Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa:

a. sunt incriminati factori ereditari - distrofia peretelui venos (scaderea fibrelor elastice)
b. se pot asocia cu alte boli datorate "distrofiei" de colagen: hemoroizii, hernii, varicocel
c. ortostatismul prelungit favorizeaza aparitia varicelor hidrostatice
d. echografia Doppler se face pentru localizarea varicelor
e. tratamentul minim invaziv este indicat numai in varicele esentiale si contraindicat in cele
secundare

Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda:
a. neoplazia
b. imobilizarea
c. obezitatea
d. fibrilatia atriala
e. sindromul antifosfolipidic

Caracteristic varicelor hidrostatice aflate in stadiul III de evolutie sunt urmatoarele, cu

exceptia :
C ) Prezenta de varice cu pachete varicoase

Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase sunt
false:
D ) afectarea in principal a fasciei, tegumentul si tesutul muscular fiind de regula respectate

Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:

d) absenta durerilor

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la plaga cu risc tetanigen sunt false:
d ) plaga suturata cu catgut

Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
E ) arteriopatia diabetica asociata cu neuropatie diabetica

Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice sunt false:
d) stadiul III - apare durere la intervale fixe in special noaptea + absenta pulsului la
pedioasa si tibiala posterioara

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
tromboza sunt false:
e ) poate da dilatatii anevrismale proximale

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinale strangulata sunt false:
d ) este mai frecventa la femei

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii sunt corecte:
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal ce impiedica
reducerea
Diagnosticul diferential al hernilor spiegeliene se poate face cu urmatoarele afectiuni, cu
exceptia :
C ) Hernia hiatala

Evisceratiile libere postoperatorii sunt caracterizate de urmatoarele afirmatii :

D ) Reintegrare facila a viscerelor in cavitatea peritoneala

Explorarea clinica a permeabilitatii axului venos superficial este realizata de urmatoarele

probe diagnostice, cu exceptia :
D ) Proba Perthes

Herniile interne se pot dezvolta la nivelul urmatoarelor regiuni anatomice, cu exceptia :

D ) Fosa obturatorie

In boala varicoasa leziunea trigger prinncipala este reprezentata de:

a. Insuficienta valvulara ostiala

Semnele clinice generale ce insotesc o tromboflebita profunda pot fi urmatoarele, cu exceptia

E ) Bradicardia

Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:

a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului
b. Lezarea integritatii peritoneului
c. Suprafata corporala afectata
d. Agentul traumatic
e. Nici una din cele de mai sus

Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este:

a. Gastrectomia totala
b. Gastroenteroanastomoza
c. Sutura simpla
d. Nici una din cele de mai sus
e. Toate cele de mai sus

T1 reprezinta:
a) Tumora limitata la mucoasa si submucoasa
b) Tumora limitata la musculara
c) Tumora limitata la seroasa
d) Tumora cu extensie la organele vecine
e) Tumora “in situ”
Pileflebita este consecinta:
a) Omfalitei perinatale
b) Tromboflebitei septice portale
c) Icterului mecanic litiazic
d) Adenomului hepatic
e) Trombozei venelor suprahepatice

Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu:

a) Resturi celulozice
b) Corpi straini metalici
c) Ghem de par
d) Material litiazic
e) Ghem de ascarizi

Ocluzia mai grava este una din urmatoarele:

a) Volvulus intestin subtire
b) Ocluzia prin corpi straini celulozici
c) Ocluzia prin calcul biliar
d) Ocluzia cronica rectala
e) Ocluzia prin brida

In ocluzia intestinala semnul clinic cel mai important este:

a) Durere periombilicala
b) Distensia prin meteorism
c) Varsaturile cu lichid bilio-gastric
d) Oprirea tranzitului pentru materii fecale
e) Clapotajul intestinal

Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:

a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului
b. Lezarea integritatii peritoneului
c. Suprafata corporala afectata
d. Agentul traumatic
e. Nici una din cele de mai sus

In ocluzia intestinala inalta sunt prezente toate semnele de mai jos cu exceptia:
a. Durere intensa
b. Varsatura precoce
c. Alterarea starii generale
d. Distensie abdominala
e. Tranzitul pentru materii si gaze poate fi prezent la debutul ocluziei

Chirurgia este indicata in urmatoarele forme de hipertiroidie, cu exceptia:

C) Hipertiroidiile fara hipertrofie tiroidiana;
Cancerul gastric precoce (early) invadeaza de regula:
D ) nu mai mult de musculara si statia 1 ganglionara;

Melena reprezinta hemoragia cu origine la nivelul urmatorului segment digestiv:

a) stomac

Nu reprezinta un factor de gravitate in insuficienta respiratorie acuta:

D ) hiperventilatia;

Pentru diagnosticul paraclinic al pleureziei purulente acute sunt necesare urmatoarele

investigatii, cu exceptia:
C ) bronhoscopia;

Printre semnele subiective intalnite in chistul hidatic pulmonar nu se afla:

C ) rectoragia;

Foliculita reprezinta:
a). inflamatia glandei sebacee
b). inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos
c). inflamatia folicului pilos
d). inflamatia glandei sudoripare
e). glandei sudorioare si a folicului pilos

Factorul etiologic al furuncului este:

a). stafilococul
b). stafilococul si streptococul
c). stafilococul si pneumococul
d). germenii gram pozitivi
e). germenii gram negativi

Tratamentul furuncului consta in:

a). extragerea firului de par
b). incizie in “cruce” si tratament antibiotic in unele cazuri
c). excizia larga
d). tratament antibiotic
e). tratament antiinflamator

In care din urmatoarele localizari ale furuncului este obligatorie antibioterapia:

a). furunculul mainii
b). furunculul nasului
c). furunculul cefei
d). furunculul spatelui
e). furunculul bratului
Carbunculul este:
a). o aglomerare de furunculi
b). furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului
c). furunculul cefei
d). leziunea din antrax
e). furunculul nasului

Hidrosadenita este:
a). inflamatia folicului pilos
b). inflamatia glandei sebacee
c). inflamatia glandei sudoripare
d). inflamatia glandei sudoripare si a foliculior pilosi
e). inflamatie glandei sebacee si a foliculului pilos

Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice limfangitei tronculare:

a). zona cutanata intens hiperemica cu edem
b). cordoane rosi care se propaga de la focarul inflamator la ganglionii regionali
c). febra
d). frisonul
e). leziune inflamatorie cutanta de la care pleaca cordoane rosii

Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii:

a). tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale
b). ganglionii sunt nedurerosi
c). ganglionii sunt durerosi
d). ganglionii sunt mobili initial
e). ganglionii pot forma blocuri adenopatice

Abcesul cald se caracterizeaza prin:

a). colectie purulenta localizata bine delimitata
b). inflamatorie difuza a tesutului conjunctiv fara tendinta la limitare
c). peretele abcesului cald are 2 straturi
d). este produs de germeni anaerobi
e). absenta durerii locale

Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este:

a). tumefierea locala
b). durerea locala
c). fluctuenta locala
d). functio lesa
e). scaderea intensitatii dureroase locale
Erizipelul se caracterizeaza prin:
a). multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm
b). debutul clinic brutal cu febra 390 - 400 C, frison, alterarea starii generale
c). edem alb a segmentului de membru afectat
d). febra apare dupa constituirea leziunii locale
e). nu este boala infecto-contagioasa

Abcesul rece (tuberculos) se caracterizeaza prin:

a).perete format din trei straturi
b). este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale
c). contine puroi cenusiu fetid
d). are localizare de electie la nivelul membrului inferior
e). evolutia clinica este rapida

Care dintre urmatoarele elemente nu caracterizeaza actinomicozele:

a). sunt produse de Actinomyces Israeli
b). leziunile nu fistulizeaza
c). sunt sensibile la penicilina, tetraciclina, lincomicina
d). leziunea prezinta initial semne de inflamatie locale
e). au caracter fistulizant

Intre cele sase leziuni toracice traumatice cu risc vital imediat se incadreaza urmatoarele, cu
exceptia:
1. pneumonia severa;
2. toracele moale posttraumatic;
3. pneumotoraxul deschis;
4. hemotoraxul masiv;
5. tamponada cardiaca.

Hematomul are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

1. formatiune tumorala cu aspect vascular;
2. circumscris sau difuz;
3. stabilizat sau evolutiv;
4. se opereaza intotdeauna de urgenta;
5. se opereaza daca este suprainfectat.

Echimoza are urmatoarele caracteristici:

1. pata difuza;
2. de culoare galbena;
3. poate masca alte leziuni;
4. se resoarbe rapid;
5. poate da sechele.
Traumatismele tendoanelor sunt caracterizate de, cu exceptia:
1. pot fi contuzii sau plagi;
2. determina impotenta functionala;
3. necesita tratament chirurgical;
4. imobilizarea postoperatorie este obligatorie;
5. postoperator necesita mobilizare precoce.

Tratamentul corect al plagilor presupune, cu exceptia:

1. plaga se lasa intotdeauna deschisa;
2. toaleta plagii;
3. aseptizarea plagii;
4. administrarea A.T.P.A.;
5. administrarea de antibiotice, la nevoie.

Grupele de droguri utilizate in anestezia generala sunt, cu exceptia:

1. hipnotice;
2. tranchilizante;
3. relaxante neuromusculare;
4. analgetice majore (opioide);
5. antibiotice.

Indicatiile anesteziei generale sunt, cu exceptia:

1. interventii de mica amploare, la adult;
2. interventii la nou-nascut;
3. interventii chirurgicale laborioase;
4. interventii de lunga durata;
5. interventii la bolnavii psihici.

Reanimarea la locul accidentului presupune:

1. extragerea rapida a victimei, fara a tine cont de leziuni;
2. nu se pierde timp asteptand personal calificat;
3. victima se aseaza in sezut;
4. se apeleaza la ajutorul trecatorilor;
5. se imobilizeaza coloana cervicala.

Asigurarea circulatiei prin masaj cardiac extern presupune:

1. 5 compresii sternale si 1 insuflatie;
2. 4 compresii sternale si 1 insuflatie;
3. 15 compresii sternale si 1 insuflatie;
4. 5 compresii sternale si 2 insuflatii;
5. 1 compresie sternala si 5 insuflatii;
Momentul intreruperii masurilor de resuscitare este:
1. dupa 15 minute;
2. dupa 20 de minute;
3. dupa rezolvarea leziunilor traumatice;
4. in momentul ajungerii la spital;
5. in etapa G a resuscitarii, dupa evaluarea rezultatelor etapelor anterioare.

Indicatiile toracentezei sunt, cu exceptia:

1. pleurezii serofibrinoase;
2. pleurezii purulente;
3. pleurezii vechi, inchistate;
4. revarsat pleural posttraumatic;
5. revarsat pleural din insuficienta cardiaca.

Incidente la punctia pleurala sunt:

1. tusea intensa;
2. edemul pulmonar acut;
3. punctia alba;
4. sincopa pleurala;
5. suprainfectarea pleurei.

Avantajele traheostomiei sunt, cu exceptia:

1. reducerea secretiilor traheale;
2. evitarea glotei;
3. egalizarea presiunilor;
4. reducerea spatiului mort;
5. reducerea presiunii pleurale.

Indicatiile traheostomiei sunt:

1. traumatisme toracice fara fracturi costale;
2. traumatisme abdominale severe;
3. fracturi grave ale membrelor;
4. asfixia laringiana;
5. interventii chirurgicale de lunga durata.

Incidente si accidente legate de traheostomie sunt, cu exceptia:

1. emfizem subcutanat;
2. sincopa respiratorie;
3. sincopa cardiaca;
4. bronhopneumonii;
5. tumori laringiene.
Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii:
a) 36,50C
b) 400C
c) 460C
d) 540C
e) 600C
Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri, constand din flictene cu continut seros
si cateva hemoragice, care dupa indepartare, expun derm hiperemic, sensibil, dureros, cu
zone insulare de derm hemoragic, rosu. Arsura este de:
a) gr. I
b) gr. IV
c) gr. III
d) gr. II si III
e) gr. II
In cursul toaletei chirurgicale primare (TCP) vom folosi:
a) alcool 90 grade
b) apa oxigenata
c) alcool 70 grade
d) cloramina
e) rivanol
Care din urmatoarele afectiuni NU sunt complicatii ale perioadei I:
a) edem pulmonar acut
b) rinichiul de soc
c) hemoragia digestiva superioara
d) infectia
e) tromboze si embolii
Care din urmatorii pacienti NU necesita internare pentru tratarea arsurilor:
a) pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
b) pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
c) pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
d) pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
e) pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate
La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor:
a) 20%
b) 15%
c) 25%
d) 30%
e) 10%
Profunzimea leziunii locale e direct proportionala cu:
a) afectiuni patologice coexistente
b) timpul de expunere
c) starea de agregare a agentului etiologic
d) suprafata expusa
e) varsta pacientului
In cadrul primului ajutor al arsului vom proceda la:
a) aplicare de pansament
b) aplicarea de apa rece indiferent de intinderea leziunilor
c) analgezice i.v.
d) analgezice i.m.
e) analgezice p.o.
Ratia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie:
a) hipercalorica
b) hipoglucidica
c) hipocalorica
d) hipoproteica
e) hipolipidica
Indicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului
arsului sunt:
a) debit urinar orar 30- 50 ml/h (0,5- 1 ml/kg/h)
b) frecventa respiratiilor sub 20/min
c) presiunea partiala a O2 arterial peste 90 mm Hg
d) mentinerea AV sub 140/min
e) mentinerea Ht peste 45
Socul arsului este produs in principal de pierderi lichidiene in:
a) sectorul III prin hiperpermeabilitate vasculara
b) la nivelul tubului digestiv
c) la nivelul aparatului urinar
d) in peritoneu
e) prin sangerari la nivelul escarotomiilor
Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri:
a) traumatisme asociate
b) sarcina
c) sexul feminin
d) diabetul
e) varsta inaintata
Gastroscopia este indicata in:
a) hemoragiile digestive superioare
b) acalazie
c) in toate cazurile de sindrom esofagian
d) stenozele esofagiene
e) in angina pectorala
Esogastroscopia este contraindicata in:
a) cancerul esofagian
b) ulcerul duodenal
c) hematemeza
d) insuficienta cardiaca grava
e) gastrita acuta
Hematemeza este o hemoragie de cauza:
a) urinara
b) genitala
c) digestiva
d) respiratorie
e) oricare
Indicati care din urmatoarele tipuri de hemoragii are originea la nivelul tubului digestiv:
a) hemoptizie
b) epistaxis
c) metroragie
d) otoragie
e) melena
Agentul etiologic al gangrenei gazoase este;
a). bacteroides
b). clostridium perfiringens
c). streptococ microaerofil
d). peptostreptococ anaerob
e). enterococ
Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este
fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat
Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
a). febra inalta 40-41ºC
b). frison
c). aspect de celulita clostridiana
d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este falsa:
a). este grava
b). netratata, mortalitatea este 100%
c). tratata mortalitatea scade pana la 25%
d). pot apare vindecari spontane in 50% din cazuri
e). prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala
Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie
b). antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari
c). incizii si contraincizii pana la tesut sanatos
d). lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen
e). vitaminoterapie
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei necrozante
este fals:
a). infiltrare masiva a tesutului subcutanat
b). fasciile au microabcese si focare de necroza
c). tegumentul este intact initial
d). muschiul are aspect normal
e). fascia este initial respectata
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa:
a). plaga necicatrizanta, cu durere surda si parestezii la debut
b). trismus
c). disfagie
d). parapareza
e). contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina
Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul plagilor cu risc
tetanigen la adult:
a). toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor devitalizate
b). spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice
c). sutura per primam a plagii
d). la persoanele imunizate activ se face rapel in 0,5 ml. ATPA
e). antibioticoterapie
Orice septicemie presupune existenta unor factori esentiali enumerati mai jos, exceptand
unul:
a). poarta de intrare
b). focar septic primar
c). prezenta germenilor in sange
d). constituirea de metastaze septice secundare
e). citoliza glandelor suprarenale
Sutura digestiva nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). neischemianta
e). fara tensiune
Sutura vasculara nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
e). sa pastreze lumenul
Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai:
a). intradermic
b). intravenos
c). intraosos
d). intramuscular
e). intraarticular
Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu
valoare terapeutica, cu exceptia :
a). lipotimia
b). stare de soc anafilactic
c). embolia gazoasa
d). necroze tegumentare
e). eritem
Placard eritematos rosu, cald, dureros la nivelul sanului, insotit de adenopatie dureroasa.
Sugereaza:
a) galactoforita acuta
b) tumora mamara
c) limfangita acuta
d) maladia Reclus
e) tumora Phyllodes
Abces mamar “ in buton de camasa” cu semnul Budin prezent sugereaza:
a) abces tuberos al sanului
b) mastita pubertatii
c) abces premamar
d) flegmon difuz al sanului
e) abces retromamar
3. Anatomo – patologic maladia Reclus este caracterizata prin:
a) prezenta de multiple chiste inconjurate de tesut de scleroza:
b) chist voluminos ce contine lapte alterat
c) multipli noduli perimamelonar
d) noduli pseudotumorali diseminati
e) nodul dur, neregulat, aderent
Tumora mamara de consistenta inegala ce prezinta la palpare duritate, fluctuenta si
elasticitate, ne indreapta catre diagnosticul:
a) actinomicoza mamara
b) fibrom mamar
c) endoteliom mamar
d) tumora Phyllodes
e) papilom intraductal
Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile, ne
orienteaza spre:
a) papilom intraductal
b) angiom mamar
c) tumora Phyllodes
d) carcinom mamar
Diagnosticul de certitudine intr-un neoplasm mamar este oferit de:
a) mamografie
b) sectorectomie cu examen extemporaneu
c) termografie
d) mamografie computerizata
e) RMN
Expresia mamografica a malignitatii intr-o tumora de san este:
a) nodul policiclic cu lizereu de securitate
b) opacitate rotunda bine delimitata
c) imagine stelata cu prelungiri spiculiforme
d) micronoduli diseminati in glanda
e) opacitate de intensitate redusa retromamelonar
Manevra Tilleaux pune in evidenta:
a) adenopatia supraclaviculara
b) limitele tumorii
c) pozitia tumorii
d) adenopatia axilara
e) mobilitatea tumorii
Placard eczematoid mamelonar, sugereaza diagnosticul:
a) psoriazis mamar
b) dermatita seboreica
c) fibroadenom mamar
d) boala Paget
e) maladia Reclus
Tumora mamara de 4 cm. cu adenopatie axilara mobila, se incadreaza in:
a) std. I
b) std. II
c) std. III
d) std.IV
e) tumora “in situ”
Semnul lui Trousseau (mana de mamos) apare in:
a) hipoparatiroidie
b) hiperparatiroidie
c) hipotiroidie
d) hipertiroidie
e) gusa
Maladia Basedow se caracterizeaza prin:
a) gusa vasculara, exoftalmie, semne de tireotoxicoza
b) gusa, nodul tiroidian hiperactiv, scadere ponderala, tahicardie
c) gusa, tremuraturi, tahicardie
d) gusa, exoftalmie, edeme
e) gusa, tireotoxicoza, edeme
Tahicardia si tremuraturile extremitatilor se intalnesc in:
a) hipotiroidia
b) hipertiroidia
c) hipoparatiroidia
d) gusa exoftalmica
e) hiperparatiroidia
 Colesterolemia este crescuta in:
a) hipertiroidie
b) hiperparatiroidie
c) hipotiroidie
d) cancer tiroidian
e) gusa
Herniile interne se produc mai frecvent in urmatoarele zone, cu exceptia :
a. Fosetele paraduodenale
b. Fosetele paracecale
c. Hiatusul Winslow
d. Marea incizura ischiadica
e. Foseta intersigmoidiana
Herniile liniei albe includ urmatoarele varietati herniare, cu exceptia :
a. Hernia epigastrica
b. Hernia supraombilicala
c. Hernia subombilicala
d. Hernia Spiegeliana
e. Hernia juxtaombilicala
Hernia ombilicala fetala este caracterizata de urmatoarele elemente :
a. apare dupa LIII de viata intrauterina
b. este caracterizata de absenta peritoneului inainte viscerelor herniate
c. aplazie parietala importanta, cu perete amorf, avascular
d. viscerele herniate sunt aderente la marginile defectului parietal
e. viscerele herniate sunt ireductibile
Deosebirea esentiala dintre eventratii si hernii consta in :
a. In cazul herniilor viscerele sunt acoperite de peritoneu
b. In cazul eventratiilor viscerele nu sunt acoperite de peritoneu
c. In cazul herniilor iesirea viscerelor se face prin orificii preformate
d. Complicatiile cele mai frecvente ale eventratiilor sunt ocluziile
e. Eventratiile se produc mai frecvent postaccidental
Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente, cu exceptia :
a. Apar in primele 3-5 zile postoperator
b. Pot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura
c. Reintegrare facila a viscerelor exteriorizate
d. Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii
e. Viscerele sunt fixate la marginile bresei parietale
Eventratiile diafragmatice se pot insoti de urmatoarele semne si simptome, cu exceptia :
a. Palpitatii si tulburari de ritm
b. Insuficienta respiratorie cronica
c. Tumora palpabila epigastric
d. Durere retrosternala
e. Disfagie si sialoree
Pentru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii, cu
exceptia :
a. laparoscopia diagnostica
b. urografia i.v.
c. tranzitul baritat
d. irigografia
e. computer tomografia
Care din urmatoarele tipuri de hernii diafragmatice sunt incompatibile cu viata :
a. hernii congenitale embrionare
b. hernii congenitale fetale
c. hernii retro-costo-xifoidiene
d. hernii diafragmatice posterioare
e. hernii traumatice
Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere, cu
exceptia
a. epiploon
b. ligament falciform
c. duodenul II
d. stomac
e. intestin subtire
In fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame, cu exceptia:
1. sindromul de compresiune;
2. sindromul de iritatie peritoneala;
3. sindromul instabilitatii toracice;
4. sindromul de incarcare traheo-bronsica;
5. sindromul de dezechilibru acido-bazic si hidroelectrolitic.
Cauzele insuficientei respiratorii acute prin deficit ventilator, in cadrul traumatismelor
toracice, sunt reprezentate de, cu exceptia:
1. afectarea peretelui toracic;
2. pierderea etanseitatii pleurale;
3. afectarea diafragmului;
4. afectarea cordului;
5. obstructii ale cailor aeriene.
Cauzele insuficientei cardiace acute, in cadrul traumatismelor toracice, sunt reprezentate de,
cu exceptia:
1. emfizem sau hematom mediastinal;
2. hemotorax masiv;
3. traumatismele cordului;
4. tamponada cardiaca;
5. trombembolia pulmonara.
In traumatismele toracice pure nu intalnim:
1. hemotorax masiv;
2. hemoperitoneu;
3. tamponada cardiaca;
4. instabilitate toracica severa
5. pneumotorax compresiv / sufocant.
Voletul costal presupune, cu exceptia:
1. voletul poate fi mobil sau fixat;
2. voletul mobil determina respiratie paradoxala;
3. in urgenta, voletul mobil nu se infunda;
4. voletul mobil determina aparitia unei volum de aer pendular;
5. voletul mobil reduce eficienta miscarilor respiratorii.
Leziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt, cu exceptia:
1. contuzia pulmonara;
2. fracturile costale;
3. hematomul pulmonar traumatic;
4. ruptura pulmonara;
5. corpi straini intrapulmonari.
Rupturi esofagiene pot apare prin, cu exceptia:
1. sindrom Claude-Bernard-Horner;
2. sindrom Mallory-Weiss;
3. manevre endoscopice;
4. leziuni prin arma alba;
5. corpi straini inghititi accidental.
Chilotoraxul nu poate fi produs prin:
1. traumatisme toracice inchise;
2. plagi penetrante impuscate;
3. hiperextensie brusca a coloanei cervicale;
4. ruptura splenica;
5. interventii chirurgicale toracice.
Cauzele determinante ale pleureziei purulente acute pot fi, cu exceptia:
1. scaderea rezistentei organismului;
2. traumatisme toracice deschise;
3. pneumopatii nespecifice;
4. afectiuni pulmonare periferice, supurate;
5. punctii pleurale repetate.
Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de:
1. ingrosare marcata a pleurei viscerale;
2. ingrosare marcata a pleurei parietale;
3. puroi consistent;
4. aderente slabe ce se desfac usor;
5. aderente intinse in suprafata, groase si rezistente.
Explorarile paraclinice uzuale indicate in pleurezia purulenta acuta sunt, cu exceptia:
1. examenul radiologic standard;
2. computer-tomografia;
3. punctia pleurala;
4. examenele uzuale de laborator;
5. bronhoscopia.
In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:
1. antibioterapia sistemica;
2. pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
3. reechilibrarea hidroelectrolitica;
4. tratament simptomatic analgetic;
5. gimnastica respiratorie.
Pleurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii, cu exceptia:
1. tratament medical tardiv al fazei acute;
2. retentia de corpi straini intrapleurali;
3. drenaj defectuos;
4. tratament chirurgical corect efectuat;
5. instalarea unor fistule bronho-pleurale.
Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:
1. afectarea starii generale;
2. scadere ponderala;
3. dispnee si cianoza;
4. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
5. vindecare spontana de regula.
Caile prin care parazitul poate ajunge in plaman in cazul chistului hidatic pulmonar sunt, cu
exceptia:
1. calea portala;
2. calea limfatica;
3. calea aeriana;
4. calea venei cave superioare;
5. calea venei cave inferioare.
Explorarile imagistice utilizate in diagnosticul chistului hidatic pulmonar nu includ:
1. radiografia toracica de fata;
2. reactia Weinberg-Pirvu (de fixare a complementului);
3. scintigrafia pulmonara cu Tc99m;
4. tomografia computerizata;
5. radiografia toracica de profil.
Complicatie a chistului hidatic pulmonar nu poate fi:
1. infectarea chistului fara ruptura;
2. infectarea cavitatii restante;
3. ruptura chistului in pericard;
4. ruptura chistului in pleura;
5. ruptura chistului in colonul transvers.
Nu se indica tratament chirurgical pentru chisturile hidatice pulmonare:
1. mici, cu evolutie centrala;
2. mari, indiferent de localizare;
3. compresive;
4. supurate, indiferent de localizare;
5. periferice, cu risc de ruptura in pleura.
Urmatoarea afirmatie privind vena safena mare este falsa:
1. este o vena superficiala a membrului inferior;
2. se formeaza din arcada dorsala a piciorului;
3. are originea situata premaleolar medial;
4. se varsa in vena femurala la nivelul trigonului Scarpa;
5. urmeaza un traiect ascendent pe fata laterala a gambei si a coapsei.
In etiologia bolii varicoase nu este incriminat urmatorul factor:
1. genetic;
2. hipertensiunea arteriala;
3. sarcina;
4. ortostatismul prelungit;
5. obezitatea;
Varicele hidrostatice stadiul II nu prezinta:
1. tulburari trofice cutanate;
2. pachete varicoase;
3. lacuri venoase;
4. hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers;
5. 2-3 comunicante insuficiente.
Proba celor trei garouri presupune, cu exceptia:
1. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos profund;
2. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos superficial;
3. aplicarea garourilor in trei zone prestabilite;
4. golirea varicelor anterior aplicarii garourilor;
5. lipsa durerii la mers semnifica un sistem venos profund indemn.
Diagnosticul diferential in boala varicoasa nu se face cu:
1. hernia femurala;
2. adenopatia femurala;
3. anevrismul de artera femurala;
4. sindromul posttrombotic;
5. hernia inghinala.
Nu constituie complicatii ale bolii varicoase:
1. ruptura varicelor;
2. anevrismul de artera femurala;
3. flebita varicoasa;
4. dermatitele pigmentare;
5. ulcerul de gamba.
In tratamentul bolii varicoase se pot folosi:
1. profilaxie cu substante venotrope;
2. tratament chirurgical prin stripping;
3. profilaxie prin repaus prelungit in ortostatism;
4. terapie sclerozanta;
5. compresia elastica (metoda adjuvanta).
Intre factorii etiologici ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. droguri / medicamente;
2. leziunile intimei peretelui venos;
3. staza venoasa;
4. modificari reologice sangvine;
5. modificari biochimice sangvine.
Intre factorii favorizanti ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. droguri / medicamente;
2. leziunile intimei peretelui venos;
3. factori obstetricali;
4. factori chirurgicali / traumatici;
5. factorui medicali.
In tromboflebita intalnim, din punct de vedere fiziopatologic:
1. tromb minim aderent la peretele venos;
2. lipsa spasmului venos;
3. retractie lenta a cheagului;
4. retractie rapida a cheagului;
5. tromb neocluziv.
Macroscopic, in tromboflebita, trombusul este:
1. scurt;
2. galbui;
3. foarte rezistent;
4. cu extremitatea proximala fixata;
5. cu extremitatea proximala libera.
Semnele locale din perioada de debut a trombozelor venoase ale membrelor nu includ:
1. semnul Homans;
2. semnul Lowenberg;
3. semnul Pratt;
4. VSH crescut;
5. temperatura locala crescuta.
Intre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. embolia cerebrala;
2. embolia pulmonara;
3. gangrena membrului inferior;
4. insuficienta venoasa cronica;
5. dermatitele pigmentare.
Diagnosticul trombozelor venoase profunde ale membrelor nu necesita:
1. flebografie;
2. scintigrafie;
3. arteriografie;
4. evaluare clinica si a factorilor de risc;
5. ecografie Doppler.
Intre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se
afla:
1. tratamentul chirurgical preventiv;
2. oprirea extinderii +/- liza trombusului;
3. mentinerea circulatiei venoase;
4. tratamentul factorilor cauzali;
5. calmarea durerii si anxietatii.
Circumstantele aparitiei emboliei pulmonare nu includ, de regula:
1. boli cardiace;
2. neoplasme;
3. interventii chirurgicale de mica amploare;
4. interventii chirurgicale pelvine;
5. avorturi septice.
Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ:
1. dispnee;
2. cianoza;
3. durere toracica;
4. hipertensiune arteriala;
5. hemoptizie.
Formele severe de embolie pulmonara nu includ pe cele:
1. sincopale;
2. fruste;
3. asfixice;
4. anginoase;
5. cu colaps circulator periferic.
Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu:
1. edemul pulmonar acut;
2. criza de astm bronsic;
3. anevrismul de aorta;
4. infarctul miocardic acut;
5. pericarditele.
Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare presupune:
1. anticoagulare cu heparina, in doze terapeutice;
2. fibrinoliza cu enzime proteolitice;
3. embolectomie pulmonara;
4. anticoagulare cu heparine fractionate, in doze terapeutice;
5. combaterea hipoxiei prin oxigenoterapie.
Intr-o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este:
a) endartera
b) media
c) adventicea
d) toate
e) intima si media
Plaga arteriala poate fi ….. mai putin:
a) punctiforma
b) liniara
c) transversala;
d) plaga uscata
e) fara solutie de continuitate
Care din factorii de mai jos nu este agravant intr-un traumatism arterial :
a) spasmul arterial
b) tromboza secundara
c) vasculita
d) hemoragia
e) leziunile asociate
Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica
dintr-o leziune arteriala traumatica :
a) durere
b) paloare
c) parestezii sau chiar anestezie
d) adenopatia locoregionala asociata
e) hipotensiunea
Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica
dintr-o leziune arteriala traumatica :
a) absenta pulsului
b) racirea tegumentului
c) limfedemul asociat
d) impotenta functionala
e) hematomul
In tratamentul leziunilor arteriale nu trebuie :
a) sa se intervina de urgenta in primele 6 ore
b) se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa
c) se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala
d) sa se temporizeze pana la completarea invesigatiilor (echo doppler si arteriografie)
e) sa se fac amputatie daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile
Intr-o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una :
a) retractia capetelor e mai scazuta decat la artere
b) hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare
c) garoul se pune proximal
d) in varice, hemoragiile pot fi abundente;
e) pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
Intr-un anevrismul arterial urmatoarela afirmatii sunt adevarate mai putin una:
a) simptomele depind de localizarea anevrismului
b) poate apare compresiune pe organele din jur, cu difagie, dispnee, tulburari de fonatie
c) cand anevrismul se poate palpa, este ca o tumora pulsatila, cu expansiune sistolica si cu scaderea
pulsului distal
d) se poate face punctie diagnostica
e) la auscultatie- suful aspru, cu intensitate maxima la nivelul sacului anevrismal
Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
a) traumatisme arteriale
b) tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente
c) anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si embolii;
d) embolii arteriale - in fibrilatie atriala, valvulopatii;
e) Boala Burger
Gravitatea depinde ischemiei acute depinde de urmatorii factori mai putin unul:
a) localizare
b) calibrul vasului
c) timpul scurs de la aparitia ischemiei
d) gradul de afectare a circulatiei colaterale
e) varsta bolnavului
Fazele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una:
a) instalarea ischemiei;
b) faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale;
c) tromboza secundara;
d) faza cu leziuni ireversibile circulatorii
e) faza de rezolutie
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de agravare a a ischemiei acute
periferice este falsa:
a) apar tromboze secundare extensive;
b) paloarea e inlocuita de cianoza;
c) se face de urgenta amputatia membrului
d) tesutul muscular e flasc;
c) apare edem
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute
periferice este falsa:
a) apar flictene cu continut sero-sangvinolent;
b) apar zone de necroza tegumentare;
c) apare rigiditate musculara;
d) apar tromboze secundare extensive
e) se face amputatia membrului.
Care din elementele enumerate mai jos nu este sursa emboligena pentru sindromul de
ischemie arteriala acuta periferica:
a) fibrilatie atriala
b) valvulopatii
c) proteze si valve artificiale
d) anevrisme
e) tromboflebita profunda
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
mecanism embolic este falsa :
a) obstructia e brutala
b) instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice
c) evolutia e rapida spre leziuni ireversibile
d) poate sa apara embolie pulmonara
e) exista de obicei circulatie colaterala
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
tromboza este falsa :
a) cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
b) clinic apar semne la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in
antecedente
c) localizarea frecventa este pe vase de calibru mare, cu placi de aterom
d) evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale
e) poate sa apara embolie pulmonara
Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica :
a) embolectomia cu sonda Fogarty
b) trombectomia
c) trombendarteriectomia
d) tromboliza
e) sectinarea aponevrozei daca exista edem important
Care din tratamentele medicale de mai jos dintr-o ischemie acuta periferica nu este de prima
alegere:
a) anticoagulante pentru prevenirea trombozelor secundare si mentinerea permeabilitatii
colateralelor
b) antiagregante
c) analgetice chiar majore
d) vasodilatatoare
e) antibioticoterapie tintita
Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa:
a) stadiul I = preobliterativ; apar parestezii, furnicaturi, raceala, puls normal
b) stadiul II-a = durere tip "claudicatie intermitenta" >200m si
c) stadiul II-b = durere tip "claudicatie intermitenta" <50m cu absenta pulsului la a.
femurala
d) stadiul III - apare durere nocturna si de repaus + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
e) stadiul IV - apar tulburari trofice ireversibile si durere permenenta, cu evolutie spre gangrena
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger este falsa :
a) apare la barbati de 25-40 ani, fumatori, cu o pilozitate evidenta;
b) afecteaza vasele mari si mijlocii, la membrele inferioare;
c) afecteaza si venele;
d) substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze si
tromboze vasculare;
e) vasele implicate au spasme suscesive, cu hipersecretie de catecolamine; scaderea secretiei de
heparina duce la afectarea nutritiei peretelui arterial;
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai frevent decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la barbati
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai rar decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la femei
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta:
a) apare mai des in herniile. ombilicale si femurale, in care inelul este mai rigid
b) cauza determinanta =efort instalat brusc
c) congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa
d) hernia. devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal
Care din elementele de mai jos nu face parte din tabloul clinic al herniei strangulate:
a) durere vie, cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului);
b) apar semne generale - greata, voma
c) apar tulburari de tranzit
d) reductibilitate partiala si dificila
e) la palpare apare o tumora dura, foarte dureroasa, ireductibila;
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa:
a) punctul herniar h. la orificiul inghinal profund
b) H. inghinala interstitiala in canalul inghinal
c) bubonocel = H. inghinala incompleta
d) H. inghinala funiculara = H. la nivelul funiculului, trece de orificiul inghinal superficial
e) H. inghino-scrotala.se palpeaza la nivelul scrotului
Care afectiune nu face obiectul diagnosticului diferential al herniei inghinale:
a) testicul ectopic,
b) adenopatie inghinala;
c) hidrocel si varicocel;
d) lipomul labiei mari
e) H. femurala daca aceasta este situata deasupra liniei Malgaigne :
Spalatura gastrica este indicata in urmatoarea situatie:
a) bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie
b) bolnavii cu cardiopatii decompensate
c) bolnavii cu anevrism de arc aortic
d) intoxicatii acute accidentale sau voluntare
e) intoxicatie acuta dupa 4 ore de la ingestia toxicului