1

TESTE PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA BOLI CHIRURGICALE

Catedra de Chirurgie nr.5.

APENDICITA ACUTĂ

1.CS. Odată stabilit diagnosticul de apendicită acută, intervenţia chirurgicală trebuie practicată:
A)*în urgenţă imediată
B) in urgenţă întîrziată
C) nu are importanţă momentul operator
D) peste trei luni de la debut
E) la apariţia simptomelor peritoneale

2.CS. Care dintre afecţiunile de mai jos trebuie EXCLUSĂ în primul rând la un bolnav vârstnic cu
dureri în fosa iliacă dreaptă?
A) apendicita acută
B) ileita terminală
C) invaginaţia ileocecală
D)*neoplasmul de cec
E) colita spastică

3.CS. O femeie în vârsta de 36 ani se internează cu dureri şi apărare musculara în hemiabdomenul

drept, vărsături, febră şi leucocitoză. Ce afecţiune intră în discuţie pentru diagnosticul diferenţial ?
A) hernie hiatală
B) infarctul intestinomezenteric
C)*apendicită acută
D) pancreatită acută
E) torsiunea de organ

4.CS. Un apendice turgescent "maciucat" la vârf, cu seroasa mată şi mezoul infiltrat, prezintă un
proces de:
A) apendicită acută catarală
B)*apendicită acută flegmonoasă
C) apendicită cronică
D) apendicită gangrenoasă
E) apendicită secundară

5.CS. Sediul durerii la debut în apendicita acută este în:

A) fosa iliacă dreaptă
B)*epigastru
C) întreg abdomenul
D) fosa iliacă stânga
E) hipogastru

6.CS. Examenul obiectiv abdominal la un bolnav cu plastron apendicular recent constituit stabileşte:
A)*o formaţiune tumorală neregulată dureroasă, aderenţiată la tegumentele fosei iliace drepte
B) o tumefacţie fluctuentă, dureroasă în fosa iliacă dreapta
C) contractura abdominală generalizată
D) pozitiv semnul Pasternaţki
E) pozitiv semnul Blumberg

7.CS. Cel mai frecvent, durerea constatată la examenul obiectiv al abdomenului la un bolnav cu
apendicită acută, este localizată în:
A) punctele apendiculare
 2
B) etajul abdominal inferior
C)*zona fosei iliace drepte
D) în epigastru
E) lombar

8.CM Care sunt funcțiile apendicelui:

A)*protecție
B) complementară
C)*secretorie
D) inhibitorie
E)*hormonală

9.CS. Semnul cel mai important pentru diagnosticul de apendicită acută este:
A) vărsăturile
B) febra
C) leucocitoza
D)*apărare musculară în fosa iliacă dreapta
E) inapetenţă

10.CS. Un bărbat de 16 ani prezintă o anamneză şi un examen fizic ce pledează pentru apendicita
acută. Care din următoarele semne este pozitiv?
A) crepitaţii în Douglas
B)*semnul Rowsing
C) semnul Murphy
D) echimoze periombilicale
E) semnul Ortner

11.CS. Intervenţia chirurgicală pentru apendicita cronică după plastron apendicular este indicată peste:
A)*3-4 luni după episodul acut
B) 6-8 săptămâni după episodul acut
C) imediat după remisia episodului acut
D) 1 lună după episodul acut
E) 1-3 ani după episodul acut

12.CS. Dintre simptomele pe care le poate prezenta un bolnav cu apendicită cronică, cel mai frecvent îl
constituie:
A)*durere în fosa iliacă dreapta
B) grețurile
C) constipaţia
D) xerostomie
E) febra

13.CS. Tratamentul iniţial al unui plastron apendicular necomplicat este:

A)*conservator
B) chirurgical
C) medico-chirurgical
D) numai pungă cu gheaţă pe abdomen
E) numai antibioticoterapie

14.CS. Cel mai important factor patogenic în apendicita acută este:

A) infecţia pe cale hematogenă
B)*obstrucţia mecanică a lumenului
C) tromboza arterei apendiculare
D) factori chimici
E) prezenţa ţesutului limfoid
 3
15.CM. Care dintre afirmaţiile referitoare la apendicita acută retrocecală sunt adevărate?
A)*necesitatea diagnosticului diferenţial cu suferinţele renoureterale
B) este o patologie ocluzivă
C) tactul vaginal şi (sau rectal) dau un răspuns negativ
D)*predomină durerile cu sediu lombar drept
E) obligatoriu sunt prezente dereglări dizurice

16.CM. Care sunt formele atipice ale apendicitei acute:

A)*retrocecală
B)*pelviană
C) pe dreapta
D)*subhepatică
E)*retroperitoneală

17.CM. Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre:

A)*remisie
B)*abcedare
C) peritonită generalizată fară a trece prin faza de abcedare
D) infarct miocardic
E) infarct mezenterial

18.CM. Care dintre viscerele enumerate mai jos pot participa la formarea plastronului apendicular:
A) stomacul
B)*ileonul
C)*cecul
D) colonul descendent
E)*marele epiploon

19.CM. Urmărirea evoluţiei unui plastron apendicular se face cu ajutorul următoarelor elemente clinice
şi paraclinice:
A)*curba temperaturii
B) curba dermografică
C)*numărul de leucocite
D) aprecieri repetate ale fosfatazei alcaline
E) curba bilirubinemiei

20.CS. Care din semnele clinice denumite mai jos este mai caracteristic pentru apendicita acută?
A) voma cu sînge
B) dureri abdominale în centură
C) dureri colicative în abdomen
D)*semnul Kocher
E) semnul Blumberg

21.CS. Dintre complicaţiile posibile ale apendicitei acute NU face parte:

A) plastronul apendicular
B) abcesul periapendicular
C) peritonita purulentă difuză
D) pileflebita
E)*malignizarea apendicelui

22.CM. În funcţe de forma clinică a apendicitei acute,semnele care interesează abdomenul variază în
limite largi. În care variante de apendicită simptomele abdominale se manifestă la un grad minim?
A)*retrocecală
B) subhepatică
C)*pelviană
 4
D) sinistropoziţia
E) mezoceliacă

23.CS. Simptomul pozitiv al psoasului este prezent în simptomatologia:

A) empiemului apendicular
B) plastronului apendicular
C) apendicitei pelviene
D)*apendicitei retrocecale
E) apendicitei perforate

24.CS. În apendicita acută gangrenoasă se observă toate simptoamele enumerate mai jos, cu
EXCEPŢIA:
A) intoxicaţia
B) tahicardia fără raport cu temperatura
C) durere abdominală violentă
D) pareza intestinală
E)*leucopenia

25.CM. Triada Dieulafoy include:

A) vomă
B)*durere
C)*hiperestezie cutanată
D)*rezistență musculară
E) febră

26.CS Simptomul Kocher inversat poate fi determinat în:

A) colică apendiculară
B)*apendicită cronică
C) apendicită acută flegmonoasă
D) apendicită acută gangrenoasă
E) plastron apendicular

27.CS.Cel mai important simptom, ce permite diferenţierea pielonefritei acute de apendicita acută, îl
constituie:
A) febră cu frisoane
B) durerile lombare
C) testul psoasului pozitiv
D) hematurie
E)*leucociturie

28.CS. Abcedarea plastronului apendicular este însoţită de următoarele simptome, EXCEPTÎND:

A) febra hectică
B) intoxicaţie
C) dureri în regiunea iliacă dreapta
D)*eritem dermal
E) leucocitoză

29.CM. Rolul principal în terapia abceselor intraperitoneale postoperatorii, apărute după intervenţiile
chirurgicale pentru patologiile chirurgicale acute, îl deţin:
A)*antibioticele
B)*enzimele proteolitice
C)*preparatele imunomodulatoare
D) drenajul transcutan
E)*intervenţia chirurgicală
 5
30.CM. Ce factori pot să provoace disfuncţia neuro-reflectorie a apendicelui?
A) caşexie
B)*sensibilizare
C) obezitate
D)*factor reflector (maladiile stomacului şi a intestinelor)
E)*iritarea mucoasei apendicelui cu corpi străini (coproliţi)

31.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută gangrenoasă?

A)*exudat seros în cavitatea abdominală
B)*apendicele are o culoare cenuşie-verzuie
C)*apendicele este îngroşat
D) apendicele este hiperemiat, se evidențiază vasele de sânge dilatate
E) paliditate pronunţată a apendicelui

32.CM.Enumerați punctele dureroase sunt caracteristice apendicitei acute?

A) Moore
B)*McBurney
C)*Morris-Kummel
D)*Sonnenburg
E)*Lanz

33.CM. Ce modificări locale apar în apendicită acută flegmonoasă?

A)*exsudat sero-purulent în cavitatea abdominală
B)*apendice îngroşat
C) apendice congestionat
D)*depuneri de fibrină pe apendice
E) paliditate accentuată a apendicelui

34.CM. Apendicita acută este un proces inflamator:

A) inflamaţie specifică
B)*inflamaţie nespecifică
C)*proces local
D) proces general
E) proces cu flora de microbi necunoscută

35.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută catarală?

A) alungirea apendicelui
B)*îngroşarea apendicelui
C) plastron apendicular
D)*apendicele este hiperemiat
E) apendicele este palid

36.CM. În caz de supuraţie a plastronului apendicular, unde poate perfora abcesul periapendicular?
A)*în cavitatea abdominală liberă
B)*în intestin
C)*în spaţiul retroperitoneal
D) în vezica urinară
E) la femei în cavitatea uterului

37.CM.Simptomele apendicitei cronice sunt:

A)*dureri la mers în regiunea iliacă dreapta
B)*senzaţii neplăcute în regiunea inghinală dreapta
C)*durerile se intensifică la efort fizic
D)*dereglări dispeptice
E) leucocitoză
 6

38.CM. Complicaţiile postoperatorii după apendectomie sunt:

A)*infectarea plăgii
B)*fistula ligaturală
C) hemoragie din varicele esofagiene
D)*hemoragie din artera apendiculară
E)*insuficienţa bontului apendicular

39.CM. Ce complicaţii pot surveni în urma apendicitei acute?

A)*plastronul apendicular
B)*abcesul periapendicular
C)*peritonita purulentă generalizată
D) abces paranefral
E)*pileflebită

40.CM. Cu ce patologii se face diagnosticul diferenţial al apendicitei acute?

A)*patologiile organelor abdominale
B)*patologiile organelor retroperitoneale
C) patologiile mediastinului
D)*bolile infecţioase
E)*patologiile vaselor sangvine și a sângelui

41.CM. Particularităţile apendicitei acute la persoanele de vârstă înaintată:

A)*durerile în abdomen sunt neintensive
B)*temperatura corpului normală
C) confuzie mintală
D)*contracţia muşchilor peretelui abdominal este slabă
E) diaree

42.CM. Particularităţile apendicitei acute la copii:

A)*progresarea rapidă a proceselor distructive în apendice
B) nu se complică cu peritonită generalizată
C)*febră înaltă
D)*vome multiple
E)*diaree

43.CM. În ce formă de apendicită acută în urină pot să apară eritrocite şi leucocite?

A) subhepatică
B) pelviană
C)*retrocecală
D)*pelviană când apendicele este alipit de vezica urinară
E) apendice în sacul herniar

44.CM. Particularităţile apendicitei acute la gravide:

A)*în dependenţă de termenul gravidităţii se schimbă localizarea durerilor
B) vome multiple
C)*semnul Voskresenski pozitiv
D)*semnul Blumberg pozitiv
E) prezenţa leucocitelor în urină

45.CM. Ulcerul gastric perforat se deosebeşte de apendicita acută prin următoarele semne:
A)*apariţia bruscă a durerilor în epigastru
B)*“abdomen de lemn”
C) leucocitoză pronunţată
D)*pozitiv semnul Blumberg
 7
E) vome multiple

46. CM. Referitor la pileflebită care din următoarele afirmații sunt corecte:
A)*complicație rară și gravă a apendicitei acute
B)*reprezintă tromboflebita septică a venei porte și a venelor intrahepatice
C) reprezintă tromboflebita septică a venei lienale
D) nu se soldează cu deces
E)*clinic se manifestă prin sindrom acut de hipertensiune portal

47. CS. Plastronul apendicular este un proces evolutiv al:

A) apendicitei acute catarale
B)*apendicitei acute flegmonoase
C) apendicitei acute gangrenoase
D) apendicitei acute perforate
E) apendicitei acute retrocecale

48.CM. Apendectomia se poate efectua prin incizia:

A) Pfannenstiel
B)*McBurney
C) Kocher
D)*Volkovici-Diakonov
E)*Lenander

49.CM.La baza patogeniei apendicitei acute stau următoarele teorii:

A) fizică
B)*infecțioasă
C)*chimică
D)*mecanică
E)*cortico-viscerală

50.CS. Cea mai frecventă urgență abdominală o prezintă:

A) pancreatita acută
B) ocluzia intestinală
C) colecistita acută
D)*apendicita acută
E) peritonita

51.CM. În apendicita acută datorită raportului anatomic dintre apendicele inflamat și mușchiul psoas
pot fi positive următoarele semne clinice:
A)*Cope I
B)*Iaworski
C)*Gabai
D)*Iaure-Rozanov
E) Sitcovski

52. CM. În apendicita acută care din următoarele semne clinice vor fi positive în decubit lateral stîng:
A) Obrazțov
B) Iaworski
C)*Bartomier-Michelson
D) Rowsing
E)*Sitcovski

53. CM. Leucocitoza în apendicita acută poate fi:

A)*moderată – 12*109
B) fără neutrofilie
 8
C)* >de 18 - 20*10 în apendicita perforată
9

D) la debut leucocitoză, apoi leucopenie

E)*normală

54. CM. Apendicectomia se clasifică în:

A)*convențională
B)*anterogradă
C)*laparoscopică
D) bipolară
E)*retrogradă

55. CM. Apendicectomia de urgență nu se efectuează în:

A)*colica apendiculară
B) apendicita acută catarală
C)*plastron apendicular
D) apendicita acută retroperitoneală
E)*apendicita cronică

56. CM. Plastronul apendicular poate decurge în 3 faze:

A) de debut
B)*infiltrativă
C)*abcedare
D)*fistulizare
E) remisie

57. CM. Apendicita acută mai este denumită:

A) drama abdominală
B)*boala tinereții
C)*amigdalita abdominală
D) tonsilita abdominală
E) apendicita reactivă

58. CM. Poziția antalgică a pacientului cu apendicită acută este:

A) decubit lateral stîng
B)*decubit lateral drept
C)*membrele inferioare flectate la abdomen
D) membrele superioare de-a lungul trunchiului
E) decubit ventral

59. CM. La palparea fosei iliace drepte în apendicită acută depistăm:

A)*durere
B)*contracură musculară
C) fluctuență
D) formațiune de volum
E) pulsația vaselor

60.CS. Pentru stabilirea diagnosticului de apendicită acută e importantă următoarea ordine de apariție a
simptomelor:
A) febră,frison,vome,durere epigastrică, leucocitoză
B) vome,inapetență,febră,leucocitoză,durere epigastrică sau ombilicală
C)*durere epigastrică sau ombilicală, vomă, grețuri, febră, leucocitoză
D) inapetență, vome, leucocitoză, durere epigastrică sau ombilicală,febră
E) durere epigastrică sau ombilicală, febră, leucocitoză,vome,grețuri

61.CS Cea mai sigura metoda de tratament a bontului apendicular dupa apendicectomie este:
 9
A) ligatura cu catgut
B)*înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" și "Z"cu fire nerezorbabile
C) înfundarea în bursa fără ligatură
D) ligatura cu catgut și înfundarea în bursă cu catgut atraumatic
E) ligatura cu catgut și înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate

62.CM. Post-apendicectomie se pot dezvolta următoarele abcese intraabdominale:

A) interintestinal
B)*subhepatic
C)*subdiafragmatic drept
D)*subdiafragmatic stîng
E)*pelvin

63.CM. Post-apendicectomie se pot dezvolta următoarele complicații ale plăgii parietale:

A)*supurația
B) hiperemia
C)*serom
D)*granulom de fir
E) dehiscența

64.CS. În Republica Moldova apendicita acută catarală se întilnește în:

A) 10% cazuri
B) 20% cazuri
C)*30% cazuri
D) 40% cazuri
E) 50% cazuri

65.CM. Apendicita acută la gravide:

A)*apare mai frecvent în primele două trimestre
B) durerea abdominală și contractura musculară sunt foarte pronunțate
C)*este confundată cu toxicoza gestațională
D) apendicectomia nu se practică
E)*diagnosticul cert e stabilit prin ultrasonografie și laparoscopie

COLECISTITELE

66.CS. Litiaza coledociana este consecinţa:

A)*migrării calculilor din vezicula biliară
B) unei fistule biliobiliare
C) unui obstacol la nivelul coledocului terminal
D) colecistitei cronice
E) dischineziei veziculare

67.CS. Colecistita acută debutează prin:

A) icter
B) febră
C)*dureri în hipocondrul drept
D) leucocitoză
E) vome

68.CS. Care dintre procedeele paraclinice enumerate NU este practicabil la un pacient cu bilirubinemie
mai mare de 30 mm/l?
A) ecografia
B) colangiografia retrogradă
C)*colecistografia intravenoasă
 10
D) tomografia computerizată
E) fibrogastroscopia

69.CS. După efectuarea colecistectomiei ce sindrom poate să apară:

A) coledocian major
B) stomacului operat
C)*postcolecistectomie
D) coledocian minor
E) colestatic

70.CS. Triunghiul Calot este delimitat de:

A) ductul cystic,ductul hepatic drept,artera cystică
B) coledoc,vezicula biliară,ductul cystic
C) ductul cystic,ductul hepatic sting,artera cystică
D)*ductul hepatic comun,ductul cystic,artera cystică
E) coledoc,ductul cystic,ductul Luschka

71.CS. Care dintre semnele de mai jos este comun litiazei coledociene şi cancerului de cap de
pancreas?
A) dureri colicative în hipocondrul drept
B) semne clinice de angiocolită
C)*icterul
D) vezicula biliară palpabilă
E) dureri în centură

72.CS. Care dintre explorările paraclinice enumerate este cea mai precisă în diagnosticul litiazei
coledociene?
A) ecografia biliară
B)*colangiografia endoscopică retrogradă
C) colangiografia intravenoasă cu bilignost
D) scintigrafia biliară
E) colangiografia transparietohepatică

73.CS. În care dintre afecţiunile enumerate mai frecvent se indică sfincterotomia oddiană?
A) coledocolitiaza
B) coledocolitiaza cu calculi flotanţi
C) microlitiază veziculară şi coledociană
D)*calculi inclavaţi în papilă
E) calcul unic în canalul hepatic drept

74.CS. După 60 ani, frecvenţa icterului mecanic prin litiază biliară scade la jumătate deoarece:
A)*peste aceasta varstă creşte numărul bolnavilor cu icter mecanic de origine canceroasă
B) scade imunitatea organismului
C) la vârstnici rar se întâlneşte litiaza biliară
D) la vârstnici canalul cistic este sclerozat
E) după 60 ani nu se formează calculi în vezicula biliară

75.CS. În colecistita acută gangrenoasă, colecistectomia se practică:

A)*în urgenţă
B) în urgenţă amânată
C) la rece, după dispariţia semnelor acute
D) operaţia se efectuează programat
E) se recomandă operaţia peste 48 ore

76.CS. La 3 luni după o colecistectomie de rutină, o femeie în vîrstă de 43 ani prezintă icter
intermitent, scaune acolice, urini hipercrome. Colangiografia transparietohepatică arată căi biliare
 11
intra- şi extrahepatice dilatate şi o imagine cupoliforma în coledocul distal. Diagnosticul probabil
este:
A) stenoza postoperatorie a căii biliare principale
B) cancer de cap de pancreas
C)*litiază coledociană
D) corp străin coledician
E) ampulom vaterian

77.CS. În patogeneza unei colecistite acute litiazice factorul septic intervine:

A) concomitent cu factorul obstructiv
B) concomitent cu factorul ischemic
C)*pe fondal de obstrucţie, ischemie şi inflamaţie
D) factorul septic a existat până la apariția colecistitei acute
E) sepsisul nu apare în colecistita acută

78.CS.Din complicațiile infecțioase ale litiazei biliare fac parte cu EXCEPȚIA:

A) colangita acută
B) colecistita acută
C) pancreatita cronică satelit
D) colecistopancreatita acută
E)*cancerul veziculei biliare

79.CM. Litiaza biliară se poate manifesta prin următoarele forme clinice:

A)*dispeptică
B) lentă
C)*torpidă
D)*cardiacă
E)*dureroasă

80.CS. Care este cel mai util examen pentru confirmarea în urgenţă a diagnosticului de colecistită
acută litiazică?
A) colecistografia orală
B) colecistografia intravenoasă
C) colangiografia retrogradă endoscopică
D)*ecografie
E) colangiografie transparietohepatică

81. CS. Care este cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculei biliare?
A) icterul mecanic
B) fistule biliare
C)*colecistita acută
D) cancerul vezicular
E) hidropsul

82.CM. Care dintre mecanismele enumerate contribuie la constituirea hidrocolecistitului ?

A)*calcul inclavat in infundibulul veziculei biliare
B)*calcul inclavat în ductul cistic
C) hipersecreția de mucus
D)*absorbția pigmenților din bilă
E) infectarea bilei

83.CM. Colecistita acută se clasifică în:

A) hemoragică
B)*flegmonoasă
C) seroasă
D)*catarală
 12
E)*gangrenoasă

84.CM. Icterul în litiaza coledociană:

A) este precedat de prurit
B) poate sa dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii
C)*se însoțește de urini hipеrcrome
D)*este precedat de durere
E) este febril

85.CM. În colecistita acută litiazică durerea:

A) are caracterul "lovitura de pumnal"
B) iradierea "în centură"
C)*debuteaza ca o colica biliară
D)*se micşorează la tratamentul cu spasmolitice
E) este colicativă

86.CM. O veziculă biliară mare palpabilă, în prezenţa icterului,prezintă:

A)*litiaza coledociană
B)*ampulom vaterian
C)*neoplasm de cap de pancreas
D) neoplasm de veziculă biliară
E) ulcer duodenal penetrant

87.CM. Enumerați semnele care diferenţiază colecistita acută de simpla colică biliară?
A)*febra
B)*durerea în hipocondrul drept
C)*prezenţa infiltratului subhepatic
D) vărsăturile
E) debutul dupa un prînz bogat în lipide

88.CM. Pot produce icter prin obstacol intralumenal în căile biliare extrahepatice:
A)*ascaridele
B) cancerul de cap de pancreas
C)*litiaza biliara
D) hemobilia
E)*ampulomul vaterian

89.CM. Colecistita acută se poate complica cu:

A)*peritonita localizata
B) ileus vaterian
C) pileflebita
D)*abces hepatic
E)*abces subhepatic

90.CM. În colecistita acută se poate aprecia:

A) dispariţia matităţii prehepatice
B)*aparare musculară în hipocondrul drept
C)*vezicula biliară distinsă, dureroasă
D)*pseudotumora inflamatorie în hipocondrul drept
E) mărirea în volum a ficatului

91.CM. În care din următoarele afecţiuni se indică colecistectomia?

A)*hidropsul vezicular
B) microlitiaza biliara
C)*colecistita acuta gangrenoasă
D) dispepsia biliara
 13
E)*cancerul veziculei biliare cu invazie hepatică

92.CM. Numiți semnele ce fac parte din sindromul coledocian major?

A)*febra
B) pneumobilia
C)*durerea colicativă
D)*icterul
E) prezenţa plastronului subcostal

93.CM. Colecistectomia laparoscopică poate fi:

A) posterogradă
B)*anterogradă
C)*combinată
D) unipolară
E)*retrogradă

94.CM. Indicați semnele comune litiazei coledociene (forma tipică) și colecistitei acute forma
gangrenoasă?
A) icterul hepatocelular
B)*frisonul-febra
C)*vezicula biliara palpabilă
D)*dureri în hipocondrul drept
E) apărare musculară în hipocondrul drept

95.CM. Colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică poate evidenţia:

A)*obturarea căii biliare principale cu elemente hidatice
B)*stenozele coledociene
C) ampulomul vaterian
D) papilo-oddita stenozanta
E)*litiaza coledociana

96.CM. Enumerați complicațiile mecanice ale litiazei biliare:

A)*coledocolitiaza
B)*hidrocolecist
C) colangita acută
D)*fistule bilio-biliare
E)*fistule bilio-digestive

97.CM. Colecistita acută este:

A) o complicaţie frecventă a litiazei coledociene
B)*cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculare
C)*inflamaţia acută a peretelui vezicular
D)*modalitatea prin care de obicei se ajunge la o fistula bilio-biliară
E) inflamaţie a veziculei biliare şi a căilor biliare extrahepatice

98.CM. În colecistita acută, mai frecvent, durerile iradiază în:

A)*în regiunea supraclaviculară pe dreapta
B) în regiunea inghinală pe dreapta
C) în regiunea lombară pe dreapta
D)*în regiunea omoplatului drept
E)*în umărul drept

99.CM. Icterul mecanic apare la localizarea calculului în:

A) ductul hepatic drept
 14
B) ductul hepatic stâng
C)*ductul hepatic comun
D) ductul cistic
E)*coledoc

100.CS. Colecistita acută poate să se complice cu perforaţia vezicii biliare în lumenul unui
organ cavitar din vecinătate. Mai frecvent acest organ este:
A)*duodenul
B) intestinul subţire
C) stomacul
D) unghiul hepatic al colonului
E) rinichiul

101.CS. Care dintre preparatele enumerate mai jos mai eficace cupează accesele de colică biliară?
A)*baralgina
B) morfina
C) atropina
D) no-spa
E) analgina

102.CS. Apariţia colecistitei acute se datorează în primul rând:

A)*colestazei în vezicula biliară
B) efectului iritant al acizilor biliari
C) hidroliza lipidelor în lumenul vezicular
D) infecţiei
E) ischemiei veziculei biliare

103.CS. Icterul mecanic mai este denumit:

A) parenchimatos
B) hepatocelular
C) hemolitic
D)*posthepatic
E) suprahepatic

104.CM. Pentru colecistita acută sunt caracteristice simptomele:

A) icterul
B)*febra
C)*dureri în hipocondrul drept
D)*iradierea durerilor în omoplatul drept
E) voma

105.CM. În componența calculilor biliari intră:

A) bilirubina
B)*colesterolul
C)*pigmenții biliari
D)*calciu
E) proteina

106.CM.Enumerați factorii ce predispun la formarea calculilor în vezicula biliară?

A)*dereglări de metabolism
B)*proces inflamator în mucoasa veziculei biliare
C)*staza biliară
D) vezicula biliară situată intrahepatică
E) anomalia căilor biliare
 15
107.CM.În ce forme de colecistită acută este indicată colecistectomia de urgenţă:
A) în caz de prezenţa calculilor în vezicula biliară
B) în caz de mărirea evidentă în volum a veziculei biliare
C)*în caz de prezenţa peritonitei locale
D)*în caz de abces perivezicular
E) în cazul asocierii icterului

108.CM.Fistulele biliare interne se pot forma între:

A)*vezicula biliară şi duoden
B)*vezicula biliară şi stomac
C) vezicula biliară şi vezica urinară
D) vezicula biliară şi rect
E)*vezicula biliară şi coledoc

109.CM.Care simptome locale sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmonoasă?

A)*dureri intensive în hipocondrul drept
B)*durerile se acutizează la tusă, inspir adânc, la schimbarea poziției corpului
C) febra
D) tahicardie
E) abdomen de lemn

110.CM.Marcați semnele caracteristice colecistitei acute:

A)*Ortner
B)*Murphy
C)*Mussy-Gheorghievski
D) Rowsing
E) Pasternaţki

111.CM. Vezicula biliară mărită în volum, palpabilă şi prezenţa icterului, apare în caz de:
A)*calculi inclavaţi în coledoc
B)*stenoza papilei duodenale
C)*cancer de cap de pancreas
D) cancer al veziculei biliare
E) cancer al ficatului

112.CM. Diagnosticul diferențial al colecistitei cronice se realizează cu urmatoarele patologii:

A)*gastrita
B)*boala ulceroasă
C)*hernia hiatală
D)*colita cronică
E) boala Crohn

113.CM. În caz de colecistită acută se apreciază:

A) dispariţia matităţii hepatice
B)*încordare musculară în hipocondrul drept
C)*vezicula biliară mărită, dureroasă
D)*simptomul Ortner pozitiv
E) asimetrie abdominală

114.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmonoasă?
A)*mucoasa veziculei biliare cu ulceraţii
B)*peretele veziculei biliare este îngroşat, cu depuneri de fibrină
C)*se apreciază o încordare musculară de apărare în hipocondrul drept
D)*se apreciază palpator vezicula biliară mărită, dureroasă
E) ficatul este mărit în volum
 16

115.CM. Complicațiile litiazei biliare sunt divizate în:

A) locale
B)*infecțioase
C) generale
D)*degenerative
E)*mecanice

116.CM. Criteriile clinice de stabilire a diagnosticului de icter mecanic sunt:

A)*culoarea galbenă a tegumentelor și mucoaselor
B)*urini hipercrome
C)*scaune acolice
D) durere în epigastru
E) febră

117.CM. Criteriile de laborator de stabilire a diagnosticului de icter mecanic sunt:

A) creșterea transaminazelor serice
B)*creșterea bilirubinei totale serice
C)*creșterea bilirubinei directe serice
D) creșterea amilazei serice
E)*creșterea fosfatazei alcaline serice

118.CM. După etiologie colecistita acută poate fi:

A)*calculoasă
B) enzimatică
C) diabetică
D)*acalculoasă
E) bacteriană

119.CS. Care din următoarele drenaje biliare externe se trece prin ductul cistic:
A) Kehr
B)*Holstedt
C) Lane
D)Robson-Vișnevski
E) Praderi-Smith

120.CM. Care din următoarele drenaje biliare sunt fiziologice:

A) Kehr
B) Lane
C)*Holstedt
D)*Cattell-Champeau
E) Voelker

121.CM. Clasificarea fiziopatologică a colecistitei acute este:

A) calculoasă
B)*necrozantă
C)*edematoasă
D) acalculoasă
E)*supurată
122.CM. Colecistectomia laparoscopică este indicată în:
A) colecistită acută cu bloc subhepatic
B)*litiază biliară simptomatică
C)*colesteroloza veziculei biliare
D)*polipi ai veziculei biliare
E) fistulă bilio-digestivă
 17

123.CM. Sindromul de colestază include următorii indici:

A) valori mărite a transaminazelor serice
B)*valori mărite a fosfatazei alcaline serice
C)*valori mărite a 5-nucleotidazei serice
D)*valori mărite a gamaglutamiltranspeptidazei serice
E) *bilirubinemie

124.CM. Colecistita cronică evoluează în următoarele perioade:

A) de debut
B)*latentă
C)*manifestă
D) de pseudoameliorare
E)*complicațiilor

125.CS.În colecistita acută durerile din hipocondrul drept iradiază în locul de inserție supraclaviculară
a mușchiului sternocleidomastoidian,ce nume de autor poartă acest simptom:
A) Bartomier-Mihelson
B)*Mussy-Gheorghievski
C) Voskresenski
D) Spasocucoțki-Cocerghin
E) Dielafoy

126.CM. Referitoare la colecistectomia parțială sunt adevărate următoarele afirmații:

A)* ligaturarea primară a ductului cistic şi a arterei cistice
B)*este preferabilă la pacienții cu ciroză hepatică
C)*excizia parțială a colecistului pînă la patul hepatic
D)*electrocoagularea mucoasei ramase
E) laparorafie fără drenarea spațiului subhepatic

127.CS.În Republica Moldova prima colecistectomie laparoscopică a fost efectuată în anul:

A) 1990
B)*1991
C) 1992
D) 1993
E) 1994

128.CS. În microlitiaza biliară calculii au dimensiunea de:

A)* <3 mm
B) 3-5 mm
C) 5-10 mm
D) 10-20 mm
E) >20 mm

129.CM. Colica biliară poate fi însoțită de:

A)*tahicardie
B) frison
C)*subfebrilitate
D)*vome bilioase
E)*diaree

130.CM. Enumerați factorii favorizanți generali ai litiazei biliare:

A)*sexul feminin
B)*sedentarism
C)*obezitate
 18
D)*tulburări metabolice
E) cașexia

HERNIILE

131.CS. Care din următoarele acţiuni pot deveni riscuri într-o hernie ireductibilă:
A) palparea tumorii herniare
B) intervenţia chirurgicală de urgenţă
C) radiografia abdominală simplă
D)*reducerea prin aplicarea bandajului
E) tactul rectal sau vaginal

132.CS. Tendinţa mai frecventă de strangulare o au:

A)*herniile inghinale
B) herniile femurale
C) herniile ombilicale
D) herniile liniei albe
E) herniile ventrale mari

133.CS. Ce este caracteristic pentru hernia inghinală prin alunecare pe stînga:

A) nu conţine niciodată intestin subţire
B) conţine întotdeauna intestin subţire
C)*colonul sigmoid face parte din sacul herniar
D) nu se încarcereaza niciodată
E) uneori ajunge la dimensiuni mari

134.CS. O hernie strangulată se operează:

A)*ca o urgenţă imediată
B) ca o urgenţă întârziată
C) nu are nici o importanţă momentul operator
D) nu se operează
E) cînd starea generală a bolnavului este satisfăcătoare

135.CS. Hernia Richter este o formă particulară de hernie caracterizată prin:

A) strangularea retrogradă
B) hernierea diverticului Meckel
C) hernie obturatorie
D)*ciupirea laterală a ansei herniate
E) coexistenţa unei hernii inghinale directe cu una indirectă

136.CS. În herniile prin alunecare, sacul hernial:

A) este reprezentat în totalitate de peritoneu
B)*un organ visceral participă la formarea sacului
C) sacul lipseşte
D) are formă tubulară
E) 90% nu are peritoneu

137.CS. Portul îndelungat al unui bandaj compresiv la nivelul zonei herniare constituie:
A) un factor benefic asupra evoluţiei herniei
B)*un factor favorizant al strangulării herniei
С) nu are nici o influenţă
D) ameliorează funcţia intestinelor
E) nu apare strangularea herniei

138.CS.Într-o hernie strangulată, viscerul cel mai frecvent strangulat este:

 19
A)*intestinul subţire
B) epiploonul
C) colonul
D) vezica urinară
E) apendicele

139.CS. În cazul în care sacul unei hernii strangulate conţine o ansă intestinală, leziunile vor fi
maxime:
A) la nivelul segmentului de ansă până la strangulare
B) la nivelul segmentului de ansa după strangulare
C)*la nivelul de strangulare
D) în peretele sacului herniar
E) în toate cazurile enumerate mai sus

140.CS. În herniile strangulate prin pensare ("ciupire" laterală ) a intestinului subţire, evoluţia este:
A) favorabilă
B) spre ocluzie intestinală
C)*spre gangrenă şi perforaţie
D) spre peritonita criptogenă
E) retenţie de urină

141.CS. Hernia inghinală este mai frecventă la bărbaţi deoarece:

A)*canalul inghinal este mai larg
B) bărbaţii îndeplinesc lucru fizic greu
C) bărbaţii nu respectă regimul alimentar
D) bărbaţii suferă mai frecvent de constipaţii
E) la bărbaţi frecvent testiculele nu coboră în scrot

142.CM. Care din urmatoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:

A) peritonita herniară
B) prostatita
C)*strangulare
D)*flegmon herniar
E) ocluzie intestinală

143.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii femurale se face cu:

A)*hernie inghinală
B)*hernie obturatorie
C)*dilataţia varicoasă a crosei venei safene-interne
D) anevrismul aortei abdominale
E)*limfadenită

144.CM. Semnele clinice cele mai precoce şi mai constante într-o hernie strangulată sunt:
A)*durere la nivelul coletului herniar
B) vărsăturile
C)*tumoră nereductibilă la nivelul zonei herniare respective
D)*oprirea tranzitului intestinal
E) semne de ocluzie intestinală

145.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii inghino-scrotale se face cu:

A) hernia femurală
B)*hidrocelul
C)*varicocelul voluminos
D)*tumoare epididimo-testiculară
E) limfadenita inghinală
 20
146.CM.Selectați complicațiile ce pot aparea în urma herniilor:
A)*nereductibilitate
B) durerea
C)*coprostază
D)*inflamație
E)*strangulare

147.CM. Eviscerația abdominală poate fi cauzată de:

A) obezitate
B) boli cașectizante
C)*meteorismul abdominal postoperator
D)*puseu de acutizare a unei boli respiratorie pulmonare postoperator
E)*infectarea plăgii operatorii

148.CM.Indicați semnele unei hernii strangulate ?

A)*tumora herniară este încordată
B)*oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
C)*ireductibilitatea
D)*durere la nivelul pedicului herniar
E) vărsaturi

149.CM. Marcați factorii ce determină apariţia herniilor:

A)*constipaţia
B) ascita
C)*tusa cronică
D) incontinenţa urinară
E)*sarcinile repetate

150.CM. Cele mai frecvente organe herniate sunt:

A) vezica urinara
B)*epiploonul
C) colon ascendent
D)*intestin subțire
E) prostata

151.CM. Durerea într-o hernie necomplicată poate fi:

A) vie
B)*sub formă de greutate sau jenă dureroasă
C)*absentă
D) colicativă
E) sîcîitoare

152.CM. Menţionaţi factorii predispozanţi în producerea herniilor?

A)*ereditatea
B)*condițiile de munca și mediu
C)*tipul constituțional
D) fumatul
E) obezitatea
153.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru o hernie strangulată?
A)*Dureri cu mărirea bruscă în volum a herniei
B)*Semne de ocluzie intestinală
C)*Ireductibilitatea herniei anterior reductibilă
D) Balonarea abdomenului
E) Asimetria abdomenului

154.CM. Indicaţi procedeele de întărire a peretelui posterior al canalului inghinal:

 21
A) Girard
B)*Bassini
C) Martînov
D)*Kukudjanov
E)*Lichtenstein

155.CM. Indicaţi procedeele de întarire a peretelui anterior al canalului inghinal:

A) Shouldice
B)*Girard
C) Lichtenstein
D)*Spasokukoţki
E)*Kimbarovski

156.CS. Pentru hernia strangulată NU este tipic:

A) durere violentă la nivelul herniei
B) ireductibilitatea
C) distensia tumorii herniare
D) lipsa impulsiei la tuse
E)*durere provocată de tuşeul rectal

157.CM. Pentru hernia Richter NU este caracteristic:

A) semnele de ocluzie intestinală
B)*dimensiunile reduse ale herniei
C)*orificiul herniar îngust
D) sindromul dureros moderat
E)*pericolul de necroză a organului strangulat

158.CM. Herniile Richter şi Littre se deosebesc una de alta prin:

A) intensitatea sindromului dureros
B)*influenţa asupra tranzitului intestinal
C) profunzimea tulburărilor circulatorii în viscerele din sacul herniar
D)*conţinutul sacului herniar
E)*tipul de strangulare

159CS. Nu este însoţită de fenomene de ocluzie intestinală hernia strangulată:

A)*Richter
B) Nedepistate anterior
C) Ale canalului obturator
D) Ale liniei Spiegel
E) Perineale

160.CS. Marcați tipul de strangulare când sacul herniar conţine două anse intestinale izolate?
A) strangulare prin ocluzie cu fecalom
B) strangulare prin inel elastic
C) parietală
D)*retrogradă
E) pseudostrangulare

161.CM.Enumerați formaţiunile anatomice care pot fi porţi herniare?

A)*inelul ombilical
B)*canalul inghinal
C)*canalul femural
D) inelul pelvian
E)*orificiul ischiatic
 22
162.CM.Precizați semnele de viabilitate a intestinului subţire strangulat:
A)*culoarea roză a intestinului
B)*prezenţa peristaltismului
C) intestinul colabat
D)*prezenţa pulsaţiei arterelor mezenterice
E) păstrarea tranzitului prin intestin

163.CM.Selectați herniile rar întâlnite?

A)*hernia procesului xifoid
B) hernia liniei albe
C)*hernia lombară
D) hernia inghino-scrotală
E)*hernia perineală

164.CM.Factorii care provoacă apariţia herniilor postoperatorii sunt:

A)*supuraţia plăgilor operatorii
B)*reacţia scăzută de regenerare a ţesuturilor
C)*efort fizic major în perioada postoperatorie
D)*lezarea nervilor în timpul operaţiei
E) abuz alimentar în perioada postoperatorie

165.CM. Ce acţiuni de examinare ne permit să diferenţiem hernia:

A)*transiluminare a tumorii herniare
B)*percuţia tumorii herniare
C)*auscultaţia tumorii
D) puncţia herniei
E) tuşeul rectal

166.CM. Stabiliți particularităţile herniilor prin alunecare:

A)*o parte a peretelui sacului herniar îl formează un organ al cavităţii abdominale
B)*uneori apar dereglări de funcţie al unui organ din cavitatea abdominală
C) în hernia prin alunecare întotdeauna apare dereglarea tranzitului intestinal
D) în herniile prin alunecare întotdeauna apar dereglări de micţiune
E) hernia prin alunecare întotdeauna este ireductibilă

167.CM.La examinarea unui bolnav cu hernie tragem atenţia la:

A)*dimensiunile tumorii herniare
B)*dimensiunile porţii herniare
C)*reductibilitatea herniei
D) culoarea pielei în regiunea herniei
E)*ce sunet percutor se apreciază pe tumora herniară

168.CM. Care simptome ale herniilor abdominale sunt obligatorii?

A)*durerea
B)*prezenţa tumorii în zona herniară
C) prurit în regiunea tumorii herniare
D) voma
E) hiperperistaltism

169.CM. Selectați formele particulare ale herniilor strangulate:

A) Spiegel
B)*Littre
C)*Brock
D)*Maydl
E)*Richter
 23

170.CM. Care sunt elementele unei hernii?

A)*poarta herniară
B)*sacul herniar
C)*conţinutul sacului herniar
D) lichidul herniar
E) cordonul herniar

171.CM. Precizați cauzele unei eventrații postoperatorii?

A)*suturarea în tensiune a aponeurozei
B)*supurarea plăgii
C)*tipul de laparotomie
D) laparotomia Pfannenstiel
E) dublicatura musculară

172.CM. Conținutul unui sac herniar poate fi reprezentat de orice organ al cavității abdominale cu
EXCEPȚIA:
A)*duoden
B) ileon
C) oment mare
D) colon transvers
E)*pancreas

173.CM. În herniile prin alunecare un perete al sacului herniar e format de:

A)*vezica urinară
B) oment mare
C)*cec
D) colon ascendent
E)*colon sigmoid

174.CM. Pentru stabilirea diagnosticului de hernie este necesară examinarea pacientului în 2 poziții:
A) decubit lateral drept
B) decubit lateral stîng
C) poziția Trendelenburg
D)*clinostatism
E)*ortostatism

175.CS. În herniile mici, asimptomatice ce semn ne ajută să stabilim diagnosticul:

A) semnul psoasului
B) semnul picăturii căzînde
C) semnul clopoțelului
D)*semnul tusei
E) semnul fluctuenței

176.CM. Hernia cu pierderea dreptului la domiciliu se caracterizează prin:

A)*sac herniar gigant
B)*conținutul sacului herniar reprezintă o mare parte a intestinului
C)*reducerea conținutului herniar nu se poate face complet
D) cavitatea abdominală e mărită în volum
E) sunt prezente semne clinice de ocluzie

177.CS. Hernia strangulată se deosebește de cea ireductibilă prin:

A) sac herniar gigant
B)*prezența mecanismului vascular
C) reductibilitate în clinostatism
 24
D) complicații septice
E) asocierea cu alte patologii

178.CS. Factorul determinant în strangularea unei hernii este:

A) particularitățile anatomice
B)*efortul
C) reductibilitatea
D) vechimea herniei
E) bridele

179.CM. Indicați stadiile evolutive ale intestinului strangulat:

A)*congestie
B) stază
C) edem
D)*echimoză
E)*gangrenă

180.CS. În strangularea retrogradă (hernia Maydl) mai frecvent suferă modificări vasculare:
A) ansa aferentă
B) ansa eferentă
C)*ansa intermediară
D) ansele din sacul herniar
E) ansele din sacul herniar și ansa intermediară

181.CS. O hernie inghinală congenitală diferă de cea dobîndită prin:

A) dimensiuni
B) conținut
C) raport față de cordonul spermatic
D)*persistența canalului peritoneo-vaginal
E) absența sacului herniar

182.CS.Hernia inghinală directă se exteriorizează prin:

A) triunghiul Iacubovici
B) triunghiul Scarpa
C)*triunghiul Hesselbach
D) triunghiul Petit
E) triunghiul Calot

183.CS.Cel mai mare risc de strangulare o prezintă hernia:

A) inghinală
B) obturatorie
C) ischiatică
D) ombilicală
E)*femurală

184.CS.Precizați procedeul de întărire a peretelui posterior al canalului inghinal preferabil la vîrstnici:

A) Shouldice
B) Lichtenstein
C) Bassini
D)*Postemski
E) Kukudjanov

185.CM. La baza clasificării Nyhus a herniilor inghino-femurale stau următoarele principii:

A)*tipul herniei
B)*dimensiunea defectului parietal
 25
C) vîrsta pacientului
D) persistența canalului peritoneo-vaginal
E) caracterul recidivant

OCLUZIA

186.CS. În ocluzia intestinala înaltă sunt prezentate toate semnele de mai jos, cu EXCEPŢIA:
A) durerea intensă
B) vărsătura precoce
C) întreruperea tardivă a tranzitului prin intestin
D)*distensia abdomenului
E) agravarea stării generale

187.CS. Cea mai frecventă cauză a ocluziei intestinale la sugari este:

A) volvulusul intestinului subţire
B) hernia strangulată
C) atrezia anală
D)*invaginaţia
E) atrezia intestinului

188.CS. Selectați semnul clinic ce caracterizează ocluzia intestinală înaltă:

A) debutul insidios
B) menţinerea stării generale bune mult timp
C) balonarea pronunţată a abdomenului
D) dispariţia matităţii hepatice
E)*vărsături abundente, precoce şi frecvente

189.CS. Stabiliți ocluzia intestinală ce se atribuie ocluziei prin strangulare:

A) ocluzii prin tumori retroperitoneale
B)*ocluzii prin invaginaţii
C) ocluzii prin stenoze inflamatorii
D) ocluzii prin atrezii
E) ileusul paralitic

190.CS. O femeie de 45 ani,care în trecut a suportat intervenţie chirurgicală abdominală, se prezintă de

urgenţă pentru dureri abdominale şi vărsături. Examenul radiologic situeaza ocluzia la nivelul
intestinului subţire.Care este cauza cea mai frecventă a ocluziei în acest caz?
A)*bride
B) cancer de colon
C) cancerul intestinului subţire
D) hernie inghinală încarcerată
E) diverticulită

191.CS. Ocluzia intestinală a cărui diagnostic cauzal nu a putut fi stabilit necesită:

A) tratament medical conservator complex pâna la stabilirea exactă a diagnosticului etiopatogenic
B) reducerea distensiei prin aspiraţie digestivă
C) obligatoriu antibioticoterapie
D)*intervenţie chirurgicală imediată
E) repetarea radiografiei abdominale simple

192.CS. În ocluziile intestinale mecanice, care dintre semnele funcționale este constant la debut:
A) vărsăturile
B)*durerea
C) întreruperea tranzitului intestinal
D) balonarea abdomenului
E) asimetria abdominală
 26

193.CS. Ocluzie intestinală se clasifică după nivel,cu EXCEPŢIA:

A) Înaltă
B) Joasă
C)*Medie
D) Proximală
E) Distală

194.CS. Ocluzia colică este determinată de urmatoarele boli,EXCEPTÎND:

A) boala Crohn
B)*rectocolita ulcero-hemoragică
C) invaginaţie
D) volvulus
E) cancer infiltrativ

195.CS. Localizarea cea mai frecventă a diverticului Meckel este:

A) la nivelul jejunului
B) la nivelul ultimei anse ileale
C)*la circa 45-100 cm de la valvula ileocecală
D) la nivelul duodenului
E) la nivelul segmentului sigmo-rectal

196.CS. Durerea în ocluzia intestinală mecanică este:

A) vagă
B) continuă
C)*colicativă
D) lancinantă (înţepătoare)
E) ca o arsură

197.CM. Selectați semnele clinice ce caracterizează ocluzia intestinală prin strangulare:

A)*debut brusc
B) durerile moderate, colicative
C)*vărsăturile apărute tardiv
D) apărare musculară localizată
E)*alterarea precoce a stării generale

198.CM. Într-o ocluzie intestinală la radiografia abdominală simplă se vizualizează:

A) pneumoperitoneu
B) pneumobilie
C)*distensia gazoasă a unor anse intestinale
D)*nivel sau nivele hidroaerice
E)*stop al substanţei de contrast

199.CM. Ocluzia intestinala mecanică mixtă se produce prin:

A)*bride
B)*invaginaţie
C)*strangularea herniei
D) intoxicaţii cu metale grele
E) obstrucţie cu calcul biliar

200.CM. Marcați ocluziile care interesează de la debut şi vascularizaţia segmentului afectat:

A)*volvularea
B *invaginația
C)*strangularea
D) corpi straini intralumenali
 27
E) leziuni parietale inflamatorii specifice

201.CM. Tabloul clinic al ocluziei intestinale mecanice include:

A)*durere abdominală colicativă
B)*varsături
C)*oprirea tranzitului pentru gaze
D)*meteorism abdominal
E) diaree

202.CM. În fază terminală a ocluziei intestinale pot fi următoarele semne clinice:

A) durerile abdominale se accentuează
B)*vărsături cu aspect fecaloid
C)*oligurie
D) bradicardie
E)*sughiţ

203.CM. În ocluziile ileonului, radiografia abdominală evidenţiază imagini hidro-aerice:

A) unice, localizate periombilical
B)*etajate, în "tuburi de orgă"
C) rare, mari şi cu diametru vertical mare
D)*localizate caudal și spre dreapta
E) localizate în tot abdomenul

204.CM. Ocluzia intestinală prin obstrucţie se caracterizează prin:

A) vărsături precoce reflexe
B)*stare generală alterată tardiv
C)*debut insidios
D) distensie abdominală apărută precoce, asimetrică
E)*întreruperea tranzitului intestinal se instaleaza tardiv

205.CM. Ocluzia dinamică se clasifică în:

A)*spastică
B)*paralitică
C) tipică
D) atipică
E) mixtă

206.CM. În fazele tardive ale ocluziei intestinale auscultativ decelăm:

A)*silentium abdominal
B) peristaltism intens
C)*zgomotul picăturii căzînde
D) garguiment intestinal
E) zgomote hidroaerice

207.CM. Care din următoarele ocluzii intestinale se pot trata conservator:

A)*ocluzie prin bride
B) ileus biliar
C)*ileus postoperator
D) ocluzie prin strangulare
E)*ocluzie stercorală

208.CM. Ocluzia intestinală joasă se caracterizează prin următoarele semne clinice:

A) este precedata de tulburări de tranzit
B)*evolueaza cu dureri de intensitate variabile
C)*întreruperea tranzitului se instaleaza precoce
D)*voma apare tardiv
 28
E)*radiografia abdominala arata imagini hidro-aerice mari

209.CM. Selectați enunțurile caracteristice volvulusului sigmoidian:

A) este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive
B)*debutează brusc cu dureri în fosa iliacă stînga şi distensie abdominală asimetrică
C)*tuşeul rectal poate evidenţia tumora de volvulare
D)*tranzitul este întrerupt de la început
E)*radiografia abdominală arată imagine aerică în omega

210.CM. Într-o ocluzie intestinală, radiografia abdominală simplă poate diagnostica:

A)*prezența ocluziei intestinale
B)*sediul obstacolului
C) uneori cauza ocluziei
D) natura benigna sau malignă a unei obstrucții intestinale
E) timpul apariţiei ocluziei

211.CM. Ocluzia intestinală mecanică se deosebeşte de pancreatita acută prin:

A) prezența vomelor
B)*caracterul durerii
C)*aspectul radiologic (radiografia abdominală simplă)
D) oligurie
E) absența vomelor

212.CM. Enumerați cauzele unui ileus paralitic:

A) fitobezoarii
B)*colica renală
C)*peritonita
D) volvulusul
E)*supuraţia retroperitoneală

213.CM. Indicați ocluziile intestinale ce se pot încadra în ocluziile prin strangulare:

A) ocluzii prin corpi străini intraperitoneali
B)*ocluzii prin volvulus
C) ileusul biliar
D)*ocluzii prin invaginație
E) ocluzii prin stenoze inflamatorii si fibroase

214.CM. Indicați ocluziile intestinale ce se pot încadra în ocluziile prin obstrucţie:

A) ocluzii prin volvulus
B)*ocluzii prin fitobezoar
C)*ileusul biliar
D) ocluzii prin invaginatie
E) ileusul dinamic

215.CM. Triada lui von Wahl este caracteristică pentru volvulusul sigmoidian și include:
A) meteorism juxtaombilical
B)*balonare intensă, asimetrică şi imobilă
C)*rezistenţa elastică la palpare
D)*timpanism înalt la percuţie
E) hiperperistaltism

216.CM. Selectați patologiile ce fac parte din abdomenul acut ocluziv:

A) apendicita acută
B) ulcerul perforat
C)*ocluzia intestinală
D)*tromboza mezenterială
 29
E) pancreatita acută

217.CM. Ocluzia intestinală mecanică acută se manifestă prin:

A) slăbiciune generală şi diaree
B)*dureri colicative în abdomen
C)*lipsa eliminărilor de gaze şi mase fecale
D)*greţuri, vome repetate
E)*balonarea asimetrică a abdomenului

218.CS. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice acute necesită:

A)*operaţie de urgenţă
B) tratament conservator cu analgetice şi spasmolitice
C) operaţie amânată peste 2-3 zile
D) nu necesetă tratament chirurgical
E) supraveghere

219.CS. Dureri violente în abdomen,şoc şi dereglări ale tranzitului intestinal sunt caracteristice pentru:
A) apendicita acută
B)*trombembolia vaselor mezenteriale
C) colica renală
D) flegmonul retroperitoneal
E) pancreatita acută

220.CS. Cauza cea mai frecventă a ocluziei intestinale acute o constituie:

A) calculii biliari şi bizoarii
B) herniile
C)*aderenţele peritoneale
D) tumorile
E) malformaţiile intestinale

221.CS. Vărsăturile abundente în perioada iniţială a ocluziei intestinale sunt condiţionate de:
A) intoxicaţie
B)*nivelul ocluziei
C) cauza ocluziei
D) tulburări ale circulaţiei mezenteriale
E) peritonită

222.CS. Cel mai alarmant semn al ocluziei intestinale este considerat:

A) durerile abdominale paroxistice
B) vărsăturile frecvente
C) undele peristaltice vizibile
D)*silentium abdominal (linişte în abdomen)
E) asimetria abdomenului

223.CS. Pierderele de apă şi electroliţi în ocluzia intestinală sunt condiţionate de următoarele cauze,
EXCEPTÎND:
A) sudoraţie
B) vărsături
C)*sechestraţii lichidiene în lumenul intestinului
D) edem al peretelui intestinal
E) acumulări de lichid în cavitatea abdominală

224.CS.În perioada preoperatorie,la un bolnav cu ocluzie intestinală, sunt indicate toate măsurile
enumerate mai jos cu EXCEPŢIA:
A) aspiraţie gastrică
 30
B) cateterizarea vezicii urinare
C) perfuzii de soluții coloide și cristaloide
D) perfuzii de 3% clorură de potasiu
E)*administrare de antibiotice

225.CS.Ce operaţie se efectuează în caz de ocluzie intestinală prin aderenţe?

A)*adezioliză
B) enterotomia
C) rezecţia intestinului cu anastomoză primară
D) derivaţie internă
E) derivaţie externă

226.CM.Ce semnifică „sechestrarea lichidului” în spațiul „trei”?

A)*dereglarea procesului de absorbţie în intestin
B)*dereglarea reabsorbţiei sucurilor intestinale
C) pierdere de lichid din organism prin transpiraţie
D) acumulări de lichid în peretele intestinal mai sus de obturaţie
E)*staza conţinutului intestinal mai sus de obturaţie

227.CM.Enumerați criteriile care apreciază gravitatea stării bolnavului cu ocluzie intestinală acută
prin obturație:
A) pierderea în greutate
B)*pierderea apei din organism
C) dereglări ale echilibrului acido-bazic
D)*pierdere de electroliţi
E)*pierdere de proteine

228.CM.Ocluzia intestinală prin obturație apare în caz de:

A) spasm al intestinului
B) invaginaţia intestinului
C)*tumori maligne a intestinului
D)*tumori benigne a intestinului
E) pareza intestinului

229.CM.După evoluție ocluzia intestinală poate fi:

A) lentă
B)*acută
C) trenantă
D)*subacută
E)*cronică

230.CM.Din ocluzia intestinală paralitică fac parte următoarele:

A) ileus biliar
B)*ileus reflex
C)*ileus metabolic
D)*ileus neurogen
E)*ileus postoperator

231.CM.În rezultatul căror procese apare deshidratarea organismului în ocluzia intestinală?

A)*pierderea apei şi a electroliţilor
B)*întreruperea tranzitului prin intestin
C)*vome
D)*în rezultatul „sechestrării” lichidului în organism
E) în rezultatul transpiraţiei
 31
232.CM.În ocluzia intestinală acută are loc:
A)*pierderea apei din organism
B)*pierdere de electroliţi
C)*pierdere de proteine
D)*dereglări ale echilibrului acido-bazic
E) scădere ponderală

233.CM.Cum se clasifică ocluzia intestinală?

A)*congenitală,dobândită
B)*mecanică,dinamică
C) spontană
D)*înaltă,joasă
E) ereditară

234.CM.În perioada tardivă a ocluziei intestinale apar următoarele modificări patologice:

A)*acidoză
B) alcaloză
C)*oliguria
D) poliuria
E) caşexie

235.CM.Ce are loc la nivelul ansei intestinale mai sus de obstacol în primele ore de ocluzie intestinală?
A)*hiperperistaltism
B)*dilatarea ansei intestinale
C) pareza intestinală
D) spasm intestinal
E) intestin gol

236.CM. Voma în ocluzia intestinală joasă:

A)*lipsește
B) frecventă
C) aduce uşurinţă
D) nu aduce uşurinţă
E)*apare tardiv

237CM.Enumerați simptomele de bază în tabloul clinic al ocluziei intestinale:

A)*dureri colicative în abdomen
B)*voma
C)*hiperperistaltism
D)*retenţie a gazelor şi a materiilor fecale
E) diaree

238.CM.În diagnosticarea ocluziei intestinale se folosesc următoarele investigații paraclinice꞉

A)*radiografia de ansamblu a abdomenului
B)*ultrasonografia
C)*irigografia
D)*laparoscopia
E) scintigrafia

239.CM.Obiectivele imediate şi esenţiale ale tratamentului ocluziei intestinale sunt:

A)*reechilibrarea hidro-electrolitică
B) restricționarea nutritivă
C)*decompresia intestinală
D)*rezolvarea cauzei ocluziei
E)*prevenirea complicaţiilor
 32

240.CM.În fazele avansate ale ocluziei durerea se atenuează și dipare ceea ce semnifică:
A) remisia bolii
B)*perforație intestinală
C) afectarea terminațiunilor nervoase
D)*instalarea peritonitei
E) perioada de pseudoameliorare

241.CS.Cea mai simplă procedură de a diferenția ocluzia completă de cea incompletă este:
A) tușeul rectal sau vaginal
B)*clister evacuator
C) examenul obiectiv
D) administrarea preparatelor spasmolitice
E) stimularea intestinului

242.CM.Tușeul rectal într-o ocluzie intestinală este obligator deoarece constată:

A)*ampula rectală goală
B)*bombare Douglas-ului de o ansă destinsă
C)*prezența tumorilor rectale
D)*strangularea internă obturatorie
E) hipertonusul sfincterului anal

243.CS.Distensia abdominală lipsește în ocluzia:

A) joasă
B) dinamică
C)*înaltă
D) mecanică
E) mixtă

244.CS.Pentru decompresia intestinului subțire pre- sau intraoperator într-o ocluzie intestinală se
aplică sonda:
A) Blakemore
B) Fogarti
C)*Miller-Abbott
D) Dormia
E) nazo-gastrică

245.CS. Semnul Von Wahl este decelabil în:

A) pancreatită acută
B) ulcer perforat
C) apendicită acută
D)*ocluzie intestinală
E) colecistită acută

246.CM.Pentru confirmarea diagnosticului de ocluzie intestinală suplimentar explorărilor radiologice

pot fi folosite:
A) scintigrafia
B)*ultrasonografia
C) fibroesofagogastroduodenoscopia
D)*tomografia computerizată
E) *rezonanța magnetică nucleară

247.CM.O ocluzie dinamică se poate diferenția de cea mecanică prin administrarea preparatelor:
A) analgetice
B) antisecretorii
 33
C)*spasmolitice
D)*alfa-adrenoblocante
E) miorelaxante

248.CM.Indicațiile către operația de urgență imediată într-o ocluzie intestinală acută sunt:
A)*ocluzia strangulată
B)*ocluzia intestinală completă
C)*volvulus și invaginația
D) ocluzia postoperatorie
E) ocluzia aderențială

249.CM.Volumul intervenției chirurgicale într-o ocluzie strangulată poate fi:

A)*devolvulare
B)*dezinvaginare
C)*rezecție intestinală cu anastomoză
D) enterotomie
E) derivație externă

250.CM.Corecția dereglărilor hemodinamice într-o ocluzie intestinală se face cu:

A)*sol.Ringer lactat
B)*sol.NaCl 0,9%
C) sol.NaCl 10%
D)*sol.Glucosae 5%
E) sol.Glucosae 30%

PANCREATITELE

251.CS. Pancreasul endocrin secretă următoarele, EXCEPTÎND:

A)*lipaza
B) insulina
C) glucagon
D) somatostatina
E) polipeptida pancreatică

252.CS. Ce NU se practică în tratamentul pancreatitei acute?

A) aspiraţia gastrică
B) combaterea şocului
C)*administrarea de morfină
D) antihistaminice
E) antienzime

253.CS. Care este forma ușoară a pancreatitei acute?

A) hemoragică
B) necrotică
C)*edematoasă
D) infiltrativ-necrotică
E) supurativ-necrotică

254.CS. Pancreatita acută mai este denumită:

A) amigdalita abdominală
B) accident abdominal
C) angina abdominală
D)*drama abdominală
E) comedia abdominală
 34

255.CS. Ce enzimă glicolitică se găsește în sucul pancreatic?

A) lipaza
B) tripsina
C)*amilaza
D) elastaza
E) chimotripsina

256.CS. Referitor la durerea din pancreatita acută, următoarele afirmaţii sunt exacte, EXCEPTÎND:
A) debut brusc
B) localizare epigastrică difuză
C) se însoţeşte de semne generale alarmante
D) iradiază în spate
E)*nu se asociază cu greţuri şi vărsături

257.CM. Diagnosticul diferențial al pancreatitei acute se va efectua cu꞉

A)*ocluzia intestinală
B)*colecistita acută
C)*apendicita acută
D) colita
E) ulcer penetrant

258.CM. Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt:

A)*accesibilitatea în urgenţă
B)*confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile
C)*monitorizarea evoluţiei
D)*diagnosticul rapid al litiazei veziculare
E) metodă invazivă de explorare

259.CM. Enumerați complicaţiile pancreatitei acute care survin tardiv (după 1-2 luni):
A) sechestrul pancreatic
B) celulita retroperitoneală
C)*pseudochistul postnecrotic
D)*fistula pancreatică
E) şocul pancreatic

260.CM. Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute?
A) proces inflamator acut al pancreasului exocrin
B)*tulburarile psihice uneori pot domina tabloul clinic
C)*revarsat pleural pe stînga
D)*distensie izolată a primei anse jejunale
E) cifrele amilazemiei nu sunt proportionale cu gravitatea leziunilor anatomopatologice

261.CM. Care dintre elementele de mai jos reprezintă factori patogenici esenţiali în realizarea
procesului de pancreatită acută?
A)*litiaza veziculară (sau coledociană)
B)*activarea enzimelor proteolitice
C)*consumul de alcool şi mese copioase
D)*un proces lezional pancreatic
E) nerespectarea regimului alimentar

262.CM. Stabiliți semnele ce confirmă diagnosticul de pancreatită acută?

A)*debut brutal,legat de un moment alimentar
B)*durere "în centură"
C)*stare de șoc
D)*vărsături ce nu aduc ameliorare bolnavului
 35
E) febră

263.CM. Laparoscopia de urgenţă este indicată în pancreatita acută pentru:

A)*diagnostic și evitarea laparotomiei
B)*colecistectomie în cazul colecistitelor acute
C)*drenajul peritonitei chimice
D)*recoltarea exudatului peritoneal
E) drenajul căii biliare principale

264.CM. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute include:

A)*determinarea amilazei în ser și urină
B)*ultrasonografie
C)*radiografia de ansamblu a abdomenului
D)*laparoscopia
E) scintigrafia

265.CM. În pancreatita acută radiografia abdominală simplă evidenţiază:

A) pneumobilie
B) pneumoperitoneu
C)*meteorismul colonului transvers
D)*meteorismul primei anse jejunale
E) niveluri hidroaerice

266.CM. În pancreatita acută la palparea abdomenului se poate aprecia:

A) matitate deplasabilă pe flancuri
B)*durere difuza, mai marcată în epigastru și hipocondrul stîng
C)*zona de rezistență musculară în epigastru, hipocondrul drept sau (și stîng)
D) hepatomegalie neuniformă
E)*dispariţia pulsaţiei aortei abdominale în epigastru

267.CM. Care dintre urmatoarele afirmaţii privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt
adevărate?
A) morfina este utilizată pentru combaterea durerii
B) analgina are efect hiposecretor
C)*efectul antisecretor al medicaţiei este potenţat de suprimarea alimentaţiei orale
D)*antibioticoterapia este indicate de la debutul afecțiunii
E)*hipotermia gastrică scade secreţia enzimelor prin creşterea tonusului vagal

268.CM. Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:

A) prezenţa durerii
B)*prezenţa pneumoperitoneului
C) prezenţa stării de şoc
D)*iradierea durerii
E)*prin datele examenului radiologic

269.CM. Pancreatita acută se deosebește de colecistita acută prin:

A)*intensitatea și frecvența vomelor
B)*caracterul iradierii durerilor
C)*sindrom infecțios tardiv
D) pneumoperitoneu
E)*prezenţa calculilor veziculari evidenţiaţi radiologic

270.CM. Triada Mondor în pancreatita acută include:

A)*durere în regiunea epigastrică
B)*vome
C)*meteorism
 36
D) greață
E) febră

271.CM. Care dintre complcaţiile pancreatitei acute NU se încadrează în complicaţiile precoce

(primele 2-5 zile)?
A)*perforaţia duodenală cu peritonita generalizată
B)*dilataţia acută de stomac
C) abcesul pancreatic
D)*pseudochistul postnecrotic
E) flegmon retroperitoneal

272.CM. Care semne pot fi apreciate la inspecție în caz de pancreatită acută,forma necrotică:
A) McBurney
B)*Cullen
C)*Mondor
D)*Grey-Turner
E)*Fox

273.CM. Cele mai frecvente semne întâlnite în pancreatita acută necrotico-hemoragică sunt:
A)*stare generala alarmantă
B)*durere "în centură"
C)*hiperamilazemie
D) icter
E)*hipocalcemie

274.CM. Pancreasul produce următoarele enzime cu EXCEPŢIA:

A) alfa-amilaza
B) lipaza
C) elastaza
D)*pepsina
E)*tripsina

275.CM. Enumerați factorii incriminaţi în etiologia pancreatitei cronice:

A)*obstacolul canalar
B)*alcoolismul
C) hipertensiunea portală
D) denutriția
E)*litiaza biliară

276.CM. Factori declanşatori ai pancreatitei acute pot fi:

A)*alcoolul
B)*mese copioase cu grăsimi
C)*litiaza biliară
D) a și b
E) nici unul din cei enumeraţi

277.CS. NU este adevărat că, durerile în pancreatita acută...

A) survin brusc
B) sunt violente
C) sunt constante
D) îşi schimbă intensitatea la administrarea preparatelor opioide
E)*se cupează în unele poziţii ale corpului

278.CS. Care simptom, din cele enumerate mai jos, NU se constată în pancreatita acută?
A)*bradicardia
B) hipotensiunea
 37
C) febra
D) vărsăturile multiple
E) stare gravă

279.CS. Dintre semnele de pancreatită acută, cel mai puţin caracteristic este:
A) durerile în abdomen
B) vărsăturile
C) durerea localizată în epigastru
D) rigiditatea muşchilori abdominali
E)*reducerea zgomotelor intestinale

280.CS. Pentru care formă de pancreatită acută sunt caracteristice difuzarea revărsatului hemoragic în
ţesutul celular retroperitoneal şi apariţia unui flegmon enzimatic retroperitoneal?
A) forma edematoasă
B) forma colecisto-pancreatică
C)*pancreatita necrotico-hemoragică
D) pancreatita supurativă
E) pentru nici una din ele

281.CS.Cea mai frecventă complicaţie precoce a pancreatitei acute este:

A)*şocul
B) complicaţiile pulmonare
C) peritonita pancreatogenă
D) hemoragii din ulcerele gastrice acute
E) obstrucţia coledocului

282.CM. Semnele radiologice caracteristice pentru pancreatita acută sunt:

A)*ansa “santinelă” a jejunului
B)*pareza colonului transvers
C) chistul pancreatic cu pereţii calcificaţi
D) litiaza coledocului
E) nici unul din ele

283.CS. Metoda optimă pentru a urmări evoluţia modificărilor locale în pancreatita acută o constituie:
A) radiografia abdomenului
B) investigaţia cu contrast a tractului gastrointestinal
C)*ultrasonografia
D) tomografia computerizată
E) laparoscopia

284.CM. Din principiile de tratament ale pancreatitei acute NU fac parte:

A) administrarea remediilor ce asigură pancreasului un repaos funcţional
B) terapia antienzimatică şi de dezintoxicare
C) suprimarea durerii
D)*stimularea funcţiei renale
E)*intervenţia chirurgicală imediată după scoaterea bolnavului din şoc
285.CS. În pancreatita acută semnul Voscresenski semnifică:
A) hiperestezie cutanată
B)*absența pulsației aortei abdominale la palpare
C) semnul cămașei
D) durere în proiecția pancreasului
E) defans muscular în proiecția pancreasului

286.CM. Enzimele pancreatice în pancreatita acută se răspîndesc în organism prin următoarele căi:
A) prin continuitate
 38
B) reflux duodenogastral
C)*hematogen
D)*limfogen
E) prin CPGRE

287.CM. Ce procese stau la baza declanşării pancreatitei acute?

A) proces inflamator
B)*proces degenerativ-inflamator
C)*procesul de autoliză a ţesuturilor pancreatice
D) fibroză şi scleroză a ţesutului pancreatic
E) proces necrotic

288.CM. Pancreatita acută poate fi declanșată de:

A)*dificultăţi de scurgere a sucului pancreatic
B)*tulburări metabolice
C)*dereglări de circulaţie sangvină
D)*procese autoimune
E) terapie îndelungată cu preparate antacide

289.CM. Ce date informative obținem la ultrasonografia pancreasului?

A) greutatea pancreasului
B)*dimensiunile pancreasului
C) aprecierea enzimelor
D)*prezenţa concrementelor
E)*aprecierea formaţiunilor noi formate

290.CM. Patomorfologic pancreatita acută se clasifică în:

A)*pancreatita edematoasă
B)*pancreatita hemoragică
C)*pancreatita necrotică
D)*pancreatita supurativă
E) pancreatita chistică

291.CM. Ce investigații paraclinice se folosesc în diagnosticul afecțiunilor pancreatice?

A)*aprecierea enzimelor în serul sangvin
B)*aprecierea enzimelor în urină
C)*examen radiologic
D)*tomografia computerizată
E) colangiografia

292.CM. Tulburările metabolice ce pot declanşa pancreatita acută sunt:

A)*hiperlipemiile
B)*hipercalcemia
C)*hiperparatiroidismul
D) hiperfosfatemia
E) hipercorticism

293.CM.Selectați simptomele caracteristice pentru pancreatita acută:

A)*durerea în epigastru
B)*dureri "în centură"
C) dureri colicative
D)*poziţie forţată a corpului
E)*vome şi greţuri

294.CM.Ce include tratamentul complex al pancreatitei acute?

 39
A)*lupta cu durerile
B) lupta cu pareza intestinală
C)*lupta cu intoxicaţia enzimatică
D)*restabilirea echilibrului acido-bazic
E) lichidarea anemiei

295.CM. Laparoscopia diagnostică în pancreatita acută e utilă pentru:

A)*aprecierea prezenţei exsudatului hemoragic în cavitatea abdominală
B) apreciem vizual starea pancreasului
C) se apreciază dimensiunile pancreasului
D)*prelevarea exsudatului pentru a determina enzimele pancreatice
E)*vizualizarea zonelor de citosteatonecroză pe peritoneu

296.CM. Ce informaţii ne oferă examenul ultrasonor în pancreatita acută?

A) semnul ansă „de veghe”
B)*neomogenitate în structura pancreasului
C)*mărirea dimensiunilor pancreasului
D) dilataţia ductului Wirsung
E) mărimea în volum a veziculei biliare

297.CM. Ce semne clinice denotă o pancreatita acută?

A) Murphy
B)*Mayo-Robson
C)*Korte
D)*Voscresenski
E) Mussi-Gheorghievski

298.CM. Pentru stabilirea diagnosticului de pancreatita acută e necesară:

A)*culegerea datelor anamnestice
B)*efectuarea examenului obiectiv al abdomenului
C) efectuarea fibrogastroscopiei
D)*efectuarea radiografiei panoramice a abdomenului
E)*ultrasonografia

299.CM. Ce date de laborator sunt caracteristice pentru pancreatita acută?

A)*creşterea amilazei în serul sangvin
B)*creşterea amilazei în urină
C) bilirubinemia
D) leucocitoză
E) creșterea transaminazelor

300.CM.Pentru formele grave de pancreatită acută este caracteristic:

A)*pulsul frecvent, filiform
B) pulsul frecvent, dar dur
C) tensiunea arterială este mărită
D)*tensiunea arterială scăzută
E)*dispnee

301.CM. Ce forme de chisturi se formează în pancreas?

A)*de retenţie
B)*proliferative
C) neoplazice
D) endometrice
E)*postnecrotice
 40
302. CM. Toxemia enzimatică pancreatogenă duce la:
A)*plămîn de șoc
B)*rinichi de șoc
C)*insuficiență hepatică
D)*miocardita toxică
E) enterită toxică

303.CM. Manifestările renale în pancreatită acută pot fi:

A)*oligurie
B)*anurie
C) fosfaturie
D)*leucociturie
E)*hematurie

304.CM. Durerea în pancreatita acută este:

A)*violentă
B)*insuportabilă
C)*continuă
D) colicativă
E)*refractară la analgetice

305.CM.Factorii declanșatori ai pancreatitei acute sunt:

A)*colelitiaza
B)*traumatismul pancreatic
C) dieta
D)*alcoolul
E)*tulburări metabolice

PERITONITELE

306.CS. Calea de abord preferată în deschiderea abcesului de Douglas este:

A)*rectotomie
B) laparotomie subombilicală
C) laparatomie în fosa iliacă dreaptă
D) prin laparotomie supra- şi subombilicală
E) incizie pararectală

307.CS. Manevra Blumberg constă în:

A) durere provocată la palparea fosei iliace drepte
B) durere în fosa iliacă dreapta la extensia trunchiului
C) durere în fosa iliacă dreapta la tuşeul rectal
D)*durere la decompresiunea bruscă a peretelui abdominal
E) durere în fosa iliacă dreapta la palpare în momentul flexiei membrului inferior drept

308.CS. Semnul clinic cel mai elocvent în peritonite este:

A) semnul cămaşei
B) semnul Mondor
C) semnul Courvoisier
D)*semnul Şcetkin-Blumberg
E) semnul Korte

309.CS. Faza reactivă a peritonitei durează:

A) 12 ore
B)*24 ore
C) 12-24 ore
 41
D) 24-48 ore
E) 24-72 ore

310.CS. Faza toxică a peritonitei durează:

A) 12 ore
B) 24 ore
C) 12-24 ore
D) 24-48 ore
E)*24-72 ore

311.CS. Faza terminală a peritonitei începe după:

A) 12 ore
B) 24 ore
C) 36 ore
D) 48 ore
E)*72 ore

312.CS. Pledează pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie gastroduodenală:

A) prezenţa antecedentelor biliare
B) amilaze foarte mult crescute
C)*pneumoperitoneul
D) vărsăturile fecaloide
E) durerile colicative în abdomen

313.CS. Un bolnav de 20 ani cu plastron apendicular după 5 zile de evoluţie prezintă febră,
leucocitoză,agravarea stării generale, accentuarea durerilor, creşterea în volum a tumorii din fosa
iliacă dreapta, fluctuenţă. În aceasta situaţie tratamentul cel mai indicat este:
A) cefalosporine
B) gheaţă pe abdomen
C) aspiraţie gastrică
D)*drenarea abcesului periapendicular
E) laparotomie exploratorie

314.CS. Peritonita acută în formele severe ale pancreatitei acute are ca substrat:
A) peritonita microbiană
B)*peritonita enzimatică
C) celulita retroperitoneală
D) necroza pancreatică infectată
E) ileusul paralitic difuz

315.CS. Sursa infecţiei într-o peritonită primară este:

A) factor intraabdominal
B) ulcer gastroduodenal perforat
C) piosalpinx perforat
D)*focar extraabdominal
E) colecistita acută perforată

316.CS. Din punct de vedere bacteriologic, caracteristic peritonitelor secundare este:

A) monomicrobismul infecţiei
B)*polimorfismul florei microbiene
C) numai infecţia anaerobă
D) numai infecţia streptococică
E) numai infecţia stafilococică

317.CM. Tratamentul chirurgical al unei peritonite acute difuze constă în:

 42
A)*intervenţia chirurgicală de urgenţă
B)*suprimarea focarului de contaminare a cavităţii peritoneale
C)*evacuarea puroiului
D)*toaleta şi drenajul cavităţii peritoneale
E) lavajul peritoneului obligatoriu cu ser fiziologic conţinînd antibiotice cu spectru larg

318.CM. Care sunt cauzele peritonitei postoperatorii?

A)*dehiscenţa suturilor digestive
B)*focar septic extraabdominal (O.R.L.,pulmonar)
C)*perforaţiile digestive de stress
D) contaminarea peritoneului prin ruptură în peritoneu a unei pionefrite
E) nerespectarea de către chirurg a regulilor asepticii

319.CM. Cauzele decesului în peritonite sunt:

A) şocul toxicoseptic
B) gradientul pO2 arterial sub 50 mm Hg
C) inflamaţia peritoneului parietal şi visceral
D)*insuficienţa cardio-respiratorie acută
E)*şocul hipovolemic

320.CM. În peritonita acută generalizată se găsesc următoarele semne fizice:

A) debut brusc
B)*durere abdominală
C) colaps
D)*ţipătul fundului de sac Douglas la tuşeul rectal
E)*febră

321.CM. Tratamentul chirurgical al peritonitei apendiculare generalizate constă în:

A)*apendicectomie
B) debridarea conglomeratelor intestinale
C)*lavajul peritoneal
D)*drenajul larg al cavitaţii peritoneale
E) sutura provizorie a planurilor musculo-aponeurotice

322.CM. În evoluţia peritonitei acute deosebim următoarele faze:

A)*reactivă
B)*toxică
C)*terminală
D) incipientă
E) pseudoameliorare

323.CM. Simptomatologia unei peritonite secundare în forma hipertoxică este dominată de:
A)*stare generală neliniştită
B)*semne de şoc toxico-septic
C) dureri abdominale colicative
D) contractura musculara
E)*tulburari respiratorii

324.CM. În primele 6 ore peritonita prin perforaţia unui ulcer duodenal este:
A)*peritonita chimică
B) peritonita septică
C)*uneori însoţită de şoc
D) uneori insoţită de şoc endotoxic
F) este peritonită primară
 43
325.CM. Peritoneul reprezintă o membrană seroasă,care are următoarele funcţii:
A)*absorbtivă
B)*secretorie
C) vasoactivă
D)*imunologică
E)*plastică

326.CM. După criteriul agentului cauzal peritonitele sunt:

A)*aseptice
B) difuze
C) primitive (primare)
D)*microbiene
E) secundare

327.CM. Examenul obiectiv local al abdomenului constată semne foarte importante pentru
diagnosticul de peritonită ca:
A)*durerea provocată, localizată sau difuză
B)*apararea sau contractura musculară
C) sonoritate abdominală difuză
D) mobilitatea peretelui abdominal
E)*matitate abdominală, deplasibilă în fazele tardive

328.CM. Care dintre situaţiile de mai jos explică apariţia peritonitei secundare difuze?
A)*plagă abdominală penetrantă
B) plagă abdominală nepenetrantă
C)*migrarea microbilor prin peretele intestinal
D)*perforaţia de organ cavitar
E) hemoperitoneul masiv

329.CM. După extensia procesului inflamator, peritonitele sunt clasificate în:

A)*difuze
B) primare (primitive)
C)*localizate
D) secundare
E) specifice

330.CM. Durerea la debut intr-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele
caracteristici:
A) debut lent, insidios
B)*debut brutal
C) intensitate medie
D)*violentă
E) colicativă

331.CM. Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligatoriu, avînd următoarele obiective:
A)*incizia largă
B)*suprimarea sursei de contaminare
C)*toaleta cavităţii peritoneale
D)*drenajul cavităţii peritoneale
E) folosirea preoperatorie a antibioticelor

332.CM. După principiul patogenic peritonitele se clasifică în:

A)*primare
B)*secundare
C)*terţiare
 44
D) specifice
E) nespecifice

333.CM. Factorii patogenetici în peritonită sunt:

A)*gradul de agresivitate a florei patogene
B)*răspunsul local și sistemic la agresiune
C)*intoxicație
D) hipervolemie
E)*dereglări metabolice severe

334.CM. Fenomenele locale în peritonite cuprind:

A)*hiperpermeabilitatea pereţilor vasculari
B)*scăderea consumului de oxigen celular
C)*translocaţie microbiană
D) micșorarea producţiei de lactat
E)*modificări microcirculatorii

335.CM. După gradul de răspîndire peritonitele pot fi:

A) parțiale
B)*locale
C) complete
D)*difuze
E)*totale

336.CM. Care dintre semnele de mai jos sunt comune peritonitei difuze şi torsiunii de organ?
A) tumoră abdominală palpabilă, dureroasă
B)*starea de șoc
C)*durere violentă abdominală
D) bombarea Douglas-ului
E) febră, frison

337.CM. Într-o peritonită difuză, la debut, inspecţia abdominală relevă:

A) meteorism abdominal
B) echimoză periombilicală
C)*reliefarea mușchilor drepţi abdominali
D)*abdomenul nu participă în actul de respirație
E)*semne de iritaţie peritoneală

338.CS. Semnele precoce în peritonita difuză purulentă sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A) febră marcantă
B) dureri abdominale
C) încordarea muşchilor abdominali
D) micşorarea participării abdomenului în actul de respiraţie
E)*vărsături fecaloide

339.CS. La o fetiţă de 6 ani, reconvalescentă de pneumonie,se determină dureri abdominale nelimitate,

febră, încordare musculară abdominală, leucocitoză marcantă. Diagnosticul prealabil este:
A) peritonită gonococică
B) apendicită acută
C) septicemie
D)*peritonită pneumococică
E) abces subfrenic

340.CS. Cauza cea mai frecventă a abceselor subhepatice este:

A) sigmoidita purulentă
 45
B) ulcerul gastric perforat
C)*colecistita acută gangrenoasă
D) pancreonecroza hemoragică acută
E) abcesul hepatic

341.CS. Peritonita e considerată primară în caz de:

A) infarct intestinal
B) apariţia pe fond de inflamaţie a organelor abdominale
C)*pătrundere a infecţiei pe cale hematogenă sau limfogenă
D) perforaţia organelor cavitare abdominale
E) lizarea căilor biliare extrahepatice

342.CS. Din semnele prezentate în peritonită, NU este caracteristic:

A) dureri la tuşeul rectal şi vaginal
B) dureri la palpaţie şi percuţie abdominală
C) balonare abdominală
D) încordare musculară abdominală
E)*hiperperistaltism

343.CM. Care din semnele prezente NU se întâlnesc în faza precoce a peritonitei:

A)*diminuarea peristaltismului intestinal
B) dureri abdominale
C)*vărsături fecaloide
D) tahicardia
E) încordare musculară

344.CM. Enumerați semnele care ne confirmă diagnosticul de peritonită:

A)*dispariţia matităţii hepatice
B) balonare abdominală
C)*durere la palpaţia abdomenului
D)*încordare musculară
E)*semnul Blumberg pozitiv

345.CS. Care din formele de peritonită enumerate mai jos se referă la peritonita specifică?
A) peritonita uremică
B)*peritonita tuberculoasă
C) peritonita perforativă
D) peritonita apendiculară
E) peritonita biliară

346.CM. Sursele de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele secundare pot fi:

A)*din procesele inflamatorii a organelor cavităţii abdominale
B) din procesele inflamatorii situate înafara cavităţii abdominale
C)*în cazuri de perforaţie a organelor cavitare din cavitatea abdominală
D)*în caz de dehiscenţă a anastomozelor intestinale
E) din focarele inflamatorii ale membrelor inferiare

347.CM.Selectați enunțurile caracteristice peritonitei terțiare:

A)*nu pot fi evidențiați germenii patogeni
B) se produce pe cale hematogenă sau limfogenă
C)*poate fi provocată de ciuperci
D)*provocată de germeni cu patogenitate scăzută
E)*se dezvoltă după o peritonită secundară în caz de imunodeficiență

348.CM. Din punctul de vedere al exudatului intraabdominal se disting peritonite:

 46
A)*seroase
B)*fibrinoase
C)*fibro-purulente
D)*purulente
E) intestinale

349.CM. Căile de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele primare pot fi:

A)*cale hematogenă
B) prin peretele intestinal
C)*cale limfogenă
D)*prin trompele uterine
E) parenteral

350.CM. Clinic stadiul toxic al peritonitei se manifestă prin:

A)*xerostomie
B) diaree
C)*tahicardie
D)*febră
E) constipaţii

351.CM.Indicați microorganismele ce se întâlnesc în peritonitele secundare?

A) pneumococii
B)*stafilococii
C)*colibacilul
D)*streptococii
E)*enterococii

352.CM. Clinic stadiul reactiv al peritonitei se manifestă prin:

A)*debut brusc
B)*dureri în abdomen
C) diaree
D)*încordarea muşchilor peretelui abdominal
E) sughiţ

353.CM. De la debut peritonita se manifestă cu următoarele dereglări hemodinamice:

A)*tahicardie
B) bradicardie
C)*hipertensiune arterială
D) hipotensiune arterială
E) edem al membrelor inferioare

354.CM. Stadiul tardiv al peritonitei se manifestă prin următoarele dereglări hemodinamice:

A)*tahicardie
B) bradicardie
C) hipertensiune arterială
D)*hipotensiune arterială
E) dispariţia pulsului

355.CM. În peritonită ce modificări ale analizei generale de sînge vom sesiza:

A)*leucocitoză cu devierea formulei leucocitare spre stînga
B)*creșterea VSH-ului
C)*limfomonocitopenie
D)*trombocitopenie
E) reticulocitoză
 47
356.CM. Ce include clinica peritonitei purulente difuze?
A)*acuze caracteristice patologiei organelor cavităţii abdominale
B)*durerile au un caracter permanent
C)*schimbarea poziţiei corpului intensifică durerile
D) durerile se acutizează numai când bolnavul se găseşte în poziţie verticală
E) schimbarea poziţiei corpului nu acutizează durerile în abdomen

357.CM. Care sunt complicațiile postoperatorii în peritonite?

A)*supurația și dehiscența plăgii parietale
B)*peritonită terțiară
C)*ocluzie aderențială
D)*sindrom de compartiment abdominal
E) peritonită primară

358.CM. La ce metode invazive de diagnostic se recurge în peritonite?

A)*laparoscopie
B)*laparocenteză
C)*puncţie transvaginală la femei
D) puncţie suprapubiană
E)*puncţia peretelui anterior al rectului

359.CM. Ce date clinice ne permit să diferenţiem pancreatita acută de peritonita acută?

A)*nu este încordarea muşchilor abdominali
B)*lipseşte simptomul de iritaţie peritoneală
C)*diastaza în sânge mărită
D) prezenţa leucocitozei în sânge
E)*durerile au caracter de centură

360.CM. Ce date ne permit să diferenţiem ocluzia intestinală mecanică de peritonita purulentă difuză?
A)*durerile au caracter colicativ
B)*peristaltismul accelerat
C)*peristaltismul vizibil
D)*asimetria abdominală
E) abdomen suplu

361.CM. Ce metode de diagnostic al abcesului sacului Douglas se folosesc:

A) laparocenteza
B) laparoscopia
C)*tuşeul rectal
D)*tuşeul vaginal
E)*puncţia prin peretele anterior al rectului

362.CS. Lavajul peritoneal se efectuează cu următoarele substanțe EXCEPTÎND:

A) antibiotice
B) enzime
C) apă purificată
D) ser fiziologic
E)*antiseptice

363.CM. Referitor la peritonita acută localizată sunt corecte următoarele afirmații:

A)*poate debuta printr-o peritonită difuză
B)*este o colecție purulentă limitată
C)*se transformă într-un abces intraabdominal
D) este asimptomatică
E) nu necesită tratament chirurgical
 48

364.CM. Frecvența abceselor intraabdominale crește după:

A) traumatism închis
B) laparoscopie
C)*perforația unui organ cavitar
D)*contaminarea fecală a cavității abdominale
E)*ischemia intestinală

365.CM. După principiul topografic abcesele intraabdominale se clasifică în:

A)*supramezocolice
B) flancului drept
C)*submezocolice
D) flancului stîng
E)*pelvine

ULCERELE

366.CS. Un bărbat de 24 de ani, cunoscut ulceros, care prezintă durere epigastrică puternică, este
examinat la 2 ore de la debut. Ce semn ne sugerează o perforaţie în peritoneul liber?
A)*aparare musculară în epigastru şi fosa iliacă dreapta care se generalizează
B) hipertermie
C) vărsături
D) respiraţie superficială
E) anemie

367.CS. Nişa ulceroasă este o noţiune:

A) clinică
B) endoscopică
C)*radiologică
D) ultrasonoscopică
E) abstractă

368.CS. Ulcerul complicat cu stenoză se deosebeşte de ulcerul necomplicat prin următoarele:

A) iradierea durerii
B)*apariţia vărsăturilor
C) permanentizarea durerii
D) prezenţa hemoragiilor oculte
E) acutizarea sezonieră

369.CS. Eroziunea gastroduodenala este:

A)*o leziune acută exclusiv a mucoasei
B) o leziune acută profundă
C) o leziune cronică
D) o leziune a stratului submucos
E) o leziune a stratului muscular a stomacului

370.CS. În etiologia ulcerului gastro-duodenal, factorul genetic este:

A) factor determinant
B)*factor favorizant
C) factor indiferent
D) factor asociat
E) factor agravant

371.CS. Diagnosticul diferenţial între ulcerul duodenal perforat şi ocluzia intestinală se bazează pe:
A) prezenţa durerilor abdominale
 49
B) absenţa tranzitului intestinal
C) leucocitoză
D) retenţia de urină
E)*radiografie abdominală pe gol

372.CS. Ulceraţiile acute gastroduodenale se intâlnesc în următoarele situaţii, EXCEPTÎND:

A) arsuri intense
B) corticoterapie
C) ingestie de aspirină
D) leziuni ale sistemului nervos central
E)*administrarea de peniciline

373.CS. Cea mai indicată operaţie pentru tratamentul ulcerului gastric este:
A)*rezecţia gastrică 2/3
B) hemigastrectomia cu vagotomie
C) bulbantrectomie cu vagotomie
D) vagotomia cu piloroplastie
E) rezecţia tubulară

374.CS. Examenul endoscopic în stenoza antrală pilorică decompensată este utilizat pentru:
A) precizarea diagnosticului pozitiv de stenoză decompensată
B)*precizarea naturii benigne sau maligne a stenozei
C) vizualizarea refluxului duodeno-gastric
D) evaluarea stazei gastrice
E) aprecierea gradului de stenoză

375.CS. În ulcerul gastroduodenal patogenia este explicată cel mai frecvent prin:
A)*scăderea factorilor de apărare ai mucoasei gastrice
B) hipertonie vagală
C) patogenie endocrină
D) stază gastrică
E) hiperaciditate

376.CS.Radiografia abdominală pe gol stabileşte diagnosticul de perforaţie de viscer cavitar prin:

A) nivele hidroaerice
B) ansă jejunală "îndoiată"
C) dispariţia umbrelor psoasului
D)*transparenţa semilunară subdiafragmatică din dreapta
E) balonare de colon

377.CS. Complicaţia cea mai frecventă şi de temut după rezecţie gastrică este:
A)*hemoragia
B) insuficienţa anastomozei
C) tromboflebita
D) infarctul miocardic
E) malignizare la nivel de anastomoză

378.CS. Într-un ulcer duodenal, cînd durerea devine continuă, se presupune:

A) asocierea cu litiaza biliară
B) asocierea cu hernie hiatală
C)*penetraţia ulcerului
D) hemoragie
E) asocierea unei pielonefrite pe dreapta

379.CS. În patogenia ulcerului duodenal hiperaciditatea este:

A) obligatorie
 50
B) facultativă
C)*obligatorie dar nu suficientă pentru producerea ulcerului
D) apare în caz de complicaţii
E) hiperaciditatea nu este

380.CM. Ce e caracteristic pentru durerea din ulcerul duodenal?

A)*apare după 1,5-3 ore de la ingestia alimentelor
B) nu este legată cu alimentarea
C) se accentuează după ingestia de alimente
D) se calmează în cursul nopţii
E) *poate fi nocturnă

381.CS. În ce patologie, condiţiile socio-economice intervin ca factor favorizant etiologic:

A) colecistitei cronice litiazice
B)*boala ulceroasă
C) apendicita cronică
D) herniei hiatale
E) pancreatitei cronice

382.CS. Radiografia abdominală simplă în cazul ulcerului duodenal perforat în peritoneul liber ne
arată:
A) aeroenterie masivă
B) imagini hidroaerice multiple
C) aerocolie pe colonul transvers
D)*pneumoperitoneu prezent subdiafragmatic drept/ stîng /bilateral
E) mărirea umbrei hepatice

383.CS.Diagnosticul clinic de hemoragie digestivă superioară de cauză ulceroasă e confirmat de:

A)*hematemeză sau melenă
B) tensiune arterială scăzută şi tahicardie
C) antecedente de ulcer + semne de hemoragie
D) constipaţie
E) diaree

384.CS. Nişa reprezintă în diagnosticul radiologic al ulcerului gastro-duodenal un:

A)*semn direct
B) semn indirect
C) semn fără importanţă
D) semn al complicaţiei bolii ulceroase
E) nici unul din semnele enumerate mai sus

385.CS. Perforaţia este complicaţia prezentă mai frecvent în:

A) ulcerul duodenal postbulbar
B)*ulcerul duodenal bulbar anterior
C) ulcerul duodenal bulbar posterior
D) ulcerul gastric al peretelui posterior
E) ulcerul gastric al peretelui anterior

386.CS. Ce afirmaţie referitoare la ulcerul perforat NU este exactă:

A) ulcerul duodenal perforează mai frecvent decât ulcerul gastric
B) vărsăturile sunt neconstante
C) durerea epigastrică poate iradia în fosa iliacă dreaptă
D)*examenul radiologic baritat se practică sistematic pentru a evidenţia sediul perforaţiei
E) la examenul biologic se poate constata hemoconcentrație
 51
387.CS. Bolnav în vîrsta de 25 de ani cu ulcer duodenal, se adresează cu hemoragie de gravitate
medie, care se opreşte sub tratament medical. Sufera de ulcer circa 1 an.Care este tactica curativă?
A) Este indicat tratament chirurgical
B)*Este indicat tratament medicamentos în staţionar
C) Este indicat tratament medicamentos ambulator
D) Supraveghere la domiciliu
E) Nu este necesar nici un tratament

388.CS. Bolnav în vârstă de 35 ani cu suferinţă ulceroasă de un an, se internează la al 3-lea puseu de
hemoragie digestivă superioară. Actualmente hemoragia degravitate medie care se oprește sub
tratament medical. Este indicat:
A)*tratament chirurgical
B) tratament conservator
C) tratament medico-chirurgical
D) supraveghere
E) de transferat în secţia gastrologică

389.CS. Bolnav cu ulcer gastric în antecedente, se internează cu o simptomatologie modificată - dureri

continui, scădere ponderală, inapetenţă. Sugerînd malignizarea ulcerului, pentru un diagnostic
corect este absolut necesar să efectuăm:
A) explorarea secretiei sucului gastric
B) radiografie gastro-duodenală
C) gastrofibroscopie
D)*biopsie din marginile ulcerului
E) pasajul masei baritate

390.CS. Un bărbat în vîrstă de 35 ani, acuză brusc dureri abdominale epigastrice. Radiografia
abdominală evidenţiază aer liber subdiafragmatic. Tactica corectă în acest caz este următoarea:
A) fibroscopie esogastrică
B) pasaj baritat
C) observare
D)*laparotomie
E) irigoscopie

391.CM. Care din următoarele afecţiuni pot genera o hemoragie digestivă superioară?
A)*sindromul Mallory-Weiss
B) hernia hiatală
C) hemangiomul hepatic
D)*varice esofagiene
E) diverticul Meckel ulcerat

392.CM. Semnele ulcerului perforat includ:

A)*peretele abdominal nu participă în actul de respirație
B)*durere intensă epigastrică
C)*contractură abdominală
D) hemoperitoneum
E) matitate hepatică

393.CM. Indicaţiile tratamentului chirurgical în hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt:

A) HDS ca simptom la tineri
B)*pierderea >30% din volumul sanguin în primele 24 ore impunînd transfuzia > 1,5 l sînge
C) HDS provocată de droguri
D)*repetarea sângerării imediat după internare şi tratament
E) bolnavi peste 60 de ani cu semne de hemoragie activă ulceroasă la examenul endoscopic
 52
394.CM. Radiologic pneumoperitoneul îl întâlnim în:
A)*perforatie gastroduodenală
B)*perforațiile colice
C) perforația apendiculară
D) perforația veziculei biliare
E)*perforaţie a ileonului

395.CM. Examenul obiectiv în ulcerul gastroduodenal necomplicat relevă:

A) clapotaj epigastric
B) tumoare epigastrică
C)* durere epigastrică la palpare
D)*în fazele de acalmie examenul obiectiv este obișnuit
E) dispariţia pulsaţiei aortei abdominale la palpare

396.CM. Care sunt cele trei cauze a HDS (Hemoragie Digestivă Superioară) în Republica Moldova?
A)*sindromul Mallory-Weiss
B) cancerul gastric
C) ulcerul gastric
D)*ulcerul duodenal
E)*ruptura varicelor esofagiene

397.CM. În tabloul clinic al unui ulcer duodenal perforat în peritoneul liber se întâlnesc:
A) vărsăturile
B) meteorismul epigastric
C)*contractură abdominală
D)*dispariţia matităţii hepatice
E) Douglas suplu,nedureros

398.CM. Ulcerul duodenal acut evoluează spre:

A) stenoză
B)*vindecare ad integrum
C) penetraţie
D)*perforaţie
E)*hemoragie

399.CM. Printre indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastro-duodenal notăm:

A)*ulcerul duodenal care nu răspunde la tratamentul conservator
B)*stenoza pilorică
C)*ulcerul gastro-duodenal perforat
D) ulcer duodenal postbulbar
E) ulcer gastro-duodenal hemoragic

400.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeste de pancreatita acută prin:

A) prezenţa șocului
B)*iradierea durerii
C)*prezenţa pneumoperitoneului
D) prezenta leucocitozei
E)*prezenţa amilazemiei

401.CM. Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în:

A) ulcerul gastric calos perforat
B)*ulcerele perforate acute medicamentoase
C)*ulcerul duodenal perforat cu peritonită gravă, cu șoc toxico-septic
D)*ulcerele perforate acute de stress
E) sindromul hemoragie – perforație
 53

402.CM. Semnul Blumberg mai manifest va fi în leziunile:

A)*stomacului
B) splinei
C) ficatului
D)*vezicii urinare
E) rinichiului

403.CM. Vomele cu sînge modificat (zaţ de cafea) sunt caracteristice hemoragiilor din:
A) esofag
B)*stomac
C)*duoden
D) jejun
E) plămâni

404.CS. În ce situaţii clinice apare scaun de culoare neagră - melenă?

A) ruptura splinei
B) ruptura ficatului
C)*hemoragie gastro-intestinală superioară
D) hemoragie gastro-intestinală inferioară
E) hemoragii rectale

405.CS. În care din patologiile chirurgicale acute abdominale este caracteristică “durerea de pumnal”?
A) pancreatita acută
B)*ulcer gastric perforat
C) ocluzia intestinală acută
D) hernie strangulată
E) volvulus

406.CS. “Abdomen de lemn” se întâlneşte în:

A) pancreatita acută
B) colecistita acută
C)*ulcer gastric perforat
D) ulcer gastric hemoragic
E) ocluzie intestinală

407.CS. În care din afecţiunile chirurgicale ale cavităţii abdominale la internarea bolnavului se indică
urgent radiografia de ansamblu pentru a depista aer liber sub diafragm?
A) colecistita acută
B)*ulcerul gastric perforat
C) pancreatita acută
D) ocluzia intestinală
E) suspecţie de ruptură a ficatului

408.CM. Care din simptomele enumerate mai jos denotă o hemoragie digestivă superioară?
A)*voma cu sânge
B)*voma cu “zaţ de cafea”
C)*melena
D) sânge neschimbat în masele fecale
E) hematochezie

409.CS.Dintre simptomele ulcerului perforat, cel mai caracteristic este:

A)*durerea acută în epigastru sau hipocondrul drept
B) vărsăturile
C) semnele de iritaţie peritoneală
 54
D) dispariţia matităţii hepatice
E) matitate în regiunile declive ale abdomenului

410.CS. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer perforat se recurge prioritar la:

A) gastroscopie
B)*radioscopie de ansamblu a cavităţii abdominale
C) explorare radiologică cu masă baritată
D) laparoscopie
E) puncţia cavităţii abdominale

411.CM. Enumerați semnele generale ale hemoragiei din tractul digestiv:

A)*slăbiciune generală
B)*ameţeală
C)*tahicardie
D)*pierderea cunoştinţei
E) bradicardie

412.CM. Metodele de diagnostic folosite pentru diagnosticarea localizării ulcerului sunt:

A)*examen radiologic cu masă baritată
B)*gastroscopie
C) ultrasonografie
D) analiza sucului gastric
E) analiza biochimică a sângelui

413.CM. Care din operaţiile enumerate se folosesc în tratamentul chirurgical al bolii ulceroase?
A)*Bilroth I, II
B)*vagotomia tronculară
C)*vagotomia selectivă
D) gastroenteroanastomoza
E) gastrostomia

414.CM. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al bolii ulceroase sunt:

A)*ineficacitatea tratamentului conservator
B)*acutizări frecvente
C) vârsta tînără a pacientului
D)*ulcer penetrant
E) ulcer acut

415.CM. Indicați semnele locale veritabile de hemoragie gastro-duodenală superioară:

A) paliditate a tegumentelor
B) scăderea temperaturii corpului
C)*voma cu conţinut de culoare “zaţ de cafea”
D)*melena
E) constipaţie

416.CM. Boala ulceroasă complicată cu stenoză pilorică se deosebeşte de boala ulceroasă

necomplicată prin:
A) iradierea durerilor
B)*apariţia vomelor
C) sindromul dureros permanent
D) hemoragii oculte
E)*scădere în greutate

417.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeşte de colecistita acută prin următoarele momente:
A)*anamneza ulceroasă
B) apărare musculară în hipocondrul drept
 55
C)*absenţa leucocitozei
D) absenţa pneumoperitoneului
E)*prezenţa pneumoperitoneului

418.CM. Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastric perforat se face cu:

A)*colecistita acută
B)*pancreatita acută
C) hernia strangulată
D) gastrita acută
E) esofagita

419.CM. Ce acţiuni urgente trebuie să efectueze medicul în caz de hemoragie gastro-duodenală?

A)*cateterizarea venei subclave
B)*introducerea sondei nazo-gastrice şi lavaj gastric cu apă rece
C)*fibrogastroscopia de urgenţă
D)*cateterizarea vezicii urinare
E) electrocardiograma

420.CM. Dispariţia matităţii hepatice apare în următarele cazuri:

A) peritonită apendiculară
B) peritonita ginecologică
C) ocluzie intestinală
D)*perforaţia colonului
E)*perforaţia ulcerului gastro-duodenal

421.CS. Ulcerul gastric apare mai frecvent la persoanele cu vîrsta cuprinsă între:
A) 20-30 ani
B) 30-40 ani
C) 40-50 ani
D)*50-60 ani
E) 60-70 ani

422.CS. Ulcerul duodenal apare mai frecvent la persoanele cu vîrsta cuprinsă între:
A) 20-30 ani
B)*30-40 ani
C) 40-50 ani
D) 50-60 ani
E) 60-70 ani

423.CM. Pereții gastroduodenali prezintă următoarele straturi:

A)*seroasa
B) adventice
C)*musculara
D)*submucoasa
E)*mucoasa

424.CM. Enumerați complicațiile ulcerului gastro-duodenal:

A)*hemoragia
B)*perforația
C)*penetrația
D)*stenoza
E) peritonita

425.CS. Stabiliți care complicație a ulcerului duodenal se întîlnește extrem de rar:

A) hemoragia
 56
B) perforația
C) penetrația
D) stenoza
E)*malignizarea

426.CM. În tabloul clinic al perforației ulcerului gastro-duodenal distingem următoarele perioade:

A) de debut
B)*de șoc
C) toxică
D)*de pseudoameliorare
E)* peritonitei difuze

427.CM. Triada Mondor din perforația ulcerului gastro-duodenal include:

A)*durere
B) hiperestezie cutanată
C)*defans muscular
D)*antecedente ulceroase
E) pirozis

428.CM. Marcați factorii de agresiune implicați în etiopatogenia ulcerului gastro-duodenal:

A) secreția de bicarbonat
B)*helicobacter pylori
C)*secreția de acid clorhidric
D)*antiinflamatoarele nesteroidiene
E)*stressul

429.CM. Ulcerul gastro-duodenal de stres poate surveni în următoarele situații clinice:

A) boli sistemice
B)*arsuri grave întinse
C)*stări septice
D)*politraumatisme
E) patologii endocrine

430.CM. Tratamentul conservativ (Taylor) în cazul perforației ulcerului gastro-duodenal include:

A) administrarea preparatelor antihistaminice H1
B)*aspirație nazo-gastrică permanentă
C)*antibioticoterapie de spectru larg
D)*corecția dereglărilor hidroelectrolitice
E)*drenarea laparoscopică a cavității abdominale

431.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest Ia presupune:

A)*sîngerare în jet
B) sîngerare lentă continuă
C) vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D) cheag aderent la baza leziunii
E) leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

432.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest Ib presupune:

A) sîngerare în jet
B)*sîngerare lentă continuă
C) vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D) cheag aderent la baza leziunii
E) leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

433.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest IIa presupune:

 57
A) sîngerare în jet
B) sîngerare lentă continuă
C)*vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D) cheag aderent la baza leziunii
E) leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

434.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest IIb presupune:

A) sîngerare în jet
B) sîngerare lentă continuă
C) vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D)*cheag aderent la baza leziunii
E) leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

435.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest IIc presupune:

A) sîngerare în jet
B) sîngerare lentă continuă
C) vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D)*membrane hematice în baza leziunii
E) leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

436.CS. Clasificarea endoscopică a hemoragiei ulceroase - Forest III presupune:

A) sîngerare în jet
B) sîngerare lentă continuă
C) vas trombat vizibil în craterul ulceros nesîngerînd
D) cheag aderent la baza leziunii
E)*leziuni potențial sîngerînde dar fără semne de hemoragie recentă

437.CS. Semnul Dielafoy – durere sub formă de "lovitură de pumnal" e caracteristică:

A) colecistitei acute
B) pancreatitei acute
C) ocluziei intestinale
D) apoplexiei ovariene
E)*ulcerului perforat

438.CM. După evoluție perforația ulcerului gastric sau duodenal se clasifică în:
A)*perforație închisă
B)*perforație în peritoneu liber
C)*perforație atipică
D) perforație latentă
E)*perforație acoperită

439.CS. Peritonita din perforația ulcerului gastric sau duodenal este:

A) bacteriană
B) enzimatică
C) bilioasă
D)*chimică
E) fecaloidă

440.CM. În perforația acoperită a ulcerului gastro-duodenal orificiul de perforație se poate oblitera cu:
A)*epiplon
B)*mase alimentare
C)*fibrină
D) bride
E) fitobizoar
 58
441.CS. Cea mai frecventă complicație a ulcerului gastro-duodenal acut este :
A) hemoragia
B)*perforația
C) penetrația
D) stenoza
E) malignizarea

442.CM. Simptomul Bergman în cazul hemoragiei ulceroase semnifică:

A)*atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
B)*fenomene dispeptice ce antecedează hemoragia
C) hematemeză însoțită de subfebrilitate
D) hemoragie ocultă
E) hemoragie din ulcerul esofagian

443.CM.Perforația atipică reprezintă perforația:

A) acoperită
B) oarbă
C)*peretelui posterior al duodenului
D)*peretelui posterior al segmentului cardial al stomacului
E)*în ligamentul hepatoduodenal

444.CS.Procedeul de suturare a ulcerului perforat cu omentopexie pe picioruș poartă numele:

A)*Oppel
B) Miculitz
C) Jordan
D) Billroth-I
E) Billroth-II

445.CS.Ulcerele micii curburi gastrice cu antru și pilor normale, avînd aciditate subnormală se atribuie
clasificării:
A)*Johnson I
B) Johnson II
C) Johnson III
D) Johnson IV
E) Johnson V

446.CS.Ulcerele micii curburi asociate cu ulcer duodenal evolutiv se atribuie clasificării:

A) Johnson I
B)*Johnson II
C) Johnson III
D) Johnson IV
E) Johnson V

447.CS.Ulcerele prepilorice cu secreție acidă crescută se atribuie clasificării:

A) Johnson I
B) Johnson II
C)*Johnson III
D) Johnson IV
E) Johnson V

448.CS.Ulcerele gigante din regiunea cardiei se atribuie clasificării:

A) Johnson I
B) Johnson II
C) Johnson III
D)*Johnson IV
 59
E) Johnson V

449.CS.Ulcerele gastrice în urma administrării cronice de antiinflamatoare nesteroidiene se atribuie

clasificării:
A) Johnson I
B) Johnson II
C) Johnson III
D) Johnson IV
E)*Johnson V

450.CS.Pierderea de pînă la 500 ml sînge (8-10% din volumul circulant sangvin) determină hemoragia
digestivă:
A) *ușoară
B) medie
C) gravă
D) foarte gravă
E) cataclismică

451.CS.Pierderea a 1000-1500 ml sînge ( 30% din volumul circulant sangvin) determină hemoragia
digestivă:
A) ușoară
B)*medie
C) gravă
D) foarte gravă
E) cataclismică

452.CS.Pierderea a 1500-2000 ml sînge ( >30% din volumul circulant sangvin) determină hemoragia
digestivă:
A) ușoară
B) medie
C)*gravă
D) foarte gravă
E) cataclismică

453.CS.Pierderea a 2000-3000 ml sînge ( >50% din volumul circulant sangvin) determină hemoragia
digestivă:
A) ușoară
B) medie
C) gravă
D)*foarte gravă
E) cataclismică

454.CM.Hemostaza endoscopică într-o hemoragiae digestivă superioară se poate obține prin:

A)*diatermocoagulare
B)*aplicarea clamelor hemostatice
C) suturarea mucoasei și submucoasei
D)*injectare cu polidocanol
E)*fotocoagulare

455.CM.După evoluție deosebim următoarele stenoze ulceroase:

A) subacute
B) cronice
C)*compensate
D)*subcompensate
E)*decompensate
 60

456.CS.Stenoza ulceroasă după sediu poate fi, EXCEPTÎND:

A)*cardială
B) antropilorică
C) bulbului duodenal
D) postbulbară
E) pilorică

457.CM.Referitor la stenoza mediogastrică sunt adevărate următoarele afirmații:

A) este o complicație frecventă a ulcerului gastric, în special la bărbați
B)*este o complicație a ulcerului gastric Johnson I
C)*stomacul are formă de clepsidră
D)*se manifestă prin vome în 2 timpi
E)*lichidul de lavaj gastric se exteriorizează în volum mai mic decît cel introdus

458.CM.Care sunt fazele de penetrare a ulcerului gastroduodenal:

A)*pătrunderea ulcerului prin toate straturile peretelui
B) formarea plastronului periulceros
C) resorbția plastronului periulceros
D) *concreșterea fibroasă cu organul adiacent
E)*penetrarea cu pătrunderea în organul adiacent

459.CM.Mai frecvent ulcerele gastrice penetrează în:

A)*omentul mic
B)*corpul pancreasului
C) diafragm
D)*colon transvers
E) hilul lienal

460.CM.Mai frecvent ulcerele duodenale penetrează în:

A)*ligamentul hepatoduodenal
B)*capul pancreasului
C) vezicula biliară
D) colon ascendent
E) ficat

461.CM.Enumerați tipurile de vagotomii practicate în tratamentul ulcerului:

A)*tronculară
B) tronculară unilaterală
C)*selectivă
D)*supraselectivă
E) selectivă distală

462.CM.La sindroamele postvagotomice se referă:

A)*disfagia
B)*gastrostaza
C)*duodenostaza
D)*diareea postvagotomie
E) constipația postvagotomie

463.CM.Diagnosticul diferențial al stenozei ulceroase se realizează cu următoarele patologii:

A)*ocluzia intestinală înaltă
B)*stenoza pilorică neoplazică
C)*cancer de cap de pancreas
D)*tuberculoza gastrică
 61
E) boala de reflux

464.CS.În cazul stenozei ulceroase compensate radiologic evacuarea gastrică întîrzie cu:
A) 1-6 ore
B)*6-12 ore
C) 12-24 ore
D) 24-48 ore
E) 48-72 ore

465.CS.În cazul stenozei ulceroase subcompensate radiologic evacuarea gastrică întîrzie cu:
A) 1-6 ore
B) 6-12 ore
C)*12-24 ore
D) 24-48 ore
E) 48-72 ore

466.CS.În cazul stenozei ulceroase decompensate radiologic retenția substanței baritate este de:
A) 1-6 ore
B) 6-12 ore
C) 12-24 ore
D)*24-48 ore
E) 48-72 ore

467.CM.Mai frecvent malignizează ulcerele gastrice cu sediul:

A) 1/3 proximală a stomacului
B) curbura mică
C)*curbura mare
D)*1/3 distală a stomacului
E) fundul gastric

468.CM.Cancerul gastric de obicei metastazează în:

A) ficat
B)*ganglionii supraclaviculari stîngi
C) ganglionii supraclaviculari drepți
D)*ovare
E)*fundul de sac Douglas

469.CM.Care sunt indicațiile absolute către tratament chirurgical al ulcerului gastroduodenal :

A)*ulcerul perforat
B) ulcerul calos
C) ulcerul complicat cu hemoragie
D)*ulcer complicat cu stenoză decompensată
E)*ulcer suspect de malignizare

470.CS.În stenoza ulceroasă decompensată vagotomia este contraindicată deoarece:

A) nu rezolvă cauza stenozei
B) postoperator apare sindromul postvagotomie
C)*accentuează atonia și distensia gastrică
D) anticipează fenomenele de decompensare
E) diareea postvagotomică accentuează deshidratarea

PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A GLANDEI TIROIDE

471.CM.Hormonii iodați ai glandei tiroide sunt:

A) monoiodtirozina
 62
B) diiodtirozina
C)*tiroxina
D)*triiodtironina
E) calcitonina

472.CM.Vascularizarea arterială a glandei tiroide este asigurată de:

A)*aa.tiroidiene superioare
B)*aa.tiroidiene inferioare
C)*aa.tiroidiene mijlocii
D)*a.tiroidiană ima
E) a.tiroidiană piramidală

473.CS.Afecțiunile glandei tiroide se întilnesc mai frecvent la:

A) copii
B) adolescenți
C) bărbați
D)*femei
E) vîrstnici

474.CS.Inflamația ce se dezvoltă pe o gușă preexistentă este denumită:

A) tiroidită
B)*strumită
C) tiroidită gușogenă
D) struma infectorum
E) tiroidita supurată

475.CS.Tiroiditele pot fi următoarele,cu EXCEPȚIA:

A)*fulminante
B) acute
C) subacute
D) cronice
E) autoimune

476.CM.Indicați căile de pătrundere a sursei de infecție în glanda tiroidă:

A)*hematogen
B)*limfogen
C) prin inoculare
D) exogen
E)*prin continuitate

477.CM.Într-o tiroidită acută la examen local putem determina:

A)*tumefierea regiunii
B)*hiperemia tegumentelor
C) palpator glanda tiroidă puțin sensibilă
D)*palpator durere și prezența fluctuenței
E)*prezența adenopatiei laterocervicale

478.CM.Selectați posibilele sedii de fistulizare a unui abces tiroidian:

A) cartilajul tiroid
B)*tegument
C)*trahee
D)*esofag
E)*mediastin

479.CS.În faza de supurație a tiroiditei acute tratamentul de elecție este:

 63
A) comprese alcoolizate
B) administrarea preparatelor antiinflamatoare
C) antibioticoterapie cu spectru larg
D)*deschiderea și drenarea abcesului
E) administrarea preparatelor antitiroidiene de sinteză

480.CM.Tiroidita subacută mai este denumită:

A)*tiroidita Le Quervain
B)*tiroidita granulomatoasă
C) tiroidita limfomatoasă
D) tiroidita microfoliculară
E)*tiroidita gigantofoliculară

481.CS.Cea mai frecventă formă de tiroidită cronică este:

A) tiroidita lemnoasă
B) tiroidita actinimicotică
C)*tiroidita limfomatoasă
D) tiroidita tuberculoasă
E) tiroidita sifilitică

482.CS.Cea mai rară formă de tiroidită cronică este:

A)*tiroidita lemnoasă
B) tiroidita actinimicotică
C) tiroidita limfomatoasă
D) tiroidita tuberculoasă
E) tiroidita sifilitică

483.CM.Tiroiditele cronice specifice sunt:

A)*tiroidita actinimicotică
B)*tiroidita tuberculoasă
C)*tiroidita sifilitică
D) tiroidita lemnoasă
E) tiroidita limfomatoasă

484.CM.Pentru etiologia autoimună a tiroiditelor pledează:

A) prezența complexurilor imune circulante
B)*infiltrat limfocitar tiroidian
C) atrofia foliculilor glandulari
D)*prezența autoanticorpilor antitiroidieni anti TPO și anti Tg
E) prezența anticorpilor anti T3 și anti T4
485.CM.În dependență de valorile hormonilor tiroidieni, funcția glandei tiroide se apreciază clinic ca:
A) mixedem
B)*eutiroidie
C)*hipertiroidie
D)*hipotiroidie
E) tireotoxicoză
486.CS.Gușa reprezintă o hipertrofie a glandei tiroide de natură:
A) infecțioasă
B) tumorală
C) idiopatică
D)*distrofică
E) parazitară

487.CS.Într-o gușă volumul glandei tiroide se poate mări de:

A) 1-2 ori
 64
B) 2-3ori
C) 3-4 ori
D)*4-5 ori
E) 5-6 ori

488.CM.După momentul apariției gușile se clasifică în:

A)*congenitale
B)*dobîndite
C) pubertare
D) postpartum
E) senile

489.CM.Gușile dobîndite se clasifică la rîndul lor în:

A) profesionale
B)*endemice
C)*sporadice
D) medicamentoase
E) alimentare

490.CM.După aspectul morfologic al hiperplaziei gușile se împart în:

A)*nodulare
B)*difuze
C)*mixte
D) parenchimatoase
E) coloide

491.CM.Selectați semnele clinice de compresie a venelor jugulare în cazul hiperplaziei tiroidiene:

A) acrocianoză
B)*cianoza feței
C)*turgescența jugularelor
D)*epistaxis
E)*cefalee

492.CS.Sindromul Claude-Bernard-Horner ( mioză, enoftalmie, ptoză palpebrală superioară) apare în

cazul hiperplaziei tiroidiene cu compresia:
A) nervului recurent
B)*simpaticului cervical
C) nervului laringian superior
D) nervului laringian inferior
E) nervului vag

493.CM.Compresia de către gușa tiroidiană a nervului recurent al laringelui se manifestă clinic mai
frecvent prin:
A)*ragușeală
B)*disfonie
C)*voce bitonală
D) afonie
E) asfixie

494.CM.Enumerați complicațiile gușilor tiroidiene:

A)*mecanice (compresia structurilor adiacente)
B)*inflamatorii (strumite)
C)*endocrine (tireotoxicoza)
D)*degenerative (tumori maligne)
E) metabolice
 65

495.CM.Complicațiile mecanice ale gușelor tiroidiene sunt determinate de compresia asupra:

A) arterele carotide
B)*nervul recurent al laringelui
C)*trahee
D)*esofag
E)*venele jugulare

496.CS.Semnul De Graefe reprezintă:

A) deficit de convergenţă
B)*retracţia exagerată a palpebralei superioare la fixarea privirii asupra unui obiect în mişcare
C) fotofobie
D) accentuarea refracţiei palpebrale la fixarea unui obiect
E) tremorul pleoapelor închise

497.CS.Semnul Moebius reprezintă:

A)*lipsa convergenţei globilor oculari la privirea unui obiect apropiat
B) retracţia exagerată a palpebralei superioare la fixarea privirii asupra unui obiect în mişcare
C) clipire rară şi privire fixă
D) accentuarea refracţiei palpebrale la fixarea unui obiect
E) tremorul pleoapelor închise

498.CS.Semnul Stellwag I reprezintă:

A) lipsa convergenţei globilor oculari la privirea unui obiect apropiat
B) retracţia exagerată a palpebralei superioare la fixarea privirii asupra unui obiect în mişcare
C) clipire rară şi privire fixă
D) accentuarea refracţiei palpebrale la fixarea unui obiect
E)*bolnavul nu închide pleoapele nici în somn

499.CS.Semnul Stellwag II reprezintă:

A) lipsa convergenţei globilor oculari la privirea unui obiect apropiat
B) retracţia exagerată a palpebralei superioare la fixarea privirii asupra unui obiect în mişcare
C)*clipire rară şi privire fixă
D) accentuarea refracţiei palpebrale la fixarea unui obiect
E) bolnavul nu închide pleoapele nici în somn

500.CS.Semnul Dalrympl reprezintă:

A) lipsa convergenţei globilor oculari la privirea unui obiect apropiat
B) retracţia exagerată a palpebralei superioare la fixarea privirii asupra unui obiect în mişcare
C) clipire rară şi privire fixă
D) accentuarea refracţiei palpebrale la fixarea unui obiect
E)*fanta palpebrală larg deschisă

501.CS.Glanda tiroidă ce nu este vizibilă însă palpator se determină istmul corespunde gradului de
hiperplazie:
A)*I
B) II
C) III
D) IV
E) V

502.CS.Glanda tiroidă vizibilă la deglutiție palpator decelabilă corespunde gradului de hiperplazie:

A) I
B)*II
C) III
 66
D) IV
E) V

503.CS.Gușa vizibilă ce determină "gît gros" corespunde gradului de hiperplazie:

A) I
B) II
C)*III
D) IV
E) V

504.CS.Gușa voluminoasă ce modifică configurația gîtului corespunde gradului de hiperplazie:

A) I
B) II
C) III
D)*IV
E) V

505.CS.Gușa gigantă însoțită de fenomene de compresiune corespunde gradului de hiperplazie:

A) I
B) II
C) III
D) IV
E)*V

506.CM.Stabiliți indicațiile tratamentului chirurgical al gușilor tiroidiene:

A) defect cosmetic
B)*eșecul tratamentului conservator
C)*gușile nodulare
D)*gușile complicate
E)*gușile suspecte de malignizare

507.CM.Selectați tipurile de intervenții chirurgicale practicate în gușile tiroidiene:

A)*enuclearea nodulilor sau chisturilor solitare
B)*hemitiroidectomie
C)*tiroidectomie totală
D)*tiroidectomie subtotală
E) tiroidectomie cu paratiroidectomie

508.CM.Marcați complicațiile postoperatorii imediate în chirurgia tiroidei:

A) hipocalcemia
B)*hemoragia
C)*traheomalacie
D)*criza tireotoxică
E)*hipoparatiroidismul

509.CM.Complicațiile postoperatorii tardive în chirurgia tiroidei sunt:

A) infecția plăgii
B)*insuficiența tiroidiană
C) asfixie
D) afonie
E)*recidiva

510.CS.Metoda neinvazivă, accesibilă și care nu produce distrucție tisulară în diagnosticul patologiei

glandei tiroide este:
A) scintigrafia
 67
B) xeroradiografia
C)*ultrasonografia
D) puncția-biopsie
E) rezonanța magnetică nucleară

511.CM.Pentru diferențierea stării de normotiroidie de tireopatie este necesară dozarea:

A)*T3
B)*T4
C)*TSH
D) TRL
E) anti TPO

512.CS.Incidența cancerului în cazul unui "nodul rece" scintigrafic este de:

A) 5%
B)*10%
C) 15%
D) 20%
E) 25%

513.CM.Hormonoterapia de substituție în hipotiroidii se face cu următoarele preparate:

A)*triiodtironina
B)*tireocomb
C)*tireotom
D)*l-thyroxina
E) tireotropina

514.CM.Enumerați afecțiunile glandei tiroide asociate cu hipertiroidie:

A)*guşa multinodulară toxică
B)*boala Basedow
C)*adenomul tireotoxic
D) nodulul tiroidian solitar
E) adenomul tiroidian

515.CM.Manifestările generale în caz de hipertiroidii sunt:

A)*pierdere ponderală
B)*hipersudorație
C)*tremorul mîinilor
D)*termofobie
E) tegumente îngroșate,uscate

PATOLOGIA VASELOR

516.CM.Ischemia mezenterică acută este cauzată de:

A)*embolia arterei mezenterice superioare
B)*tromboza acută a arterei mezenterice superioare
C) tromboza acută a arterei mezenterice inferioare
D)*tromboza venoasă mezenterică
E)*vasoconstricţia splanhnică intensă

517.CM.Factorii de risc general pentru toate formele de ischemie mezenterică acută sunt:
A) ereditatea
B)*hipertensiunea
C)*tabagismul
D)*patologia vasculară periferică
E)*patologia vasculară coronariană
 68

518.CM.Durerea din ischemia mezenterică acută are următoarele caracteristici:

A) se cupează după administrarea preparatelor spasmolitice
B)*este foarte intensă
C)*sediul durerii este mezogastrul
D)*nu cedează după administrarea preparatelor opioide
E)*nu se însoțește de contractură musculară

519.CM.Morbiditatea înaltă în ischemia mezenterică acută este dată de:

A) ocluzia intestinală
B)*infarctul intestinal
C)*peritonită
D)*sepsis
E) fibrilația atrială

520.CS.Standardul de aur în perioada de ischemie pentru diagnosticul trombemboliei arterei

mezenterice superioare este:
A) radiografia abdominală de ansamblu
B) rezonanța magnetică nucleară
C) laparoscopia
D) duplex sonografia
E)*arteriografia selectivă mezenterică

521.CM.În care cazuri de ischemie mezenterică acută tratamentul va fi prioritar conservativ:

A) embolia arterei mezenterice superioare
B) tromboza acută a arterei mezenterice superioare
C)*vasoconstricţia ramurilor secundare sau terţiare ale arterei mezenterice superioare
D) tromboza venoasă mezenterică
E)*vasoconstricţia splanhnică intensă

522.CM.Triada simptomatică clasică în embolia arterei mezenterice superioare este:

A) constipație
B)*diaree explozivă
C)*durere abdominală
D)* aritmie
E) meteorism

523.CM.Caracterizați durerea abdominală din ischemie mezenterică non-ocluzivă (vasoconstricţia

splanhnică):
A) constantă
B)*cu perioade de agravări și atenuări
C) cu agravare continuă
D) de intesitate extremă
E)*estompată

524.CM.Tratamentul chirurgical în cazul emboliei arterei mezenterice superioare are următoarele

scopuri:
A)*restabilirea fluxului sanguin în artera mezenterică superioară
B) arterectomie
C)*rezecția intestinului neviabil
D) enterotomie
E)*embolectomia

525.CS.Metoda principală de tratament a trombozei venoase mezenterice este:

A) by-pass cu vena safenă
 69
B) trombembolectomie
C)*administrarea preparatelor anticoagulante
D) rezecția intestinului necrozat
E) administarea preparatelor venotonice

526.CM.Enumerați factorii determinanți ai bolii trombembolice:

A)*lezarea endoteliului vascular
B) alimentaţia bogată în grăsimi
C)*staza venoasă
D) tulburările metabolice
E)*hipercoagulabilitatea

527.CM.Principalele momente în patogenia trombembolismului pulmonar sunt:

A)*obstrucţia mecanică a fluxului sanguin în sistemul arterei pulmonare
B) *spasmul ramurilor arterei pulmonare
C) constituirea cordului “în sabot”
D)*diminuarea debitului cardiac
E)*scăderea oxigenaţiei sîngelui

528.CM. În dependență de dimensiunile trombembolului şi segmentul ocluzionat al arterei pulmonare

trombembolismului pulmonar se clasifică în:
A) microscopic
B) macroscopic
C)*masiv
D)*moderat
E)*mic

529.CS.O femeie cu vîrsta fertilă prezintă risc de a dezvolta trombembolia pulmonară mai frecvent
datorită:
A) predispoziției genetice
B) sarcinii
C)*administrarea contraceptivelor orale
D) traumatismelor
E) anamnezei alergologice complicate

530.CM.Stabiliți cauzele embolismului pulmonar non-trombotic:

A) emboli microbieni
B)*embolia grăsoasă
C)*emboli tumorali
D)*embolia gazoasă
E)*emboli septici

531.CS.Cel mai frecvent simptom ce traduce trombembolismul pulmonar este:

A) dispnee
B) tahipnee
C)*dispnee cu tahipnee
D) durere
E) cianoză

532.CM.Durerea din trombembolismul pulmonar masiv are caracteristicile:

A)*violentă
B)*sediu retrosternal
C)*durează cîteva minute pînă la ore
D) iradiază în umărul și brațul drept
E)*nu iradiază
 70

533.CM.În cazul infarctului pulmonar pacientul poate prezenta următoarele acuze:

A)*junghi toracic
B)*dispnee
C)*tuse uscată
D) palpitații
E)*hemoptizie

534.CS.Semnul radiologic Westermark specific trombembolismului pulmonar constă în:

A) creşterea diametrului arterei pulmonare drepte
B) densitate orizontală în bandă deasupra diafragmului
C) poziţie înaltă a diafragmului
D)*transarenţa câmpului pulmonar în regiunile embolizate
E) dilatarea cavităţilor cardiace drepte

535.CM.Nivelul crescut al dimerului D plasmatic nu e specific trombembolismului pulmonar însă are

o valoare predictivă deoarece indică:
A)*dezintegrarea plasminică a fibrinei
B) agregarea plachetară
C)*tromboliza endogenă
D) trombogeneza
E) activarea factorilor de coagulare

536.CS.Următoarele metode de diagnostic imagistic al trombembolismului pulmonar sunt non-

invazive cu EXCEPȚIA:
A) radiografia pulmonară
B) scintigrafia pulmonară
C) CT toracic
D) rezonanţa magnetică nucleară
E)*angiografia pulmonară

537.CS.Diagnosticul diferențial al trombembolismului pulmonar se realizează cu următoarele patologii

EXCEPTÎND:
A) edem pulmonar acut
B) hipertensiune pulmonară primară
C) infarct miocardic acut
D)*valvulopatie pulmonară
E) pneumotorace sufocant

538.CM.Tratamentul trombembolismului pulmonar este complex și include:

A)*susţinerea funcţiei sistemului cardio-vascular
B)*terapia anticoagulantă
C) terapia antiinflamatorie
D)*terapia trombolitică
E)*tratament chirurgical

539.CM.Indicați preparatele anticoagulante cu masă moleculară mică:

A)*enoxaparină
B)*nadroparină
C)*dalteparină
D) warfarină
E)*tinzaparină

540.CS.Noțiunea de "embolus" a fost descrisă prima dată de:

A) Pasteur
 71
B) Koch
C) Osler
D)*Virchow
E) Kussmaul

541.CM.Sindromul de ischemie arterială acută are următoarele lanțuri patogenetice:

A)*obstrucție bruscă a fluxului arterial
B) deschiderea colateralelor
C)*hipoperfuzie a sectorului tributar arterei obstruate
D)*ischemie urmată de necroză tisulară
E) necroza tisulară umedă apoi uscată

542.CS.Cauzele sindromului de ischemie arterială acută sunt următoarele cu EXCEPȚIA:

A) traumatisme arteriale
B) emboliile arteriale
C) tromboze arteriale acute
D) degerături
E)*spasmul arterial

543.CS.Cel mai sensibil la ischemie este țesutul:

A)*nervos periferic
B) nervos central
C) muscular
D) osos
E) adipos

544.CS.Intervalul de timp de la debut în care leziunile ischemice sunt reversibile este de:
A) 2 - 4 ore
B)*4 - 6 ore
C) 6 - 8 ore
D) 8 - 10 ore
E) 10 - 12 ore

545.CS.Cel mai precoce simptom clinic al sindromului de ischemie arterială acută este:
A)*durerea
B) paliditatea
C) poikilotermia
D) parestezia
E) impotența funcțională

546.CM.În sindromul de ischemie arterială acută deosebim fazele:

A) asimptomatică
B)*inițială
C)*de agravare
D) terminală
E)*leziunilor ireversibile

547.CM.Caracterizați durerea din embolia arterială:

A)*se instalează brusc
B)*violentă
C) intensă și progresivă
D) precedată de parestezii
E)*în măsură mică cedează la analgezice

548.CM.Caracterizați durerea din tromboza arterială:

 72
A) se instalează brusc
B) violentă
C)*intensă și progresivă
D)*precedată de parestezii
E)*nu se ameliorează prin imobilizare

549.CS.Care din investigații rămîne standardul de aur în diagnosticul sindromului de ischemie arterială
acută?
A) oscilometria
B) pletismografia
C) ultrasonografia
D)*angiografia
E) tomografia computerizată

550.CM.Arteriografia evidențiază:
A)*leziunea vasculară
B)*starea axului arterial principal
C) originea trombilor
D)*nivelul obstrucției arteriale
E)*starea circulației colaterale

551.CM.Obiectivele tratamentului medical în sindromul de ischemie arterială acută sunt:

A) transformarea leziunilor ireversibile în reversibile
B)*suprimarea durerii
C)*vasodilatația colateralelor în zona afectată
D)*prevenirea extinderii trombozei secundare
E)*reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică

552.CM.Enumerați preparatele vasodilatatoare utile în sindromul de ischemie arterială acută:

A)*papaverina
B) pentoxifilina
C)*complamin
D)*tolazolin
E)*xilina

553.CM.Indicațiile tratamentului trombolitic în sindromul de ischemie arterială acută sunt:

A)*emboliile multiple
B) cînd de la debut au trecut 24 - 48 ore
C) bolnavii ce au efecte adverse la anticoagulante
D)*bolnavii cu contraindicații operatorii
E)*ischemii acute dificil abordabile chirurgical

554.CM. Tratamentul chirurgical în sindromul de ischemie arterială acută are următoarele opțiuni:
A)*embolectomie directă sau indirectă
B) arterectomie
C)*by-pass arterial
D)*plastie arterială cu grefon venos sau sintetic
E)*amputație

555.CM. Referitor la amputație sunt corecte următoarele afirmații:

A) este primul gest terapeutic în sindromul de ischemie acută
B)*se indică în cazurile avansate asociate cu gangrenă
C) se execută doar în treimea medie a coapsei
D)*se realizează în țesuturile bine vascularizate
E) se efectueaza doar sub anestezie locală
 73

556.CS. Sindromul Lerishe reprezintă ocluzia aterosclerotică a:

A) arterelor carotide
B) cîrjei aortice
C)*bifurcației aortei și arterelor iliace
D) arterelor poplitee și femurale
E) arterelor renale

557.CM. Selectați semnele clinice ale sindromul Lerishe:

A)*dureri localizate la nivelul membrelor inferioare,fese
B)*culoarea "osului de fildeș" a tegumentelor
C)*alopecia gambei și treimii inferioare a coapsei
D) acrocianoză
E)*impotență

558.CM. Pentru endarterita obliterantă pledează următoarele afirmații:

A)*se caracterizează prin ocluzii segmentare ale arterelor
B)*afectează persoanele tinere
C)*prezintă perioade de acutizări și remisiuni
D) afectează vasele unilateral
E) sectorul distal obstrucției e alimentat prin colaterale

559.CM. Pentru ateroscleroza obliterantă pledează următoarele afirmații:

A)*se caracterizează prin ocluzii ale arterelor dintr-o regiune a corpului
B) afectează persoanele tinere
C) prezintă perioade de acutizări și remisiuni
D)*afectează vasele unilateral
E)*sectorul distal obstrucției e alimentat prin colaterale

560.CM.Semne clinice distinctive pentru endarterita obliterantă sunt:

A)*dureri în mușchii gastrocnemieni
B) ulcere trofice pe gambe
C)*gangrena falangelor distale
D)*claudicație intermitentă
E) hiperemia plantei și gambei

561.CM.Marcați grupele de preparate utilizate în tratamentul endarteritei obliterante:

A)*vasodilatatoare
B) trombolitice
C)*antihistaminice
D)*anticoagulante
E)*analgezice

562.CM.Varicele membrelor inferioare se clasifică în:

A) dobîndite
B) congenitale
C)*primitive
D)*secundare
E) terțiare
563.CS.În etiopatogenia bolii varicoase sunt discutate următoarele teorii cu EXCEPȚIA:
A) mecanică
B) insuficienţei valvulare
C)*inflamatorie
D) deficitului ţesutului conjunctiv a venelor
E) neuroendocrină
 74

564.CM. Indicați formele clinice ale bolii varicoase:

A) cu predominarea refluxului veno-venos distal
B) cu predominarea refluxului veno-venos proximal
C)*cu predominarea refluxului veno-venos înalt
D)*cu predominarea refluxului veno-venos jos
E)*atipice

565.CM.Referitor la ulcerul venos sunt corecte afirmațiile:

A)*situat de obicei pe gambă
B)*are caracter trofic
C) progresează spre gangrena umedă
D)*se suprainfectează ușor
E)*are tendință spre recidivă

566.CM.Selectați probele funcționale pentru aprecierea sistemului venos superficial:

A)*Schwartz
B) Delbet
C)*Brodie-Trendelenburg-Troianov
D) Perthes
E)*Sicard

567.CM.Selectați probele funcționale pentru aprecierea sistemului venos profund:

A) Schwartz
B)*Delbet
C)*Mayo-Pratt
D)*Perthes
E) Sicard

568.CS.Selectați proba funcțională pentru aprecierea concomitentă a sistemului venos superficial și

profund:
A) Schwartz
B) Delbet
C) Mayo-Pratt
D) Perthes
E)*Pratt II

569.CM. Selectați complicațiile bolii varicoase:

A) tromboembolia arterei pulmonare
B)*ruptura varicelor
C)*ulcerul trofic
D)*tromboflebita
E) embolia paradoxală

570.CS.Metoda instrumentală de elecție în diagnosticul bolii varicoase este:

A) flebografia
B) limfografia
C)*ecografia Doppler
D) fotopletismografia
E) tomografia computerizată

571.CS.Care din tehnicile chirurgicale de safenectomie este rar folosită în prezent:

A) Babcock
B)*Madelung
C) Narath
 75
D) Muller
E) Linton

572.CM.Flebectomia Babcock constă în:

A) înlăturarea venei safena magna prin incizii etajate
B)*deconectare safeno-femurală
C)*înlăturarea venei safena magna cu ajutorul stripping-ului
D) incizie liniară pe traiectul venei safena magna
E) ligaturarea comunicantelor insuficiente

573.CS.Cel mai cosmetic procedeu de safenectomie este procedeul:

A) Babcock
B)Madelung
C) Narath
D)*Muller
E) Linton

TRAUMATISMELE

574.CM.Agenții etiologici ai traumatismelor sunt de origine:

A)*termică
B) nucleară
C)*mecanică
D)*chimică
E)*actinică

575.CM.Pentru aprecierea stării de conștiență la pacientul traumatizat se utilizează scorul Glasgow

care include următoarele criterii:
A) reflexele patologice
B) răspunsul auditiv
C)*deschiderea ochilor
D)*răspunsul motor
E)*răspunsul verbal

576.CM.Traumatismele abdominale după acțiunea agenților etiologici se clasifică în:

A)*deschise
B)*închise
C) tangențiale
D) transfixiante
E) oarbe

577.CS.Cea mai frecventă cauză a traumatismului abdominal este:

A) traumatismul sportiv
B) traumatismul industrial
C) traumatismul casnic
D)*accidentul rutier
E) catatraumatismul

578.CM.Traumatismul deschis (plăgile) se clasifică în:

A) perforante
B)*penetrante
C)*nepenetrante
D) primare
E) secundare
 76
579.CM.O plăgă abdominală se consideră penetrantă dacă e însoțită de:
A) hemoragie
B) durere
C)*eviscerație
D)*eliminarea conținutului intestinal
E)*eliminarea bilei

580.CS.Organul cel mai frecvent lezat în cadrul traumatismelor abdominale este:

A) pancreasul
B) stomacul
C) splina
D)*ficatul
E) colonul

581.CM.Leziunile peretelui abdominal, în caz de contuzii, se prezintă sub următoarele forme clinice:
A)*eventrații
B) plăgi
C)*hematom supraaponeurotic
D)*hematom subaponeurotic
E)*hematom preperitoneal

582.CM.Selectați sindroamele clinice posibile în traumatismul abdominal:

A) dispeptic
B)*hemoragic
C) infecțios
D)*peritonitic
E)*mixt

583.CS.Cea mai frecventă complicație a traumatismului abdominal este:

A) șocul traumatic
B)*șocul hipovolemic
C) șocul septic
D) șocul cardiogen
E) șocul anafilactic

584.CM.Gravitatea șocului hipovolemic la pacientul traumatizat se apreciază inițial după puls, astfel :
A)*pulsul palpabil la artera radială corespunde TA de 80 mmHg
B)*pulsul palpabil la artera femurală corespunde TA de 70 mmHg
C)*pulsul palpabil la artera carotidă corespunde TA de 60 mmHg
D) pulsul palpabil la artera tibială posterioară corespunde TA de 90 mmHg
E) pulsul palpabil la artera temporală corespunde TA de 50 mmHg

585.CM.Sursele de hemoragie mai frecvente în traumatismul abdominal sunt:

A) duodenul
B)*ficatul
C)*splina
D)*aorta abdominală
E)*vena cavă inferioară

586.CM.Sindromul peritonitic se manifestă clinic prin:

A) meteorism
B)*durere abdominală
C)*contractură musculară
D)*semnul Blumberg pozitiv
E) hipotensiune
 77

587.CM.Ce indici ai analizei generale a sîngelui vor fi informativi în traumatism?

A)*hemoglobina
B)*eritrocite
C)*hematocrit
D)*leucocite
E) trombocite

588.CS.În tabloul clinic al traumatismului toracic predomină următoarele sindroame cu EXCEPȚIA:

A) obstructiv al căilor respiratorii
B) pleural
C) toxico-infecțios
D)*pulmonar
E) perete toracic mobil

589.CM.Traumatismul toracic este însoțit de următoarele revărsate pleurale:

A) hidrotorax
B)*hemotorax
C)*pneumotorax
D)*hemopneumotorax
E)*chilotorax

590.CM.La inspecția toracelui ce date ne sugereaza despre traumatismul toracic:

A)*modificări de formă a toracelui
B) respirație patologică
C)*prezența plăgilor toracice
D) tegumente palide-icterice
E)*dereglarea amplitudinii respiratorii

591.CS.În ce caz de mai jos la percuția hemitoracelui traumatizat vom avea matitate declivă și
timpanism supraiacent?
A) hidrotorax
B) hemotorax
C) pneumotorax
D)*hemopneumotorax
E) chilotorax

592.CS.Care din explorările paraclinice de mai jos are un rol deosebit în diagnosticul traumatismelor
toracice?
A) radioscopia toracică
B) radiografia toracică
C) bronhoscopia
D) tomografia computerizată
E)*toracoscopia

593.CM.Pneumotoracele în care perforația pleuropulmonara permite intrarea aerului la inspir în

cavitatea pleurală cu acumularea lui progresivă, fără evacuare în expir, se numește:
A) spontan
B)*cu supapă
C) închis
D)*sufocant
E) masiv

594.CM.Voletul costal reprezintă:

A) fractura a două sau mai multe coaste unilateral
 78
B)*fractura a două sau mai multe coaste cu cel puțin două linii de fractură
C)*fractura a două sau mai multe coaste pe o linie de fractură și una de disjuncție condro-costală
D)*fractura a două sau mai multe coaste pe o linie de fractură și una de disjuncție sterno-costală
E) fractura a două sau mai multe coaste și treimii proximale a claviculei

595.CS.Hemotorax masiv se consideră acumularea de sînge în cavitatea pleurală peste:

A) 500 ml
B) 1000 ml
C)*1500 ml
D) 2000 ml
E) 2500 ml

596.CS.Triada Beck - turgescenţa jugularelor, hipotensiunea, absenţa zgomotelor cardiace este

caracteristică pentru:
A) hemotorax
B) hemopneumotorax
C) hemotorax masiv
D) hernie diafragmatică posttraumatică
E)*tamponada cardiacă

597.CM.Enumerați avantajele drenajului pleural:

A)*evacuarea colecţiilor endotoracice
B)*reexpansionarea parenchimului pulmonar
C) nu prezintă risc de lezare a plămînului
D)*aplicare a tratamentului medicamentos local
E) nu necesită asocierea cu alte metode de tratament

598.CM. Locul optim de plasare a drenului toracic este în:

A)*spaţiul II intercostal pe linia medioclaviculară
B) spaţiul II intercostal pe linia parasternală
C)*spaţiul V intercostal pe linia axilară medie
D) spaţiul V-VI intercostal pe linia medioclaviculară
E) spaţiul V-VI intercostal pe linia axilară posterioară

599.CM. Referitor la leziunea ductului toracic sunt corecte afirmațiile:

A)*este o leziune cu potențial letal
B)*leziune rar întîlnită în traumatismele toracice
C)*determină chilotoraxul
D)*chirurgical se rezolvă prin ligatura ductului toracotomic sau toracoscopic
E) chirurgical se rezolvă prin plastia ductului cu petec venos

600.CM. În cazul traumatismului toracic la radiografia toracică apreciem:

A)*fracturi costale,sternale
B)*pneumotorax
C)*corpi străini
D)*deplasarea mediastinului
E) accentuarea desenului pulmonar

PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A RECTULUI

601.CM. Colonul rect este subdivizat în următoarele regiuni:
A)*porțiunea supraampulară - rectosigmoidul
B)*ampula
C) porțiunea subampulară
D)*canalul anal
E) orificiul anal
 79

602.CM. Vascularizarea rectului este asigurată de:

A) artera rectală superioară pară
B)*artera rectală superioară impară
C)*artera rectală mediană pară
D)*artera rectală inferioară pară
E) artera rectală superioară și inferioară

603.CS. Care patologie a rectului este cea mai frecventă, după colite:
A) fisura anală
B) perirectita acută
C) perirectita cronică
D)*boala hemoroidală
E) cancerul rectal

604.CS. Bărbații suferă mai frevent de boala hemoroidală decît femeile de:
A) 1-2 ori
B) 2-3 ori
C)*3-4 ori
D) 4-5 ori
E) 5-6 ori

605.CM. Boala hemoroidală de obicei debutează cu următoarele semne clinice:

A) cefalee
B)*senzații neplăcute în regiunea anală
C) rectoragie
D)*prurit anal
E)*constipații sau diaree

606.CM. În raport cu linia dentată hemoroizii pot fi:

A) proximali
B) distali
C)*interni
D)*externi
E)*micști

607.CS. Cîte stadii de prolaps al hemoroizilor interni se cunosc:

A) I
B) II
C)*III
D) IV
E) V

608.CM. Se disting următoarele tipuri de hemoroidectomii:

A) Quenu-Miles
B)*Rîjih
C) Hartmann
D)*Milligan-Morgan
E)*Whitehead

609.CM. Numiți factorii predispozanți în fisura anală:

A)*colita
B)*proctosigmoidita
C) pruritul anal
 80
D)*enterocolita
E)*hemoroizii

610.CM. Pentru fisura anală cronică sunt caracteristice:

A)*dureri în timpul și după actul de defecație
B) rectoragii abundente
C)*spasmul sfincterului anal
D) diaree
E)*hemoragie neînsemnată în timpul defecație

611.CM. Diagnosticul diferențial al fisurii anale se va efectua cu:

A)*tromboza ano-rectală
B)*proctalgii
C)*boala Crohn
D)*fistule rectale interne
E) hemoroizii

612.CM. Referitor la tratamentul conservativ al fisurii anale sunt corecte afirmațiile:

A)*este eficient în 70% cazuri
B)*se administrează remedii laxative
C) administrarea preparatelor analgetice este contraindicată
D)*se indică fizioterapie
E) aplicarea supozitoarelor rectale cu preparate antiinflamatoare

613.CM. Referitor la tratamentul chirurgical al fisurii anale NU sunt corecte afirmațiile:

A)*se efectuează fisurotomie
B) este indicat în caz de pectinoză
C) este indicat în caz de eșec al tratamentului conservativ
D) constă în excizia fisurii anale
E)*se efectuează sub anestezie locală

614.CM. Perirectita acută după localizare se clasifică în:

A)*subcutanată
B)*submucoasă
C)*ischiorectală
D)*pelviorectală
E) anterorectală
615.CM. După deschiderea perirectitei acute (abcesului) boala poate evolua în:
A)*formarea fistulei perirectale (perirectita cronică)
B)*dezvoltarea perirectitei recidivante
C)*însănătoșire
D) formarea fisurii anale
E) dezvoltarea flegmonului presacral

616.CS. Sindromul rectal NU include:

A)*hiperemia rectului și a canalului anal
B) durerile în regiunea perineală și a canalului anal
C) rectoragie
D) eliminări de mucus și puroi
E) incontinența de gaze și mase fecale

617.CS. Cea mai informativă metodă de diagnostic în perirectita cronică este:

A) irigografia
B) fibrocolonoscopia
C)*fistulografia
 81
D) rectoromanoscopia
E) tușeul rectal

618.CS. Pentru fisura anală cronică semnul clinic cel mai distinctiv este:
A) hipertermie anală
B) incontinența de gaze și mase fecale
C)*dureri vii în timpul și după defecație
D) diareea
E) prurit anal

619.CM. Depre apariția complicațiilor bolii hemoroidale ne indică următoarele:

A) incontinența de gaze și mase fecale
B)*rectoragie declanșată de emisia scaunului
C)*depistarea unei formațiuni anale de culoare albastru-violacee
D) melenă
E)*durere anală acută după defecație ce persistă cîteva ore

620.CM. Selectați explorările obligatorii a unui bolnav cu patologie rectală:

A) irigografie
B)*inspecția regiunii anale
C)*tușeul rectal
D)*anoscopie sau rectoromanoscopie
E) sfincterometrie

621.CS. Dintre cauzele de apariție a perirectitei acute pe primul loc se situează:

A) hemoroizii
B)*microtraumatismele mucoasei rectale
C) deteriorarea mucoasei rectale în timpul manipulațiilor medicale
D) plăgi prin armă de foc a rectului
E) inflamația acută a organelor adiacente rectului

622.CM. Enumerați metodele de tratament ale perirectitei acute:

A)*antibioticoterapie masivă
B) fizioterapie
C)*intervenție chirurgicală de urgență
D) intervenție chirurgicală programată
E) băițe cu soluție de permanganat de potasiu
623.CM. Diagnosticul diferențial al perirectitei acute se va efectua cu:
A)*carbuncul fesier
B)*flegmon fesier
C) hipertrofia de prostată
D)*chist pilonidal infectat
E)*bartolinita

624.CM. În tratamentul perirectitei acute se vor respecta următoarele principii:

A)*intervenție chirurgicală imediată după stabilirea diagnosticului
B)*deschiderea, sanarea și drenarea adecvată a colecției purulente
C)*lichidarea orificiului intern prin care focarul purulent comunică cu rectul
D) intervenție chirurgicală se va efectua sub anestezie locală
E)*intervenție chirurgicală se va efectua sub anestezie generală

625.CS. Cea mai frecventă formă a perirectitei acute este:

A) submucoasă
B)*subcutanată
C) ischiorectală
 82
D) pelviorectală
E) retrorectală

626.CS. Intervenția chirurgicală în perirectita acută se va efectua sub următoarele tipuri de anestezie,
cu EXCEPȚIA:
A) generală i/v
B) loco-regională
C) epidurală
D) rahidiană
E)*locală

627.CS. Lungimea colonului rect este de:

A) 18 cm
B) 14-18 cm
C)*15-20 cm
D) 18-22 cm
E) 19-25 cm

628.CS. Lungimea canalului anal este de:

A) 2-3 cm
B)*3-4 cm
C) 4-5 cm
D) 5-6 cm
E) 6-7 cm

629.CS. Colonului rect i se atribuie următoarele funcții, cu EXCEPȚIA:

A) de rezervor
B) evacuare
C) absorbție
D)*secretorie
E) excretorie

630.CS. Cel mai frecvent fisura anală apare în:

A) semicircumferința anterioară a canalului anal
B) semicircumferința laterală dreaptă a canalului anal
C) semicircumferința laterală stîngă a canalului anal
D)*semicircumferința posterioară a canalului anal
E) semicircumferința anterioară și posterioară a canalului anal

631.CS. Pentru stabilirea diagnosticului de fisură anală este suficientă efectuarea:

A) tușeului rectal
B)*anoscopiei
C) irigoscopiei
D) rectoromanoscopiei
E) fibrocolonoscopiei

632.CS. Pentru stabilirea diagnosticului de hemoroizi este suficientă efectuarea:

A) tușeului rectal
B)*anoscopiei
C) irigoscopiei
D) rectoromanoscopiei
E) fibrocolonoscopiei

633.CS. Hemoroidectomia este indicată în cazul:

A) pruritului anal
 83
B) prolapsului nodulilor hemoroidali de gradul I
C)*prolapsului nodulilor hemoroidali de gradul III
D) sindrom algic în timpul defecației
E) constipație

634.CS. Hemoroidectomia după Milligan-Morgan constă în:

A) excizia circulară a mucoasei canalului anal
B) excizia nodulilor hemoroidali la orele 2, 5, 8
C)*excizia nodulilor hemoroidali la orele 3, 7, 11
D) excizia nodulilor hemoroidali la orele 3, 7, 11 cu mucopexie
E) excizia nodulilor hemoroidali prolabați

635.CS. În perioada postoperatorie precoce după hemoroidectomie mai frecvent poate surveni:
A) sindrom algic pronunțat
B) prurit perianal
C) rectoragie
D) perirectită acută
E)*retenție acută de urină

636.CM. În perioada postoperatorie tardivă după hemoroidectomie pot surveni următoarele

complicații:
A)*insuficiență sfincteriană
B)*strictura anală
C) rectoragie
D) prolaps rectal
E)*fistule interne incomplete

637.CM. Enumerați tehnicile minim-invazive de tratament a bolii hemoroidale:

A)*mucosectomie cu stapler "longo"
B)*HAL-RAR
C)*crioterapie
D) Whitehead-Vercescu
E)*ligaturarea nodulilor hemoroidali cu benzi elastice

638.CS. Metoda radicală de tratament a trombozei ano-rectale reprezintă:

A) administrarea preparatelor anticoagulante
B) băițe cu soluție de permanganat de potasiu
C) blocada presacrală cu sol.novocaini 0,25%
D) scleroterapie
E)*intervenție chirurgicală

639.CS. Perirectita acută reprezintă:

A) inflamația acută a țesutului celulo-adipos perirectal
B) inflamația acută a țesutului celulo-adipos perirectal cu prolapsul mucoasei rectale
C) inflamația acută a țesutului celulo-adipos perirectal cu tromboza nodulilor hemoroidali
D)*inflamația acută a țesutului celulo-adipos perirectal asociată cu prezența focarului inflamator
în peretele rectului
E) inflamația acută a țesutului celulo-adipos perirectal asociată cu fisura anală

640.CS. Cel mai important factor în etiologia perirectitei este:

A) infecțiile generalizate
B) hemoroizii
C) prolapsul rectal
D) traumatismul mucoasei rectului
E)*supurarea glandelor anale
 84

641.CM. După activitatea procesului inflamator se disting următoarele forme de perirectită, cu

EXCEPȚIA:
A) acută
B)*subacută
C) cronică
D) recidivantă
E)*persistentă

642.CM. În funcție de amplasarea traiectului fistular față de aparatul sfincterian distingem fistule
pararectale:
A) complete
B) incomplete
C)*intrasfincteriene
D)*extrasfincteriene
E)*transsfincteriene

643. CM. Principiile de bază în tratamentul perirectitei acute sunt următoarele, cu EXCEPȚIA:
A) deschiderea colecției purulente
B) drenarea colecției purulente
C) lichidarea orificiului intern prin care focarul purulent comunică cu rectul
D)*suturarea plăgii
E)*se va efectua doar o singură incizie

644.CM. Pentru deschiderea și drenarea perirectitei acute sunt recomandate următoarele incizii, cu
EXCEPȚIA:
A) radiale
B) semilunare
C)*transversale
D)*oblice
E)*verticale

645.CS. Cea mai ușoară formă a perirectitei acute este:

A)*submucoasă
B) subcutanată
C) ischiorectală
D) pelviorectală
E) retrorectală

646.CS. Cea mai gravă formă a perirectitei acute este:

A) submucoasă
B) subcutanată
C) ischiorectală
D)*pelviorectală
E) retrorectală

647.CS. Perirectita acută sub formă de potcoavă se atribuie perirectitei:

A) submucoase
B) subcutanate
C) ischiorectale
D)*pelviorectale
E) retrorectale

648.CS. Metoda radicală de tratament a perirectitei acute subcutanate este:

A) antibioticoterapie cu spectru larg
 85
B) puncția abcesului și lavajul cu antibiotice
C) deschiderea și drenarea abcesului
D)*deschiderea abcesului cu excizia criptei afectate
E) deschiderea abcesului prin lumenul rectului

649.CM. Care din afirmații referitor la perirectita cronică (fistule pararectale) sunt corecte:
A)*este o consecință a perirectitei acute
B)*orificiul intern al fistulei se deschide în intestin
C)*orificiul extern al fistulei se deschide pe piele
D) tratamentul conservativ are un caracter radical
E) tratamentul chirurgical constă în fistulotomie

650.CS. Complicația cea mai periculoasă a perirectitei cronice este:

A) proctita
B) proctosigmoidita
C) macerația tegumentelor perineale
D) acutizarea perirectitei
E)*malignizarea ductului fistulos