Sunteți pe pagina 1din 23

TEST ORTOPEDIE 1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnav B. o solutie de continuitate pe un os fragilizat C.

o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita 2. Dupa prognostic fracturile pot fi: A. inchise B. stabile si instabile C. deschise D. cominutive 3. Etiologia unei fracturi este de natura: A. chimica B. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 4. Fracturile apar mai fracvent in intervalul de virsta cuprins intre : A. 10-30 ani B. 20-40 ani C. 30-50 ani D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 5. Fracturile se pot produce prin : A. flexie exagerata B. tractiune C. compresiune si torsiune D. explozie ??6. Fracturile complete pot avea un traiect : A. transversal si oblic B. spiroid si longitudinal C. in T,Y,V si fluture D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 7. Fractura in lemn verde reprezinta: A. deformarea in grosime a osului B. infundarea trabeculelor osoase C. inflexiunea osoasa D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 8. Axonotmesis reprezinta: A. contuzia unui nerv B. sectionarea completa a unui nerv C. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Schwann D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 9. Dintre semnele de probabilitate a unei fracturi fac parte: A. durerea B. mobilitatea anormala C. impotenta functionala D. deformarea regiunii 10. Dintre semnele de certitudine (siguranta) pentru diagnosticul unei fracturi fac parte: A. crepitatia osoasa B. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii D. transmisibilitatea miscarii 11. Carei faze din formarea calusului i sunt caracteristici blastii : A. faza calusului fibros B. faza calusului osos C. faza calusului definitiv D. faza hemoragica si hiperemica 12. Faza calusului osos definitiv se caracterizeaza prin: A. remodelare B. rezorbtie C. apozitie osoasa D. osteoliza 13. Dintre complicatiile generale imediate fac parte: A. socul traumatic, tulburarile urinare si embolia grasoasa B. fractura deschisa

C. calusul vicios D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 14. Infectia impiedica sau intirzie consolidarea prin: A. inhibarea fosfatazei alcaline B. blocarea fixarii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentala C. topirea calusului fibrino-proteic D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 15. Calusul vicios apare datorita : A. fracturilor incorect reduse B. evacuarii hematomului fracturar C. nediferentierii celulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 16. Complicatiile locale tardive in cazul unei fracturi sunt urmatoarele, cu exceptia : A. pseudartroza B. calus vicios C. fractura deschisa D. embolia grasoasa 17. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata : A. fibrozei periarticulare si atrofiei musculare B. fracturilor deschise C. calusului vicios D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 18. Intirzierea in consolidare a fracturii apare ca urmare a: A. reducerii imperfecte si tarelor asociate B. alterarilor cartilajului C. fibrozei periarticulare D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 19. Pseudartroza reprezinta : A. o reducere imperfecta B. neconsolidarea definitiva a fracturii C. consolidarea fracturii dupa 3-6 luni D. toate variantele de mai sus sunt corecte 20. Pseudartroza se datoreaza : A. unei reduceri imperfecte B. unei imobilizari inadecvate C. unei tehnici chirurgicale defectuoase D. anomaliilor vasculare ? 21. Tratamentul osteoporozei algice (Sdeck- Leriche) consta in: A. bai calde B. masaje C. antihistaminice, vitamine, hormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte !! 22. Tratamentul ortopedic al unei fracturi consta in: A. reducere, imobilizare si recuperare functionala B. extensie continua C. aparat gipsat D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 23. Dintre indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile B. fractura deschisa C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 24. Tratamentului chirurgical al unei fracturi consta in : A. deschiderea focarului, reducere si osteosinteza B. aplicarea unei extensii transosoase C. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte 25. Fractura deschisa se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate la nivelul osului B. comunicarea focarului de fractura cu exteriorul C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturi D. toate variantele de mai sus sunt corecte 26. Primul ajutor in fractura deschisa se realizeaza prin : A. extensie continua B. tractiune in ax si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa oxigenata

D. toaleta plagii si sutura 27. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu fractura deschisa in drumul catre spital : A. ora accidentului si a instalarii garoului B. administrarea de ser antitetanic C. tratamentul administrat D. toate variantele de mai sus sunt corecte 28. In serviciul de ortopedie tratamentul fracturilor deschise consta in : A. imobilizare in atela Kramer B. tratamentul socului si osteosinteza C. hemostaza prin garou D. toate variantele de mai sus sunt corecte 29. Bandajul in 8 se foloseste pentru tratamentul: A. luxatiei acromio-claviculare B. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare C. fracturii col chirurgical omoplat D. fracturii 1/3 interne clavicula fara deplasare E. luxatiei sterno-claviculare. 30. In fracturile cu deplasare ale colului chirurgical de scapula se intilneste urmatorul semn patognomonic: A. echimoza axilara B. crepitatia osoasa sub spina scapulei C. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului D. deformarea in epolet a umarului E. aparitia unei depresiuni subacromiale 31. In fractura colului chirurgical al humerusului nu este adevarata afirmatia: A. este fractura extraarticulara B. este fractura intraarticulara C. este localizata la extremitatea proximala a humerusului D. poate fi fara deplasare E. poate fi fractura deschisa 32. In fractura tip III Mason a capului radial la adult se face: A. rezectia capului radial B. ortopedic imobilizare cu cotul la 120 C. osteosinteza cu brose D. tratament functional E. tratament ortopedic: imobilizare cu cotul la 90 33. La un tanar cu fractura de diafiza ambe oase antebrat in 1/3 medie cu deplasare se face : A. osteosinteza cu placi si suruburi B. osteosinteza cu fixator extern C. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar D. imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmar E. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet 34. In tratamentul fracturii de olecran cu deplasare nu se foloseste : A. surub B. hobanaj C. sutura osoasa D. hemicerclaj E. tija Rush 35. In care situatie nu apare sindrom Volkmann : A. luxatie cot B. fractura paleta humerala (extremitatea inferioara a humerusului) C. fracturi oase antebrat D. aparat gipsat brahio-antebrahial strans E. fractura diafiza humerala Any fracture in elbow region or upper arm may lead to Volkmann's ischemic contracture but commonly caused due to supracondylar fracture of the humerus. Volkmann's contracture results from acute ischaemia/necrosis of the muscle fibres of the flexor group of muscles of the forearm, especially flexor digitorum profundus and flexor pollicis longus which becomes fibrotic and short. It is caused by obstruction on the brachial artery near the elbow, possibly from improper use of a tourniquet, improper use of a plaster cast, or compartment syndrome. It is also caused by fracture of forearm bones which cause profuse bleeding from major blood vessels of forearm. 36. Fractura luxatie Monteggia-Stanciulescu tipica reprezinta : A. fractura diafizei cubitale la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie asociata cu luxatia anterioara a capului radial B. fractura diafizei radiale in 1/3 distala asociata cu luxatia posterioara a capului cubital C. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia anterioara a capului radial D. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia posterioara a capului radial E. fractura 1/3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu luxatia posterioara a capului radial

37. In reducerea ortopedica a fracturii Pouteau Colles nu se face : A. inclinatie palmara a mainii B. inclinatie cubitala a mainii C. tractiune de police D. contraextensie pe brat E. tractiune degete II III IV mana 38. In fractura de scafoid durata imobilizarii gipsate este : cel putin 6 saptamani (curs) A. 4 saptamani B. 2 saptamani C. doua luni D. 6 saptamani E. 3 saptamani 39. Bandajul Dessault nu este folosit pentru tratamentul : A. contuziei forte de umar B. fracturii colului chirurgical de humerus C. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare D. entorsei de umar E. disjunctiei acromio-claviculare 40. Referitor la fractura Pouteau-Colles una dintre urmatoarele afirmatii este falsa : A. imobilizarea gipsata se mentine 6 saptamani B. osteosinteza se face numai cu brose C. mana trebuie mentinuta in pozitie procliva D. poate fi fractura deschisa E. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala. 41. Patognomonic pentru sindromul de canal carpian este : A. durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian B. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiune D. senzatia de arsura la nivelul degetelor E. tulburari vasomotorii si trofice cutanate: piele neteda, lucioasa, edematiata 42. In fractura de olecran cu deplasare : A. este necesar tratamentul chirurgical B. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 90 C. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 110 D. se poate face tratament functional E. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata 6 saptamani. 43. Aparatul gipsat toraco-brahial se foloseste pentru tratamentul : A. luxatiei scapulo-humerale inferioare B. fracturii supracondiliene de humerus C. fracturii de diafiza de humerus D. fracturii de corp de omoplat cu deplasare E. fracturii de 1/3 externa de clavicula 44. La fractura din 1/3 medie a claviculei cu deplasare, fragmentul extern se deplaseaza : A. in sus si inapoi B. in jos, inauntru si inainte C. in jos si inapoi D. in jos si inainte E. in sus si inainte 45. Leziunea domului pleural si a pleurei vicerale poate apare ca o complicatie dupa: A. fractura 1/3 medie clavicula B. fractura omoplat C. fractura col anatomic humerus D. luxatie scapulo-humerala antero-interna E. luxatie sterno-claviculara 46. Durata imobilizarii gipsate in fractura cominutiva de epifiza distala radius cu deplasare este : A. 4 saptamani B. 3 saptamani C. doua luni D. 10 saptamani E. 6 saptamani 47. Dupa reducerea ortopedica la o fractura cominutiva de epifiza distala radius cu traiect intraarticular, imobilizarea gipsata are urmatoarele caracteristici : A. este atela brahio-palmara in V B. este aparat gipsat antebrahio-palmar C. este atela gipsata antebrahio-palmara in V D. este aparat gipsat brahio-palmar E. este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala.

48. La fractura de epifiza distala radius cu deplasare semnul Laugier reprezinta : A. deformarea in dos de furculita a pumnului B. unghiulatia axului mainii in baioneta C. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene D. ascensionarea stiloidei cubitale E. crepitatia osoasa la nivelul pumnului 49. La care dintre urmatoarele elemente NU se face referire in clasificarea Gustillo-Andersen : A. deschiderea cutanata B. leziunile musculare C. leziunile periostice D. sediul fracturii 50. Care dintre urmatoarele elemente este specific tipului I din clasificarea Gustillo : A. leziunea cutanata este o plaga poluata B. fractura nu este cominutiva C. leziunile de parti moi sunt importante D. leziunea cutanata este sub 2 cm 51. Caracteristica pentru fractura deschisa tip III A este : A. leziune cutanata sub 5 cm B. leziuni musculo-periostice medii C. posibilitatea acoperirii primare a focarului D. leziune vasculara si nervoasa 52. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi se incadreaza in tipul III (Gustillo) indiferent de marimea deschiderii cutanate : A. fractura deschisa produsa prin accident auto B. fractura deschisa produsa prin precipitare C. fractura deschisa produsa prin arme de foc D. toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre exterior, intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic. 53. Care dintre urmatoarele elemente este specific fracturii deschise tip III C (Gustillo): A. leziunea arteriala majora, care necesita reparare chirurgicala pentru pastrarea segmentului de membru B. leziunea venoasa majora, cu cianoza segmentului distal C. leziunea mixta, arteriala si venoasa D. limfedemul 54. Elementul terapeutic esential in cazul fracturii deschise este: A. antibioterapia cu spectru larg, inceputa de la prima unitate spitaliceasca B. toaleta chirurgicala precoce si completa C. acoperirea focarului cu piele D. refacerea musculo-tendinoasa. 55. La fracturile deschise tip III B, acoperirea focarului de fractura : A. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii, altfel aceasta se va infecta B. se face intotdeauna prin sutura primara C. nu se face niciodata per primam D. se face la maximum 48 de ore de la producerea fracturii 56. La prima unitate medicala la care este tratata o fractura deschisa NU trebuie efectuat unul dintre urmatoarele gesturi : A. tratament analgetic cu derivate morfinice, deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post-agresiva B. vaccinarea anti-tetanica C. toaleta chimica a focarului D. imobilizarea segmentului fracturat 57. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei fracturi deschise este : A. integrarea periostului, deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. reducerea perfecta a fracturii, deoarece orice dezaxare conduce spre pseudartroza C. existenta, in focarul de fractura, doar a unor tesuturi viabile, care sa asigure aportul de oxigen necesar D. acoperirea cu tegument, deoarece altfel persista sindromul de expunere 58. Tratamentul unei fracturi deschise la un politraumatizat se face : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni, deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. stabilirea ordinii gesturilor terapeutice se face dupa ierarhizarea leziunilor si a potentialului letal al acestora . 59. Excizia musculara in focarul de fractura deschisa se face : A. pana in zona unde muschiul este sangerand si contractil B. fara sa lase defecte musculare sau cutanate, care sa lase descoperit focarul de fractura C. cat mai economic, pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. de la limita superioara a focarului pana la cea distala 60. Stabilizarea unui focar de fractura diafizara deschisa tip III B se face, de preferinta prin : A. osteosinteza centromedulara, care asigura maximum de stabilitate B. osteosinteza paracorticala, deoarece este bine ca material metalic sa existe doar in focar C. imobilizare gipsata, deoarece prezenta oricarui material metalic in focar expune la risc septic

D.

fixator extern, de preferinta in mai multe planuri, pentru a asigura maximum de stabilitate

61. Daca la un pacient cu fractura deschisa tip III B la care s-a practicat toaleta chimica si chirurgicala initiala, cu stabilizarea optima a focarului, se constata, la cateva zile dupa aceasta, ca au aparut zone de necroze, se apreciaza ca: A. tratamentul initial a fost incorect, dar nu se mai reintervine, lasand organismul sa vindece leziunea, pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale B. tratamentul initial a fost corect, dar procesele de tromboza in vasele mici au progresat si se impune realuarea chirurgicala a focarului, cu excizia zonelor necrozate C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice, care sigur vor ameliora aspectul D. pansamentul a fost compresiv, producand afectare circulatorie 62. In cazul unei fracturi deschise tip III, la care, la prima unitate medicala (care nu este un serviciu de traumatologie) se constata ca unul dintre capetele fragmentelor fracturare este exteriorizat sau poluat teluric, se va proceda la : A. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument, in continuitate cu celalalt, pentru a minimaliza efectele sindromului de expunere B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic, pentru a reduce riscul septic C. toaleta chimica a focarului, pansament steril si imobilizare gipsata eficienta, fara a repune osul poluat in continuitate cu celalalt fragment, dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatologie cu o ambulanta medicalizata D. interventie chirurgicala de urgenta, chiar daca nu exista toate mijloacele, deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala absoluta 63. Care dintre urmatoarele semne NU face parte din tabloul clinic al ischemiei periferice severe : A. absenta pulsului B. paliditatea tegumentelor C. tumefierea segmentului distal D. scaderea temperaturii cutanate E. tulburari neurologice 64. Tratamentul antibiotic in fractura deschisa NU va fi inceput cu : A. cefalosporine B. peneme C. chinolone D. aminoglicozide 65. La un pacient cu fractura deschisa tip III B supra si intercondiliana de femur, pe o parte, si fractura cominutiva de diafiza femurala, pe cealalta parte, apreciati ca : A. va fi necesara reechilibrarea volemica, dar numai cu solutii saline (ser fiziologic, Ringer), deoarece reactia sistemica postagresiva se insoteste de hiperglicemie B. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline + glucoza C. nu este necesara administrarea de supliment volemic, deoarece exista riscul de supraincarcare volemica D. reechilibrarea trebuie sa fi adresata tuturor dezechilibrelor produse de traumatism, fiind necesara administrarea de solutii saline, glucoza, dar si singe pentru combaterea anemiei secundara celor doua fracturi . 66. In cazul unei fracturi de diafiza femurala deschisa tip III C, cu intreruperea arterei si venei femurale, succesiunea gesturilor terapeutice este : A. refacerea arterei, apoi a venei, apoi stabilizarea fracturii B. refacerea venei (cat mai rapid cu putinta), apoi a arterei, apoi stabilizarea femurului C. stabilizarea femurului, refacerea venei (acestea in cel mai scurt timp), apoi refacerea arterei D. refacerea arterei, stabilizarea femurului, apoi refacerea venei 67. Fracturile deschise produse de unelte agricole se clasifica, dupa Gustillo : A. in functie de defectul cutanat B. in functie de traiectul de fractura C. totdeauna se incadreaza in tipul III D. in functie de marirea distrugerii musculare 68. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta optiune terapeutica intr-o fractura deschisa tip III A, intr-un serviciu de traumatologie : A. tratamentul chirurgical in urgenta, in echipa pluridisciplinara B. stabilizarea in STI, daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa, apoi interventie chirurgicala de urgenta C. pansament, imobilizare gipsata si supravegherea in sectia de ortopedie, pana cand pacientul va putea suporta interventia chirurgicala D. evaluarea completa a leziunilor, in sala de operatie. 69. Spondilita ankilopoietica se caracterizeaza prin : A. afectarea valvei mitrale, cu stenoza mitrala B. dezlipire de retina C. proces inflamator cronic, urmat de fibroza, la insertia osoasa a fasciilor, tendoanelor, ligamentelor D. hepatomegalie 70. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza spondilita ankilopoietica : A. debuteaza la articulatiile sacro-iliace B. evolueaza ascendent pe coloana vertebrala C. afecteaza femeile peste 40 ani D. este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian

71. Afectarea cardiaca in spondilita este cel mai frecvent : A. la nivel atrial B. la nivelul septului interventricular C. la nivelul valvei aortice D. la nivelul valvei mitrale 72. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza radiografia de coloana vertebrala in spondilita : A. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor B. zone de osteoliza vertebrala C. aparitia puntilor intervertebrale D. stergerea lordozei lombare 73. Spondilita afecteaza cel mai frecvent : A. articulatia tibio-tarsiana B. articulatia coxo-femurala C. articulatia astragalo-calcaneeana D. articulatia tibio-peroniera distala 74. In spondilita anchilozanta, factorul reumatoid este, de obicei : A. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida B. cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida C. absent D. decelabil inca de la debutul bolii 75. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea planning-ului operator NU este valabil pentru spondilita : A.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebrale B.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatorii C.pacientii au totdeauna testele hepatice modificate D.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene 76. Data fiind epidemiologia caracteristica spondilitei, coxartroza secundara acesteia se trateaza cel mai frecvent prin : A. artroplastie cu proteza totala necimentata B. hemiartroplastie cu proteza bipolara C. osteotomie de corectie D. artrodeza de sold 77. Debutul poliartritei reumatoide este, de obicei : A.la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale ale mainii si metacarpo-falangiene B.la nivelul cotului C.la nivelul articulatiilor cotului D.la nivelul articulatiilor coxo-femurale 78. Procesele patologice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul : A.cartilajului B.sinovialei C.capsulei articulare D.metafizei 79. Ragocitele provin din : A.limfocite T helper B.limfocite B C.polimorfonucleare neutrofile D.eozinofile 80. Factorul reumatoid este, cel mai frecvent : A.Ig A B.Ig E C.Ig M D.Ig G 81. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este: A.o infectie virala cu Paramy ovirus B.o Ig G anormala, cu defect de glicozilare C.o infectie bacteriana cu Chlamydia D.o infectie parazitara 82. Valoarea complementului seric in poliatrita reumatoida este : A.crescuta in toate formele bolii B.scazuta in toate formele de boala C.scazuta in formele cu complexe imune circulante in cantitate mare D.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare 83. Care dintre urmatoarele modificari radiologice NU caracterizeaza poliartrita reumatoida : A.ingustarea spatiului articular B.osteoporoza C.geode subcondrale D.incurbarea diafizei

84. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii NU este specific pentru poliartrita reumatoida : A.deviatia cubitala a mainii B.mana cazuta, in gat de lebada C.degete in baioneta D.mana cu noduli reumatoizi 85. Panusul este : A.capsula ingrosata B.sinoviala hipertrofica, hipervascularizata C.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondral D.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare 86. Factorul reumatoid din lichidul articular provine din: A.polimorfonuclearele neutrofile activate B.limfocitele T helper C.limfocitele B transformate in plasmocite D.macrofage 87. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au : A.risc septic crescut, datorita depresiei imunitare B.contraindicatie de heparino-terapie C.indicatie de supliment proteic, datorita carentei proteice induse de cortizon D.indicatie de tratament tonicardiac, datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon 88. Fractura tip Malgaigne reprezinta : A. fractura arc anterior bilateral B. fractura arc anterior si posterior prin sacru C. fractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca D. fractura cominutiva de coxal 89. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta : A. fractura ram ilio-pubian bilateral B. fractura ram ilio-ischio pubian bilateral C. fractura ram ilio-ischio pubian de o parte D. fractura ram ilio-pubian unilateral 90. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin : A. globul vezical B. iritatie peritoneala C. hematom retroperitoneal D. abdomen de lemn ?? 91.Ruptura vezicii urinare in traumatismul http://emedicine.medscape.com/article/441124-overview#a0112 A. glob vezical B. impastare suprapubiana C. uretroragie D. abdomen de lemn bazinului se caracterizeaza prin :

??92. In traumatismele bazinului poate fi lezat: e interesat trunchiul lombosacrat/radacinile sacrate in fracturile sacrului http://www.patient.co.uk/doctor/Femoral-Nerve-Lesion.htm/http://www.stjosephsphx.org/Medical_Services/Center_for_Womens_Health/196316 A n. femural B n. rusinos C n. sciatic D n. musculo-cutan 93. Tratamentul ortopedic NU poate fi indicat in: A.scoliozele medii B.scoliozele grave C.scoliozele foarte grave D.scolioze usoare 94. Corsetul Milwaukee este indicat in: A.scoliozele usoare B.scoliozele medii C.scoliozele grave D.scolioze grave si foarte grave 95. Tratamentul chirurgical este indicat in: A.scolioze medii B.scolioze grave C.scolioze usoare si medii D.cifoscolioze 96. Cifoza juvenila Scheuermann are: A.spate rotund B.spate dureros C.gibus ascutit

D. spondilartroza 97. Nodulii lui Schmorl reprezinta: A.modificari artrozice specifice cifozei B.hernii intraspongioase C.degenerari ale discului intervertebral D.hernii ale maduvei spinarii 98. Primul timp al tratamentului ortopedic al cifozei urmareste: A.corectarea rotatiei vertebrale B.corectarea cifozei dorsale C.corectarea lordozei de compensatie D.elongarea vertebrala 99. Fractura cotilului se produce cel mai frecvent prin : A.traumatism direct B.mecanismul tabloului de bord (corect ; carte) C.mecanism de infundare D.mecanism de torsiune 100. In fractura peretelui posterior al cotilului pot apare : (corect ; carte) A.leziuni ale nervului sciatic B.leziuni ale arterei hipogastrice (iliaca interna) C.luxatii posterioare de sold D.leziuni ale n. femural 101. In fractura cu deplasare a cotilului tratamentul este: A.ortopedic (aparat gipsat) B.extensie continua C.chirurgical D.extensie urmata de gips 102. Scolioza antalgica din sciatica vertebrala este: A.scolioza congenitala B.scolioza de cauza neuro-musculara C.scolioza functionala D.scolioza esentila 103. Scoliozele functionale se caracterizeaza prin : A.modificari morfologice ale vertebrelor B.absenta modificarilor morfologice C.modificari morfologice si neurologice D.deformatii costale 104. Scoliozele structurale sunt: A.progresive de la aparitie pana la terminarea cresterii B.stationare C.progresive numai in puseul pubertar D.toate variantele de mai sus sunt false 105. Scoliozele determinate de hemivertebre sunt : A.scolioze congenitale B.scolioze functionale C.scolioze esentiale D.scolioze neuro-musculare 106. Cea mai frecventa si mai grava este : A.scolioza dorsala B.scolioza cervicala C.scolioza lombara D.scolioza dorso-lombara 107. Scolioza grava se incadreaza intre : A.30 - 50 B.50 - 90 C.50 - 70 D.90 120 108. Cea mai grava este : A.scolioza juvenila B.scolioza infantila C.scolioza adultului D.scolioza adolescentului 109. Scolioza adultului A.are evolutie spre agravare B.se amelioreaza cu varsta C.este stationara D.are evolutie oscilanta

???110. Toracele este asimetric si bombat datorita : A.musculaturii hipertrofiate pe convexitate B.rotatiei vertebrale C.vertebrelor cuneiforme D.cifozei dorsale. 111 . Fracturile parcelare de cap femural: A. intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural; B. intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural; C. sunt cominutive; D. necesita hemiartroplastie; 112. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold: A. mobilizarea protezei; B. supuratia; C. cotiloidita; D. boala trombo-embolica; E. fractura pe implant; 113. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: A) mobilizarea protezei; B) supuratia; C) cotiloidita; D) boala trombo-embolica; E) fractura pe implant; 114. Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este: A. radiografia de profil; B. radiografia in rotatie interna ; C. radiografia in rotatie externa; D. scintigrafia; E. echografia; 115. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45 are gradul: A. Pauwels I; B. Pauwels II; C. Pauwels III; D. Pauwels IV; E. nu e incadrabila in clasificarea Pauwels; 116. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural: A. fractura de col femural cu cioc distal; B. fractura de col femural cu cioc proximal; C. fractura de grad Garden IV; D. fractura cominutiva de col femural; E. fractura de col femural cu deplasare mare; 117. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele : A. luxatia de sold; B. fracturile de col femural fara deplasare; C. fracturi Garden II; D. fracturi Garden III; E. fracturi Garden IV; 118. In fracturile de col femural NU apare: A. impotenta functionala; B. rotatie externa a membrului pelvin; C. scurtarea membrului pelvin; D. abductie; E. adductie; 119. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza: A. gamma nail (cui gamma); B. lama placa; C. DHS; D. tija Ender; E.Placa si suruburi 120. Reprezinta osteosinteza paracorticala: A. DHS; B. fixatorul extern; C. tijele Ender; D. gamma nail (cui gamma); E. tija zavorata; 121. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de: A. varizare;

10

B. valgizare; C. rotatie externa; D. rotatie interna; E. ramane nemodificat; 122. Fractura schiorilor are traiect: A. transversal; B. oblic; C. spiroid ; D. traiect in T; E. traiect in V; 123. Reprezinta complicatie locala imediata a fracturii diafizare femurale: A. fractura deschisa dinauntru in afara; B. embolia grasoasa; C. socul hemoragic si traumatic; D. accidentele trombo embolice; E. redoarea de genunchi; 124. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu: A. tija zavorata; B. placa cu suruburi; C. lama placa; D. aparat gipsat; E. DHS; 125. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt: A. fracturile condiliene; B. fracturile diafizare joase; = fracturile supracondiliene C. fracturile supra si intercondiliene; D. fracturile diafizo-metafizo-epifizare; E. toate fracturile sunt intraarticulare; 126. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent: A. anterior; B. posterior; C. medial; D. lateral; E. nu se deplaseaza; 127. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin: A. hobanaj; B. cerclaj; C. hemicerclaj; D. placa cu suruburi; E. cadraj; 128. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: A. mecanism direct; (corect; carte) B. mecanism indirect; C. miscari de varus; D. miscari de valgus; E. soc vertical; 129. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin: A. mecanism direct; B. mecanism indirect; C. miscari de varus; D. miscari de valgus; E. soc vertical; 130. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei: A. fracturile cu al treilea fragment; B. fracturile bifocale; C. fracturile spiroide;este o fractura simpla D. fracturile cominutive; E. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe; 131. Fracturile supramaleolare tibiale: A. sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale; B. sunt fracturi extraarticulare; C. sunt fracturi ale diafizei tibiale; D. sunt fracturi ale platoului tibial; E. sunt fracturi greu de redus ortopedic; 132. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala: A. apar numai pe os patologic; B. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei; nu, fracturile de gamba sunt mai frecvente C. cea mai frecventa localizare este la zona de trecere;

11

D. pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta; nu, se intervine chirurgical E. se intervine prin montarea unei proteze bipolare; 133. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU EXCEPTIA: A. translatie laterala; B. decalaj; C. deplasare longitudinala; D. angulare; E. hobanaj; 134. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt: A. edemele; B. echimozele; C. septice generale; D. pseudartrozele; E. tegumentare; 135. Fractura trimaleolara este: A. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V; B. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine; C. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial, D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial; E. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular; 136. Fractura bazei metatarsianului V: A. se imobilizeaza 3 saptamani, B. e componenta a fracturii trimaleolare; C. nu are expresie clinica; D. determina sindrom de compartiment; E. nu se vede decat la CT; 137. Proteza Moore: A. e o proteza bipolara; B. inlocuieste epifiza proximala tibiala; C. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural; D. se foloseste pentru hemiartropalstia de sold E. este confectionata din polietilena; 138. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. suprafetele articulare raman la locul lor; B. durere; C. laxitate articulara; D. pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina, E. repere osoase normale; 139. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. osificari periarticulare; B. smulgeri osoase; C. artroze; D. osteoporoza localizata; E. trombembolii, 140. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare; B. implica leziuni osoase; C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor, D. apar frecvent la copii; E. implica deformarea articulatiei respective; 141. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: A. gleznei, B. genunchiului; C. soldului; D. cotului; E. degetelor; 142. Entorsa de gradul II presupune: A. elongatie ligamentara; B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase; C. ruptura partiala a ligamentului, D. ruptura ligamentara totala; E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului; 143. La examenul clinic al unei entorse NU apare: A. tumefierea articulatiei; B. stergerea reliefurilor osoase; C. crepitatie osoasa, D. edem; E. miscare anormala in articulatie;

12

144. Impotenta functionala totala apare in: A. entorsa usoara; B. entorsa moderata; C. entorsa grava, D. toate entorsele; E. nu apare in nici un tip de entorsa; 145. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat: A. ligamentul colateral extern; B. aparatul ligamentar intern (triada nefasta!) C. ligamentele incrucisate; D. tendonul cvadricepsului; E. toate ligamentele, cu aceeasi frecventa; 146. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: A. tumefierea; B. echimoza; C. durerea; D. impotenta functionala; E. miscarile articulare anormale 147. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este: A. abductia gambei, B. adductia gambei; C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur; D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur; E. rotatia externa a tibiei; 148. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA: A. gamba in semiflexie; B. fund de sac cvadricipital destins; (corect ; carte) C. durere localizata odata cu trecerea timpului, (corect ; carte) durerea devine difuza ! D. echimoza; E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui; (corect ; carte) 149. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: A. suprimarea durerii; B. stabilitatea articulatiei, C. suprimarea reflexelor nociceptive; D. fortarea genunchiului in valg; E. fixarea cu fixator extern; 150. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: A. ligamentele; B. muschii (correct; carte) C. tibia; D. peroneul; E. capsula articulara; 151. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar intern; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata externa a gleznei, 152. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar extern; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei, E. pe fata e terna a gleznei; 153. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar; B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului, D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata externa a gleznei; 154. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar, B. pe planta; C. pe fata dorsala a piciorului; D. pe fata interna a gleznei; E. pe fata externa a gleznei;

13

155. Entorsele membrului superior: A. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior; B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior; C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana (corect ; carte) D. dau hemoragii importante; E. necesita frecvent tratament chirurgical; 156. Politraumatismele presupun: A. doua sau mai multe traumatisme de orice fel; B. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital C. o leziune localizata, dar cu risc vital; D. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital; E. doar tratament ortopedic; 157. In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul: A. capului (corect ; carte : reprezinta aprox 70%) B. toracelui; C. bazinului; D. membrelor superioare; E. membrelor inferioare; 158. Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau: A. agitatie; B. dezorientare temporo-spatiala; C. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinali; D. coma (corect ; carte : politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau sincopa si coma) E. somnolenta; 159. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in: A. traumatisme toracice; B. traumatisme abdominale; C. traumatismele membrelor superioare; D. traumatismele membrelor inferioare; E. traumatismele cu dominanta cranio-spinala (corect ; carte) 160. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada: A. initiala sau de stupefactie (corect ; carte) B. acuta sau de resuscitare; C. primara sau de stabilizare; D. secundara sau de regenerare; E. tertiara sau de recuperare; 161. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicul se face: A. de catre 2 persoane, tractionand brusc de membrele superioare si inferioare; B. de catre o singura persoana, echipata cu manusi de protectie; C. cu manevre blande, in sensul tractiunii axiale D. cu manevre blande, asigurand flexiunea axului cranio-cervical; E. cu manevre blande, asigurand flexiunea axului dorso-lombar; 162. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor, garoul se poate mentine maxim: A. 5 minute; B. o ora si jumatate (corect ; carte) C. 5 ore; D. o zi; E. o saptamana; 163. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia osteomielitei este : A.stafilococul auriu B.stafilococul alb C. streptococul D. bacilii gram-negativi E. anaerobii F. toti cei enumerati G. nici unul ???164. La sugar, osteomielita este produsa, cel mai frecvent de : A. Klebsiella B. Pneumococ C. Streptococ (NU, in carte : staf auriu, urmat de streptococ beta hemolitic) D. E. Colli E. Anaerobi 165. Frecventa maxima de aparitie a osteomielitei este : A. intre 5-15 ani B. la baieti (carte : baietii sunt mai zburdalnici si pot face plagi ) C. la fete D. la sugari E. la varstnici (carte : rar la adulti si varstnici) F. la imunosupresati

14

G. la toate categoriile enumerate H. la nici unii de mai sus 166. Osteomielita este o boala : A. generala, a intregului organism B. locala, a aparatului locomotor C. nici o varianta nu este corecta D. ambele variante sunt corecte 167. In prima faza a bolii, osteomielita se prezinta ca : A. o boala cu localizare osteoarticulara B. o boala generala de tip infectios C. o boala digestiva D. o boala respiratorie E. toate variantele sunt corecte F. nici o varianta nu este corecta 168. In faza a doua a bolii, tabloul osteomielitei este al: A. unei boli infectioase generalizate B. unei boli digestive C. unei boli respiratorii grave D. unei boli a aparatului locomotor E. nici una F. toate la un loc 169. In faza a doua (de localizare) a osteomielitei, leziunea caracteristica este : A. abcesul subperiostic B. artrita septica C. geoda osoasa D. fistule F. toate G. nici una 170. In faza initiala a osteomielitei, leziunea caracteristica este: A. abcesul subperiostic B. medulohaversita C. sechestrul osos D. edemul si hiperemia locala E. ulceratia compresiva Lannelongue 171. Tratamentul general al osteomielitei cu antibiotice, are eficienta: A.in faza initiala a osteomielitei(carte : pana intervin procesele de tromboza vasculara locala) B.in faza locala, de abcedare si fistulizare C.in tot timpul evolutiei bolii D.in tratamentul complicatiilor E.ca adjuvant al tratamentului chirurgical 172. Tratamentul chirurgical in osteomielita este indicat : A. in faza initiala a bolii (infectie generalizata) B. in faza localizarii bolii la aparatul locomotor C. in tratamentul complicatiilor D. in tratamentul formelor de boala care nu raspund la antibioterapie E.in tot cursul evolutiei bolii F.nu este recomandat 173. Tratamentul ortopedic (repaus si imobilizare) al osteomielitei, este recomandat : A. doar la inceputul bolii (infectie sistemica) B. doar in faza a doua a bolii (localizare) C. niciodata D. in tot cursul evolutiei bolii 174. La bolnavii cu osteomielita modificarea osoasa, la examenul radiologic, apare : A. de la debutul bolii B. la 3-5 zile de la debut C. la circa 2 saptamani de la debut D. dupa 3 luni de la debut ???175. La bolnavii cu osteomielita, in primele doua saptamani de evolutie a bolii, pe imaginile radiologice se pot vedea A. geode osoase B. sechestre C. abcese superiostice D. modificari ale partilor moi inconjuratoare (NU, carte : Examenul Rx in perioada de debut este negativ, in primele 10-14 zile ) E. toate leziunile enumerate F. nici una 176. La examenele de laborator, in caz de osteomielita, apare: A. VSH moderat crescuta (50-60 mm/1h) B. VSH mult crescuta (100-120mm/1h) C. leucocitoza marcata (peste 12-15.000/mm3)

15

D. leucocitoza moderata (10-12.000/mm3) E. limfocitoza (in formula leucocitara) F. neutrofilie (in formula leucocitara) G. anemie H. nici una din aceste modificari I. toate aceste modificari 177. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia TBC-OA (tuberculozei osteoarticulare), in epoca actuala, este : A. Bacilul tuberculos uman B. Bacilul tuberculos bovin C. Ambii de mai sus D.Alte mycobacterii 178. Calea cea mai frecventa de transmitere a infectiei tuberculoase este : A. aeriana B. digestiva C. alte cai 179. Varsta la care apare cel mai frecvent TBC osteoarticulara este : A. copilaria B. adultul tanar (20-40 ani) C. sugarul D. batranul E. nu are importanta F. toate grupele de varsta (in mod egal) 180. Sexul cel mai frecvent afectat de TBC osteoarticulara este cel : A.feminin B.masculin C.ambele sexe in mod egal 181. Tuberculoza este o boala: A.locala, a aparatului locomotor B.generala, a intregului organism C.ambele variante sunt corecte D.nici o varianta nu este corecta 182. In osteomielita, afectarea articulara apare: (correct; carte: datorita cartilajului de creste incomplet la sugar si disparut la adult) A.la copil si adolescent (5 16 ani) B.adult C.sugar D.toate grupele de varsta E.in nici o situatie 183. Cartilajul de crestere este prezent: A.de la nastere, pana la incheierea cresterii B.dupa varsta de 18 luni, pana la incheierea cresterii C.la adult D.la orice varsta 184. Leziunea caracteristica in TBC osteoarticulara este: A.Foliculul Aschoff B.Granulom (folicul) eozinofil C.Folicul Koster D.Granulom de corp strain E.Toate leziunile se pot intilni F.Nici unul 185. In aparitia foliculului tuberculos, rolul esential este al : A.Genomului B.Koch B.Membranei B.Koch C.Proteinelor din peretele B.Koch D.Substantelor grase din peretele B.Koch E.Toate aceste elemente contribuie 186. Bacilul Koch creste pe medii de cultura : A.La 2-3 saptamani B.La 4-6 saptamani (dupa o luna) C.Dupa 3 luni D.Nu se izoleaza in culturi E.La 3 zile 187. Coloratia specifica pentru Bacilul tuberculos este: A.Gram-pozitiva B.Gram-negativa C.Ambele de mai sus D.Ziehl-Nielsen E.Toate cele de mai sus (A, B, D) F.Nici una

16

188. Inoculat la animale de laborator, bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa : A.3 zile B.2-3 saptamani C.4-6 saptamani (dupa o luna si peste) D.4-6 luni E.Nu produce leziuni 189. Raspandirea infectiei tuberculoase, de la poarta de intrare in organism, se face : A. Pe cale sanguina B. Pe cale limfatica C. Prin contiguitate D. Nici o varianta nu este corecta E. Toate variantele (A,B,C) sunt corecte 190. In TBC osteoarticulara, semnele radiologice specifice apar : A. Dupa 2-3 saptamani B. Dupa aproximativ 3 luni de la debut C. La 6-12 luni de la debut 191. Tumorile osoase cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin : A. Prezenta pseudocapsulei B. Prezenta nodulilor tumorali in zona reactiva C. Metastazare la distanta D. Se trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii, impreuna cu zona reactiva, pana in tesut sanatos E. Toate cele de mai sus (corect ; carte) 192. Tumorile osoase cu grad crescut de malignitate se caracterizeaza prin A. Crestere extrem de rapida B. Metastazare precoce - prezenta nodulilor tumorali si in afara zonei reactive (skip metastaze) C. Tratament excizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat + terapie pentru prevenirea metastazelor D. Toate cele de mai sus 193. In clasificarea Enneking a tumorilor osoase, T 1 are urmatoarea semnificatie: http://www.wheelessonline.com/ortho/surgical_staging_system_for_musculoskeletal_tumors_enneking_and_msts A. Tumora cu grad crescut de malignitate B. Tumora cu grad scazut de malignitate C. Tumora intracompartimentala D. Tumora extracompartimentala E. Tumora cu metastaze 194. In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II A este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0 ) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0) 195. In cadrul clasificarii GTM Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II B este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze (G2 T1 M0) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze (G1 T1 M0) C. Tumora cu grad scazut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze (G1 T2 M0) D. Tumora cu grad crescut de malignitate, extracompartimentala, fara metastaze (G2 T2 M0) 196. In perioada de debut a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt: (corect; carte) A. Geoda osoasa B. Sechestrul osos C. Rarefierea osoasa difuza D. Deformarea epifizelor (extremitatilor osoase) E. Pensarea spatiului articular F. Largirea spatiului articular G. Nici una 197. In perioada de stare (evolutie) a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt: A.Rarefierea osoasa B. Pensarea spatiului articular C. Prezenta de geode D. Prezenta unor caverne, cu/fara sechestre osoase E. Disparitia spatiului articular F. Deformarea epifizelor (ulceratii trofice Lannelongue) G. Pozitiile vicioase H. Umbrele abceselor reci (fusul paravertebral) I. Luxatiile patologice J. Chenarul de doliu Menard 198. In perioada de reparare/remisiune a TBC osteoarticulare, elementele radiologice caracteristice sunt: A. Umbrele abceselor reci

17

B. Remineralizarea leziunilor (cavernelor) C. Revenirea la aspectul normal a extremitatilor osoase D. Remineralizarea, cu scleroza osoasa perilezionala (chenar doliu Menard) E. Ankilozele in pozitii vicioase F. Se pastreaza deformarea extremitatii osoase 199. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt : A. Gibozitatea B. Abcesele reci C. Paraplegia (complicatii neurologice) D. Semnul geambasului (Marjolin) TBC coxofemurala E. Semnul plicii tegumentare (Alexandrov) F. Rigiditatea coloanei cervicale. G. Nici unul 200. Triada lui Pott, apare : A. In osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. In osteomielita acuta forma rezolutiva C.In tumoarea alba de genunchi (gonalgie) D. In TBC vertebrala ??201. Dintre paraliziile Pottice, sunt mai benigne (au prognostic mai bun) : A. Cele aparute precoce in evolutia bolii (se datoreaza edemului si congestiei locale) B. Cele aparute tardiv in evolutia bolii (apar dupa pahimeningita si leziunile osoase) ??C. Cele instalate brusc in evolutia bolii D.Cele instalate lent E. Toate F. Nici unele 202. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin : A. Aparitia abceselor reci B. Agravarea starii generale a pacientului C. Ameliorarea starii generale a bolnavului D. Aparitia pozitiilor vicioase E. Instalarea anchilozelor (apar in perioada de reparatie) F. Revenirea la normal a functiei articulare. 203. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin: A. Prezenta sindromului de impregnarea bacilara (suferinta generala) B. Abcese reci C. Pozitii vicioase D. Instalarea anchilozelor (apar in perioada de reparatie!!) E. Remisiunea simptomatologiei F. Semne locale prezente, dar mai putin zgomotoase 204. TBC osteoarticulara in perioada de reparare/remisiune se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin: A. Acutizarea simptomatologiei B. Aparitia pozitiilor vicioase C. Fistulizarea abceselor reci D. Luxatii patologice E. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului A,B,C,D apar in perioada de stare 205. Prima atitudine vicioasa in coxalgie este : (corect, carte) A. Flexie + abductie + rotatie externa B. Flexie + adductie + rotatie interna C. Flexie + adductie D. Extensie + rotatie externa E. Nici una 206. A doua atitudine vicioasa in coxalgie este : A. Nu exista pozitie vicioasa B. Extensie C. Flexie + adductie D. Flexie + abductie + rotatie externa E. Flexie + adductie + rotatie interna (datorita retractiei musculare) 207. Una din urmatoarele situatii NU face parte din etiopatogenia traumatismelor vertebro-medulare : A.Boli convulsivante B.Electroterapia C.Boli neurologice progresive D.Accidente rutiere 208. Curburile fiziologice maresc rezistenta la presiunea fata de o coloana drepta : A.de 2 x B.de 10 x C.de 20 x D.de 50 x

18

209. Regiunea afectata cel mai frecvent de traumatisme vertebre medulare este : A.regiunea cervicala B.jonctiunea cervico toracica C.regiunea toracala D.jonctiunea dorso-lombara 210. Una din urmatoarele categorii nu face parte din fracturile arcului vertebral posterior: A.fractura istmului B.fractura apofizelor spinoase C.fracturile apofizelor articulare D.tasarile cuneiforme anterioare 211. Simptomatologia traumatizatului vertebral include: A.durere localizata B.redoarea segmentului (!impotenta functionala) C.gibusul D. pareze 212. Una dintre investigatii NU este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral: A.punctia lombara B.radiografie in incidente oblice C.T.C. D.Scintigrafia 213. Unul din urmatoarele gesturi NU face parte din atitudinea de prim-ajutor in traumatismele vertebro-medulare : A.prevenirea agravarii leziunilor B.aplicarea capastrului Glisson C.degajarea cu complexul cranio-vertebral in rectitudine D.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar. 214. Una din urmatoarele variante NU face parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro-medulare: A. laminectomia B. potcoava Crutchfield C. Minerva D. Gulere Schanz 215. Una din urmatoarele leziuni nu face parte din fracturile atlasului: A.fractura arcului anterior B.fractura odontoidei C.fractura arcului posterior D.fractura maselor laterale 216. In cazul unei fracturi de odontoida, o fractura concomitenta a arcului posterior al atlasului : A.duce la deces B.duce la tetraplegie C.este salvatoare D.nu are nici o influenta 217. Rahisinteza coloanei toraco-lombare este indicata in : A.toate tipurile de fractura B.tasarile mai mici de 1 cm C.fracturile instabile D.niciodata 218. Urmatoarele afirmatii privitoare la fracturile mielice sunt adevarate ; A.comotia medulara reprezinta abolirea temporara a functiilor medulare B.contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a functiilor medulare C.compresiunea medulara progresiva apare in urma luxatiei secundare D.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala 219. Ingrijirea bolnavului paraplegic cuprinde: A.profilaxia escarelor B.prevenirea retentiei de urina C.gimnastica medicala D.toate variantele de mai sus sunt corecte. 220. Toate afirmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate cu exceptia: A.Este o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartilajului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent. B.Se insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroase C.Reprezinta, de fapt, o adaptare a articulatiei la conditii mecanice anormale - presiune excesiva D.Este echivalenta cu leziunile de senescenta, de imbatranire a cartilajului articular E.Poate fi primitiva sau idiopatica si secundara. 221. Despre cartilajul articular urmatoarea afirmatie este falsa : A. se modifica in timpul vietii (se poate regenera) B. in zona I sunt fibre de colagen de tip III C. in zona III predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articulara

19

D. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de burete molecular E. datorita capacitatii de a sechestra apa, cartilajul are o rezistenta crescuta la compresiune 222. In artroza, cartilajul articular sufera urmatoarele modificari: A.condrocitele sufera un proces de imbatranire, sunt mai putine si continutul de apa scade B.dezorganizarea si/sau disparitia structurii fibrilare a colagenului C. -fracturi de oboseala in stratul III D.imbibarea cu apa a stratului III (fibrele de colagen rupte nu se mai opun hidrofiliei spontane a GAG) ce va determina umflarea str.III, fibrilarea str. I, demascarea str. II E. exista o invazie vasculara spre osul subcondral si Tide Mark ramane intacta intotdeauna. 223. Particularitatile anatomo-patologice ale artrozei fata de imbatranire (senescenta) sunt urmatoarele: A. in artroza se inregistreaza atrofia cartilajului B. in senescenta sediul leziunii este pe toata suprafata articulara C. in artroza exista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza D. initial, in artroza leziunile sunt doar pe suprafata portanta E. in artroza condrocitele sunt mici, putine, inactive ???224. Semnele clinice ale coxartrozei pot fi : A.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei, rotatiei externe a soldului. B.Semnul Trendelenburg (se numeste Duvernay) de insuficienta a fesierului mijlociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate. C.Durerea are sediul cel mai frecvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul genunchiului (carte + curs : trigon femural cu iradiere spre genunchi ; mai rar in regiunea fesiera, trohanteriana sau a muschilor adductori) ?? D.In fazele initiale durerea apare dimineata, la primii pasi, diminua ulterior, apoi reapare catre a doua parte a zilei (redoare ?) E.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat, se poate ajunge la mers cu durere permanenta. 225. Semnele radiologice, in coxartroza, sunt: A.Osteoporoza in zona de sprijin. B.Geode la nivelul capului femural si cotilului. C.Osteofite ale cotilului si capului femural. D. Largirea spatiului articular polar superior. E.Cap femural turtit (in tampon de vagon) si cotil ovalizat. 226. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul coxartrozei sunt corecte: A.Tratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat ( NU, de parte opusa soldului afectat- carte) B.Tratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante (suprafata de contact cap femural-cotil). NU, scopurile sunt : reducerea durerii, mentinerea si cresterea mobilitatii articulare si limitarea invaliditatii carte) C.Interventiile chirurgicale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare femurala sau acetabulara D. Artroplastia totala a soldului presupune inlocuirea capului si metafizei femurale si protezarea cavitatii cotiloidiene E.In unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene 227. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele clinice in gonartroza: A.Anamneza dezvaluie frecvent traumatisme in antecedente, entorse de genunchi sau leziuni de menisc B.Diminuarea amplitudinii miscarilor de flexie si mai ales extensie C.Amiotrofia importanta, mai ales a cvadricepsului femural, determina o scadere a diametrului coapsei D.Stabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei E.Deviatia axului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus. 228. Care dintre afirmatiile referitoare la evaluarea radiologica in gonartroza sunt corecte: A.pensarea spatiului articular in compartimentul afectat si largirea in partea opusa B.osteoporoza in zonele suprasolicitate C.osteofitoza marginala D.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusa E.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pangonograma cu trasarea axului biomecanic (Rx intregului mb I in ortostatism) 229.Tratamentul gonartrozei poate fi: A.tratament igienodietetic si de recuperare, presupunand scaderea in greutate, protectie articulara cu orteze, gimnastica medicala pentru combaterea amiotrofiei, fizioterapie B.tratament antiinflamator steoidian intraarticular, cu efect benefic pe termen lung, prin hipertrofia sinoviala secundara C.refacerea axului biomecanic prin osteotomii de reaxare, la nivelul tibiei D.artroplastia genunchiului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei femurale, cu sau fara protezarea rotulei E.artrodeza articulatiei sacrifica mobilitatea genunchiului in favoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in afectiunile bilaterale. 230. Luxatia: A.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulare B.este insotita frecvent de leziuni asociate C.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectat D.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de examinarea radiologica pentru ca examenul clinic este patognomonic. E.este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere 231. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei luxatii sunt: A.tumefactie, edem, impotenta functionala si durere B.atitudine vicioasa a membrului afectat C.pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase D.miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor, mobilitatea activa si pasiva fiind pastrate E.leziunile asociate nefiind frecvente, nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere.

20

232. Despre luxatia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.incidenta maxima este la copii sub 10 ani si la adultii activi B.majoritatea luxatiilor acute sunt anterioare. C.majoritatea luxatiilor sunt posterioare. D.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta. E.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila. 233. Tratamentul luxatiei de cot are urmatoarele etape: A. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase, pozitia de luxatie fiind foarte dureroasa. B. Pulsul prezent la a. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Daca luxatia este insotita de durere in repaus sau la extensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratului (NU, pulsul dispare tardiv in sd de compartiment) D. Durerea in repaus sau la extensia pasiva, lenta a degetelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment E. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile. 234. Despre luxatia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.recidiva este foarte rara, existand mecanisme de contentie active si pasive, musculare si ligamentare B.capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza o punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei C.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umar (carte: cel mai frecvent : mecanismul INDIRECT) D.cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid E.atitudinea umila este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna maximala 235. Complicatiile luxatiei de umar sunt: A.leziuni vasculo-nervoase B.fracturile asociate sunt foarte rare C.aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill Sachs) D.luxatia recidivanta E.instabilitate anterioara a umarului ???236. Despre manevrele de reducere ale luxatiei de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande B.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca exista interpozitie de parti moi C.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitate D.manevrele constau in general, in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla (!) E.manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in axila si accentuarea pozitiei vicioase ?? 237. Despre luxatia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.cea mai frecventa este varietatea anterioara B.necroza de cap femural este frecventa, vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivel C.fracturile asociate sunt rare, luxatia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minima D.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sport (NU, prin accident de masina) E.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara 238. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a luxatiei de sold este: A.rotatie interna, extensie, abductie B.rotatie externa, adductie, flexie C.rotatie interna, flexie, adductie D.rotatie externa, adductie, extensie E.rotatie interna, extensie, adductie 239. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a luxatiei de sold este: A.rotatie interna, extensie, abductie B.rotatie externa, abductie, flexie C.rotatie interna, flexie, adductie D.rotatie externa, adductie, extensie E.rotatie interna, extensie, adductie 240. Tratamentul chirurgical intr-o fractura trohanteriana este : A. Reducere si osteosinteza cu tije elastice Ender B. Reducere si osteosinteza cu tija zavorata C. Reducere si osteosinteza cu DHS D. Reducere si osteosinteza cu Gamma Nail E. Toate de mai sus. 241. Complicatiile fracturii de col femural Garden IV sunt : A. Calusul vicios in coxa vara B. Pseudartroza C. Necroza aseptica de cap femural D. Coxartroza posttraumatica 242. Tratamentul chirurgical in fractura de col femural : A. D.C.S. B. D.H.S. si surub anterotator C. 3 suruburi paralele D. Toate de mai sus

21

243. In cadrul traiectului de fractura supracondiliana : A. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital (fragmentul proximal face asta) B. Capatul proximal al focarului de fractura poate perfora tendonul m. cvadriceps C. Capatul distal al fracturii este basculat de actiunea mm. gemeni 244. Fractura tip Dupuytren (bimaleolara) este : A. Fractura maleolei interne asociata cu fractura bazei maleolei laterale (= fractura Dupuytren joasa) B. Fractura maleolei interne + fractura maleolei laterale la 7-8 cm de varful maleolei (fractura Dupuytren inalta) C. Fractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibulei D. Fractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel. 245. Care dintre urmatoarele afirmatii privind poliartrita reumatoida NU sunt adevarate : A. Afecteaza mai frecvent barbatii tineri B. Nu afecteaza niciodata genunchii; C. Markerul serologic este factorul reumatoid D. Sinoviala devine hipervascularizata si edematiata E. Nu afecteaza niciodata complexul pleuro-pulmonar 246. Spondilita ankilopoetica se caracterizeaza prin: A. Afectarea articulatiilor sacroiliace B. Afectarea articulatiilor coloanei lombare C. Afectarea articulatiilor coxo-femurale D. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a bolii E.Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii 247. Fractura deschisa tip I se caracterizeaza prin : A. Plaga sub 2 cm B. Poluare minora C. Distructii masive de parti moi si periost D. Posibilitatea acoperirii primare a focarului de fractura E. Se poate practica tratamentul chirurgical in urgenta F. Osteosinteza se poate face ca la o fractura inchisa cu aceeasi localizare G. Obligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva 248. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi deschise sunt tip III (dupa Gustillo Andersen) : A. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm cu distructii minore de parti moi B. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm produsa prin arma de foc C. Fractura transversa cu deschidere cutanata cca 2 cm produsa prin unealta agricola D. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost, cu poluare importanta, dar cu deschidere initiala de 0,8 cm 249. Tratamentul general in fractura deschisa vizeaza, in prima etapa : A. Combaterea dezechilibrelor post-traumatice hemo-reologice si metabolice B. Stimularea consolidarii osoase C. Profilaxia infectiei D. Profilaxia sindromului algoneuro-distrofic 250. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza ischemia periferica acuta severa: A. Paloarea tegumentului B. Absenta pulsului C. Raceala tegumentului D. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal E. Tumefactia membrului F. Cianoza unghiilor G. Durerea instalata distal, care avanseaza proximal. 251. In fractura de col chirurgical de humerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate : A. Paralizia nerv axilar B. Leziune artera axilara C. Paralizie nerv radial D. Leziune dom pleural E. Fractura deschisa 252. Calusul comun al oaselor antebratului : A. Apare numai in 1/3 medie a antebratului B. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivel C. Poate apare in cazul in care fracturile ambelor oase sunt la acelasi nivel D. Poate apare in urma tratamentului ortopedic E. Apare numai dupa tratament chirurgical (apare rar dupa tratament chirurgical) 253. Fasciotomia de decompresiune a lojei anterioare a antebratului : A. Se face in faza initiala a sindromului Volkmann B. Se face in faza tardiva (a complicatiilor) a sindromului Volkmann C. Are o lungime de maximum 10 cm. D. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului (intre doua articulatii) E.Se poate sutura secundar dupa 7 10 zile. 254. La examenul clinic al pacientului cu fractura parcelara cu deplasare de cap radial : A. Apar dureri la miscarile de prono supinatie B. Apar dureri la miscarile de flexie extensie ale antebratului pe brat

22

C. D. E.

Cotul este latit in plan frontal Cotul este deformat in valgus Se observa echimoza la nivelul umarului si bratului

255. In legatura cu structura cartilajului articular (Collins-1949), urmatoarele afirmatii sunt adevarate; A.in zona III (proliferativa) fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara ( sunt dispuse perpendicular); B. in zona II (de tranzitie) GAG sunt in cantitate crescuta fata de zona I; C.in zona I fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara (sunt dispuse paralel); D.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtite; E.in zona IV se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnare; 256. In legatura cu fiziopatologia artrozei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.condrocitele devin inactive; B. creste cantitatea de apa din structura cartilajului articular; C. scade cantitatea de GAG predominand condroitin-SO4; D. colagenul devine solubil predominand tipul II; E. la nivelul osului apare conul de uzura Trueta (dupa invazia vasculara);

23