DEFIBRILAREA

Obiective
 Definiţia defibrilării
 Indicaţiile defibrilării
 Cum se aplică în condiţii de siguranţă şocurile
electrice, folosind:
 un defibrilator manual
 un defibrilator extern automat (AED)
 Defibrilarea
 Definiţie:
“Oprirea FiV/TV fara puls la 5 secunde de la aplicarea
şocului electric extern”
 Este depolarizată o cantitate critică din miocard.
 Controlul este preluat de către pacemaker-ul natural
al cordului
 Scopul este reluarea circulaţiei spontane (ROSC).
 Defibrilarea precoce
Definiţie:
 Aplicarea şocului electric în primele 3 min de la producerea stopului cardiac
prin ritm defibrilabil (FiV sau TV fără puls).
 Manevra f.importana ce influenţează supravieţuirea în stopul cardiac:
 defibrilare în primele 3 – 5 min de la instalarea colapsului poate creşte rata de
supravieţuire cu 50 – 70%;
 fiecare minut de întârziere a defibrilării scade probabilitatea de supravieţuire la
externare cu 10-12%.
 Defibrilarea
• Succesul defibrilării depinde de 3 factori esenţiali:
1) Intervalul de timp dintre instalarea ritmului defibrilabil şi administrarea
primului şoc electric
2) Trecerea curentului prin masa critică de miocard
3) Statusul metabolic al miocardului.
• În cazul întârzierii defibrilării, amplitudinea undelor de FiV scade
progresiv →FiV cu unde mici → asistolie (după aprox. 15 min.)
probabil prin depleţia rezervelor energetice ale cordului;
 Defibrilarea
Cantitatea de energie descarcata in miocard depinde de:
 Energia socului electric extern
 Poziţia padelelor/ pads-urilor (=electrozi autoadezivi)
 Impedanţa transtoracică (rezistenta)

 Se recomandă îndepărtarea surselor de O2 la

min. 1m de pacient înaintea defibrilării (există
risc de aprindere a O2) !
 Defibrilatoare
 Componente
 Sursa de energie
 Condensator
 Padele/ Electrozi autoadezivi
 Modele
 Manual
 Automat
 Cu undă monofazică sau bifazică
 Defibrilatoarele bifazice
 Sunt mai uşoare şi mai comod de transportat (au
condensatoare şi baterii mai mici)
 Necesită mai puţină energie pentru defibrilare
• primul şoc trebuie să fie de cel puţin 150J.
 Şocul bifazic ≤ 200 J are o rată mai mare de succes în
oprirea FiV/TV fără puls (aprox. 85-98%) decât şocul
monofazic cu energie sporită.
ENERGIA ŞOCURILOR
ELECTRICE
Pt.defibrilator bifazic
 Ideal, primul şoc - cel puţin 150J
(intre 150-200J)
 Dacă nu se cunoaşte energia eficientă
furnizată de defibrilator, se recom. 200J
pt. primul şoc
 Pt.șocurile urmatoare -energie
constanta -200J sau energii
crescatoare (daca defibrilatorul
permite: 200 – 360 J)
 Padele versus pads-uri

 ERC 2015 pastreaza atentia in utilizarea pads-

urilor/patch-urilor pentru defibrilare, dar
 se recunoaste utilitatea padelelor in anumite situatii:

 cand nu sunt disponibile pads-urile sau

 cand se utilizeaza tehnica “quick look” (evaluare

rapida a ritmului)
 Padele versus pads-uri
Padele
• Recomandate pt.evaluare rapidă
a ritmului cardiac
• Permit defibrilare imediată (dacă
este cazul)
• Padelele necesită pre-gelificare
• Pot apare artefacte de mişcare
• Există riscul apariţiei falsei asistolii
post-defibrilare (după defibrilare,
gelul devine polarizat
→↓conductivitatea)
Pads-uri (=electrozi autoadezivi)
• sunt sigure: defibrilare de la
distanţă, risc minim de scânteie,
• Eficiente - impedanţă similară
cu padelele
• nu apare fenomenul de falsă
asistolie post-defi.
• Monitorizare şi aplicarea mai
puţin rapidă a primului şoc;
• Se aplică în zone fără pilozitate
Padele versus pads-uri
 Poziţia padelelor/ pads-urilor
= astfel încât zona din cord ce fibrilează (V) să fie situată intre ele
 Pozitie convenţională antero-apicala: un electrod -subclavicular dr.,
celalalt -apical (=la nivel V5-V6, fără să se interpună ţesut mamar)
 Pozitii alternative:
 Poz.antero-posterioara: un electrod în poz. precordială, celălalt posterior
subscapular stg.
 Poz. biaxilară – pe linia axilara medie (la niv.cordului)
 Pac.purtator de pace-maker/ cardioverter implantabil
 Padelele/ pads-urile pt.defibrilare se aplica la >10-12 cm distanta de dispozitivul
implantat
 Dupa reluarea circulatiei spontane –obligator verificarea dispozitivului implantat
Poziţia padelelor/ pads-urilor
Impedanţa (rezistenta) transtoracică
 Direct proportionala cu greutatea corporală/ dimensiunile
toracelui (la adult aprox.70-80 ohmi)
 Impedanţă transtoracica minima, daca:
 Suprafata padelelor/ pads-urilor optima =8-12 cm² pt.adult si
copil>8 ani
 Plasarea pads-ului apical (poz.V5-V6) in poz.longitudinala (axul
lung al pads-ului să fie orientat cranio-caudal)
 Contact cat mai bun padele↔tegument (fără pilozitate, gel specific)
 Presiune în punctul de contact -optimă= 8kg forţă la adult
 Aplicarea socului la sfârşitul expirului (pe cat posibil)
 Indicaţiile defibrilării:
 Ritmurile de stop
cardiac
defibrilabile:
 FiV
şi
 TV fără puls
 Contraindicaţiile defibrilării:
 Ritmurile de stop cardiac non-defibrilabile:
 Activitate electrica fara puls (AEP) şi asistolie
 In caz de dubiu: FiV cu unde mici sau asistolie:
 NU se recomanda șoc electric !
 Se continuă CPR eficient după protocolul de ritm non-defibrilabil
până se obţine un ritm ECG clar (FiV cu unde mari sau linie
izoelectrică)
Defibrilare… ?
 Defibrilare… ?

Pacientul:

Pe monitor:
 Defibrilarea manuala
tehnica
 In aprox.25% din SCR, primul ritm monitorizat este
FiV/ TV fara puls
 Tehnica optimă urmăreşte aplicarea unui șoc electric
în condiţiile unei impedanţe transtoracice minime.
 Defibrilarea manuala
tehnica
Folosirea defibrilatorului în condiţii de siguranţă
• Ştergeţi toate urmele de lichide/ unguente/ patch-uri de pe toracele
pacientului/ de sub pac.inainte de defibrilare
• Nu ţineţi niciodată ambele padele în aceeaşi mână

• Încărcaţi padelele numai după aplicarea lor pe toracele victimei

• Îndepărtaţi sursele de oxigen din zona defibrilării (la min.1 metru)

• Evitaţi contacul direct sau indirect cu pac.

 Actual -se preferă pads-uri (electrozi autoadezivi) → risc de afectare

a personalului/ de scânteie mult mai redus comparativ cu padelele
 Defibrilarea manuala
tehnica
 Dupa confirmarea stopului cardio-respirator
 Se solicita ajutor (echipa de resuscitare + echipamente)
 Se incepe CPR: compresiuni toracice & ventilatii 30:2
 Cand se obtine defibrilatorul
 Se continua compresiunile toracice in timpul aplicarii
padelelor/ pads-urilor APOI
 Oprire scurta a compresiunilor toracice pt.identificarea
ritmului ECG
 Defibrilarea manuala
tehnica
 Se confirma ritm defibrilabil (FiV/ TV fara puls)
 Imediat se reiau compresiunile toracice in timp ce se incarca defibrilatorul
 Dupa incarcarea defibrilatorului
 Se opresc compresiunile toracice
 Se verifica siguranta echipei de resuscitare (nu sunt in contact cu pac./ targa, O2
este indepartat la min.1m)
 Se aplica UN șoc electric (150-200J bifazic sau 360J monofazic)
 Imediat dupa aplicarea șocului electric
 Se reia CPR 30:2 (incepând cu compresiunile toracice), timp de 2 min
 NU se re-evalueaza ritmul ECG dupa aplicarea șocului electric !
 Re-evaluarea ritmului ECG ± puls –dupa 2 min de CPR !
 Defibrilarea manuală
tehnica
 Confirmare FiV/TV fara puls (semne de SCR & aspect
ECG)
 Imediat se reia CPR 30:2
 Selectaţi nivelul de energie (200J)
 Aplicaţi gel specific pe padele
 Aplicaţi padelele pe toracele pac.APOI incărcaţi
defibrilatorul; compresiunile toracice se continua in timpul
incarcarii defibrilatorului !
 Opriti compresiunile toracice
 Strigaţi “atenţie, defibrilez! + oxigenul la o parte”
 Verificarea vizuală a zonei si verificarea rapidă a monitorului
 Aplicarea şocului electric
 Imediat se reia CPR 30:2 (începând cu compresii toracice)
timp de 2 min
 Defibrilarea manuala
energia șocurilor urmatoare
 Dupa 2 min de CPR → re-evaluare ritm ECG ±puls
 Persista ritm defibrilabil
 Se aplica urmatorul șoc electric, respectând etapele descrise
anterior
 Imediat dupa șoc se reia CPR 30:2, timp de 2 min
 Dacă defibrilarea iniţială restabileşte circulaţia
pacientului şi FiV/TV fără puls reapare ulterior
 se indică aplicarea unui şoc cu energie egală cu şocul ce a
fost eficient la defibrilarea precedentă.
 Defibrilarea manuala
FiV /TV fără puls refractare la defibrilare –recom.:
 Schimbarea poziţiei padelelor/ pads-urilor
 poziţie biaxilară sau
 poziţie antero-posterioara (precordial & subscapular stânga)

 Identificarea/ tratarea cauzelor potenţial reversibile.

 Se ia in considerare MgSO4 –in caz de hipoMg-mie

 Resuscitarea se continuă câtă vreme pacientul rămâne

în FiV /TV fără puls sau exista o cauza potential
reversibila ce poate fi tratata
F28
 Defibrilarea - ALS 2015

 F.important –intrerupere cat mai scurta a compresiilor toracice

in timpul resuscitarii (numai pt.manopere specifice)
 Compresiile toracice se continua si in timpul incarcarii
defibrilatorului (se minimizeaza pauza pre-soc); se opresc numai
pt.aplicarea socului electric (< 5sec)
 Chiar si o intarziere de 5 -10 sec reduce sansele ca socul electric sa aiba
succes
 Este posibila reducerea opririi compresiilor toracice pre-șoc <5 sec
fara compromiterea sigurantei echipei de resuscitare
 Defibrilarea - ALS 2015
• Se recom. 3 socuri consecutive (grupate) in caz de:
 FiV/ TV fara puls aparute in timpul cateterizarii cardiace
(coronarografiei), SAU
 FiV/ TV fara puls aparute la un pacient monitorizat, cu martori, pe
sectiile UTIC, TI, cu defibrilator manual rapid disponibil, SAU
 FiV/ TV fara puls aparute imediat post-chirurgie cardiaca, SAU
 FiV/ TV fara puls aparute la pacient monitorizat, cu martori, daca e
conectat la un defibrilator

• Importanta mai redusa a loviturii precordiale

 Lovitura precordială
 Lovitură scurtă, rapidă, aplicată cu pumnul (marginea
cubitală) în ½ inferioară a sternului, de la o înălţime
de 20 cm →aprox.echivalenta cu energie de 40 - 50J
 Indicată numai în FiV/ TV fără puls aparute la
pacient monitorizat, fără defibrilator disponibil
imediat
 se aplică o singură dată, imediat după apariţia
ritmului defibrilabil, înaintea sosirii
defibrilatorului
 şansele de conversie sunt mai mari în cazul TV fără
puls, comparativ cu FiV.
 Defibrilarea automata externa
 Defibrilator automat extern
(automated external defibrillator
=AED)
 Dispozitiv electronic portabil ce poate
identifica aritmii cardiace maligne (FiV/
TV rapida) si poate aplica soc electric
extern adecvat pt.restabilirea circulatiei
spontane
 Automated external defibrillator (AED)
 Permite defibrilarea precoce şi în siguranţă de către
personalul ne-medical
 Defibrilare aplicată în primele 3 min.de la instalarea FiV/TV fără
puls→ ↑ rata de supravieţuire până la 70%.
 CPR şi defibrilare aplicate în primele 3-5 min. de la instalarea
FiV→ pot ↑ rata de supravieţuire până la 50-70%;
 fiecare minut de întârziere a defibrilării ↓ rata de supravieţuire cu
10-12% pe minut
 Automated external defibrillator (AED)
• Analizează automat ritmul cardiac (frecvenţa şi
amplitudinea undelor).
• Au specificitate pentru recunoaşterea ritmurilor defibrilabile
de până la 100% (teste pe ritmuri ECG înregistrate şi pe
trialuri de adulţi şi copii)
• Pregătesc aplicarea şocului electric
• Furnizeaza comenzi vizuale si verbale simple –poate
fi utilizat si de personal ne-medical
• În viitor –AED-uri care să furnizeze informaţii despre
calitatea compresiilor toracice (frecvenţă şi profunzime)
 Defibrilarea externă automată
tehnica
 Se aplică electrozii adezivi
 Se urmăresc instrucţiunile audio-video “nu
atingeti pacientul”
 Se face analiza automata a ECG
 Se încarcă automat dacă ritmul cardiac se
pretează la defibrilare
 Se indică aplicarea şocului electric
 Se pote trece pe modul de defibrilare
manuala
Defibrilarea externă automată
tehnica
 Defibrilarea externă automată
 Avantaje:
 Necesită mai puţină pregătire, nu este necesară
interpretarea ECG
 Convenabile pentru defibrilarea de “prim-ajutor”(in locuri
aglomerate + programe de defibrilare pentru public)
 Reprezintă o posibilitate de defibrilare precoce în spital
(ideal <3 min de la producerea stopului cardiac).
Întrebări ??
 Rezumat
 Defibrilarea este singura metodă eficientă de
restabilire a debitului cardiac la un pacient cu FiV
sau TV fără puls.
 Defibrilarea trebuie efectuată cat mai rapid şi
eficient, în condiţii de siguranţă.
 Actual se recom.reducerea pauzei pre-șoc < 5 sec.
(continuarea comresiunilor toracice in timpul
incarcarii defibrilatorului)
 Defibrilare manuala vs.automata
 Monitorizare ECG
Semnele de stop cardiac…?
Monitorizare ECG…

Defibrilare ?
Monitorizare ECG…

…?
Monitorizare ECG…

…?
Monitorizare ECG…

…?
Defibrilare…?
Defibrilare…?
Defibrilare…?
În timpul cursului... La simulări…