VOLUMELE PULMONARE (1)

 VOLUMUL CURENT (VC) = volumul de aer inspirat şi

expirat într-o respiraţie normală-(500ml)
 VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVA (VIR) = volumul
de aer ce poate fi inspirat forţat după inspirul normal,
peste volumul curent-(3000ml)
 VOLUMUL EXPIRATOR DE REZERVA (VER) = volumul
de aer ce poate fi expirat forţat după un expir normal, dupa
expirarea unui volum curent-(1100ml)
 VOLUMUL REZIDUAL (VR) = volumul de aer care
rămâne în plămâni după un expir forţat-(1200ml)
VOLUMELE PULMONARE (2)
 VOLUMUL RESPIRATOR/min = cantitatea totală de aer
deplasat în arborele bronşic în fiecare minut
VC x FR (≈ 12 respiratii/minut)
Valoare normala = 6litri/minut

* FR = frecventa respiratorie
la barbat = 16/min, la femeie = 18/min

* La alveole ajung numai 4,5-5litrii, restul de aer ventilând spaţiul

mort anatomic (căile respiratorii până la bronhiolele terminale)
CAPACITATILE PULMONARE
 sunt sume de volume

 CAPACITATEA INSPIRATORIE (CI) = VC+VIR → 3500ml

 CAPACITATEA REZIDUALA FUNCTIONALA (CRF) =

VR+VER → 2300ml

 CAPACITATEA VITALA (CV) = VC+VIR+VER → 4600ml

 CAPACITATEA PULMONARA TOTALA (CPT) = CV+VR →

5800ml
 Volumele pulmonare din diferitele faze ale
respiratii sunt evaluate cu ajutorul metodei
 spirometrie → măsoară volumele pulmonare statice
și debitele ventilatorii maxime
 aparatul = spirometru
SPIROMETRIE – TIPURI (1)
 Spirometria forţată → înregistrarea unui ciclu
respirator maximal forţat, realizat prin efectuarea
unui inspir maxim urmat de un expir maxim, forţat
şi prelungit
 Spirometria lentă → înregistrarea unui ciclu
respirator maximal lent, realizat prin efectuarea
iniţială a unor cicluri respiratorii de repaus, urmate
de un inspir şi un expir maxim, lent şi prelungit
SPIROMETRIE – INDICATII (1)
 Detectarea prezentei sau absentei disfunctiei
respiratorii sugerate de examen clinic (tuse cronica,
productie crescuta de sputa si senzatia de lipsa brusca
de aer) si/sau radiografie pulmonara

 Evaluarea functiei pulmonare la persoane peste 40 ani

 Evaluarea unei boli pulmonare cunoscute

SPIROMETRIE – INDICATII (2)
 Evaluarea tratamentului administrat in afectiuni asociate
cu tulburarea functiei pulmonare

 Evaluarea persoanelor care fumeaza sau sunt expuse

noxelor profesionale si de mediu

 Evaluarea riscului unor interventii chirurgicale ce afecteaza

functia pulmonare

 Evaluarea starii generale de sanatate inaintea inceperii

programelor ce implica activitate fizica;
SPIROMETRIE – INDICATII (3)
 Evaluarea tratamentului administrat in afectiuni asociate
cu tulburarea functiei pulmonare

 Evaluarea persoanelor care fumeaza sau sunt expuse

noxelor profesionale si de mediu

 Evaluarea riscului unor interventii chirurgicale ce afecteaza

functia pulmonare

 Evaluarea starii generale de sanatate inaintea inceperii

programelor ce implica activitate fizica;
SPIROMETRIE – TEHNICA (1)
- se înregistrează datele pacientului (inaltime, greutate,
varsta) pe baza carora se calculeaza valorile spirometrice de
referinta (prezise, normale) la care se raporteaza cele
masurate in cazul pacientului
- se noteaza medicatia administrata inhalator (Ventolin,
Berotec, Symbicort, Seretide,Spiriva) sau oral (TheoSR, Teotard,
Miofilin, Metoprolol)
- subiect stabil clinic, fara infectii de tract respirator.
- pentru testarea reversibilitatii se va opri medicatia inhalatorie:
Ventolin cu 2-4 ore, Spiriva cu 24-36 ore, Symbicort cu 12-24
ore, Teofilina cu 12 ore.
SPIROMETRIE – TEHNICA (2)
Se evita:

- consumul de alcool , cu 4 ore inainte

- mesele copioase, cu 2 ore inainte
- fumatul, cu 1 ora inainte
- exercitii fizice intense, cu 30 minute inainte
- haine care impiedica expansiunea
toracelui/abdomenului
SPIROMETRIE – TEHNICA (3)
Calibrarea spirometrului
 Etalonarea pentru volum
 se face cu ajutorul unei seringi de calibrare
cu volum cunoscut (1, 2 sau 3 litri)
 necesară pentru a stabili corespondenţa
între lungimea segmentelor măsurate (cm)
şi volumul de aer (litri)
 Etalonarea pentru timp - depinde de viteza de mişcare a
inscriptorului
 Etalonarea pentru condiţiile de mediu - temperatură, presiune
atmosferică, umiditate
SPIROMETRIE – TEHNICA (4)
Manevra spirometriei forțate
 subiectul, în poziţie şezândă cu spatele drept, nasul
pensat şi buzele strânse în jurul piesei bucale,
efectuează
 un inspir maximal (până la nivelul capacităţii
pulmonare totale)
 un expir maximal forţat (până la nivelul volumului
rezidual)
 un nou inspir maximal forţat
 pentru evaluarea corectă a parametrilor se efectuează
3-4 probe, între determinări fiind acceptată o
diferenţă de maxim 10%
SPIROMETRIE – TEHNICA (5)
Condiţii de validare a probei:
 începutul expirului să fie satisfăcător fără tuse în
prima secundă a expirului (care afectează VEMS)
 fără terminarea prematură a expirului
 fără manevră Valsalva (închiderea glotei), care
poate întrerupe fluxul de aer
 fără pierderi de aer pe lângă piesa bucală
 fără obstrucţia piesei bucale (cu limba, dinţii,
Proteza)
SPIROMETRIE - CONTRAINDICATII
- hemoptizia si pneumotoraxul (sange, respectiv aer in
cavitatea pleurala)
- bolile cardio-vasculare instabile: infarct miocardic
recent, trombembolism pulmonar recent, hipertensiune
Necontrolata
- anevrisme (cerebrale, aortice)
- interventii chirurgicale abdominale, toracice si
oftalmologice recente
SPIROMETRIE - COMPLICATII
- rare
- datorita manevrelor ventilatorii forţate

- lipotimie, datorită hiperventilaţiei

- sincopă, datorită expirului forţat prelungit
- criză de bronhospasm declanşată de expirul profund, la
pacienţii cu astm bronşic
SPIROMETRIE – MASURATORI (1)
1. Volumul maxim expirat in prima secunda (VEMS sau
FEV1) – cat aer poate sa expire o persoana in prima secunda,
dupa ce a efectuat o inspiratie cat mai profunda posibil.
2. Capacitatea vitala fortata (CVF) – cantitatea totala de
aer pe care o persoana o poate expira dupa ce a efectuat o
inhalatie cat mai profunda posibil.
3. Raportul VEMS/CVF (Indice Tiffneau) – cat din aerul
total expirat poate fi dat afara din plamani in prima secunda
(altfel spus, cat de repede poate o persoana sa isi goleasca
plamanii de aer).
SPIROMETRIE – MASURATORI (2)
4. PEF – fluxul maxim obtinut in urma unui expir
maximal fortat (expresia fluxului de aer in caile
respiratorii mici)
5. FEF 25, 50, 75 – fluxuri maximale obtinute cand a mai
ramas in plaman 25%, 50%, 75% din CVF (utile pentru
diagnosticul precoce al afectiunile obstructive prin
afectarea cailor respiratorii mici)
SPIROMETRIE - INTERPRETARE

Parametrii spirometrici sunt considerati in limite

normale
- VEMS, CVF sunt 80-120% din valorile de referinta;
- VEMS/CV peste 70%
 SPIROMETRIE –
INTERPRETARE (2)

Curba volum/timp
volum - axa verticală /
timp - axa orizontală
determinarea debitelor se
bazează pe măsurarea
pantei unei drepte trasate
între 2 puncte de pe
curbă
 SPIROMETRIE –
INTERPRETARE (3)
Curba flux/volum

flux - axa verticală / volum - axa

orizontală

curba expiratorie are o primăpantă

ascendentă abruptă, culminând
cu un vârf (fluxul expirator
maxim de vârf = PEF)
A B
→ se continuă cu o pantă
descendentă mai lentă, uşor
concavă (corespunde cu
fluxurile expiratorii progresiv
descrescătoare spre sfârşitul
expirului
 SPIROMETRIE – INTERPRETARE (4)
 evaluarea funcţiei pulmonare se face pe baza:
aspectului graficului
 valorilor parametrilor ventilometrici (5 de
importanţă mai mare):
 Capacitatea vitală forţată (CVF) - volumul de aer
expirat într-un ciclu respirator forţat
 VN: CVa  80% din Cvi (5-6 l în valoare absolută
 Valoare clinică:
• CV se corelează cu masa de ţesut pulmonar
funcţional
• CV↓ - disfuncţii ventilatorii restrictive (DVR) şi
mixte (DVM)
• CV N – disfuncţii ventilatorii obstructive
(DVO), cu excepţia DVO cu „air trapping” (aer
captiv), în care este ↓
SPIROMETRIE – INTERPRETARE (5)
 Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) - volumul de
aer exhalat în prima secundă a expirului maximal forţat
VN: VEMSd  80% din VEMSi
Valoare clinică: VEMS↓ apare în toate tipurile de disfuncţii
ventilatorii, fiind importantă în stabilirea severităţii disfuncţiei
 Indicele de permeabilitate bronşică (IPB=VEMS/CVF) -
scade progresiv cu vârsta, datorită modificării proprietăţilor
elastice ale plămânului
VN: La adulţii sănătoşi, valoarea sa variază între 65% şi 75%
IPB%  limita inferioară corespunzătoare vârstei:
SPIROMETRIE – INTERPRETARE (6)
Debitul expirator maxim de vârf (PEF) - fluxul de
aer corespunzător celui mai înalt punct al curbei
expirului
VN: PEFd  80% din PEFi (8-10 l/s)
Valoare clinică: PEF↓ în DVR, DVM şi obstrucţia
căilor respiratorii centrale
SPIROMETRIE - VALORI MODIFICATE

Anomaliile constatate sunt clasificate in

1. sindrom obstructiv (debite anormal de mici) -
Astm si BPOC
2. sindrom restrictiv (volume anormal de mici)-
fibroze pulmonare
3. sindrom mixt (asocierea lor)
SPIROMETRIE – INTERPRETARE (9) - Gradul de
severitate a disfunctiei ventilatorii in functie de VEMS

VEMS (%)

Disfuncție uşoară 66-80

Disfuncție moderată 50-65
Disfuncție severă 50