Fracturile oaselor lungi - generalitati

Test 1
CM
1.Factorii intrinseci care contribuie la etiopatogenia fracturilor osoase sunt:
A. Densitatea
B. Varsta
C. Rezistenta la oboseala si stres
D. Rigiditatea si elasticitatea
E. Capacitatea de secretie a energiei
CS
2.Fortele ce produc inflexiunea osului determina aparitia unor fracturi:
A. Oblice
B. Transversale
C. Cominutive
D. Longitudinale
E. Spiroide
CM
3.Fracturile de stres intereseaza in special:
A. Colul metatarsianului 3
B. Colul metatarsianului 2
C. Colul metatarsianului 1
D. Osul cuneiform
E. Calcaneul
CS
4.Fracturile pe os patologic apar cel mai frecvent in regiunea:
A. Colul femural
B. Supratrohanteriana a femurului
C. Distala a radiusului
D. Subtrohanteriana a femurului
E. Trohanterul mare al femurului
CM
5.Care regiuni osoase sunt predispuse de a dezvolta necroza osoasa:
A. Navicularul
B. Capul humeral
C. Capul femural
D. Astragalul
E. Semilunarul
CM
6.Cauzele de redoare articulara sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Secretia excesiva de colagen
B. Leziune de endonerv si perinerv
C. Hemartroza
D. Edemul periarticular
E. Fibroza tesutului moale periarticular
CM
7.Urmatoarele afirmatii caracterizeaza neurapraxia:
A. Alterarea tecii de mielina
B. Se constata intreruperea axonilor
C. Se constata intreruperea tecii de mielina
D. Pierdere definitiva a functiei de conducere nervoasa
E. Continuitatea axonilor este pastrata
CM
8.Urmatoarefe afirmatii caracterizeaza axonotmezisul, cu exceptia:
A. Pierderea temporara a functiei de conducere nervoasa
B. Intreruperea tecii de mielina
C. Intreruperea invelisurilor conjuctive
D. Continuitatea axonilor este pastrata
E. Intreruperea axonilor
CS
9.Traumatismul in fracturile prin mecanism indirect actioneaza prin unul din urmatoarele
mecanisme, cu exceptia:
A. Torsiune in axul longitudinal
B. Extensie in axul longitudinal
C. Compresie in axul longitudinal
D. Flexie, cu exagerarea sau redresarea curburii fiziologice
E. Tractiune, cu smulgerea unui fragment osos la punctele de insertie tendinoasa
CM
10.Care sunt regiunile anatomice mai expuse fracturilor:
A. Extermitatea proximala a femurului
B. Epifiza distala a radiusului
C. Diafiza radiusului
D. Epifiza distala a ulnei
E. Diafiza tibiala
CM
11.Factorii extrinseci care contribuie la etiopatogenia fracturilor osoase se refera la, cu exceptia:
A. Marimea si geometria osului
B. Directia de actiune a fortei cauzatoare
C. Marimea fortei cauzatoare
D. Capacitatea de absorbtie a energiei
E. Durata fortei cauzatoare
CM
12.Fracturile unicorticale sunt caracterizate de urmatoarele aspecte:
A. La copii se mai numesc ,,fracturi in lemn verde"
B. Frecvente la copii
C. La adulti apar ca fisuri
D. Intrerup ambele corticale
E. Frecvente la adulti
CS
13.Fracturile transversale au unghiul de inclinatie de:
A. <30 grade
B. <20 grade
C. 30 grade
D. ≥ 30 grade
E. <40 grade
CM
14.Fracturile transversale sunt caracterizate de urmatoarele,cu exceptia:
A. Se produc printr-un mecanism direct de energie mica
B. Se produc printr-un mecanism indirect de flexie
C. Se produc prin forte de torsiune
D. Au un unghi de inclinatie ≥ 30 grade
E. Au un unghi de inclinatie <30 grade
CM
15.Fracturile stabile se caracterizeaza prin:
A. Sunt asociate cu un risc crescut de deplasare secundara dupa reducere si deplasare
B. Nu prezinta riscul unei deplasari secundare a fragmentelor dupa reducere si imobilizare
C. Includ fracturile incomplete
D. Includ fracturile angrenate
E. Includ fracturile oblice
CM
16.Pseudoartroza se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Mobilitate anormala, dureroasa
B. Poate fi laxa sau stransa
C. Mai este denumita ,,articulatie falsa"
D. Mobilitate anormala, nedureroasa
E. Radiografic se numesc: pseudoartroze normotrofice
CM
17.Necroza osoasa e caracterizata prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Ischemia survine in primele ore de la traumatism
B. Poate afecta capul femural,capul humeral.
C. Este o complicatie precoce, din punct de vedere radiologic
D. Este o complicatie tardiva
E. Modificarile radiologice apar la o distanta de 6-10 zile
CM
18.Care sunt tipurile de tractiuni continue:
A. Musculara
B. Gravitationala
C. Transosoasa
D. Antigravitationala
E. Cutanata
CM
19.Dezavantajele tractiunii continue constau in:
A. Necesitatea urmarii radiologice lunar
B. Necesitatea urmaririi clinice
C. Posibilitatea unei consolidari vicioase
D. Necesitatea urmarii radiologice saptamanal
E. Imobilizarea prelungita la pat (2-3 saptamani)
CM
20.Ortezele functionale sunt caracterizate de urmatoarele , cu exceptia:
A. Permit mobilizarea articulatiilor invecinate
B. Se foloseste dupa 2-3 saptamani de la traumatism,deoarece nu sunt suficient de rigide
C. In general sunt folosite pentru fracturile de femur si tibie
D. Impiedica rotatia si unghiularea la nivelul focarului de fractura
E. Posibilitatea miscarii in doua planuri
Test 2
CM
1.Complicatiile tractiunii sunt reprezentate de urmatoarele:
A. Tromboza venoasa profunda
B. Hipertonie musculara
C. Rigiditate si retractii musculare
D. Infectii urinare
E. Leziuni musculare la insertia broselor
CM
2.Fracturile stabile sunt:
A. Fracturile incomplete
B. Fracturile angrenate
C. Fracturile spiroide
D. Fracturile oblice
E. Fracturile transversale (stabilizate prin forta musculara ce determina o compresie in focar)
CM
3.Urmatoare afirmatii despre leziunile vasculo-nervoase sunt adevarate:
A. Pot fi prezente doar in cadrul fracturilor deschise
B. Poate aparea leziunea nervului radial intr-o fractura a metafizei radiale
C. Pot fi prezente in cadrul fracturilor inchise si deschise
D. Poate aparea leziunea nervului radial intr-o fractura a diafizei humerale
E. Pot fi prezente doar in cadrul fracturilor inchise
CM
4.Urmatoare afirmatii despre vindecarea osoasa primara sunt adevarate,cu exceptia:
A. Remodelarea osoasa este realizata de catre condroblaste si osteoblaste
B. Spatiul dintre fragmente va fi invadat de vase de neoformatie si de celule osteoprogenitoare
C. Remodelarea osoasa incepe la aproximativ 3-4 saptamani dupa producerea fracturii
D. Exista stimuli pentru formarea calusului osos
E. Se produce in cazul fracturilor impactate sau reduse anatomic
CM
5.Urmatoarele afirmatii sunt false despre etapa calusului dur:
A. Apare dupa o saptamana
B. Osteoblastele si condroblastele secreta o matrice bogata in fibre de colagen
C. Procesul de mineralizare progreseaza dinspre periferia calusului spre focarul de fractura
D. Tesutul osos format are structura haversiana
E. Paralel cu dezvoltarea calusului periferic se constituie si un calus endosteal
CM
6.Utilizarea fixatorului extern are urmatoarele indicatii:
A. Fracturi fara pierdere de tesut osos
B. Fracturi deschise fara afectarea extinsa a tesuturilor moi
C. Fracturi la polifracturati si politraumatizati
D. Fracturi cu cominutie semnificativa
E. Fracturi de bazin
CM
7.Avantajele fixarii externe sunt date de:
A. Alterarea minima a vascularizatiei osoase
B. Mobilizarea precoce a articulatiilor supra- si subiacente
C. Absenta riscului de infectie la locul de insertie a fiselor sau broselor
D. Posibilitatea de corectie ulterioara
E. Posibilitatea de urmarire in evolutie a plagilor
CM
8.Dezavantajele fixarii externe sunt:
A. Riscul de infectie la locul de insertie a fiselor sau broselor
B. Imposibilitatea de mobilizare precoce a articulatiilor supra- sau subiacente
C. Stabilitatea limitata in anumite regiuni (femur)
D. Imposibilitatea de urmarire in evolutie a plagilor
E. Posibilitatea de instalare a redorilor articulare
CM
9.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la zavorarea dinamica:
A. Este atat proximala, cat si distala in raport cu focarul de fractura
B. Montajul blocheaza rotatia fragmentului zavorat
C. Interseaza o singura extremitate a osului fracturat, cea mai apropiata de focarul de fractura
D. Este indicata in fracturile oblice lungi, spiroide
E. Montajul permite mobilizarea si incarcarea imediata
CM
10.Zavorarea dinamica este indicata in:
A. Fracturile oblice lungi
B. Fracturile oblice scurte din 1/3 proximala sau distala
C. Fracturile transversale din 1/3 proximala
D. Fracturile transversale din 1/3 distala
E. Fracturile spiroide
CM
11.Zavorarea statica este indicata in:
A. Fracturile transversale
B. Fracturile cominutive
C. Fracturile oblice scurte
D. Fracturile spiroide
E. Fracturile oblice lungi
CM
12.Dezavantajele alezajului sunt:
A. Risc de necroza osoasa
B. Risc de osteoporoza
C. Indepartarea suprafetei si vascularizatiei endosteale
D. Cresterea presiunii intramedulare si a caldurii locale
E. Patrunderea in circulatie a continutului medular, cu risc de embolie grasoasa
CM
13.Osteosinteza cu tija Kuntscher este indicata in:
A. Fracturile transversale a diafizei femurului
B. Fracturile oblice lungi a diafizei femurului
C. Fracturile transversale a diafizei tibiei
D. Fracturile transversale a epifizei femurului
E. Fracturile oblice scurte a diafizei femurului
CS
14.In colapsul pasiv al capilarelor, in sindromul de compartiment:
A. Presiunea intravasculara scade
B. Presiune transparietala scade
C. Presiunea tisulara creste peste cea intracapilara
D. Presiunea tisulara ramane stabila
E. Presiunea tisulara scade
CM
15.In sindromul de compartiment, clasic sunt descrise doua mecanisme:
A. Colapsul pasiv al arteriolelor
B. Vasoconstrictia activa a arteriolelor
C. Colapsul pasiv al capilarelor
D. Colapsul activ al capilarelor
E. Vasoconstrictia pasiva a capilarelor
CS
16.Sindromul de compartiment apare cel mai des in cazul traumatismelor:
A. Abdominale
B. Produse prin strivire
C. Craniene
D. Prin precipitare
E. Toracice
CS
17.Sindromul de compartiment apare cel mai frecvent in fracturile:
A. Cotului
B. Gambei
C. Antebratului
D. Claviculei
E. Sternale
CM
18.Sindromul de compartiment apare in fracturile:
A. Antebratului
B. Cotului
C. Costale
D. Claviculare
E. Gambei
CM
19.Leziunile produse prin actiunea unui corp contondent prezinta trei stadii de severitate:
A. Lezarea intimei si mediei, cu risc de evolutie spre tromboza
B. Lezarea intimei
C. Lezarea intimei, cu hemoragie masiva secundara
D. Lezarea celor trei tunici, cu tromboza sau hemoragie secundara
E. Sectionarea incompleta, cu hemoragie inchistata
CM
20.Stadiile de gravitate in cadrul leziunilor produse prin inteparea arterei de un fragment osos sunt:
A. Sectionarea completa, cu hemoragie inchistata
B. Sectionarea incompleta, cu hemoragie exteriorizata sau inchistata
C. Sectionarea incompleta, cu sindrom de ischemie periferica acuta
D. Sectionarea completa, cu sindrom de ischemie periferica acuta
E. Penetrarea adventicei, cu fragilizarea peretului vascular
Test 3
CM
1.Leziunile produse prin inteparea arterei de catre un fragment osos:
A. Sunt circumscrise
B. Se incadreaza in doua stadii de gravitate
C. Se incadreaza in trei stadii de gravitate
D. Se incadreaza in cinci stadii de gravitate
E. Sunt cu traiect oblic
CM
2.Semnele locale ale leziunilor vasculare in fracturi sunt:
A. Dureri musculare si parestezii in sectorul ischemic
B. Absenta pulsului periferic comparativ cu membrul indemn
C. Diminuarea pulsului periferic comparativ cu membrul indemn
D. Flictene si zone de necroza cutanata (semn tardiv)
E. Tegumente palide si calde
CM
3.Complicatiile generale ale fracturilor sunt:
A. Tromboza venoasa
B. Sindromul de compartiment
C. Coagularea intravasculara diseminata
D. Embolia pulmonara grasoasa
E. Leziunile vasculare
CM
4.Tromboza venoasa ca si complicatie generala a fracturilor
A. Poate aparea la pacientii cu fracturi multiple
B. Poate apare dupa imobilizare > 4 zile
C. Poate apare dupa imobilizare > 10 zile
D. Riscul este crescut in fracturile de bazin
E. Riscul este crescut in fracturile membrului superior
CM
5.Prin remodelarea calusului in fracturi, in timp:
A. Structura initiala a osului este refacuta total sau partial
B. Structura initiala a osului este diferita fata de structura finala
C. Forma osului este refacuta total sau partial
D. Forma osului nu poate fi refacuta
E. Structura initiala a osului nu poate fi refacuta
CM
6.Dupa 3-4 saptamani de la fractura, radiologic se deceleaza:
A. Calus - opacitate globulara
B. Extremitati osoase care devin estompate datorita resorbtiei
C. Calus - care creste treptat, si inglobeaza sau uneste fragmentele fracturate
D. Traiectul de fractura se largeste
E. Calus - opacitate fusiforma
CS
7.Radiologic, traiectul de fractura se largeste si extremitatile osoase devin estompate datorita
resorbtiei dupa aproximativ:
A. 7-10 zile
B. 10-12 zile
C. 2-5 zile
D. 2-3 saptamani
E. 3-4 saptamani
CS
8.In functie de tipul de fractura si de osul fracturat, restabilirea integrala a activitatii segementului
afectat are loc in:
A. 2-3 saptamani
B. 12-16 saptamani
C. 4-12 saptamani
D. 1-2 saptamani
E. 3-4 saptamani
CM
9.La sfarsitul examenului clinic si imagistic, diagnosticul de fractura trebuie sa precizeze:
A. Sediul fracturii
B. Perioada de vindecare
C. Gradul de cominutie
D. Traiectul
E. Deplasarile fragmentelor
CM
10.Rezonanta magnetica este utila:
A. In fractura 1/3 superioare a tibiei
B. In diagnosticul leziunilor tesuturilor moi adiacente
C. In diagnosticul leziunilor vasculo-nervoase
D. Nu este utila in leziunile ligamentare
E. In precizarea gradului de compresie al maduvei spinarii in fracturile coloanei vertebrale
CM
11.Fracturile care devin evidente radiografic doar dupa 7-10 zile de la producerea acestora sunt:
A. Fracturile fara deplasare din 1/3 interna a claviculei
B. Fracturile de stres
C. Fracturile scafoidului
D. Fracturile de tibie, 1/3 superioara
E. Fracturile maleolei externe
CM
12.Regula pentru evaluarea radiografica a facturilor este:
A. Doua cadre medicale
B. Doua segmente
C. Doua articulatii
D. Doua incidente
E. Doua leziuni
CM
13.Palparea regiunii in fracturi:
A. Ajuta la identificarea punctelor algice
B. Pentru oasele situate subcutanat, se poate observa intreruperea continuitatii osoase
C. Unele fracturi ar putea trece neobservate daca durerea nu ar fi localizata in mod specific
D. Evidentierea crepitatiilor osoase poate agrava leziunile deja existente
E. Se face intr-o maniera agresiva
CM
14.La inspectia initiala, zona lezata in fracturi prezinta:
A. Tumefactie
B. Scurtarea segmentului respectiv
C. Echimoza Hennequin in fracturile femurale
D. Echimozele
E. Deformare locala datorita deplasarii fragmentelor
CM
15.Simptomele frecvente in fracturi sunt:
A. Durerea
B. Suficiente pentru a diferentia o fractura de o leziune excluziva de parti moi
C. Impotenta functionala
D. Edemul local
E. Hematoamele
CM
16.Semnele generale in fracturi (paloare, anxietate, hipovolemie, dispnee) apar in:
A. Fracturile membrului inferior
B. Polifracturi
C. Fracturile membrului superior
D. Fracturile deschise
E. Politraumatizati
CS
17.Echimoza Hennequin apare in fracturile:
A. Humerusului distal
B. Femurului
C. Tibiei
D. Carpienelor
E. Humerusului proximal
CM
18.Impotenta functionala in fracturi:
A. Poate aparea si in contuzii
B. Poate aparea si in luxatii
C. Este specifica fracturilor
D. Este un semn de certitudine
E. Este un semn local de probabilitate
CM
19.Deformarea regiunii, in fracturi prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Se datoreaza deplasarii fragmentelor
B. Nu poate aparea in cazul unui hematom voluminos
C. Este un semn local de certitudine
D. Este un semn local de probabilitate
E. Poate aparea in cazul unei luxatii
CM
20.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la mobilitatea anormala in fracturi:
A. Este prezenta in fracturile incomplete
B. Este prezenta in fracturile complete
C. Este un semn local de certitudine
D. Se pot asocia cu crepitatii osoase
E. Este un semn local de probabilitate
Test 4
CM
1.Semne locale de certitudine in fracturi sunt:
A. Netransmiterea miscarilor spre segmentul distal
B. Scurtarea regiunii
C. Deformarea regiunii (pozitia vicioasa)
D. Crepitatiile osoase
E. Mobilitatea anormala
CM
2.Semnele locale de probabilitate in fracturi sunt:
A. Echimoza
B. Crepitatiile osoase
C. Deformarea regiunii
D. Mobilitatea anormala
E. Durere vie, intensa, intr-un punct fix
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la tulburarile cutanate locale aparute in urma fracturilor:
A. Apar mai frecvent in fracturile de bazin
B. Nu afecteaza interventia chirurgicala
C. Apar mai frecvent in fracturile costale
D. De tipul flictenelor sero-hemoragice se datoreaza edemului
E. Uneori este necesara temporizarea interventiei chirurgicale pana la remiterea acestora
CM
4.Leziunile viscerale apar mai frecvent in:
A. Fracturile humerusului
B. Fracturile de femur
C. Fracturile tibiei
D. Fracturile costale
E. Fracturile de bazin
CM
5.Dupa Seddon, in functie de intensitatea traumatismului, leziunile nervilor periferici pot prezenta
urmatoarele tipuri anatomofunctionale:
A. Neurotmezis
B. Axonotmezis
C. Neurapraxia
D. Tulburari cutanate locale
E. Neurataxia
CS
6.Conform clasificarii Gustilo-Anderson a fracturilor deschise, in gradul II sunt incadrate
urmatoarele:
A. Plaga cutanata > 10 cm, cu contaminare masiva si leziuni contuze extinse de parti moi
B. Plaga cutanata > 1 cm, cu contaminare moderata, fara leziuni extinse de parti moi, fractura cu
cominutie moderata
C. Pierderi extinse de tesuturi moi cu expunerea osului
D. Pierderi extinse de tesuturi moi cu smulgerea periostului
E. Fractura cu cominutie moderata sau severa
CM
7.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fracturi sunt corecte?
A. Fractura se produce doar in urma unui traumatism violent.
B. Fractura este o solutie de continuitate la nivelul osului.
C. Femeile prezinta o distributie unimodala a fracturilor.
D. Tipul lezional depinde de calitatea osului.
E. Fractura poate fi incompleta (intreruperea ambelor corticale osoase).
CM
8.Urmatoarele afirmatii despre fractura incompleta sunt adevarate:
A. Poate fi cu sau fara deplasarea fragmentelor osoase.
B. Este dictata de calitatea osului.
C. Poate fi cu doua sau mai multe fragmente osoase.
D. Reprezinta intreruperea ambelor corticale osoase.
E. Reprezinta intreruperea unei corticale.
CM
9.Care din urmatoarele afirmatii despre incidenta fracturilor sunt false?
A. Incidenta fracturilor la femeile sub 20 de ani este sub 6‰/an.
B. Cea mai scazuta incidenta apare la barbati intre 40 si 60 de ani.
C. Femeile prezinta o distributie bimodala a fracturilor.
D. Incidenta fracturilor la barbatii de peste 70 de ani este de 66‰/an.
E. Cea mai scazuta incidenta apare la femei intre 30 si 40 de ani.
CM
10.Regiunile anatomice mai expuse la traumatisme sunt:
A. Extremitatea proximala a femurului la varstnici
B. Diafiza tibiala
C. Epifiza distala a cubitusului
D. Extremitatea proximala a humerusului
E. Epifiza distala a radiusului la varstnici
CS
11.Factorii extrinseci in producerea unei fracturi sunt, cu exceptia:
A. Durata fortei cauzatoare ce actioneaza asupra osului.
B. Osteoporoza varstinicilor este o conditie favorizanta.
C. Directia de actiune a fortei cauzatoare ce actioneaza asupra osului.
D. Marimea fortei cauzatoare ce actioneaza asupra osului.
E. Fracturile apar cel mai frecvent la copii deoarece acestia sunt supusi frecvent traumatismelor
specifice varstei.
CM
12.Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Diafiza tibiala este o regiune anatomica mai expusa la fracturi.
B. Marimea fortei cauzatoare este un factor intrinsec in producerea unui traumatism.
C. Musculatura aflata in contractie poate absorbi o parte a fortei traumatice.
D. Varsta la care fracturile apar cel mai frecvent este 20-40 de ani.
E. Marimea si geometria osului este un factor intrinsec in producerea unei fracturi.
CM
13.Urmatoarele afirmatii despre factorii intrinseci sunt corecte:
A. Oasele cu dimensiuni mai mari sunt mai rezistente decat cele cu aceeasi forma si dimensiuni mai
mici.
B. Densitatea osului este un factor intrinsec.
C. Calitatea si caracteristicile geometrice ale osului pot fi afectate de varsta.
D. O anumita parte a fortei traumatice poate fi absorbita de tesuturile moi.
E. Marimea fortei cauzatoare este un factor intrinsec.
CM
14.Despre densitatea osului putem afirma:
A. Este direct proportionala cu rezistenta osului.
B. Intr-o tumora densitatea osului creste.
C. Atunci cand densitatea osului scade fracturile pot fi produse de forte cu intensitate redusa.
D. O fractura se poate produce pe un os patologic cu densitate scazuta.
E. Densitatea osului este invers proportionala cu cantitatea de masa osoasa.
CM
15.Factorii intrinseci sunt reprezentati de :
A. Rezistenta la oboseala si stres a osului.
B. Marimea si geometria osului.
C. Rigiditatea osului.
D. Durata de actiune a fortei cauzatoare.
E. Densitatea osului.
CM
16.Despre rigiditatea si elasticitatea osului putem afirma:
A. La adulti limita de deformare elastica este mai mica decat a copiilor.
B. Deformarea plastica (reversibila) apare atunci cand limita de deformare elastica este depasita.
C. Deformarea plastica este ireversibila.
D. Copii prezinta o limita de deformare elastica mai scazuta decat adultii.
E. Deformarea plastica este maximul de solicitare pe care osul il poate suporta inainte de a se
fractura.
CM
17.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de producere al fracturilor sunt corecte:
A. Fracturile prin mecanism direct nu se asociaza cu leziuni de parti moi.
B. O fractura transversala se poate produce prin inflexiunea osului.
C. Tipul fracturii depinde de marimea zonei de impact.
D. Fracturile prin mecanism direct se produc la nivelul unde actioneaza forta traumatica.
E. Fortele de strivire produc fracturi cominutive.
CM
18.Urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
A. Prin inflexiunea osului nu se pot produce fracturi transversale.
B. Tipul fracturii nu depinde de durata de actiune a fortei traumatice.
C. Fortele de strivire produc leziuni minime ale partilor moi.
D. Fracturile prin arme de foc produc fracturi cominutive.
E. Gradul de afectare al partilor moi depinde de marimea zonei de impact.
CM
19.Despre mecanismul indirect de producere al fracturilor sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Leziune de parti moi sunt mai grave in acest caz.
B. In cazul flexiei fractura apare in zona de maxima curbura.
C. Fracturile se produc la distanta de locul de actiune a fortei traumatice.
D. Mecanismele indirecte sunt flexia, tractiunea, compresiunea, torsiunea.
E. Sunt cele mai frecvente.
CM
20.Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Tipul unei fracturi depinde de intensitatea fortei traumatice.
B. Flexia osului poate produce un traiect oblic de fractura.
C. In fractura prin mecanism indirect, forta traumatica produce deformarea osului.
D. Leziunile partilor moi sunt mai grave in cazul fracturilor produse prin mecanism direct.
E. Fractura apare in zona de maxima curbura in cazul tractiunii.
Test 5
CM
1.Sunt false urmatoarele afirmatii, cu exceptiile:
A. Fortele ce determina inflexiunea osului determina aparitia de fracturi transversale.
B. Strivirea produce leziuni ale partilor moi cu posibila deschidere a focarului de fractura.
C. Spina iliaca poate fi smulsa de insertia muschiului drept anterior.
D. Fortele de strivire produc cel mai des fracturi oblice.
E. Fracturile prin tractiune apar la distanta de locul de actiune al acesteia.
CM
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Fracturile transversale se pot produce prin inflexiunea osului.
B. In flexie fractura apare in zona de maxima curbura.
C. Intr-o strivire apar de cele mai multe ori leziuni ale partilor moi.
D. Tractiunea determina exagerarea sau redresarea curburii fiziologice.
E. Un traumatism poate actiona prin tractiune cu smulgerea unui fragment osos la punctul de
insertie tendinoasa.
CS
3.Care nu este un mecanism indirect de producere a unei fracturi?
A. Torsiunea
B. Flexia
C. Strivirea
D. Tractiunea
E. Compresiunea
CM
4.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Capul metatarsului II este frecvent implicat in cazul fracturilor de stres.
B. Fracturile de stres apar in cazul unui os normal supus unor suprasolicitari repetate.
C. Compresiunea in axul longitudinal poate produce fracturi cominutive ale oaselor scurte.
D. Torsiunea osului produce fracturi spiroide.
E. Fractura pilonului tibial se poate produce prin compresiune in axul transversal.
CM
5.Fracturile de stres se caracterizeaza prin:
A. Sunt frecvente la persoanele care urmeaza programe de exercitii fizice intense.
B. Apar in cazul unui os normal supus unor suprasolicitari repetate.
C. Suprasolicitarile repetate determina deformari minime ce initiaza procesul de remodelare osoasa.
D. Expunerea repetata la stres conduce la o resorbtie accelerata.
E. Intereseaza in special colul metatarsului II sau IV.
CM
6.Urmatoarele afirmatii despre fracturile pe os patologic sunt adevarate:
A. Localizarea cea mai frecventa este regiunea subtrohanteriana a femurului.
B. Apar deoarece structura osului este fragilizata.
C. Leziunile osteolitice nu predispun la astfel de fracturi.
D. Tumorile sunt una din cauze.
E. Pot fi produse de forte de intensitate normala.
CM
7.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Deformarea osului in grosime este o forma de fractura incompleta.
B. Fractura in lemn verde este o fractura incompleta.
C. Fracturile unicorticale apar frecvent la copii.
D. In fractura in lemn verde este interesata numai corticala dinspre concavitatea osului.
E. Fracturile unicorticale la adulti sunt reprezentate de fisuri.
CM
8.Despre deformarea osului in grosime putem afirma:
A. Este caracteristica metafizei distale radiale la copii.
B. Sunt intrerupte ambele corticale osoase.
C. Radiologic se poate observa o usoara ingrosare fuziforma sau inelara.
D. Se produce printr-un mecanism de compresiune.
E. Este un tip de fractura incompleta.
CM
9.Fracturile complete sunt:
A. Oblice
B. Etajate.
C. Spiroide
D. In lemn verde
E. Transversale
CS
10.Tractiunea (extensia continua) se indica in urmatoarea situatie:
A. La adult, ca o imobilizare temporara pana la interventia chirurgicala
B. In fracturile oaselor lungi (femur) pentru ca nu necesita imobilizare prelungita
C. In fracturile cominutive carpiene
D. La adult si in fracturile membrului inferior (extensia cutanata)
E. Niciuna din variantele de mai sus
CM
11.Avantajele fixarii externe:
A. Posibilitatea de corectie ulterioara - distractie
B. Posibilitatea de corectie ulterioara - aliniere, compresie
C. Urmarirea in evolutie a plagilor si aplicarea unor interventii de chirurgie plastica
D. Mobilzare tardiva a articulatiei subiacente, dar cu mobilizare precoce a articulatiei supraiacente
E. Nu altereaza deloc vascularizatia
CM
12.Complicatiile locale tardive ale fracturilor includ:
A. Interpozitia de parti moi
B. Neuroalgodistrofia precoce
C. Fractura deschisa
D. Artroza post-traumatica
E. Pseudo-artroza
CS
13.Reducerea ortopedica (focar inchis) se indica in majoritatea fracturilor:
A. La copil
B. Fara deplasare
C. De clavicula
D. Toate raspunsurile sunt corecte
E. Cu deplasare
CM
14.Tratamentul chirurgical al fracturilor include:
A. Reducerea chirurgicala (sangeranda)
B. Fixarea interna (osteosinteza)
C. Reducerea ortopedica
D. Tractiunea continua gravitationala
E. Fixarea externa (osteosinteza)
CM
15.Osteosinteza cu placa si suruburi prezinta multe dezanataje, insa acestea au fost inlaturate prin
introducerea unor placi/ sisteme "mai noi", mai performante, precum:
A. Placa cu compresie si contact intens
B. Placa semi-blocanta (Locking Semicompression Plate)
C. Placa cu autocompresie si contact limitat
D. Placa de tensiune
E. Placa autoblocanta (Locking Compression Plate)
CM
16.Complicatiile locale imediate ale fracturilor includ:
A. Artrita post-traumatica
B. Neurapraxia
C. Flictene sero-hemoragice
D. Necroza osoasa
E. Neurotmezis
CM
17.Complicatiile locale imediate ale fracturilor includ:
A. Leziunile viscerale
B. Sindromul de compartiment
C. Leziunile vasculare
D. Fractura deschisa - cea ma grava complicatie imediata
E. Neuroalgodistrofia precoce
CS
18.Semnele de certitudine generale ale fracturilor:
A. Toate raspunsurile sunt corecte
B. Toate raspunsurile sunt false
C. Intreruperea continuitatii osoase
D. Crepitatii osoase
E. Mobilitate anormala
CM
19.Obiectivele reabilitării în urma unei fracturi sunt:
A. Revenirea la activitățile cotidiene anterioare si reinserția socială a pacientului
B. Menținerea amplitudinii de mișcare a articulațiilor
C. Reducerea edemului local
D. Refacerea forței musculare
E. Refacerea parțială a forței musculare
CM
20.Osteosinteza cu placă și șuruburi are următoarele indicații:
A. Fracturile transversale sau oblice scurte ale humerusului
B. Fracturile unui os al antebrațului
C. Fracturile ambelor oase ale antebrațului
D. Fracturile epifizo-metafizo-diafizare
E. Fracturile cominutive ale diafizei femurului
Test 6
CM
1.Osteosinteza cu placă și șuruburi prezintă o serie de avantaje, cu excepția:
A. Vindecarea prin calus primar angiogen (greu vizibil radiografic) mai puțin rezistent in cazul
compresiei
B. Spongializarea corticalei sub placă prin scurt-circuitarea solicitărilor normale la care este supus
osul
C. Expunerea larga a focarului de fractură
D. Compresie a focarului de fractură
E. Întreruperea vascularizate periostale ( prin deperiostare) si intramedulare ( datorită șuruburilor
care traversează canalul medular)
CM
2.Sunt indicații ale utilizării fixatorului extern, următoarele:
A. Fracturi ale oaselor mici
B. Fracturi cu cominuție semnificativă
C. Fracturi de bazin, fracturi la polifracturați si politraumatizați
D. Fracturi cu pierdere de țesut osos
E. Fracturi sau pseudoartroze infectate
CM
3.Avantajele osteosintezei centromedulare sunt:
A. Consolidarea prin intermediul unui calus periostal
B. Creșterea agresiunii chirurgicale prin afectarea măduvei centrale a osului afectat deja de fractură
C. Creșterea incidenței infecțiilor postoperatorii
D. Respectarea vascularizatiei periostale si a hematomului fracturar
E. Diminuarea agresiunii chirurgicale( implantare minim-invaziva)
CM
4.Placa de compactare (compresie):
A. Este indicata in fracturile diafizare transversale sau oblice scurte, pseudartroze si consolidări
vicioase
B. Compresia interfragmentara este obținută cu ajutorul unui dispozitiv ( Muller ) sau folosind placa
cu autocompresie ( Dynamic Compression Plate )
C. Asigura o fixare rigida, cu suprimarea mișcărilor în focar
D. Compresia interfragmentara se obține automat
E. Compresia interfragmentara este obținută cu ajutorul unui dispozitiv ( Mauric )
CM
5.Placa de susținere:
A. Utilizată în fracturile metafizo-metafizare cu separare sau separare-infundare
B. Anulează efectul forțelor de translație si asigura decompresia în focar
C. Nu necesita modelarea după regiunea anatomică, această manevră scazandu-i eficacitatea
D. Utilizată în fracturile metafizo-epifizare cu separare sau separare-infundare, în care fixarea cu
șuruburi nu este suficientă pentru stabilizare
E. Anulează efectul forțelor de forfecare si asigura compresia în focar, cu condiția să fie modelată
după regiunea anatomică de destinație
CM
6.Placa de neutralizare:
A. Indicată în fracturile telescopate
B. Indicată în fracturile spiroide sau cu fragment intermediar, triunghiulare, înainte ca acestea să fie
fixate cu șuruburi
C. Placa stabilizează montajul prin neutralizarea forțelor de flexie, forfecare si torsiune ce
acționează asupra șuruburilor
D. Placa stabilizează montajul prin neutralizarea forțelor de extensie ce acționează asupra
șuruburilor
E. Indicată în fracturile spiroide sau cu fragment intermediar, triunghiular, după ce în prealabil au
fost fixate cu șuruburi
CM
7.Osteosinteza cu placă și șuruburi poate avea un efect de:
A. Neutralizare sau sprijin al unei fracturi stabilizate cu ajutorul șuruburilor
B. Hoban asupra fragmentelor osoase nesupuse forței de tractiune
C. Eliberarea focarului de fractură
D. Compresia focarului de fractură
E. Hoban asupra fragmentelor osoase supuse forței de tractiune
CM
8.Osteosinteza prin hobanaj:
A. Se utilizează în fracturile în care există forțe puternice de tracțiune determinate de mușchii ce se
inseră pe unul dintre fragmente
B. Forțele de tracțiune sunt transformate în forte de compresie
C. Se utilizează în fracturile de rotulă, oleocran, tuberozitate a humerusului, trohanter mare sau
maleolă internă
D. Hobanajul = trecerea unei sârme pe sub capetele broșelor și incrucișarea acesteia în "8", cu
tensionare
E. Hobanajul = trecerea unei sârme pe sub capetele broșelor și incrucișarea acesteia în "X"
CM
9.Brosele Kirschner:
A. Pot fi introduse percutat sau prin aborduri minime.
B. Rezista doar la modificări de aliniere ale osului, fără a putea împiedica rotația fragmentelor
C. Împiedică rotația fragmentelor
D. Utilizate în tratamentul fracturilor cu potențial de vindecare rapida ( fracturile epifizei distale a
radiusului, fracturile la copil)
E. Necesita o imobilizare suplimentară
CM
10.Despre osul fracturat, după fixarea interna, este adevărat că:
A. Fractura se consideră consolidată
B. Se recomanda sprijinul pe membrul lezat
C. Se comportă ca un întreg după fixarea internă
D. Se comportă ca două părți diferite anatomic
E. Trebuie avut în vedere că fractura nu este consolidată, iar sprijinul pe membrul lezat nu este
recomandat
CM
11.Indicațiile majore ale osteosintezei sunt reprezentate de:
A. Fracturi pe os patologic ( osteoliza interferează cu procesul de consolidare )
B. Fracturi cu consolidare lentă ( fracturile colului femural)
C. Fracturile stabile predispuse la deplasarea fragmentelor după reducere ( fracturile oaselor
antebrațului) sau sub acțiunea musculaturii (fracturi de oleocran)
D. Fracturile ireductibile pe cale ortopedică
E. Fracturile instabile predispuse la deplasarea fragmentelor după reducere ( fracturile oaselor
antebrațului) sau sub acțiunea musculaturii (fracturi de oleocran)
CM
12.Dezideratele fixării interne sunt:
A. Stabilizarea fermă
B. Reducerea duratei spitalizării
C. Recuperarea precoce
D. Reducerea anatomică
E. Recuperarea progresivă
CM
13.Materialele de osteosinteza sunt fabricate din:
A. Fibra de carbon solidă
B. Zinc
C. Aliaje de titan
D. Otel inoxidabil
E. Titan
CM
14.Complicațiile tracțiunii sunt reprezentate de:
A. Leziuni vasculo-nervoase la distanță de broșă
B. Leziuni vasculo-nervoase la inserția broșei
C. Complicații generale ( escare de decubit, infecții pulmonare si urinare, tromboză venoasă
profundă, embolie pulmonară)
D. Infecții pe traiectul broșelor
E. Rigiditate și retracții ale musculaturii
CS
15.Următoarele tipuri de tracțiuni continue se descriu astfel:
A. Gravitațională - folosește greutatea membrului afectat
B. Transosoasa cu broșă ( transcalcanean în fracturile de tars )
C. Cutanata, prin intermediul broșelor
D. Gravitațională - folosește greutatea aparatului ghipsat ( în fracturile de humerus)
E. Transosoasa cu broșă ( prin tuberozitatea femurală în fracturile de tibie)
CM
16.Dezavantajele si complicațiile imobilizării gipsate sunt date de:
A. Disconfortul creat de menținerea acesteia pe perioade lungi de timp
B. Riscul de compresie datorat unui aparat ghipsat prea strâmt sau edemului post-traumatic
C. Pierderea alinierii fragmentelor prin lărgirea aparatului odată cu remiterea edemului sau apariția
atrofiei musculare
D. Tulburări de circulație, escare, atrofie musculară, osteoporoză, redori articulare
E. Tulburări de circulație, escare, hipertrofie musculară, osteoporoză, redori articulare
CM
17.Principii de tratament ale fracturilor sunt:
A. Restabilirea rapida a funcției articulare
B. Reducerea fragmentelor, pe cât posibil intr-o poziție anatomica
C. Restabilirea treptată a funcției articulare
D. Imobilizarea fragmentelor reduse până la obținerea consolidării
E. Reducerea fragmentelor, pe cât posibil intr-o poziție estetica
CM
18.Tratamentul artrozelor constă în:
A. Debridare artroscopică
B. Osteotomii de corecție
C. Artroplastii
D. Debridare prin chirurgie deschisă
E. Artrodeză
CS
19.Tratamentul aderențelor dintre țesuturile moi periarticulare si os constă în :
A. Renunțarea precoce la aparatul ghipsat, chiar dacă fractura nu este complet tratata
B. Tratament balneologic
C. Adezioliză artroscopica sau deschisă
D. Adezioliză cu raze cu spectru UV B
E. Balans articular precoce
CM
20.Regiuni predispuse la ischemie sunt
A. Osul scafoid
B. Capul femural ( după o fractură de col sau luxație coxo-femurala)
C. Tarsul
D. Oasele semilunar si astragal
E. Capul humeral (fractura de col anatomic)
Test 7
CM
1.Radiografic, pseudartrozele se împart în :
A. Hipertrofice - cu extremități osoase mărite în dimensiune și calus exuberant
B. Atrofice - cu extremități dreptunghiulare
C. Atrofice - cu extremități rotunjite sau efilate
D. Distrofice
E. Hipertrofice - cu extremități osoase mărite în dimensiune și calus normal
CS
2.Agentul patologic implicat cel mai frecvent în infecțiile secundare fracturilor este?
A. Chlamydia trachomatis
B. Escherichia coli
C. Chlamydia pneumoniae
D. Streptococcus pyogenes
E. Staphylococcus aureus
CM
3.Semnele clinice ale sindromului de compartiment sunt:
A. Aspect cianotic, marmorat al extremității
B. Puls periferic diminuat ( prezenta lui este un semn tardiv)
C. Durere profundă și permanenta ca semn precoce si constant, exacerbată la mobilizare
D. Apariția semnelor de paralizie confirma instalarea unor leziuni precoce, ireversibile
E. Parestezii localizate în teritoriul nervilor periferici ai compartimentului afectat (leziuni
reversibile), tulburarile motorii urmând celor senzitive
CM
4.Semnele locale de ischemie periferica sunt:
A. Flictene si necroza cutanata ca semn tardiv
B. Dureri musculare si parestezii în sectorul ischemic
C. Absenta sau diminuarea pulsului periferic comparativ cu membrul indemn
D. Tegumentele palide, reci
E. Tegumente normocrome, calde, datorită stazei
CM
5.În evoluția radiologică a unei fracturi se întâlnesc următoarele etape:
A. În timp, prin remodelarea calusului, forma si structura inițială a osului sunt refăcute total sau
partial
B. După 3-4 săptămâni, între fragmente apare o opacitate fusiforma sau globulară ( aspect RX), care
creste treptat , înglobează si unește fragmentele fracturate
C. După 7-10 zile, traiectul de fractură se îngustează, osul începând să prindă un aspect normal
radiologic
D. După 7-10 zile, traiectul de fractură se lărgește si extremitățile osoase devin estompate datorită
resorbtiei
E. După 3-4 săptămâni, între fragmente apare un calus, care creste treptat , înglobează si unește
fragmentele fracturate
CM
6.Fracturile pe os patologic, cauze:
A. Osteogeneza perfecta
B. Boala Paget a osului
C. Boala Paget a sanului
D. Infectii osoase, chisturi si tumori prin leziuni osteoformatoare
E. Osteoporoza
CM
7.Recuperarea functionala dupa fracturi, informatii adevarate
A. Se recomanda contractii izotonice - ce actioneaza asupra muschilor ce actioneaza asupra
articulatiilor ramase libere
B. Se recomanda contractii izometrice - ce actioneaza asupra muschilor ce antreneaza articulatiile
imobilizate
C. Include procedee de kineto-, hidro-, ergoterapie
D. Se recomanda contractii izometrice - ce actioneaza asupra articulatiilor ramase libere
E. In deficitele neurologice - membrul va fi imobilizat in pozitie fiziologica
CS
8.O fractura notata (AO) cu 1, 1 - A1 este localizata:
A. Extremitatea proximala tibie
B. Extremitatea distala humerus
C. Extremitatea proximala radius
D. Extremitatea proximala humerus
E. Maleolara
CM
9.Despre imagistica speciala in cadrul fracturilor osoase este adevărat, cu excepția:
A. La sfârșitul examenului clinic si imagistic, diagnosticul de fractura trebuie să precizeze sediul
fracturii, traiectul, deplasările fragmentelor, timpul de vindecare, gradul de cominuție, stabilitatea
focarului nu si gradul de lezare al țesuturilor moi
B. C.T. - valoarea ei este crescută în diagnosticul leziunilor de la nivelul coloanei vertebrale si
bazinului
C. IRM are valoare în diagnosticul leziunilor vasculo-nervoase, ligamentare si a țesuturilor moi
adiacente
D. IRM nu are utilitate în precizarea gradului de compresie al măduvei spinării în fracturile coloanei
vertebrale
E. Tomografia computerizata (C.T) este indicată de rutină în evaluarea fracturilor
CS
10.Capacitatea de absorbție a energiei se referă la:
A. O anumită parte a forței traumatice poate fi absorbită de țesuturile moi ( în special musculatura
contractată), având un efect de liza osoasa
B. O anumită parte a forței traumatice poate fi absorbită de țesuturile moi ( în special musculatura
contractată)
C. Capacitatea osului de a se mula pe sursa executantă a fortei traumatice
D. O anumită parte a forței traumatice poate fi absorbită de țesuturile moi ( în special musculatura
contractată), având un efect de remodelare dinamica a osului
E. O anumită parte a forței traumatice poate fi absorbită de țesuturile moi ( în special musculatura
relaxata )
CM
11.Factorii intrinseci ai fracturilor sunt:
A. Capacitatea de absorbție a energiei
B. Mărimea, geometria si caracteristicile nutriționale ale osului
C. Mărimea, geometria si caracteristicile materiale ale osului
D. Mărimea articulațiilor proximale si distale ale osului
E. Capacitatea de absorbție a substanțelor minerale în matricea osoasa
CM
12.Regiunile anatomice mai expuse fracturilor sunt:
A. Diafiza tibiala în cursul accidentelor de circulatie
B. Epifiza distală a radiusului si extremitatea proximală a femurului ( la vârstnici)
C. Diafiza radială în cursul accidentelor de circulatie
D. Epifiza proximală a radiusului si extremitatea distală a femurului ( la tineri)
E. Epifiza ulnara la pacienții >70 de ani
CM
13.Fracturile se produc:
A. Datorită acțiunii asupra osului a unor forțe exterioare ce depășesc limita de rezistenta a acestuia
B. Datorită acțiunii asupra osului a unor forțe exterioare egale limitei de rezistenta a acestuia
C. Datorită acțiunii asupra osului a unor forțe exterioare mai mici decât limita de rezistenta a
acestuia
D. Procesul de fracturare este legat de existenta unor factori extrinseci si intrinseci
E. Majoritatea apar în urma unor traumatisme de intensitate crescută
CM
14.În funcție de calitatea osului si severitatea traumatismului, putem avea următoarele tipuri
lezionale:
A. Fractura incompletă - cu doua sau mai multe fragmente osoase
B. Fractura completa ( cu întreruperea ambelor corticale)
C. Fractura incompletă ( cu întreruperea unei corticale )
D. Fractura incompleta ( cu întreruperea ambelor corticale)
E. Fractura completa - cu sau fara deplasarea fragmentelor
CM
15.Diagnosticul fracturilor, afirmatiile false:
A. Fracturile de calcaneu nu se pot asocia cu fracturi de bazin
B. CT-ul nu este util preoperator, radiografia conventionala fiind suficienta mai ales pentru fracturile
intraarticulare
C. Examenul radiologic pentru fracturile cervicale cuprinde 7 incidente
D. Fracturile umarului includ o "serie traumatica" de 3 incidente
E. In prezenta semnelor locale certe de fractura nu mai este nevoie de examenul radiologic
CS
16.Etapele formarii calusului cartilaginos, afirmatia adevarata:
A. Remodelarea osoasa incepe in aproximativ 5-6 saptamani
B. Nicun raspuns corect
C. Etapa inflamatorie (hemoragico-condroida)
D. Etapa calusului tare (os spongios)
E. Etapa calusului permanent
CM
17.Clasificarea descriptiva a fracturilor dupa deplasarea fragmentelor:
A. Fracturi cu deplasare: transversale, oblice
B. Fracturi fara deplasare: complexa (insumare: decalaj+ unghiulare+ ascensiune)
C. Fracturi cu deplasare: translatie, unghiulare, rotatie
D. Fracturi fara deplasare
E. Fracturi cu deplasare: ascensiune cu incalecare
CM
18.Clasificare AO a leziunilor musculare in fracturi:
A. 3. Sindromul de zdrobire
B. 2. Leziuni circumscrise la un singur grup/ compartiment muscular
C. 5. Sindromul de compartiment
D. 3. Leziuni extinse la 2 compartimente musculare
E. 1. Absenta leziunilor musculare (evidente clinic)
CM
19.Clasificare AO a leziunilor tegumentare in fracturile deschise:
A. 3. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior spre interior, diametru peste 5cm, margini
devitalizate
B. 2. Deschidere cutanata dinspre interior spre exterior
C. 1. Absenta leziunilor cutanate
D. 5. Necroza cutanata
E. 2. Deschidere cutanata dinspre exterior spre interior
CM
20.Clasificare AO a leziunilor tegumentare in fracturile inchise:
A. 5. Necroza cutanata
B. 1. Absenta leziunilor cutanate
C. 4. Contuzie tegumentara extinsa
D. 3. Deschidere cutanata peste 5cm, margini devitalizate
E. 2. Contuzie tegumentara localizata
Test 8
CM
1.Cauzele pseudoartrozei ce tin de particularitatile pacientului sunt, cu exceptia:
A. Necomplianta
B. Medicatie citotoxica
C. Infectiile
D. Medicatie antiinflamatorie
E. Reluarea precoce a incarcarii
CM
2.Complicatii tardive ale fracturilor osoase
A. Redoare articulara
B. Fractura deschisa
C. Artroza posttraumatica
D. Pseudoartroza
E. Leziuni cutantate locale
CS
3.Leziunea nervoasă ce apare după traumatisme cu corpuri contondente este:
A. Axonotmezis
B. Neurotmezis cu întreruperea axonului, dar păstrarea intactă a epinervului
C. Neurapraxia
D. Neurotmezis cu întreruperea axonului și a tuturor învelișurilor conjunctive
E. Neurotmezis cu lezarea doar a axonilor și endonervului
CS
4.În care dintre următoarele afecțiuni, NU apar frecvent leziuni nervoase:
A. Fracturile diafizei humerale
B. Luxația coxo-femurală
C. Fracturile cotului
D. Luxația scapulo-humerală
E. Fracturile genunchiului
CM
5.Exacerbarea următoarelor afecțiuni poate să apară drept complicație generală a fracturilor:
A. Insuficiență renală
B. Insuficiență cardiacă
C. Trombembolism pulmonar
D. Diabet zaharat
E. Adenom de prostată
CM
6.Fracturile dificil de obsevat imdiat postraumatic, dar evidente radiografic după 7-10 zile sunt:
A. Fracturile calcaneului
B. Fracturile maleolei externe
C. Fracturile din 1/3 externă a claviculei
D. Fracturile scafoidului
E. Fracturile de stres
CM
7.Printre indicațiile SPECIFICE CT-ului în cadrul fracturilor, NU se numără:
A. Planning-ul preoperator eficient în fracturile stiloidei radiale
B. Plannig-ul preoperator eficient în fracturile de acetabul
C. Localizarea fracturii
D. Stabilirea existenței fracturii
E. Diagnosticul leziunilor de la nivelul coloanei vertebrale