoxin
E. Adenozina
CM
11.Referitor la flutterul atrial, urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
A. Este o tahicardie atriala polimorfa
B. Este o tahicardie atriala neregulata
C. Este o macroreintrare atriala care foloseste istmul cavotricuspidian ca parte reintranta a
circuitului de reintrare
D. Conducerea atrioventriculara este cu bloc 2:1
E. Este o tahicardie atriala cu o frecventa atriala intre 250-450/min
CM
12.Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei atriale, sunt:
A. Dilatarea atriala
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Miscarea sistolica anterioara a valvei mitrale anterioare
D. Disfunctia sistolica a ventriculului stang
E. Ingrosarea septului interventricular
CM
13.Care dintre urmatorii factori, precipita forma adrenergica de fibrilatie atriala:
A. Efortul
B. Stresul
C. Substantele simpaticolitice
D. Alcoolul
E. Cafeina
CM
14.ECG in fibrilatia atriala, evidentiaza:
A. O scurtare a segmentului PR
B. O frecventa atriala de 350-600/min
C. O frecventa ventriculara de 120-150/min
D. Un ritm ventricular regulat
E. Unde "f" de fibrilatie care isi schimba continuu amplitudinea, durata si directia
CS
15.Care dintre urmatoarele, nu fac parte din strategiile terapeutice in fibrilatia atriala:
A. Mentinerea ritmului sinusal
B. Controlul frecventei ventriculare
C. Administrarea diureticelor
D. Restabilirea ritmului sinusal
E. Prevenirea accidentelor embolice
CM
16.Care sunt cele mai frecvente cauze de extrasistolie ventriculara:
A. Defect septal ventricular
B. Miocardite
C. Displazia aritmogena a ventricului drept
D. Cardiopatia ischemica
E. Sindromul QT lung
CM
17.Din punct de vedere electrocardiografic, in extrasistolia ventriculara, intalnim:
A. Complex QRS ingust, sub 120 msec
B. Complex QRS cu aspect de bloc de ramura
C. Complex QRS larg, peste 120 msec
D. Unda P prezenta
E. Complexul QRS este urmat de o pauza compensatorie
CM
18.In tratamentul extrasistolelor ventriculare fara cardiopatii organice, la pacientii care se plang de
palpitatii, este suficienta administrarea de:
A. Un antiagregant plachetar
B. Un diuretic
C. Un beta-blocant
D. Oxigenoterapie pe masca
E. Un anxiolitic in doza mica
CM
19.Urmatoarele informatii despre tahicardia ventriculara, sunt adevarate:
A. Reprezinta o succesiune de minim 3-4 complexe de origine ventriculara
B. Complexele pot avea aceeasi morfologie sau pot avea morfologii diferite
C. Complexele nu sunt consecutive
D. Este cea mai frecventa cauza de moarte subita cardiaca
E. Frecventa ventriculara este sub 100/min
CM
20.Dupa infarctul miocardic acut, care sunt predictorii unei tahiaritmii ventriculare spontane si
letale:
A. Episoadele de tahicardie ventriculara nesustinuta
B. Sincopele
C. Scaderea fractiei de ejectie
D. Extrasistolele atriale
E. Tahicardia ventriculara sustinuta indusa de studiul electrofiziologic
Test 2
CM
1.Care dintre urmatoarele cardiomiopatii nonischemice pot cauza tahicardie ventriculara sustinuta:
A. Cardiomiopatia hipetrofica
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Miocardita acuta
D. Endocardita infectioasa
E. Stenoza mitrala
CM
2.Episoadele de tahicardie ventriculara sustinuta, se insotesc de urmatoarele, cu exceptia:
A. Palpitatii
B. Jugulare turgescente
C. Sincopa
D. Suflu diastolic in focarul aortic
E. Angina
CM
3.Electrocardiograma in tahicardia ventriculara, evidentiaza:
A. O frecventa ventriculara intre 100-250/min
B. O durata a complexului QRS mai mic de 120 msec
C. O frecventa atriala intre 100-250/min
D. Un ritm regulat sau discret neregulat
E. Capturi sau fuziuni ventriculare
CM
4.Criteriile care definesc torsada varfurilor, sunt:
A. Este intalnit fenomenul R/T
B. Debutul este printr-o extrasistola ventriculara precoce
C. Fenomenul R/T este urmat de o succesiune rapida de complexe QRS
D. Complexele QRS au o frecventa de 150-300/min
E. Debutul este printr-o extrasistola atriala tardiva
CM
5.Urmatoarele metode sunt prezente in tratamentul pe termen lung al tahicardiilor ventriculare
ischemice:
A. Medicatia antiaritmica
B. Chirurgia de excizie a focarelor ectopice sau a cailor de reintrare
C. Medicatia simpatomimetica
D. Medicatia parasimpatolitica
E. Implantarea de defibrilatoare cardiace automate
CM
6.Acuzele principale in fibrilatia atriala sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Febra
B. Dispnee
C. Palpitatii
D. Cefalee
E. Sincope
CM
7.Consecintele hemodinamice si clinice ale bradicardiilor depind de urmatoarele conditii patologice
cardiace coexistente:
A. Persistenta de canal arterial
B. Disfunctia ventriculara stanga
C. Dilatarea sau hipertrofia ventriculara stanga
D. Defect septal atrial
E. Obstacolele mecanice in calea ejectiei ventriculare
CM
8.Referitor la bradicardia sinusala a sportivilor sau la cea care apare in timpul somnului la
persoanele sanatoase, urmatoarele informatii sunt adevarate:
A. Debitul cardiac este inadecvat ca urmare a scaderii umplerii diastolice ventriculare
B. Debitul cardiac este adecvat ca urmare a cresterii umplerii diastolice ventriculare
C. Debitul cardiac este adecvat ca urmare a cresterii debitului sistolic
D. Nu genereaza simptome
E. Frecventa cardiaca poate cobori la valori de 35-40/min
CM
9.Urmatoarele informatii referitoare la cardiostimularea electrica, sunt adevarate:
A. Controleaza unele aritmii cardiace complexe
B. Nu poate preveni accidentele neurologice
C. Preia conducerea in mod artificial a functiei de automatism a inimii
D. Previne moartea subita
E. Este terapia de electie a bradiaritmiilor simptomatice
CM
10.Referitor la cardiostimularea electrica permanenta:
A. Impulsurile electrice emise de catre acesta sunt conduse la inima
B. Electrozii sunt pozitionati in contact cu endocardul atriului sau ventriculului stang
C. Impulsurile electrice sunt conduse cu ajutorul unor catetere electrod endovenoase
D. Electrozii sunt pozitionati in contact cu endocardul atriului sau ventriculului drept
E. Stimulatorul cardiac este situat intr-un buzunar subcutanat
CM
11.Referitor la codificarea pacemaker-elor:
A. Pozitia IV indica prezenta (R) sau absenta (O) unui mecanism de modulare a frecventei
B. Pozitia III mentioneaza camerele unde are loc detectia
C. Pozitia V indica daca este sau nu (O) prezent pacing-ul multisite la nivelul atriului (A),
ventricului (V) sau in ambele camere (D)
D. Pozitia II mentioneaza raspunsul la detectie
E. Pozitia I mentioneaza camerele unde are loc stimularea
CM
12.Indicatiile de cardiostimulare sunt impartite pe urmatoarele categorii:
A. Pacienti cu sincope si tahicardie suspectata, dar nedocumentata
B. Pacienti cu bradicardie intermitenta documentata
C. Pacienti in ritm sinusal dar cu bloc de ramura stanga
D. Pacienti cu bradicardie persistenta
E. Pacienti cu sincope si bradicardie suspectata, dar nedocumentata
CM
13.Despre aritmia respiratorie:
A. In expir frecventa de descarcare a nodului sinusal este mai mare decat in inspir
B. Diferenta de descarcare a nodului sinusal in cele doua cicluri respiratorii determina aritmia
respiratorie
C. In inspir frecventa de descarcare a nodului sinusal este mai mare decat in expir
D. Consta in variatia ritmului sinusal cu ciclul respirator
E. Se caracterizeaza printr-o variatie fazica a ciclului sinusal (intervalul P-P)
CM
14.Din punct de vedere clinic si paraclinic, in aritmia respiratorie intalnim:
A. Intervalul PR sub 120 msec
B. Episoade sincopale daca pauzele sinusale sunt excesiv de lungi
C. Un puls neregulat, variabil cu fazele respiratorii
D. Variatii fazice ale ciclului sinusal P-QRS-T
E. Pe ECG o unda P de aspect normal
CM
15.Etiologia blocului sinoatrial din punct de vedere al afectarilor acute, tranzitorii:
A. Post chirurgie cardiaca
B. Supradozaj atropinic
C. Supradozaj digitalic
D. Disectie de aorta toracica
E. Supradozaj de amiodarona
CM
16.Etiologia blocului sinoatrial din punct de vedere al afectarilor acute, tranzitorii:
A. Boala ischemica coronariana
B. Boala ischemica periferica
C. Stenoza mitrala reumatica
D. Administrare de epinefrina
E. Soc electric extern
CM
17.Etiologia blocului sinoatrial din punct de vedere al afectarilor cronice:
A. Boala mitrala
B. Regurgitare mitrala acuta
C. Etilism acut
D. Amiloidoza
E. Hemocromatoza
CM
18.Etiologia blocului sinoatrial din punct de vedere al afectarilor cronice:
A. Postoperator
B. Edem Quincke
C. Mixedem
D. Dupa stari infectioase
E. Soc traumatic
CM
19.Din punct de vedere clinic, in blocul sinoatrial, intalnim
A. Presincopa
B. Ameteli
C. Dureri la baza sternului
D. Sincopa
E. Dureri retrosternale
CM
20.Paraclinic, in blocul sinoatrial, intalnim:
A. Pe ECG aritmia este identificata printr-o pauza datorata absentei undei P
B. Gradul II si III nu pot fi identificate pe ECG de suprafata, ci doar prin studiu electrofiziologic
C. Are trei forme, blocul SA de gradul I, II, III
D. Gradul I si II nu pot fi identificate pe ECG de suprafata, ci doar prin studiu electrofiziologic
E. Pauza reprezinta durata unui multiplu al intervalului P-P
Test 3
CM
1.Tratamentul blocului sinoatrial:
A. In situatiile severe, cronice, se recomanda cardiostimularea electrica permanenta ventriculara
B. In cazurile asimptomatice se recomanda atropina 0,5 mg i.v.
C. In cazurile simptomatice tranzitorii se recomanda atropina 0,5 mg i.v.
D. In situatiile severe, cronice, se recomanda cardiostimularea electrica permanenta atriala sau
bicamerala
E. In situatiile severe, cronice, se recomanda cardiostimularea electrica temporara atriala sau
bicamerala
CM
2.Forme de manifestare in boala nodului sinusal:
A. Extrasistole ventriculare
B. Bradicardia sinusala
C. Bloc atrioventricular gradul I
D. Ritmul jonctional
E. Tahiaritmii supraventriculare
CM
3.Forme de manifestare in boala nodului sinusal:
A. Blocul atrioventricular gradul 2 tip 1
B. Blocul atrioventricular gradul 2 tip 2
C. Fibrilatia atriala
D. Oprirea sinusala
E. Blocul sinoatrial
CM
4.Etiologia sick sinus syndrome:
A. Componenta familiala
B. Infectii
C. Componenta degenerativa
D. Malformatii congenitale
E. Componenta ischemica
CM
5.Etiologia sick sinus syndrome:
A. Cardiomiopatii
B. Boala Niemann-Pick
C. Hipertensiune arteriala
D. Amiloidoza
E. Boala Gaucher
CM
6.Etiologia sick sinus syndrome:
A. Lupus sistemic eritematos
B. Distrofii musculare
C. Diverse droguri antiaritmice ca beta-blocante, amiodarona, verapamil
D. Post chirurgie cardiaca
E. Idiopatic
CM
7.Din punct de vedere clinic, in boala nodului sinusal, intalnim:
A. Uneori pauzele sinusale sunt urmate de tahiaritmii ventriculare
B. Uneori pauzele sinusale sunt urmate de tahiaritmii supraventriculare
C. Sincopa sau presincopa datorata opririi sinusale ori a blocului sinoatrial
D. Tahiaritmiile supraventriculare sunt suficient de rapide pentru a produce hipertensiune arteriala
E. Tahiaritmiile supraventriculare sunt suficient de rapide pentru a produce hipotensiune arteriala
urmata de ameteala sau sincopa
CM
8.Din punct de vedere clinic, in boala nodului sinusal, intalnim:
A. Palpitatii
B. Fatigabilitate
C. Dispnee
D. Tahipnee
E. Tuse seaca
CM
9.Din punct de vedere clinic, in boala nodului sinusal, intalnim:
A. Ameteli
B. Reducerea capacitatii de efort
C. Iritabilitate
D. Confuzie
E. Bradipnee
CS
10.Disfunctia paroxistica de nod sinusal poate fi evidentiata prin:
A. Test ecocardiografic de efort
B. Test ECG de efort
C. Monitorizare Holter de 24 de ore
D. Monitorizare Holter de 48 de ore
E. Implantarea unui "loop recorder"
CM
11.Din punct de vedere electrofiziologic, evaluarea functiei nodului sinusal include:
A. Timpul de conducere atrioventriculara
B. Perioada refractara efectiva a nodului sinusal
C. Inregistrarea directa a electrogramei sinoatriale
D. Masurarea timpului de recuperare corectat al nodului sinusal
E. Timpul de conducere sinoatriala
CM
12.Dintre pacientii cu bradicardie persistenta (sinusala sau bloc atrioventricular), urmatorii au
indicatie de cardiostimulare electrica permanenta:
A. Cand simptomele sunt probabil datorate bradicardiei, chiar daca nu exista dovezi clare
B. La pacienti cu bloc AV de gradul II tip 2 indiferent de simptome
C. La pacienti cu bloc AV de gradul II tip 1
D. La pacienti cu bloc AV de gradul I
E. Cand simptomele pot fi atribuite in mod cert bradicardiei datorate blocului sinoatrial sau
atrioventricular
CM
13.Dintre pacientii cu bradicardie intermintenta documentata (sinusala sau bloc atrioventricular),
urmatorii au indicatie de cardiostimulare electrica permanenta:
A. La pacienti cu bloc atrioventricular gradul II tip 2 si gradul III indiferent de simptome
B. La pacienti cu bradicardie simptomatica documentata si datorata blocului sinoatrial sau
atrioventricular
C. La pacienti cu bloc atrioventricular gradul I si gradul II tip 1 indiferent de simptome
D. La pacienti cu tahiaritmii supraventriculare
E. In sincopa reflexa, recurenta, aparuta la pacienti peste 40 ani, la care au fost documentate pauze
datorate blocului sinoatrial sau atrioventricular
CM
14.Dintre pacientii cu sincope si bradicardie suspectata dar nedocumentata, urmatorii au indicatie de
cardiostimulare electrica permanenta:
A. Poate fi indicat la pacienti peste 40 ani, cu raspuns cardioinhibitor la testul Tilt, care asociaza
sincope recurente frecvente, la care alta metoda terapeutica a fost ineficienta
B. La pacienti cu bloc AV gradul II sau III demonstrat prin stimulare programata sau provocare
farmacologica
C. In sindromul de sinus carotidian (dominant cardioinhibitor) si sincope recurente
D. In blocul AV de gradul I
E. La pacienti selectati, cu sincopa neexplicata, in prezenta blocului de ramura
CS
15.Blocurile atrioventriculare se clasifica in urmatoarele, cu exceptia:
A. Bloc AV gradul II tip Mobitz I
B. Bloc AV gradul III
C. Bloc AV gradul I
D. Bloc AV gradul II tip Mobitz III
E. Bloc AV gradul II tip Mobitz II
CM
16.Etiologia blocurilor atrioventriculare:
A. Cel mai frecvent prin leziuni degenerative
B. Sindrom Tietze
C. Infarctul miocardic acut
D. Iatrogen prin amiodarona, verapamil, beta-blocante si digoxin
E. Cardiopatia ischemica cronica
CM
17.Crizele sincopale din blocurile atrioventriculare au urmatoarele caracteristici:
A. Sunt datorate reducerii brutale a irigatiei cerebrale
B. Sunt datorate scaderii bruste a debitului cardiac la oprirea cordului pe o durata variabila intre 5-
15 secunde
C. Se instaleaza brusc
D. Starea de constienta se reia foarte greu si este insotita de amnezie retrograda
E. Se produc atat in ortostatism cat si in clinostatism
CM
18.Din punct de vedere electrocardiografic, blocurile atrioventriculare sunt caracterizate de:
A. Blocul AV de gradul II tip 2 consta in alungirea progresiva a intervalului PR pana cand o unda P
este blocata, dupa care secventa se reia
B. Blocul AV de gradul II tip 2 mai este numit si blocul AV cu perioade Luciani-Wenckebach
C. Blocul AV de grad inalt este o forma severa a blocului de gradul II, in care 2 sau mai multe unde
P consecutive sunt blocate
D. Blocul AV de gradul I se caracterizeaza prin scurtarea intervalului PR sub 120 msec
E. Blocul AV de gradul III se caracterizeaza printr-o disociatie completa intre activitatea atriala si
cea ventriculara
CM
19.Cauze reversibile de bloc AV:
A. Tulburari electrolitice
B. Administrare de Digoxin, Verapamil, Beta-blocante
C. Inflamatie sau hipotermie datorate unor factori ce pot fi evitati
D. Infarct miocardic acut
E. Sclerodermie
CM
20.Bolile cardiace congenitale ce pot fi asociate cu blocul atrioventricular de gradul III, sunt:
A. Transpozitia vaselor mari corectata
B. Ostium primum atrial
C. Defectul septal ventricular
D. Persistenta de canal arterial
E. Coarctatia de aorta
Test 4

CS
1.Cel mai comun mecanism electric in stopul cardiac, responsabil pentru 50-80% din cazuri, este:
A. Tahicardia paroxistica supraventriculara
B. Fibrilatia ventriculara
C. Fibrilatia atriala
D. Blocul atrioventricular gradul II tip 2
E. Blocul de ramura stanga
CM
2.Cauze hemodinamice de stop cardiac:
A. Embolia periferica
B. Hemoragia interna prin ruptura de anevrism aortic
C. Embolia pulmonara masiva acuta
D. Ruptura cardiaca cu tamponada post infarct miocardic
E. Hemotorax prin traumatism toracic
CM
3.Cauze structurale de stop cardiac:
A. Displazia aritmogena de ventricul drept
B. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
C. Cardiomiopatia restrictiva
D. Cardiomiopatia dilatativa
E. Boala coronariana ischemica
CM
4.Cauze structurale de stop cardiac:
A. Boli valvulare
B. Cardiomiopatia restrictiva
C. Sindrom WPW
D. Tulburari de conducere
E. Boli infiltrative
CM
5.Factori functionali favorizanti ai stopului cardiac:
A. Medicamente proaritmice
B. Toxice cardiace
C. Hipocloremia
D. Alterari ale fluxului coronarian
E. Hipokaliemia
CM
6.Etapele managementului pacientului cu stop cardiac, sunt:
A. Suport vital avansat
B. Hiperextensia capului si ridicarea cu subluxatia mandibulei pentru eliberarea cailor aeriene, la
pacientii ce au suferit un traumatism cranio-cerebral, post accident de circulatie
C. Suport vital de baza
D. Terapia postresuscitare
E. Utilizarea defibrilatorului, daca acesta este disponibil
CM
7.Modificarile electrocardiografice in boala nodului sinusal sunt:
A. Absenta undei p, ca element patognomonic
B. Blocul sinoatrial
C. Pauzele sinusale cu durata mai mare de 3 secunde
D. Aparitia undei U
E. Blocul atrioventricular
CS
8.Incompetenta cronotropa in boala nodului sinusal poate fi definita ca:
A. Imposibilitatea atingerii la efort a 75% din frecventa cardiaca maxima teoretica corespunzatoare
varstei
B. Imposibilitatea atingerii la efort a 85% din frecventa cardiaca maxima teoretica corespunzatoare
varstei
C. Imposibilitatea atingerii la efort a 65% din frecventa cardiaca maxima teoretica corespunzatoare
varstei
D. Imposibilitatea atingerii la efort a 95% din frecventa cardiaca maxima teoretica corespunzatoare
varstei
E. Imposibilitatea atingerii la efort a 55% din frecventa cardiaca maxima teoretica corespunzatoare
varstei
CS
9.Cel mai zgomotos simptom al bolii nodului sinusal este:
A. Sincopa sau presincopa
B. Palpitatii
C. Tulburarile cognitive
D. Fatigabilitatea
E. Dispneea
CM
10.Boala nodului sinusal, ca entitate clinica cuprinde:
A. Tulburari ale conducerii impulsului catre atriul drept
B. O gama variata de anomalii atriale care stau la baza dezvoltarii tahiaritmiilor supraventriculare
C. Afectarea formarii impulsului la nivelul nodului sinusal
D. Formarea impulsului la nivelul nodului atrio-ventricular
E. Tulburari ale conducerii impulsului catre atriul stang
CM
11.Drogurile antiaritmice implicate in etiologia bolii nodului sinusal sunt:
A. Beta-blocantele
B. Digoxin
C. Ivrabadina
D. Amiodarona
E. Verapamil
CM
12.Etiologia bolii nodului sinusal cuprinde:
A. Componenta familiala
B. Componenta ischemica
C. Cardiomiopatiile
D. Hipotensiunea arteriala
E. Componenta degenerativa
CM
13.Printre formele de manifestare ale bolii de nod sinusal se numara:
A. Oprirea sinusala
B. Fibrilatia atriala
C. Tahiaritmii supraventriculare
D. Tahiaritmii ventriculare
E. Blocul sinoatrial
CM
14.Formele de manifestare a bolii nodului sinusal sunt:
A. Ritmul ventricular
B. Oprirea sinusala
C. Bradicardia sinusala
D. Ritmul jonctional
E. Blocul sinoatrial
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la boala nodului sinusal:
A. Progresia bolii este lenta (10-30 de ani)
B. Este forma cea mai usoara a disfunctiei de nod sinusal
C. Nu prezinta risc de evenimente trombembolice
D. Se mai numeste sindromul bradicardie-tahicardie
E. Este datorat insuficientei intrinseci a nodului sinusal de indeplinire a functiei de pacemaker
predominant fiziologic
CM
16.Flutterul atrial se caracterizeaza prin:
A. Aparitia undelor F pe EKG, cu aspect de dinti de fierastrau
B. Raspuns bimodal caracteristic la masajul sinusului carotidian: rarirea abrupta a frecventei
ventriculare si cresterea frecventei undelor de flutter in timpul compresiunii carotidiene
C. Interval PQ scurt pe EKG
D. Activitate atriala cu frecventa intre 250-450/min
E. Aparitia undelor f pe EKG, cu frecventa de 350-600/min si ritm ventricular neregulat
CM
17.Consecintele instalarii fibrilatiei atriale sunt:
A. Accidentele tromboembolice
B. Reducerea cu 25-30% a debitului cardiac
C. Moartea subita cardiaca
D. Remodelarea cardiaca
E. Agravarea hipertensiunii arteriale
CM
18.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tahicardia ventriculara:
A. Reprezinta o succesiune de minim 3-4 complexe de origine ventriculara, consecutive, cu
frecventa de peste 100/min
B. Durata complexelor QRS este peste 120 msec
C. Reprezinta cea mai frecventa forma de moarte subita cardiaca
D. Nu necesita tratament
E. Durata complexelor QRS este sub 120 msec
CM
19.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la blocurile atrioventriculare:
A. Implantarea unui stimulator cardiac este indicata la pacientii cu BAV gradul II tip II cu complex
QRS larg
B. Blocul atrioventricular gradul I se caracterizeaza printr-o disociere completa intre activitatea
atriala si cea ventriculara
C. Implantarea unui stimulator cardiac este inidcata la toate blocurile atrioventriculare, indiferent de
gradul acestora si de prezenta simptomatologiei
D. Anamneza poate releva prezenta sincopelor Morgagni-Adam-Stokes
E. Blocul atrioventricular gradul III se caracterizeaza printr-o disociere completa intre activitatea
atriala si cea ventriculara
CM
20.In tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare, medicamentele ce pot bloca sau intarzia
conducerea in nodulul atrioventricular sunt:
A. Digoxin 0.5 - 1mg i.v.
B. Adenozina 6-12mg i.v. rapid
C. Verapamil 5-10mg i.v.
D. Diltiazem 0.25 - 0.35mg/kg i.v.
E. Verapamil 50- 100mg i.v.

Test 5
CM
1.Printre criteriile de clasificare ale aritmiilor se numara:
A. Frecventa raspunsului ventricular - regulate, neregulate
B. Durata aritmiei - nesustinuta <40s, sustinuta >40s
C. Raspunsul la tratament - persistente, acute
D. Mecanismul de producere
E. Cauza generatoare - cardiaca, extracardiaca, iatrogena
CM
2.Pentru un pacient cu tahicardia paroxistica supraventriculara aplicarea SEE este obligatorie in
urmatoarele conditii:
A. Hipertensiunea arteriala
B. Bradicardie
C. Angina pectorala prelungita, functionala
D. Dispnee paroxistica cu ortopnee
E. Tahicardie dependenta
CS
3.Cauza cea mai frecventa a accidentelor embolice sistemice si a infarctelor cerebrale este:
A. Flutterul atrial
B. Tahicardia sinusala
C. Fibrilatia atriala
D. Extrasistola atriala
E. Fibrilatia ventriculara
CM
4.Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei atriale sunt:
A. Disfunctia diastolica a ventriculului stang
B. Prolapsul de valva mitrala
C. Hipertrofie ventriculara stanga
D. Dilatarea atriala
E. Disfunctia sistolica a ventriculului strang
CM
5.Factori de risc pentru fibrilatia atriala sunt:
A. Hipotiroidia
B. Diabetul zaharat
C. Hipertensiunea arteriala
D. Sexul masculin
E. Sexul feminin
CM
6.Antiaritmicele din clasa IC:
A. Deprimă marcat faza 0
B. Reprezentanti: Flecainida, Propafenona
C. Efect redus pe repolarizare
D. Efect marcat pe repolarizare
E. Încetinesc marcat conducerea
CM
7.Antiaritmicele din clasa IB:
A. Flecainida, Propafenona
B. Deprimă faza 0 în fibrele anormale
C. Scurtează repolarizarea
D. Mexiletina, Tocainida
E. Lidocaina, Fenitoina

Endocardita
Test 1
CM
1.Referitor la vegetatiile din endocardita infectioasa:
A. Sunt mase amorfe ce contin microorganisme, celule inflamatorii, trombocite si fibrina
B. Se localizeaza frecvent la nivelul valvelor cardiace dar si pe alte structuri cardiace
normale/patologice
C. Sunt mase amorfe ce contin trombocite, fibrina, hematii, reticulocite
D. Sunt mase amorfe fara continut
E. Se pot localiza si la nivelul protezelor si dispozitivelor intracardiace
CM
2.Afectiuni predispozante, in endocardita infectioasa:
A. Proteze si dispozitive intracardiace
B. Malformatii congenitale cardiace
C. Boala Hashimoto
D. Consumatorii de droguri intravenoase
E. Cardiomiopatia Takotsubo
CM
3.Etiologia endocarditei infectioase:
A. Streptococi orali
B. Corynebacterium diphtheriae
C. Stafilococul auriu
D. Coxiella burneti
E. Enterococi
CM
4.Subiectiv, in endocardita infectioasa:
A. Transpiratii nocturne
B. Stare generala alterata insotita de febra/subfebrilitate
C. Simptome determinate de accidentele embolice: afazie, pierderea vederii, colica renala, ischemie
acuta a membrelor inferioare
D. Bulimie cu crestere in greutate
E. Artralgii si mialgii
CM
5.Obiectiv, in endocardita infectioasa:
A. Semne asociate accidentelor embolice: splenomegalie, deficite neurologice, hematurie
B. In etapele avansate apar modificari cutanate: petesii, hemoragii subunghiale, noduli Osler, leziuni
Janeway
C. Semne de congeste sistemica: edeme gambiere pana la anasarca
D. Aparitia unui suflu nou
E. Schimbarea caracterului unor sufluri preexistente
CM
6.Probele de laborator, in endocardita infectioasa, arata:
A. Leucopenie cu neutropenie
B. Anemie hipocroma, microcitara
C. Este necesara antibiograma
D. Hemoculturi pozitive in 85 % din cazuri
E. Sunt necesare hemoculturi seriate (minim 3 hemoculturi, recoltate in interval de 24 de ore)
CM
7.Sunt considerati pacienti cu risc inalt, in endocardita infectioasa, cei care prezinta:
A. Boli cardiace congenitale cianogene, necorectate chirurgical sau cu defecte reziduale dupa
corectia chirurgicala
B. Proteze valvulare sau materiale intracardiace folosite pentru reparare valvulara
C. Endocardita infectioasa in antecedente
D. Boli cardiace congenitale complet/incomplet corectate, cu implantare de material protetic pe cale
interventionala sau chirurgicala
E. Pericardita in antecedente
CM
8.Proceduri cu risc crescut, in endocardita infectioasa:
A. Examinari endoscopice de cai urinare
B. Manevrele stomatologice care implica manipulare gingivala sau a regiunii periapicale a dintilor
C. Examinari endoscopice de cai respiratorii
D. Examinari endoscopice de cai digestive
E. Perforarea mucoasei orale
CM
9.Diagnosticul pozitiv in endocardita infectioasa pe baza criteriilor Duke modificate, necesita:
A. 1 criteriu major si 2 criterii minore
B. 2 criterii majore
C. 5 criterii minore
 D. 3 criterii minore
E. 1 criteriu major si 3 criterii minore
CM
10.Profilaxia endocarditei infectioase nu mai este astazi recomandata la pacientii:
A. Supusi unor manevre stomatologice care implica manipulare gingivala
B. Supusi unor examinari endoscopice digestive
C. Supusi unor examinari endoscopice de cai respiratorii
D. Supusi unor manevre stomatologice care implica manipularea regiunii periapicale a dintilor
E. Supusi unor examinari endoscopice urinare

Test 2
CM
1.Administrarea antibioticului profilactic in endocardita infectioasa se realizeaza dupa urmatoarele
reguli:
A. Se va administra Ceftriaxon 500 mg oral sau intravenos
B. Se face cu 30-60 minute inaintea procedurii
C. Se va administra Pencilina V 1 MU oral
D. Se va administra Amoxicilina sau Ampicilina 2 g oral sau intravenos
E. Se va administra Clindamicina 2 g oral sau intravenos
CM
2.Profilaxia endocarditei infectioase trebuie luata in considerare exclusiv pentru:
A. Procedurile cu risc crescut
B. Procedurile cu risc scazut
C. Procedurile cu risc mediu
D. Pacientii cu risc inalt de endocardita
E. Pacientii cu risc mediu de endocardita
CS
3.In cazul endocarditei pe valve native, terapia antibiotica se mentine:
A. 5-7 zile
B. 2-6 saptamani
C. 7-8 saptamani
D. 10-12 saptamani
E. 10-14 zile
CS
4.In cazul protezelor valvulare, terapiei antibiotice i se asociaza intotdeauna:
A. Rifampicina 1200 mg/zi, minim 6 zile
B. Rifampicina 1200 mg/zi, minim 3 saptamani
C. Rifampicina 300 mg/zi, minim 6 saptamani
D. Rifampicina 1200 mg/zi, minim 6 saptamani
E. Vancomicina 300 mg/zi. minim 4 saptamani
CS
5.In cazul endocarditelor pe proteze valvulare, terapia antibiotica se mentine:
A. 5-7 zile
B. 8-10 saptamani
C. 4-6 saptamani
D. 10-12 zile
E. 10-12 saptamani
CS
6.Durata tratamentului in endocardita infectioasa cu streptococ sensibil la penicilina este de:
A. 4-6 saptamani
B. 10-15 zile
C. 3-5 zile
D. 8 saptamani
E. 4 saptamani
CS
7.Durata tratamentului in endocardita infectioasa cu stafilococ meticilin sensibil este de:
A. 8-10 saptamani B. 2-3 saptamani
C. 4-6 saptamani
D. 4 saptamani
E. 3-5 zile
CS
8.Doza de vancomicina acordata in tratamentul endocarditei infectioase cu streptococ sensibil la
penicilina la pacienti alergici la penicilina este:
A. 2 g/zi i.v sau i.m o doza
B. 3 mg/kgc/zi in 2-3 doze
C. 30 mg/kgc/zi i.v in doua doze
D. 12-18 MU/zi i.v in 6 doze
E. 12 g/zi, i.v in 4-6 doze
CS
9.Doza de flucloxacilin acordata la pacientii cu endocardita infectioasa cu stafilococ meticlin
sensibil este de:
A. 3 mg/kgc/zi in 2-3 doze
B. 30 mg/kgc/zi i.v in doua doze
C. 2 g/zi i.v sau i/m o doza
D. 12 g/zi i.v in 4-6 doze
E. 12-18 MU/zi i.v in 6 doze
CM
10.Tratamentul endocarditei infectioase cu streptococ sensibil la Penicilina se face cu:
A. Amoxicilina
B. Penicilina G
C. Penicilina V
D. Oxacilin
E. Ceftriaxon

Test 3
CM
1.Tratamentul endocarditei infectioase cu stafilococ meticilin rezistent cuprinde urmatoarele:
A. Penicilina G
B. Flucloxacilin
C. Ceftriaxon
D. Vancomicina
E. Gentamicina
CM
2.Printre criteriile majore Duke pentru diagnosticul endocarditei infectioase se numara:
A. Hemoragiile Janewey
B. Vegetatii, abcese, dehiscenta partiala de proteza sau regurgitari valvulare nou aparute la
ecocardiografie
C. Nodulii Osler
D. Petele Roth
E. Doua hemoculturi pozitive
CS
3.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu referire la tratamentul chirurgical in endocardita
infectioasa:
A. Se face in functie de dimensiunea vegetatiilor, fiind indicat numai in caz de vegetatii cu
diametrul de peste 5 mm
B. Se face la toate cazurile cu regurgitare valvulara asociata
C. Vizeaza restabilirea functiei miocardice alterate
D. Se face intotdeauna de urgenta
E. Se face preferabil la distanta de evenimentul acut, dupa eradicarea infectiei, si vizeaza
indepartarea vegetatiilor si inlocuirea valvelor afectate
CM
4.Complicatiile endocarditei infectioase
A. Insuficienta cardiaca
B. Miocardita,pericardita
C. Insuficienta renala
D. Abces splenic
E. Accidente hemoragice
CM
5.Printre criteriile minore de diagnostic in endocardita infectioasa, se numara:
A. O hemocultura pozitiva
B. Hemoragie Janeway
C. Abcese
D. Fenomene imunologice
E. Vegetatii
CM
6.Probele de laborator in endocardita infectioasa indica:
A. VSH scazut
B. Prezenta crioglobulinelor
C. VSH crescut
D. Complexe imune diseminate
E. PCR crescut
CS
7.Despre tratamentul antibiotic al endocarditei infecțioase sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Stafilococul meticilin rezistent se poate trata cu oxacilin cu vancomicina
B. Streptococul sensibil la penicilina se poate trata cu cefalosporina generația I
C. Durata tratamentului este de cel puțin 4 luni
D. Streptococul sensibil la penicilina se poate trata cu penicilina V
E. Atat streptococul sensibil la penicilina la pacienții alergici la penicilina cat și stafilococul
meticilin rezistent se pot trata cu vancomicina

Pericardita
Test 1
CM
1.Pericardita poate fi:
A. Cronica hemoragica
B. Acuta exsudativa
C. Acuta uscata
D. Acuta fibrinoasa
E. Cronica exsudativa
CM
2.Pericardita acuta exsudativa:
A. Prezinta anomalii ECG evolutive
B. Acumularea lichidului pericardic va creste presiune intrapericardica care poate comprima cordul
C. In pericardita acuta exsudativa se poate instala tamponada cardiaca
D. Este caracterizata prin durere toracica, frecatura pericardica, prezenta revarsatului pericardic
E. Instabilitatea hemodinamica este inexistenta
CM
3.ECG in pericardita acuta exsudativa:
A. Tahicardie paroxistica supraventriculara
B. Anomalii evolutive de segment ST/unda T difuze, cu sistematizare specifica pe un teritoriu
coronarian
C. Tahicardie sinusala
D. Macrovoltaj
E. Fibrilatie atriala paroxistica
CM
4.Tratamentul in pericardita acuta exsudativa:
A. Pericardiectomia care se recomanda pacientilor cu revarsat persistent in ciuda tratamentului
corect condus sau daca apar fenomene de constrictie
B. Antiinflamatoare steroidiene in boli de colagen/autoimune si in pericardita uremica
C. Antiinflamatoare nesteroidiene de tipul Ibuprofen (300-800 mg/6-8 h, de electie) in asociere cu
protectie gastrica
D. Pericardiocenteza care se efectueaza sub control fluoroscopic sau ecocardiografic si care este
ferm indicata in disectia de aorta
E. Drenaj chirurgical care este de preferat in hemopericardul post-traumatic si in pericardita
purulenta
CM
5.Obiectiv in pericardita constrictiva:
A. Jugulare turgescente
B. Edeme
C. Puls paradoxal (semnul Kussmaul)
D. Leziuni pseudo-psoriazice la membrele inferioare
E. Hepatomegalie
CM
6.Pericarditele acute pot fi:
A. Fibrinoase
B. Exsudative
C. Adezive
D. Uscate
E. Constrictive
CM
7.Pericardita acuta exsudativa este caracterizata prin:
A. Prezenta revarsatului pericardic
B. Frecatura pleurala
C. Anomalii electrocardiografice stabile evolutiv
D. Durere toracica
E. Frecatura pericardica
CM
8.Etiologiile virale care intra in discutie in pericardita acuta exsudativa sunt:
A. Virus Coxsackie
B. Virus Epstein-Barr
C. Bacilul Koch
D. Virusul rujeolic
E. Pneumococul
CM
9.Bolile autoimune care intra in discutie in etiologia pericarditei acute exsudative sunt:
A. Lupusul eritematos sistemic
B. Scleroza multipla
C. Poliartrita reumatoida
D. Spondilita anchilozanta
E. Scleroza sistemica
CM
10.In etiologia pericarditei acute exsudative intra:
A. Insuficienta renala
B. Neoplazii pulmonare metastatice
C. Pericardiocenteza
D. Postinfarct miocardic acut precoce
E. Traumatismele toracice

Test 2
CM
1.Tabloul clinic subiectiv in pericardita acuta exsudativa:
A. Catar oculo-nazal
B. Prodrom: febra mai mare de 39 grade Celsius
C. Dispnee
D. Prodrom: mialgii, apoi durere toracica
E. Tuse productiva
CM
2.Durerea toracica in pericardita acuta exsudativa prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este ameliorata de decubitul dorsal
B. Nu variaza cu miscarile respiratorii
C. Este iritativa
D. Este tipica spre trapez
E. Este ameliorata de aplecarea toracelui in fata
CM
3.Examenul obiectiv in pericardita acuta exsudativa releva:
A. Zgomote cardiace asurzite
B. Scaderea ariei matitatii cardiace
C. Frecatura pleurala
D. Impuls apical slab palpabil
E. Frecatura pericardica
CM
4.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tamponada cardiaca:
A. Apare si la cantitati mici acumulate rapid care comprima cordul afectand umplerea diastolica
B. Apare in urma acumularii unei cantitati mari de lichid pericardic
C. Este asociata cu reducerea debitului cardiac
D. Apare in urma acumularii lente a unei cantitati mici de lichid
E. Este asociata cu cresterea presiunii venoase
CM
5.Semne si simptomele clinice in tamponada cardiaca sunt:
A. Bradicardie
B. Puls paradoxal
C. Dispnee
D. Tahicardie
E. Hipotensiune
CM
6.Tratamentul medical al pericarditei cuprinde:
A. Antiinflamatoare steroidiene in boli autoimune
B. Antiinflamatoarele steroidiene in boli de colagen
C. Pericardiectomie in pericardita uremica
D. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Colchicina
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul medical cu antiinflamatoare nesteroidiene
in pericardita:
A. Se administreaza pana dispare colectia lichidiana
B. Doza este de 300-800 mg la fiecare 6-8 ore
C. Se recomanda Ibuprofen
D. Se administreaza maxim 5 zile
E. Se recomanda asocierea cu protectie gastrica
CM
8.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la pericardiocenteza in pericardita:
A. Se face de urgenta in tamponada cardiaca
B. Se face de urgenta la toate revarsatele pericardice la pacienti simptomatici
C. Se face de urgenta in disectia de aorta
D. Este contraindicata absolut in disectia de aorta
E. Se efectueaza sub control fluroscopic sau ecocardiografic
CM
9.Antiinflamatoare sterodiene in pericardita se administreaza in urmatoarele cazuri:
A. Boli de colagen
B. Toate cazurile de pericardita cu revarsat pericardic mare
C. Pericardita uremica
D. In primul episod de pericardita pentru prevenirea recurentelor
E. Boli autoimune
CM
10.Drenajul chirurgical in pericardite este de preferat in:
A. Pericarditele purulente
B. Pericarditele uremice
C. Pericarditele sero-citrine
D. Boli autoimune
E. Hemopericardul post-traumatic

Test 3
CS
1.Pericardita reprezinta:
A. O infectie a foitelor pleurale
B. O afectiune reumatismala a pericardului visceral
C. O afectiune congenitala
D. O afectiune inflamatorie a pericardului
E. O forma severa de valvulopatie
CM
2.Pericardita acuta exudativa este caracterizata prin:
A. Suflu sistolic la focarul mitralei
B. Impuls apical slab palpabil
C. Prezenta revarsatului pericardic
D. Durere toracica
E. Frecatura pericardica
CS
3.Electrocardiograma in pericardita acuta exudativa in stadiul I evidentiaza:
A. Supradenivelare ST convexa superior
B. Unde T aplatizate
C. Subdenivelare ST
D. Unde Q
E. Supradenivelare ST concava superior
CM
4.Ecocardiografia in pericardita acuta exudativa evidentiaza:
A. Colaps diastolic de atriu drept
B. Colaps diastolic de ventricul drept
C. Akinezie apicala
D. Distensia venei cave inferioare
E. Cord pendulant
CM
5.Examenul radiologic in pericardita acuta exudativa evidentiaza
A. Hiluri incarcate
B. Linii Kerley B
C. Cord in sabot
D. Aspect de cord in carafa
E. Anomalii pulmonare/mediastinale
CM
6.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pericardita cronica sunt adevarate:
A. Simptomatologia depinde de gradul de compresie cardiaca
B. Reprezinta o inflamatie pericardica persistenta peste 1 an
C. Reprezinta o inflamatie pericardica persistenta peste 4 saptamani
D. Reprezinta o inflamatie pericardica persistenta peste 3 luni
E. Reprezinta o inflamatie pericardica persistenta peste 6 luni
CM
7.Complicatiile cele mai frecvente ale pericarditei acute sunt:
A. Evolutia spre pericardita constrictiva
B. Tamponada cardiaca
C. Recurenta
D. Moartea subita cardiaca
E. Cronicizarea
CM
8.Printre manifestarile pericarditei se numara:
A. În pericardita reumatismala, lichidul este lipsește sau este redus, fiind de obicei hemoragic sau
sero-fibrinos
B. Hepatomegalie și creșterea presiunii venoase
C. Cianoza periferică, tahicardia si hipertensiunea lipsesc
D. În pericardita exsudativă se accentueaza dispneea si dispare sau se diminuează durerea
precordială.
E. Presiunea diastolică ventriculară crește, în timp ce volumul sistolic scade, apărând tamponada
cardiacă, cu tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică

Valvulopatii
Test 1
CS
1.Stenoza mitrala este considerata critica, atunci cand aria orificiului mitral este:
A. <3cm2
B. <5cm2
C. <1cm2
D. <2cm2
E. <4 cm2
CS
2.Sindromul Lutembacher este caracterizat prin:
A. Stenoza mitrala postreumatismala in asociere cu defectul septal atrial
B. Stenoza mitrala nereumatismala in asociere cu defectul septal ventricular
C. Stenoza mitrala postreumatismala in asociere cu defectul septal ventricular
D. Stenoza mitrala nereumatismala in asociere cu coarctatia de aorta
E. Stenoza mitrala postreumatismala in asociere cu persistenta de canal arterial
CM
3.Urmatoarele sunt stenoze mitrale functionale:
A. Trombi intraatriali protruzivi
B. Endocardita infectioasa cu vegetatii mari
C. Stenoza mitrala degenerativa
D. Prezenta unei membrane congenitale in atriul stang (cor triatriatum)
E. Mixomul atrial
CM
4.Alegeti informatiile corecte, referitoare la fiziopatologia stenozei mitrale:
A. Trecerea sangelui din atriul stang spre ventriculul stang in timpul sistolei este ingreunata
B. Hipertensiunea pulmonara determina hipertrofie ventriculara dreapta, urmata de dilatarea
ventriculului drept cu generarea insuficientei tricuspidiene si pulmonare
C. Datorita presiunii crescute transmisa retrograd in venele si capilarele pulmonare, se va instala
hipertensiunea pulmonara
D. Se produce o crestere a presiunii in atriul stang in repaus, accentuata la efort
E. Majoritatea pacientilor cu stenoza mitrala au functia sistolica a ventriculului stang normala
CM
5.Tabloul clinic in stenoza mitrala, evidentiaza urmatoarele:
A. In functie de severitatea stenozei mitrale, apare dispnee de diferite clase functionale NYHA
B. Disfonie prin compresia nervului glosofaringian de catre atriul stang dilatat
C. Odinofagie datorita erodarii esofagiene de catre atriul stang dilatat
D. Dispnee de efort, agravata progresiv, asociata cu tuse si wheezing
E. Pacientii mai pot prezenta hemoptizie, durere retrosternala, palpitatii (datorita tulburarilor de
ritm)
CM
6.Stenoza mitrala prezinta din punct de vedere clinic, urmatoarele:
A. Simptome de debit cardiac crescut ( astenie, vertij, lipotimie, rar sincope)
B. Hepatalgia
C. Semne si simptome asociate emboliilor sistemice
D. Disfagie prin compresia esofagului de catre atriul stang dilatat
E. Disfonie prin compresia nervului recurent laringian de catre atriul stang dilatat sau de catre artera
pulmonara dilatata
CM
7.Obiectiv, in stenoza mitrala, intalnim:
A. Hepatomegalie
B. Raluri pulmonare ronflante si sibilante
C. Jugulare turgescente cu prezenta refluxului hepatojugular
D. Edeme periferice, ascita, hidrotorax
E. Faciesul mitral
CM
8.Examenul obiectiv cardiac, in stenoza mitrala, deceleaza:
A. Accentuarea zgomotului 1
B. Suflul Graham-Steel de insuficienta tricuspidiana functionala
C. Clacmentul de deschidere al valvei mitrale
D. Suflu sistolic de insuficienta pulmonara functionala
E. Uruitura diastolica
CM
9.ECG in stenoza mitrala:
A. Se pot decela semne ECG de dilatare atriala stanga
B. Se poate decela bloc de ramura dreapta
C. Se pot decela aritmii supraventriculare de tipul fibrilatiei ventriculare
D. Se poate decela hipetrofie ventriculara dreapta
E. Se pot decela aritmii ventriculare de tipul fibrilatiei atriale
CM
10.Tratamentul interventional in stenoza mitrala:
A. Calcificarile severe ale valvelor mitrale contraindica tratamentul interventional
B. Este indicatia de electie pentru pacientii cu arie valvulara sub 1,5 cmp, simptomatici si cu
anatomie favorabila a valvei mitrale
C. Este indicata si pentru pacientii cu anatomie nefavorabila a valvei mitrale, dar care au risc
operator crescut
D. Prezenta trombilor intraatriali este inca o indicatie a tratamentului interventional in stenoza
mitrala
E. Se realizeaza valvuloplastia mitrala percutana cu balon
CM
11.Contraindicatiile tratamentului interventional in stenoza mitrala, sunt:
A. Aria orificiului valvular mitral > 1,5 cm2
B. Regurgitare mitrala moderata/severa
C. Calcificari severe ale valvelor mitrale
D. Prezenta trombilor intraatriali
E. Aria orificiului valvular mitral < 1,5 cm2
CM
12.Tratamentul chirurgical in stenoza mitrala:
A. Datorita protezelor metalice, se impune anticoagularea orala permanenta cu antagonisti ai
vitaminei K
B. Datorita protezelor metalice, anticoagularea orala se va face pentru 3 luni cu antagonisti ai
vitaminei K
C. Se adreseaza pacientilor simptomatici, cu arie valvulara sub 1,5 cm2 si cu contraindicatii pentru
tratamentul interventional
D. Prezenta protezelor metalice impune anticoagularea orala permanenta, iar INR trebuie mentinut
intre 2,3-3,5
E. Se practica inlocuirea valvulara cu proteze tisulare sau metalice
CM
13.Insuficienta mitrala:
A. Insuficienta se produce datorita disfunctiei inelului mitral
B. Reprezinta trecerea anormala a unui volum de sange din ventriculul stang in atriul stang in timpul
diastolei ventriculare
C. Insuficienta se produce datorita disfunctiei aparatului subvalvular (cordaje, muschi papilari)
D. Insuficienta se produce datorita disfunctiei valvei mitrale
E. Reprezinta trecerea anormala a unui volum de sange din atriul stang in ventriculul stang in timpul
sistolei ventriculare
CM
14.Etiologia insuficientei mitrale acute:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Traumatisme toracice/valvulare
C. Infarctul miocardic acut
D. Reumatism articular acut
E. Dehiscenta de proteza valvulara
CM
15.Etiologia insuficientei mitrale cronice:
A. Prolaps de valva mitrala
B. Infarct miocardic acut
C. Calcifieri ale inelului mitral
D. Reumatism articular acut
E. Endocardita infectioasa
CM
16.Etiologia insuficientei mitrale cronice:
A. Dilatarea ventriculului stang si a inelului mitral
B. Endocardita infectioasa
C. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
D. Dehiscenta de proteza valvulara
E. Valva mitrala in parasuta
CM
17.Clinic, in insuficienta mitrala acuta, intalnim:
A. Stari lipotimice
B. Fatigabilitate
C. Astenie
D. Edem pulmonar acut
E. Soc cardiogen
CM
18.Clinic, in insuficienta mitrala cronica, intalnim:
A. Astenie cu fatigabilitate agravate odata cu progresia bolii
B. Dispnee de efort
C. Soc cardiogen
D. Stari lipotimice sau sincope
E. Palpitatii
CM
19.Obiectiv, in insuficienta mitrala, intalnim:
A. Zgomot 2 dedublat (si accentuat in prezenta hipertensiunii pulmonare severe)
B. Mai poate aparea clic sistolic in prolapsul de valva mitrala
C. Suflu sistolic cu iradiere in arterele carotide
D. Suflu holosistolic apical cu iradiere in axila
E. Socul apexian deplasat lateral
CM
20.Obiectiv, in fazele avansate din insuficienta mitrala, apar urmatoarele:
A. Edeme periferice
B. Reflux hepato-jugular
C. Jugulare turgescente
D. Hepatomegalie
E. Hipertensiune arteriala
Test 2
CM
1.ECG in insuficienta mitrala, arata:
A. Semne de hepatomegalie de staza
B. Pot fi evidente anomalii ale segmentului ST si undei T in insuficienta mitrala acuta ischemica
C. Semne de dilatare atriala stanga insotita de fibrilatie atriala
D. Semne de dilatare ventriculara stanga
E. Semne de dilatare ventriculara dreapta atunci cand se instaleaza hipertensiunea pulmonara
CM
2.Ecocardiografia transtoracica in insuficienta mitrala, este utila pentru:
A. Evaluarea complicatiilor (dilatarea atriului si ventriculului stang)
B. Cuantificarea hipotensiunii arteriale
C. Evidentierea si cuantificarea severitatii insuficientei mitrale
D. Evidentierea anomaliilor de contractilitate ( in insuficienta mitrala ischemica)
E. Descrierea morfologica a cuspelor, cordajelor, inelului mitral
CM
3.Ecocardiografia transesofagiana, in insuficienta mitrala:
A. Permite vizualizarea mai precisa a aparatului subvalvular
B. Permite vizualizarea mai precisa a valvei mitrale
C. Permite vizualizarea vegetatiilor de endocardita
D. Permite vizualizarea trombilor intracardiaci
E. Permite vizualizarea mai precisa a liniilor Kerley B
CM
4.Tratamentul in insuficienta mitrala care a dezvoltat insuficienta cardiaca:
A. Antialdosteronice
B. Beta-blocante
C. Anticoagulare orala la pacientii care au si fibrilatie atriala
D. Simpatomimetice
E. Inhibitori ai enzimei de conversie
CM
5.Referitor la stenoza aortica:
A. Este o leziune a valvei aortice asociata cu deschiderea insuficienta a cuspelor in timpul diastolei
B. Determina obstructie la trecerea fluxului sanguin prin orificiul valvular
C. Este o leziune a valvei aortice asociata cu deschiderea insuficienta a cuspelor in timpul sistolei
D. Fiziologic, aria orificiului valvei aortice este de 4-6 cm2
E. Fiziologic, aria orificiului valvei aortice este de 2-3 cm2
CM
6.Etiologia stenozei aortice:
A. Boala Hurler
B. Unicuspidie
C. Tetracuspidie
D. Valva aortica tricuspa, dar cu morfologie anormala
E. Boala Hunter
CM
7.Etiologia stenozei aortice:
A. Hexacuspidie
B. Pentacuspidie
C. Degenerativa
D. Tetracuspidie
E. Reumatismala
CM
8.Din punct de vedere fiziopatologic, in stenoza aortica:
A. Efectele hipoperfuziei periferice sunt accentuate de bradicardie
B. Determina hipertrofia ventriculului stang
C. Determina o perfuzie periferica scazuta
D. Determina supraincarcarea de presiune a ventriculului stang
E. Determina prelungirea timpului de ejectie a ventriculului stang
CM
9.Din punct de vedere fiziopatologic, in stenoza aortica:
A. Agresiunile repetate ale peretelui aortic favorizeaza aparitia leziunilor de jet
B. Bradicardia favorizeaza umplerea ventriculara
C. Tahicardia creste debitul cardiac datorita umplerii ventriculare
D. Bradicardia creste debitul cardiac datorita umplerii ventriculare
E. Agresiunile repetate ale peretelui aortic de catre jetul de sange care trece prin valva aortica
stenotica determina dilatarea aortei in zona respectiva
CM
10.Subiectiv, in stenoza aortica:
A. In stadii avansate tahipnee
B. Sincopa
C. Dispneea
D. Stari lipotimice
E. Angina
CM
11.Obiectiv, in stenoza aortica:
A. Frecvent iradiere in axila a suflului
B. Socul apexian deplasat inferior si la stanga
C. Presiunea arteriala sistolica si presiunea pulsului sunt scazute
D. Puls periferic cu debut tardiv si amplitudine scazuta ("pulsus parvus et tardus")
E. Suflu diastolic rugos in focarul aortic
CM
12.Testul de efort, in stenoza aortica:
A. Este util pentru demascarea simptomelor la asimptomatici cu stenoza aortica stransa
B. Ascunde simptomele la pacientii asimptomatici cu stenoza aortica stransa
C. Este ferm indicat la pacientii simptomatici
D. Este util pentru stratificarea riscului la asimptomatici cu stenoza aortica stransa
E. Este contraindicat la pacientii simptomatici
CM
13.Referitor la tratamentul interventional, in stenoza aortica, prin TAVI:
A. Este o alternativa la tratamentul chirurgical adresata pacientilor cu risc operator crescut
B. Se mai numeste si "Implantarea valvei aortice transcateter"
C. Trebuie realizata intr-un centru de chirurgie cardiovasculara deoarece 1-2 % din cazuri necesita
interventie chirurgicala imediata
D. Se mai numeste si "Implantarea valvei aortice transtoracic"
E. Mortalitatea post-procedura este de 25-30 %
CM
14.Referitor la tratamentul chirurgical, in stenoza aortica:
A. Consta in inlocuirea valvei native cu o proteza mecanica sau tisulara
B. Se indica inlocuirea valvulara aortica si la pacientii cu stenoza aortica moderata care urmeaza sa
fie supusi unei proceduri de by-pass aortocoronarian
C. Se indica inlocuirea valvulara aortica si la pacientii cu stenoza aortica usoara
D. Se indica pacientilor cu stenoza aortica stransa simptomatici si asimptomatici (dar care au
disfunctie ventriculara stanga sau care devin simptomatici in timpul testului de efort)
E. Este terapia de electie
CM
15.Referitor la insuficienta aortica:
A. Este caracterizata prin inchiderea incompleta a cuspelor aortice in timpul sistolei
B. Apare regurgitarea retrograda a unui volum de sange din aorta in ventriculul stang
C. Este caracterizata prin inchiderea incompleta a cuspelor aortice in timpul diastolei
D. Apare regurgitarea retrograda a unui volum de sange din artera pulmonara in ventriculul stang
E. Apare regurgitarea retrograda a unui volum de sange din aorta in ventriculul drept
CM
16.Etiologia insuficientei aortice:
A. Bicuspidia aortica
B. Insuficienta aortica degenerativa
C. Utilizarea de beta-blocante
D. Aortita sifilitica
E. Sindromul Marfan
CM
17.Etiologia insuficientei aortice:
A. Sindromul Ehlers-Danlos
B. Mixedemul congenital
C. Traumatisme toracice
D. Perforarea/ruperea cuspelor in endocardita infectioasa
E. Colagenoze
CM
18.Din punct de vedere fiziopatologic, insuficienta aortica:
A. Antreneaza incarcarea de presiune a ventriculului stang si hipertrofia consecutiva a acestuia
B. Determina un debit cardiac crescut care explica toleranta buna la efort a acestor pacienti si
perioada lunga de supravietuire
C. Determina un debit cardiac scazut care explica toleranta proasta la efort a acestor pacienti
D. Volumul de sange crescut ejectat in aorta in sistola determina dilatarea radacinii aortice precum
si dilatarea aortei ascendente
E. Antreneaza incarcarea de volum a ventriculului stang si dilatarea consecutiva a acestuia
CM
19.Diagnosticul in stenoza aortica, poate fi pus cu ajutorul:
A. Testului de efort, la pacientii simptomatici cu stenoza aortica stransa
B. Acuze clinice
C. ECG, indicand semne patognomonice la toti pacientii
D. A stetacusticii cardiace
E. Ecocardiografiei
CM
20.Subiectiv, in insuficienta aortica, intalnim;
A. Tahipnee
B. Angina pectorala
C. Dispnee de efort
D. Palpitatii si chiar sincope
E. Dispnee paroxistica nocturna cu ortopnee

Test 3
CM
1.Obiectiv, in insuficienta aortica:
A. Uruitura diastolica Austin-Flint audibila in focarul mitralei, determinata de lovirea valvei mitrale
de catre jetul de insuficienta aortica
B. Semne periferice de debit cardiac crescut ( semnele Musset, Muller, Pulsul capilar Quincke,
Hippusul pupilar Landolfi)
C. Suflu diastolic in zona aortica, cu iradiere tipica spre vasele gatului, mai usor audibil cand
pacientul sta cu trunchiul aplecat in fata
D. Suflu sistolic in zona aortica, cu iradiere tipica spre vasele gatului
E. Puls rapid cu amplitudine crescuta ("pulsus celer et altus"), presiunea pulsului crescuta
CM
2.Tratamentul chirurgical in insuficienta aortica:
A. Este indicat pacientilor cu insuficienta aortica severa asimptomatica dar care au disfunctie
ventriculara stanga sau ventricul stang dilatat excesiv
B. Consta in inlocuirea valvulara cu o proteza biologica/mecanica sau reparare valvulara
C. Insuficienta aortica acuta are indicatie chirurgicala de urgenta
D. Este necesara si inlocuirea aortei ascendente cu reimplantarea arterelor coronare la pacientii cu
anevrism de aorta ascendenta
E. Insuficienta aortica acuta nu are indicatie chirurgicala
CM
3.Etiologia insuficientei tricuspidiene:
A. La pacientii cu stimulatoare cardiace
B. Boala Fabry
C. Forma secundara este determinata de dilatarea inelului tricuspidian
D. Forma secundara, care este cea mai frecventa
E. Endocardita infectioasa
CM
4.Paraclinic, in insuficienta tricuspidiana:
A. Ecocardiografia nu poate face distinctia intre forma primara si secundara de insuficienta
tricuspidiana
B. Cateterismul cardiac drept permite evaluarea directa a presiunilor in artera pulmonara
C. Radiografia toracica arata revarsat pleural, dilatarea atriului drept
D. ECG arata semne de supraincarcare a cordului drept: unda P pulmonara (amplitudine crescuta
mai mare sau egala cu 2,5 mV)
E. Imagistica prin rezonanta magnetica este metoda optima pentru evaluarea dimensiunilor si
functiei ventriculului drept dar nu se face de rutina
CM
5.Stenoza pulmonara, reprezinta:
A. Ventriculul drept se hipetrofiaza
B. Ingustarea orificiului tricuspidian
C. Aceasta ingustare creeaza un obstacol in calea ejectiei ventriculului drept
D. Ingustarea orificiului sigmoidian pulmonar
E. Ventriculul drept, mai tarziu, se dilata
CS
6.Obiectiv, in stenoza pulmonara:
A. Suflu sistolic de ejectie in spatiul II-III intercostal drept, parasternal
B. Suflu diastolic de ejectie in spatiul II-III intercostal stang, parasternal
C. Suflu sistolic de ejectie in spatiul II-III intercostal stang, parasternal
D. Suflu sistolic de ejectie in spatiul III-IV intercostal stang, parasternal
E. Suflu diastolic de ejectie in spatiul II-III intercostal drept, parasternal
CM
7.Urmatoarele informatii referitoare la insuficienta pulmonara, sunt adevarate:
A. La auscultatia cordului, decelam un suflu diastolic cu caracter dulce-aspirativ, in spatiul II-III
intercostal stang, parasternal
B. Ea poate fi congenitala sau poate fi determinata de endocardita infectioasa, reumatismul articular
acut, sifilis, traumatisme
C. Z2 este diminuat si dedublat
D. Este caracterizata prin inchiderea incompleta a orificiului sigmoidian pulmonar in timpul sistolei
E. Insuficienta pulmonara functionala apare datorita dilatarii inelului pulmonar, la pacientii cu
hipertensiune pulmonara de orice cauza
CM
8.Referitor la insuficienta pulmonara:
A. ECG arata hipertrofie ventriculara stanga
B. Ecocardiografia pune diagnosticul dar nu poate stabili severitatea si nici indicatia de tratament
C. Radiologic: dilatarea ventriculului drept si bombarea arterei pulmonare
D. Este contraindicata corectia chirurgicala
E. Insuficienta pulmonara severa (congenitala) necesita corectie chirurgicala care se face cu proteza
biologica
CM
9.La auscultatia unui bolnav cu stenoza mitrala se intalnesc:
A. Clacmentul de deschidere al mitralei
B. Uruitura diastolica
C. Suflu sistolic la focarul mitralei
D. Accentuarea zgomotului I
E. Suflu sistolic la focarul aortei
CM
10.Examenul ecocardiografic in stenoza mitrala releva:
A. Regurgitare mitrala sistolica
B. Cordaje tendinoase rupte
C. Valve mitrale ingrosate, cu mobilitate si deschidere limitata
D. Deschidere in dom a cuspelor mitrale in timpul diastolei
E. Regurgitare mitrala diastolica
CS
11.Examenul ecocardiografic in insuficienta mitrala releva:
A. Regurgitare mitrala sistolica dinspre atriul stang spre ventricolul stang
B. Regurgitare mitrala sistolica dinspre ventricolul stang spre atriul stang
C. Regurgitare mitrala diastolica dinspre ventricolul stang spre atriul stang
D. Flux regurgitant in ventricolul drept
E. Regurgitare mitrala diastolica dinspre atriul stang spre ventricolul stang
CM
12.Simptomele specifice stenozei aortice sunt:
A. Angina la efort
B. Dispneea de efort
C. Sincopa la efort
D. Greturile
E. Junghiul toracic
CM
13.Cele mai frecvente complicatii ale stenozei aortice sunt
A. Pleurezia
B. Moartea subita cardiaca
C. Insuficienta cardiaca
D. Tulburarile de ritm si de conducere
E. Trombembolismul pulmonar
CM
14.Care din urmatoarele semne sunt caracteristice insuficientei aortice:
A. Pulsul parvus et tardus
B. Semnul de Musset
C. Pulsul celer et altus
D. Pulsul capilar Quincke
E. Uruitura diastolica Austin Flint
CM
15.Tratamentul chirurgical in insuficienta aortica este indicat:
A. Pacientilor cu insuficienta aortica severa simptomatica
B. Pacientilor cu stenoza aortica asociata, indiferent de severitatea acesteia
C. Pacientilor cu insuficienta aortica severa asimptomatica dar cu disfunctie ventriculara stanga
D. Pacientilor cu insuficienta aortica acuta
E. Pacientilor cu fractie de ejectie sub 55%
CM
16.Care din urmatoarele aspecte se intalnesc in examenul radiologic din stenoza pulmonara:
A. Circulatie pulmonara incarcata
B. Circulatie pulmonara saraca
C. Dilatarea accentuata a ventricolului drept
D. Bombarea arterei pulmonare
E. Cord bovin