Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi
In cadrul etapei de permeabilizare a
2015
1. Factorii de risc pentru vindecarea
intarziata a plagilor sunt, CU
EXCEPTIA:
 A Plagilor zdrobite
 B Folosirii excesive a electrocoagularii
 C Radio/chimioterapiei in antecedente
 D Suturii plagii in tensiune
 E Suprainfectarii plagii
2. Intermediarul conceptului corect in
zona laterala a protezelor fixe
trebuie sa prezinte urmatoarea
caracteristica:
 A Toate suprafetele trebuie sa fie
concave, netede si finisate
corespunzator
 B Tabla ocluzala trebuie sa fie in
armonie cu ocluzia tuturor dintilor
 C Contactul oral sa fie in armonie cu
dintii adiacenti sau ceilalti intermediari
 D Contactul cu creasta trebuie sa fie
la suprafata si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea uniforma a
fortelor masticatorii la creasta
edentata
 E Contactul cu creasta trebuie sa fie
punctiform si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea fortelor
masticatorii la creasta edentata
3.
canalelor radiculare si de evidare a
continutului acestora, daca pe
canale se intalnesc obstacole
formate din concremenete calcare,
tratamentul mecanic i se pot asocia
substante chimice de
permeabilizare. In mod curent se
folosesc:
 A Acidul sulfuric solutie 40-50%
 B Acidul ortofosforic 35 %
 C Acidul clorhidric 0,5%
 D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA
 E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%
4. Avantajele fatetarii sunt
urmatoarele, CU EXCEPTIA:
 A Este mai conservativa
 B Prezinta un pericol mai mic puntru
pulpa
 C Nu modifica ghidajul anterior
 D Prezinta un pericol mai mic de a
reduce rezistenta dintelui
 E Permite vizibilitatea jonctiunii dento-
protetice
5. Etapa II din extractia de dirijare a
eruptiei dintilor permanenti dupa
Kiellgren, Houston si Tulley (citati
de Stanciu), vizeaza extractia
molarului 1 temporar pentru a grabi
eruptia:
 A Molarului prim permanent
 B Premolarului 1
 C Premolarului 2
 D Molarului secund permanent
 E Incisivului lateral
6. Observand arcadele dentare din
norma frontala, se remarca:
 A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
 B Planul de ocluzie
 C Planul de la Frankfurt
 D Curba transversala de ocluzie
 E Planul lui Camper
7. In cazul extractiei premolarilor
mandibulari, afirmatia adevarate
este:
 A Anestezia va fi tronculara periferica
la spina Spix
 B Anestezia va fi plexala
 C Nu este necesara efectuarea
sindesmotomiei
 D In luxarea dintelui sunt
contraindicate miscarile de basculare
vestibulo-E linguale
 E In final, dintele este ridicat prin
tractiunea in sens ocluzo-lingual
8. Urmatoarea afirmatie legata de
chistul gingival al adultului NU este
adevarata:
 A Reprezinta expresia clinica la nivelul
partilor moi a chistului parodontal
lateral
 B Apare prin transformarea chistica a
resturilor lamei dentare de la nivelul
parodontiului marginal
 C Se prezinta ca o formatiune chistica
situata in dreptul papilei interdentare
sau chiar si pe creasta adentata
 D Mucoasa acoperitoare este intacta
si prin transparenta lasa sa se vada o
coloratie alb-balbuie
 E Nu se evidentiaza radiologic
resorbtia osoasa
9. Una dintre cele mai moderne
strategii de tratament chirurgical al
retractiior gingivale care urmareste
si realizeaza o reinsertie sau o
neoinsertie este reprezentata de
asocierea urmatoarelor , CU
EXCEPTIA:
 A Grefei de tesut conjunctiv
 B Lamboul mucogingival deplasat
spre apical
 C Lamboul mucogingival deplasat
spre coronar
 D Lamboul mucogingival deplasat
spre lateral
 E Regenerarii tisulare ghidate
10. Indicele de competenta
biomecanica al dintilor NU este
influientat de:
 Vitalitatea dentara  A Chistul canalului tireoglos

 Ocluzia dentara  B Chistul sebaceu

 Distributia elementelor odonto-  C Chistul brahial

parodontale reziduale pe arcada
 D Ranula
 Morfologia dentara
 E Chistul cu incluzii epidermale
 Leziunile parodontale marginale si
periapicale 14. In malocluziile de clasa II/1 se
observa un facies adenoidian,
11. In primele doua luni de viata i.u. caracteristic leptoprosop,
cresterea diferentiata a celor doua retrognatic, cu profil:
maxilare determina:
 A Concav
 A Retrognatie maxilara
 B Drept
 B Prognatie mandibulara
 C Accentuat concav
 C Retrognatie mandibulara
 D Convex
 D Biprognatism
 E Usor concav
 E Prognatism al nou nascutului
15. Diagnosticul diferential in pulpita
12. In hiperplazia inflamatorie papilara cronica deschisa granulomatoasa
palatinala, vindecarea se realizeaza (polipoasa) se face cu:
per secundam in:
 A Pulpita acuta seroasa partiala
 A 3-4 zile
 B Grenulomul simplu conjunctiv
 B 10 zile
 C Gangrena pulpara
 C 14 zile
 D Parodontita apicala acuta seroasa
 D 3-4 saptamani (difuza)

 E 5-6 saptamani  E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

16. Se impune corectarea inaltimii

etajului inferior in cazul in care sunt
13. Din chisturile salivare (ale partilor prezente semnele si simptomele
moi orale) face parte: caracteristice afectarii acesteia:
 A Uzura accentuata a dintilor restanti,
necompensata suficient prin egresii
dentare
 B Edentatii partiale
 C Aspect imbatranit al pacientului cu
un sant labio-mentonier accentuat
 D Spatiul de inocluzie fiziologica
modificat
 E Malrelatii mandibulo-craniene extra-
posturale
17. Trombospondinele sunt:
 A Elementele ce contribuie la formare
membranei bazelor dintre epiteliu si
corion
 B Glicoproteinele care raspund de
fixarea colagenului in membrana
bazala
 C Glicoproteinele implicate in
procesele de agregare ale substantei
fundamentale
 D Glicoproteine produse, in special,
de trombocite, cu rol in migrarea,
adeziune si cresterea multor celule, in
special polimorfonucleare si
macrofage
 E Responsabile de activarea
fagocitozei
18. In general viteza difuziunii rasinii
adezive intr-un substrat depinde de
mai multi factori, cu EXCEPTIA:
 A Masei moleculare
 B Concentratiei
 C Raportului dintre concentratia
primer-ului si numarul fibrelor de
colagen
 D Temperaturii
 E Afinitatii pentru substrat
19. In cazul disfunctiilor
craniomandibulare miogene,
terapia de reabilitare
neuromusculara pretinde
parcurgerea urmatoarelor etape, CU
EXCEPTIA:
 A Eliminarii hipotoniei si a durerii
musculare asociate
 B Corectarii problemelor structurale si
restaurarii biomecanicii
corespunzatoare
 C Restabilirii fortei musculare prin
exercitii specifice
 D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea
cailor neurologice
 E Imbunatatirea performantelor
musculare prin exercitii de
conditionare
20. Verificarea intraorala a
portamprentei individuale
presupune parcurgerea catorva
timpi, CU EXCEPTIA:
 A Verificarii sprijinului, stabilitatii si
adeziunii
 B Verificarii lungimii port-amprentei
individuale
 C Verificarii grosimii port-amprentei
 D Verificarii DVO
 E Verificarii accesoriilor port-amprentei
21. Testul Prognostic evidentiaza:
 A Prezenta a trei microbi patogeni
 B Aspartat-aminotransferaza din
lichidul santului gingival
 C Metabolitii toxici din focarul
inflamator
 D Elastaza din lichidul santului
gingival
 E Interferonul alfa
22. In tehnica de condensare laterala la
rece a gutapercii, ordinea
recomandata de Stock in obturarea
canalelor radiculare ar fi
urmatoarea:
 A Canalele largi, accesibile, apoi
canalele cu probleme
 B Molarii superiori – meziovestibular,
distovestibular, palatinal
 C Molarii inferiori – meziovestibular,
distal, meziolingual
 D Molarii superiori – palatinal,
meziovestibular, distovestibular
 E Molarii inferiori – distal,
meziovestibular, meziolingual
23. In timpul rezectiei apicale,
principiile generale care trebuie
respectate in departarea lamboului
sunt, CU EXCEPTIA:
 A Departatorul se va sprijini pe os
 B Departatorul se va sprijini pe
lambou
 C Lamboul nu va fi departat niciodata
in tensiune
 D Departatorul nu va fi niciodata
plasat pe structuri anatomice
adiacente ce pot fi lezate
 E Daca este necesar, se vor departa
si buzele sau mucoasa jugala cu un
alt instrument
24. Palatul secundar se va forma
( Bucur si colaboratorii, 2009) in:
 A Saptamana a 10-a
 B Saptamana a 2-a
 C Saptamana a 7-a
 D Luna a 4-a
 E Luna a 3-a
25. In placa pacteriana aciditatea
produsa de streptococi poate
atinge un pH de: 28. Preparatele pe baza de formol,
utilizate in tratamentul
 A8 hipersensibilitatii si hiperesteziei
dentinare, pot provoca necroza
 B2 pulpei gratie:

 C6  A Paraliziei peretilor vasculari

 D4  B Cresterii permeabilitatii peretilor

 E2
26. Crosetul de sarma cervico-alveolar
deschis edental se recomanda:
vasculari
 C Lezarii membranei celulare
 D Blocarii respiratiei celulare

 A Numai pe dintii cu retentivitati  E Efectului coagulant asupra

accentuate proteinelor

 B In edentatii terminale 29. Inaltimea spatiului proteic potential

este micsorata prin:
 C Numai in edentatii terminale cand
intre dintele stalp si vecin exista trema  A Ocluzie deschisa ( subocluzia
arcadei antagoniste)
 D In zona frontala
 B Atrofii accentuate ale crestei
 E In ancorarea aparatelor ortodontice alveolare

27. Cantitatea de substanta anestezica  C Migrari corporeale ale dintilor

recomandata in anestezia prin limitrofi spre bresa edentata
infiltratie a firomucoasei palatine
este de:  D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi

 A 0,10 ml  E Subocluzia dintilor limitrofi bresei

edentate
 B 0,30-0,50 ml
30. Semnul patognomie in parodontita
 C 1 ml marginala cronica superficiala
( PMCS) care o diferentiaza de
 D 0,10-0,20 ml gingivite este:

 E 0,70-1 ml  A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3

a unui grup de dinti
 B Senzatia de egresiune a unui dinte  D Fixarea pozitiei modelului fata de
sau grup de dinti, insotita de o durere paralelograf
periradiculara si interradiculara
 E Trasarea formei conectorului
 C Sangerare spontana principal

 D Marginea libera a gingiei cu aspect 33. Printre metodele complexe de

de rulou ingrosat determinare a relatiei centrice in
edentatia totala NU este:
 E Hiperestezia
 A Memoria ocluzala Lejoyeau

 B Autoocluzorul Lende
31. Pe teleradiografia de profil, punctul
gnation (Gn) reprezinta:  C Metoda Patterson

 A Punctul cel mai anterior al simfizei  D Centrocordul Optow

mentoniere
 E Metoda stimularii electrice bilaterale
 B Punctul cel mai infundat de pe Jenkelson
procesul alveolar maxilar

 C Punctul cel mai infundat de pe

procesul alveolar mandibular 34. Intensitatea fortei in kg pe care o
exercita muschiul temporal pe
 D Punctul cel mai inferior si posterior suprafata de sectiune de 4,3 cm2
al simfizei mentoniere este de:

 E Punctul cel mai anterior al  A 28 kg

procesului alveolar mandibular
 B 15 kg
32. Printre timpii analizei modelului de
studiu la paralelograf NU se  C 17 kg
enumera:
 D 35 kg
 A Stabilitatea celei mai acceptabile
axe de insertie si dezinsertie a  E 26 kg
protezei
35. Singurul avantaj al sistemelor
 B Trasarea ecuatorului protetic magnetice ca sisteme speciale de
mentinere sprijin si stabilizare in
 C Stabilirea locului in care se supraprotezarea pe dinti naturali
plaseaza varful portiunii flexibile a este:
bratului retentiv al crosetului
 A Ca ofera o retentie excelenta
 B Ca dintii care se mentin pentru
supraprotezare pot fi incorect
restaurati
 C Solicitarea redusa a dintilor stalpi
 D Ca preparatia ideala se face cu
marginile plasate subgingival
 E Ca tratamentul parodontal nu
trebuie sa fie complet finalizat inaintea
efectuarii preparatiilor
36. Prelucrarea mecanica a santului
ocluzal prin enameloplastie se
poate face cu:
 A Piatra diamantata activa pe varf
 B Fraza con invers numarul 34
 C Freza sferica numarul 4
 D Freza Sorensen Ponta K : G : 2137
F
 E Freza trepan
37. Infectiile spatiilor fasciale primare
mandibulare sunt:
 A Maseterin
 B Bucal
 C Pterigomandibuar
 D Temporal superficial si profund
 E Parotidian
38. Operatia de reparatie a protezelor
partial acrilice care se poate
executa si de catre medic consta in:
 A Reparatii pentru inlocuirea mai
multor dinti
 B Completarea bazaei in cazul
extractiei a trei dinti consecutiv
 C Reparatia bazei protezei fracturate
sau fisurate
 D Inlocuirea unui dinte sau a unui
croset
 E Montarea corecta a dintilor pentru
impiedicarea bascularii protezelor
39. Imobilizarea temporala este un
procedeu terapeutic de solidarizare
a dintilor parodontotici mobili prin
sisteme cu caracter tranzitor cu
durata de circa:
 A 1 luna
 B 1,5-2 luni
 C 2-4 saptamani
 D 10 zile
 E 1-2 saptamani
40. Se descriu urmatoarele tipuri de
port-amprente standard, CU
EXCEPTIA:
 A Port-amprenta ortomorfa Devin
 B Port-amprenta Scrainemakers
  C Port-amprenta cu dispozitiv de
irigare cu apa
 D Port-amprenta din material plastic
 E Port-amprenta din placa de baza
41. Cariile situate sub coletul anatomic al
dintelui pot fi favorizate de:
 A Consumul crescut de alimente cu
alcalinitate ridicata
 B Parafunctii precum bruxismul sau
inclestarea dintilor
 C Rezistenta mecanica mai redusa a
cementului si a dentinei radiculare
 D Periajul intempensiv predominant cu
miscari orizontale
 E Refluxul gastro-esofagian
42. Pentru a o putea cataloga drept
cronica, durata unei suferinte
sinuzale trebuie sa fie mai maire de:
 A 1 luna
 B 3 saptamani
 C 6 saptamani
 D 2 luni
 E 3 luni
43. In mecanismul de formare a
granulomului simplu conjunctiv
( dupa Fish) se descriu pentru zone
de la apex spre os:
 A Zona de iritatie, zona de stimulare
( de incapsulare), zona de necroza,
zona exudativa
 B Zona de necroza, zona exudativa,
zona de iritatie, zona de stimulare ( de
incapsulare)
 C Zona de stimulare ( de incapsulare),
zona de necroza, zona de iritatie,
zona exudativa
 D Zona de necroza, zona de iritatie,
zona de stimulare ( de incapsulare)
zona exudativa
 E Zona exudativa, zona de iritatie,
zona de necroza, zona de stimulare
( de incapsulare)
44. In general, in practica pentru
inregistrarea ocluziei, se utilizeaza
mai multe materiale, CU EXCEPTIA:
 A Cerii buco-plastice
 B Elastomeri de sinteza speciali, pe
baza de polieteri
 C Siliconilor cu reactie de aditie
 D Cerii speciale de tip Beautypink
 E Cerii cu adaos de pulberi metalice
45. Este un dezavantaj al detartrajului
sonic:
 A Volumul redus al dispozitivului
 B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli
pe secunda
 C Ca dispozitivul este antrenat de jetul
de aer
 D Ca necesita racire cu apa
 E Contaminaeza mediul ambiant cu
perticule purtatoare de microbi
46. Teoriile propuse pentru
etiopatologia sindromului
algodisfunctional sunt, CU
EXCEPTIA:
 A Teoriei deplasarii mecanice
 B Teoriei ocluzo-musculare
 C Teoriei neuro-musculare
 D Teoriei psiho-fizice
 E Teoriei musculare
47. Criteriile de diagnostic in nevralgia
trigeminala clasica sunt, CU
EXCEPTIA:
 A Atacurile paroxistice de durere cu
durata de la fractiuni de secunda pana
la 2 minute
 B Durerea este intensa, ascutita,
superficiala sau cu caracter de
“impungere”
 C Durerea nu este declansata de
trigger sau de factorii trigger
 D Atacurile sunt stereotipe la fiecare
individ
 E Nu exista deficit neurologic evident
clinic
48. In ocluzia mezializata din
malocluzia de clasa a III-a, cel mai
frecvent muschi care se
spasticizeaza este:
 A Muschiul buccinator
 B Muschiul temporal
 C Muschiul occipital
 D Muschiul pterigoidian lateral
( extern)
 E Muschiul mentalis
49. In ceea ce priveste influenta unor
factori generali asupra suscebilitatii
de imbolnavire a parodontiului
marginal, hipovitaminoza B1:
 A Se insoteste frecvent de o gingivita
ulceroasa si hemoragica
 B Produce demineralizari ale osului
alveolar
 C Se insoteste de eroziuni ale
mucoasei bucale, hiperestezii nevritice
 D Produce keilita angulara
 E Se insoteste de hiperkeratoza
50. Factorii care ingreuneaza
odontectomia M3 inferior sunt
urmatorii, CU EXCEPTIA:
 A Incluziei osoase complete
 B Radacinilor conice sau fuzionate
 C Osului dens, rigid
 D Radacinilor lungi si subtiri
 E Radacinilor curbe si divergente
51. Comunicarea oro-sinusala imediata
( deschiderea accindentala a
sinusului maxilar) in timpul
extractiei dintilor cu raport sinusal,
trebuie diagnosticata imediat pe
baza urmatoarelor criterii:
 A Absenta sangerarii din alveola
 B Proba Valsalva negativa
 C Proba Valsalva pozitiva
 D Explorarea blanda a alveolei cu un
stilet butonat evidentiaza o senzatie
de “cadere in gol”
 E Sangerarea mai abundenta din
alveola, uneori cu aspect acrat
52. Urmatoarele afirmatii privind
osteotomia de tip Le Fort I sunt
adevarate:
 A Interventia se realizeaza pe cale
extraorala
 B Consta in practicarea unor
osteotomii la nivelul maxilarului
 C Planul de osteotomie porneste de la
apertura piriforma
 D Osteotomia se continua posterior
pana la circa 35 mm de apofizele
pterigoide
 E Este contraindicata osteotomia
septului nazal cartilaginos si a
vomerului
53. Diagnosticul diferential in
anomaliile dento-maxilare de clasa
a II/1 se face cu:
 A Pseudoocluzia adanca
 B Macrodontia
 C Meziopozitia
 D Sindromul de endoalveolie cu
inghesuire ( clasa II/2)
 E Malocluzia de clasa a III-a
54. Printre factorii cauzali ai necrozei
pulpare, pot fi mentionati boli
generale care modifica calitatea
peretilor vaselor marind sau
micsorand permeabilitatea
acestora, ca:
 A Avitaminozele, mai ales A si C
 B Maladia Reynaud
 C Intoxicatiile endogene ( uremie)
 D Hipotensiunea arteriala
 E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor,
brom
55. In tehnica obturatiei radiculare cu
conuri calibrate nedeformabile,
utilizarea conurilor de argint
conventionale prezinta urmatoarele
dezavantaje:
 A Reducerea simtului tactil la
propulsarea in canale din cauza
manevrarii cu pensa port-con
 B Deformarea conului in introducerea
in canalele drepte
 C Forta aplicata cu pensa port-con nu
se exercita in axul conului, ci paralel
cu acesta
 D Rigiditatea superioara comparativ
cu cea aconurilor din titan
 E Presiunea dezvoltata de varful
conului este foarte mare
56. Evolutia bolii parodontale este
influientata de:
 A Varsta
 B Instalarea unor boli generale
 C Concentratia de clor din apa
potabila
 D Factorii locali favorizanti
 E Efectele secundare ale unor
medicamente
57. Intre avantajele utilizarii unui
glassionomer autopolimerizabil
( Fuji Ionomer Type III) se enumera:
 A Aspect fizionomic acceptabil
 B Rata crescuta de conversie a
monomerilor
 C Biocompatibilitatea foarte buna
 D Efect carioprotector datorita ionilor
de fluor din compozitie
 E Priza lenta
58. Culoarea normala a gingiei variaza
in raport cu:
 A Gradul de vascularizatie din corionul
gingival
 B Gradul de keratinizare
 C Densitatea glandelor salivare
minore
 D Grosimea stratului epitelial
 E Prezenta si numarul celulelor
melaninoformatoare
59. Despre genioplasie sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
 A Realizeaza repozitionarea
mentonului
 B Se practica pa cale orala
 C Consta in practicarea unei linii de
osteotomie verticala a mentonului
 D Se pot practica la nevoie osteotomii
in “V”
 E Nu este necesara fixarea cu placute
de osteosinteza din titan sau cu sarma
60. Patogenitatea microorganismelor
implicate in gangrena pulpara
simpla, se explica prin posibilitati
multiple de a elimina principii cu rol
de distructie celulara:
 A Leucocidoza ( streptococ,
stafilococ)
 B Fibrinaze ( bacteroides)
 C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ,
peptostreptococ)
 D Lipaze ( coci gram negativi)
 E Necrotoxina ( stafilococ)
61. Terapia educationala si comportamentala
este esentiala indeosebi in disfunctiile
miogene, avand ca obiectiv:
 A Relaxarea sistemului masticator prin
limitarea voluntara a miscarilor mandibulei,
constand in muscarea unor obiecte,
strangerea si scrasnirea dintilor
 B Program fizioterapeutic la domiciliu
constand in evitarea masticatiei dificile,
exercitii de deschidere larga a gurii
 C Constientizarea obiceiurilor vicioase
constand in posturi vicioase in timpul
somnului, cantatul la unele instrumente,
strangerea si scrasnirea dintilor, muscarea
unor obiecte
 D Program fizioterapeutic la domiciliu
constand in caldura umeda, gheata, masajul
grupelor musculare
 E Monitorizarea- rememorare vizuala
adaptata la activitatile zilnice ale
pacientului, ca o forma simpla de
feed-back
62. Malocluzia de clasa II/2 este un
sindrom caracterizat prin:
 A Rapoarte molare mezializate
 B Reducerea diametrelor premolare si
molare
 C Retrodentie cu supraacoperire a
grupului incisiv
 D Diferite grade de inghesuire dentara
 E Inocluzie sagitala mai mare de 7
mm
63. Modificarile scheletale in
malocluzia de clasa a III-a sunt
caracterizate de:
 A Dezvoltarea insuficienta a bazei
maxilarului superior in plan sagital
 B Dezvoltarea in exces a bazei
maxilarului superior in plan sagital
 C Scurtarea marcata a celor doua
ramuri ale maxilarului inferior
 D Unghiul SNA micsorat
 E Distanta bispinoasa micsorata
64. Factorii generali care intervin in
incluzia dentara sunt:
 A Despicaturile labio-maxilo-palatine
 B Formarea mugurelui dentar mult
prea profund
 C Sindroamele genetice ( sindromul
Down, sindromul Turner, boala Paget)
 D Disostoza cleidocraniana
 E Fibromucoasa acoperitoare densa si
dura
65. Pentru ascutirea instrumentelor de
detartraj se folosesc:
 A Pietre Arkansas
 B Pietre diamantate
 C Un ulei special pentru acutit
 D Pietre India
 E Pile din carbura de tungsten
66. In tratamentul parodontitei juvenile,
se recomanda:
 A O mesa imbibata in solutie Protergol
1%
 B Debridare gingivala, detartraj
 C Tratament antimicrobian
( Augmentin, Metronidazol si in special
Tetraciclina in formele susceptibile la
atibiotic)
 D Chiuretaj subgingival, operatii cu
lambou, amputatie radiculara,
extractia dintilor recuperabili
 E Instilatii cu solutie Ringer 7 %
67. Printre dezavantajele captusirii
indirecte a protezelor mobile se
enumera:
 A Dureaza mai mult prin solicitarea
laboratorului de tehnica dentara
 B Se modifica DVO
 C Dupa capturirea materialul este
neomogen, cu prozitati
 D Pacientul ramane disfunctional cat
dureaza fazele de laborator
 E Consum mai mare de material
68. Grasimile actioneaza prin mai multe
mecanisme cariostatice, cum ar fi:
 A Formarea unei bariere protectoare
pentru smalt
 B Modificarea proprietatilor de
membrana alea bacteriilor placii
 C Efectul antimicrobian al unor acizi
grasi care stimuleaza activitatea ATP-
azei in placa bacteriana
 D Efectul cariostatic al fosfopeptidelor
din cazeina
 E Efectul cariostatic al glieirrizinei
69. Trauma ocluzala este urmata de
modificari adaptative ale
parodontiului marginal, precum:
 A Ingustarea spatiului dento-alveolar
 B Ingrosarea laminei dura
 C Cresterea mobilitatii dentare, dar nu
in limite patologice
 D Largirea spatiului dento-alveolar
 E Subtierea laminei dura
70. Analiza spatiului total ( Tweed si
Merrifield) va imparti arcada
inferioara in trei zone:
 A Zona medie – cuprinde premolarul
1, premolarul 2 si molarul 1
 B Zona posterioara – cuprinde molarul
1 si molarul 2
 C Zona anterioara – cuprinde incisivii
central, incisicii laterali si caninii
 D Zona medie cuprinde incisivii
centrali si laterali
 E Zona porterioara – cuprinde molarul
doi si molarul 3
71. Cele mai frecvente metode
antropomentrice fara repere
preextractionale in edentatia totala
sunt:
 A Leonardo da Vinci modificata
 B Metoda compasului de aur
Appenrodt
 C Metoda planului de la Frankfurt
 D Metoda Wright
 E Metoda Swenson
72. Din punct de vedere oro-maxilo-
facial, diagnosticul de TBC necesita
obligatoriu:
 A Examen RMN
 B Biopsia leziunii
 C Examen anatomo-patologic
 D Rediografii dentare
 E Consult cardiologic
73. Despre tendintele de dislocare a
protezelor partiale adjuncte si
mijloacele de neutralizare, se poate
afirma:
 A Infundarea – este cauzata de
echilibrarea incorecta a ocluziei
 B Mezializarea – este cauzata de
contactele premature in relatie
centrica
 C Distalizarea este favorizata de
creste descendente spre distal la
maxilar si ascendente spre distal la
mandibula
 D Deplasarile laterale – sunt
favorizate de miscarile laterale ale
mandibulei cu contacte neechilibrate
 E Desprinderea – este cauzata de
fortele exercitate de periferia campului
protetic in cazul protezelor incorect
adaptate
74. Necroza de colicvatie este produsa,
in special, sub actiunea enzimatica
cu cresterea hidrofiliei din tesutul
pulpar lizat, prin:
 A Enzime vegetale: papaina
 B Enzime animale> pepsina, tripsina
 C Substante ca: arsenicul, fenolul
 D Dolurii antiseptice: antiformina
 E Produse pe baza de
trcrezolformalona trioximetilena
75. Printre complicatiile locale ale
anesteziei locoregionale se
enumera:
 A Necroza mucoasei
 B Alveolita postextractionala
 C Sincopa vaso-vagala
 D Trismusul persistent
 E Sincopa sinusului carotidian
76. Diagnosticul de parodontita
marginala cronica se pune pe baza
urmatoarelor criterii:
 A Prevalenta maxima este la
adolescenti
 B In etiologia bolii sunt incriminati
patogeni parodontali din placa
bacteriana
 C Factorii favorizanti sunt
nesemnificativi
 D Leziunile distructive afecteaza
parodontiul marginal profund, de
sustinere
 E Prevalenta maxima este la adulti
77. Factorii locali care pot interveni in
geneza unei inocluzii verticale
limitate sau extinse sunt:
 A Sindromul Down
 B Sindromul Turner
 C Afectiunile reumatice localizate la
nivelul articulatiei temporo-
mandibulare
 D Cicatricile cheloide, retractiile, dupa
arsuri termice, chimice sau electrice
 E Incongruenta dento-alveolara cu
inghesuire primara sau secundara
78. Pentru a defini minusul numeric in
formula dentara literatura de
specialitate utilizeaza termeni
precum:
 A Ateleodontie
 B Pleiodontie
 C Aplazie dentara
 D Atelectodontie
 E Agenezie
79. Incizia in odontectomia pe cale
palatinala a caninilor superiori
inclusi:
 A Se practica la aproximativ 2 mm de
marginea gingivala
 B Se practica de-a lungul dintilor, intre
incisivul central si fata meziala a
molarului de 6 ani
 C Se practica la aproximativ 6 mm de
marginea gingivala
 D Este completata de o incizie antero-
posterioara pe linia mediana, in bolta,
de 3-4 cm
 E Este completata de o incizie
intrasulculara
80. O metoda foarte eficienta in
stabilirea prognosticului de
crestere este aceea a lui Stockfish.
Schema propusa este alcatuita din
sase segmente periferice dintre
care:
 A Unghiul format de linia N-S cu
planul manbibular Go-Gn
 B Relatia dintre inaltimea posterioara
a fetei (S-Go)si lungimea mandibulei
 C Relatia dintre inaltimea anterioara a
fetei (N-Gn) si distanta dintre spina
nazala anterioara si spina nazala
posterioara
 D Unghiul goniac anterior (N-Go-Gn)
 E Unghiul axei faciale ( Rieketts)
81. La imobilizarea intracoronara cu
armatura metalica si materiale
fizionomice pe dintii laterali:
 A Se prefera pastrarea vitalitatii
dintilor
 B Se urmareste solidarizarea unuia
sau mai multor dinti laterali mobili, dar
care sunt flancati in mod obligatoriu de
dinti ferm implantati
 C Se prefera devitalizarea de la
inceput
 D Necesita decoletarea pentru a nu
produce leziuni iritative parodontiului
marginal
 E Se urmareste solidarizarea unui
idnte lateral mobil de lucrari protetice
adiacente
82. Intre proprietatile Sigilar-ului
recomandate de firma
producatoare, se enumera:
 A Timp de priza lung
 B Adeziune buna
 C Hidrofilie crescuta
 D Biocompatibilitate
 E Contractie mica la polimerizare
83. Alegerea materialelor si metodelor
de amprentare in tehnica
conventionale sa face pe baza
anumitor criterii, printre care:
 A Stabilitatea dimensionala a
materialului de amprenta
 B Tipul de ocluzie
 C Posibilitatea de conservare si
confectionarea repetata a modelului
 D Posibilitatea de inregistrare si
transfer a relatiilor mandibulo-craniene
 E Particularitatile campului protetic in
stransa interrelatie cu particularitatile
 protezei fixe pe care dorim sa o
realizam
84. Cimentul de hidroxid de calciu
prezinta urmatoarele proprietati:
 A Modul de elasticitate crescut al
preparatelor biocomponente
 B Rezistenta scazuta la compresiune
a sistemului bicomponent ( cca 20
MPa)
 C Conductivitatea termica scazuta
 D Timp de priza 7-12 minute
 E Solubilitate variabila in apa, acizi di
solventi din lacuri ( eter)
85. Lichidul gingival contine:
 A Fibrinogen
 B Fractiuni proteice ale
complementului C3 si C4
 C IgA
 D Mitocondrii activate
 E Enzime lizozomale
86. Dupa gradul de intrerupere si forma
devierii coloanei de aer, consoanele
pot fi impartite in:
 A Bilabiale (p, b, m)
 B Africasive ( s, j)
 C Fricative (f, v)
 D Explozive (p, b t, d, g, c)
 E Vocale anterioare(i, e)
87. Factorii favorizanti ai sinuzitei
maxilare de cauza dentara pot fi:
 A Scaderea motilitatii ciliare, simultan
cu cresterea secretiei de mucus
 B Fumatul si expunerea la mediu cu
noxe
 C Chisturile radiculare suprainfectate
 D Osteita procesului alveolar
 E Chisturile foliculare suprainfectate
88. Dezvoltarea ocluziei dentare in
detitiile mixte si permanenta prin
eruptia M1 presupune:
 A Reducerea spatiului primat
( Boume) prin puseul mezializat
 B Trecerea de la forma arcadei de
semicerc la cea parabolica
 C A III-a inaltare de ocluzie
 D Prima mezializare
 E A II –a inaltare de ocluzie, sau prima
inaltare din dentina permanenta
(Schwartz)
89. Sunt complicatii locale ale bolii
parodontale:
 A Pericoronarita M3 inlocuirea conului printr-un con cu un
numar mai mare
 B Abcesul parodontal marginal

 C Pulpitele acute laterograde sau

retrograde 91. Printre elementele speciale de
mentinere si stabilizare
 D Parodontitele apicale subcutanate disjunctoare sau distributoare
sau cronice, retrograde simple, sunt:

 E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica  A Bara de tip Steg

90. In tehnicile de condensare laterala  B Crosetul Thompson

a gutapercii, alegerea conului de
gutaperca principal se supune  C Sarnierele
urmatoarelor reguli:
 D Crosetul in forma de balansoar
 A Trebuie sa fie cu un numar mai
mare decat calibrul celul mai gros  E Crosetul cu conector in forma de S
instrument cu care sa largit canalul pe
toata lungimea de lucru 92. Redresarea chirurgicala
ortodontica a caninului superior
 B Trebuie sa fie cu un numar mai mic inclus este indicata:
decat calibrul celui mai gros
instrument cu care s-a largit canalul  A La pacienti varstnici
pe toata lungimea de lucru
 B In incluzia profunda
 C Conurile care opun o rezistenta
certa la incercarea de propulsie  C La pacienti tineri
dincolo de reper, li se reteaza o foarte
scurta potiune de la varf  D Cand dintele nu prezinta anomalii
de forma sau volum
 D Daca proba clinico-radiologica
atesta patrunderea conului pe toata  E Cand nu exista spatiu suficient pe
lungimea de lucru stabilita prin arcada sau cand acesta nu poate fi
odontontometrie, se procedeaza la creat prin metode ortodontice
scurtarea conului prin taierea unui
segment de 2 mm de la varf 93. Gutiera ocluzala in bruxism are
urmatoarele abiective:
 E Daca proba clinico-radiologica
 A Prevenirea pierderilor de tesuturi
atesta patrunderea conului pe toata
lungimea de lucru stabilita prin dure dentare
odontometrie, se procedeaza la
 B Restaurarea spatiilor edentate
 C Echilibrarea prerestaurativa
 D Crearea spatiului pentru restaurarea
dintilor anteriori abrazati
 E Protejarea noilor restaurari protetice
de parafunctii
94. Tricrezolul folosit pentru
sterilizarea canalelor radiculare prin
metode chimice are urmatoarele
proprietati:
 A Este un lichid incolor sau rozaliu cu
aroma de fenol
 B Este alcatuit dintr-un amestec de
trei izomeri 2-, 3- si 4-metilfenol
 C Este un lichid usor galbui, cu aroma
de camfor
 D Este alcatuit dintr-un amestec de
doi izomeri alfa- si beta-metilfenol
 E Izomerul metacrezol este considerat
cel mai activ
95. Obiectivele amprentei in protetica
fixa sunt:
 A Redarea exacta a rapoartelor
interarcadice
 B Posibilitatea obtinerii unui model de
lucru cel mai exact pa care sa se
poata realiza macheta viitoarei
proteze fixe
 C Radarea cat mai exacta a zonelor
functionale periferice
 D Preluarea si redarea cu fidelitate
maxima a rapoartelor preparatiei cu
mucoasa pasiv-mobila
 E Inregistrarea si redarea cat mai
corecta a reliefului dintilor antagonisti
96. Diagnosticul pozitiv in forma
abortiva propriu-zisa a parodontitei
apicale acute hiperemice sa pune
pe:
 A Absenta sensibilitatii la percutia in
ax
 B La atingerea dintelui apare senzatia
de prezenta a dintelui in arcada
dentara
 C Simptomatologia de pulpita partiala
 D Alterarea profunda a starii generale
 E In dreptul apexului, usoara
congestie de mucoasa
97. Diastema mai este denumita in
literatura si cu alti termeni, cum ar
fi:
 A Diastema adevarata
 B Diastema tertiara
 C Diastema inteincisiva
 D Diastema patologica
 E Diastema vera
98. Delimitarea spatiului
pterigomandibulare este, dupa cum
urmeaza:
 A Medial: m. pterigoidian medial
 B Lateral: fata externa a ramului
mandibular
 C Inferior: chinga pterigomaseterina
 D Anterior: rafeul pterigomandibular
 E Posterior: glanda submandibulara
99. Diagnosticul de parodontita
agresiva se face pe urmatoarele
criterii principale:
 A Distributia preferentiala a leziunilor
pe arcada mandibulara in zona
anterioara
 B Disjunctia gingivo-dentara si
distructia osoasa se realizeaza rapid
 C Parodontita agresiva apare mai
frecvent la persoanele tinere de obicei
pana la 30-40 ani si care prezinta o
buna stare generala de sanatate
 D Parodontita agresiva localizata sau
generalizata este mai rara in
comparatie cu parodontita cronica
 E Titrul de anticorpi este nedetectabil
100. Printre metodele simple de
determinare a relatiei centrice sunt:
 A Metoda Leonardo da Vinci
modificata
 B Metoda Silvermann
 C Metoda deglutitiei
 D Metoda de stimulare a reflexului de
ocluzie molara
 E Metoda centrocordului Optow
101. In pulpita acuta seroasa
partiala ( coronara) examenul
microscopic pune in evidenta:
 A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar
intim
 B Pereti vesculari ingrosati
 C Marginatie leucocitara interna
 D Semne de hipofunctie
odontoblastica la periferia procesului
inflamator
 E Semne de hiperfunctie a
fibroblastilor alfati in plin focar
inflamator
102. In etiopatologia anomaliilor
dento-maxilare, caria aproximala a
dintilor temporari, mai ales in zona
de sprijin, determina:
 A Alungirea arcadei dentare
 B Scurtarea arcadei pierzandu-se
spatiul de rezerva
 C Scurtarea arcadei ducand la
dificultati in eruptia C
 D Tulburari ale relatiilor verticale
interarcade
 E Scurtarea arcadei ducand la
dificultati in eruptia P2

103. In litiaza parotidiana,
calculul:
 A Este de obicei unuic, de dimensiuni
mari
 B Este situat frecvent intraglandular
 C Este de obicei unic, de dimensiuni
mici
 D Are aspect “coraliform”
 E Este situat de obicei pe canalul
Stenon
104. In lichidul bucal calciul
neionizat se gaseste:
 A In proportie de 40-50 % in fosfati si
bicarbonati
 B Peste 20% legat de compusul
organic cu masa moleculara mica
( policarboxilat)
 C Sub 10% legat de compusi organici
cu masa moleculara mica
 D 30-40 % legat de compusi organici
macromoleculari ( mucine)
 E 10-30 % legat de compusi organici
macromoleculari ( staterina, proteinele
bogate in prolina si histidina)
105. Pintre caracteristicile
functionale ale articulatorului FAG
enumeram:
 A Este de tip NON-ARCON
 B Planul de referinta este planul de la
Frankfurt
 C Panta condiliana este reglabila
 D Unghiul Benett este reglabil
 E Are sistem de blocaj in RC
106. Dupa Bjork, semnele care
pot fi culese pe ortopantomograma
si care indica o rotatie de tip
anterior sunt:
 A Latimea ramurii orizontale crescuta
 B Condilul inalt cu dezvoltare
preponderent anterioara
 C Curbura preangulara stearsa
 D Canalul dentar angulat
 E Ramura ascendenta scurta
107. Morfologia ocluzala a
dintilor este direct influentata de
unghiul Benett dar si de distanta
intercondiliana. Astfel:
 A Cu cat unghiul Benett este mai
mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa
fie mai sters
 B Cu cat unghiul Benett este mai
mare, cu atat relieful ocluzal poate fi
mai accentuat
 C Cu cat distanta intercondiliana este
mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mare
 D Cu cat unghiul Benett este mai
mare, cu atat unghiul dintre
traiectoriile de laterotruzie si protruzie
va fi mai mic
 E Cu cat distanta intercondiliana este
mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mic
108. Seile acrilice au urmatoarele
caracteristici:
 A Transmit fartele de solicitare dintilor
limitrofi breselor edentate
 B Transmit fortele masticatorii spre
suportul muco-osos si dento-
parodontal
 C Transmit fortele de solicitare
conectorului principal
 D Se opun fortelor de deplasare
verticala si orizontala
 E Numarul acestora este in acord cu
numarul dintilor absenti
109. Contraindicatiile relative ale
rezectiei apicale sunt:
 A Dinti fara valoare protetica
 B Fractura radiculara verticala
 C Pacienti cu imunosupresie
 D Corticala vestibulara groasa
 E Raportul nefavorabil coroana-
radacina
110. Alveolotomia cu rezectie
marginala partiala/totala a tablei
osoase vestibulare este indicata in:
 A Resturi radiculoare mici, situate
profund
 B Resturi radiculare mari, situate
superficial
 C Radacini deformate in regiunea
apicala ( hipercementoza)
 D Anchiloze dento-alveolare pe toata
lungimea radacinii
 E Dinti temporari cu radacini
divergente, pentru protejarea
mugurelui dintelui definitive
111. Mandibulokineziografia se
realizeaza prin:
 A Teste de miscare mandibulara:
deschidere, inchidere, lateralitate
dreapta-stanga, propulsie
 B Inregistrarea diagramei Posselt
 C Investigarea miscarilor functionale
( masticatia si deglutitia )
 D Teste fonetice (Wild, Silvermann,
Robinson)
 E Procedeul Kleinerock
112. Dintre tumorile
neodontogene cu relevanta in
contextul patologiei chirurgicale
oro-maxilo-faciala urmatoarele sunt
leziuni osteogene:
 A Osteoblastomul si osteomul osteoid
 B Displazia osoasa ( cemento-
osoasa)
 C Cherubismul
 D Tumora bruna din hiperparatiroidism
 E Boala Paget
113. In cazul folosirii materialelor
pe baza de rasina bis-GMA,
enameloplastia ofera urmatoarele
avantaje:
 A Asigura o adaptare mai buna la
smalt
 B Nu necesita utilizarea de
instrumentar rotativ
 C Permite patrunderea mai profunda a
materialului indiferent daca este
granular sau negranular
 D Creste rezistenta la uzura a
materialului
 E Este recomandata in cariile
dentinare
114. Ancorarea recomandata in
tratamentul incluziei dentare poate
fi:
 A Ancorarea periapicala
 B Ancorarea transmaxilara
 C Ancorarea prin colarea unor
accesorii
 D Ancorarea intratisulara
 E Ancorarea peritisulara

115. Complicatiile postoperatorii
tardive ale rezectiei apicale sunt:
 A Mobilitatea excesiva a dintelui din
cauza compromiterii implantarii
 B Suprainfectarea
 C Necroza osului prin frezaj
intempestiv, fara racire, cu dehiscenta
plagii si denudarea osului
 D Fractura radacinii
 E Tulbularile de sensibilitate
( hipoestezii si/sau parestezii)
116. Chiuretele universale sunt
indicate pentru:
 A Detartrajul supragingival la
persoane sanatoase, fara pungi
parodontale, retractii gingivale sau
furcatii descoperite
 B Chiuretajul treaiectului fistulos al
unui abces parodontal cronic
 C In pungile parodontale false  E Se pot realiza casate cu unghiuri
ferme pentru cresterea retentiei
 D Detartrajul pe fetele proximale ale mecanice
dintilor inghesuiti
119. Sinuzita maxilara de cauza
 E In pungile parodontale adevarate dentara:

117. Printre evidarile cervicale  A Se intalneste frecvent la copii si

selective, se numara urmatoarele: tineri

 A Evidarea cervicala anterioare ( a  B Este rara la adulti

regiunii centrale)
 C Este rara la copii si tineri
 B Evidarea cervicala radicala
modificata  D Este frecventa la sugari

 C Evidarea cervicala laterala  E Este prezenta de obicei la adulti

 D Evidarea cervicala postero-laterala

 E Evidarea cervicala
supraomohioidiana
120. Triopasta Gysi contine:
118. 118. Exista cateva
caracteristici pe care trebuie sa le  A Hidroxid de calciu
indeplineasca cavitatile preparate
pentru incrustatiile din compozit,  B Formaldehida
care le deosebesc de cele pentru
inlay-urile din aliaje nobile si  C Fenol
anume:
 D Fenol sulfat de bariu
 A Peretii cavitatii trebuie sa fie usor
convergenti spre ocluzal  E Boratfenilmercuric

 B Nu exista bizou la nivelul suprafetei 121. Herpangia:

ocluzale a cavitatii
 A Este o afectiune ce apare la varstici
 C Limitele preparatii nu trebuie sa fie
 B Este o afectiune ce apare la copii
situate la nivelul zonelor de contact
ocluzal
 C Apare in special vara
 D Adancimea cavitatii trebuie sa fie de
 D Apare cu leziuni eritematoase,
minim 2 mm
veziculare si ulceratii la nivelul valului
 palatin si al mucoasei istmului
faringian
 E Poate fi declansata de eruptia
molarului de minte
122. Principiile biomecanice ale
realizarii arcadelor artificiale, dupa
Ackermann, sunt:
 A Heteropozitie
 B Heterogenitate
 C Heterotropism
 D Heteromorfie
 E Heteronumar
123. Testele lui Franz Herbst
pentru maxilar sunt:
 A Deschiderea usoara a gurii pune in
tensiune ligamentul pterigo-
mandibular
 B Suras fortat – realizeaza o tractiune
posterioara a plicii alveolo-jugale
 C Deschiderea larga a gurii
modeleaza zona distala a pungii Fisch
 D Sugerea, suflat, fluierat, sarut –
realizeaza o tractiune spre posterior a
plicii alveolo-jugale
 A Apare brusc
 B Este uneori violenta
 C Este localizata in planseul bucal si
la nivelul limbii
 D Nu are legatura cu orarul mesei
 E Iradiaza catre ureche, articulatia
temporo-mandibulara si regiunea
latero-cervicala
125. 125. In cadrul tratamentului
chirurgical preprotetic al
substratului osos, orice tip de
alveoloplastie trebuie sa respecte
urmatoarele principii:
 A Decolarea lamboului mucoperiostal
sa fie larga
 B Inciziile se realizeaza pe coama
crestei, cu incizii de descarcare
 C Inciziile se realizeaza pe coama
crestei, fara incizii de descarcare
 D Cunoasterea exacta a anatomiei
zonei (vascularizatie si inervatie)
 E Decolarea lamboului mucoperiostal
sa fie minima

 E Mobilizarea periferiei campului

protetic in zona distala prin proba
Valsalva, tuse, test fonetic – “a”, “ah”

124. In colica salivara din litiaza

glandei submandibulare, durerea:
126. Simptomatologia contuziilor
articulatiti temporo-mandibulare
este reprezentata de:
 A Durere spontana si/sau provocata
de mobilizarea mandibulei
 B Trismus moderat
 C Hipoestezie la nivelul mentonului
 D Deviere a mentonului de partea
afecetata
 E Articulatie sensibila la palpare
127. Din punct de vedere
morfopatologic, in pulpita acuta
purulenta partiala (cotonara), se
intalnesc urmatoarele aspecte:
 A Masa semiputreda compusa in cea
mai mare parte din materii grase si
hidrogen sulfurat
 B Celulele proprii ale pulpei situate in
apropierea centrului inflamatiei
prezinta diverse stadii de lezare:
vacuolizari, incarcari lipidice,
omogenizari nucleocitoplsmatice,
fragmentarea mambranei etc.
 C Fibrele de colagen sunt distruse
 D Masa semiputreda compusa in cea
mai mare parte sin polipeptide alterate
 E Fibrele de colagen sunt intacte
128. In tratamentul chirurgical al
anomaliilor dento-maxilare severe,
pentru a stabili un plan de
tratament prechirurgical, trebuie
gasit raspuns la urmatoarele
intrebari:
 A Este nevoie de extractii dentare?
 B Ce deplasari dentare vor fi
efectuate?
 C Care este aparatul dentar cel mai
adecvat cazului?
 D Exista suficient os alveolar?
 E Este necesara “decompensarea”
ortodontica?
129. In conceperea unei
constructii conjuncte, atunci cand
nu se poate satisface relatia Fr mai
mare ca Fa, se impun o serie de
modificari la conceperea aparatului
conjunct:
 A Realizarea unui corb de punte
ingustat
 B Realizarea liniara a corpului de
punte
 C Realizarea restaurarii in subocluzie
 D Reducerea inaltimii si inclinarii
pantelor cuspidiene
 E Realizarea de dinti antagonisti
montati pe o proteza partial
mobilizabila
130. Ocluzia dinamica se
adreseaza:
 A Ocluziei centrice
 B Relatiei de postura
 C Intercuspidarii maxima
 D Protruziei
 E Traiectoriei de inchidere in relatie
centrica
131. La nivelul gingiei, leziunile
din lichenul plan prezinta
urmatoarele aspecte:
 A Vezicule de dimensiuni mici, in
general pana la 5 mm diametru,
grupate, “in buchet”
 B Ulceratii acoperite cu un depozit
pseudomembranos, de culoare alb-
galbuie pana la cenusiu-murdar
 C Vezicule si bule care se sparg si
lasa in urma ulceratii cu margini
zdremtuite, mobile
 D Atrofia epiteliului gingival cu leziuni
erozive
 E Leziuni hiperkeratozice de tip
reticular sau dendritic
132. Cauzele etiopatologenice ale
ectopiei dentare prin existenta unui
obstacol in calea eruptiei dentare
sunt:
 A Persistenta dintelui temporar fara
rizaliza
 B Persistenta dintelui temporar cu un
tipar atipic de rizaliza
 C Deglutitia infantila
 D Prezenta unor formatiuni dentare
supranumerare, erupe sau incluse
 E Existenta unui capac osos dens sau
a unei fibromucoase dure
133. Printre planurile de referinta
utilizate in interpretarea
teleradiografiei in ortodentie, se
numera:
 A Planum (Se-Or)
 B Axa Y delimitata de punctele S-Gn
 C Planul bazal maxilar delimitat de
punctele Go-Gn
 D Clivus ( Se-Be)
 E Planul de la Frankfurt delimitat de
punctele Or-Po
134. Ca si aspecte imunologice,
in gingivitele cronice “simple”, s-a
constatat”
 A Un continut crescut de factori
imunitari de aparare a lichidului
santului gingival
 B Un continut redus de lizozim
 C O crestere a titrului de anticorpi
seriei si din lichidul santului gingival
 fata de o serie de bacterii ale placii
dentare
 D O crestere a prostaglandinelor
(PGE2) si leucotrienelor (LTB4)
 E O reducere marcata a fractiei
complement
135. In preparatia canalului
radicular, la extirparile pulpare, se
instituie obligatoriu un tratament
medicamentos inainte de obturarea
canalului in urmatoarele situatii:
 A Pulpite acute seroase partiale sau
totale
 B Cand, in timpul tratamentului,
campul operator a fost inundat de
saliva
 C Pulpite cronice
 D Cand nu putem opri hemoragia
 E Pulpite acute purulente partiale sau
totale
136. Ipotezele privind
mecanismul intim, de legatura
metalo-ceramica sunt:
 A Ipoteze legaturii mecanice:
realizarea de macroretentii
 B Ipoteza legaturii fizice: prin forte Van
der Weals
 C Ipoteza legaturii chimice: prin
adezivi
 D Ipoteza legaturii mecanice: de fixare
a ceramicii pe microretentiile oferite de
suprafata metalului turnat
 E Ipoteza legaturii chimice: bazata pe
schimb de ioni si electroni si atractia
intre ioni, intre oxizii de ceramica si cei
ai metalului ( oxidare prin tratament
termic)
137. Inghesuirea dentara in
malocluzia de clasa II/2 poate varia
de la forme usoare la grave, dar cu
un aspect titpic:
 A Incisivii centrali superiori in protruzie
 B Incisivii centrali superiori pot fi
verticali, de multe ori existand o
palatopozitie marcata
 C Incisivii inferiori pot fi intr-o retro-
sau proinclinare
 D Incisivii laterali sunt in
vestibuloversie, cu rotatie meziala
peste coroana centralilor
 E Caninii sunt in palatopozitie
138. 138. Dezvoltarea relatiilor
intermaxilare si dento-maxilare de
la nastere la eruptia primilor dinti
temporari cuprinde:
 A Prognatismul nou-nascutului
 B Retrognatism maxilar
 C Reglarea relatiilor de postura
 D Reglarea realtiilor centrice
 E Prima mezializare
139. La proba machetelor
protezelor totale examinarea
pacientului cu gura interdeschisa
presupune considerarea
urmatoarelor aspecte:
 A Curbura vestibulara sa fie simetrica
 B In suras, vizibilitatea dintilor frontali
sa fie in raport cu varsta
 C Intre fetele vestibulare ale
premolarilor si obraji sa nu existe
spatiu negru
 D Garnitura de dinti aleasa sa asigure
aspectul de “cambet Holywoodian”
 E Fata ocluzala a dintilor latelari
superiori nu trebuie sa fie prea vizibila
140. Protezele de tip Bio
Dentaplast au urmatoarele
avantaje:
 A Au crosete cu elasticitatea foarte
buna
 B Au culoarea crosetelor aceeasi ca si
a dintilor
 C Au rezistenta buna a materialului in
timp
 D Impiedica aparitia proceselor de
resorbtie si atrofie osoasa
 E Transmit fortele masticatorii exclusiv
la nivelul suportului odonto-parodontal
141. In tratamentul gingivitei si
gingivostomatitei aftoase recidivante,
se recomanda:
 A Spalaturi cu solutii slab antiseptice
 B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat
de argint 30%
 C Infiltratii cu Penicilina
 D Corticoterapie: Prednison 10-20
mg/zi, timp de 6-7 zile
 E Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon
142. In anestezia nervuli alveolar
inferior, reperele pentru spina Spix
sunt:
 A Plica pterigomandibulara situata de-
a lungul marginii anterioare a
muschiului pterigoidian intern
 B Planul de ocluzie al molarilor
inferiori
 C Creasta zigomatico-alveolara
 D Radacina meziala a M2
 E Creasta temporala, medial si
posterior de marginea anterioara a
ramului mandibular
143. Importanta pozitiei de
intercuspidare maxima NU consta
in faptul ca:
 A Este constanta de-a lungul vietii
 B Asigura stabilitatea mandibulei fata
de maxilar
 C Permite contractia sinergica
adaptativa, in acord cu ocluzia
habituala, a muschilor ridicatori ai
mandibulei
 D Poate fi considerata o pozitie de
referinta in protezarea amovibila
 E Plaseaza condili mandibulari intr-o
pozitie stabila, ortopedica
144. In artrita temporo-
mandibulara din spondilita
anchilozanta, intalnim urmatoarele
semne clinice:
 A Durere la palparea articulatiei
temporo-mandibulare si a muschilor
masticatori
 B Tumefactie
 C Crepitatii si cracmente articulare
 D Crestere a aplitudinii miscarilor
articulare
 E Semne generale asociate bolii
( afectiunea debuteaza intotdeauna la
nivelul articulatiei sacro-iliace)
145. Dezvoltarea ocluziei dentare
in dentitiile mixta si permanenta
prin eruptia M2 presupune:
 A Echilibrul deplin prin inchiderea
spatiilor inca existente
 B Prima mezializare
 C A III-a inaltare de ocluzie
 D A II-a inaltare de ocluzie
 E Ca in absenta M3, molarul al doilea
permanent incheie fenomenele
dezvoltarii dentitiei
146. Ritmul de formare al tartului
dentar depinde de:
 A Localizarea dintelui
 B Tipul de deglutie
 C Natura alimentelor
 D Variatiile individuale ale fluxului
salivar
 E Tipul de inflamatie acuta sau cronica
a tesuturilor orale
147. Adaptarea si
individualizarea machetelor de
ocluzie cuprind urmatoarele
proceduri:
 A Determinarea nivelului planului de
ocluzie
 B Orientarea planului de ocluzie
 C Orientarea planului Margolis
 D Orientarea planului Saizar
 E Determinarea dimensiunii verticale
in relatie de ocluzie
148. In gingivita si gingivo-
stomatita ulcero-necrotica,
diagnosticul diferential se face cu:
 A Sifilis
 B Leucemie acuta
 C Fibrom gingival difuz
 D Gingivita prin utilizarea medicatiei
contraceptive
 E Candidoze acute
149. Pentru anestezia la gaura
palatinala ( anestezia nervului
palatin mare) se folosesc
urmatoarele reprere:
 A Penultimul molar la 3 cm deasupra
coletului
 B La 1 cm inaintea carligului aripii
interne a apofizei pterigoide
 C Ultimul molar la 1 cm deasupra
coletului
 D La 0,5 cm inaintea marginii
posterioare a paltului dur, in unghiul
diedru format de creasta alveolara cu
lama orizontala a osului palatin
 E La 3 cm posterior de carligul aripii
externe a apofizei pterigoide
150. 150. Potrivit clasificarii lui
ARMITAGE (1999) NU sunt leziuni
gingivale induse de placa
bacteriana:
 A Herpesul oral recurent
 B Granulomul piogen asociat de
sarcina
 C Gingivita asociata de leucemie
 D Candidoza gingivala generalizata
 E Gingivita ulcero-necrotica
151. Leucotaxina salivara:
 A Este o glicoproteina heterogena
care impiedica adeziunea
microorfanismelor si le aglutineaza
 B Este un polipeptid care creste
permeabilitatea capilara
 C Este o glicoproteina salivara cu
efect aglutinant limitat asupra S.
mutans
 D Este un polipeptid care stimuleaza
diapedeza polimorfonuclearelor
neutrofile
 E In placa dentara bacteriana se
intalneste intr-o proportie mult mai
mare decat in saliva
152. La examenul teleradiografiei
la malocluzia de clasa a III-a se pun
in evidenta urmatoarele:
 A Unghiul SNA mai mare de 80 grade
 B Unghiul SNB mai mare de 78 grade
 C Unghiul SNA mai mic de 80 grade
 D Unghiul Pr. A-F mai mare de 110
grade
 E Unghiul I-F mai mic de 107 grade
153. La amprenta preliminara
mandibulara in edentatia totala, se
apreciaza daca au fost inregistrate:
 A Depresiunea redata de muschiul
milohioidian contractat
 B Tuberculul piriform
 C Zona retromilohioidiana
 D Santurile pterigomaxilare
 E Santul format de procesul
zigomatico-alveolar
154. Printre reactiile tardive
bazale in cazul stomatopatiilor
protetice la edentatul total, se
numara:
 A AroZiuni in situ
 B Leziuni eritemo-congestive
 C Hipertrofii
 D Iritatii chimico-toxice
 E Hiperplazii
155. Printre fracturile de
mandibula produse prin
traumatisme cu energie crescuta,
gasim:
 A Fracturi cu deplasare
 B Fracturi in “lemn verde”
 C Fracturi cominutive
 D Fracturi fara deplasare
 E Fracturi cu pierdere de substanta
osoasa
156. In scopul folosirii
deplasarilor distale ale protezelor
partial mobilizabile scheletate se
folosesc:
 A Curba de ocluzie sagitala
accentuata
 B Dispozitive mecanice
 C Crosete reciproce
 D Pinteni ocluzali in fosetele distale
ale molarilor
 E Conector de tip bara cu sprijin
mucosal
157. Complicatiile postoperatotii
dupa odontectomia molarului de
minte inferior sunt legate de:
 A Comlicatii infectioase
 B Luxatia sau fractura molarului de 12
ani
 C Dehiscenta plagii, vindecarea
intarziata
 D Impingerea molarului in planseul
bucal
 E Hemoragia postextractionala
( precoce sau tardiva)
158. Dintii pot suporta presiuni 160. In malocluzia de clasa a III-a,
verticale mari. Presiunile bilaterale prin avansarea mandibulei, la
mentionate de Max Muller sunt: examenul endobucal sa evidentiaza
urmatoarele:
 A Incisivii – 32 kg
 A Arcada alveolara apicala este mica
 B Molarii III – 70 kg in raport cu arcada alveolara coronara

 C Canini – 35 kg  B Ocluzia este distalizata

 D Molarul I – 45,70 kg  C Ocluzia este neutrala

 E Premolar II – 38 kg  D Ocluzia este mezializata

 E Ocluzia este inversa frontala sau

totala cu sau fara inocluzie sagitala
inversa

161. Avantajele lamboului

intrasulcular trapezoidal sunt:

 A Accesul chirurgical este foarte bun

159. 159. In tratamentul general
al gingivitelor descuamative se  B Decolarea lamboului este facila de
poate administra: la inceput

 A Prednison in doza initiala de 30-40  C Vascularizatia lamboului este foarte

mg/zi buna

 B Rodilemid, solutie injectabila, o fiola  D Ofera acces favorabil pentru

pe zi I.m. timp de 6-10 ziel, repetat chirurgia parodontala
dupa o luna
 E Igiena orala este mai usor de
 C Vitaminoterapie C, B1, B2, E mantinut

 D In pemfigus se pot folosi 162. In pulpita cronica deschisa

antimetaboliti de tip Metrotrexat atunci ulceroasa, pe o sectiune axiala a
cand medicatia cortizonica nu da pulpei se constata, la examenul
rezultate microscopic urmatoarele:

 E In sclerodermie, Azatioprina care s-  A Stratul superficial prezinta zone de

a dovedit cea mai eficienta necroza
 B Stratul subiacent este alcatuit din
tesut de granulatie
 C Stratul subiacent est un strat de
fibre conjunctive sarac in celule
 D Al treilea strat este reprezentat de
un bogat infiltrat celular
 E Al patrulea strat, de la suprafata in
prfunzime, prezinta centre de
degenerescenta coloida sau grasoasa
163. Cimentul fosfat de zinc are
urmatoarele proprietati:
 A Este cel mai elastic dintre toate
bazele propriu-zise
 B Actiunea de stimulare a
odontoblastilor este de durata
 C Are cea mai mare rezistenta
mecanica dintre toate bazele propriu-
zise
 D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea
pe plaga dentinare
 E Are contractia de priza 0,3%
164. Dintre caracteristicile
scheletului metalic al coroanelor
metalo-ceramice enumeram:
 A Nu sunt necesare macroretentii
 B Sunt necesare macroretentii
 C Trecerea de la metal la materialul
ceramic sa nu se faca prin unghiuri
ferme ci prin unghiuri rotunjite
 D Capa metalica sa fie rigida, cat mai
groasa, e cat posibil egala cu a masei
ceramice
 E Trecerea de la metal la materialul
ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
pentru a creste retentia ceramicii
165. Despre proteinele de soc
termic ( HSP = heat shock proteins)
sau de stres in boala parodontala,
se pot afirma urmatoarele:
 A Sunt reprezentate prin proteine
procariote si eucariote care au fost
identificate initial ca rezultat al sintezei
proteice in conditii de hipertermie,
hipoxie si alte circumstante de stres
 B Cresterea lor la nivelul tuturor
celulelor organismului gazda
activeaza sistemul imun imediat dupa
agresiunea bacteriana si inainte de
multiplicarea bacteriilor
 C Cresterea lor creeaza conditii pentru
mobilizarea mijloacelor specifice de
aparare
 D Cand sunt sintetizate de bacterii se
constituie intr-un material genetic care
declanseaza reactii alergice
 E Sunt sintetizate de bacteriile
agresoare, in cazul parodontitelor
marginale
166. Clasificarea bolilor
parodontiului marginal a Catedrei
de Parodontologie din Bucuresti ia
in consideratie urmatoarele criterii:
 A Gradul de afectare a structurilor
parodontiului marginal
 B Varsta pacientului
 C Gradul de manifestare a inflamatiei
 D Mecanismul de producere a bolii
parodontale
 E Nivelul de igiena a cavitatii orale
167. Cimentul policarboxilat de
zinc are urmatoarele proprietati:
 A Rezistenta mecanica la compresia
masticatorie (57-99MPa) este mai
mica decat a cimentului fosfat de zinc
 B Tensiunea la incovoiere este cu
40% mai mica decat la cimentul fosfat
de zinc
 C pH-ul inainte de priza este ceva mai
scazut decat al cimentului fosfat de
zinc
 D prezinta adeziune chimica la smalt
si dentina
 E este de trei ori mai putin elastic
decat cimentul fosfat de zinc
168. Printre dezavantajele
tehnicii de cimentare a unui con de
gutaperca unic, calibrat la apex, se
numara:
 A necesitatea largirii excesive a
canalelor
 B solubilitatea sigilantilor in
majoritatea cazurilor
 C conul nu asigura o sigilare eficienta
de unul singur
 D calibrul canalului largit, ori In forma
sa finala de palnie, este intotdeauna
mai mic decat al intrumentarului
 E existenta premiselor de sigilare a
canalului doar pe o distanta de 2-3
mm de la constrictia apicala
169. Despre dificultatile ce apar
in timpul amprentarii cu siliconii de
aditie in sitemul Penta, se pot
afirma urmatoarele:
 A timpul de prelucrare mult scurtat –
are drept cauza tensiunea superficiala
prea mare
 B materialul nu face / face priza prea
incet – are drept cauza insertia rapida
a lingurii pe camp
 C adeziunea insuficienta a siliconului
de lingura de amprenta – are drept
cauza faptul ca in zonele puternic
retentive materialul de amprenta se
poate desprinde de pe lingura la
indepartarea acestuia
 D curgerea insuficienta a gipsului in
amprenta – are drept cauza tensiunea
superficiala prea mare
 E legatura slaba intre materialul de
corectura cu amprenta initiala – are
drept cauza faptul ca clasele de
material sunt incompatibile
170. Functiile crosetelor dentare
turnate sunt:
 A mentinere – orice pinten trebuie
intarit cu un conector secundar
 B stabilizare – prin portiunile
cuprinderea a mai mult de a80 de
grade din circumferinta dintelui
 C pasivitate – prin portiunile terminale
flexibile ale bratelor retentive ale
crosetolor circulare orientate spe
edentatie
 D sprijin – elementul principal care
asigura sprijinul parodontal este
pintenul
 E reciprocitate – se neutralizeaza
efectul portiunii flexibile a bratului
retentiv
171. Printre manifestarile clinice
in bruxism sunt:
 A Fracturi si decimentari ale
restaurarilor protetice
 B Uzura dentara
 C Leziuni ale buzelor, obrajilor si ale
marginilor laterale ale limbii
 D Long-centric
 E Edentatii
172. Scoala germana
(Kantorowicz, Korkhaus si
Reichenbach) imparte anomaliile in
6 sindroame, printre care, NU se
numara:
 A Sindromul de ocluzie incrucisata
 B Sindromul dentar Turner
 C Sindromul de sept
 D Sindromul progenic
 E Sindromul de ocluzie deschisa
173. Diagnosticul pozitiv in
parodontita apicala cronica
condensata se stabileste pe:
 A Imaginea radiologica ce pune in
evidenta osul periapical, cu un aspect
mai albicios datorita hipermineralizarii
 B Imaginea radiologica difuza si cu
spatiile intertrabeculare marite de
volum
 C Radiologic, se observa o imagine de
osteoliza periapicala cu contur difuz,
centrul imaginii fiind mai inchis la
culoare
 D Teste de vitalitate negative
 E Spatiul periodontal periapical care
are tendinta sa fie desfiintat de zona
hipermineralizata
174. Dupa extractia dentara
simpla, pacientul va fi avertivat si
asupra fenomenelor inerente
reactiei inflamatorii
postextractionale:
 A Edemul postoperator care poate
dura 3-6 saptamani
 B Edemul postoperator care poate fi
redus folosind un prisnit rece aplicat
pe obraz, in dreptul zonei extractiei
 C Durerea postextractionala care este,
in general, intensa
 D Durerea postextractional care poate
fi combatuta cu antiimflamatorii si
antialgice uzuale
 E Trismusul moderat care poate fi
prezent in cazul eztractiei laborioase a
molarilor inferiori
175. Fata de problemele care
apar in primele zile dupa aplicarea
protezelor, atitudinile pot fi dupa
cum urmeaza:
 A Ulceratia sau inflamatia tesuturilor
subiacentepoate fi cauzata de DVO
prea mica, ceea ce impune captusirea
protezei
 B Lipsa mentinerii poate si cauzata de
inchiderea periferica inadecvata, ceea
ce impune remontarea dintilor
 C Ulceratia sau inflamatia tesuturilor
subiacente poate fi cauza de contact
prematur, ceea ce impune echilibraea
ocluzala
 D Lipsa stabilitatii poate fi cauzata de
plasarea incorecta a planului de
ocluzie, ceea ce impune refacerea
protezei
 E Ulceratia sau inflamatia resuturilor
subiacente poate fi cauzata de
prezenta unui corp strain sub proteza,
ceea ce impune spalarea protezei si
instruirea pacientului
176. Tulburarile dentare care apar
in sindromul de inocluzie verticala
sunt:
 A Tuberculul Carabelli
 B Incisivii hipoplazici Hutchinson
 C Molarii Moser
 D Tuberculul Zukerkandl
 E Macrodontia
177. Urmatoarele afirmatii despre
chistul de eruptie sunt adevarate:
 A Evolueaza predominant in ramul
vertical mandibular
 B Sunt chisturile care, odata aparute
la maxilar, evolueaza de regula in
sinusul maxilar
 C Apare cel mai frecvent in contextul
eruptiei M3
 D Mucoasa acoperitoare este intacta
 E Prin transparenta are culoare
albastruie
178. In ortodontie, reincluziile
totale trebuie diferentiate de:
 A Incluzii dentare
 B Anodontie
 C Extractie
 D Intruzie posttraumatica partiala
 E Oprirea in eruptie a dintelui
179. Situatiile in care raportul
coroana – radacina 1/1 poate fi
considerat adecvat pentru un viitor
dinte stalp sunt:
 A Daca antagonistii viitoarei proteze
fixe sunt reprezentati de dintii artificiali
 B Daca arcada antagonista este
reprezentata de dinti mobili afectati
parodontal
 C Daca viitoarea proteza fixa va fi
realizate in subocluzie
 D Daca pacientul prezinta curbe
sagiatale aplatizate
 E Daca arcada antagonista prezinta
restaurari plastice directe
180. Urmatoarele afirmatii cu
privire la granulomul periferic cu
celule gigante sunt adevarate:
 A Are consistenta moale
 B Are culoare rosie-violacee
 C Are consistenta ferm-elastica
 D Este o leziune senila, mai rar
periculoasa
 E Se prezinta ca o leziune nodulara
frecvent cu dimensiuni de 5-7 cm
181. Din observatiile
experimentale privind
comportamentul elastic al
intermediarilor micsti din proteza
fixa, se pot trage urmatoarele
concluzii practice:
 A Scheletul metalic poate fi placat pe
toate fetele, indiferent de spatiul
disponibil intre creasta alveolara si
antagonisti
 B Scheletul metalic poate fi redus in
functie de spatiul disponibil intre
creasta edentata si antagonisti
 C Grosimea stratului de ceramica
poate fi crescuta pentru a asigura
 rezistenta la incovoiere a corpului de
punte
 D Daca spatiul nu permite decat
realizarea dimensiunilor optime pentru
scheletul metalic, acesta nu va fi
placat deloc
 E Daca se impun dimensiuni diferite
ale stratului de ceramica, grosimile
mai mari trebuie realizate doar in
zonele de resiune
182. In cadrul edentatiei
subtotale, superioritatea
supraprotezarii pe dintii naturali
fata de protezarea conventionala
poate fi sistematizata prin:
 A Prevenirea resorbtiei accentuate si
continue a crestelor reziduale
 B Fortele orizontale si de torsiune sunt
mult augmentate
 C Pastrarea proprietatilor parodontale
a dintilor restanti
 D Prin cresterea stabilitatii si sprijinului
supraprotezei cresc solicitarile
ocluzale asupra suportului muco-osos
subiacent
 E Dintii mentinuti ca stalpi pentru
supraprotezare constituie stopuri
verticale pentru baza protezei
183. Printre particularitatile de
design ale protezelor scheletate
sunt:
 A Un croset ar trebui intotdeauna sa
aiba un sprijin
 B Reciprocitatea ar trebui realizata pe
un dinte in zona situata de aceeasi
parte cu varful retentiv al crosetului
 C Crosetele cu sprijin gingival sunt
contraindicate daca santul vestibular
are o adancime mai mica de 4 mm
 D Avantajul sistemului RPI este ca
poate fi utilizat pe premolari indiferent
de anatomia dintelui
 E Cand se utilizeaza un conector
placuta, reciprocitatea se poate obtine
printr-o placuta de ghidaj pe conector
184. Dezvoltarea bazelor
scheletate in malocluzia de clasa
II/2 se caracterizeaza prin:
 A Inaltimea antero-inferioara a fetei
Nsa-Gn este mai mica
 B Unghiul planurilot maxilare M-Nsa-
Nsp este mai redus decat normal
 C Unghiul goniac mult marit
 D Baza maxilarului este mare
compensata prin inclinarea dentara
 E Inaltimea antero-inferioara a fetei
Nsa-Gn este mult marita
185. Tulbularile parodontale care
apar in sindromul de inocluzie
verticala sunt:
 A Rezorbtia limbusului alveolar
 B Insertia epiteliala nu este modificata
 C Largirea spatiului parodontal
 D Cresterea trabeculatiei osoase la
nivelul limbusului alveolar
 E Ingustarea spatiului parodontal
186. 186. La examenul clinic in
parodontitele apicale cronice,
prezenta durerii de mica intensitate,
estompata, ce apare cu
intermitente, poate imbraca
urmatoarele aspecte:
 A Durere iradiata
 B Durere pulsatila
 C Durere lancinanta
 D Durere asemanatoare cu cea din
sindromul de bont
 E Durere cu senzatie de oboseala
dupa masticatie
187. Dintre mijloacele protetice
clasice folosite la imobilizarea
permanenta prin mijloace fixe,
realizata cu concursul laboratorului
de tehnica dentara, fac parte:
 A Coroanele semifizionomice sau de
substitutie reunite
 B Puntile stabilizatore
 C Imobilizarile cu anse de sarma in
“U” intracoronar si intraradicular
 D Sistemul ALDER
 E Coroanele acrilice reunite intre ele
188. Factorii de risc locali in
aparitia tumorilor maligne oro-
maxilo-faciale sunt:
 A Deficitul imunitar
 B Fumatul
 C Varsta
 D Factori nutritionali
 E Alcoolul
189. Axul de insertie ideal al unei
restaurari fixe trebuie:
 A Sa asigure adeziunea restaurarii
fixe
 B Sa coincida cu directia fortelor de
masticatie verticale
 C Sa coincida cu axul dintilor stalpi
 D Sa necesite preparari minime
 E Sa asigure retentia restaurarii fixe
190. Teoriile etiopatogenice
implicate in reincluzia dentara sunt:
 A Teoria tulburarii proceselor evolutive
dentare
 B Teoria proterogenetica
 C Teroria ontogenetica
 D Teoria anchilozei osteodentare
 E Teoria mecanica
191. Teoriile care intervin in
etiopatologia anodontiei sunt:
 A Teoria ereditara
 B Teoria atavica
 C Teoria proterogenetica
 D Teoria antogenetica
 E Teoria mugurilor adamantimului
multipli
192. Factorii locali de dezvoltare
in etiopatologia anomaliilor dento-
maxilare de clasa II/1 sunt:
 A Fibroame uterine
 B Caria dentara si comlicatiile ei
 C Postnatal cicatriciile chirurgicale
rezultate pe bolta palatina
 D Absenta suturii de crestere a
maxilarului
 E Edentatii intinse de la nivelul
maxilarelor
193. 193. Printre etapele
replantarii dentare se numara:
 A Dintele va fi introdus manual in
alveola
 B Fixarea dintelui in alveola se
realizeaza cu o atela semirigida timp
de 6 saptamani
 C Daca exista plagi ale gingivo-
mucoasei, acestea vor si suturate
 D Se recomanda dieta moale pentru
2-3 saptamani
 E Dintele traumatizat va fi scos din
ocluzie pentru 6 saptamani intr-un
serviciu de stomatologie
194. 194. Sindromul toxico-septic
asociat flegmonului se istaleaza
atunci cand la infectie se asociaza
unul sau mai multe dintre
urmatoarele semne:
 A Generale
 B Inflamatorii
 C Hemodinamice
 D Disfunctii de organ
 E Cresterea perfuziei tisulare
195. Printre obiectivele
amprentei finale in edentatia totala
sunt:
 A Repartizarea de presiuni egale
supra partilor moi si dure
 B Limitarea contractiilor musculare in  C Cand inversiunea este intre canin si
vederea realizarii inchiderii marginale primul premolar nu pot apare tulburari
ocluzale de tipul contactelor
 C Repartizarea presiunilor exclusiv la premature
nivelul zonelor biostatice
 D Cand inversiunea este intre canin si
 D Obtinerea unei inaltimi corecte a primul premolar pot apare tulburari
marginilor si o extindere maxima a ocluzale de tipul contactelor
bazei protezei premature

 E Respectarea libertatii contractiilor  E In cazul transpozitiei canin-incisiv

musculare si realizarea inchiderii lateral tulburarile sunt de natura
marginale a protezei fizionomica

196. 196. Cresteri ale volumului 198. Aspectele clinice ale

de lichid gingival se constata: fracturilor Le Fort II includ:

 A In perioada de vindecare dupa  A Edem facial important

tratamentul chirurgical
 B Deformarea etajului mijlociu al fetei
 B Seara cu infundarea reliefului zigomatic

 C In urma folosirii contraceptivelor  C Epistaxis unilateral

 D Dupa menopauza  D Tulburari de sensibilitate ( hipo- sau

anestezice) in teritoriul n. infraorbitar
 E In cursul masticatiei
 E Emfizem cutanat

197. Despre transpozitia

completa ( in ortodontie) sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:

 A Este insotita de tulburari de

deglutitie

 B Presupune inversarea totala a doi 199. La controlul fonetic al

dinti vecini si alinierea acestora in machetelor protezelor totale, pot
curba normala a arcadei aparea urmatoarele situatii:
 A S – emisiune ca un zazait: frontalii
superiori oralizati
 B V – seamana cu F: dintii superiori
sunt prea scurti
 C T – se aude ca D: dintii superiori
oralizati
 D K- se aude modificat: macheta
mandibulara este prea extinsa sau
prea groasa in regiunea posterioara
 D F – seamana cu V: dintii superiori
sunt prea scurti
200. Sistemele de imobilizare
extracoronare temporare au
urmatoarele dezavantaje:
 A Determina abrazia dintilor
antagonisti
 B Pot cauza iritatii pulpare
 C Au o rezistenta si durabilitate
scazuta
 D Au rigiditate mica
 E Au instabilitate dimensionala