1.

Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu exceptia:

a) se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati dureroase
b) este localizata axilar
c) este pruriginoasa
d) specifica este multiplicitatea leziunilor
e) reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei

2. Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata clinic prin urmatoarele
perioade de evolutie, cu exceptia:
a) perioada de inflamatie
b) faza de reparatie
c) perioada de consolidare
d) perioada de invazie
e) perioada de necroza

3. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu exceptia:

a) au loc la articulatiile foarte mobile, în special umarul
b) survine în timpul unei contractii violente cînd se produce o elongatie sau o ruptura ligamentara
sub efectul unei abateri temporare a fetelor articulare
c) luxatia recidiveaza de pîna la 20 - 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al îmbracarii
unui veston
d) poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
e) aparitia ei este facilitata de o deformatie congenitala a extremitatilor osoase : aplatizarea
capului humeral , deformarea in "halebarda" a extremitatii superioare a humerusului

4. Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa urmatoarele semne , cu

exceptia:
a) devierea traheei
b) imobilitatea hemitoracelui interesat
c) arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d) opacitate regulata în cîmpul pulmonar la examenul radiologic
e) cantitate mare de lichid în cavitatea pleurala evidentiata la examenul radiologic

5. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu exceptia:

a) Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza'' în totalitate în cavitatea
peritoneala, da nastere unui epansament urinar amestecat cu sânge
b) Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria macroscopica (95% din cazuri)
c) În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii se intervine rapid
pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale
d) În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia retrograda cu un cliseu
post-mictional permite punerea diagnosticului de ruptura subperitoneala
e) Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodata subperitoneal.

6. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu exceptia:

a) Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce în mod obisnuit la complicatii
b) Complicatiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie
c) Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa musculara sa fie privata de
irigare
d) Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparând în cazul strivirii musculaturii
membrelor inferioare
e) Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore, interval dupa
care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei amputatii.

1
7. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevarate, cu exceptia:
a) Reprezinta iesirea spontana a viscerelor în afara limitelor normale ale cavitatii abdomino-pelvine
b) Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c) Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putând duce la decesul bolnavului în câteva
ore
d) Se clasifica în hernii congenitale si hernii câstigate (de slabiciune)
e) Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si regiunea ombilicala

8. Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade:

a) Durere si aparare în fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38˚C si leucocitoza peste
10000/mm3
b) Varsaturi, diaree si febra
c) Melena, anemie si senzatie de sete
d) Durere în epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra
e) Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si nivele hidroaerice la
examenul radiografic.

9. Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a) Perforatia, penetratia si hemoragia
b) Penetratia, stenoza si hemoragia
c) Perforatia, stenoza si hemoragia
d) Perforatia, penetratia si stenoza
e) Cancerizarea, stenoza si hemoragia.

10. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:

a) Perforatia, penetratia si hemoragia
b) Penetratia, stenoza si hemoragia
c) Perforatia, stenoza si hemoragia
d) Perforatia, penetratia si stenoza
e) Cancerizarea si stenoza.

11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevarate:
a) Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva
b) În principiu este apiretic, fara infectii suprapuse
c) Se întâlneste cel mai frecvent în tarile nordice, ca Danemarca
d) Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica
e) Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai frecvente.

12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt adevarate:
a) Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b) Formele usoare constau în necroze ale lobulilor glandulari
c) Formele grave constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica
d) Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)
e) Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate în hipogastru.

13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false:
a) Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b) Formele usoare constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica
c) Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-hemoragica)
d) Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)
e) Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la dreapta
sau la stânga (dureri ,,în bara'').

2
14. Infectiile acute ale sânului sunt:
a) Mastita acuta si distrofia sclero-chistica
b) Boala Reclus si chistul solitar
c) Adenomul si boala Paget a sânului
d) Mastita acuta si abcesul sânului
e) Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus

15. Tumorile sânului sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Chistul solitar
b) Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)
c) Adenomul sau adenofibromul
d) Abcesul tuberos
e) Cancerul mamar

16. Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia:

a) Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)
b) tumora maligna este mobila în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic
c) tumora maligna, se însoteste adesea de o retractie cutanata aparuta recent, sau simpla
denivelare tegumentara
d) femeie din 9 este atinsa
e) Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.

17. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele:

a) Infectia chirurgicala are caracter invaziv
b) Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana
c) Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile paraclinice
d) Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg
e) Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana

18. Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de germeni patogeni ,
din care cei mai importanti sunt:
a) taenia echinococus
b) salmonella
c) stafilococul auriu
d) streptococul
e) gonococul

19. Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de:
a) rubor ( roseata)
b) limfangita
c) adenita
d) ascensiunea termica
e) dolor (durerea)

20. Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a) frisonul
b) tahicardia
c) alterarea starii generale
d) fluctuenta
e) functio laessa

3
21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele elemente clinice:
a) edem inflamator
b) accentuarea tumefactiei
c) fluctuenta
d) curba termica cu aspect oscilatoriu
e) evacuarea spontana a puroiului

22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a :

a) unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita
b) adenopatie tuberculoasa ramolita
c) artrita tuberculoasa
d) enterocolita acuta
e) osteita tuberculoasa

23. Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele :

a) impetigo - dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica
b) sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica
c) acneea - leziune inflamatorie foliculara seboreica
d) abcesul rece
e) gangrena gazoasa

24. Datorita elasticitatii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu
caracter particular:
a) fractura subperiostica
b) decolarea epifizara
c) fractura " in lemn verde"
d) fractura " de mars"
e) fractura " în epolet"

25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii :

a) leziuni vasculare
b) leziuni nervoase
c) interpunerea masei musculare
d) deschiderea fracturii
e) niciuna de mai sus

26. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate :

a) reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui traumatism important
b) cea mai frecventa este luxatia scapulo - humerala , antero - interna , "în epolet de general"
c) reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrenînd o modificare permanenta a
raporturilor
d) luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara interventie chirurgicala
e) luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul
traumatism

27. Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plagi sau
contuzii:
a) durerea
b) epansamentul pleural
c) contuzia pulmonara
d) tulburarile de mecanica ventilatorie
e) hemoragia unui viscer parenchimatos

4
28. Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere:
a) contuzia sau socul direct antrenînd leziuni costale din afara catre înauntru
b) leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale
c) deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o ruptura a crosei aortice
sau a aortei descendente
d) traumatism violent în hipogastru pe o vezica plina care "explodeaza" în totalitate în cavitatea
peritoneala
e) traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepletie

29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential pentru a depista:
a) leziunile splinei
b) deplasarea mediastinului
c) eventuale hematoame intraabdominale
d) epansamentele pleurale aerice sau lichidiene
e) exceptional o ruptura de cupola diafragmatica

30. Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia oro-traheala practicata de urgenta in traumatismele

toracice grave sunt adevarate:
a) suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace
b) permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii
c) diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronsic
d) nu permite ramînerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de traheostomie odata
ce bolnavul a fost internat in spital
e) prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia asistata

31. Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile toracice grave , se poate
practica :
a) punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni epansament gazos
b) se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)
c) toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice
d) nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie toracica grava
e) laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin punctie aspirativa
transdiafragmatica

32. O plaga abdominala penetranta poate afecta :

a) un viscer parenchimatos determinînd hemoragii
b) un viscer cavitar determinînd perforatie
c) mai multe viscere simultan
d) glanda tiroida
e) nici un raspuns de mai sus nu este corect
33. Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin
urmatoarea triada simptomatica :
a) colica hepatica
b) melena
c) icter
d) metroragie
e) hematemeza
34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne clinice:
a) hematurie macroscopica imediata, care exprima comunicarea hematomului contuzional cu caile
de excretie ale rinichiului
b) durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima hematomul perirenal
c) anurie
d) retentie completa de urina
e) sincopa
5
35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt urmatoarele:
a) Reductibilitatea
b) Impulsiunea la tuse
c) Indiferenta la palpare
d) Ireductibilitatea tumefactiei
e) Durere la palpare

36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate:

a) Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa sau de slabiciune
b) Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a fasciei transversalis la
nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
c) Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata în bursa scrotala si se reduce direct din
fata în spate
d) Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului peritoneo-vaginal
e) Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate sa contina
intestine sau epiploon.

37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate:

a) Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b) Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul
inghinal, în fata vaselor femurale
c) Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie varicoasa a crosei venei
safene interne
d) Se clasifica în hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de slabiciune
e) Sunt mai frecvente la barbati.

38. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate:

a) Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului herniar
b) În caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta, prin strangularea si
sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces
c) Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele inghinale oblice
externe
d) Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si transpiratii
e) Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si
materii fecale.

39. Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic:

a) Durere vie la nivelul herniei este primul semn
b) Greturi
c) Varsaturi
d) Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale
e) Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.

40. Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt adevarate:

a) Sunt mai frecvent spontane
b) Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c) Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie
d) Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de varsatura, supuratii,
hematoame
e) Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica în mod sistematic la toti bolnavii
cu eventratie abdominala.

6
41. În apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele semne clinice:
a) Durere provocata, localizata în fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac Burney
b) Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte
c) În hipogastru, împastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta
d) În fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala
e) Contractura franca în fosa iliaca dreapta.

42. Peritonita apendiculara generalizata într-un timp se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile
b) Puls rapid, temperatura în crestere
c) Întreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale
d) Durerea persista
e) La palpare, zona dureroasa se întinde si depaseste fosa iliaca dreapta

43. Plastronul apendicular se exprima clinic prin:

a) Încetarea completa a durerilor abdominale
b) Scaderea temperaturii corporale sub 37˚C si a leucocitozei
c) La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei împastari dureroase la presiune,
mata la percutie, ce se întinde pâna la creasta iliaca antero-superioara, arcada crurala, fara sa
depaseasca linia mediana
d) Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta constituirea unui abces
apendicular
e) Poate evolua spre regresie lenta.

44. Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele:

a) Plastronul apendicular
b) Apendicita pelvina
c) Apendicita mezo-celiaca
d) Apendicita în sacul de hernie
e) Apendicita subhepatica

45. Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne:

a) În perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii
b) Varsaturile sunt inconstante
c) Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul major
d) Facies pamântiu în stadiile avansate
e) Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii

46. Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin:

a) Durere abdominala
b) Varsaturi
c) Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d) Hematemeza
e) Melena

47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizeaza prin:

a) Debut insidios, lent, fara varsaturi
b) Starea generala mult timp conservata
c) Meteorism abdominal
d) Dureri intense
e) Absenta sau discretia meteorismului abdominal

7
48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin:
a) Debut insidios, lent progresiv
b) Starea generala mult timp conservata
c) Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
d) Dureri de intensitate redusa, discrete
e) Absenta sau discretia meteorismului abdominal

49. Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:

a) Dureri vii
b) Varsaturi adesea profuze
c) soc cu tendinta la colaps
d) Stare generala mult timp conservata
e) Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat)

50. Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele:

a) Disfagie
b) Disurie
c) Regurgitatii
d) Flatulenta
e) Sialoree

51. Definitia plagii:

a) intrerupere a continuitatii tesuturilor, produsa de.
b) neintrerupere a continuitatii tesuturilor, aparuta in urma unor leziuni atraumatice.
c) infecție a pielii, care determină apariția unor vezicule roșii care se pot sparge, secretă lichid și
dezvoltă o crustă galbenă maronie.
d) afectiune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecretii a glandelor sebacee si
caracterizata prin puncte negre, albe care apar la suprafata pielii.
e) intrerupere a continuitatii tesuturilor, aparuta in urma unor leziuni traumatice, produsa de
agenti mecanici, termici sau chimici.

52. Din punct de vedere etiopatogenic, modul de actiune al agentului vulnerant este:
a) mecanic (taiere, intepare, contuzie, strivire, arme de foc, muscatura)
b) termic: caldura – arsuri, frig – degeraturi
c) agenti ionizanti: iradiere
d) agenti chimici : acizi-baze
e) mecanic (degeraturi, arsuri)

53. Clasificarea plagilor prin actiunea agentilor mecanici:

a) Plagi simple: escoriate, taiate, intepate
b) Plagi complexe: zdrobite sau contuze, muscate, prin arme de foc
c) Plagi intoxicate sau otravite (prin muscaturi si intepaturi de animale)
d) Nepenetrante
e) Penetrante: Simple sau asociate cu leziuni viscerale (perforante)

54. Dupa timpul scurs de la producerea lor, plagile pot fi:

a) recente
b) nepenetrante
c) penetrante: Simple sau asociate cu leziuni viscerale (perforante)
d) inveterate
e) zdrobite sau contuze

8
55. Dupa modul de producere, plagile pot fi:
a) accidentale: de munca,de circulatie, prin cadere,casnice
b) intentionale: agresiune, suicid
c) iatrogene: interventii chir. endoscopie, injectii, punctii
d) intoxicate sau otravite
e) penetrante si nepenetrante

56. Din punct de vedere anatomopatologic,in functie de profunzime,plagile pot fi:

a) unice, multiple
b) superficiale sau profunde
c) cu sau fara leziuni osteoarticulare
d) penetrante si nepenetrante
e) cu sau fara leziuni vasculonervoase

57. In functie de timpul scurs de la producerea lor,plagile pot fi:

a) recente <8 ore
b) recente <6 ore
c) recente <4 ore
d) recente <2 ore
e) recente <1 ora

58. In functie de timpul scurs de la producerea lor,plagile pot fi:

a) vechi >8 ore
b) vechi >6 ore
c) vechi >4 ore
d) vechi >2 ore
e) vechi >1 ora

59. In functie de clasificarea chirurgicala,plagile pot fi:

a) tip I: curate; risc de infecţie 1 - 5%
b) tip II: curate - contaminate; risc de infecţie 5 - 10%
c) tip III: contaminate; risc de infecţie 10 - 15%
d) tip IV: murdare; risc de infecţie 30 - 50%
e) tip V:contaminate-murdare; risc de infectie 70-80%

60. Plagile curat-contaminate pot fi produse in urmatoarele regiuni nesterile:

a) orofaringe
b) tract biliar
c) cavitatea peritoneala
d) tract genitourinar
e) tract gastrointestinal

61. Plagile de tip II curat-contaminate sunt caracterizate prin:

a) plăgi contaminate cu scurgeri din tractul gastrointestinal
b) pot fi produse in regiuni nesterile ale corpului: orofaringe,tract biliar
c) plăgi situate la nivelul căilor de intrare în tractul GI, GU
d) plăgi traumatice proaspete (pe tegumente nepregătite)
e) netraumatice,lipsa inflamatiei si chirurgicale
62. Plagile de tip IV nu sunt caracterizate prin:
a) perforaţie de viscere
b) corpuri străine implantate
c) contaminare cu fecale
d) prezentare întârziată
e) prezentare imediata la medic

9
63. Plagile escoriate nu sunt caracterizate prin:
a) sunt leziuni profunde ale pielii, ce apar in urma actiunii profunde a unor corpuri contondente,
interesand mai ales epidermul
b) pe suprafata lezata apar scurgeri seroase
c) cand epidermul este indepartat in totalitate, suprafata denudata este hemoragica
d) produsele patologice coaguleaza, rezultand crusta ce poate mentine asepticitatea zonei
e) in cazurile fericite, evolutia sub crusta este simpla, aceasta eliminandu-se in 7-10 zile

64. Plagile taiate sunt caracterizate prin:

a) Sunt urmare a actiunii unor corpuri taioase
b) Marginile sunt drepte, netede si regulate
c) Pot fi:Plagi taiate propriu-zise – plaga se produce mai mult prin apasare
d) Plagi sectionate – prin alunecarea obiectului taios pe suprafata pielii
e) Cu cat obiectul este mai bont, cu atat plaga sangereaza mai puternic
f) Obiectul taietor poate actiona si tangential pe suprafata pielii, detasand lambouri de piele

65. Plagile intepate sunt caracterizate prin:ade

a) apar in urma actiunii prin apasare a unor obiecte solide cu varful ascutit
b) survin cu predilectie la nivelul regiunii abdominale
c) sunt foarte rar intalnite la personalul medico-sanitar
d) predispun la infectii in sensul panaritiilor, abceselor si flegmoanelor mainii
e) sunt grave cand se introduc toxine puternice (venin de sarpe sau insecte, creion chimic)

66. Plagile contuze sunt caracterizate prin:

a) Se produc prin actiuni mecanice combinate: lovire, tractiune, torsiune, etc.
b) Lipsa de continuitate se produce prin prinderea tesuturilor intre 2 forte: una activa (corpul
vulnerant) si alta pasiva (o zona rezistenta a organismului)
c) Marginile plagii sunt neregulate, uneori zdrentuie, intreaga arie interesanta aparand infiltrata,
edematiata
d) Caracteristic apar zone de necroza ulterioara ce motiveaza excizia corecta a marginilor plagii cu
ocazia tratamentului primar
e) Sunt cele mai putin dureroase si cele mai sangeroase

67. Plagile muscate sunt caracterizate prin:

a) Sunt plagi rezultate in urma actiunii dintilor animalelor sau chiar a oamenilor
b) trebuiesc considerate in toate cazurile plagi sterile
c) se produc prin actiune combinata: intepare, zdrobire, taiere si tractiune
d) apar in urma actiunii prin apasare a unor obiecte solide cu varful ascutit
e) toti bolnavii cu plagi muscate de animale trebuie indrumati dupa tratamentul local
catre centrele antirabice

68. Plagile produse prin impuscare pot fi:

a) tangentiale
b) nepenetrante
c) penetrante oarbe
d) penetrante bipolare
e) nepenetrante oarbe
69. Tratamentul plagii infectate cu virusul turbarii nu include:
a) spalare abundenta cu cantitati mari de SF si solutii antiseptice
b) debridare
c) antibioterapie
d) profilaxie antitetanica
e) sutura de urgenta
10
70. Tratamentul local in cazul plagilor muscate de sarpe presupune:
a) garoul se va aplica mai degajat pentru a bloca numai curentul venos si limfatic
b) incizie (pana la 1cm si 0,5-1cm adancime) si aspiratie cat mai curand posibil (efectul aspirarii se
reduce la jumatate dupa 15min. de la muscatura si complet dupa 30min.)
c) excizia – intereseaza o arie larga (este preferabil de efectuat in prima ora)
d) chimioterapia
e) tratamentul sistemic (este cel mai important). Indicatiile utilizarii antiveninului depinde de
identificarea sarpelui veninos si gradul de inoculare

71. Foliculita:
a) este o infectie streptococica a foliculului pilos.
b) leziunea caracteristica este o vezicula purulenta in jurul foliculului pilos inconjurata de un halou
inflamator.
c) are evolutie maligna de citeva zile
d) tratament :badijonare cu betadina toaleta locala cu extragerea firului de par
e) tratament: excizie la distanta si sutura cu fire separate

72. Complicatiile locale ale furunculului sunt:

a) abcesul
b) celulita
c) limfangita
d) septicemie
e) adenita

73. Tratamentul furunculului consta in:

a) comprese locale cu ser fiziologic pana la aparitia burbillon-ului
b) se extrage burbillon-ul cu pensa
c) incizie liniara sau in cruce
d) antispastice
e) badijonare cu betadina toaleta locala cu extragerea firului de par

74. Simptomatologia carbunculului nu este reprezentata de:

a) durere
b) febra
c) diaree
d) frison
e) anorexie

75. Tratamentul carbunculului consta in:

a) incizie
b) mesaj
c) excizie
d) antispastice
e) comprese locale cu ser fiziologic

76. Tratamentul chirurgical flegmonului consta in:

a) incizie si excizie
b) anitibiotice
c) uneori amputatii si plastii
d) deschiderea spatiilor
e) lavaje ale plagii

11
77. Flegmonul:
a) reprezinta acumulare de furuncule pe o arie
b) frecvent la diabetici, hepatici, renali
c) Infectie dezvoltata in tesutul celular subcutanat, fara tendinta de delimitare si cu evolutie spre
difuziune,uneori fatala.
d) Etiologie: streptococ beta hemolitic, stafilococ,b. coli,anaerobi
e) Poarta de intrare: plagi contuze, intepate; complicatii postoperatorii care apar la pacienti tarati

78. Abcesul cald:

a) Colectie purulenta bine delimitata de tesuturile din jur, reprezinta o cavitate de neoformatie
creata de tes inconjuratoare.
b) Format dintr-o cavitate cu puroi perete-tesut inflamat.
c) Morfo-patologic si clinic 4 faze
d) diagnosticul diferential se face cu carbunculul
e) Complicatii evolutive: celulita, erizipel

79. Abcesul cald este cauzat de:

a) stafilococ
b) streptococ
c) pneumococ
d) gonococ
e) proteus

80. Formele clinice ale abcesului cald:

a) abcesul fesier post terapeutic
b) abcesul mamar
c) abcesul perianal
d) abcesul renal
e) abcesul gld.Bartolin

81. Gradele de severitate ale inocularii cu venin:

a) Gradul 2 – inoculare moderata
b) Gradul 1 – inoculare minima
c) Gradul 3 – inoculare moderata
d) Gradul 3 – inoculare severa
e) Gradul 1 - fara inoculare

82. Intepatura de insecte:

a) Cea mai frecventa este intepatura de paianjen
b) Veninul insectelor poate fi mai periculos decat al serpilor
c) majoritatea deceselor prin intepatura de insecta se produc in primele 15-30min
d) majoritatea deceselor prin intepatura de insecta se produc in primele 6 h
e) tratamentul consta in aplicarea imediata a garoului

83. Vindecarea primara a plagilor:

a) necesita timp mai lung si se realizeaza prin proliferarea tesutului conjunctiv care la suprafata se
acopera cu epiteliu.
b) reprezinta vindecarea fara complicatii cu restabilirea continuitatii
c) devitalizarea marginilor plagii este minima si fara infectie
d) infectia este prezenta
e) evolutia este in 4 stadii

12
84. Tehnica anesteziei locale:
a) Se va utiliza ac de calibru mic
b) Anestezia locală a degetelor se va începe de la extremitatea distala
c) Se va injecta rapid
d) Anestezia locală a degetelor se va începe de la extremitatea proximală
e) Se va injecta prin plagă

85. Tehnica suturii:

a) Se apucă acul în 1/3 inferioara
b) Se apucă acul în 1/3 superioară
c) Se va puncţiona pielea cu acul în poziţie verticală
d) Se va puncţiona pielea cu acul în poziţie orizontala
e) Acul se va introduce cât mai profund prin marginea plăgii pentru a evita deschiderea plăgii

Varianta 4

1. Care dintre urmatoarele sindroame nu fac parte din abdomenul acut chirurgical:
a. sindromul de iritatie peritoneala
b. sindromul de torsiune de organ
c. sindromul de retentie acuta de urina
d. sincromul ocluziv
e. sindromul de hemoragie intraperitoneala

2. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sindromul de iritatie peritoneala este FALSA:
a. reprezinta un proces de inflamare a seroasei peritoneale
b. nu se datoreaza in mod obligatoriu unei infectii
c. durerea este de obicei primul semn care apare
d. peritonitele primare ale adultului sunt cele mai frecvente
e. apararea si contractura musculara sunt semne patognomonice

3. Urmatoarele reprezinta semne clasice ale iritatiei peritoneale, cu exceptia:

a. durerea la decompresiunea brusca a abdomenului
b. semnul cullen
c. semnul mandel
d. testul tusei
e. semnul blumberg

4. Indicatiile absolute in tratamentul chirurgical al HDS sunt, cu exceptia:

a. hemoragia acuta si grava de inceput (HT=20%)
b. hemoragia este asociata cu perforatia
c. hemoragia nu se opreste, puls rapid, TA<100mg, dupa adm a 2500ml sange
d. stabilizarea hemodinamica doar prin transfuzarea a 1500ml sange /zi
e. ulcer gastro-duodenal

13
5. Cea mai frecventa forma a abcesului anal intalnita in practica este:
a. flegmonul ischiorectal
b. abcesul intrasfincterian
c. abcesul submucos
d. abcesul perianal subcutanat
e. flegmonul pelvirectal

6. Cauze de HDS pot fi, cu exceptia:

a. ulcerul gastric
b. varicele esofagiene
c. cancerul gastric
d. sdr Mallory Weiss
e. hemoroizi

7. Care din urmatoarele nu reprezinta factor de risc pt ateroscleroza periferica:

a. varsta peste 50 ani
b. hipercalcemie
c. HTA
d. Fumatul
e. DZ

8. Icterul devine manifestclinic atunci cand c% bilirubinei serice depaseste:

a. 1-1,5 mg%
b. 1-1,5 g%
c. 2-2,5 mg%
d. 2-2,5 g%
e. 3-3,5 g%

9. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la hernia crurala este adevarata:

a. se produc prin canalul inghinal
b. este mai frevent intalnita la barbatii obezi
c. strangularea reprezinta o eventualitate rara
d. operatia se poate efectua pe cale inghinala sau femurala
e. cel mai frecvent se produc printre fibrele ligamentului Gimbernat

10. Care dintre urmatoarele reprezinta forme particulare de hernii strangulate:

a. hernie spiegeliana
b. hernia Richter
c. hernia Laughler
d. hernia Cloquet
e. hernia retrovasculara

11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la abdomenul acut chirurgical sunt adevarate:
a. punctia peritoneala este utila in trumatismele abdominale
b. diagnosticul torsiunii de organ este greu de stabilit preoperator
c. in ocluziile intestinale zgomotele hidroaerice sunt intotdeauna abolite

14
 d. sindromul ocluziv nu implica tulburari vasculare intestinale
e. boala inflamatorie pelvina este una dintre cele mai frecvente afectiuni ginecologice responsabila
de sdr de iritatie peritoneala

12. Care dintre afirmatiile urmatoare legate de abdomenul acut chirurgical sunt false:
a. in formele foarte grave de apendicita acuta contractura musculara lipseste
b. in ulcerul g-d perforat, hiperestezia cutanata are max de intensitate in epigastru
c. eco abdominala furnizeaza informatii pretioase pt dg diferential al colecistitei acute
d. angiocolita acuta se insoteste de valori crescute ale bilirubinei serice
e. tratamentul apendicitei acute este medical si chirurgical

13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul g-d perforat sunt adevarate:
a. durerea se instaleaza de obicei lent
b. contractura musculara este semn caracteristic
c. eco abdominala evidentioaza prezenta pneumoperitoneului
d. tratamentul poate include sutura simpla
e. dg diferential poate include apendicita acuta

14. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza colecistita acuta:

a. durerea poate iradia in umar
b. greturile si varsaturile, atunci cand apar, urmeaza intotdeauna durerii
c. febra este prezenta in majoritatea cazurilor
d. numarul de leucocite este de cele mai multe ori normal
e. colecistectomia se poate efectua pe cale clasica

15. Angiocolita acuta:

a. este o inflamatie acuta a cailor biliare
b. este de regula o complicatie a litiazei biliare
c. durerea este de intensitate variabila
d. icterul poate lipsi
e. fara tratament, evolutia este lenta si trenanta

16. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la durerea din sdr de iritatie peritoneala sunt adevrate:
a. in apendicita acuta debuteaza adeseori in epigastru
b. in ulcerul perforat determina adoptarea unor pozitii antalgice
c. in perforatia biliara durerea este surda
d. in boala inflamatorie pelvina durerea se accentueaza progresiv
e. in colecistita acuta durerea poate debuta in umarul sau lomba dreapta

17. Care din afirmatiile cu privire la ocluziile intstinale nu sunt adevarate:

a. pot fi functionale
b. varsaturile reprezinta semnul cel mai precoce
c. greturile nu sunt constante
d. distensia abdomenului poate fi generalizata de la inceput
e. intreruperea tranzitului intestinal reprezinta un semn constant de debut

18. Din punct de vedere evolutiv, ocluziile intestinale pot fi:

15
a. dinamice
b. acute
c. ischemiate
d. neischemiate
e. cronice

19. Care din afirmatiile cu privire la ocluziile intstinale sunt adevarate:

a. durerea este cel mai precoce semn
b. varsaturile au aspect fecaloid in formele avansate
c. distensia abdominala este intotdeauna prezenta
d. in unele cazuri poate fi prezenta diareea
e. debutul este insidios ,cu aparitia unei formatiuni tumorale abdominale

20. Care din afirmatiile cu privire la sindromul de torsiune de organ nu sunt adevarate:
a. in torsiunea organelor cavitare se suprapune si o componenta ocluziva
b. initial este suprimata circulatia arteriala
c. existenta bridelor aderentiale previne aparitia torsiunii
d. procesele tumorale excentrice favorizeaza aparitia torsiunii
e. debutul este insidios, au aparitia unei formatiuni tumorale abdominal

21. Metodele de evaluare a leziunilor sanului sunt:

a. examen clinic
b. tomografie computerizata
c. FNA
d. Rezonanta magnetica nucleara
e. Mamografia

22. Mastitele acute aparute in afara alaptarii:

a. sunt urmare a infectarii unui canal lactifer
b. sunt favorizate de staza laptelui in san
c. fisurile mamelonare reprezinta poarta de intrare pt germeni
d. sunt cele mai frecvente in practica medicala
e. pot fi secundare unei metastaze septice

23. In cazul mastozei fibrochistice:

a. aparitia manifestarilor clinice este legata strict de prezenta progesteronului
b. tumora este cel mai frecvent dureroasa
c. nodulii cresc in dimensiuni imediat dupa menstruatie
d. mamografia poate face dg dif cu un carcinom
e. prezenta mastozei fibrochistice creste foarte mult riscul de aparitie a carcinomului

24. Tumora Phyllodes:

a. apare cel mai frecvent la femeile tinere, pana in 40 ani
b. afecteaza ambii sani
c. creste rapid in dimensiuni, ajungand la dimensiuni gigante
d. este dificil de diferentiat de un carcinom la ex morfopatologic
e. este dificil de diferentiat de un fibroadenom

16
25. Cancerul mamar:
a. afecteaza doar persoanele de sex feminin
b. are un risc crescut de aparitie dupa consumul de anticonceptionale estrogenice
c. riscul de aparitie scade odata cu varsta
d. riscul de aparitie este mai crescut in cazul consumului de alcool sau in cazul fumatului
e. femeile nulipare prezinta un risc mai crescut de dezvoltare a cancerului mamar

26. Care din urmatoarele tipuri se regasesc in clasificarea anevrismelor:

a. regenerative
b. stenozante
c. disecante
d. infectioase
e. micotice

27. Care din afirmatiile privind anevrismul arterial sunt adevarate

a. intotdeauna sunt implicate toate straturile peretelui arterial
b. reprezinta o dilatatie ireversibila
c. riscul major este reprezentat de embolia arteriala
d. majoritatea sunt descoperite in faza asimptomatica
e. anevrismele degenerative sunt cele mai frecvente

28. Care din afirmatiile urmatoare privind anevrismele arteriale sunt adevarate:
a. reprezinta o dilatatie reversibila a unei artere
b. ruptura anevrismului este de cele mai multe ori letala
c. tratamentul chirurgical al anevrismelor asimptomatice este indicat la un diametru de peste 5 cm
d. anevrismele degenerative sunt cele mai frecvente
e. anevrismul adevarat implica toate straturile peretelui arterial

29. Care din afirmatiile privind absenta pulsului in obstructia acuta arteriala sunt adevarate:
a. sustine diagnosticul
b. stabileste diagnosticul de certitudine
c. poate indica nivelul obstructiei
d. este absent proximal de obstacol
e. poate fi slab la cei cu arteriopatie conica datorita dezvoltarii circulatiei colaterale

30. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul trombolitic in obstructia acuta arteriala sunt
adevarate:
a. se asociaza cu tratament antiagregant
b. este contraindicat in sarcina
c. este contraindicat daca nu se poate efectua arteriografie
d. actioneaza prin activarea sistemului complement
e. are o rata de succes de 50-60%

31. Care dintre urmatoarele entitati intra in categoria herniilor rare:

a. hernia juxtaombilicala
b. hernia spiegel
c. hernia perineala
d. hernia subombilicala

17
e. hernia lombara

32. In etiologia evisceratiilor postoperatorii sunt implicate:

a. hipoproteinemia
b. imunosupresoarele
c. tratamentul cu cortizon
d. deficitul de vit B
e. ascita

33. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la hernii nu sunt adevarate:

a. se produc printr-o zona de slabiciune dobandita a peretelui abdominal
b. sunt favorizate de slabirea rapida in greutate
c. sarcinile repetate cresc incidenta herniilor abdominale
d. obezitatea scade incidenta herniilor abdominale prin cresterea grosimii peretelui abdominal
e. eforturile mici si repetate reprezinta un factor favorizat al producerii herniilor abdominale

34. Invelisurile herniare sunt:

a. herniar
b. sacul herniar
c. peretele musculo-aponevrotic
d. invelisurile externe
e. peritoneul visceral

35. Care sdintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul herniilor sunt adevarate:
a. tratamentul ortopedic este recomandat ori de cate ori este posibil
b. tratamentul chirurgical urmareste rezectia viscerelor herniate
c. prezenta infectiilor cutanate pot contraindica interventia chirurgicala
d. refacerea peretelui abdominal trebuie sa favorizeze aparitia recidivelor
e. tratamentul chirurgical vizeaza sacul herniar

36. In strangularea herniara:

a. leziunile sunt ireversibile in stadiul de congestie
b. tratamentul chirurgical reprezinta o urgenta
c. evolutia fara tratament poate fi spre formarea abcesului piostercoral
d. manevrele de reducere sunt interzise
e. ?

37. Urmatoarele afirmatii despre TVP sunt adevarate:

a. semnul Homans pozitiv – durere in gamba la dorsoflexia piciorului
b. edem bilateral
c. o complicatie posibila este sdr de insuficienta venoasa cronica
d. scaderea temperaturii cutanate
e. .... sau paloare tegumentara

18
38. Angiocolita acuta:

f. este o inflamatie acuta a cailor biliare

g. este de regula o complicatie a litiazei biliare

h. durerea este de intensitate variabila

i. icterul poate lipsi

j. fara tratament, evolutia este lenta si trenanta

39. Metodele de evaluare a leziunilor sanului sunt:

f. examen clinic

g. tomografie computerizata

h. FNA

i. Rezonanta magnetica nucleara

j. Mamografia

40. Mastitele acute aparute in afara alaptarii:

f. sunt urmare a infectarii unui canal lactifer

g. sunt favorizate de staza laptelui in san

h. fisurile mamelonare reprezinta poarta de intrare pt germeni

i. sunt cele mai frecvente in practica medicala

j. pot fi secundare unei metastaze septice

41. In cazul mastozei fibrochistice:

f. aparitia manifestarilor clinice este legata strict de prezenta progesteronului

g. tumora este cel mai frecvent dureroasa

h. nodulii cresc in dimensiuni imediat dupa menstruatie

i. mamografia poate face dg dif cu un carcinom

j. prezenta mastozei fibrochistice creste foarte mult riscul de aparitie a carcinomului

5) ANEVRISMUL ARTERIAL:

a) majoritatea sunt descoperite in faza asimptomatica

b) anevrismele degenerative sunt cele mai frecvente

c) ruptura este de cele mai multe ori letala

19
6)Care din afirmatiile privind absenta pulsului in obstructia acuta arteriala sunt adevarate:

f. sustine diagnosticul

g. stabileste diagnosticul de certitudine

h. poate indica nivelul obstructiei

i. este absent proximal de obstacol

j. poate fi slab la cei cu arteriopatie conica datorita dezvoltarii circulatiei colaterale

7.Urmatoarele afirmatii despre TVP(Tromboflebita venoasa profunda) sunt adevarate:

f. semnul Homans pozitiv : durere in gamba la dorsoflexia piciorului

g. edem bilateral

h. o complicatie posibila este sdr de insuficienta venoasa cronica

i. scaderea temperaturii cutanate

j. Cianoza sau paloare tegumentara

*8) PRIMUL SEMN CARE APARE IN SINDROMUL DE IRITATIE PERITONEALA ESTE:

a) durerea

9) DIAGNOSTIC DIFERENTIAL AL IRITATIEI PERITONEALA:

a) infarct miocardic

b) crizele hiperlipidemice

10) ULCER GASTRO-DUODENAL PERFORAT:

a) contractura musculara: semn caracteristic

b) semne clinice slab reprezentate

c) probe biologice in limite normale

11) METODA TAYLOR:

a) aspiratie nazo-gastrica – sonda nazo gastrica

b) antibioticoterapie

12) COLECISTITA ACUTA:

a) durere in Hipocondrul Drept – iradiere spre Epigastru/Lomba Dreapta sau Umar

b) hiperestezie cutanata

c) majoritatea cazurilor prezinta litiaza biliara

13) CANCERUL COLONIC PERFORAT:

20
 a) perforatia diastatica – in amonte de tumora

b) peritonita hiperseptica

14) SINDROMUL HEMORAGIE INTRAPERITONEAL:

a) frecvent in contextul traumatismelor

b) caracterizat prin hipovolemie

15) GRADELE DE GRAVIDITATE ALE HEMORAGIEI MICI <500 ml:

a) TA > 100

b) puls < 100

c) Ht > 35%

d) Hb 11-12 g%

16) DIAGNOSTICUL HDI:

a) anoscopia

b) rectoscopia

c) colonscopia

d) angiografia selectiva

17) TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA:

a) asociata cu catetere si perfuzii i.v.

b) se poate asocia cu TVP

c) apare la cei cu varice

18) TUMORILE BENIGNE:

a) celule mature, bine diferentiate

b) bine delimitate de tesuturile inconjuratoare

c) crestere cu caracter expansiv

19) TUMORILE – ADEVARATE: intreb 1 pdf.

20) TUMORI MEZENCHIMALE:

a) hemangioame

b) fibroame

c) lipoame
21
 d) leiomioame

21) ICTERUL:

a) semn clinic caracterizat prin colorarea galbena sclero-tegumentara

b) retentie pigment bilirubinic in tesuturi

c) devine evident cand [C] serica a B depaseste nivel normal

22) ICTER PRIN IMPIEDICAREA CONJUGARII B:

a) icter fiziologic la nou nascut

23) OBSTRUCTIA CAILOR BILIARE EXTRAHEPATICE:

a) colangita sclerozanta primitiva

b) infestarea cu paraziti

c) tumora klatskin

24) METODE IMAGISTICE ICTER:

a) colangio-RMN

b) ecografie

c) CT

d) ecoendoscopie

25) BOALA HEMOROIDALA:

a) alterare t conjunctiv – hiperlaxitate

b) relaxare elemente musculo-ligamentare – prolaps

c) cresterea presiunii venoase – congestie, hemoragie

26) CLASIFICAREA HEMOROIZII:

a) interni – deasupra liniei pectinee

b) externi – sub linia pectinee

c) micsti

27) BOALA HEMOROIDALA:

a) sangerare cu sange rosu

b) durere perianala

c) tumefactie anala

d) prurit si edem perianal

22
28) FISURA ANALA:

a) durere atroce la defecare

b) sangerare

c) durere perianala sau perirectala intre defecatii

29) FLEGMONUL PERIRECTAL:

a) infectie subperitoneala

b) poate evolua catre fistulizare

c) septicemie

d) peritonite

30) BOALA PAGET:

a) rara

b) unilaterala

c) punt de plecare: mamelon

31) *HERNIA:

a) impulsiune la efortul de tuse

32) TRATAMENTUL HERNIE:

a) reintegrare intraabdominala a viscerelor herniate

b) refacere perete abdominal

c) suprimare sac

33) *EVISCERATIILE POSTOPERATORII – PRINCIPAL FACTOR:

a) infectia plagii

34) *OBSTRUCTIA ARTERIALA CRONICA EXCEPTIE SIMPTOMATOLOGIE: 34 din pdf.

35) CLASIFICAREA FONTAIN FALS:

a) stadiul IV – leziuni trofice

b) stadiul Iia – claudicatie intermitenta la 200 m

36) TRATAMENTUL OBSTRUCTIE ARTERIALA CRONICA:

a) vasodilatatoare

b) anticoagulante

37) TRATAMENT NECHIRURGICAL OBSTRUCTIA ARTERIALA CRONICA:

23
 a) angioplastie transluminala percutana

b) angioplastie cu laser

c) proteza endovasculara

38) SINDROMUL RAYNAUD:

a) ischemie episodica a degetelor

b) initial paloare

c) la mainii si picioare

39) TROMBANGITA OBLITERANTA:

a) boala Burger

b) afecteaza venele mici ale extremitatiilor

40) CEVA CU RUPTURA DE SPLINA CE SE INTEMPLA...

41) SEMNE CLINICE – APENDICITA:

a) febra

b) durere

c) aparare musculara

d) hiperestezie cutanata

42) VOLVUSUL DECOLON 18

43) VOLVUSUL INTESTINULUI SUBTIRE

44) SARCINA EPTOPICA RUPTA

9.Sursa HDA

Arteriala- parietal- ulcer acut si cronic

Venoasa- varice esofagiene rupte

Capilar-gastrita hemoragica
24
10. Obstructia cailor extrahepatice- icter

- colangita sclerozanta primara

- infestarea cu paraziti

11. Metode imagistice in icter mecanic

- ecografie

- endoscopia

- CT

- RMN si colangioRMN

12. Hernii ombilicale

- stangularea det de efort unic si brutal

- strangularea det de eforturi mici si repetate

13. Hernie – afirmatie falsa

-Herniile congenitale – hernii directe

14.Evisceratii- tratament la locul accidentului si in timpul transportului?

- profilaxie antitetanica

- perfuzarea bolnavului

15. Principalul factor in aparitia evisceratiilor postoperatorii

- infectia plagii

16. Mastita carcinomatoasa

- evolueaza sub masca unei inflamatii

-triada: edem,ingrosarea tegument,cresterea temperaturii

- ganglionii limfatici axilari durerosi

17. Embolii ateromatosi

- fragmente ale unei placi aterosclerotice

- origine pe aorta, arterele iliace

18. Simptome obstructie arteriala cronica – fals:

- unghii subtiate, piele ingrosata

25