Sunteți pe pagina 1din 9

Cateterizarea venei subclaviculare

Tehnica punctiei venei subclave drepte

Cateterizarea venei subclaviculare (abordul subclavicular)


Poziia pacientului va fi de asemenea n Trendelenburg, cu capul rotat n direcie opus cu membrele superioare ntinse pe lng corp. Echiparea medicului, pregtirea cmpului i izolarea zonei ce urmeaz a fi puncionat se face la fel ca i n cazul venei jugulare interne.

In acest caz, este indicat ca pacientul sa fie monitorizat prin pulsoximetrie, EKG si sa existe disponibila o sursa de oxigen. Trebuie luat, permanent, in consideratie, ca reprezinta abordul cu cel mai mare risc de complicare cu pneumotorax iatrogen. Medicul se afla lateral de pacient, de aceeasi parte cu vena ce va fi punctionata. Abordul se poate realiza supraclavicular sau infraclavicular. Se prefera abordul subclaviei pe partea dreapta, deoarece riscul de a perfora domul pleural este mai mic, in acelasi timp evitandu-se ductul toracic.

a) In varianta supraclaviculara, cel mai folosit abord este cel jonctional: - pozitia pacientului: Trendelenburg, cu capul usor rotit spre partea opusa; - punctia se face la jonctiunea dintre clavicula si muschiul sternocleidomestoidian, componenta sa laterala, la 1 cm deasupra fetei superioare a claviculei si lateral de s.c.m.; - orientarea acului este de 45 fata de marginea s.c.m., spre manubriul sternal.

b) Abordul subclavicular este cel mai folosit; si acesta prezinta mai multe variante de punctie: - pozitia pacientului este similara cu cea din abordul supraclavicular; in plus, bratul, antebratul si mana sa vor fi fixate in lungul axei corpului, suportand usoara tractiune; astfel, se va deschide spatiul intercostoclavicular; - punctia se poate face la jonctiunea dintre treimea mediala si cea intermediara a claviculei, la jumatatea claviculei sau la jonctiunea dintre treimea externa a claviculei si cea mediala, in toate situatiile la 1-1,5 cm inferior;

- orientarea acului se face, in toate cazurile, spre manubriul sternal; - acul trebuie sa pastreze o traiectorie cat mai razanta la clavicula, in plan sagital; - cateterul, introdus dupa metoda Seldinger, trebuie avansat 16-18 cm.

Accidente / Incidente
Obstrucia cateterului survine n 14 25% din cazuri Tromboza i tromboflebita datorit iritarii peretelui venos de ctre cateter Infecia bacterian sursa contaminrii bacteriene fiind de la tegument, cateter, trusa de perfuzie, soluiile perfuzabile Embolia gazoas survine fie n momentul debranrii seringii i introducerii cateterului, fie n momentul montrii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu aer

Fistule Chilototax - ste un tip de pleurezie care rezulta din acumularea de fluid limfatic in cavitatea pleurala. Cauza este de obicei scurgerea din ductul toracic sau unul din vasele limfatice principale care dreneaza in acesta. Pneumotorax - (denumit i plmni colabai) este rezultatul acumulrii de aer n spaiul dintre plmni i peretele toracic, n aa numitul spaiu pleural (colecie intrapleural de aer) Hidrotoraxul Lezarea nervilor , limfaticelor Hematoame , sangerare