Grupa 6 Anul 6 • Igienizarea profesională constă în următoarele manopere: • 1.detartraj, • 2.periaj, • 3.airflow • 4.uneori fluorizare. • Este recomandat să se efectueze în mod normal o dată la șase luni. Pentru pacienții cu lucrări fixe și implanturi se recomandă a fi efectuată o dată la patru luni, iar fumătorii ar trebui să efectueze această operațiune o dată la trei luni. • Detartrajul este o procedură stomatologică profilactică prin care se îndepărtează tartrul și placa dentară formate pe suprafața supragingivală (smalț), respectiv subgingivală (ciment) a dinților. Tartrul dentar supragingival este și cel mai întâlnit; acesta este la început încolor, apoi capătă o nuanță maronie și dă un aspect inestetic danturii, totodată producând halenă și cari Detartraj profesional • Detartrajul se realizează cu un aparat cu ultrasunete și constă în îndepărtarea tartrului supra și subgingival, dar și a colorațiilor de pe dinți. Suprafețele rezultate după detartraj se finisează cu periaj profesional, gume, airflow (jet de bicarbonat de sodiu aer si apă sub presiune), lăsând suprafețe dentare ușor de periat. • Pe lângă detartrajul ultrasonic în cadrul igienizării profesionale se mai poate folosi un dispozitiv care se numește Air Flow. Acesta utilizeaza apă, aer și pulbere de bicarbonat de sodiu pentru a îndepărta petele, placa și depozitele moi de pe suprafețele dinților. Datorită pulberii ușor abrazive de bicarbonat, se realizează în același timp și lustruirea suprafetelor igienizate. Este foarte eficient în îndepărtarea petelor nicotinice și de gudron la fumători. Air Flow • Periajul stomatologic profesional se realizează după detartrajul cu ultrasunete și are ca rol lustruirea și netezirea suprafețelor dentare. Acest procedeu se realizează cu perii impregnate cu diferite substanțe și gume, pufuri, polipanturi. Se folosește o pastă de dinți profesională cu o granulație crescută sau medie în funcție de existența colorațiilor pe dinti. În unele cazuri se periază și limba în porțiunea sa posterioară. Apoi cu ajutorul unor benzi abrazive și al aței dentare se curăță spațiile dintre dinți. • Igienizarea dentară este recomandat să se realizeze înaintea începerii tratamentelor stomatologice și apoi regulat, la interval de trei-șase luni, în funcție de recomandările medicului dentist. Periaj profesional Albirea profesionala • Albirea dintilor reprezinta cea mai simpla si confortabila metoda prin care se indeparteaza petele intrinseci de la nivelul dintilor, redand stralucirea si albul dintilor de altadata. Albirea dintilor se efectueaza de catre medicul stomatolog, in conditii de maxima siguranta. • Albirea dentara cu laser este o procedura eficienta de albire a dintilor care se efectueaza doar in cabinetele stomatologice. Inainte de inceperea procedurii, medicul va lua masuri de protectie suplimentara a gingiilor. Aceasta etapa este urmata de aplicarea unui gel cu peroxid de hidrogen si, apoi, cu ajutorul laserului, se va efectua albirea dentara propriu-zisa. Albirea dentara cu laser Albire profesionala Albirea dentara cu gutiere – la domiciliu
• O alta modalitate de albire dentara o reprezinta albirea dintilor cu ajutorul
gutierelor. Acestea sunt special confectionate pentru fiecare pacient in parte si sunt preumplute cu un gel special, in functie de recomandarile medicului stomatolog. Gutierele se aplica in cavitatea orala timp de 4-6 ore de obicei in timpul somnului. Exista si variante de albire in gutiere care se folosesc in reprize de numai o ora. • Efectele acestei proceduri sunt mai lente. De cele mai multe ori, albirea dentara cu gutiere este recomandata de medicul stomatolog ca o masura de continuare sau de intretinere a efectului albirii dintilor realizata in cabinet. Fatetarea dentara • Fatetarea dintilor este o procedura specifica esteticii dentare prin care fatetele dentare se aplica pe dinti, rezolvand una sau mai multe probleme de natura estetica, precum: • culoarea (dinti patati, decolorati) • spatierea (treme,diastema) • alinierea (dinti strambi) • forma (dinti fracturati, ciobiti) METODA DIRECTA (LA CABINET)
• Modalitatea directa se realizeaza in clinica/ cabinet si este aplicabila doar
fatetelor din materiale compozite • Fatetarea este efectuata in cabinet, manual, de catre medicul specialist, fara contributia laboratorului si tehnicianului dentar. Acest lucru presupune multa pricepere si indemanare din partea medicului stomatolog pentru ca el trebuie sa egaleze sau chiar sa depaseasca rezultatul estetic obtinut prin modalitatea indirecta. Fatetare directa cu compozit METODA INDIRECTA (CABINET & LABORATOR)
• In metoda indirecta stomatologul colaboreaza cu tehnicianul laboratorului
de tehnica dentara pentru obtinearea fatetelor dentare. • Procesul presupune luarea amprentei dentare si utilizarea softurilor computerizate CAD-CAM, astfel incat la final fatetele sa se potriveasca perfect pacientului. Cel mai frecvent metoda indirecta este folosita in cazul fatetelor din ceramica (feldspatica, Emax, Lumineers) sau zirconiu (full zirconiu) Tehnici de preparare • In fatetarea dintilor exista doua tehnici de preparare: neinvazva, denumita No Prep si minim invaziva. Desigur, este de preferat ca tehnica aleasa sa fie cea care sa nu presupuna sacrificiul de substanta dentara sau pe cea care sa presupuna cel mai mic sacrificiu dentar posibil. • NO PREP, FARA SLEFUIERE (NEINVAZIV) • Fatetele „No prep”, asa cum le spune si numele, sunt fatete care nu presupun preparatia, adica slefuirea dintelui. Practic, fateta se aplica direct pe dinte prin cimentare, fara a se slefui din smaltul acestuia. • CU SLEFUIRE MINIM INVAZIVA • In afara de fatetele No Prep, toate celelalte fatete presupun slefuirea dintilor astfel: 0,3 – 0,8 mm in adancime, respectiv pana la 1,5 mm in inaltime. Primul obiectivul al medicului este sa slefuiasca cat mai putin din dinte (minim-invaziv), fara a afecta stratul de dentina ce se afla imediat sub smalt. ETAPA 1: CONSULTATIA
• Prima etapa in planificarea fatetarii dentare este reprezentata de
consultatie si obligatoriu, de realizarea unei radiografii panoramice. Tot in cadrul consultatiei se face un set de poze intraorale si extraorale, ce se folosesc ulterior in soft-ul 3D. Apoi se ia o amprenta initiala a dintilor pentru a putea modela viitoarele fatete. Astfel, se realizeaza o simulare directa a viitorilor dinti dintr-un material provizoriu din acrilat. ETAPA 2: AMPRENTAREA DINTILOR
• In a 2 a etapa, din laborator, tehnicianul trimite modelul dintilor pacientul
cu fatetele din ceara, astfel incat pacientul sa aiba o prima viziune despre viitorii sai dinti. Alaturi de model, mai trimite si un conformator in care se introduce un material estetic ce va realiza in gura pacientului ceea ce el vede pe model. • Tot in aceasta etapa are loc si slefuirea dintilor (daca este cazul) si amprenta pentru viitoarele fatete. ETAPA 3: CIMENTAREA FATETELOR • Ultima sedinta este de proba. Daca totul este in regula, adica daca fatetele indeplinesc cerintele de marime, culoare si forma, se va trece la cimentarea definitiva a acestora. Coroanele unidentare • Este cel mai important avantaj al coroanelor dentare. Dupa cimentarea definitiva a coroanelor, dintele va putea participa la procesul masticator la fel ca inainte de distructie. Rezultatul estetic va depinde de materialul din care se va confectiona coroana. • Coroanele de invelts metalice, confectionate din diverse aliaje, in functie de procedeele de confectionare se impart in coroane tumate, cu sau fara grosime dirijata, coroane din doua bucati (inel si capac tumat) si stantate (abandonate aproape in totalitate). • Coroanele nemetalice sau estetice se confectioneaza din ceramica, materiale compozite si rasini acrilice (ultimele doar ca restaurari provizorii). • Coroanele mixte prezinta o componenta metalica si un placaj estetic. in functie de placaj, ele pot fi coroane metalo-ceramice, metalo-compozite si metalo-acrilice. • in indicarea tipului de coroana de invelis, a materialelor din care se confectioneaza si a tehnologiei folosite se au in vedere urmatoarele variabile: • - scopul urmarit: restaurarea morfologiei si functiei coronare, agregarea unei proteze fixe, ancorarea unei proteze mobilizabile etc., • - topografia dintelui pe arcada: in zona frontala sau laterala, • - starea pulpei si a parodontiului marginal, • - conditii clinico-tehnice: dotarea cabinetului si a laboratorului. Va multumesc!