GRILE LICENTA 2010

PANCREATITA ACUTA

CS.

1. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute este

reprezentat de: (pag. 1994)
   A: durere
   B: greturi
   C: febra
   D: varsaturi bilioase
   E: tahicardie
raspuns A

2. Elementul definitoriu al formei supurate a pancreatitei acute este reprezentat de (pag.

1993)
   A: edemul pancreatic
   B: necroza pancreatica
   C: hemoragia intrapancreatica
   D: sechestrul pancreatic
   E: infectarea zonelor de necroza pancreatica
raspuns E

3. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt reprezentati cel mai

frecvent de: (pag. 2001)
   A: bacterii Gram-pozitive
   B: bacterii Gram-negative
   C: bacterii anaerobe
   D: virusuri
   E: fungi
Raspuns B

CM.

1. Printre cauzele pancreatitei acute se numara: (pag. 1989-1990)

   A: litiaza biliara
   B: consumul de alcool
   C: hipertiroidismul
   D: hiperparatiroidismul
   E: virusul Coxsackie
raspuns ABDE

2.Clasificarea histopatologica a pancreatitei acute cuprinde urmatoarele forme: (pag.

1989)
   A: pancreatita edematoasa
   B: pancreatita acuta usoara
   C: pancreatita necrotico-hemoragica
   D: pancreatita acuta severa
   E: pancreatita supurata
raspuns ACE

3.Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei acute sunt: (pag. 1989)
   A: consumul de alcool
   B: litiaza biliar?
   C: cauzele iatrogene
   D: fumatul
   E: medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
raspuns AB

4. Durerea din pancreatita acuta are urmatoarele caractere: (pag. 1993-1994)

   A: debut brusc
   B: atinge o intensitate maxima cateva ore mai tarziu
   C: persista cel putin 3 - 4 zile
   D: localizata de obicei in epigastru, durerea iradiaza spre hipocondrul stang si drept si
frecvent in regiunea dorso - lombara
   E: greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea abdominala
raspuns ABDE

5.Diagnosticul biologic in pancreatita acuta pune in evidenta: (pag. 1994))

   A: hiperamilazemie
   B: hipoamilazemie
   C: hiperamilazurie
   D: hiperlipazemie
   E: hipolipazemie
raspuns ACD

6. Amilazele extradigestive sunt produse de catre: (pag. 1994)

   A: creier
   B: masele musculare
   C: trompele uterine
   D: pancreas
   E: glandele salivare
raspuns ABC

7.in pancreatita acuta radiografia abdominala simpla in ortostatism poate evidentia: (pag.
1995)
   A: ansa santinela
   B: pneumotorace
   C: semnul colonului amputat
   D: hidrotorace
   E: ileus paralitic difuz
raspuns ACDE

8. La examenul clinic intr-o pancreatita acuta se poate constata: (pag. 1994)

   A: palparea unei formatiuni inflamatorii in epigastru
   B: echimoza in jurul ombilicului (semnul CULLEN)
   C: echimoza sub ligamentul inghinal (semnul FOX)
   D: echimoza pe flancuri (semnul GRAY-TURNER)
   E: frecvent icter
raspuns ABCD

9. Abcesele pancreatice se manifesta clinic: (pag. 1999)

   A: la 3-6 saptamani de la debutul pancreatitei acute
   B: printr-un sindrom general septic
   C: prin durere localizata in etajul abdominal superior
   D: rareori prin palparea unei tumori inflamatorii cu limite imprecise in aria pancreatica
   E: prin durere localizata in etajul abdominal inferior
raspuns ABCD

10. Tratamentul chirurgical in pancreatita acuta: (pag. 2005)

   A: poate viza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic
   B: are obiect in momentul constituirii necrozelor pancreatice si peripancreatice
infectate
   C: interventia chirurgicala de referinta este necrosectomia
   D: interventia chirurgicala de referinta este rezectia pancreatica reglata
   E: cea mai buna cale este abordul anterior bisubcostal
raspuns ABCE

CANCER COLORECTAL

CS.

1. Care dintre urmatorii factori denota un prognostic prost pentru un pacient cu cancer al
colonului? (pag. 1683)
   A: tipul histologic diferentiat
   B: varsta tanara
   C: istoricul de lunga durata
   D: diploidia
   E: localizarea tumorii la nivelul colonului drept
raspuns B

2. La un pacient cu suspiciune clinica de cancer al colonului, evidentierea la irigografie a

unei lacune corespunde: (pag. 1673)
   A: unui proces tumoral colic complicat cu perforatie
   B: unui neoplasm colic coloid (tumora secretanta de mucina, care ii confera o imagine
aparent gelatinoasa)
   C: unei diverticuloze colice
   D: unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonului
   E: unui proces tumoral care intereseaza conturul colonului in intregime
raspuns D

3. In cancerul colonului aparitia metastazelor pulmonare este posibila prin: (pag. 1668)
   A: diseminare limfatica pe calea ganglionilor epicolici, paracolici, intermediari si
centrali
   B: diseminare hematogena pe cale portala
   C: diseminare hematogena pe calea venelor lombare si vertebrale
   D: diseminare hematogena pe calea venelor epigastrice inferioare
   E: diseminare peritoneala prin limfaticele retroperitoneale
raspuns C

CM
1. Urmatoarele examinari sunt folosite ca teste de screening pentru cancerul colo-rectal la
pacientii asimptomatici: (pag. 1675)
   A: testul sangerarii oculte
   B: ecografia abdominala
   C: tomografia computerizata
   D: tuseul rectal
   E: examinarile de laborator uzuale
raspuns AD

2.Simptomatologia clinica a cancerului de colon depide de: (pag. 1670)

   A: localizarea tumorii
   B: diseminarea limfatica peritumorala
   C: diseminarea in structurile peretelui intestinal
   D: marimea tumorii
   E: sclerolipomatoza peritumorala
raspuns AD

3. Peritonita generalizata poate surveni ca o complicatie evolutiva a unui cancer de colon

prin: (pag. 1676)
   A: perforatia la nivelul tumorii
   B: deschiderea fistulelor colonice interne sau externe in cavitatea peritoneala
   C: perforatia colica in amonte de tumora (diastatica)
   D: deschiderea abceselor peritumorale in cavitatea peritoneala
   E: infectie peritumorala cu reactie sclerolipomatoasa
raspuns ACD

4. La pacientii cu cancer al colonului scopul tratamentului chirurgical este: (pag. 1678)

   A: indepartarea ariei ganglionare de drenaj
   B: restabilirea continuitatii tubului digestiv
   C: exereza larga a tumorii si a segmentului colonic purtator
   D: reducerea masei tumorale pentru cresterea eficientei radioterapiei
   E: impiedicareaa diseminarii tumorale prin manevre chirurgicale
raspuns ABC

5. Pentru incadrarea diagnostica a sindromului Lynch I sunt necesare urmatoarele criterii:

(pag. 1711)
   A: Incidenta familiala crescuta a neoplasmelor maligne primare multiple
   B: Varsta tanara
   C: Cancere localizate mai frecvent pe colonul drept
   D: Forme nediferentiate
   E: Incidenta familiala cerscuta a adenocarcinomului in primul rand la nivelul colonului
si endometrului
raspuns AE

6.Importanta antigenului carcinoembrionar consta in: (pag. 1716)

   A: Marker de diagnostic primar
   B: Indicator prognostic preoperator
   C: Detectarea tumorilor recurente dupa chirurgia primara
   D: Diagnosticul metastazelor hepatice
   E: Confirmarea nerezecabilitatii tumorii
raspuns BC

7. Cancerul unghiului splenic se caracterizeaza prin: (pag. 1679)

   A: poate metastaza in ganglionii hilului splenic
   B: poate metastaza in ganglionii celiaci
   C: impune splenopancreatectomia stanga
   D: impune duodenopancreatectomie
   E: poate metastaza in ganglionii retropancreatici
raspuns ACE

8.Contraindicatiile tratamentului iradiant in cancerul rectului sunt legate de: (pag. 1722)
   A: varsta
   B: sexul bolnavului
   C: alterarea starii generale
   D: arterioscleroza
   E: antecedente tromboembolice
raspuns ACDE

9. Caile de diseminare in cancerul de rect sunt: (pag. 1712)

   A: locala
   B: limfatica
   C: venoasa
   D: arteriala
   E: peritoneala
raspuns ABCE
10.Ratele supravietuirii in cancerul rectal sunt influentate de: (pag. 1720)
   A: stadiul tumorii
   B: gradul mobilitatii
   C: topografia tumorii
   D: sexul bolnavilor
   E: rasa bolnavilor
raspuns ABCD

LITIAZA BILIARA

CS.
1. Care este indicatia actuala a colecisto-colangiografiei, in explorarea paraclinica a
patologiei biliare? (pg 1918)
   A: Microlitiaza veziculara
   B: Colecistita acuta
   C: Colesteroloza
   D: Icterul mecanic
   E: Colecistopatii ecografic nelitiazice
raspuns E

2.Care din procedeele terapeutice enumerate este cel mai eficace in tratamentul litiazei
veziculare simptomatice (calculi ce depasesc 2 cm)? (pg 1922)
   A: Disolutia chimica
   B: Litotritia extracorporeala
   C: Colecistostomia
   D: Colecistendeza
   E: Colecistectomia laparoscopica
raspuns E

3.Care din complicatiile litiazei veziculare se pot insoti de ileus biliar? (pg 1921)
   A: Fistula bilio-biliara
   B: Fistula bilio-cutanata
   C: Fistula colecisto-duodenala
   D: Vezicula biliara de portelan
   E: Hidropsul vezicular
raspuns C

4.Ce metoda paraclinica este sensibila si specifica pentru depistarea litiazei veziculare?
(pg 1918)
   A: Radiografia abdominala simpla
   B: Colecistografia orala
   C: Colecistocolangiografia
   D: Ecografia
   E: Scintigrafia radioizotopica
raspuns D
CM.
1. Care dintre urmatoarele elemente clinice sunt sugestive pentru diagnosticul colecistitei
acute? (pg 1918)
   A: Colica biliara prelungita
   B: Febra
   C: Contractura care precede colica biliara
   D: Plastron
   E: Icter
raspuns AB

2. Care dintre urmatoarele manifestari clinice aparute la un bolnav purtator de calculi

veziculari voluminosi poate sugera complicatia fistulara? (pg 1921)
   A: Febra peste 38 grade C
   B: Sindromul icteric
   C: Angiocolita
   D: Ileusul
   E: Iritatia peritoneala
raspuns BCD

3. Care dintre urmatoarele tehnici reprezinta metode radical-curative de tratament ale

litiazei veziculare? (pg 1923, 1924)
   A: Colecistectomia laparoscopica
   B: Colecistectomia pe cale deschisa
   C: Colecistostomia
   D: Litotritia percutana
   E: Litotritia extracorporeala
raspuns AB

4. Care dintre urmatoarele pot fi cauza subicterului aparut in evolutia unei colecistite
acute? (pg 1918)
   A: Litiaza coledociana asociata
   B: Prezenta litiazei coledociene in toate cazurile
   C: Angiocolita asociata
   D: Pancreatita asociata
   E: Fistula colecisto-duodenala
raspuns ACD

5. Care dintre urmatoarele forme clinice ale litiazei veziculare sunt cel mai frecvent
intilnite in practica clinica? (pg 1916)
   A: Latenta
   B: Pseudoulceroasa
   C: Dureroasa
   D: Dispeptica
   E: Acuta
raspuns CE
6. Care dintre urmatoarele manifestari clinice apar in forma pseudoneoplazica a litiazei
veziculare? (pg 1917)
   A: Icter indolor
   B: Febra
   C: Absenta febrei
   D: Icter progresiv
   E: Scaderea in greutate
raspuns ACD

7. Ce afirmatii referitoare la etiopatogenia litiazei veziculare sunt adevarate? (pg 1915)

   A: Excesul de colesterol,din bila sau scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina
duc la aparitia nucleilor colesterinici precursori ai litiazei.
   B: Sarcina determina o reducere a capacitatii de ejectie veziculara atragand staza
consecutiva.
   C: Insuficienta evacuatorie veziculara este una din cauzele favorizante ale litogenezei.
   D: Staza si infectia au rol favorizant.
   E: Hipercolesterolemia constitutionala sau de cauza alimentara se insoteste, in toate
cazurile, de o crestere a ratei colesterolului in bila.
raspuns ABCD

8. Care din semnele enumerate mai jos caracterizeaza o colica biliara: (pg 1916)
   A: Pozitia antalgica in "cocos de pusca" apasand epigastrul cu pumnul.
   B: Bolnavul nu tolereaza atingerea zonei dureroase.
   C: Durerea este violenta, cu exacerbari pe fondul unui platou dureros permanent.
   D: Sediul durerii este in hipocondrul drept, cu iradiere epigastrica, in umarul drept sau
un varful scapulei.
   E: Greata sau varsaturile pot acompania sindromul dureros.
raspuns CDE

9. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata la bolnavii: (pg 1924)

   A: peste 50 de ani
   B: cu interventii chirurgicale supramezocolice
   C: cu evisceratie
   D: cu plastron vezicular
   E: cu eventratie
raspuns BD

10.] Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la: (pg 1919)

   A: batrani
   B: politraumatizati
   C: cardiaci
   D: imunodeficitari
   E: pacienti diabetici
raspuns ABDE
TRAUMATISMELE ABDOMINALE

CS.
1. Care din imaginile oferite de radiografia abdominala simpla este sugestiva pentru
leziuni viscerale cavitare posttraumatice: (pag. 2099)
   A: pneumoperitoneul;
   B: absenta pneumoperitoneului exclude prezenta unei perforatii;
   C: nivelele hidroaerice sugereaza peritonita primara;
   D: modificari in conturul organelor cavitare;
   E: decelarea leziunilor de parti moi
raspuns A

2. Pana la ce nivel se intind hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii? (pag.

2112)
   A: pana la nivelul polului renal superior
   B: pana la nivelul polului renal inferior
   C: pana la nivelul spinei iliace antero-superioare
   D: pana la nivelul fundului de sac Douglas
   E: pana la nivelul simfizei pubiene
raspuns C

3.] Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat in traumatismele abdominale?
(pag. 2108)
   A: aparatul uro-genital
   B: stomacul
   C: intestinul subtire
   D: colonul
   E: rectul
raspuns C

CM.

1.Consecintele majore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta viata sunt: (pag.
2093)
   A: Socul traumatic
   B: Hemoragia interna intraperitoneala
   C: Hemoragia retroperitoneala
   D: Leziunile posttraumatice coexistente in 90% din cazuri
   E: Peritonita
raspuns ABCE

2.Starea de soc din traumatismele pancreasului este declansata de: (pag. 2103)
   A: Sechestrarea masei circulante la periferie
   B: Activarea kininelor plasmatice
   C: Iritarea plexului celiac
   D: Ocluzia dinamica concomitenta
   E: Formarea hematomului pancreatic
raspuns BCE

3.Indicatiile clare pentru CT abdominal la traumatizati sunt: (pag. 2099)

   A: bolnavi cu plaga abdominala
   B: bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc
   C: bolnavi cu hematochezie dar stabili hemodinamic
   D: bolnavi cu traumatisme craniene dechise
   E: bolnavi cu traumatisme de coloana vertebrala
raspuns BE

4.Urmatoarele situatii impun excluderea unui fals abdomen acut traumatic: (pag. 2097)
   A: interesarea lezionala a ultimilor nervi intercostali
   B: etilismul acut asociat cu administrarea de opiacee
   C: coma posttraumatica
   D: prezenta revarsatelor patologice intrapleurale
   E: traumatisme cranio-cerebrale
raspuns ADE

5. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la plagile abdominale sunt adevarate?
(pag. 2096)
   A: apar prin actiunea indirecta a agentului vulnerant
   B: plagile abdominale penetrante nu intereseaza peritoneul
   C: toate plagile abdominale sunt considerate infectate
   D: pot fi prezente si hematoame parietale
   E: plagile se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor
raspuns CE

6.Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la examinarile paraclinice în cazul unui
traumatism abdominal sunt adevarate? (pag. 2098-2099)
   A: cea mai utilizata modalitate de diagnostic paraclinic este examenul radiologic
   B: ultrasonografia este utila în evidentierea nivelelor hidroaerice în caz de ileus
paralitic precoce posttraumatic
   C: pneumoperitoneul se poate surprinde radiologic în doar 20% din cazuri de efractie a
organelor cavitare
   D: tomografia computerizata (CT) este foarte utila în explorarea spatiului
retroperitoneal
   E: lavajul peritoneal diagnostic (DPL) nu are utilitate diagnostica
raspuns CD

7.Care dintre afirmatiile referitoare la traumatismele esofagului abdominal sunt false?

(pag. 2100)
   A: ingestia de corpi straini ascutiti si manevrele iatrogene reprezinta etiologia cea mai
frecvent întâlnita
   B: cele mai multe leziuni ale esofagului terminal se datoreaza plagilor abdominale
penetrante
   C: clinic se manifesta prin dureri vii retroxifoidiene sau retrosternale, disfagie si stare
febrila persistenta
   D: tratamentul este exclusiv chirurgical
   E: tranzitul baritat eso-gastric este de mare utilitate diagnostica
raspuns BDE

8.Care dintre afirmatiile referitoare la traumatismele stomacului sunt adevarate? (pag.

2100-2101)
   A: ingestia de corpi straini ascutiti si manevrele iatrogene reprezinta etiologia cea mai
frecvent întâlnita
   B: cele mai multe leziuni gastrice se datoreaza plagilor abdominale penetrante
   C: clinic se manifesta prin dureri vii retroxifoidiene, disfagie si stare febrila persistenta
   D: tabloul clinic al contuziilor gastrice este dominat de durerea epigastrica
   E: tratamentul contuziilor gastrice consta în interventia chirurgicala de urgenta
raspuns BD

9.Care dintre afirmatiile referitoare la traumatismele duodenului sunt adevarate? (pag.

2101-2102)
   A: frecventa este de 1-2% din traumatismele abdomenului
   B: ecografia abdominala ocupa un loc important în diagnosticul de ruptura duodenala
   C: ruptura duodenala retroperitoneala realizeaza pe plan clinic contractura musculaturii
abdominale
   D: tratamentul leziunilor duodenale este exclusiv chirurgical
   E: laparoscopia este o explorare pretioasa în diagnosticul leziunilor duodenale
raspuns AE

10.Care sunt complicatiile locale ale traumatismelor hepatice? (pag. 2107)

   A: hipotermia
   B: hemobilia
   C: abcesul hepatic
   D: biliragia
   E: coagulopatia de consum
raspuns BCD

OCLUZII INTESTINALE

CS.

1. Clisma baritata poate avea si rol terapeutic in: (pag. 2175)

   A: Volvulusul gastric
   B: Cancerul sigmoidian cu obstructie incompleta
   C: Volvulusul sigmoidian
   D: Invaginatia subacuta la copil
   E: Invaginatia subacuta la adult
raspuns C
2. Tabloul clinic cel mai frecvent intalnit al ileusului biliar este reprezentat de (pag. 2178)
   A: Sindromul Bouveret
   B: Semnul Bouveret
   C: Semnul von Wahl
   D: Sindromul Mendehlson
   E: Sindromul von Wahl
raspuns A

3. Imaginile hidroaerice rare, mari,cu diametrul vertical mare observate la radiografia

abdominala simpla sunt caracteristice pentru: (pag. 2174)
   A: Ocluziile vechi cu distensie abdominala importanta
   B: Ocluziile colonului
   C: Ocluziile colonului prin volvulus
   D: Ocluziile paralitice ale colonului
   E: Infarctul enteromezenteric
raspuns B

4. Triada Konig descrisa in stenozele incomplete ale intestinului subtire cuprinde: (pag.
2173)
   A: Zgomote hidroaerice care survin pe o perioada de acalmie, urmate de emisie de
scaun
   B: Colici de lupta cu accentuarea zgomotelor hidroaerice si ulterior perioade de acalmie
   C: Zgomote hidroaerice survenite dupa o "colica de lupta", urmate de scaune si
ameliorare
   D: Scaune asociate cu "colici de lupta" pe fond de distensie abdominala
   E: Zgomote hidroaerice survenite dupa o "colica de lupta" urmate de ameliorare
completa
raspuns C

CM.

1. Profilaxia recidivelor in ocluzii cuprinde: (pag. 2181, 2182)

   A: Aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea cu epiploon;
   B: Enteroplicatura;
   C: Sutura breselor;
   D: Prevenirea reluarii precoce a peristalticii prin medicamente beta-mimetice;
   E: Enterectomii segmentare in caz de anse devitalizate
raspuns ABC

2.Care din urmatoarele cauze de ocluzii functionale au in mecanismul etio-patogenic o

dominanta parasimpatica: (pag. 2169, 2170)
   A: Boli neuropsihice;
   B: Hipocalcemia;
   C: Intoxicatii cu anti-rezerpinice;
   D: Faza initiala a socului;
   E: Torsiuni de organe
raspuns BC

3.Urmatoarele afirmatii cu privire la invaginatie sunt adevarate, cu EXCEPtIA: (pag.

2178,2179)
   A: Este mai frecventa la copii;
   B: Tuseul rectal scoate sange pe manusa;
   C: Clisma baritala are doar valoare diagnostica;
   D: Poate fi cauzata de ascarizi, diverticul Meckel;
   E: Face parte dintre ocluziile functionale
raspuns CE

4.Debutul in ocluzii poate fi: (pag. 2172)

   A: Insidios in strangulatii;
   B: Brusc in ocluziile spastice;
   C: Sub forma de varsaturi si dureri in ocluziile joase;
   D: Precedat de colici abdominale, crize subocluzive si scadere ponderala in ocluziile
prin obstructie;
   E: Insidios cu febra, frisoane si dureri abdominale difuze in ocluziile postoperatorii
raspuns BDE

5.Despre explorarile radiologice in ocluzii sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu

exceptia: (pag. 2174, 2175)
   A: Radiografia abdominala simpla arata "tuburi de orga” in ocluziile colonului;
   B: Radiografia abdominala simpla arata ansa santinela in ocluziile ileonului;
   C: Irigografia poate fi o metoda terapeutica;
   D: Radioscopia gastro-duodenala cu bariu se indica de rutina;
   E: CT este cea mai utila explorare
raspuns ABDE

6.Ocluziile dinamice pot apare datorita: (pag. 2169)

   A: Volvularii;
   B: Traumatismelor cranio-cerebrale;
   C: Tumorilor abdominale;
   D: Infectiile abdominale;
   E: Intoxicatiilor profesionale
raspuns BDE

7. Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt: (pag. 2180)

   A: Profilaxia recidivelor;
   B: Reechilibrarea bolnavului;
   C: Reluarea alimentatiei din primele ore;
   D: Decomresia abdomenului;
   E: Rezolvarea cauzei care a produs obstructia
raspuns ABDE

8.Varsaturile apar precoce in urmatoarele tipuri de ocluzii: (pag. 2173)

   A: ocluzii joase;
   B: ocluzii dinamice postoperatorii;
   C: ocluzii prin strangulare;
   D: ocluziile inalte;
   E: ocluziile prin tumori maligne colonice
raspuns CD

9.Semnele generale in ocluziile intestinale includ: (pag. 2174)

   A: anxietate, paloare
   B: faciesul hipocratic
   C: febra, frisoane
   D: hipertensiune arteriala, bradicardie
   E: polakiurie
raspuns ABC

10.Distensia abdomenului in ocluziile intestinale se caracterizeaza prin: (pag. 3173)

   A: localizarea initiala depinde de sediul obstacolului
   B: in ocluzia inalta are valoare patognomonica
   C: se instaleaza precoce in ocluziile inalte
   D: in ocluziile inalte precede durerea si varsaturile
   E: se instaleaza precoce in ocluziile paralitice
raspuns AE

APENDICITA ACUTA

CS.

1. Succesiunea aparitiei simptomelor in apendicita acuta este (pg 1382)

   A: anorexie, durere, voma
   B: durere, anorexie, voma
   C: voma, anorexie, durere
   D: durere, voma, anorexie
   E: anorexie, voma , durere
raspuns A

2.Unul din urmatoarele semne poate fi un prim semn pozitiv intr-o apendicita (pg 1383)
   A: semnul Rowsing
   B: cresterea temperaturii
   C: semnul psosului
   D: hiperestezia cutanata
   E: sensibilitate la palpare in flancul drept
raspuns D

3.CTul este folositor in cadrul suspiciunii de apendicita acuta si trebuie indicat (pg 1383)
   A: In orice apendicita acuta
   B: cand se suspicioneaza un abces
   C: in suspiciunea de peritonita generalizata
   D: cand semnul Rowsing este pozitiv
   E: nu ne da nici o informatie in apendicita
raspunsB

4.Cea mai frecventa confuzie diagnostica in apendicita acuta se face cu (pg 1385)
   A: limfadenita mezenterica
   B: enterita regionala acuta
   C: invaginatia intestinala
   D: purpura Henoch-Schonlein
   E: infectia de tract urinar
raspuns A

CM.

1. [CM39003] Factorii implicati in mortalitatea apendicitei acute sunt: ((pag. 1389))

   A: varsta pacientului
   B: sexul pacientului
   C: perforatiile aparute anterior tratamentului
   D: statutul social
   E: statutul profesional
raspuns AC

2.Cele mai severe complicatii precoce aparute in apendicita acuta sunt: ((pag. 1389))
   A: septice
   B: infectia plagii
   C: perforatia apendiculara
   D: peritonita
   E: abcesele
raspuns ABE

3.Manifestarile clinice ale apendicitei acute sunt: (pag. 1382)

   A: durerea abdominala
   B: anorexia
   C: voma
   D: constipatia
   E: hemoptizia
raspuns ABCD

4.Semnul psoasului: (pg 1382)

   A: indica un focar iritativ in vecinatatea muschiului
   B: se mai numeste semnul Rowsing
   C: se realizeaza cu pacientul in decubit lateral stang
   D: este pozitiv daca produce aparare musculara
   E: se realizeaza cu pacientul in supinatie
raspuns AC

5.] Ecografic, o imagine fals pozitiva de apendicita acuta, poate sa apara in urmatoarele
situatii: (pg 1383)
   A: dilatarea trompelor uterine
   B: apendice retrocecal marit
   C: la obezi
   D: prin limitarea procesului inflamator la varful apendicelui
   E: cand exista un proces inflamator periapendicular
raspuns ACE

6. Adenita acuta mezenterica: (pg 1385)

   A: este mai frecventa la copii
   B: se asociaza cu o infectie a tractului respirator inferior
   C: se insoteste intotdeauna de rigiditate abdominala
   D: este autolimitata
   E: se poate insoti de limfadenopatie generalizata
raspuns ADE

7.Diagnosticul diferential al apendicitei acute se poate face cu urmatoarele afectiuni

genito-urinare masculine: (pg 1385)
   A: hidrocel
   B: torsiunea de testicul
   C: epididimita acuta
   D: orhita acuta
   E: inflamatia veziculelor seminale
raspuns BCE

8.Apendicita acuta la tineri se caracterizeaza prin: (pg 1386)

   A: progresia rapida a perforatiei
   B: dificultatea stabilirii diagnosticului
   C: capacitatea epiplonului de a limita si localiza perforatia
   D: diagnosticul poate fi stabilit cu usurinta
   E: incidenta mai mare decat la batrani
raspuns ABE

9.Situsurile predilecte pentru formarea abceselor intraabdominale secundare contaminarii

peritoneale prin perforatia sau gangrena apendiculara sunt: (pg 1390)
   A: spatiul subhepatic
   B: spatiul subsplenic
   C: fundul de sac Douglas
   D: fosa apendiculara
   E: spatiul dintre ansele intestinale
raspuns ACDE
10.De electie,abcesele intraabdominale secundare perforatiei apendiculare,se localizeaza
in: (Pag. 1390)
   A: Fosa apendiculara
   B: Flexura colonica stanga
   C: Fundul de sac Douglas
   D: Spatiul subhepatic
   E: Spatiul dintre ansele intestinale
raspuns ACDE

LITIAZA URINARA

CS.

1. Cura de diureza in litiaza cistinica se face cu cantitati de lichid ce trebuie sa ajunga la:
(pg 2838)
   A: 8-10 litri
   B: 2-3 litri
   C: 5-7 litri
   D: 12-15 litri
   E: 1-2 litri
raspuns C

2.Hipercalciuria renala impune administrarea de: (pg 2839)

   A: vitamina B6
   B: pirofosfati
   C: acid acetohidroxemic
   D: ortofosfati
   E: D-penicilamina
raspuns D

3.Dintre teoriile patogenice implicate in litogeneza urinara nu face parte si: (pg 2826)
   A: Teoria matriciala;
   B: Teoria nucleului de precipitare;
   C: Teoria infectioasa;
   D: Teoria suprasaturarii urinii;
   E: Teoria inhibitorilor.
raspuns C

4.Dizolvarea medicamentoasa a calculilor este posibila doar in: (pg 2838)

   A: litiaza calcica;
   B: litiaza fosfo-amoniaco-magnezica;
   C: litiaza urica
   D: litiaza xantinica;
   E: litiaza oxalica.
Raspuns C
5. Cea mai eficienta masura profilactica in litiaza urinara este: (pg 2838)
   A: alimentatia hipercalorica;
   B: alimentatia hipocalorica;
   C: cura de sete;
   D: cura de diureza;
   E: efortul fizic intens.
raspuns D

CM.

1. Contraindicatiile absolute ale litotritiei extracorporeale sunt: (pg 2835)

   A: pielonefrita acuta
   B: asocierea insuficientei renale
   C: tulburarile echilibrului fluidocoagulant
   D: tuberculoza urinara netratata
   E: graviditatea
raspuns BCE

3.Protocolul diagnostic standard in litiaza urinara va include obligatoriu: (pg 2830)

   A: echografia aparatului urinar
   B: ionograma serica
   C: calciuria
   D: radiografia renovezicala simpla
   E: scintigrama renala
raspuns AD

4.Factorii de risc pentru litiaza urinara sunt: (pg 2825)

   A: tulburari ale metabolismului oxalic
   B: sexul masculin
   C: starea de incordare
   D: denutritia
   E: apa cu continut calcic scazut
raspuns ACD

5. Modalitatile revelatoare clinic pentru litiaza urinara sunt: (pg 2829)

   A: piuria
   B: insuficienta renala
   C: cefaleea
   D: hematuria
   E: jet urinar nemodificat
raspuns ABD

6.Dintre factorii de risc ai litiazei urinare fac parte si: (pg 2825)
   A: Tulburarile metabolismului calcic;
   B: Expunerea la temperaturi reduse;
   C: Factorii genetici;
   D: Compozitia crescuta in azotati a apei potabile;
   E: Excesul alimentar proteic.
raspuns ACE

7. Calculul uretral este sugerat de: (pg 2829)

   A: dureri hipogastrice
   B: disurie marcata
   C: mictiuni in jet slab
   D: dureri perineale
   E: dureri lombare
raspuns BCD

8.Calculul uretral poate fi: (pg 2838)

   A: extras prin chirurgie deschisa
   B: fragmentat prin ESWL
   C: dislocat anterograd in vezica
   D: dislocat in vezica si fragmentat endoscopic
   E: lizat chimic
raspuns AD

9.Abordul pentru litiaza ureterala se face prin incizie: (pg 2833)

   A: iliaca
   B: pelvina
   C: abdominala
   D: perineala
   E: lombara
raspuns ABE

10. Examenul clinic in litiaza renala poate constata: (pg 2831)

   A: semne de guta
   B: semne de sindrom Cushing
   C: sarcoidoza
   D: piurie
   E: ascita
raspuns ABCD

HIPERPLAZIA SI CARCINOMUL DE PROSTATA

CS.

1. Care din urmatoarele manifestari clinice ale adenomului de prostata nu este

caracteristica in faza de prostatism: (pag. 2908)
   A: polakiurie
   B: disurie
   C: diminuarea jetului urinar
   D: incontinenta urinara
   E: jet urinar terminal intrerupt
raspuns D

2. Adenomul de prostata se dezvolta din zona prostatei: (pag. 2906)

   A: periferica
   B: centrala
   C: tranzitionala
   D: istmica
   E: fibromusculara
raspuns C

3. Tehnica cea mai sigura pentru aprecierea adenopatiei neoplazice in cancerul de

prostata si obligatorie pentru stadializare este: (pag. 2927)
   A: limfografia
   B: tomografia computerizata
   C: limfadenectomia pelvina
   D: scintigrafia ganglionara
   E: rezonanta magnetica nucleara
raspuns C

4.Cele mai frecvente metastaze ale cancerului de prostata sunt cele: (pag. 2922)
   A: pulmonare
   B: osoase
   C: hepatice
   D: cerebrale
   E: ganglionare
raspuns B

CM.

1. Pentru adenomul prostatic necomplicat protocolul de examinare minim cuprinde: (pag.

2914)
   A: ecografie abdominala
   B: ecografie transrectala
   C: uroflowmetrie
   D: urografie
   E: uretrocistoscopie de evaluare
raspuns ABCE

2. Care din urmatoarele caractere clinice ale prostatei la tuseul rectal nu sunt
caracteristice pentru adenomul de prostata: (pag. 2910)
   A: prostata marita de volum, simetrica
   B: prostata sensibila la palpare
   C: sant median disparut
   D: consistenta moale, fluctuenta
   E: limitele prostatei foarte bine delimitate de structurile vecine
raspuns BD

3. Examenul ecografic la bolnavii cu adenom de prostata este deosebit de util pentru:

(pag. 2912)
   A: aprecierea volumului prostatic
   B: aprecierea reziduului vezical
   C: diagnosticul diferential cu cancerul prostatei
   D: aprecierea cauzei hematuriei
   E: decelarea complicatiilor adenomului
raspuns ABCE

4. Semnele obstructive in adenomul de prostata sunt: (pag. 2909)

   A: disconfortul mictional
   B: polakiuria diurna
   C: scaderea calibrului si fortei jetului urinar
   D: imperiozitatea mictionala
   E: senzatia de evacuare vezicala incompleta
raspuns CE

5. Complicatiile tardive ale tratamentului chirurgical al adenomului de prostata sunt:

(pag. 2917)
   A: orhiepididimita acuta
   B: fistula urinara hipogastrica
   C: impotenta
   D: incontinenta
   E: hemoragia
raspuns CD

6. Tratamentul minim-invaziv al adenomului de prostata include: (pag. 2917, 2918)

   A: terapia cu laser
   B: HIFU
   C: TUNA
   D: Electrovaporizarea transuretrala
   E: TUIP
raspunsABCD

7. Indicatiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament la pacientii cu adenom

de prostata sunt: (pag. 2915)
   A: simptomatologie de tip “prostatism”
   B: retentie incompleta de urina cu reziduu vezical > 50 ml
   C: litiaza vezicala secundara
   D: infectii urinare persistente
   E: distensia aparatului urinar superior
raspuns BCE
8. Care din urmatoarele caracteristici apartine “sindromului post TUR-P”: (pag. 2917)
   A: tahicardia
   B: hipotensiunea
   C: hiponatremia
   D: edemul cerebral
   E: hipercloremie
raspuns BCD

9. Rasunetul adenomului de prostata asupra vezicii urinare si aparatului urinar superior

este reprezentat de aparitia: (pag. 2908)
   A: hipertrofiei detrusorului
   B: diverticulilor vezicali
   C: refluxului vezicoureteral
   D: insuficientei renale
   E: ureterohidronefrozei unilaterale
raspuns ABCD

10. Explorarile obligatorii ca screening la barbatii de peste 45 ani pentru decelarea

cancerului de prostata sunt reprezentate de: (pag. 2925)
   A: tuseu rectal
   B: ecografie abdominala
   C: PSA
   D: PAP
   E: ecografie transrectala
raspuns ACE

FRACTURI

CS.

1. Fracturile prin mecanism direct sunt: (pg 2302)

   A: cele mai frecvente fracturi
   B: determina o deformare a osului la distanta de locul de aplicare a fortei
   C: produse în urma socului direct al agentului contondent
   D: produse prin mecanism de încovoiere
   E: produse prin mecanism de smulgere
raspuns C

2.Urmatoarele afirmatii despre mecanismul indirect de producere al fracturilor sunt

adevarate, cu exceptia: (2302,2303)
   A: sunt cele mai frecvente fracturi
   B: osul se fractureaza la distanta de locul de aplicare a fortei
   C: pot fi produse prin smulgere
   D: pot fi produse prin tractiune
   E: pot fi produse prin încovoiere
raspuns D
3.Factorii intrinseci implicati în producerea fracturilor sunt urmatorii, cu exceptia:
(2304,2305)
   A: curba de solicitare-deformare
   B: rezistenta la oboseala sau la stres
   C: densitatea
   D: regiunea anatomica
   E: capacitatea de absorbtie a energiei
raspuns D

4.Fracturile incomplete sunt: (2305,2306)

   A: fracturi cu întreruperea completa a corticalei
   B: fracturi cu 3 fragmente
   C: fractura în lemn verde a copilului
   D: fracturi în care se pierde integritatea osului
   E: fracturi cominutive
raspuns C

CM.

1. Complicatiile imediate locale ale unei fracturi sunt: (pag 2311-2314)

   A: Embolia grasoasa
   B: Hidartroza
   C: Neurapraxie
   D: Fractura deschisa
   E: Sdr algoneurodistrofic
raspuns BCD

2.Despre fracturile deschise, sunt adevarate: (pag 2312)

   A: Este cea mai importanta complicatie locala tardiva a unei fracturi
   B: Se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect, prin lezarea tegumentului de
catre fragmentul osos
   C: Cele de grad III sunt produse de forte cu energie mare
   D: In plagile profunde,contuze, potentialul septic e mare
   E: In cele de grad III C apar si leziuni vasculare
raspuns CDE

3.Complicatiile tardive locale ale fracturilor sunt urmatorele: (pag 2311-2314)

   A: hemartroza
   B: pseudartroza
   C: osteoporoza
   D: axonotmesis
   E: necroza aseptica
raspuns BE
4. Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt: (pag 2308)
   A: durere in punct fix
   B: deformare locala
   C: mobilitate anormala
   D: echimoza
   E: crepitatie osoasa
raspuns ABD

5.Sindromul algoneurodistrofic se manifesta clinic prin: (pag 2314)

   A: osteoporoza patata
   B: durere limitata la focarul de fractura
   C: sudoratie
   D: tegumente subtiri,atrofice
   E: redori articulare
raspuns CDE

6.Scopul tratamentului propriu-zis al fracturii este: (pag 2315)

   A: reducerea fracturii
   B: imobilizarea
   C: combaterea socului
   D: restabilirea functiei
   E: prevenirea infectiei
raspuns ABD

7.Urmatorele afirmatii despre fractura deschisa gradul III A dupa clasificarea lui Gustilo
si Andersen sunt adevarate: (pag 2312)
   A: plaga cutanata este intens poluata
   B: asociaza leziuni ale axului vascular principal
   C: smulgerea periostului
   D: prezinta dilacerari cutanate,lambouri devitalizate
   E: impune repararea chirurgicala pentru pastrarea membrului
raspuns AD

8. Complicatiile locale ale fracturilor pot fi: (pg 2311,2312,2313)

   A: fractura-luxatie
   B: pseudartroza
   C: fractura articulara
   D: distrofia simpatica reflexa
   E: exacerbarea unor afectiuni preexistente
raspuns ABCD

9.Deplasarile in fracturi pot fi : (Pg. 2307)

   A: Translatie-deplasare “ad latum”
   B: Incalecare-deplasare
   C: Unghiulare
   D: Rotatie
   E: Circulare
raspuns ABCD

10.Semne generale apar mai frecvent in urmatoarele tipuri de fracturi : (Pg. 2307)
   A: Fracturile membrelor superioare
   B: Fracturi deschise
   C: Polifracturi
   D: Politrumatisme
   E: Fracturile bazinului
raspuns BCD

HERNIILE PERETELUI ABDOMINAL

CS.

1. Herniile peretelui abdominal au loc frecvent la nivelul urmatoarelor zone, cu exceptia:

(1582)
   A: inghinal
   B: ombilic
   C: inciziilor chirurgicale
   D: liniei albe
   E: triunghiului lombar superior Grynfelt
raspuns E

2.Cea mai frecventa zona afectata intr-o hernie de perete abdominal este cea: (pg 1583)
   A: inghinala
   B: ombilicala
   C: dupa inciziile inghinale
   D: liniei albe
   E: triunghilul Petit
raspuns A

3.Hernioplastia Mayo se foloseste in urmatoare hernie a peretetlui abdominal: (pg 1601)

   A: hernia epigastrica
   B: hernia Spigel
   C: hernia ombilicala
   D: hernia lombara
   E: hernia parastomala
raspuns C

4.Presuinea pe nervul obturator determina durere in regiunea soldului, a genunchiului si

pe partea interna a coapsei si este cunoscut sub numele de semnul Howship – Romberg
(pg 1602)
   A: hernia parastomala
   B: hernia pelvina
   C: fernia postincizionala
   D: hernia ombilicala
   E: hernia epigastrica
raspuns B

CM.

1. Herniile epigastrice: (pag 1601)

   A: se gasesc la nivelul linea alba
   B: sunt frecvent reductibile
   C: sunt asimptomatice
   D: cura lor se efectueaza, de obicei, cu ajutorul unei ncizii tegumentare verticale
   E: prezinta defecte aponevrotice mari
raspuns AD

2. Semnul Howship-Romberg : (pag 1602)

   A: reprezinta o masa palpabila, la examenul pelvin sau rectal in portiunea supero-
mediala a coapsei
   B: apare in herniile obturatorii
   C: se datoreaza presiunii pe nervul obturator
   D: apare in herniile perineale
   E: reprezinta durere inregiunea soldului, genunchiului, pe partea interna a coapsei
raspuns BCE

3. Cura chirurgicala a herniilor post incizionale la obezi are o morbiditate crescuta

datorita urmatoarelor afectiuni asociate: (pag 1602)
   A: HTA
   B: diabet zaharat
   C: afectiuni cardiace si renale
   D: intertrigo purulent
   E: degenerarii grase a muschilor laterali abdominali
raspuns ABCD

4. Reducerea viscerelor abdominale in momentul curei chirurgicale a herniilor

postincizionale poate determina moarte prin: (pag 1602)
   A: reducerea presiunii abdominale
   B: compresie pe vena cava inferioara
   C: inducerea pneumoperitoneului
   D: edem la nivelul mezenterului
   E: insuficienta respiratorie
raspuns BE

5. Hernioplastia inghinala posterioara cu material protetic: (pag 1595)

   A: se efectueaza prin tehnica Stoppa- marea proteza de intarire a sacului visceral
   B: este de ales pentru herniile recurente
   C: nu se efectueaza la obezi
   D: este de ales pentru herniile determinate de boli ale tesutului conjunctiv
   E: se efectueaza numai cu anestezie generala
raspuns ABD

6. In cazul infectiilor precoce care implica proteze: (pag 1593)

   A: se poate astepta integrarea protezelor de poliester si PTFE timp de 3-4 saptamani
   B: se efectueaza numai antibioterapie topica
   C: lipsa de expunere a protezei duce la formarea de sinusuri
   D: se efectueaza spalarea materialului purulent
   E: protezele de polipropilena sunt intolerante la infectiile precoce
raspuns CD

7. Herniile femurale, forme de hernie inghinala directa se caracterizeaza prin: (pag 1583)
   A: nu sunt frecvente
   B: apar frecvent la femei
   C: apar in special la multiparele in varsta
   D: se prezinta intotdeauna ca o masa ireductibila
   E: in partea mediala a bazei triunghiului femural Scarpa
raspuns ACDE

8. In hernia inghinala anterioara clasica se folosesc urmatoarele hernioplastii: (pag 1589)

   A: tehnica Marcy
   B: tehnica McVay-Lotheissen
   C: hernioplastia prin folosirea ligamentului Cooper
   D: tehnica Mayo
   E: hernioplastia Rives-Stoppa
raspuns ABC

9. In herniile peretelui abdominal se folosesc urmatoarele materiale protetice pentru

hernioplastii: (pag 1592)
   A: Marlex
   B: Surgipro
   C: Mersilene
   D: Prolene
   E: Wiley
raspuns ABCD

10. In hernia inghinala, complicatiile cele mai frecvente ale hernioplastiei inghinale sunt
urmatoarele: (pag 1597-1598)
   A: nevralgia reziduala
   B: tromboza cordonului spermatic
   C: orhita ischemica
   D: atrofia testiculara
   E: neurinom
raspuns ACDE
CANCERUL DE SAN

CS.

1. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit
glanda mamara: (pag. 1190)
   A: crestele Duret;
   B: ligamentele Cooper;
   C: prelungirea axilara a glandei mamare;
   D: prelungirea subclaviculara a glandei mamare;
   E: prelungirea submamara a glandei mamare
raspuns B

2. Boala Paget a sanului are originea in: (pag. 1195)

   A: lobii glandei mamare
   B: in tegument
   C: in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare
   D: intraductal in subcutis
   E: in mamelon
raspuns C

3.Se pot enumera ca si factori de risc endogeni în cancerul de sân urmatorii: (pag. 1188-
1189)
   A: nuliparitatea sau prima sarcina dupa 30 de ani
   B: contraceptivele orale, mai ales cînd sunt administrate înainte de prima sarcina dusa
la termen
   C: vârsta – maxim de frecventa în grupele de vîrsta 35-39 ani si un al doilea vârf, între
60 si 65 de ani
   D: transmiterea modificata a genei BRCA 2
   E: expunerea sânilor la radiatii ultraviolete mai ales la persoanele care prezinta
mastopatie benigna difuza sau în placard
raspuns A

4. Forma clinica de cancer mamar ocult cu debut axilar se caracterizeaza prin (pag. 1196)
   A: adenopatie cu punct de plecare la orice nivel al organismului
   B: mai multe localizari diseminate în glanda mamara
   C: absenta tumorii mamare si frecventa adenopatiei axilare
   D: absenta tumorii mamare palpabile si cresterea consistentei sânului
   E: evolutie lent progresiva ce determina retractia tegumentelor perilezionale
raspuns C

CM.

1. Caile principale de diseminare limfatica a cancerului mamar sunt: (pag. 1191)

   A: transpectorala
   B: mamara interna
   C: retropectorala
   D: axilara
   E: descrisa de Gerota
raspuns BD

2. In cazurile de cancer mamar chirurgia conservatoare are urmatoarele deziderate (pag.

1203)
   A: un tratament mai ieftin
   B: obtinerea unui rezultat estetic mai bun
   C: salvarea sanului cu orice pret
   D: controlul local al bolii
   E: evitarea chimioterapiei postoperatorii
raspuns BD

3.] Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt: (pag. 1198)

   A: ritmul de evolutie al tumorii
   B: gradul de diferentiere
   C: receptorii estrogenici si progesteronici
   D: starea ganglionilor limfatici axilari
   E: volumul tumorii
raspuns BDE

4. Operatia Halsted: (pag. 1201-1202)

   A: este astazi cea mai indicata in tratamentul cancerului mamar
   B: are sechele mai severe decat procedeele Patey si Madden (impotenta functionala a
membrului corespunzator, aspect inestetic, plexalgii)
   C: este generatoare de brat gros monstruos in unele cazuri
   D: nu necesita radio-chimioterapie adjuvanta
   E: are in prezent indicatii restrinse
raspuns BCE

5. La palpare, de obicei, tumora maligna mamara este: (pag. 1193)

   A: renitenta
   B: fixa pe peretele toracic
   C: cu retractie cutanata
   D: cu limite difuze
   E: dura
raspuns DE

6. Tumorile epiteliele ale sanului sunt reprezentate de: (pag. 1198)

   A: limfoame
   B: carcinoamele lobulare
   C: carcinoamele ductale in situ
   D: boala Paget
   E: cystosarcoma Phyllodes maligne
raspuns BCD
7. Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt: (pag. 1188)
   A: iradierea regiunii toracice
   B: menarha precoce, inainte de 12 ani
   C: stresul
   D: nuliparitatea
   E: menopauza tardiva, dupa 55 ani
raspuns BDE

8. Evolutia locala a cancerului mamar se face prin: (pag. 1189)

   A: venele vertebrale
   B: vena axilara
   C: vena azygos
   D: invazia limfaticelor si capilarelor sangvine
   E: extensie directa
raspuns DE

9. Pentru cancerul mamar exista o serie de factori de risc endogen: (pag. 1188)
   A: varsta intre 45 -49 ani si o a doua etapa cu frecventa mare intre 60 -65 ani
   B: menarha precoce, inainte de 12 ani si menopauza tardiva, dupa 55 ani
   C: lipomul cu localizare in san
   D: nuliparitatea sau prima sarcina dupa varsta de 30 ani
   E: alaptatul la san nu este un factor protectiv
raspuns ABD

10. Urmatoarele forme clinice ale cancerului mamar se caracterizeaza printr-un

prognostic grav: (pag. 1195-1196)
   A: schirul atrofic
   B: boala Paget la debut
   C: mastita acuta carcinomatoasa
   D: cancerul mamar bilateral in stadiul 1
   E: cancerul mamar multicentric
raspuns CE

HEMORAGII DIGESTIVE

CS.

1.Pacientul cu sangerare digestiva oculta prezinta: (1066)

   A: melena
   B: hematemeza
   C: rectoragie
   D: hematochezie
   E: test guaiac pozitiv
raspuns E
2. Melena: (1066)
   A: nu apare decat in urma unei hemoragii digestive superioare
   B: nu apare niciodata in urma unei hemoragii digestive inferioare
   C: poate persista 5-7 zile dupa incetarea unei hemoragii digestive masive
   D: are un miros specific, datorat prezentei sangelui nedigerat
   E: apare in urma unei sangerari de 10 ml
raspuns C

3.Cea mai frecventa cauza de HDS este: (pag. 1067)

   A: Sangerarea din varicele esofagiene
   B: Sindromul Mallory-Weiss
   C: Ulcerul peptic
   D: Neoplasmele gastrice
   E: Ulcerul de stres
raspuns C

4.La copii,cea mai frecventa cauza de HDS este: (Pag. 1067)

   A: Gastrita cronica
   B: Esofagita de reflux
   C: Ulcerul peptic
   D: Hernia hiatala
   E: Sangerarea din varice
raspuns E

5.Malformatiile vasculare Dieulafoy sunt gasite cel mai frecvent la nivelul: (Pag. 1068)
   A: duodenului
   B: ileonului
   C: stomacului
   D: cecului
   E: apendicelui
raspuns C

CM.

1. In legatura cu consecintele HD, sunt adevarate: (pag 1066-1067)

   A: o pierdere de 10-15% din volumul intravascular induce starea de soc la majoritatea
pacientilor
   B: determinarea numarului de eritrocite si a hematocritului sunt esentiale in estimarea
cantitatii de sange pierdut
   C: raportul uree : creatinina > 36 : 1 semnifica HDS
   D: azotemia persista peste 3 zile de la oprirea hemoragiei, chiar in absenta leziunilor
renale
   E: HDI sunt insotite de o usoara azotemie
raspuns CE

2.Referitor la etiologia HDS: (pag 1067)

   A: procentul pacientilor peste 60 ani cu HDS a scazut in zilele noastre comparativ cu
1920
   B: ulcerul duodenal hemoragic e de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
   C: o cauza frecventa de HDS o reprezinta polipii duodenali
   D: polipii duodenali produc o HD semnificativa
   E: incidenta interventiilor chirurgicale pentru ulcerul duodenal hemoragic a scazut
datorita utilizarii antagonistilor de receproti H2 si inhibitorilor pompei de protoni
raspuns BD

3.In sindromul Mallory-Weiss: (pag 1067)

   A: varsaturile contin sange inca de la inceput
   B: sangerarea se produce prin eroziuni ale mucoasei esogastrice
   C: sangerarea apare dupa eforturi repetate de varsatura
   D: la majoritatea pacientilor sangerarea e persistenta si necesita terapie specifica
   E: sangerarea este oculta, cronica, nu se exteriorizeaza prin hematemeza
raspuns BC

4. Ulcerul de stress, o cauza a hemoragiilor digestive superioare, apre dupa sau in timpul:
(pg 1068)
   A: somnului profound
   B: sepsisului
   C: arsurilor
   D: traumatismelor
   E: socului
raspuns BCDE

5.Cauzele hemoragiei la nivelul intestinului subtire cuprind: (pg 1070)

   A: dirticul Meckel
   B: boala Crohn
   C: tromboza mezenterica
   D: ulcerul duodenal hemoragic
   E: esofagita de reflux
raspuns ABC

6. Varsaturile in zat de cafea indica o hemoragie digestiva: (pag 1066)

   A: Masiva
   B: Lenta
   C: Cu originea proximal de unghiul Treitz
   D: Rapida
   E: Cu originea distal de unghiul Treitz
raspuns BC

7.Teste diagnostice utile in cazul suspiciunii de HDS sunt: (pag 1068-1069)

   A: Arteriografia
   B: Examenul baritat
   C: Scintigrafia cu eritrocite marcate cu technetiu
   D: Endoscopia digestiva superioara
   E: Seriografia gastrica
raspuns ACD

8.Leziunile angiodisplazice care determina hemoragie colonica au urmatoarele

caracteristici: (pag 1071)
   A: Se asociaza cu alte leziuni vasculare ale viscerelor
   B: Sunt congenitale
   C: Se inmultesc odata cu varsta
   D: Pot fi diagnosticate prin colonoscopie
   E: Sunt neoplazice
raspunsCD

9.Majoritatea pacientilor: (pag 1066)

   A: Pot suporta o hemoragie digestiva de gradul I fara a intra in soc
   B: Intra in soc daca pierd prin hemoragie rapida 10-15% din volumul intravascular
   C: Suporta o hemoragie rapida daca e vorba de 10-15% din volumul intravascular
   D: Intra in soc dupa pierderea a mai mult de 15% din volumul intravascular, indiferent
de viteza sangerarii si de raspunsul pacientului
   E: Sunt hipotensivi in urma unei hemoragii de gradul I
raspuns AC

10.Enumerati cauzele rare de HDI care nu sint specifice nici unei grupe de virsta: (pg
1071)
   A: colita ischemica
   B: varice
   C: ectazii vasculare
   D: malformatii arterio-venoase congenitale
   E: coagulopatii
raspuns ABE

CANCER DE COL UTERIN

CS.

1. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prin: (pag. 3071)
   A: examen cu valve
   B: testul Lahm-Schiller
   C: citologie
   D: este numai anatomo-patologic
   E: cistoscopie
raspuns D

2. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin: (pag. 3071)

   A: examen bacteriologic
   B: examen citologic
   C: examen ecografic cu sonda vaginala
   D: examen RMN
   E: examen clinic
raspuns B

3. Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin stadiul I a1 la bolnavele sub 40 ani

este: (pag. 3076)
   A: histerectomia totala cu pastrarea anexelor
   B: histerectomia totala cu anexectomia bilaterala
   C: histerectomia subtotala joasa
   D: histerectomia totala largita tip Werteim
   E: histerectomia totala cu anexectomia unilaterala
raspuns A

CM.

1. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de

cancer de col uterin: (pag. 3071)
   A: greturile
   B: scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual
   C: hemoragie digestive superioara
   D: hematurie in stadii avansate
   E: incontinenta anala
raspuns BD

2.Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterin:
(pag. 3070)
   A: din aproape in aproape
   B: calea limfatica
   C: prin insamintare peritoneala
   D: calea hematogena
   E: calea perineurala
raspuns ABD

3. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia
cancerului de col uterin (pag. 3069)
   A: debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara
   B: parteneri sexuali multiplii
   C: nasterea prin operatie cezariana
   D: prima sarcina la virsta foarte tinara
   E: virginitatea
Vezi raspuns

4.] Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia

terapeutica a cancerului de col asociat cu sarcina: (pag. 3077)
   A: chiuretajul cavitatii uterine
   B: nasterea pe cai naturale
   C: nasterea prin operatie cezariana
   D: brahiterapia intrauterina
   E: alaptarea
raspuns ABDE

5.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col

uterin: (pag. 3071, 3073)
   A: se intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)
   B: reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterin
   C: semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervical
   D: semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervical
   E: recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamos
raspuns BDE

6. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele

gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala
(limfadenocolpohisterectomia totala largita): (pag. 3073)
   A: extirparea uterului
   B: extirparea 1/3 craniale a vaginului
   C: extirparea rectului
   D: extirparea vezicii urinare
   E: extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externe
raspuns ABE

7.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al

cancerului de col uterin: (pag. 3075)
   A: este tratamentul de electie in aceasta localizare
   B: are numai un rol adjuvant
   C: se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeutice
   D: este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapia
   E: citostaticul de electie este 5-Fluorouracilul
raspuns BD

8.Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia

cancerului de col uterin: (pag. 3069)
   A: herpes simplex virus tip 2
   B: virusul hepatitei B
   C: virusul hepatitei C
   D: human papiloma virus
   E: virusul Epstein-Barr
raspuns AD

9.Simptomele ce se adauga in fazele avansate ale cancerului de col uterin sunt: (pag.
3071)
   A: durerea in membrele inferioare sau in flancuri
   B: disuria
   C: durere in etajul superior al abdomenului
   D: hematuria
   E: singerari rectale
raspuns ABDE

10. Complicatiile postoperatorii ale tratamentului chirurgical in cancerul de col uterin

sunt: (pag. 3074)
   A: infectiile
   B: hematoamele
   C: necroza locala
   D: tromboflebitele
   E: recidive precoce
raspuns ABD