Grile licență

1. Diagnosticul diferențial al abcesului vestibular se face cu:

A. Abcesul palatinal
B. Chisturi endoosoase în perioada de exteriorizare
C. Abces genian
D. Formațiuni tumorale gingivomucoase
E. Stafilococii cutanate
2. Abcesul perimandibular se caracterizează prin:
A. Edem masiv submandibular
B. Disfagie
C. Tumefacție perimandibulară care face corp comun cu marginea bazilară mandibulară
D. Starea generală alterată
E. Endooral, congestia și împăstrarea mucoasei în dreptul dintelui cauzal
3. Flegmonul difuz hemifacial se caracterizează prin:
A. Tumefacție geniană dură
B. Edem palpebral inferior care se extinde temporal
C. Tegumente marmorate cu pete cianotice
D. Trismus
E. Ulcerații endoorale
4. Fasciita necrozantă se caracterizează la debut prin:
A. Durere intensă
B. Simptome dento-parodontale accentuate
C. Tumefacție redusă a țesuturilor cutanate și subcutanate
D. Hiperemia tegumentelor dacă are debut superficial
E. Simptomatologie redusă
5. Diagnosticul diferențial al osteomielitei supurate acute se face cu:
A. Osteita periapicală
B. Supurațiile periosoase
C. Tumorile endoosoase
D. Chisturile endoosoase
E. Sinuzitele maxilare
6. Osteomielita supurată cronică, nu se caracterizează prin:
A. Evoluție lentă
B. Tulburări senzitive pe ramurile terminale ale trigemenului
C. Tulburări senzitive pe ramurile terminale ale nervului facial
D. Aspect radiologic de sarcofag
E. Corticalizare perilezională, radiologic
7. Despre osteoradionecroza maxilarelor următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Apare ca urmare a expuneri terapeutice la radiații ionizante
B. Apare ca urmare a expuneri diagnostice la radiații ionizante
C. Tendința naturală este spre vindecare lentă
 D. Apare cel mai frecvent după extracții dentare, dar doar în primul an de la expunere
E. Tratamentul este nespecific, cu aplicare de antiseptice locale și antibiotic sistemic
8. Osteonecroza maxilarelor post-medicație în stadiul I se caracterizează prin:
A. Osul apare denudat
B. Arii de necroză osasă limitate la procesul alveolar
C. Fistule mucoase
D. Desprinderea de sechestre
E. Tumefacție tegumentară
9. Comunicarea oro-sinuzală imediată se caracterizează prin:
A. Sângerare cu aspect aerat
B. Senzație de cădere în gol la explorarea alveolei
C. Fractura dintelui extras
D. Posibil eschilă osoasă atașată de dintele extras
E. Sângerare mai redusă
10. Atitudinea terapeutică fașă de deschiderile sinuzale de până la 2 mm se caracterizează
prin:
A. Plastia cu lambou vestibular
B. Plastia în două straturi
C. Alimentație lichidă sau semilichidă în primele 3 zile
D. Evitarea variațiilor presionale intrasinuzale pentru 3 – 4 săptămăni
E. Pansament compresiv 24 de ore
11. Semnele clinice de întrerupere a continuității osoase, în cazul fracturilor de mandibulă
sunt:
A. Crepitații osoase
B. Absența/reducerea transmiterii durerii la nivelul ATM
C. Modificarea raporturilor ocluzale
D. Durere spontană sau provocată
E. Jenă în deglutiție
12. Dinții din focarul de fractură se extrag în momentul imobilizării în următoarele situații:
A. Cei semiincluși
B. Au rol în stabilizarea fragmentelor
C. Au fracturi coronare
D. Sunt tratați endodontic
E. Prezintă mobilitate excesivă
13. Dinții din focarul de fractură se conservă:
A. Sunt integrii
B. Au fracturi coronare recupreabile
C. Au fracturi corono-radiculare
D. Sunt incluși complet
E. Nu ajută stabilizarea fragmentelor
14. tulburările morfologice asociate fracturilor de maxilar sunt:
A. Echimoze și plăgi ale mucoasei orale
B. Înfundarea etajului mijlociu al feței
 C. Accentuarea diamentrelor feței
D. Ocluzie inversă frontală
E. Întreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
15. Diagnosticul diferențial al chistului dermoid nu se face cu:
A. Chistul teratoid
B. Ranula
C. Supurațiile lojei sublinguale
D. Adenita laterocervicală
E. Chistul gastro-intestinal heterotopic
16. Chistul branhial nu se caracterizează prin:
A. Localizare de-a lungul mușchiului trapez
B. Apare cel mai frecvent la persoanele în etate
C. Este caracterizat de prezența semnelor celsiene
D. Poate ajunge până la 10 cm
E. Poate fi localizat și periangulomandibular
17. Granulomul piogen se caracterizează prin:
A. Este o hiperplazie reactivă a mucoasei orale
B. Dimensiuni variabile
C. Inițial are evoluție lentă după care crește rapid
D. Consistență moale
E. Sângerează ușor
18. Diagnosticul diferențial al papilomului oral se face cu:
A. Granulomul piogen
B. Fibromul
C. Abcesul vestibular
D. Formele de debut ale cancerului oral
E. Chisturi endoosoase în perioada de exteriorizare
19. Keratochistul se caracterizează clinic prin:
A. Este doar unilocular
B. Poate fi unilocular și multilocular
C. Este doar multilocular
D. Au tendință de extindere preponderent mezio-distal
E. Poate fi și mezio-distal și vestibulo-oral
20. Chistul periapical se caracterizează clinic prin:
A. Inițial este asimptomatic
B. Inițial apar dureri la presiunea în ax
C. La palparea în vestibul se percepe consistența de minge de celuloid
D. Poate evolua spre un abces vesctibular
E. Întotdeauna se abcedează
21. Ameloblastomul solid sau multichistic se caracterizează radiologic prin:
A. Radiotransparență multiloculară
B. Corticalizare periferică
C. Foarte rar se observă dinte inclus
 D. Uneori chiar și în forma multichistică poate fi aspect de radiotransparență uniloculară
E. Dinții adiacenți pot prezenta resorbție radiculară
22. Debutul tumorilor maligne de buză se caracterizează prin:
A. Pot debuta sub formă eroziv-ulcerativă
B. Pot debuta sub formă nodulară
C. Sunt localizate mai ales median
D. Sunt localizate mai ales paramendian
E. Debutează doar ca și ulcerație
23. Tumorile maligne ale porțiunii orale a limbii și planșeului oral se caracterizează în
perioada de stare prin:
A. Prezența unei forme ulcero-distructive
B. Prezența unei forme ulcero-vegetante
C. Prezența unuei forme nodulare profunde
D. Prezența unei forme schiroase
E. Doar forme ulcero-distructive sau nodulare
24. Osteosarcomul de mandibulă se caracterizează radiologic prin:
A. Distrucție osoasă neregulată
B. Triunghiurile lui Codman
C. Corticalizare periferică
D. Sechestre osoase
E. Os în sarcofag
25. Luxația anterioară temporo-mandibulară se clasifică clinico-radiologic în:
A. Tipul I – capul condilian se află imediat sub polul inferior al eminenței articulare
B. Tipul II – capul condilian se află imediat anterior de disctul articular
C. Tipul I – capul condilian se află imediat anterior de discul articular
D. Tipul III – capul condilian se află antero-superior de polul inferior, spre baza
eminenței articulare
E. Tipul II – capul condilian se află în fața polului inferior al eminenței articulare
26. Printre factorii traumatici ai anchilozei temporo-mandibulare se află:
A. Fracturile intraraticulare ale condilului
B. Tratamentul chirurgical ATM
C. Artrita reumatoidă
D. Parotiditele
E. Spondilita anchilozantă
27. Litiaza glandei submandibulare și a canalului Wharton este cea mai frecventă deoarece:
A. Secreția salivară este mai apoasă
B. Caracterul antigravitațional al drenajului salivar
C. Canalul Wharton are un traiect cu o curbură
D. Orificiul de deschidere a canalului Wharton este mai îngust
E. Secreție salivară abundentă