SPIROMETRIA

LAVINIA DAVIDESCU
SCURT ISTORIC AL DIFERITELOR TEHNICI DIAGNOSTICE

STETOSCOPUL
TENSIOMETRUL
BIAURICULAR
-1829 Nicholas Comins, Metoda invazivă
realizează primele schițe. - 1733 Stephen Hales a
inserat, printr-o incizie, un tub
- 1840 Dr. C.J.B. Willaims a
subțire de sticlă în artera unui
construiește primul stetoscop
cal.
biauricular .
Metoda auscultatorie
- 1851 Dr. Nathan B. Marsh - 1905, Korotkoff a descris
comercializează primul stetoscop zgomotele auscultatorii, care
biauricular. au devenit baza acestei
tehnici.
SPIROMETRUL
- 129-200 medicul grec Claudius
Galen testează volumetric funcția
ventilatorie umană.
-1700, J. Jurin înregistrează
măsurătorile absolute ale volumelor
pulmonare.
-1859, E. Smith a dezvoltat aparatul
despre care se crede că ar fi primul
spirometru portabil

http://en.wikipedia.org/wiki/Stethoscope
http://en.wikipedia.org/wiki/Spirometry
http://en.wikipedia.org/wiki/Sphygometer
IMPORTANȚA SPIROMETRIEI ÎN DIAGNOSTICUL
BOLILOR PULMONARE OBSTRUCTIVE

Limitarea fluxului de aer este măsurată foarte bine prin efectuarea spirometriei, fiind cea
mai răspândită și cea mai reproductibilă metodă de evaluare a funcției pulmonare.

Istoricul și semnele clinice sunt baza diagnosticului în bolile pulmonare obstructive;

evaluarea simptomelor (dispnee, wheezing, tuse sau constricție toracică) este însă adesea
dificilă
IMPORTANȚA SPIROMETRIEI ÎN DIAGNOSTICUL
BOLILOR PULMONARE OBSTRUCTIVE
 Măsurarea funcţiei pulmonare, cu evidenţierea obstrucţiei bronşice pentru:
 Confirmarea diagnosticul de astm: obstrucție reversibilă și variabilă în timp şi după administrarea de
substanţe bronhodilatatoare și
 Confirmarea diagnosticului și stadializarea BPOC: obstrucție ireversibilă după administrarea de substanţe
bronhodilatatoare și cu deteriorare progresivă în timp.

GINA 2017:
“Măsurarea funcției pulmonare (prin spirometrie sau PEF) oferă evaluarea severității obstrucției căilor
respiratorii, reversibilității și variabilității acesteia, și confirmă diagnosticul de astm”.
GOLD 2017:
“Spirometria este necesară pentru confirmarea diagnosticului de BPOC în contextul clinic specific”.

Global Initiative for Asthma Management and Prevention, 2017, disponibil la www.ginasthma.com
Global Strategy for the Diagnosis, Management and Prevention of COPD, 2017, www.goldcopd.org
IMPORTANȚA SPIROMETRIEI ÎN DIAGNOSTICUL
BOLILOR PULMONARE OBSTRUCTIVE

Radiografie pulmonară

Gaze sangvine

Spirometrie

Simptomatologie

35 40 45 50 55 60
ani

Spirometria este cea mai bună metodă de evaluare a BPOC, permițând descoperirea bolii cu 10-15 ani mai devreme
comparativ cu alte metode.
Diagnosticul BPOC prin diferite metode: verde = fără semne vizibile; roșu = modificări foarte importante
SPIROMETRIA:DATE GENERALE

 este o investigaţie rapidă, sigură şi accesibilă

 parametrii esenţiali măsuraţi: VEMS (Volumul Expirator Maxim în prima Secundă a

expiraţiei forţate) şi CVF (Capacitatea Vitală Forţată), precum şi raportul lor

(VEMS/CVF).

 Spirometria trebuie efectuata de personal antrenat!!

SPIROMETRIA:DATE GENERALE

 Este metoda recomandata pentru identificarea obstructiei bronsice si masurarea severitatii sale:

 Existenta unor parametri spirometrici normali la un pacient FARA simptome In momentul efectuarii
manevrei nu exclude astmul; in schimb, în BPOC, limitarea fluxului de aer este prezenta in toate
stadiile de boala;

 Existenta unor parametri spirometrici normali la un pacient CU simptome în momentul efectuarii

manevrei scade probabilitatea de astm si de BPOC si impune efectuarea de investigatii pentru alte boli.

 Severitatea obstructiei se asociază cu riscul de exacerbari.

SPIROMETRIA:DATE GENERALE
 Perceptia de catre pacienti a obstructiei fluxului aerian este foarte variabila, astfel
incat spirometria releva uneori obstrucţie mai severa decat cea estimata in urma
istoricului sau a examenului fizic

 Reversibilitatea obstructiei este considerata semnificativa de catre consensurile

internationale atunci când valoarea VEMS/FeV1 creşte cu >200 mL Si cu >12% fata
de valoarea initială, post-bronhodilatator după 15-30 minute de la administrarea a 400
mg a unui bronhodilatator.
 In BPOC, nu exista această reversibilitate (este <12%).
SPIROMETRIA:DATE GENERALE

 La toti pacientii cu suspiciune clinică de obstructie bronsică confirmata spirometric se

recomanda efectuarea unui test de reversibilitate la bronhodilatator, cu măsurarea VEMS/

 FeV 1 înainte şi după administrarea bronhodilatatorului:

 pentru stadializarea BPOC

 pentru confirmarea diagnosticului de astm bronsic

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNICA SPIROMETRIEI

Pregatirea spirometriei

 Calibrare regulata
 Ghidurile ERS/ATS privind spirometria recomanda utilizarea unei seringi de calibrare
de 3 L pentru calibrare zilnica
 Afisare digitala a curbei expiratorii pentru depistarea erorilor tehnice;
 Personal instruit periodic in efectuarea spirometriei;
 Efectuarea unui efort respirator maximal pentru evitarea erorilor
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNICA SPIROMETRIEI

Pregatirea pacientului
 Sa nu fumeze cu o ora inaintea spirometriei;
 Sa nu consume bauturi alcoolice 4 ore inaintea spirometriei;
 Evitarea meselor copioase 2 ore inaintea spirometriei;
 Repaus fizic cu 30 minute inaintea spirometriei;
 Sa nu isi administreze BADSA 12h inaintea spirometriei

BADSA-bronhodilatator de scurta durata

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNICA SPIROMETRIEI

Testul bronhodilatator
 Se efectueaza dupa efectuarea spirometriei directe
 Se administreaza pacientului 400mcg BADSA sau 160mcg anticolinergic de scurta
durata sau combinatii;de obicei se administreaza 4 pufuri de Sabutamol
(1puf=100mcg)
 Daca pacientul prezinta patologie cardiaca, in special aritmii cardiace, se vor
administra doar 200 mcg-2 pufuri Salbutamol
 Se repeta spirometria la 10- 15min. dupa BADSA sau 30-45 min. dupa anticolinergic
de scurta durata sau combinatii
 O crestere a FeV1 post bronhodilatatie cu 200 ml sau 12% semnifica un test pozitiv si
confirma diagnosticul de astm
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNICA SPIROMETRIEI
Efectuarea spirometriei
 Se efectueaza cu pacientul in pozitie sezanda, care trebuie sa efectueze o manevra
fortata de inspiratie maxima, urmata de o expiratie maxima, fortata, cel putin 6
secunde
 Spirometria se efectueaza respectand standardele ERS/ATS;
 Curba flux/volum trebuie sa fie neteda si fara iregularitati;
 Curba expiratorie sa fie suficient de lunga pentru atingerea unui platou;
 Cel putin 3 curbe reproductibile, intre care sa nu existe o diferenta >150ml sau 5%;
 Raportul FeV1/FVC trebuie luat din curba cu suma cea mai mare FeV1+FVC, care sa
fie acceptabila din punct de vedere tehnic.
EVALUAREA SPIROMETRIEI

 Se masoara astfel, urmatorii parametrii:

 FeV1 - volumul expirator maxim in prima secunda a expirului fortat;
 FVC - capacitatea vitala fortata;
 FeV1/FVC - raportul dintre FeV1 si FVC, exprimat in procente.
 FeV1 si FVC sunt exprimate in valori absolute in litri, dar si in procente fata de
valoarea prezisa pentru fiecare individ, care depinde de varsta, inaltime, sex, rasa.
Valorile diminuate cu mai mult de 20% fata de prezis sunt considerate patologice
 FeV1/FVC<0,7 confirma prezenta obstructiei
ASPECTUL CURBEI FLUX-VOLUM LA UN INDIVID NORMAL
COMPARATIV CU BPOC - DUPA GOLD 2014
VALORI NORMALE (PREZISE) ALE
PARAMETRILOR FUNCTIONALI

Nu sunt universale – există diferite criterii: ERS ,ATS

 Depind de:
 • varsta
 • sex
 • inaltime
 • greutate

 Se calculează prin formule;

 Sunt disponibile în tabele.

DEFINITIILE CAPACITATILOR SI VOLUMELOR PULMONARE
 CV (capacitatea vitala) = variatia volumului pulmonar intre pozitia inspiratorie maxima si
pozitia expiratorie maxima;

 VT (volumul curent) = volum de aer inspirat sau expirat în cursul unui ciclu respirator = variaţia
de volum pulmonar între pozitiile inspiratorie si expiratorie de repaus;

 CRF (capacitatea reziduală funcţionala) = volumul de aer ce se gaseste în plamani si caile

aerifere la sfarsitul unei expiratii normale;

 VR (volum rezidual) = volum ramas in plamani la sfarsitul unei expiratii maxime;

 VEMS (volum expirator maxim în prima secunda) = volum maxim de aer ce poate fi expulzat
in prima secunda a unei expiratii fortate după o inspiratie maxima.
INTERPRETAREA SPIROMETRIEI

VALORI NORMALE VALORI NORMALE

FVC-Capacitatea vitala fortata
FeV1 Volumul expirator maxim in prima FEF 25-75% Debitul mediu la 25-75% din
secunda expir
80-120% din prezis este normalul >80% din prezis este normalul
70-80% disfunctie usoara 60-80% obstructive usoara a cailor aeriene
60-69% disfunctie moderata mici
50-59% disfunctie moderat severa 40-60% obstructive moderata
35-49% disfunctie severa <40% obstructive severa
<35% foarte severa

ATS/ERS Task Force: Standardization of lung function testing-General consideration for lung function testing,
Interpretative strategies for lung function testing, Eur Respir J 2005; 26: 948-968
BTS Guidelines for the Management of Chronic Obstructive Pulmonary Disease. Thorax 1997; 52; S1-S28.
INTERPRETAREA SPIROMETRIEI

Criterii pentru normal Disfunctie ventilatorie obstructiva

postbronhodilatator

FeV1/FVC<=70% din prezis

FeV1/VEMS 80% din prezis
FeV1< 80%
FVC poate fi normal sau redus, de
FVC 80% din prezis obicei mai putin decat FeV1
Valoarea FeV1 stabileste severitatea
FeV1/FVC> 0,7-0,8, in functie de varsta obstructiei
INTERPRETAREA SPIROMETRIEI

Disfunctie vetilatorie restrictiva Disfunctie vetilatorie mixta

FeV1/VEMS valori normale FeV1<80% din prezis

FVC < 80% din prezis FVC< 80%

FeV1/FVC normal sau >0,7

FeV1/FVC<0,7
OBSERVATII PRIVIND INTERPRETAREA SPIROMETRIEI
 Spirometria care nu este efectuata corect poate produce erori in interpretarea
rezultatelor
 FeV1, FVC si raportul FeV1/FVC sunt esentiale pentru intepretarea spirometriei
 O obstructie a cailor aeriene determina reducerea FeV1 si a raportului FeV1/FVC
 Afectiunile restrictive determina reducerea FVC si un raport FeV1/FVC nomal sau
crescut
 O valoare de peste 12% sau 200ml a FeV1 sau FVC la testul bronhodilatator indica
reversibilitatea prezenta
 Raportul FeV1/FVC nu trebuie folosit pentru interpretarea spirometry
 Corecta interpretare a unei spirometrii necesita respectarea criteriilor ERS/ATS de
acceptabilitate si reproductibilitate
TEHNICA SPIROMETRIEI
 Pacientul trebuie sa fie clinic stabil, in repaus 30 min
 Se recomanda pozitia sezanda, spatele drept, cu clipsul care comprima fosele nazale,
cu piesa bucala strinsa in gura
 Se poate efectua si in pozitie standing, dar in acest caz se va mentiona pozitia
 Pacientul trebuie sa inspire complet si rapid cu o pauza de 1 sec. la capacitatea
pulmonara totala, urmand un expir maxim pana cand nu mai poate fi expulzat aer,
minim 6 sec
 Se repeat manevra de minim 3 ori, nu mai mult de 8 manevre
 Se verifica criteriile de acceptabilitate si reproductibilitate a curbelor
CRITERII ERS/ATS DE ACCEPTABILITATE SI REPRODUCTIBILITATE

 Curba fara artefacte- artefactele ce pot fi determinate de tuse in timpul expirului sau inchiderea glotei in
expir. Tusea in timpul primei secunde a manevrei de expir fortat poate afecta
valoarea masurata a FEV1. O manevra Valsalva in timpul expirului face de asemenea testul
inacceptabil.
 Nu trebuie sa existe pierderi de aer la nivelul piesei bucale
 Un start bun al testului, fara ezitari
 Durata expirului fortat minim 6 sec.
 Cel putin 3 curbe reproductibile, intre care sa nu existe diferente >150ml pe valorile FeV1 si FVC
CARACTERISTICILE CURBEI FLUX-VOLUM LA UN INDIVID
NORMAL
CARACTERISTICILE CURBEI FLUX-VOLUM IN DIVERSE PATOLOGII
PULMONARE
CARACTERISTICILE CURBEI FLUX VOLUM IN OBSTRUCTIVE SEVERA

 In obstructia a cailor aeriene, curba flux-volum

prezinta un varf expirator rapid, foarte aproape
de verticala, dar curba coboara mai repede decat
in mod normal si prezinta o formă concava, cu
concavitatea orientata superior
 Cu cat boala e mai severa, varful devine mai
ascutit si curba expiratorie scade vertiginos
 Pe curba volum-timp, aceasta prezinta ca o
ascensiune mai lenta pană la volumul maxim, cu
o crestere treptată fata de viteza rapida
observata la indivizi normali

Curba flux-volum cu obstructie severa

Aspectul curbei flux volum intr-o
obtructie severa

 Curba flux-volum prezinta un varf expirator rapid,

foarte aproape de vertical
 Curba coboara mai repede decat in mod normal si
prezinta o formă concava, cu concavitatea orientata
superior

 FeV1=19%
 FVC=43%
 FeV1/FVC=45%
 BPOC std. IV GOLD
TIPURI DE SPIROMETRE
VITALOGRAPH ALPHA

 Unul din cele mai populare modele de

spirometru
 Foarte simplu de utilizat
 Masoara urmatorii parametrii: VC,
FVC, FEV1, FEV1/FVC, FEV6, PEF,
FEF25, FEF50, FEF75, FEF25-75
SPIROMETRUL ALPHA TOUCH

 ALPHA Touch arata identic, dar mai

mult
complex
 Ecranul este tactil
 Are memorie internă pentru peste 10
000 de pacienti
 Poate face de asemenea testul
bronhodilatator
SPIROMETRU COMPUTERIZAT

 Este ergonomic
 Sistemul spirometric computerizat
permite inregistrarea si efectuarea de
teste fortate, sau lente
 Permite afisarea curbelor in timp real,
suprapunerea curbelor multiple
 Realizeaza si estimarea varstei
pulmonare.
CONCLUZII
GINA 2017:
“Masurarea funcției pulmonare (prin spirometrie sau PEF) ofera evaluarea
severitatii obstructiei căilor respiratorii, reversibilitaiii si variabilitatii acesteia, și
confirma diagnosticul de astm”.

GOLD 2017:
“Spirometria este necesara pentru confirmarea diagnosticului de BPOC în contextul
clinic specific,”.

Ca să devină vitala pentru pacient, spirometria trebuie să fie mai intai o etapa de
diagnostic firească pentru medic.
BIBLIOGRAFIE

 ATS/ERS Task Force: Standardization of lung function testing-General consideration for lung function
testing, Eur Respir J 2005; 26: 153-161
 ATS/ERS Task Force: Standardization of lung function testing-General consideration for lung function
testing, Interpretative strategies for lung function testing, Eur Respir J 2005; 26: 948-968
 ATS/ERS Task Force: Standardization of lung function testing-Standardization of spirometry, Eur Respir J
2005; 26: 319-338
 BTS Guidelines for the Management of Chronic Obstructive Pulmonary Disease. Thorax 1997; 52; S1-S28.
 SpirXpert-http://spirxpert.ers-education.org/en/spirometry/welcome-to-spirxpert/25.11.2017
 http://ginasthma.org/2017-gina-report-global-strategy-for-asthma-management-and-prevention/14.09.2017
 http://goldcopd.org/gold-2017-global-strategy-diagnosis-management-prevention-copd/14.09.2017