2017

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017 complement simplu:
1.Aplicatiile de arsenic determina necroza pulpara prin:
 A paralizia peretilor vasculari

 B modificari brutale ale pH-ului
 C lezarea membranei celulare
 D depolimerizarea colagenului
 E scaderea vascozitatii protoplasmei celulare
Vezi raspunsul corect
2. Ce tip de papilom prezinta risc de malignizare?
 A veruca vulgara
 B papilomul scuamos
 C papilomul inversat
 D papilomul cu celule cilindrice
 E papilomul nu are risc de malignizare
3. Care dintre urmatoarele metode antropometrice de determinare a dimensiunii

verticale la edentatul total utilizeaza ca segment etalon distanta dintre fanta labiala
si unghiul extern al ochiului:
 A Swenson
 B Silvermann
 C Wright
 D Boianov
 E Willis
4. Directia acului pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori, pe cale

intraorala este:
 A sagitala anteroposterior
 B in sus, inapoi si inauntru
 C in sus, inapoi si in afara
 D in sus, inainte si inauntru
 E in sus inainte si in afara
5. Ce tip de nevralgie poate fi acompaniata de bradicardie si uneori sincopa ?

 A nevralgia esentiala de trigemen
 B nevralgia de glosofaringian
 C nevralgia occipitala (Arnold)
 D nevralgia nervului laringeu superior (Halphen)
 E nevralgia din zona zoster
6. Materialul de obturatie de canal care determina o crestere importanta a intensitatii

manifestarilor clinice in cazul unei depasiri apicale este:
 A eugenatul de zinc iodoformat

 B pasta Rookle’s
 C pasta cu aldehida formica
 D rasinile policondensate provenite din asocierea de aldehida formica si rezorcina
 E pasta cu N2
7. Avantajele utilizarii linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
 A stimuleaza direct depunerea de dentina secundara

 B alcalinitate scazuta
 C efect bacteriostatic
 D manipulare dificila a linerilor in suspensii apoase
 E nu se dizolva usor in mediul apos, eliberand ionii hidroxil
8.Pentru dintii frontali superiori, edemul in parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
intereseaza:
 A aripa nasului
 B buza superioara
 C regiunea palpebrala
 D regiunea geniana
 E regiunea temporala
9. Stadiul de “leziune initiala” din gingivita cronica prin inflamatie de cauza

microbiana se caracterizeaza prin:
 A hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

 B cresterea numarului limfocitelor B
 C lamina bazala fragmentata
 D cresterea activitatii enzimatice
 E microulceratii in epiteliu
10. Articaina este hidrolizata de colinesterazele plasmatice in proportie de :
 A 95 %
 B 100 %
 C 90 %
 D 75 %
 E 50 %
11. Corpii Rushton de la nivelul membranei chistului radicular reprezinta :
 A ingrosari ale stratului conjunctiv fibros

 B focare de infiltrat inflamator
 C granule de colesterol
 D depozite de hemosiderina
 E zone de calcificare liniara sau arcuata ale epitelului
12. Dupa Ackermann, citat de Boboc, referitor la etapizarea functiei masticatorii in

dezvoltare, urmatoarea afirmatie este falsa:
 A in primele luni de viata, absenta dintilor si morfologia ATM permit o mare libertate de
miscare
 B aparitia dintilor temporari si angrenajul interdentar duc la sistematizarea contractiilor
musculare
 C abraziunea dintilor temporari scade eficienta masticatorie
 D abraziunea dintilor permanenti este o perioada de eficienta maxima masticatorie
 E in perioada primei dentitii abrazate, se exercita o presiune functionala mai mare decat
in prima dentitie neabrazata
13. Teoria mugurilor adamantini multipli, incriminanta in etiopatogenia dintilor

supranumerari:
 A explica formatiunile supranumerare de tip dens in dente

 B explica formula dentara supranumerara pe o arcada si anodontia pe cealalta
 C explica prezenta dintilor supranumerari in pozitie vestibulara
 D nu a fost pusa in evidenta din punct de vedere histologic
 E explica degenerarea ulterioara a formatiunilor epiteliale supranumerare in tumori
odontogene
14. Conform clasificarii LAHSAl, subcalasa . .hS . . presupune:
 A despicaturi complete bilaterale

 B despicatura completa a buzei, pe partea dreapta
 C despicatura completa a buzei, pe partea stanga
 D despicatura incompleta a buzei si procesului alveolar stang
 E despicatura incompleta a palatului dur. completa a valului palatin
15. Pentru realizarea intermediarilor suspendati ai puntii dentare trebuie sa dispunem

de un spatiu protetic in sens vertical de minimum:
 A 0,5-1 mm
 B 3 mm
 C 5 mm
 D 6 mm
 E 10 mm
16. Pentru pacientii cu risc cardiovascular mediu de endocardita bacteriana se

recomanda urmatorul protocol standard de antibioprofilaxie:
 A amoxicilina 2 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor

 B amoxicilina 1,5 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor
 C clindamicina 400 mg
 D clindamicina 2 g
 E amoxicilina 2,5 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor
17. Incluzia de canin este mai frecventa:
 A bilateral
 B oral
 C la sexul masculin
 D la maxilarul inferior
 E unilateral stanga
18. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor:
 A realizeaza stopurile de clasa a II-a

 B realizeaza stopurile de clasa a III-a
 C sunt cuspizi de echilibru
 D contacteaza fosetele meziale ale dintilor omologi inferiori
 E asigura conducerea mandibulei in miscarile de lateralitate
19. In cadrul prepararii dintelui (incisiv central maxilar) pentru coroana ceramica,
muchiile rotunjite:
 A constituie o zona de concentrare de stress

 B pot duce la fisurarea coroanei
 C pericicleaza stabilitatea coroanei
 D nu impiedica aplicarea corecta a foliei de platina pe bontul mobil
 E favorizeaza realizarea pragului
20. Pentru crearea lambourilor, in rezectia apicala, incizia trebuie sa se realizeze dupa
urmatoarele principii, cu o exceptie:
 A sa se execute printr-o singura miscare ferma

 B sa protejeze structurile anatomice de vecinatate
 C sa nu intersecteze o cavitate osoasa
 D sa fie adaptata situatiei clinice date de edentatiile protezate conjunct
 E sa nu fie practicata in concavitatile dintre eminentele radiculare
21. Dupa E. Ionescu, diastema falsa se poate referi la:

 A spatierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii heterotrope intre dinti
 B diastemizarea fiziologica
 C spatiul dintre incisivii centrali determinat de existenta unui meziodens
 D spatierile dim compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere
 E spatierile dupa extractia unor dinti permanenti din zona incisiva
22. Placa bacteriana subgingivala:
 A are o flora aeroba

 B are o flora dominant anaeroba, cu specii gram-negative
 C este supusa mecanismelor de dezagregare prin masticatie
 D dupa Nissangerd, se imparte in doua zone
 E este usor accesibila masurilor de igiena obisnuite
23. Experientele efectuate pe animale gnotobiotice au demonstrat ca cel mai cariogen

microorganism este:
 A streptococul sanguis
 B stretococul salivarius
 C streptococul mitior
 D nocardia
 E streptococul mutans
24. Dupa E. Ionescu, meziodensul:
 A apare cel mai frecvent pe linia mediana

 B are volum de obicei mai mare decat al incisivilor din seria normala
 C prezinta diametrul maxim la nivel ocluzal
 D provoaca meziopozitia incisivilor centrali
 E apare doar la maxilarul superior
25. Relatia miocentrica este obtinuta prin metoda:
 A Brill
 B Ramfjord
 C Peter Dawson
 D Jankelson
 E Lucia
26. Aparitia alveolitei postextractionale nu este favorizata de:
 A infectiile acute preexistente

 B aplicarea intraalveolara a unor substante cu rol antiseptic
 C activitate fibrinolitica scazuta
 D tulburari vasomotorii regionale
 E extractii laborioase
27. In cadrul testarii cu biomarkeri a afectiunilor gingivo-parodontale, testul

Periocheck evidentiaza din lichidul santului gingival:
 A aspartat-aminotransferaza
 B elastaza
 C proteinaze neutre
 D prezenta a trei microbi patogeni
 E metaboliti toxici
28. Crosetul Ney cu actiune posterioara se indica pe:
 A dinti troncoconici cu linia ghid inalta

 B molari si premolari cu linia ghid nr. 1
 C molari si premolari cu linia ghid nr. 2
 D premolari si canini
 E molari izolati
29. Varful arcului gotic, obtinut prin metoda inscrierii grafice a relatiei centrice, la
edentatul total, este corespondent:
 A pozitiei de lateralitate maxima dreapta

 B positiei de lateralitate maxima stanga
 C pozitiei cap la cap
 D pozitiei de propulsie maxima
 E relatiei centrice
30. Referitor la stadiul de clopot din dezvoltarea dentara, urmatoarea afirmatie este
adevarata (dupa Luca):
 A bucla cervicala joaca un rol important in formarea tecii lui Hertwig
 B epiteliul dentar extern este alcatuit din celule rotunde, cu citoplasma bogata in organite
celulare
 C epiteliul adamantin intern este format din celule cubice, din care se va forma
membrana bazala
 D epiteliul adamantin intern se mai numeste reticul stelat, datorita desmozomilor existenti
la acest nivel
 E cancavitatea clopotului este alcatuita dintr-un singur strat de celule cubice sarace in
citoplasma
31. Anatomopatologic, ameloblastomul extraosos poate fi confundat cu:
 A botriomicomul
 B papilomul mucoasei orale
 C fibromul mucoasei gingivale
 D formele de debut ale leziunilor maligne epiteliale
 E formele de debut ale leziunilor maligne glandulare
32. Pentru odontectomia molarilor de minte inferiori se vor respecta urmatoarele

principii, cu o exceptie:
 A expunerea optima a dintelui

 B ostectomia
 C separatia corono-radiculara, daca este cazul
 D sutura intr-un plan
 E utilizarea elevatorului Lecluse
33. Fractura Le Fort I se mai numeste:
 A fractura tip Guerin

 B disjunctie cronio-maxilara joasa
 C fractura piramidala a maxilarului
 D disjunctie cranio-maxilara inalta
 E fractura transversala medie
34. Chistul folicular prezinta un risc moderat de transformare in:
 A ameloblastom
 B adamantinom
 C carcinom spinocelular
 D carcinom mucoepidermoid
 E keratochistul odontogen primordial
35. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se

face cu:
 A carcinomul crestei alveolare

 B papilomul crestei alveolare
 C fibromul crestei alveolare
 D absecul vestibular
 E mucocelul
36. Keratochistul odontogen dentiger:
 A se dezvolta pe baza cresterii presiunii osmotice intracapsulare

 B se dezvolta in locul unui dinte
 C deriva din epiteliul adamantin redus
 D are caracter recidivant marcat
 E deriva din resturile Serres
37. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala (coronara) pune in evidenta:
 A un dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina

alterata
 B durere vie, localizata la un anumit dinte, provoacata de excitanti termici
 C un dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si deschiderea camerei pulpare
 D teste de vitalitate negative
 E deschiderea camerei pulpare determina evacuarea unei cantitati mici de puroi
38. Din punct de vedere anatomo-patologic, stratul mijlociu al membranei ranulei este
alcatuit din:
 A fibroblasti
 B epiteliu pavimentos keratinizat
 C epiteliu pavimentos nekeratinizat
 D tesut conjunctiv bine vascularizat
 E tesut conjunctiv slab vascularizat
39. Raspunsul complexului pulpo-dentinar al dintelui temporar la caria dentara

include:
 A cresterea numarului si dimensiunii odontoblastilor

 B invazia de capilare in cariile superficiale
 C invazia de celule rotunde in zona libera celulara a lui Weil
 D scaderea numarului de celule inflamatorii la nivel pulpar numai sub procesele carioase
foarte profunde
 E inflamatia de tip cronic cand resorbtia radiculara este incipienta
40. Lamboul Ochsenbein-Luebke prezinta urmatorul dezavantaj:
 A nu intereseaza festonul gingival

 B evita dehiscentele non-patologice
 C corticala ososasa bine evidentiata
 D acces favorabil
 E intereseaza festonul gingival
41. Dupa Luca, urmatoarea afirmatie referitoare la odontoclast este adevarata:
 A este o celula mare, mononucleata, cu citoplasma saraca in organite celulare

 B precursorul odontoclastului este monocitul periferic
 C trecerea otontoclastului de la faza inactiva la cea activa este influentata de hormonii
tiroidieni
 D trecerea odontoclastului de la faza inactiva la cea activa este influentata de hormonul
somatotrop hipofizar
 E precursorul odontoclastului este mai putin diferentiat, din linia monocitelor medulare
42. Intre factorii etiopatogenici locali ai anodontiei se regaseste:
 A hipertonia uterina
 B nasterea cu forcepsul
 C necroza intinsa a maxilarelor (din cursul bolilor eruptive)
 D parodontita urliana a mamei
 E proliferarea si invaginarea localizata a stratului tecii epiteliale a lui Hertwig
43. Conectorul principal maxilar denumit miniconector palatinal:
 A este utilizat in edentatii bilaterale

 B este utilizat in edentatii frontale
 C este utilizat in edentatii unilaterale
 D asigura un echilibru foarte bun
 E este avantajos ca utilizare
44. Care enunt referitor la indicatiile extractiei dentare nu corespunde patologiei

traumatice oro-maxilo-faciale:
 A dinti cu fracturi corono-radiculare extinse

 B dinti cu fracturi radiculare oblice
 C dinti aflati in focarul de fractura
 D dinti care au suferit transformari chistice
 E dinti luxati complet
45. Diagnosticul diferential al cariei de biberon se face cu:
 A leziunea hiperplazica a smaltului

 B caria grefata pe hipoplazia smaltului
 C maladia Cap de Pont
 D dentinogeneza imperfecta
 E defectele postraumatice de mineralizare dentara
46. Tratamentul gengrenei pulpare tine cont de urmatorii factori generali:
 A integritatea coronara a dintelui tratat

 B starea parodontiului marginal
 C valoarea masticatorie si protetica a dintelui
 D pacient cu o forma usoara de boala de focar
 E topografia dintelui

47. Daca parodontita apicala hiperemica este o complicatie a gangrenei simple se va
proceda astfel:
 A tratament cu antiseptice
 B tratament cu antibiotice pentru 7 zile
 C daca dupa aplicarea antibioticelor, semnele inflamatiei parodontale tind sa se
amplifice, se indeparteaza pansamentul si dintele va fi lasat deschis
 D aplicarea unor sedinte de ionoforeza
 E aplicarea unor sedinte de diatermie
48. Luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta este favorizata de:
 A cavitate glenoida bine reprezentata

 B tubercul articular cu panta abrupta
 C condil de dimensiuni mari
 D cascat repetat
 E laxitatea capsulei articulare
49. Teoria etiopatogenica mecanica a reincluziei dentare:
 A se traduce printr-o insuficienta crestere osoasa verticala

 B explica fenomenul de reincluzie prin ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la
nivelul punctelor de contact prin eruptia molarului de 6 ani
 C explica mai degraba retentiile primare
 D presupune in evolutia formarii dentare, deplasarea componentei conjunctivo-epiteliale
din afara catre profunzimea maxilarului
 E explica reincluzia molarului 2 permanent superior
50. Pasajul aerian nazofaringian realizeaza purificarea aerului inspirat prin:
 A secretia de lizozim
 B sistemul venos profund
 C reteaua musculara densa cu functii de tesut erectil
 D modificari de calibru ale sistemului cavernos
 E modificari reflexe de calibru ale hipofaringelui

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017 intrebari
complement multiplu:
51. In necroza pulpara determinata de factori mecanici, initial se produce:
 A o fragmentare a celulelor
 B degenerarea fibrelor nervoase
 C depolimerizarea activa, cu intreruperea continuitatii vaselor sanguine
 D depozitare masiva a fibrinogenului iesit in vase
 E stergerea desenului structural al pulpei
52. Cauze posibile ale decimentarii unui inlay:
 A pereti verticali prea divergenti

 B adancime prea mica
 C cimentare defectuoasa
 D pereti prea verticali (insertie fortata)
 E lipsa extensiei preventive
53. Crosetul half and half (jumatate si jumatate):
 A este un croset turnat monoactiv

 B se indica in edentatii terminale
 C are o buna retentie
 D are un srijin bun
 E asigura o incercuire buna
54. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila:
 A pe fata vestibulara a versantului alveolar maxilar

 B pe fata vestibulara a versantului alveolar maxilar
 C pe fata linguala a versantului alveolar mandibular
 D pe fata palatinala a versantului alveolar maxilar
 E sub forma liniei muco-gingivale
55. In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, la examenul obiectiv se

evidentiaza:
 A mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
 B pungi parodontale adevarate
 C absenta retractiei gingivale
 D eruptia activa accelerata
 E halistereza
56. Coroana estetica se recomanda aproape exclusiv ca element unitar, in unele

afectiuni coronare din zona frontala:
 A distrofii, displazii, discromii

 B nanism dentar sau alte dismorfii
 C unele malpozitii
 D carii profunde si extinse
 E ocluzii adanci traumatizante
57. Diagnosticul diferential al osteoperiostitei se face cu:
 A osteita
 B osteomielita
 C supuratiile periosoase
 D osteomul osteoid
 E displazia fibroasa
58. Dupa Dumitriu, mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
 A stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare

 B stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
 C stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei
dentare
 D stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal
prin mecanisme hidrodinamice
 E stimularea nervoasa prin mobilitatea patologica a dintelui
59. Care afirmatii sunt adevarate in privinta tehnicii “slide-lock” utilizata pentru
preparari atipice ale cavitatilor ocluzo-proximale pentru inlay?
 A consta in realizarea unei retentii verticale in T in peretele vertical

 B se recomanda exclusiv la cavitatile simple
 C se recomanda exclusiv la cavitatile duble
 D se recomanda atat la cavitati simple, cat si duble
 E este recomandata ca metoda de bizotarea a marginilor cavitatii
60. Continutul anorganic al tartrului subgingival se caracterizeaza prin:
 A un raport calciu-fosfor mai scazur

 B un raport calciu-fosfor mai crescut
 C un continut scazut de sodiu, indeosebi in portiunile profunde ale pungilor parodontale
 D un continut mult mai ridicat de hidroxiapatita comparativ cu tartrul supragingival
 E structura cristalina dispusa in pstru forme
61. Referitor la extractia aveoloplastica intraseptala urmatoarele enunturi sunt

adevarate:
 A Dean realizeaza fractura corticalelor vestibulare si orale prin presiune digitala

 B dupa extractia seriata se realizeaza o incizie mucoperiostala pe mijlocul crestei
alveolare
 C Obwegesser realizeaza osteotomia corticalelor vestibulare si orale cu intrumentar
rotativ, la baza crestei alveolare
 D nu se indeparteaza septurile interdentare restante
 E nu permite deretentivizarea corticalei vestibulare
62. Pintenul ocluzal:
 A este elementul principal de sprijin al protezei partial scheletate

 B se plaseaza intr-un lacas cu adancime de 1,5 mm
 C are o lungime de 1/3 din diametrul mezio-distal al fetei ocluzale
 D are o latime de 1/3 din dimensiunea vestibulo-orala al fetei ocluzale
 E asigura functia de reciprocitate
63. Intermediarii cu raport tangent liniar ai puntilor din zona de sprijin la maxilar
prezinta urmatoarele caracteristici:
 A se indica daca spatiul protetic este mic si creasta plata

 B nu se utilizeaza in cazul crestelor de latime medie sau inguste
 C au contact cu mucoasa pe versantul vestibular al crestei la nivelul coletulu
intermediarilor
 D fata orala este inclinata intr-un unghide 40-50 grade, orientat vestibulo-oral,de sus in
jos
 E la o distanta mare intre creasta si planul de ocluzie, fata orala trebuie sa aiba o inclinare
care sa faciliteze alunecarea alimentelor
64. Matricea intermicrobiana contine urmatoarele materiale organice:
 A levan
 B galactoza
 C fosfor
 D endotoxine lipopolizaharidice
 E potasiu
65. La edentatul total, marginea bordurii de ocluzie a sablonului, in zona frontala,

poate fi plasata mai sus decat reperul obisnuit, in caz de:
 A hipotonie generalizata
 B atrofie marcata a maxilarului
 C atrofie marcata a maxilarului
 D necesitate de a reda morfologia secundara dentara anterioara edentatiei
 E dificultatea de a determina relatia centrica
66. Dupa E. Ionescu, dintii neonatali propriu-zisi:
 A sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior

 B sunt vizibili la momentul nasterii
 C prezinta radacini scurte, efilate
 D apar in primele luni ale vietii
 E prezinta un tesul conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat, acoperit de un strat
extrem de fin de smalt
67. Tulburarile senzitive determinate de incluzia molarului de minte sunt:
 A sinalgii dento-cutanate
 B otalgii
 C paralizii faciale
 D sialoree
 E algii cervico-faciale
68. Conectorul principal mandibular bara linguala se situeaza:
 A la 0,2-1 mm de parodontiul marginal

 B in contact cu plnaseul bucal
 C la cel putin 3 mm de planseul bucal
 D la distanta de 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este vertical
 E la distanta de 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este oblic
69. Indicatiile folosirii clorhexidinei in tratamentul medicamentos impotriva placii

microbiene sunt:
 A prevenirea depunerii placii microbiene

 B gingivite acute
 C abcese parodontale marginale
 D gingivite cronice si parodontite marginale cronice
 E lacune cuneiforme
70. Referitor la conectorul principal tip bara palatina transversala, putem afirma:
 A bara mijlocie este situata la nivelul molarului I

 B se aplica la limita de reflexie a valului palatin
 C bara anterioara urmareste curbura arcadei
 D bara anterioara este situata in regiunea de frecare
 E bara anterioara trebuie sa fie mai lata si mai groasa
71. Oncocitomul apare mai frecvent:
 A dupa 50 de ani
 B la tineri
 C la nivelul glandelor salivare mici
 D la nivelul glandei submandibulare
 E la nivelul lobului superficial al glandei parotide
72. Glucoziltransferaza, factor de virulenta al streptococului mutans, codificata prin

gena GtfC:
 A sintetizeaza dextrani solubili, cu greutate moleculara scazuta, intr-o maniera initial
independenta
 B se poate recombina cu gena gtfB a Streptococului mutans, generand o gena hibrida si in
consecinta un dextran diferit de cel obisnuit
 C codifica activarea fosforilazei
 D are cea mai mare afinitate pentru hidroxiapatita
 E nu are cea mai mare afinitate pentru suprafetele de hidroxiapatita acoperite de saliva
73. Printre semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare de cauza extracapsulara

se numara:
 A limitarea totala a deschiderii gurii

 B devierea mandibulei de partea afectata
 C devierea mandibulei de partea neafectata
 D miscari de protruzie limitate, dar prezente
 E simetria faciala pastrata
74. Pozitia gingiei (dupa Dumitriu) fata de dinte depinde de:
 A varsta
 B sex
 C parafunctii
 D alimentatie
 E traumatisme indirecte, ocluzale
75. In parodontita apicala acuta exudativa purulenta, faza subperiostala, se procedeaza

la:
 A drenaj endodontic
 B incizie mucoperiostala si lama de dren pentru 24 ore
 C administrare de antialgice
 D drenaj transosos asociat cu tratament energic cu antibiotice
 E extractia dintelui si drenaj alveolar
76. In tratamentul gingivitelor, in timpul sarcinii, se recomanda:
 A sedinte scurte
 B evitarea tratamentului in trimestrul al treilea de sarcina
 C evitarea tratamentului in trimestrul al doilea de sarcina
 D efectuarea tratamentelor chirurgicale
 E sedinte lungi pentru evitarea deplastilor numeroase
77. In conceperea design-ului intermediarilor unei proteze fixe trebuie avute in vedere
urmatoarele variabile:
 A lungimea, latimea si inaltimea spatiului edentat

 B forma crestei edentate
 C starea tesuturilor moi ce acopera creasta
 D nuanta coloristica a materialului fizionomic
 E uniformitatea stratului de ceramica pe toatesuprafetele scheletului metalic
78. Convexitatea intermediarilor puntilor dentare:
 A trebuie realizata in toate sensurile

 B trebuie realizata doar pe fata vestibulara, similar suprafetelor dintilor naturali
 C ofera posibilitate de igienizare foarte buna
 D nu ofera posibilitatea de lustruire
 E ofera conditii pentru depunderea placii bacteriene
79. In cazul in care persista hemoragia in canalul radicular, atitudinea terapeutica

variaza in raport de urmatoarele cauze locale care au provocat hemoragia:
 A perorarea podelei camerei pulpare

 B cai false radiculare
 C stari fiziologice congestive
 D hemofilia
 E traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic
80. In clasificarea gnatologica a relatiilor ocluzale statice a lui P. Dawson, care tipuri au
ca aplicatie clinica lipsa discomfortului in ATM si musculatura masticatorie, chiar
la forte mari de contractie:
 A tipul I
 B tipul I A
 C tipul II
 D tipul III
 E tipul IV
81. La edentatul total, instabilitatea marcata a mandibulei in cursul determinarii

relatiei centrice se datoreaza:
 A hiperlaxitatii ligamentare
 B uzurii osoase articulare
 C stergerii reflexelor de pozitionare centrica
 D absentei stopurilor ocluzale in zona frontala
 E disparitiei planului de ocluzie
82. Tumefierea din flegmonul difuz hemifacial are o tendinta extensiva, cuprinzand
progresiv regiunea:
 A palpebrala
 B parietala
 C occipitala
 D temporala
 E parotideo-maseterina
83. Virusurile HPV constant identificate in papiloamele cu localizare orala sunt:
 A tip 2
 B tip 3
 C tip 5
 D tip 10
 E tip 11
84. Intermediarii cu contact punctiform ai puntii dentare:
 A realizeaza contact punctiform cu versantul vestibular al crestei

 B se numesc si “corpuri de punte conice”
 C se indica la creste inguste
 D favorizeaza retentia alimentelor
 E sunt foarte accesibili autocuratirii

85. Gingivo-stomatita ulcero-necrotica este:
 A o entitate clinica
 B favorizata de pericoronarite
 C o complicatie a abcesului parodontal marginal
 D o complicatie a necrozelor pulpare
 E o complicatie a pulpitelor acute
86. Pentru a stabili conduita terapeutica fata de dintii din focarul de fractura trebuie sa
se evalueaze:
 A rolul dintelui in contentia fracturii

 B mobilitatea acestuia in focarul de fractura
 C integritatea dintilor adiacenti focarului
 D rolul sau fizionomic si functional
 E gradul de deplasare al fragmentelor osoase
87. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis,
prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
 A acizi nucleici
 B histamina
 C limfotoxine
 D aldolaza
 E staterina
88. Caria rampanta:
 A se intalneste numai la dintii temporari

 B are un debut brusc
 C este favorizata de fluxul salivar abundent
 D este favorizata de reducerea fluxului salivar
 E nu intereseaza niciodata dintii frontali inferiori
89. Referitor la realizarea pragului, in cadrul prepararii dintelui pentru coroana

ceramica, se recomanda ca:
 A trecerea de la zona de prag subgingival vestibular la cel supragingival de pe fata orala
sa fie lunga si nedefinita
 B marginile pragului sa fie bizotate foarte fin
 C sa nu se utilizeze bizotatoare de smalt
 D sa se realizeze adancimea necesara de la inceput
 E sa se utilizeze freze diamantate cu granulatie mare
90. Simptomatologia parodontitei juvenile este caracterizata prin:
 A inflamatie evidenta clinic

 B abraziune dentara patologica generalizata
 C pungi parodontale adevarate
 D hiperestezie dentinara
 E migrarea incisivilor maxilari vestibular si distal
91. Adenopatia metastazica in tumorile maligne ale maxilarului:
 A are o incidenta scazuta

 B are o incidenta marita
 C apare mai des la carcinoamele de infrastructura
 D apare mai des la carcinoamele de mezostructura
 E apare mai des la carcinoamele de suprastructura
92. Apexificarea in gangrena simpla si parodontitele apicale cronice:
 A este un procedeu terapeutic care nu depinde devarsta pacientului

 B este un procedeu terapeutic care se aplica doar la persoane tinere
 C necesita reimprospatarea periodica a hidroxidului de calciu timp de 3-18 luni
 D necesita aplicarea hidroxidului de calciu pana la inchiderea totala sau numai partiala a
unui apex imatur, larg deschis
 E necesita aplicarea de antiseptice conventionale sau antibiotice
93. La prepararea dintelui pentru coroana mixta, fata ocluzala se reduce cu:
 A 2-2,5 mm cand va fi aplicat material fizionomic si pe fata ocluzala

 B 1,5 mm din cuspizii principali cand ocluzal va fi numai metal
 C 2,5 mm din cuspizii principali cand ocluzal va fi numai metal
 D 1 mm din cuspizii secundari cand ocluzal va fi numai metal
 E 2 mm din cuspizii secundari cand ocluzal va fi numai metal
94. Dupa E. Ionescu, diastemele fizionomice apar:
 A odata cu eruptia incisivilor centrali superiori temporari

 B in conditiile unei dezvoltari armonioase in dentitia temporara
 C incepand cu varsta de 4-5 ani
 D in microdontia generalizata relativa
 E odata cu eruptia incisivilor centrali superiori permanenti
95. Rezectia osoasa marginala sau segmentara in tratamentul keratochistului este

indicata:
 A in stadiile incipiente ale leziunii

 B in localizarile la mandibula
 C in localizarile la maxilar, zona posterioara
 D dupa recidive multiple postoperatorii
 E in cazul erodarii corticalelor osoase
96. In etiopatogeneza parodontopatiilor marginale cronice, hipofunctia glandei tiroide

se manifesta prin:
 A edem gingival
 B “semnul palariei, al manusilor, al pantofilor”
 C incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
 D efecte osteoclazice asupra osului alveolar
 E usoara crestere a mobilitatii dentare
97. Orificiile canalelor radiculare obstruate consecutiv depunerilor de dentina de

reactie, se pot permeabiliza prin aplicarea in camera pulpara cu ajutorul unei
pipete capilare de:
 A solutia 10 % de EDTA
 B hipoclorit de sodiu 5 %
 C acid clorhidric concentrat
 D cloramina
 E acid sulfuric 20-30 %
98. Dupa Boboc, producerea unui palat ingust si inalt, conex cu existenta unei respiratii
orale, se poate datora:
 A unei despicaturi maxilo-palatine

 B hipertensiunii expiratiei bucale in cazurile in care s-ar produce o inchidere a valvulei
labiale prin sugerea buzelor
 C unui dezechilibru intre presiunea negativa a inspiratiei nazale, care nu este echilibrata
de presiunea expiratiei nazale
 D suprapunerii unei deglutitii infantile de tip lateral
 E asocierii cu obiceiul vicios de interpozitie autotropa cu succiune a mucoasei jugale
99. Tratamentul afectarii gingivo-osoase de gradul I a bifurcatiilor si trifurcatiilor

dintilor laterali consta in :
 A debridare gingivala, detartraj

 B chiuretaj subgingival
 C operatii cu lambou
 D tehnici de regenerare tisulara ghidata
 E premolerizare
100. Factorii de risc in recidiva keratochistului sunt:
 A formele multiloculare
 B formele ce au erodat corticala osoasa
 C formele odontogene primordiale
 D formele odontogene dentigere
 E localizarea la maxilarul superior
101. Crosetul Ney nr 1:
 A este aplicat pe dinti cu linia ghid nr. 1

 B este aplicat pe dinti cu linia ghid nr. 2
 C prezinta o excelenta reciprocitate
 D asigura un sprijin bun
 E prezinta excelenta incercuire

102. Pulpita dintilor temporari are urmatoarele elemente de diagnostic:
 A diagnosticul este foarte usor de precizat

 B simptomatologia clinica este corelata modificarilor histopatologice
 C nu exista corelatie intre simptomatologia clinica si modificarile histopatologice
 D subiectiv simptomatologia este stearsa si incerta
 E examenul obiectiv nu este important pentru precizarea diagnosticului
103. Avantajele utilizarii CIS fotopolimerizabil sunt:
 A priza rapida
 B rezistenta mecanica scazuta
 C solubilitate crescuta in lichidele de microinfiltratie
 D buna rezistenta la desicare
 E efect cariostatic
104. Crosetul inelar` din cadrul sistemului Roach:
 A are un contact strans cu dintele, situat supraecuatorial

 B este indicat pe premolarii izolati convergenti
 C asigura sprijin
 D asigura stabilitate
 E asigura retentie
105. Diagnosticul diferential al chistului folicular se face cu:
 A chistul radicular
 B ameloblastomul
 C fibromul ameloblastic
 D keratochistul odontogen dentiger
 E keratochistul odontogen primordial
106. Cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat:
 A relieful ocluzal trebuie sa fie mai accentuat

 B relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
 C miscarea de propulsie este mai limitata
 D concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sa fie mai accentuata
 E concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sa fie mai putin accentuata
107. Care din afirmatiile de mai jos pentru plastia santului pelvilingual, sunt
corecte:
 A a fost descrisa de Trauner in 1952

 B utilizeaza lambouri totale labiale si jugale
 C se dezinsera fibrele muschiului milohioidian de periost
 D a fost descrisa de Kazanjian in 1924
 E suprafata de periost expusa se acopera cu grefe de piele
108. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne de limba si planseu se poate

face cu:
 A flegmonul planseului bucal

 B afte bucale
 C herpes bucal
 D stomatita ulceronecrotica
 E sifilis primar
109. Printre consecintele reincluziei dentare se numera:
 A parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini

 B resorbtia mugurelui dintelui succesional
 C tulburari de ocluzie datorate migrarilor dintilor antagonisti si inclinarii vecinilor
 D aparitia dintilor Turner
 E carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale
110. Urmatoarele tulburari clinice pot sugera prezenta unui dinte inclus (dupa E.
Ionescu):
 A aspect de creasta edentata, cu atrofie marcata transversala si verticala

 B dureri cu caracter nevralgiform, fara cauza precizata
 C torsionari si mortificari ale dintilor vecini
 D prezenta unor fistule cronice, fara raspuns terapeutic
 E dureri cronice localizate, de intensitate moderata
111. Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se face cu :
 A chistul folicular
 B chistul parodontal lateral
 C keratochistul odontogen primordial
 D keratochistul odontogen dentiger
 E parodontopatie marginala cronica profunda
112. Diagnosticul de gangrena simpla totala a dintilor temporari se pune pe

urmatoarele semne:
 A camera pulpara deschisa

 B durere moderata
 C percutia in ax negativa
 D sangerare la palpare
 E semne radiologice
113. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinusale se face in

functie de:
 A marimea defectului
 B prezenta dintilor
 C experienta chirurgului
 D absenta lucrarilor protetice fixe
 E optiunea proteticianului
114. Compozitele fluide, comparativ cu compozitele hibride conventionale, se

caracterizeaza prin:
 A rezistenta mare la abraziune

 B rezistenta mare la compresie
 C cresterea proportiei de rasina, cu reducerea implicita a vascozitatii
 D modul de elasticitate mai scazut
 E scaderea proportiei de rasina, cu reducerea implicita a vascozitatii
115. Dupa E. Ionescu, diastema primara este produsa de:

 A prezenta unui meziodens inclus
 B o transmitere ereditara de tip dominant
 C incluzia orizontala a caninului care preseaza apexul incisivului central
 D un fren lat al buzei superioare, cu insertie inalta
 E o transmitere ereditara de tip recesiv
116. Contraindicatiile coroanelor mixte sunt:
 A pe dinti scurti, cu retentie redusa

 B pe dinti cu distructii mari, pana la realizarea unui dispozitiv corono-radicular
 C in ocluzii cap la cap
 D in abrazii avansate
 E la persoane varstnice
117. Examenul subiectiv in pulpita acuta purulenta partiala evidentiaza:
 A dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata

 B durere vie, localizata la inceput, apoi iradiata
 C durere cu caracter pulsatil
 D crize dureroase spontane, mai ales noaptea, ce dureaza cateva ore
 E durerea este exacerbata la rece
118. Antibioterapia tintita in supuratiile oro-maxilo-faciale se indica in

urmatoarele situatii:
 A supuratii trenante
 B tratament initial antibiotic ineficient
 C supuratii ce intereseaza spatiilefasciale profunde
 D supuratii ce intereseaza spatiilefasciale superficiale
 E pacienti tineri
119. In tratamentul endodontic, examenul radiologic initial ne da relatii cu privire

la:
 A existenta unor fracturi radiculare

 B existenta unor cai false
 C implantarea dintelui si valoarea lui protetica
 D directia in care trebuie sa se insiste cu instrumentele si asupra profunzimii la care au
ajuns acestea
 E numarul, dimensiunea si prezenta angulatiilor canalelor radiculare
120. La examenul clinic al pacientului care practica obiceiul vicios de interpozitie

cu succiune heterotropa intensa se observa:
 A unghia degetului supt este denivelata

 B ingrosarea pielii degetului in zona interesata
 C contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus, cu existenta
unor depresiuni jugale
 D atenuarea santurilor juxtacomisurale
 E scaderea tonusului labial
121. Inlay-urile compuse sunt:
 A cu crampoane
 B cu gliserina
 C cu claveta
 D cu conectori
 E cu bara sagitala
122.Formele de debut ale tumorilor maligne de mucoasa gingivala sunt:
 A nodulara
 B ulcerativa
 C vegetativa
 D terebranta
 E schiroasa
123. Tratamentul formatiunilor benigne parotidiene poate fi simpla enucleere in

cazul:
 A adenomului pleomorf
 B tumorii Warthin
 C mioepiteliomului
 D fibrolipomul
 E chistul sebaceu
124. Exista conditii care pot sa duca la sporirea extensiei in pregatirea cavitatilor,
in tratamentul cariei simple si anume :
 A necesitatea de a ajusta conturul dintilor

 B restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte
 C handicap psihic sau fizic
 D pacienti tineri
 E necesitatea pentru masuri suplimentare ale retentiei si rezistentei
125. Semnele clinice obiective in patrodontita apicala acuta seroasa sunt :
 A congestia mucoasei in dreptul radacinii

 B depresibilitate si durere la alpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
 C durerea are un mers ascendent, de la simpla jena pana la dureri insuportabile
 D adenopatie regionala, cu ganglioni indurati si mariti de volum
 E edem de vecinatate prin efractie vasculara, cu tumefierea regiunii in care este situat
dintele
126. Caracterele morfologice ale incisivului central superior temporar sunt:
 A diametru mezio-distal coronar mai mic ca cel cervico-incizal

 B coroana bombata in sens vestibulo-oral, in special spre colet
 C unghiul mezio-incizal rotunjit
 D unghiul disto-incizal rotunjit
 E puncte de contact cu dintii vecini, intinse pe toata suprafata aproximala
127. Placuta lui Fox se utilizeaza pentru verificarea:
 A orientarii planului de ocluzie in zona anterioara

 B orientarii planului de ocluzie in zona laterala
 C determinarii curburii vestibulare a bordurii sablonului superior
 D determinarii dimensiunii verticale de ocluzie
 E determinarii relatiei centrice

128. Se considera ca resorbtia radacinii dintilor temporari:
 A are debutul cu 3-4 ani inainte de inlocuire

 B incepe la varsta de 6 ani pentru incisivi
 C incepe dupa 8 ani pentru molarii inferiori
 D incepe dupa 8 ani pentru caninii inferiori
 E incepe dupa 8 ani pentru caninii superiori
129. Indicatiile coroanei mixte sunt:
 A pe dinti cu afectiuni coronare care nu beneficiaza de metoda reconstituirii sau fatetarii

 B ca retentori pantru punti, chiar si pe dinti integri
 C exclusiv pe dintii frontali si premolari
 D numai pe molari
 E pe dinti in oropozitie, pentru alinierea estetica
130. Aspectul radiologic in ameloblastomul intraosos solid (multichistic) este:
 A radioopacitate difuza
 B radiotransparenta unica, bine delimitata
 C radiotransparenta multiloculara cu margini neregulate
 D aspect de “fragure de miere”
 E aspect de “baloane de sapun”
131. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta dezavantaje ale inlay-urilor din
aliaje metalice:
 A sunt exigente privind executia clinica si tehnica

 B nu refac corect morfologia ocluzala
 C nu refac corect punctele de contact proximal
 D nu protejeaza smaltul, neacoperind zonele bizotate cavo-superficiale
 E nu sunt estetice
132. Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice este spre:
 A parodontita cronica fibroasa

 B parodontita apicala purulenta
 C parodontita apicala seroasa
 D parodontita apicala cronica condensata
 E osteita paradentara a lui Merkior
133. “Triunghiul de toleranta ocluzala “ descris de Mario Sprigi:
 A descrie libertatea de deplasare a cuspidului in foseta antagonista sagital si transversal

 B are baza de 2 mm
 C are inaltimea de 0,2-1,75 mm
 D este triunghiul bicondilo-simfizar
 E se refera la deplasarea condilului orbitant in miscarea de lateralitate
134. Printre efectele secundare ale utilizarii prelungite a clorhexidinei in

tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene se numara:
 A depunere crescura de tratru supragingival

 B coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a
limbii
 C dezvoltarea in timp a rezistentei din partea microorganismelor bucale
 D modificari tranzitorii ale secretiei salvare
 E tulburari digestive
135. Dupa Boboc, intre mecanismele prin care anomalia dento-maxilara

influenteaza masticatia, se regasesc:
 A cresterea suprafetei de contact ocluzal in ocluzia deschisa

 B reducerea suprafetei de contact ocluzal in ocluzia distalizata
 C infrasolicitarea functionala la nivelul dintilor ce nu pot intra in contact in ocluzia
progena cu inocluzie sagitala
 D limitarea miscarilor masticatorii de circumductie in malpozitiile dentare orizontale
 E cresterea pragului de sensibilitate parodontala la nivelul dintilor cu infrasolicitare
ocluzala
136. Anatomo-patologic, chistul dermoid prezinta:
 A membrana groasa
 B membrana subtire
 C epiteliu stratificat nekeratinizat
 D epiteliu stratificat keratinizat
 E glande sudoripare
137. Prin prepararea dintelui (incisiv central maxilar), fata vestibulara trebuie sa
fie:
 A convexa doar in sens mezio-distal

 B convexa doar in sens gingivo-incizal
 C convexa atat in sens mezio-distal cat si gingivo-incizal
 D compusa dintr-o zona plana singulo-gingivala si o zona concava cingulo-incizala
 E in acord cu dintii adiacenti prin modul de preparare
138. Molarii temporari se diferentiaza morfologic de omologii permanenti prin:
 A ingustarea cervicala marcata

 B suprafetele de contact punctiforme cu molarul vecin
 C canale radiculare mai putin complicate
 D camera pulpara foarte larga si coroane pulpare superficiale
 E numeroase canalicule accesorii in podeaua camerei pulpare
139. Despicatura labiala centrala (DLC) se caracterizeaza prin:
 A afectiune de gravitate mica

 B buza despicata pe linia mediana
 C tratament complex chirurgical, la 4-6 luni de la nastere
 D structurile mediofaciale sunt hipoplazice
 E apar malformarii cerebrale asociate
140. Debutul tumorilor maligne ale limbii este mai frecvent la nivelul:
 A varfului
 B marginii laterale
 C fetei ventrale
 D fetei dorsale
 E santului pelvilingual
141. Dupa E. Ionescu, meziopozitia generalizata bilaterala se apreciaza :

 A cu ajutorul simetroscopului
 B prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu masuratori transversale ale arcadei
 C prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu aprecierea pe teleradiografie a pozitiei
molarului de 6 ani inferiori fata de axa Sellae-Gnathion
 D prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu masuratori de lungime a arcadei
 E cu usurinta, datorita prezentei caninului ectopic bilateral
142. In parodontita apicala acuta arsenicala-forma grava- se procedeaza la:
 A extractia dintelui
 B chiuretarea alveolei pana in tesut osos sanatos
 C aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
 D protejarea alveolei cu o mesa burata cu pulbere de iodiform aplicata profund
 E iradieri locale cu radiatii infrarosii si 3-4 zile
143. Caria secundara, survenita dupa aplicarea inlay-urilor, este cauzata de:
 A indicatia gresita (cariopredispozitie, igiena deficitara)

 B lipsa preventiei preventive
 C contractii ale machetei
 D slefuiri fara racire
 E coafaje pulpare nereusite
144. Primul molar inferior temporar:
 A seamana foarte bine cu primul molar permanent

 B are cuspidul disto-vestibular unit de cel mezio-lingual printr-o creasta de smalt
transversala
 C are suprafata meziala mult mai lata decat cea distala
 D privita dinspre ocluzal, coroana are forma unui patrulater cu diamensiunea mezio-
distala mai mare decat cea vestibulo-orala
 E are in jumatatea distala a suprafetei vestibulare tuberculul molar al lui Zuckerkandl
145. Formele acute ale cariei la dintii temporari prezinta urmatoarele

caracteristici:
 A sunt mai frecvente la 4-8 ani

 B initial au o deschidere foarte mare in smalt
 C initial au deschidere limitata in smalt
 D viteza mare de propagare la camera pulpara
 E au evolutie lenta
146. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale prin igienizarea

efectuata de medic consta in:
 A debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofolmului oral si a

produsilor acestora
 B detartrajul supragingival
 C detartrajul subgingival profesional
 D suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare
 E suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale
147. Carbamazepina folosita in tratamentul nevralgiei de trigemen are ca efecte

adverse:
 A alopecie
 B greata
 C leucopenie
 D sedare
 E hirsutism
148. Inlay-urile fizionomice se realizeaza din:
 A mase ceramice
 B rasini compozite din noua generatie
 C polisticle
 D ceromeri
 E acrilate autopolimerizabile
149. Indicatiile Biocalexului sunt:
 A parodontite apicale acute

 B gangrena pulpara simpla
 C persistenta pulpei vii in canal
 D parodontite apicale cronice fistulizate
 E obstacole de material organic pe canale
150. Tratamentul hiperesteziei dentinare include:
 A indepartarea completa, zilnic, a placii bacteriene

 B atingeri cu glicerina calda
 C aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare
 D aplicatii de solutie de clorura de calciu
 E aplicatii de Pimafucin
151. Daca retentivitatea unui dinte destinat sustinerii unui croset turnat este mai
mica de 0,25 mm, este necesara:
 A ameloplastia
 B aplicarea unei coroane cu contur adecvat
 C adaugarea de rasina compozita
 D utilizarea unui croset din sarma
 E utilizarea unui croset special RPI
152. Corpul de punte cu tangenta liniara la mandibula are urmatoarele

particularitati:
 A ingustarea vestibulo-orala se face doar cand spatiul protetic este mare

 B in sens cervico-ocluzal, suprafata linguala se modeleaza usor convex
 C suprafata linguala trebuie sa fie neteda
 D suprafata linguala trebuie sa aiba santuri, cu individualizarea intermediarilor
 E reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
153. Incizia de tip Redon in vederea extiparii tumorilor glandei parotide are
localizare:
 A temporala
 B supraauriculara
 C preauriculara
 D subauriculare
 E de-a lungul muschiului SCM
154. Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura presupune:

 A erodarea peretelui median al sinusului maxilar
 B erodarea peretelui posterior al sinusului maxilar
 C erodarea podelei sinusului maxilar
 D limitarea tumorii doar la mucoasa sinusala
 E tumora invadeaza tesutul subcutan si obrazul
155. Dupa Boboc, interpozitia buzei superioare intre arcadele dentare se poate
insoti de:
 A prodentie superioara
 B prodentie inferioara
 C retrodentie superioara
 D retrodentie inferioara
 E oprire in evolutia verticala a incisivilor
156. Relaxarea musculara in vederea reducerii unei luxatii temporo-mandibulare

anterioare se poate realiza prin :
 A injectarea de anestezic local cu vasoconstrictori

 B injectarea de anestezic local fara vasoconstrictori
 C infiltratie cu anestezic in muschiul maseter
 D infiltratie cu anestezic in muschiul pterigoidian lateral
 E infiltratie cu anestezic in muschiul temporal
157. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex este indicata in
urmatoarele situatii:
 A canalele largite printr-un tratament mecanic controlat, cu instrumentar conform

normelor ISO care permit utilizarea conurilor standardizate
 B exceptional, la obturarea canalului meziovestibular al primului molar superior
insuficient largit din cauza curburii exagerate
 C exceptional, la obturarea canalului meziovestibular al primului molar superior cu acces
complicat
 D canale mai largi decat cal mai gros con standardizat de gutaperca
 E canale cu segmentul terminal aplatizat sau ovalar
158. Prezenta focarelor de fractura la nivelul corpului mandibular se evidentiaza,

prin palpare, pe baza urmatoarelor elemente clinice:
 A discontinuitate osoasa
 B proeminente osoase
 C puncte dureroase
 D modificari ale rapoartelor ocluzale
 E echimoze
159. In comparatie cu dintii permanenti, la dintii temporari smaltul este:
 A mai alb
 B mai opac
 C mai translucid
 D mai permeabil
 E cu grosime neuniforma
160. Intermediarii in semisa (sa modificata –modified ridge lap):
 A acopera versantul vestibular al crestei, pana la coama acestuia

 B se pot extinde dincolo de coama crestei, chiar si scheletul metalic
 C fata de intermediarii in sa, retentioneaza mai mult resturile alimentare
 D suprafata orala trebuie sa aiba un anumit unghi de deschidere
 E zonele de contact cu creasta se confectioneaza din ceramica sau din metal
161. Atitudinea terapeutica in transpozitia dentara completa:
 A canin-premolar 1 necesita conformarea unui cuspid palatinal pentru canin, in scopul

transmiterii axiale a fortelor ocluzale
 B canin-premolar 1 presupune slefuirea in sedinte succesive a cuspidului palatinal al
premolarului 1, pentru a nu crea blocaje ocluzale
 C canin-incisiv lateral vizeaza ameloplastia modelanta a caninului
 D canin-incisiv lateral vizeaza ameloplastia prin aditie a incisivului lateral
 E canin-premolar 1 presupune stripping aproximal al caninului pentru redimensionare
fizionomica corespunzatoare diametrului meziodistal al unui premolar 1
162. Metoda de determinare a relatiei centrice in edentatia totala cu

autoocluzorul Lende:
 A se utilizeaza de obicei in paralel cu inscrierea grafica

 B utilizeaza sabloane cu borduri de ocluzie
 C are avantajul transmiterii in laborator a reperelor pentru alegerea dintilor artificiali
 D este o metoda foarte precisa
 E transmite laboratorului nivelul si orientarea planului de ocluzie
163. Conceptia ocluzala “freedom in centric” se caracterizeaza prin:
 A deglutitia se efectueaza in IM
 B raport tripodic cuspid/foseta
 C raport ocluzal cuspid/creasta marginala
 D in lateralitate protectie canina
 E deglutia se efectueaza in RC
164. Diagnosticul diferentia al chistului dermoid se face cu:
 A adenita submentoniera
 B adenita submandibulara
 C adenopatia metastatica submentoniera
 D abcesul de loja submentoniera
 E abcesul de loja submandibulara
165. Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:
 A tumefactie circumscrisa, cu diametrul de la 1-2 mm pana la 1,5 cm

 B mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
 C jena dureroasa la masticatie, uneori spontana, localizata
 D dureri intinse, violent, iradiante
 E dureri simuland otita, artrita temporo-mandibulara
166. La dintii frontali, oturatiile cu rasini compozite, comparativ cu inlay-urile

din ceramica si acrilat:
 A sunt mai estetice

 B au film de ciment jonctional
 C au aderenta superioara inlay-urilor cimentate
 D se fixeaza cu paste adezive compozite
 E protejeaza smaltul prin acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale

167. Intermediarii ovoidali ai puntii dentare:
 A au suprafata mucozala in contact lejer cu creasta

 B se utilizeaza mai frecvent in zona molarilor
 C se igienizeaza greu cu matasea dentara
 D au rotunjita portiunea in contact cu tesuturile moi
 E se adapteaza mai bine la crestele late
168. In anodontia ambilor incisivi centrali inferiori se antreneaza tulburari

functionale complexe:
 A ale articulatiei temporo-mandibulare

 B parodontale
 C ale musculaturii labiale inferioare
 D reducerea ariei triturante
 E ocluzale
169. In infectiile spatiului vestibular, erodarea corticalei ososase poate fi

localizata:
 A deasupra insertiei muschiului buccinator

 B deasupra insertiei muschiului mental
 C sub insertia muschiului buccinator
 D deasupra insertiei muschiului ridicator al buzei si aripii nasului
 E sub insertia muschiului mental
170. Sarcomul Ewing metastazeaza in special la nivelul:
 A ficatului
 B plamanilor
 C vertebrelor
 D cerebral
 E oaselor lungi
171. Pentru metoda directa de amprentare pentru inlay cu rasini acrilice

autopolimerizabile este necesar:
 A ca materialul sa nu aiba contractie de priza in timpul polimerizarii

 B sa nu se izoleze cavitatea cu ulei de parafina
 C sa se elimine pericolul toxicitatii monomerului restant prin spalarea abundenta
 D sa se adauge pe fata respectiva a machetei o pelicula fina de ceara pentru refacerea
punctului de contact
 E sa se utilizeze o tija metalica incalzita pentru detasarea machetei in ax vertical
172. Indicatiile pulpotomiei la dintii temporari sunt:
 A inflamatia pulpara coronara

 B pulpita reversibila
 C pulpita cronica
 D esecul coafajelor
 E deschiderea camerei pulpare in timpul indepartarii dentinei alterate in caria profunda
173. Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate

determina (dupa Boboc) :
 A o deplasare distala a mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este inalt

 B o deplasare inainte a mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este inalt
 C o usoara extensie a capului cand obstacolul limfoepitelial este inalt
 D laterognatia mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este unilateral
 E laterodeviatia mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este unilateral
174. Dintre factorii generali etiopatogenici ai incluziei dentare fac parte:
 A hipertiroidismul
 B avitaminoza D
 C malnutritia
 D nanismul hipofizar
 E parotidita urliana
175. Situarea calculului pe canalul Wharton in portiunea submilohioidiana poate

determina:
 A whartonita
 B periwhartonita
 C abces de loja sublinguala
 D abces salivar
 E abces de loja submandibulara
176. Care din urmatoarele afirmatii sunt reguli de baza in realizarea

intermediarilor puntilor dentare?
 A contactul cu tesuturile moi sa fie minim

 B accesul pentru igienizare sa fie maxim
 C scheletul metalic poate fi placat cu material fizionomic pe toate suprafetele daca spatiul
dintre creasta si antagonisti este mic
 D daca spatiul este mai mare, se recomanda placarea doar pe doua suprafete
 E pentru o grosime optima a stratului de ceramica se recomanda scaderea marcata a
dimensiunilor scheletului metalic
177. Gangrena dintilor temporari are ca particularitati evolutive:
 A extensia rapida
 B absenta tendintei de exteriorizare in spatiul periodontal
 C absenta tendintei de delimitare
 D afectarea zonei furcatiei inainte de interesarea zonei periapicale
 E poate determina modificarea tiparului de resorbtie radiculara
178. Necroza de coagulare este caracterizata prin:
 A consistenta pulpara redusa

 B predominanta fenomenelor de coagulare si condensare a protoplasmei
 C culoare galben-bruna sau negru-violaceu
 D lichidul care umple spatiul endodontic este un conducator de electricitate
 E masa semilichida tulbure
179. Scheletul metalic al coroanelor metalo-ceramice are urmatoarele

caracteristici:
 A necesita macroretentii
 B macroretentiile sunt periculoase pentru masa ceramica
 C trecerea de la metal la masa ceramica sa se faca prin unghiuri ferme
 D trecerea de la metal la masa ceramica sa se faca prin unghiuri rotunjite
 E capa metalica sa fie de maxim 0,3 mm pentru a asigura o grosime suficienta masei
ceramice
180. Diagnosticul diferential in hiperemia preinflamatorie se realizeaza cu:
 A pulpitele acute coronare

 B pulpita acuta seroasa totala
 C hipersensibilitatea dentinara
 D hiperestezia dentinara
 E pulpita cronica inchisa propriu-zisa
181. Diagnosticul diferential al epulisului cu celule gigante (granulom periferic cu

celule gigante) se face cu:
 A epulis granulomatos
 B fibrom osifiant periferic
 C apofizele genii
 D torusul mandibular
 E botriomicamul
182. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata atunci cand

exista:
 A radacini cu hipercementoza
 B radacini divergente
 C molari temporari cu rizaliza
 D radacini recurbate distal
 E radacini solidarizate interradicular
183. Sarcomul periostal mandibular trebuie deosebit radiologic de:
 A condrom
 B sarcom Ewing
 C fibrosarcom
 D osteocondrom
 E miozita osifianta
184. Ingustarea intermediarilor puntilor dentare fata de diametrul vestibulo-oral

al dintilor naturali:
 A trebuie realizata obligatoriu
 B se practica indiferent de tipul de contacte care realizeaza stopurile ocluzale
 C se practica pentru a putea incadra mai usor intermediarii in linie dreapta intre cei doi
dinti stalpi
 D este motivata de facilitatea accesului la igienizarea fetei orale
 E se practica prin reducerea latimii restaurarii dinspre vestibular
185. Ambraziunile interproximale ale protezei partiale fixe:
 A trebuie realizate largi exclusiv pe fata vestibulara

 B trebuie realizate largi exclusiv pe fata orala
 C trebuie realizate largi atat pe fata vestibulara, cat si pe fata orala
 D asigura conditii corespunzatoare de igienizare
 E cand au o forma adecvata si permit o igiena foarte buna, nu se pot produce niciodata
hiperplazii ale papilelor interdentare
186. Diagnosticul de parodontita agresiva se face pe urmatoarele criterii

principale:
 A disjunctia gingivo-dentara si disjunctia osoasa se realizeaza lent

 B apare mai frecvent la persoanele tinere cu stare buna de sanatate
 C cantitatea redusa de placa bacteriana
 D prezenta speciilor becteriene Aggregatibacter Actinomycetemcomitans si
Porphyromonas gingivalis
 E este mai rara in comparatie cu parodontita cronica
187. Teaca Hertwig :
 A este o formatiune de natura epiteliala

 B nu are rol important in formarea radacinii
 C prefigureaza forma radacinii
 D initiaza formarea dentinei radiculare
 E initiaza mineralizarea matricei organice a dentinei
188. Bacteriile gram pozitive ce fac parte din microflora cariogena, prezinta
urmatoarele proprietati:
 A elaboreaza exotoxine
 B sunt sensibile la penicilina
 C elaboreaza endotoxine
 D sunt sensibile la streptomicina
 E genul Neisseria colonizeaza activ limba
189. Chistul branhial trebuie diferentiat de:
 A lipomul laterocervical
 B tumorile glomusului carotidian
 C submaxilita litiazica
 D abcesul de loja submandibulara
 E tumori de glanda submandibulara
190. Modificarile morfologice, in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate

de:
 A prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti

 B indivizii microbieni pot fi evidentiati in pulpa dentara
 C cresterea concentratiei de succindehidrogenaza
 D celulele odontoblastice prezinta modificari de forma, numar si volum a organitelor
celulare
 E scaderea concentratiei unor substante cu rol de mediatori chimici
191. Finisarea peretilor si marginilor de smalt tine cont de urmatoarele elemente:
 A tipul de material restaurator ce va fi aplicat in cavitate

 B directia prismelor de smalt
 C realizarea de cavitati cu baza plana
 D starea dentinei dure colorate
 E localizarea marginilor
192. Conectorul principal bara linguala poate fi insotit de croset continuu cu rol:
 A antibasculant
 B de distributie a fortelor ocluzale
 C de contentie
 D ce incercuire
 E de pasivitate
193. Sindromul Cauhepe, determinat de interpozitia obrajilor intre partile

laterale ale arcadelor dentare, presupune (dupa Boboc) :
 A ocluzie adanca
 B inocluzie sagitala
 C ocluzie incrucisata
 D ocluzie inversa laterala
 E inocluzie verticala frontala
194. Teoria atavica incriminata in aparitia dintilor supranumerari:
 A explica aparitia lui dentes confusi

 B explica coexistenta la aelasi individ a dintilor supranumerari pe o arcada cu anodontia
pe cealalta arcada
 C nu explica coexistenta la acelasi individ a dintilor supranumerari pe o arcada cu
anodontia pe cealalta arcada
 D explica aparitia lui dens in dente
 E nu explica frecventa diferita a dintilor supranumerari pe cele doua arcade
195. Adenomul pleomorf al glandei submandibulare trebuie diferentiat de:
 A abcesul de loja submandibulara

 B abcesul peribazilar
 C adenopatie submandibulara
 D litiaza submandibulara
 E ranula “in bisac”
196. Abcesul parodontal marginal:
 A este o complicatie a parodontotitelor marginale cronice

 B se formeaza strict pe marginea gingivala
 C se produc prin excerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
 D este localizata numai vestibular
 E nu recidiveaza daca se evacueaza continutul pungilor prin inteparea si exprimare

197. Tehnica de individualizare a conului de gutaperca este indicata in
urmatoarele situatii clinice:
 A canale cu apex larg deschis

 B in cazul formarii unui prag
 C canale cu segment terminal aplatizat
 D blocajul segmentului apical al canalului prin detritusuri organominerale
 E canale cu segment terminal ovalar
198. In faza “de formare” din cursul amelogenezei:
 A se delimiteaza jonctiunea smalt-dentina

 B se stabileste limita externa a dentinei coronare
 C se indeparteaza apa si substantele organice din smalt
 D celulele se alungesc si isi schimba polaritatea
 E se depune smaltul interprismatic
199. Osteotomia tip Le Fort 1 “inalta”, folosita pentru tratamentul anomaliilor

dentomaxilare, are dezavantajele:
 A este dificil de efectuat

 B fata anterioara a maxilarului se poate fractura necontrolat
 C creasta zigomatoalveolara poate proemina mult in cazul avansarii marcate a
maxilarului
 D deficitul fizionomic este marcat
 E pot apare tulburari functionale
200. Care afirmatii sunt adevarate in privinta formarii dentinei (Goldberg citat
de Luca)?
 A intai se formeaza dentina coronara

 B intai se formeaza dentina radiculara
 C formarea dentinei primare fiziologice inceteaza odata cu intrarea dintelui in activitate
 D la intrarea dintelui in activitate, incepe formarea dentinei secundare fizionomice
 E la diferite agresiuni patologice sau terapeutice se formeaza dentina de reactie (tertiara)

2017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017 complement simplu:

1.Aplicatiile de arsenic determina necroza pulpara prin:

 A paralizia peretilor vasculari

Vezi raspunsul corect

2. Ce tip de papilom prezinta risc de malignizare?

Vezi raspunsul corect

3. Care dintre urmatoarele metode antropometrice de determinare a dimensiunii

Vezi raspunsul corect

4. Directia acului pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori, pe cale

Vezi raspunsul corect

5. Ce tip de nevralgie poate fi acompaniata de bradicardie si uneori sincopa ?

Vezi raspunsul corect

6. Materialul de obturatie de canal care determina o crestere importanta a intensitatii

 A eugenatul de zinc iodoformat

Vezi raspunsul corect

7. Avantajele utilizarii linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

 A stimuleaza direct depunerea de dentina secundara

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

9. Stadiul de “leziune initiala” din gingivita cronica prin inflamatie de cauza

 A hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

Vezi raspunsul corect

10. Articaina este hidrolizata de colinesterazele plasmatice in proportie de :

Vezi raspunsul corect

11. Corpii Rushton de la nivelul membranei chistului radicular reprezinta :

 A ingrosari ale stratului conjunctiv fibros

Vezi raspunsul corect

12. Dupa Ackermann, citat de Boboc, referitor la etapizarea functiei masticatorii in

Vezi raspunsul corect

13. Teoria mugurilor adamantini multipli, incriminanta in etiopatogenia dintilor

 A explica formatiunile supranumerare de tip dens in dente

Vezi raspunsul corect

14. Conform clasificarii LAHSAl, subcalasa . .hS . . presupune:

 A despicaturi complete bilaterale

Vezi raspunsul corect

15. Pentru realizarea intermediarilor suspendati ai puntii dentare trebuie sa dispunem

Vezi raspunsul corect

16. Pentru pacientii cu risc cardiovascular mediu de endocardita bacteriana se

 A amoxicilina 2 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor

Vezi raspunsul corect

17. Incluzia de canin este mai frecventa:

Vezi raspunsul corect

18. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor:

 A realizeaza stopurile de clasa a II-a

Vezi raspunsul corect

 A constituie o zona de concentrare de stress

Vezi raspunsul corect

 A sa se execute printr-o singura miscare ferma

Vezi raspunsul corect

21. Dupa E. Ionescu, diastema falsa se poate referi la:

Vezi raspunsul corect

22. Placa bacteriana subgingivala:

 A are o flora aeroba

Vezi raspunsul corect

23. Experientele efectuate pe animale gnotobiotice au demonstrat ca cel mai cariogen

Vezi raspunsul corect

24. Dupa E. Ionescu, meziodensul:

 A apare cel mai frecvent pe linia mediana

Vezi raspunsul corect

25. Relatia miocentrica este obtinuta prin metoda:

26. Aparitia alveolitei postextractionale nu este favorizata de:

 A infectiile acute preexistente

Vezi raspunsul corect

27. In cadrul testarii cu biomarkeri a afectiunilor gingivo-parodontale, testul