Sunteți pe pagina 1din 52

SPIROMETRIA

DEFINITIE
Test medical care masoara volumele
de aer la indivizi care efectueaza
manevre dirijate de inspir expir;
obtinerea fluxurilor se face prin
raportarea volumelor la unitatea de
timp.

INDICATII

Diagnostic
Monitorizare
Evaluarea disabilitatilor
Sanatate publica - epidemiologie

INDICATII
DIAGNOSTICE
Evaluare

simptome (dispnee,
wheezing, ortopnee, tuse, dureri
toracice)
Evaluare semne ( MV, hiperinflatie,
expir , cianoza, deformari toracice,
crackles-uri)
Evaluare laborator ( PO2, PCO2,
poliglobulie, anomalii Rx)

INDICATII
DIAGNOSTICE
Impactul

bolii asupra functiei pulmonare


Screening la indivizi cu risc crescut
(fumatori, expuneri profesionale)
Apreciere risc preoperator
Apreciere prognostic
Apreciere stare de sanatate inaintea
includerii intr-un program sustinut de
activitate fizica

INDICATII
MONITORIZARE
Aprecierea

interventiei terapeutice
(bronhodilat., steroizi, ICC, antibiotice)
Evolutia bolilor care afecteaza functia
respiratorie (pulmonare, cardiace,
neuromusculare)
Monitorizarea indiv. cu profesii cu risc
Monitorizare pt. reactii adverse la droguri
cu toxicitate pulmonara cunoscuta

INDICATII
EVALUAREA DISABILITATILOR
In

cadrul unui program de recuperare


Aprecierea riscului in contextul evaluarii
de catre asigurari
Motive medico-legale

INDICATII
SANATATE PUBLICA
Comparare

starii de sanatate a
populatiilor din medii diferite

Validarea

acuzelor subiective in
diverse medii / ocupatii

CE ESTE SPIROMETRIA?
Spirometria este un examen care

servete la msurarea volumelor


si debitelor pulmonare ,este o
componenta a explorrii
funcionale respiratorii.

SCOPUL SPIROMETRIEI
Spirometria este utilizata pentru

diagnosticarea diverselor afectiuni


cronice ale bronhiilor si ale
plmnului (astm, bronhopatie
cronica obstructiva, pneumopatie
interstitiala, emfizem), pentru a
evalua gravitatea lor.

METODE DE MASURARE
O edin de spirometrie dureaza

cel mult cateva zeci de minute.


Subiectul este asezat pe scaun cu
nasul astupat cu o pensa. El ia in
gura un ambou legat printr-un
tub flexibil la un aparat de
masura, spirometrul.

Pacientul respira mai intai

normal, apoi inspira si expira


pana la ultima suflare. Volumele
de aer continute in plamanii sai la
diferite momente ale respiratiei
sunt apoi masurate ,corelate fiind
cu debitele de aer inspirate sau
expirate.

Adaugarea la spirometru a unui

circuit complementar care


utilizeaza heliul permite sa se
calculeze capacitatea pulmonara
totala (volumul maxim pe care il
pot contine plamanii).

Anomaliile constatate sunt

clasificate in sindromul obstructiv


(debite anormal de mici),
sindromul restrictiv (volume
anormal de mici) si sindromul
mixt (asocierea celor doua
perturbatii).

Aparatele se bazeaz pe dou

sisteme de msur:
a. msurarea direct a volumului
ventilat
b. msurarea debitului aerului
ventilat

Msurarea direct a volumului

ventilat se efectueaz cu dispozitive


(clopot, piston sau burduf) puse n
micare de respiraia pacientului;
variaia de poziie a dispozitivului,
imprimat de inspiraia i expiraia
pacientului, sunt transformate n
variaie de volum.

Este posibil conectarea la un

computer care integreaz semnalul


de volum n format digital i
permite vizualizarea n timp real a
curbelor volum/timp i flux/volum.

Msurarea debitului aerului

ventilat se realizeaz cu debitmetre


(senzori de flux). Integrnd debitul
(fluxul) de aer msurat n fiecare
unitate de timp, se poate calcula
volumul de aer mobilizat.

Senzorii de flux utilizeaz

principii diferite, folosind


diverse proprieti fizice:

PNEUMOTAHOGRAFUL:

msoar diferena de presiune


printr-o rezisten fix: variaia de
presiune ntre cele dou capete ale
rezistenei este direct
proporional cu debitul aerului
care trece prin rezisten

TURBINA:

debitmetrul este
constituit dintr-o turbin
bidirecional i dintr-un cititor
pentru msurarea ntreruperilor
razelor infraroii, determinate de
rotaia unei palete n interiorul
turbinei;

ANEMOMETRUL (debitmetrul la

cald): funcioneaz prin rcirea


unor filamente calde de ctre fluxul
de aer care trece prin interiorul
acestuia, flux care i modific
impedana electric

DEBITMETRUL CU

ULTRASUNETE: msoar
timpul de trecere a unui fascicul
de ultrasunete de la un emitent la
un senzor; schimbarea intensitii
undelor este proporional cu
debitul aerului ventilat.

EFECTUAREA
SPIROMETRIEI
1. Condiii generale
Spirometria se poate nregistra
uor ncepnd cu vrsta de 5 ani,
cnd majoritatea copiilor pot
coopera corect n vederea
efecturii unor manevre
respiratorii forate.

nainte de efectuarea spirometriei

se nregistreaz datele
pacientului:
nlimea
greutatea
vrsta
etnia

nregistrarea corect a acestor

parametri este esenial, ntruct


pe baza lor se calculeaz valorile
spirometrice de referin
(prezise, normale) la care se
raporteaz cele msurate n
cazul pacientului.

Spirometria se realizeaz cu

pacientul n poziie ortostatic,


avnd capul i trunchiul drept;
i poziia eznd este acceptat,
dar se nregistreaz volume
pulmonare mai mici. Nasul
trebuie pensat, prin aplicarea
unei cleme nazale.

2. Condiii de siguran

Spirometria este o procedur


neinvaziv, sigur pentru
majoritatea pacienilor.
Complicaiile sunt rare i se
datoreaz manevrelor ventilatorii
forate:

lipotimie, datorit hiperventilaiei


sincop, datorit expirului forat

prelungit
criz de bronhospasm declanat
de expirul profund, la pacienii cu
astm bronic.

Contraindicaii absolute ale

spirometriei sunt:
hemoptizia
pneumotoraxul
bolile cardio-vasculare
necontrolate
interveniile chirurgicale recente.

EFECTUAREA PROPRIUZISA
Pentru a putea discuta despre

efectuarea propriu-zis este util


s ne raportm la clasificarea
volumelor pulmonare.

VOLUMELE PULMONARE
STATICE SI CAPACITATILE
Reflecta

proprietatile elastice ale


plamanului si peretelui toracic
CV = volumul maxim de aer care
poate fi expirat incet si complet
dupa un efort inspirator complet.
CVF manevra similara folosind
expiratia maxima fortata.

VOLUMELE PULMONARE
STATICE SI CAPACITATILE
VT = volumul de aer vehiculat in
timpul unei respiratii normale
VIR = volumul de aer care poate fi
obtinut printr-o inspiratie maximala
CI = VT + VIR
VR = volumul de aer ce ramane in
plaman la sfarsitul unei expiratii

CRF

= volumul de aer in plamani


la sfarsitul unei expiratii normale
cand toti muschii respiratori sunt
relaxati
VER = volumul de are care poate fi
obtinut printr-o expiratie fortata
CRF = VER + VR

CPT

= CI + CRF =
VT+VIR+VER+VR
Interes practic : CPT, CV, VR,
CRF
Normal: VR = 20-30% din CPT
CRF/CPT = 50%

VOLUMELE PULMONARE
DINAMICE SI FLUXURILE
Reflecta

statusul cailor respiratorii


FEV1 = VEMS = volumul de aer
expirat fortat in prima secunda a CVF;
normal > 70% din CVF
Media FEV1 la o persoana de 50 ani
si G medie = 4 litri la M si 3 litri la F

PEF

= fluxul expirator maxim


realizat cu efort maxim din pozitia
de inspir maxim
Variabilitate mare interindividuala
(pana la 30%)
Utilitate redusa; se foloseste la
monitorizarea pacientului astmatic
(! poate fi fals scazut in adm.
steroizi ).

CURBELE FLUX - VOLUM


Inregistrate

in timpul
performantelor inspiratorii si
expiratorii maxime.
Conturul curbelor pattern
caracteristic normal, obstructiv
(dg. si localizarea obstructiei),
restrictiv.

CURBELE FLUX VOLUM


IN BOLILE OBSTRUCTIVE
In

astm, BPOC aspect caracteristic


concav superior;
Rata fluxului expirator max in
ultimele 2/3 indep. de efort,
variaza direct cu reculul elastic al
plamanului si invers cu Raw
Emfizem reculul scade

Volumele pulmonare i debitele

ventilatorii se pot msura


spirometric folosind tehnici diferite:
a. prin manevre respiratorii lente
(care nregistreaz capacitatea vital
lent)
b. prin manevre respiratorii forate

b.1. msurare prin manevre

forate, n inspiraie i n
expiraie (bidirecional)
b.2. msurare doar a expiraiei
forate (expirogram forat).

Spirometria lent: subiectul

respir linitit prin piesa bucal


(volumul curent); dup cteva
respiraii este rugat s inspire lent,
ct de mult posibil, pn la
umplerea complet a plmnilor,
apoi s expire lent tot aerul, pn
la golirea complet a plmnilor.

n acest fel se pot msura

volumele pulmonare n condiii de


debit sczut, la pacienii cu
obstrucie bronic, la care
manevrele forate duc la creterea
presiunii intratoracice i la
nchiderea precoce a cilor
aeriene;

. Spirometria forat: subiectul

respir linitit prin piesa bucal


(volumul curent); dup cteva
respiraii este rugat s inspire
lent, ct de mult posibil, pn la
umplerea complet a plmnilor,
apoi s expire ct mai rapid
posibil, pn la golirea complet a
plmnilor.

nregistrarea exclusiv a expiraiei

forate (expirograma forat) const


ntr-o inspiraie maximal pn la
atingerea capacitii pulmonare totale
(TLC) urmat de o expiraie
maximal rapid printr-o pies
bucal legat la spirometru, expiraie
continuat pn la atingerea
volumului rezidual (RV).

Curbele nregistrate spirometric

trebuie s ndeplineasc anumite


condiii, pentru a fi siguri c
parametrii msurai pot fi
interpretai corect. Calitatea se
refer la acceptabilitatea curbelor
(analiza caracteristicilor
morfologice ale curbelor) i la
reproductibilitatea lor .

Curbele spirometrice sunt

considerate acceptabile pentru


interpretare dac sunt ndeplinite
urmtoarele criterii:

efortul expirator este maximal

(nc de la debutul expirului):


fluxul expirator crete brusc,
cu atingerea precoce a valorii
maxime (de vrf, PEF); se
nscrie grafic o curb aproape
vertical

reducerea treptat a fluxurilor

pe msur ce expiraia
continu: se nregistreaz un
traseu continuu, fr
ntreruperi sau incizuri (care
se pot datorita tusei, de
exemplu).

durata expiraiei active de cel

puin dou 2-3 secunde la copiii


mici, iar la copiii mari i la
adolesceni de cel puin 6
secunde; efectuarea unei
expiraii complete este indicat
de atingerea unui mic platou la
finalul curbei flux-volum sau al
curbei volum-timp.