Teste de evaluare

1.C.S. Molarii unu temporali erup în jurul vîrstei de:

A) 24 luni
B) 6 luni
C) 30 luni
D) 12 luni
E) *18 luni

2.C.S. Indicele facial se calculează după măsurarea distanţelor:

A) Of- Gn şi Au- Au
B) N- Gn şi Go- Go
C) Of- Pg şi Au- Au
D) Tr- Gn şi Zy- Zy
E) *N- Gn şi Zy- Zy

3. C.S.La copil, etajele feţei se măsoară de la:

A) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Pg
B) Tr- N; N- Sn; Sn- Pg
C) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Gn
D) *Tr- N; N- Sn; Sn- Gn
E) Tr- Of; Of- St; St- Gn

4.C.S. Creşterea condiliană reziduală se termină în jurul vîrstei de:

A) 10-12 ani
B) 14-16 ani
C) *18-21 ani
D) 12-14 ani
E) 6-8 ani

5. C.S.Deglutiţia infantilă se întîlneşte la vîrsta de:

A) 6-9 ani
B) *0-6 luni
C) 4-6 ani
D) 5-6 ani
E) 12-14 ani

6. C.S.Testul de retropulsie a mandibulei se face pentru a stabili diagnosticul de:

A) retrognaţie mandibulară
B) *prognaţie mandibulară
C) laterognaţie mandibulară
D) ocluzie adîncă adevărată
E) endognaţie maxilară

7. C.S.Hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi apare în:

A) *ocluzia distalizată
B) ocluzia deschisă
C) ocluzia mezializată
D) laterodeviaţia mandibulară
E) ocluzia inversă bilaterală
1
8.C.S. Deglutiţia de tip adult se instalează în mod normal după vîrsta de:
A) 1 an
B) 7 ani
C) *2-3 ani
D) 6 luni
E) 18 luni

9.C.S. Accentuarea şanţului labio-mentonier apare în:

A) ocluzia deschisă
B) *etaj inferior al feţei micşorat
C) angrenaj invers frontal
D) etaj inferior al feţei mărit
E) asimetrii faciale

10. C.S.Treapta labială inversată apare în:

A) *ocluzia inversă frontală
B) ocluzia deschisă
C) ocluzia adîncă adevărată
D) ocluzia inversă laterală
E) ocluzia lingualizată

11. C.S.Faciesul adenoidian apare în anomalia dento-maxilară:

A) clasa I
B) clasa a III-a anatomică
C) *clasa II/1
D) clasa a III-a funcţională
E) clasa II/2

12.C.S. Simetria maxilară se apreciază clinic după:

A) cheia lui Angle
B) linia interincisivă
C) linia frenului lingual
D) *linia frenurilor labiale
E) supraocluzia frontală

13.C.S. Tipul de rotaţie facială anterioară are un prognostic favorabil în anomalia dento- maxilară:
A) clasa II/2
B) *clasa II/1
C) clasa a III-a anatomică
D) clasa I
E) clasa a III-a funcţională

14. C.M.Dinamica mandibulară este blocată în:

A) *angrenaje inverse frontale
B) *angrenaje inverse laterale
C) ocluzia deschisă frontală
D) *ocluzia inversă frontală
E) inocluzia sagitală pozitivă

2
 15.C.M. Interferenţele ocluzale apar în:
A) *prezenţa obturaţiilor ocluzale defectuoase
B) *erupţia anormală a dinţilor
C) *blocări ale dinamicii mandibulare
D) *bruxism
E) *nonatriţia caninilor temporali

16. C.S.În vederea amprentării copilului se utilizează următoarele anestesice:

A) xilina
B) lidocaina
C) izofluranul
D) *nu de utilizează anestesice
E) halothanul

17.C.S. La copil se amprentează mai întîi:

A) arcada maxilară
B) bolta palatină
C) *arcada mandibulară
D) hemiarcada dreaptă
E) hemiarcada stîngă

18.C.S. Pentru a prelungi timpul de priză al ghipsului se adaugă:

A) *citrat de sodiu
B) sulfat de sodiu
C) sare de bucătărie
D) sulfat de potasiu
E) eozină

19.C.S. După cît timp apare fenomenul de sinereză a alginatului:

A) 1 minut
B) 40 minute
C) 5 minute
D) 60 minute
E) *10 minute

20.C.M. Amprenta maxilară trebuie să cuprindă:

A) *frenul buzei
B) *şanţul vestibular
a. C) *bolta palatină
D) şanţul paralingual
E) *arcada dentară

21. C.S.Sutura medio-palatin este activă până la vârsta de

A. 12 ani
B. 15 ani
C. 18 ani
D. *21 ani
E. 30 ani

3
22. C.S.Mugurele molarului de şase ani începe să se dezvolte
A. În săptămâna a 8-a a perioadei intrauterine
B. În săptămâna a 10-a a perioadei intrauterine
C. *În luna a 4-a a vieţii intrauterine
D. În primul an de viaţă
E. La vârsta de 3-5 ani

23. C.M.În malocluzia de clasa II/1 Angle cauzată de dereglări respiratorii este prezent
A. *subdezvoltarea muşchiului orbicular
B. Subdezvoltarea muşchiului maseter
C. Hipotonusul muşcilor mentonieri
D. Dezvoltarea în exces a orbicularului
E. *Protruzia incisivilor superiori cu prezenţa tremelor şi diastemei

24. C.M.Factorii etiologici al malocluziei de clasa III, forma funcţională sunt

A. Dereglări respiratorii
B. *Contacte dentare premature
C. Fren scurt al buzei superioare
D. Rahitizm
5. *Obicei de sugere a buzei superioare

25. C.M.Înghesuirea dinţilor la arcada superioară este prezentă în cadrul

A. Malocluziei de clasa III Angle, forma adevărată
B. *Malocluziei de clasa III Angle, forma falsă
C. Malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională
D. *Malocluziei de clasa II/2 Angle
E. Nici un răspuns nu ecorect

26. C.M.Prezenţa fantei sagitale este un simptom al

A. *Malocluziei de clasa III Angle, forma adevărată
B. Malocluziei de clasa II/2 Angle
c. Maloluziilor trasversale
D. Inocliziei verticale
E. *Malocluziei de clasa II/1 Angle

27. C.M.În malocluzia de clasa II/2 Angle arcadele dentare pot avea formă de
A. Litera "V"
ii. *Trapeză
C. *Litera"M"
D. a
E. Litera "U"

28.Cauzele contacteloe premature a dinţilor sunt

A. *Cuspizi neabrazia şi a caninilor
B. Abraziunea patologică uniformă a dinţilor
C. *Proteze dentare confecţionate incorect
D. *Obturaţii prost modelate
E. *Anomalii de poziţie a dinţilor

29. Semnele clinice al malocuziei de clasa III Angle, forma adevărată sunt
A. Prezenţa înghesuirii dentare la arcada superioară
B. *Înclinaţie orală a dinţilor frontali inferiori

4
C. *Treme şi diastemă la arcada inferioară
D. *Macroglosie
E. Toate răspunsurile sunt corecte

30.În cadrul malocluziei de clasa III Angle, formă funcţională e necesar de întreprins următoarele
măsuri
A. *Plastia frenului scurt al limbii
B. *Şlefuirea cuspizilor neabrazia şi a caninilor
C. Stimularea creşterii maxilarului superior
D. *Remodelarea obturaţiilor incorecte
E. Plastia frenului buzei superioare

31.C.M. În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor:

A. SNA
B. *SNB
C. NAPg
D. *id. M
E. *Go

32. C.S. În secţia de ortodonţie pentru un fotoliu se rezervează nu mai puţin de:
A. 10 m²
B. 12 m²
C. 14 m²
D. *7 m²
5. 5 m²

33. C.S. Regimul de sterilizare a instrumentelor în cabinetul de ortodonţie este:

A. T 120º 2 ore
B.T 100º 2,5 ore
C.*T 180º 60 min
D. T 200º 30 min
E.T 180º 30 min

34. C.M. Sălile de bază a laboratorului de tehnică dentară este:

A. *sală de modelare
B.garderobă
C.baia
D. *sală de sudare
E.*sală de gipsare

35. C.M. Cauzele apariţiei diastemei pot fi

A. *Inserţia joasă a frenului buzei superioare
B. *Meziodensul
C. Macrodonţie
D. Dereglări de respiraţie
E. Deglutiţie infantilă.

36. C.M. Pentru tratamentul diastemei superioare sunt necesare următoarele măsuri
A. *Frenuloplastia buzei superioare
B. Extracţia dinţilor 1.4 şi 2.4

5
C. Expansiunea maxilarului superior
D. *Înlăturarea dintelui supranumerar
E. Alungirea segmentului incisiv.

37. C.M. În tratamentul diastemei se pot folosi următoarele aparate ortodontice

A. *Aparat ortodontic fix
B. *Aparat mobilizabil cu arcuri în diapazon
C. Regulatorul funcţiilor Frenkel
D. Bionatorul Balters
E. Aparat mobilizabil cu arcuri

38. C.S. Ce perioadă de timp ocupă organogeneza:

A. primele 2 săptămîni de viaţă intrauterină
B. *primele 3 luni ale veţii intrauterine
C. prima lună de viaţă extrauterină
D. prima săptămînă de viaţă extrauterină
E. prima lună de viaţă intrauterină

39. C.S. Ce perioadă de timp ocupă morfogeneza:

A. de la 2 pănă la 6 luni de viaţă intrauterină
B. de la 1 lună de viaţă intrauterină pănă la maturitate
C. de la 2 săptămîni pănă la 9 luni de viaţă intrauterină
D. de la naştere pănă la 12 ani de viaţă
E. *de la 3 luni de viaţă intrauterină pănă la maturitate

40.C.S Numiţi varietatea de ocluzie fiziologică din cele enumerate:

A. ocluzie mezializată
B. inocluzie verticală
C. * ocluzie ortognatică
D. ocluzie distalizată
E. ocluzie încrustată

41. C. M. Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică a ocluziei:

A. cu erupţia dinţilor temporari
B. după erupţia incisivilor temporari
C. *după erupţia molarilor temporari
D. *după erupţia molarului de şase ani
E. *după erupţia caninului şi molarului doi permanent

42. CS. Anomalia de ocluzie ceea mai frecvent întălnită:

A. malocluzia de clasa II/II Angle
B. ocluzia adăncă
C. *malocluzia de clasa II/I Angle
D. ocluzie încrustată
E. inocluzie verticală

43 C.S. Care poate fi cauza recesiei gingivale

A. respiraţia bucală
B. b.deglutiţie infantilă
C. *inserţie înaltă a buzei inferioare
D. obiceiuri vicioase
E. igiena incorectă a cavităţii bucale

6
44. C.S. Studiul diametrelor transversale ale arcadelor dentare se efectuiază după metoda
A. Snaghina
B. Van der Linder
C. Tweed- Merifeld analiza spaţiului total
D. Korkhaus
E. *Pont

45.C.S. Care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnatică
A. *profil convex
B. profil concav
C. profil rectiliniu
D. profil puţin concav
E. profil puţin convex

46. C.M. Metodele biometrice care pot fi folosite la depistarea compresiei de maxilar:
A. *metoda Linder –Harth
B. metoda Gherlach
C. indicele Bolton
D. *metoda Pont
E. metoda Korkhaus

47. C.M. Metodele radiologice folosite în anomaliile de ocluzie în sens sagital:

A. *Ortopantomografia
B. Tomografia ATM
C. *Cefalometria de profil
D. Radiografia în film muşcat
E. Reografia

48. C.M. În analiza cefalometrică în cazul malocluziei de clasa II/I se depistează.

A. *creştere facială de tip anterior
B. micşorarea înălţimii posterioare a feţei
C. *unghi goniac micşorat
D. *unghi SNB micşorat
E. unghi SNA micşorat

49. C.M. Semnele clinice in respiraţia orală:

A. *în repaos buzele formează o fantă deschisă
B. *buze uscate şi fisurate
C. *maxilarul inferior ocupă o retropoziţie
D. deglutiţie infantilă
E. fren scurt lingual

50.C.S. Ce studiază electromiografia:

A. este o metoda de studiere a miscarii mandibulei in timpul functiei de masticatie.
B. studierea starii articulatiei dupa sunetele ce aparin timpul unei functii
C. studierea starii circulatiei sanguine a ATM
D. metoda de studiu al tonusului muscular in timpul contractiei
E.* -este inregistrarea biopotentialului muschilor in timpul contractiei.
este o metoda de studiu al starii muschilor masticatori.

7
51. C.M.Semnele clinice ce caracterizează dezvoltarea incompletă a muşchiului orbicular:
A. *fanta labială interdeschisă în repaos
B. *cuplarea buzelor forţată
C. plica nazo-labială exprimată
D. *plica mentonieră nivelată
E. deglutiţie infantilă

52. C.M. Care pot fi cauzele malocluziei de clasa III, forma falsă
A. *cuspizi neabraziaţi a caninilor temporari
B. inserţie înaltă al frenului buzei inferioare
C. pierderea precoce a dinţilor laterali
D. *proteze confecţionate incorect
E. dereglări de fonaţie

53. C.M. Aparate ortodontice folosite în malocluzia de clasa III cu decalaj frontal invers, forma
falsă
A. *aparatul Bruckl-Reichenbach
B. *şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi
C. extracţie dentară seriată
D. Regulatorul funcţiilor Frenkel, tip II
E. menţinător de spaţiu

54. C.M. Metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I Angle
A. *Deplasări mezio-distale a dinţilor
B. şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi
C. *Expansiune de maxilar
D. extracţii dentare în cazul insuficienţei de spaţiu pănă la 4 mm
E. miogimnastica

55. C.M. Dereglările procesului de erupţie sunt

A. Macrodonţia
B. Vestibuloversia
C. *incluzia dentară
D. *dinţi natali
E. hipodonţie

56. C.M. Enumăraţi anomaliile de dezvoltare a dinţilor

A. transpoziţie
B. *macrodonţie
C. *adenţie
D. ectopie dentară
E. entopie dentară

57. C.M. Principiile de tratament în cazul pierderii precoce a dinţilor temporari

A. *menţinerea spaţiului pe arcada dentară
B. *protez mobil parţial cu dinţi artificiali
C. *punţi protetice demontabile
D. punţi protetice fixe
E. tratament ortodontic după erupţia dinţilor permanenţi

58. C.S. Transpoziţia este o anomalie ce se caracterizează prin

A. rotaţia dintelui în jurul axului longitudinal

8
B. deplasarea mezială a unui dinte
C. deplasarea mezială a grupului lateral de dinţi
D. dereglare de erupţie dentară
E. *schimbarea dinţilor vecini cu locul său pe arcada dentară.

59. C.S. Hipodonţie este o anomalie ce se caracterizeză prin

A. prezenţa dinţilor supranumerari
B. anomalie de formă a dintelui
C. *reducerea numerică a dinţilor de pe arcada dentară
D. *se întâlneşte atât în dentiţia temporară, cât şi cea permanentă
E. anomalia grupului incisiv în sens vertical

60. C.S. Criteriul de determinare a macrodonţiei

A. suma mezio-distală a 4 incisivi superiori de la 28 pănă la 32 mm
B. *suma mezio–distală a 4 incisivi superiori de la 32 mm şi mai mult
C. suma mezio–distală a 4 incisivi inferiori pănă la 35 mm
D. corelaţia dintre incisivii superiori şi cei inferiori
E. suma mezio-distală a 4 incisivi superiori mai puţin de 28 mm

61. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru ectopia de canini superiori

A. *micşorarea spaţiului pentru dinţii 13 şi 23 pe arcada dentară
B. dereglări de deglutiţie
C. inserţie joasă a frenului buzei superioare
D. *nivelarea plicei nazo-labiale
E. *localizarea dinţilor 13 şi 23 în afara arcadei dentare

62. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІ 1 Angle:

A. *compresiune de maxilar
B. *protruzia grupului frontal
C. *relaţia molară distalizată
D. *mărirea etajului inferior
E. * baza apicală mai mică decăt coronară

63. C.M. Tratamentul malocluziei ІІ 1 Angle în dentiţia permanentă:

A. tratamentul profilactic
B. *aplicarea aparatelor mobilizabile cu acţiune funcţională
C. *activatorul Аnderezen-Haupl
D. regulatorul funcţional frenchel tip III
E. *aplicarea tehnicii fixe moderne.

64. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia malocluziei de clasa ІІІ Angle:
A. *ereditatea
B. *dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
C. *hipoplazia maxilarului superior
D. rahitismul- tulburarea metabolismului calciului
E. tulburările de dezvoltarea primului arc bronhial (maladia Franceschetti)

65.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІІ Angle:

A. *relaţia molară mezializată
B. profilul feţei convex.
C. *profilul concav, treapta buzelor inversată
D. *relaţia inversă frontală

9
E. relaţia molară neutră

66. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate pentru anomaliile de ocluzie în sens sagital.
A. *ortopantomografia maxilarelor
B. *teleradiografia de profil
C. teleradiografia în face
D. teleradiografia axială
E. *examenul biometric al modelelor de gips (metoda Pont, Korkhaauz, Gherlach)

67. C.M. Metodele de tratament aplicate în cazul malocluziei de clasa ІІІ Angle pentru dentiţia
permanentă:
A. aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică
B. aparatul Bruckl-Reichenbach
C. *dispozitiv exofacial de tip Delaire
D. *tehnica adezivă-Edgewise-tehnique
E. miogimnastica

68. C.M. Sindromul de ocluzie adîncă are şi alte denumiri, selectaţile:

A. sindromul de supraapreciere incisivă
B. *termenii de ,,over bite,, şi ,,deep bite,,
C. sindromul progenic
D. laterognaţia mandibulară
E. *supraalveolodonţie incisivă şi infraalveolie molară

69. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia sindromului de ocluzie adăncă
A. *factorul genetic
B. *obiceiurile vicioase (respiraţia orală, deglutiţia infantilă, sugerea buzei inferioare şi a
limbii)
C. *caria dentară şi consecinţele ei, în special edentaţia în zonele leterale
D. macroglosia
E. macrognaţia maxilarului inferior

70. C.M. Care din cauzele date pot interveni în aparişia ocluziei adănci ,,în acoperiş,,
A. *factorul genetic
B. *obiceiuri vicioase (respiraţie orală, deglutiţie infantilă, sugerea limbii)
C. dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
D. prognaţia maxilarului inferior
E. caria dentară şi consecinţele ei

71. C.M. Alegeţi metodele de diagnostic pentru studiul sindromului de ocluzie adăncă:
A. *ortopantomografia maxilarelor
B. *teleradiografia în profil
C. *studiul biometric al modelelor de gips
D. spirometria
E. radiografia cu ,,film muşcat,,

72. C.M. Indicaţi tratamentul necesar pentru dentiţia permanentă în cazul sindromului de
ocluzie adăncă:
A. miogimnastica
B. regulatorul funcţiilor Frenchel tip ІІ
C. * aparate ortodontice fixe
D. aparatul Brukl-Reicheinbach

10
E. *aparate ortodontice mobile cu platou retroincisival

73.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru inocluzia verticală:

A. *relaţia molară neutră
B. *fanta labială intredeschisă
C. *profilul feţei rectiliniu
D. etajul inferior micşorat
E. acoperirea incisivă 1/3 cu persistenţa contractului incisivo-tuberial

74. C.M. Semnele clinice caracterictice pentru sindromul de inocluzie deschisă, forma
adevărată:
A. dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
B. *scurtarea dento-alveolară în regiunea frontală
C. *alungirea dento-alveolară în regiunea laterală
D. *profilul feţei drepr
E. *persistenţa inocluziei verticale, cuplarea forţată a buzelor

75. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate în cazul sindromului de inocluzie verticală:
A. *studiul antropometric
B. *studiul biometric al modelelor de gips
C. *ortopantomografia maxilarelor
D. *teleradiograma în faţă
E. teleradiograma în profil.

76. C.M. Metodele de tratament indicate pentru inocluzia deschisă:

A. regulator Franckel II
B. *aparate ortodontice mobilizabile cu gutieră mobilizabilă
C. *aparate ortodontice fixe
D. *bionatorul Balters tip ІІ
E. bionatorul Balters tip І

77. C.M. Selectaţi varităţile de anomalii de ocluzie în sens transversal:

A. malocluzia de clasa a ІІІ Angle
B. *laterodeviaţia mandibulară
C. *laterognaţia
D. sindromul de ocluzie adîncă
E. sindromul de inocluzie deschsă

78. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia anomaliilor de ocluzie în sens
transversal:
A. *dezvoltarea neconcordantă a celor două hemiarcade
B. malpoziţii dentare izolate
C. *dezvoltarea în exces unilaterală a mandibulei
D. deglutiţia infantilă
E. respiraţia orală

79.C.M. Semne caracteristice pentru laterognaţia mandibulară:

A. *asimetria facială cu devierea mentonului
B. retruzia labio-mentonieră
C. relaţia molară neutră
D. *deviaţia liniei frenurilor şi a liniei interincisivilor
E. *subdezvoltarea a unei jumătăţi a mandibulei

11
 80. C.M. Metode de diagnostic aplicate pentru studiul anomaliilor de ocluzie în sens transversal:
A. *ortopantomografia maxilarelor
B. *teleradiografia (în face) facială
C. teleradiografia axială
D. radiografia cu film ,,muşcat,,
E. *studiul antropometric

81. C.S. Aparate ortodontice în cazul laterognaţiei mandibulare:

A. *aparate ortodontice mobilizabile cu plan înclinat în regiunea laterală
B. aparate ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică
C. aparate ortodontice fixe
D. bionatorul Balters tip ІІІ
E. miogimnastica

82. C.M. Complicaţiile depistate în cursul tratamentului ortodontic sunt:

A. *rezorbţii radiculare
B. hipercementoza
C. *rezorbţia laterală la nivelul rădăcinilor
D. rezorbţia radiculară a dinţilor temporari
E. curburi radiculare

83 C.M. În ce sectoare vor avea loc transformări tisulare în cadrul înlăturării compresiei arcadei
dentare superioare:
A. ATM
B. *Transformări de tipul deplasării orizontale în regiunea dinţilor laterali
C. În regiunea dinţilor frontali inferiori
D. *Lărgirea suturii palatine
E. *Întinderea şi aplatizarea bolţii palatine

84. C.S. Care dintre elementele numite are atăt funcţie de ancorare, căt şi de retruzare a dinţilor:
A. croşetul Adams
B. *arcul vestibular
C. arcul în ciupercă
D. croşetul Ştahl
E. arcul în ,,S,,

85. C.M. Elementele de ancorare ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:

A. arcul Coffin
B. *croşetul Adams
C. *gutierele
D. *croşetul Ştahl
E. *croşetul Schwarz

86. C.S. Arcul vestibular este format din:

A. *curbura centrală, 2 bucle, zonele de retenţie
B. curbura centrală, zonele de retenţie
C. dintr-o porţiune liberă asemănătoare cu un diapazon
D. ansă, buclă, zonă de retenţie
E. porţiune centrală, bucle în ,,S,, zona de retenţie

12
87. C.S. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat în tratamentul:
A. malocluziilor de clasa І Angle
B. *malocluziei de clasa ІІI Angle
C. malocluziei de clasa ІІ 2 Angle
D. malocluziei de clasa ІІ 1 Angle
E. ocluziei încrucişate

88. C.S. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte în tratamentul:

A. malocluziei de clasa ІІ 1 Angle
B. ocluziei încrucişate
C. *inocluziei verticale
D. ocluziei adănci
E. malocluziei de clasa ІІІ Angle

89. C.M. Activatorul Andrezen-Haupl are următoarele părţi componente:

A. *placa palatinală
B. arcuri în ,,ciupercă,,
C. *masa acrilică interocluzală
D. *placa la arcada inferioară
E. *arc vestibular

90. C.M. Dezavantajele activatorului Andrezen-Haupl sunt:

A. *este un aparat voluminos
B. *nu permite exercitatea funcţiilor de bază
C. *nu acţionează la nivelul bazelor osoase
D. este foarte scump
E. necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale

91. C.M. Care din aparatele funcţionale se foloseşte în tratamentul malocluziei de clasa ІІ/ 2
A. regulatorul Frenкel tip ІІІ
B. *activatorul Andrezen-Haupl
C. regulatorul Frenchel tip І
D. *regulatorul Frenchel tip ІІ
E. bionatorul Baltres tip ІІ

92. C.S. Care din elementele regulatorului funcţional Frankel va stimula creşterea sagitală a
arcadelor dentare:
A. arcul vestibular
B. *pelotele labiale
C. scuturile laterale
D. arcul palatal
E. cărligile pe dinţi canini

93. C.M. Care din elementele regulatorului funcţional Frenkel vor stimula creşterea transversală
a arcadelor:
A. arcul vestibular
B. *arcul palatal
C. *scuturile laterale
D. arcul lingual
E. pelotele labiale

13
94. C.S. Aparatele ortodontice fixe sunt aparate:
A. cu acţiune funcţională
B. cu acţiune mixtă
C. *cu acţiune mecanică
D. aparat tip gutieră
E. aparat reciproc

95. C.S.Forma funcţională a malocluziei de clasa III Angle este însoţită de

A. Dezvoltării în exces a mandibulei
B. Dezvoltării în exces a maxilei
C. Subdezvoltării maxilarului inferior
D. Supradezvoltării maxilarului superior
E. Deplasării mandibulei spre anterior*

96. C.S.Angle separă malocluziile de clasa II în două subdiviziuni în dependenţă de

A. Raportul caninilor
B. Raportul dinţilor frontali*
C. Raportul molarilor de şase ani
D. Raportul molarilor de lapte
E. Raportul premolarilor în plan transversal

97. C.S.În etiologia malocluziei de clasa II/2 Angle se poate evidenţia

A. Dereglări respiratorii
B. Rahitizm
C. Deglutiţie infantilă
D. Pierderea precoce a dinţilor de lapte
E. Caracterul eriditar al patologiei*

98. C.S.Prezenţa fantei sagitale negative este un simptom al

A. Malocluziei de clasa III Angle forma adevărată*
B.Malocluziei de clasa II/2 Angle
C.Maloluziilor trasversale
D.Inocliziei verticale
E.Malocluziei de clasa II/1 Angle

99. C.S.Una din sarcinile tratamentului malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională
este
A. Stimularea creşterii arcadei dentare superioare
B. Expansiunea ardcadei superioare
C. Deplasarea mandibulei spre poserior în poziţie corectă*
D. Stimularea creşterii arcadei inferioare
E. Nici un răspuns nu este corect

14
100. C.S.Tratamentul malocluziei de clasa III Angle forma adevărată se efectuiază
A Prin aparat funcţional
B.Prin metoda ortodontico-chirurgicală*
C.Prin miogimnastică
D.Cu aparat cu arc extraoral
E. Nici un răspuns nu este corect

101.C.S.Din malocluziile sagitale cel mai des poate recidiva după tratament
A Malocluziei de clasa II/1 Angle
B Malocluzia II/2 Angle*
C Malocluziei de clasa III Angle forma falsă
D Malocluziei de clasa III Angle forma funcţională
E.Nici un răspuns nu este corect

102. C.S. Dispicăturile labio-maxilo-faciale sunt:

A. *tulburări de embriogeneză ale aparatului dento-maxilar
B. tulburări ale procesului de erupţie
C. tulburări de poziţie a maxilarelor
D. tulburări de dimensiuni şi formă a maxilarelor
E. tulburări funcţionale

103. C.M. Variaţiile de malformaţii congenitale a feţei sunt:

A. *despicătura oblică a feţei
B. *despicătura transversală a feţei
C. *despicătura labio-maxilo-palatină
D. erupţia tardivă
E. erupţia precoce

104 C.M. Indicaţi care colaboratori interdisciplinari trebue să consulte copiii cu sindromul Pier-
Roben:
A. *chirurg
B. *ortodont
C. *pediatru
D. *neurolog
E. *logoped

105. C.M. Semnele clinice ale despicaturilor labio-maxilo-palatine:

A. *breşa labială
B. *asimetrie facială
C. *breşa maxilo-palatinală
D. proporţionalitatea păstrată
E. macroglosie

106. C.M. Varietăţile de tratament ortodontic la diverse vărste pentru copiii purtători de
despicături labio-maxilo-palatinală:
A. *tratament ortodontic precoce
B. *tratament ortodontic tardiv
C. tratament profilactic
D. *tratament ortodontic biomecanic
E. *miogimnastica
15
107. C.S. Tratamentul protezic la copii este indicat:
A. microdonţie
B. *anodonţia parţială sau totală
C. erupţia precoce
D. poziţia labio-bucală a dintelui 12
E. micrognaţie maxilară

108.C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul:

A. *anodonţiei parţiale sau totale
B. *extracţie precoce a dinţilor temporari
C. *stimulatoare pentru erupţie dentară
D. aparate ortodonticee cu acţiune mecanică
E. hiperdentiei

109. C.S. Care este metoda de tratament aplicată la copii în anodonţii:

A. aplicarea punţilor protetice
B. *proteze mobile parţiale
C. dinţi cu pivot
D. aparat ortodontic mobilizabil
E. se lasă aşa pănă la vărsta de 12 ani

110. C.S. Căt de des se schimbă protezele mobile parşiale la copii:

A. *o dată în 6-8 luni
B. o dată în 2 ani
C. o dată în 3 ani
D. o dată în 2 luni
E. o dată în 5 ani

111. C.S. Perioada de contenţie în ortodonţie este:

A. perioada tratamentului terapeutic
B. perioada tratamentului chirurgical
C. perioada tratamentului ortodontic propriu-zis
D. *perioada de stabilizare a rezultatelor tratamentului activ
E. tratamentul profilactic

112. C.M. Selectaţi greşelile şi complicaţiile apărute în urma tratamentului ortodontic:

A. *recidiva anomaliei
B. tratamentul anomaliei scheletale cu aparate ortodontice mobilizabile
C. *dereglarea de masticaţie –absenţa intercuspidării dentare
D. tratament ortodontic cu ajutorul monoblocurilor
E. aplicarea tehnicii fixe în dentiţia permanentă

113. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru tehnica adezivă fixă este:
A. *egală cu durata tratamentului ortodontic
B. egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic
C. egală cu o lună
D. egală cu 3 luni
E. egală cu 4 luni

16
114. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru aparatele ortodontice mobilizabile cu acţiune
mixtă este:
A. egală cu durata tratamentului ortodontic
B. *egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic
C. egală cu 1 an
D. egală cu 2 ani
E. egală cu 3 ani

115. C.M. Sindromul de compresie de maxilar prezintă

A. lipsa semnelor faciale
B. *în formă de protruzie, aliniere dentară
C. *în formă cu protruzie, înghesuiri dentare
D. *în formă cu protruzie, spaţieri dentare
E. *ocluzie distalizată frecvent

116. C.S. Poziţia capului lăsat pe spate în timpul somnului poate provoca
A. inocluzie verticală
B. *ocluzie distală
C. ocluzie adîncă
D. ocluzie mezială
E. ocluzie încrucişată

117. C.M. Respiraţia orală este considerată obicei vicios în situaţiile

A. *lipsa schimbărilor patologice a aparatului respiratoriu
B. *după sanarea aparatului respirator
C. prezenţa schimbărilor patologicea aparatului respiratoriu
D. depistarea adenoizilor
E. lipseşte răspunsul corect

118. C.S. Acţiunea nocivă în perioada prenatală poate provoca

A. *anomalii de dezvoltare a dinţilor, maxilarelor, vicii de sistem
B. disproporţia între dimensiuni de maxilar şi dinţi
C. anomalii a arcadelor dentare şi de ocluzie
D. dereglări de respiraţie
E. dereglări de deglutiţie

119. C.M. Anomalia de inserţie al frenului lingual poate provoca

A. *înclinaţia orală a grupului incisiv inferior
B. *diastema
C. înclinaţia vestibulară a grupului incisiv inferior
D. retropoziţia maxilarului superior
E. prognaţia maxilarului inferior

120. C.M. Deglutiţia infantilă poate dezvolta

A. *protruzia grupului incisiv
B. *inocluzie verticală
C. dereglări de erupţie a dinţilor permanenţi
D. transpoziţie dentară
E. tortopoziţie dentară

17
121. C.M. Exerciţii de antrenament pentru muşchii propulsori al maxilarului inferior sunt
indicate în
A. compresiune de maxilar
B. retropoziţia maxilarului superior
C. *retropoziţia maxilarului inferior
D. *ocluzie adîncă asociată cu hipoplazie mandibulară
E. laterodeviaţie mandibulară

122. C.M. Aparatele ortodontice profilactice sunt

A. aparate folosite în tratamentul anomaliilor de ocluzie
B. *aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare
C. aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute
D. aparate folosite în tratamentul anomaliilor dinţilor izolaţi
E. *aparatele folosite în urma pierderii precoce a dinţilor temporari

123. C.S. Aparatele de contenţie sunt

A. menţinătoare de spaţiu
B. aparate folosite în tratamentul malocluziilor
C. aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare
D. aparate de înlăturare a deprinderilor vicioase
E. *aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute

124 C.S. Este o mişcare de pivot în jurul axului radicular

A. mişcare de versiune
B. gresiune
C. ingresie
D. *rotaţie
E. deplasare corporală

125. C.S. Deplasarea rădăcinii dintelui în plan vestibulo-oral

A. *mişcarea de torgue
B. rotaţie
C. deplasare corporală
D. gresiune
E. intruzie

126. C.S. Element ce se foloseşte la înclinarea orală a grupului incisiv

A. *arcul vestibular de retracţie
B. arcul Coffin
C. Şurubul ortodontic
D. gutiere ocluzale
E. croşete

127. C.M. Element de expansiune maxilară

A. *şurubul ortodontic
B. *arcul Coffin
C. arcul vestibular de retractie
D. arcul in forma de ciuperca
E. arcul in diapazon

18
128 C.S. Elementul care se fixează pe suprafaţa vestibulară a dintelui la un anumit nivel de la
suprafaţa incisivă
A. inele ortodontice
B. resorturi
C. *bracket
D. butoni
E. tuburi ortodontice

129. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice în tratamentul în cazul ectopiilor dentare

A. capelina cu tracţiune extraorală
B. *tehnica adezivă (sistem- bracket)
C. *aparate ortodontice mobilizabile
D. aparate ortodontice mobile funcţionale)
E. menţinătoare de spaţiu

130. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice folosite in cazul malocluziilor în sens sagital
A. *tehnica adezivă ( bracket-sistem)
B. *regulatorul funcţiilor Frenkel,tip II
C. bionatorul Balters, tip II
D. menţinătore de spaţiu
E. *aparate ortodontice mobilizabile

131. C.M. Factorii etiologici, care pot interveni în apariţia despicăturilor labio-maxilo-palatine
A. *factorii genetici
B. *radiaţii
C. factori locali
D. deprinderi vicioase în perioda postnatală
E. *acţiuni nocive în perioda prenatală

132. C.S. Dispozitivul ortodontic folosit la copii cu malformaţii congenitale în perioada de nou-
născut
A. aparat ortodontic mobilizabil
B. apatarat ortodontic mobil
C. menţinător de spaţiu
D. *obturator
E. arcul Coffin

133. C.S. Obturatoarele sunt schimbate în termen de

A. 4 luni
B. 6 luni
C. *2 luni
D. 12 luni
E. 10 luni

134. C.M. Selectaţi părţile componente ale protezelor mobile

A. bracket
B. *baza din acrilat
C. *dinţi artificiali
D. gutiere ocluzale
E. *Croşete

19
135 C.M. În cazul anodonţiei secundare parţiale în dentiţia mixtă sunt folosite
A. protezele mobile totale
B. dinţi cu pivot
C. *proteze mobile parţiale
D. *menţinătoare de spaţiu
E. aparate ortodontice fixe

136. C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul

A. *pierderii precoce a dinţilor temporari
B. *stimularea erupţiei dinţilor permanenţi
C. restabilirii osluziei patologice
D. normalizarea curbei ocluzale Spee
E. *anodonţii parţiale

137. C.M. Ce metode de diagnostic sunt indicate în anodonţiile parţiale primare

A. *ortopantomografia maxilarelor
B. studiul biometric
C. cefalometria axială
D. studiul antropometric
E. *radiografie de contact

157. C.S. Recidiva se numeşte

A. perioda de stabilizare a rezultatelor tratamentului ortodontic activ
B. complicaţie în perioda tratamentulu ortodontic activ
C. apariţia mobilităţii patologice a dinţilor
D. *dezechilibrul dintre formă şi funcţie apărut după finalizarea tratamentului ortodontic
E. dereglare fncţională

138. C.S. Durata periodei de contenţie în cazul utilizîrii aparatului ortodontic fix este
A. *egală cu durata perioadei de tratament ortodontic activ
B. egală cu jumate din durata tratamentului activ
C. 6 luni
D. 1 lună
E. 2 luni

139. C.S. Apariţia mobilităţii patologice dentare se numeşte

A. recidivă
B. contenţie
C. *complicaţie
D. greşeli
E. dereglări funcţionale

140. C.M. Enumăraţi complicaţiile întălnite în urma aplicării forţele excesive

A. stabilirea incorectă a diagnozei
B. *apariţia mobilităţii patologice dentare
C. *rezorbţii radiculare
D. stabilirea incorectă a planului de tratament
E. *afecţiuni ale periodonţiului

141. C.M. Ocluzia distalizată se însoţeşte de:

A. *profil convex
B. *subnazale înaintea planului nazo-frontal

20
C. treapta labială accentuată
D. devierea liniei interincisive inferioare
E. *prezenţa sau absenţa inocluziei sagitale

142. C.M. În sindromul de compresie, arcadele pot fi:

A. *îngustate simetric
B. lărgite anterior
C. *alungite
D. scurtate
E. *îngustate asimetric

143. C.M. În tratamentul profilactic al sindromului de compresie se recomandă:

A. la sugarul alimentat artificial, folosirea linguriţei pentru a asigura o alimentaţie completă
B. *reeducarea rеspiraţiei nazale după adenoidectomie
C. *decondiţionarea sugerii degetului prin coaserea mînicii de la pijama
D. *păstrarea integrităţii zonei de sprijin şi refacerea ei căt mai corectă
E. extracţia dirijată

144. C.M. În profilaxia compresiei de maxilar se include:

A. asigurarea unei alimentaţii raţionale a mamei în timpul sarcinii
B. *decondiţionarea tuturor obiceiurilor vicioase
C. diversificarea alimentaţiei căt mai precoce în primul an de viaţă
D. *eliberarea pasajului aerian nazo-faringian
E. prevenirea meziopoziţiei generalizate

145. C.M. Disjuncţia intermaxilară:

A. *se realizază la nivelul ambelor maxilare
B. *se realizază la nivelul arcadei superioare
C. *constă în desfacerea suturii medio-palatine şi incisivo-canine
D. *se utilizează forţe medii şi mari, cu aparate mobile
E. *este obligatorie o perioadă de contenţie minim de 45 de zile

146. C.M. Disjuncţia intermaxilară este indicată în:

A. *compresia de maxilar, formă cu protruzie şi spaţiere dentare accentuată
B. *îngustarea foarte mare a arcadei superioare şi a bolţii palatine
C. arcada inferioară dezvoltată normal
D. pacienţi care necesită o terapie rapidă
E. *la pacienţii tineri, între 8-12 ani, cu compresie de maxilă

147. C.M. Mijloacele ortodontice ale aparaturii mobile de înălţarea definitivă a ocluziei sunt:
A. scutul lingual
B. croşetul Scwartz
C. platoul retroincisiv
D. *gutiera unilaterală
E. *gutierele bilaterale

148. C.S. Unghiul ANB poate fi mărit în:

A. retrognaţia mandibulară
B. prognaţia maxilară
C. *prognaţia bimaxilară
D. retrognaţia bimaxilară
E. micrognaţia mandibulară

21
149. C.M. În tratamentul profilactic al anomaliilor din grupa prognaţiilor mandibulare se
urmăreşte:
A. *prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature ocluzale
B. *dispenzarizarea copiilor ce provin din familii cu prognaţii mandibulare
C. * saltul articular
D. *antrenamentul musculaturii obrazului
E. *decondiţionarea tipului de propulsie

150. C.M. Planul postlacteal poate fi patologie:

A. *în treapta distalizată
B. *în treapta dreaptă
C. în prima fază a erupţiei molarilor de 6 ani
D. în treapta uşor mezială
E. totdeauna evoluеază spre normal odată cu creşterea

151. C.S Diastema şi tremele de pănă la 2 mm la copii de 4-5 ani prezintă:

A. *creşterea fiziologică în sens sagital
B. anomalie de dezvoltare a dinţilor
C. distalizarea dinţilor anteriori
D. mezializarea dinţilor laterali
E. factor de risc

152. C.S Planul postlacteal în treaptă dreaptă la vîrsta de 6 ani este prognosticul formării:
A. *ocluzie distalizată
B. ocluzie mezializată
C. ocluzie deschisă
D. ocluzie adăncă
E. ocluzie ăncrucişată

153. C.S Relaţia molară neutră se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:
A. în treaptă dreaptă
B. cu treaptă distală
C. *cu treaptă mezială-2mm
D. cu treaptă cu mult mezializată
E. cu treaptă cu mult distalizată

154. C.S Relaţia molară distalizată se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:
A. în treaptă dreaptă
B. *cu treaptă distalizat
C. cu treaptă mezială-2mm
D. cu treaptă cu mult mezializată
E. cu treaptă cu mult distalizată

155. C.S Relaţia molară mezială se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:
A în treaptă dreaptă
B. cu treaptă distală
C. cu treaptă mezială-2mm
D. *cu treaptă cu mult mezializată
E. toate răspunsurile sunt corecte

22
156. C.S. Fiecare dinte contactează cu 2 antagonişti în exclusivitate este incisiv inferior central
şi ultimul molar superior în dentiţia:
A. temporară, perioadă deja formată
B. mixtă, prima perioadă
C. *permanentă, perioadă finală
D. mixtă, perioada a doua
Е toate răspunsurile sunt corecte

157. C.M. Dimensiunea etajului inferior este redusă în:

A. ocluzia adăncă în acoperiş
B. *ocluzia аdăncă prăbuşută
C. ocluzia inversă laterală
D. ocluzia lingualizată bilaterală
E. *supraacoperirea frontală 2/3

158. C.M. Semnele orale ale prognaţiei mandibulare cu macrognaţie:

A. *diasteme mari în dentiţia temporară la arcada inferioară
B. disociere a ritmului de erupţie între dinţii superiori şi inferiori
C. dinţii inferiori erup mai greu
D. *distanţe mari între germenii dinţilor succesionali inferiori
E. *baza apicală la nivelul arcadei superioare micşorată în sens sagital

159. C.M. În pseudoprognaţia mandibulară (retrognaţia superioară) avem:

A. *profil concav
B. *subnazale posterior planului nazo-frontal
C. gnathion anterior planului orbito-frontal
D. procheilie superioară
E. etaj inferior mărit

160. C.M. În plan vertical, în regiunea frontală, putem întălni:

A. inocluzie sagitală
B. *supraacoperire incisivă 1/3
C. *inocluzie verticală
D. devierea centrului estetic
E. *decolaj frontal invers

161. C.M. Anodonţia de incisiv este:

A. de cele mai multe ori simetrică
B. *se însoţeşte de nanismul dintelui omolog
C. *se transmite întodeuna ereditar
D. *se însoţeşte de modificări de volum ale celorlalţi dinţi
E. se întălneşte doar la dinţii temporari

162. C.S. În anodonţia unilaterală de incisiv lateral:

A. *dinţii temporari persistă timp îndelungat pe arcadă
B. este indicată extracţia dinţilor temporari căt mai devreme
C. migrarea mezială se realizează la orce vărstă, cu maximă uşurinţă
D. nu este obligatorie extracţia incisivului lateral de partea opusă
E. se recomandă extracţii dirijate în scop ortodontic

23
163 C.M. În plan transversal ocluzia se analizează:
A. la nivelul molarului de 6 ani
B. la nivelul premolarilor
C. *la nivelul de incisiv cu devierea centrului estetic
D. *la nivelul grupului lateral
E. la nivelul molarilor de minte

164. C.M. În plan sagital în zona frontală putem întălni:

A. *inocluzie sagitală
B. inocluzie verticală
C. devierea centrului estetic
D. *ocluzie inversă
E. supraacoperire frontală

165. C.M. Ocluzia distalizată se întălneşte în:

A. *compresiunea de maxilar
B. pseudoprognaţia mandibulară
C. retrognaţia maxilară
D. *ocluzia adăncă acoperită
E. *retrognaţia mandibulară

166. C.M. Tratamentul curativ în prognaţia mandibulară urmăreşte:

A. *frănarea creşterii mandibulare
B. stimularea dezvoltării ambelor maxilare
C. *deplasarea mandibulei distal
D. *efectuarea saltului articular
E. asigurarea unei supraocluzii incisive 1/3

167. C.S. Dinţii supranumerari pot determina:

A. tulburări nervoase senzitive de tip nevralgiform
B. tulburări nervoase motorii sau vegetative (vasomotorii)
C. *tulburări de erupţie
D. tulburări de dezvoltare
E. formaţiuni tumorale maligne

168. C.М. Dinţii supranumerari se pot dezvolta:

A. *ca formaţiuni total independente
B. *са un dinte din seria normală
C. doar în dentiţia temporară
D. doar în dentiţia permanentă
E. *în ambele dentiţii

169. C.M.Suma incisivă pentru a aprecierea dezvoltării transversale a arcadelor reprezintă:

A. suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia temporară
B. *suma celor 4 incisivi superiori permanenti
C. nu poate fi făcută cînd nu sunt toţi incisivii pe arcadă
D. *este în limite normale între 28-32 mm
E. la arcada inferioară suma celor 4 incisivi

170. C.M. Unghi SNA;SNB pot fi mărit în:

A. retrognaţia mandibulară
B. *prognaţia maxilară

24
C. *prognaţia mandibulară
D. retrognaţia maxilară
E. micrognaţie mandibulară

171. C.S.Meziodensul este:

A. anomalie de poziţie
B. *anomalie de număr
C anomalie de formă
D. anomalie de dimensiuni
E. anomalie de ocluzie

172.C.S.Forma falsă a malocluziei de clasa III Angle e o consecinţă a

A. Deplasării mandibulei spre anterior
B. *Subdezvoltării maxilarului superior
C. Subdezvoltării maxilarului inferior
D. Dezvoltării în exces a maxilei
E. Dezvoltării în exces a mandibulei

173.C.S.Forma funcţională a malocluziei de clasa III Angle este însoţită de

A. Dezvoltării în exces a mandibulei
B. Dezvoltării în exces a maxilei
C.Subdezvoltării maxilarului inferior
D.Supradezvoltării maxilarului superior
E.*Deplasării mandibulei spre anterior

174.Angle separă malocluziile de clasa II în două subdiviziuni în dependenţă de

A.Raportul caninilor
B.*Raportul dinţilor frontali
C.Raportul molarilor de şase ani
D.Raportul molarilor de lapte
E.Raportul premolarilor în plan transversal

175.C.S.În etiologia malocluziei de clasa II/2 Angle se poate evidenţia

A.Dereglări respiratorii
B.Rahitizm
C.Deglutiţie infantilă
D.Pierderea precoce a dinţilor de lapte
E.*Caracterul eriditar al patologiei

176.Prezenţa fantei sagitale negative este un simptom al

A. *Malocluziei de clasa III Angle forma adevărată
B.Malocluziei de clasa II/2 Angle
C.Maloluziilor trasversale
D.Inocliziei verticale
A. Malocluziei de clasa II/1 Angle

177.Una din sarcinile tratamentului malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională este
A.Stimularea creşterii arcadei dentare superioare
B.Expansiunea ardcadei superioare
C.*Deplasarea mandibulei spre poserior în poziţie corectă
D.Stimularea creşterii arcadei inferioare

25
 E.Nici un răspuns nu este corect

178.Tratamentul malocluziei de clasa III Angle forma adevărată se efectuiază

A.Prin aparat funcţional
B.*Prin metoda ortodontico-chirurgicală
C.Prin miogomnastică
D.Cu aparat cu arc extraoral
E. Nici un răspuns nu este corect

179.Din malocluziile sagitale cel mai des poate recidiva după tratament
A. Malocluziei de clasa II/1 Angle
B.*Malocluzia II/2 Angle
C.Malocluziei de clasa III Angle forma falsă
D.Malocluziei de clasa III Angle forma funcţională
ENici un răspuns nu este corect

180.Cauzele contactelor premature a dinţilor sunt

A*Cuspizi neabraziati a caninilor
BAbraziunea patologică uniformă a dinţilor
C*Proteze dentare confecţionate incorect
D*Obturaţii prost modelate
E*Anomalii de poziţie a dinţilor

181.C.M.Semnele clinice al malocuziei de clasa III Angle, forma adevărată sunt

APrezenţa înghesuirii dentare la arcada superioară
B*Înclinaţie orală a dinţilor frontali inferiori
C*Treme şi diastemă la arcada inferioară
D*Macroglosie
EToate răspunsurile sunt corecte

182.C.M.În cadrul malocluziei de clasa III Angle, formă funcţională e necesar de întreprins următoarel
măsuri
A*Plastia frenului scurt al limbii
B*Şlefuirea cuspizilor neabraziati a caninilor
CStimularea creşterii maxilarului superior
D*Remodelarea obturaţiilor incorecte
E. Plastia frenului buzei superioare

183.Diametrele transversale ale arcadelor dentare sunt micşorate în cadrul

A..Malocluziei de clasa III Angle, forma adevărată
B.*Malocluziei de clasa III Angle, forma falsă
C.Maloziei de clasa III Angle, forma funcţională
D.*Malocluziei de clasa II/1 Angle
E.Nici un răspuns nu ecorect

184.C.M.Sarcinile tratamentului malocluziei de clasa III Angle, forma falsă sunt

A. Frenuloplastia limbii
B. Şlefuirea cuspizilor neabrazia şi a caninilor temporari
C. *Stimularea creşterii maxilarului superior
D. Remodelarea obturaţiilor incorecte
E. *Înlăturarea precoce a cauzei patologiei

26
 185.C.M.Sarcinile tratamentului malocluziei II/1 Angle
A. Stimularea creşterii maxilarului superior
B. *Normalizarea respiraţiei nazale
С. *Alegerea unui coplex de exerciţii de miogimnastică pentru stimularea dezvoltării muşchiului
orbicular al buzelor
D. Extracţie dirijată după Hotz
E.*Instalarea mandibulei în raport de clasa I

186. C.S. Bionatorul Balters se indică:

A. dentiţie temporală
B. dentiţie mixtă timpurie
C. dentiţie mixtă tardivă
D. *dentiţie permanentă
E. diferite perioade de formare a ocluziei

187. C.S. Indicaţiile reglatorului Frankel tip.I:

A. raport distalizat
B *raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. ocluzie medializată
D. ocluzie încrucişată
E. ocluzie dreaptă

188. C.S. Indicaţiile reglatorului Frankel tip.II:

A. raport distalizat
B raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. ocluzie medializată
D.* ocluzie încrucişată
E. ocluzie dreaptă

189.C.S. Indicaţiile reglatorului Frankel tip.III:

A. raport distalizat
B raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. *ocluzie medializată
D. ocluzie încrucişată
E. ocluzie deschisă

190.C.S. La reglatorul de funcţie Frankel tip.I pelotele laterale sunt plasate:

A. se intind la procesele alveolare superior şi inferior în zonele laterale
B.se intind la procesele alveolare superior şi ocolesc procesul alveolar
inferior
C.*se intind la procesele alveolare inferior şi ocolesc procesul alveolar
superoir
D. ocolesc ambele procese alveolare
E. nu au nici o însemnătate

191 C.S. Bionatorul Balters se indică:

A. dentiţie temporală
B. *dentiţie mixtă timpurie
C. dentiţie mixtă tardivă
D. dentiţie permanentă

27
 E. diferite perioade de formare a ocluziei

192 C.S.Indicaţiile reglatorului Frankel tip.I:

A. raport distalizat
B *raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. ocluzie medializată
D. ocluzie încrucişată
E. ocluzie dreaptă

193 C.S. Indicaţiile reglatorului Frankel tip.II:

A. *raport distalizat
B raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. ocluzie medializată
D. ocluzie încrucişată
E. ocluzie dreaptă

194 C.S. Indicaţiile reglatorului Frankel tip.III:

A. raport distalizat
B raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
C. *ocluzie medializată
D. ocluzie încrucişată
E. ocluzie deschisă

195 C.S. Activatorul Andresen-Haupl se referă la:

A. aparate mecanice
B. aparate funcţionale
C. *aparate funcţionale de direcţie
D. aparate exobucale
E. monobloc cu acţiune mixtă

196 C.S. Activatorul Andresen-Haupl acţionează:

A. plan sagital
B. plan transversal
C. plan vertical
D. *în trei planuri
E. în două planuri

197. C.S. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat în tratamentul:
A.malocluziilor de clasa І Angle
B*malocluziei de clasa ІІI Angle
Cmalocluziei de clasa ІІ 2 Angle
D.malocluziei de clasa ІІ 1 Angle
E.ocluziei încrucişate

198 C.S. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte în tratamentul:

A.malocluziei de clasa ІІ 1 Angle
B.ocluziei încrucişate
C. inocluziei verticale
D. *ocluziei adănci
E. malocluziei de clasa ІІІ Angle

28
199 C.M. Activatorul Andrezen-Haupl are următoarele părţi componente:
A. *placa palatinală
b. arcuri în ,,ciupercă,,
c. *masa acrilică interocluzală
d. *placa la arcada inferioară
e. *arc vestibular

200 C.M. Neajunsurile activatorului Andrezen-Haupl sunt:

A. *este un aparat voluminos
B.*nu permite exercitatea funcţiilor de bază
C.*nu acţionează la nivelul bazelor osoase
D.este foarte scump
E.necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale

29