1.

Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu

exceptia:
a. se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati
dureroase
b. este localizata axilar
c. este pruriginoasa
d. specifica este multiplicitatea leziunilor
e. reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei
R:e
2. Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata
clinic prin urmatoarele perioade de evolutie, cu exceptia:
a. perioada de inflamatie
b. faza de reparatie
c. perioada de consolidare
d. perioada de invazie
e. perioada de necroza
R:c
3. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu
exceptia:
a. au loc la articulatiile foarte mobile , în special umarul
b. survine în timpul unei contractii violente cînd se produce o elongatie sau o
ruptura ligamentara sub efectul unei abateri temporare a fetelor articulare
c. luxatia recidiveaza de pîna la 20 - 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal
ca acela al îmbracarii unui veston
d. poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul
traumatism
e. aparitia ei e 949c22j ste facilitata de o deformatie congenitala a
extremitatilor osoase : aplatizarea capului humeral , deformarea in
"halebarda" a extremitatii superioare a humerusului
R:b
4. Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa
urmatoarele semne , cu exceptia:
a. devierea traheei
b. imobilitatea hemitoracelui interesat
c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d. opacitate regulata în cîmpul pulmonar la examenul radiologic
e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurala evidentiata la examenul
radiologic
R:e
5. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza'' în
totalitate în cavitatea peritoneala, da nastere unui epansament urinar
amestecat cu sânge
b. Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria
macroscopica (95% din cazuri)
c. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii
se intervine rapid pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale
d. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia
retrograda cu un cliseu post-mictional permite punerea diagnosticului de
ruptura subperitoneala
e. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodata
subperitoneal.
R:e
6. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce în mod
obisnuit la complicatii
b. Complicatiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte
prin anurie
c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa
musculara sa fie privata de irigare
d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparând în cazul strivirii
musculaturii membrelor inferioare
e. Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de
15 ore, interval dupa care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei
amputatii.
R:a
7. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt
adevarate, cu exceptia:
a. Reprezinta iesirea spontana a viscerelor în afara limitelor normale ale
cavitatii abdomino-pelvine
b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putând duce la decesul
bolnavului în câteva ore
d. Se clasifica în hernii congenitale si hernii câstigate (de slabiciune)
e. Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si
regiunea ombilicala
R:b
8. Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade:
a. Durere si aparare în fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38˚C si
leucocitoza peste 10000/mm3
b. Varsaturi, diaree si febra
c. Melena, anemie si senzatie de sete
d. Durere în epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si
nivele hidroaerice la examenul radiografic.
R:a
9. Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. Perforatia, penetratia si hemoragia
b. Penetratia, stenoza si hemoragia
c. Perforatia, stenoza si hemoragia
d. Perforatia, penetratia si stenoza
e. Cancerizarea, stenoza si hemoragia.
R:a
10. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:
a. Perforatia, penetratia si hemoragia
b. Penetratia, stenoza si hemoragia
c. Perforatia, stenoza si hemoragia
d. Perforatia, penetratia si stenoza
e. Cancerizarea si stenoza.
R:e
11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt
adevarate:
a. Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva
b. În principiu este apiretic, fara infectii suprapuse
c. Se întâlneste cel mai frecvent în tarile nordice, ca Danemarca
d. Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica
e. Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai
frecvente.
R:b
12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt
adevarate:
a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b. Formele usoare constau în necroze ale lobulilor glandulari
c. Formele grave constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si
extrapancreatica
d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din
cazuri)
e. Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate în hipogastru.
R:d
13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false:
a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b. Formele usoare constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si
extrapancreatica
c. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita
necrotico-hemoragica)
d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din
cazuri)
e. Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate
posterior, la dreapta sau la stânga (dureri ,,în bara'').
R:a
14. Infectiile acute ale sânului sunt:
a. Mastita acuta si distrofia sclero-chistica
b. Boala Reclus si chistul solitar
c. Adenomul si boala Paget a sânului
d. Mastita acuta si abcesul sânului
e. Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus
R:d
15. Tumorile sânului sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Chistul solitar
b. Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)
c. Adenomul sau adenofibromul
d. Abcesul tuberos
e. Cancerul mamar
R:d
16. Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)
b. O tumora maligna este mobila în sân, dând semnul resortului foarte
caracteristic
c. O tumora maligna, se însoteste adesea de o retractie cutanata aparuta
recent, sau simpla denivelare tegumentara
d. O femeie din 9 este atinsa
e. Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.
R:b
17. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele:
a. Infectia chirurgicala are caracter invaziv
b. Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana
c. Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin
investigatiile paraclinice
d. Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu
spectru larg
e. Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana
R : a, c, e
18. Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie
de germeni patogeni , din care cei mai importanti sunt:
a. taenia echinococus
b. salmonella
c. stafilococul auriu
d. streptococul
e. gonococul
R : c, d, e
19. Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de:
a. rubor ( roseata)
b. limfangita
c. adenita
d. ascensiunea termica
e. dolor (durerea)
R:a,e
20. Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a. frisonul
b. tahicardia
c. alterarea starii generale
d. fluctuenta
e. functio laessa
R : a, b, c
21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele
elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefactiei
c. fluctuenta
d. curba termica cu aspect oscilatoriu
e. evacuarea spontana a puroiului
R : b, c
22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a :
a. unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita
b. o adenopatie tuberculoasa ramolita
c. o artrita tuberculoasa
d. o enterocolita acuta
e. o osteita tuberculoasa
R : a,b, c, e
23. Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele :
a. impetigo - dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica
b. sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica
c. acneea - leziune inflamatorie foliculara seboreica
d. abcesul rece
e. gangrena gazoasa
R : d,e
24. Datorita elasticitatii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate
face unele fracturi cu caracter particular:
a. fractura subperiostica
b. decolarea epifizara
c. fractura " in lemn verde"
d. fractura " de mars"
e. fractura " în epolet"
R : a, b, c
25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii :
a. leziuni vasculare
b. leziuni nervoase
c. interpunerea masei musculare
d. deschiderea fracturii
e. niciuna de mai sus
R : a, b, c, d
26. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate :
a. reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui
traumatism important
b. cea mai frecventa este luxatia scapulo - humerala , antero - interna , "în
epolet de general"
c. reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrenînd o modificare
permanenta a raporturilor
d. luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara
interventie chirurgicala
e. luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare
contemporane cu primul traumatism
R : b, c, d, e
27. Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun în traumatismele
toracelui prin plagi sau contuzii:
a. durerea
b. epansamentul pleural
c. contuzia pulmonara
d. tulburarile de mecanica ventilatorie
e. hemoragia unui viscer parenchimatos
R : a, b, c, d
28. Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere:
a. contuzia sau socul direct antrenînd leziuni costale din afara catre înauntru
b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale
c. deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o
ruptura a crosei aortice sau a aortei descendente
d. traumatism violent în hipogastru pe o vezica plina care "explodeaza" în
totalitate în cavitatea peritoneala
e. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepletie
R : a, b, c
29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential
pentru e depista:
a. leziunile splinei
b. deplasarea mediastinului
c. eventuale hematoame intraabdominale
d. epansamentele pleurale aerice sau lichidiene
e. exceptional o ruptura de cupola diafragmatica
R : b, d, e
30. Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia oro-traheala practicata de
urgenta in traumatismele toracice grave sunt adevarate:
a. suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace
b. permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii
c. diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele
bronsic
d. nu permite ramînerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de
traheostomie odata ce bolnavul a fost internat in spital
e. prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia
asistata
R : a, b , c , e
31. Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile
toracice grave , se poate practica :
a. punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni
epansament gazos
b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)
c. toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice
d. nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie
toracica grava
e. laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin
punctie aspirativa transdiafragmatica
R:a,b,c
32. O plaga abdominala penetranta poate afecta :
a. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii
b. un viscer cavitar determinînd perforatie
c. mai multe viscere simultan
d. glanda tiroida
e. nici un raspuns de mai sus nu este corect
R:a,b,c
33. Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se
va manifesta clinic prin urmatoarea triada simptomatica :
a. colica hepatica
b. melena
c. icter
d. metroragie
e. hematemeza
R:a,b,c
34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne
clinice:
a. hematurie macroscopica imediata, care exprima comunicarea hematomului
contuzional cu caile de excretie ale rinichiului
b. durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima
hematomul perirenal
c. anurie
d. retentie completa de urina
e. sincopa
R:a,b
35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal
sunt urmatoarele:
a. Reductibilitatea
b. Impulsiunea la tuse
c. Indiferenta la palpare
d. Ireductibilitatea tumefactiei
e. Durere la palpare
R : a, b, c
36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate:
a. Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa
sau de slabiciune
b. Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a
fasciei transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra
ligamentului inghinal
c. Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata în bursa scrotala si
se reduce direct din fata în spate
d. Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului
peritoneo-vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal
poate sa contina intestine sau epiploon.
R : a, d, e
37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate:
a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal,
situate sub ligamentul inghinal, în fata vaselor femurale
c. Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie
varicoasa a crosei venei safene interne
d. Se clasifica în hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de
slabiciune
e. Sunt mai frecvente la barbati.
R : a, b, c
38. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate:
a. Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a
continutului herniar
b. În caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta,
prin strangularea si sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces
c. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele
inghinale oblice externe
d. Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si
transpiratii
e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului
intestinal pentru gaze si materii fecale.
R : a, b, c
39. Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic:
a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn
b. Greturi
c. Varsaturi
d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale
e. Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.
R : a, b, c, e
40. Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt
adevarate:
a. Sunt mai frecvent spontane
b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie
d. Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de
varsatura, supuratii, hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica în mod
sistematic la toti bolnavii cu eventratie abdominala.
R : b, c, d
41. În apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele
semne clinice:
a. Durere provocata, localizata în fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac
Burney
b. Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei
iliace drepte
c. În hipogastru, împastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta
d. În fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala
e. Contractura franca în fosa iliaca dreapta.
R : a, b, d, e
42. Peritonita apendiculara generalizata într-un timp se caracterizeaza prin
urmatoarele:
a. Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile
b. Puls rapid, temperatura în crestere
c. Întreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale
d. Durerea persista
e. La palpare, zona dureroasa se întinde si depaseste fosa iliaca dreapta
R : b, c, d, e
43. Plastronul apendicular se exprima clinic prin:
a. Încetarea completa a durerilor abdominale
b. Scaderea temperaturii corporale sub 37˚C si a leucocitozei
c. La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei împastari
dureroase la presiune, mata la percutie, ce se întinde pâna la creasta iliaca
antero-superioara, arcada crurala, fara sa depaseasca linia mediana
d. Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta
constituirea unui abces apendicular
e. Poate evolua spre regresie lenta.
R : c, d, e
44. Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele:
a. Plastronul apendicular
b. Apendicita pelvina
c. Apendicita mezo-celiaca
d. Apendicita în sacul de hernie
e. Apendicita subhepatica
R : b, c, d, e
45. Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne:
a. În perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al
bolii
b. Varsaturile sunt inconstante
c. Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul
major
d. Facies pamântiu în stadiile avansate
e. Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii
R : a, b, c, d
46. Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin:
a. Durere abdominala
b. Varsaturi
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeza
e. Melena.
R : a, b, c
47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizeaza prin:
a. Debut insidios, lent, fara varsaturi
b. Starea generala mult timp conservata
c. Meteorism abdominal
d. Dureri intense
e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.
R : d, e
48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin:
a. Debut insidios, lent progresiv
b. Starea generala mult timp conservata
c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
d. Dureri de intensitate redusa, discrete
e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.
R : a, b, c, d
49. Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:
a. Dureri vii
b. Varsaturi adesea profuze
c. soc cu tendinta la colaps
d. Stare generala mult timp conservata
e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).
R : a, b, c
50. Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele:
a. Disfagie
b. Disurie
c. Regurgitatii
d. Flatulenta
e. Sialoree.
R : a, c, e