Grila Rezi 2018

GRILE 2018
1. Care timp operator corespunde tehnicii de vestibuloplastie mandibulară Kazanjian:

 A Incizia mucoasei se face pe coama crestei
 B Se prepară lambouri parțiale vestibular și lingual
 C Se dezinseră fibrele muşchiului milohioidian de periost
 D Cu forfecuța de disecție se crează două tuneluri
 E Incizia se face la limita dintre mucoasa fixă și cea mobile
Vezi raspunsul corect
2. Formațiunile enumerate aparțin dinților supranumerari, cu excepția:
 A Meziodens
 B Dens in dente
 C Perla de smalț
 D Dinți anastrofici
 E Dentes confuse
3. În cazul croşetelor protezei scheletate principiile de design sunt:
 A Sprijinul este întotdeauna necesar
 B Dacă retentivitatea unui dinte stâlp este mai mică de 0,25 mm este imposibilă
folosirea croșetuluj
 C Croşetele din Cr-Co cu sprijin ocluzal se aplică doar la nivelul caninilor
 D Reciprocitatea se realizează la nivelul feței ocluzale
 E În clasa a IlI-a Kennedy cu o modificare proteza ar trebui să aibă minim trei (3)
croşete
4. Obținerea formei de rezistență a cavităților se face prin:
 A Realizarea unor cavități cu bază concave
 B Realizarea joncțiunii dintre pereții cavității în unghiuri ascuțite
 C Realizarea unor cavități ocluzale a căror perete pulpar este poziționat
perpendicular pe axul lung al dintelui
 D Realizarea unor cavități ocluzale pentru amalgam cu grosimea minimă de 3 mm
 E Menținerea dimensiuni perețiilor. laterali ai cavității chiar dacă aceștia sunt subțiri
și nu au suport de dentină, în cazul dinților depulpați
5. Complicațiile simptomatice ale gangrenei pulpare la dinții temporari, comune cu
ale dinților permanenți sunt:
 A Parodontita apicală cronică
 B Granulomul periapical
 C Chistul periapical
 D Parodontita apicală acută
 E Adenita
6. Unul dintre următoarele semne clinice subiective și obiective este întâlnit în
gangrena pulpară simplă:
 A Durere spontană
 B Durere exacerbată la lichide reci
 C Modificarea de cutoare a dintelui
 D Sondarea canalelor sângerândă
 E Percuția în ax dureroasă
7. Pacienții cu tratament cronic cu Zoledronate prezintă contraindicații de extracții
dentare datorită riscului de:
 A Sângerare
 B Suprainfectare a plăgii
 C Osteomielită mandibulară
 D Endocardită bacteriană
 E Gingivostomatită ulceronecrotică
8. Semnul Guerin presupune:
 A Palpare dureroasă retrotuberozitar, în dreptul apofizei pterigoide
 B Palpare dureroasă la nivelul fundului de sac vestibular superior
 C Echimoze vestibulare „în potcoavă”
 D Rinolicvoree
 E Mobilitate anormală a întregului bloc maxilar
9. Pentru anestezia la „tuberozitate” se folosește urmātorul reper:
 A Creasta temporală a ramului mandibular
 B Plica pterigomandibulară
 C Creasta zigomato-alveolară
 D Gaura retroincisivă
 E Planul de ocluzie al molarilor inferiori
10. Un pacient tânăr acuză o jenă vagă la dintele 2.1. La examenul obiectiv dintele 2.1
este integru iar testele de vitalitate arată o sensibilitate scăzută a pulpei. Examenul
radiologic arată o dilatare neregulată a canalului pe o zonă limitată dar fără
afectarea parodonțiului apical.Diagnosticul afecțiunii este:
 A Granulom simplu conjunctiv
 B Pulpită cronică cu camera închisă propriu-zisă
 C Granulom chistic
 D Pulpita cronioa cu camera pulpară închisă hiperplazică
 E Parodontită apicală cronică reacutizată
11. Între factorii implicați în declanşarea resorbției, rolul cheie este deținut de:
 A Pulpa dintelui temporar
 B Presiunea exercitată de dintele permanent în erupție
 C Traumatizarea ligamentelor periodontale
 D Creșterea forțelor ocluzale generate de muşchii masticatori
 E Odontoblastele din canalul radicular al dinților temporary
12. Intermediarii cu raport tangent linear ai protezelor fixe:
 A Se utilizează adesea în zona de sprijin maxilar
 B Sunt realizabili dacă spațiul protetic este mic și creasta lată
 C Impun reducerea suprafețelor ocluzale la mandibula în detrimentul cuspizilor de
sprijin
 D Au ambrazurile dinspre elementele de agregare cât mai închise
 E Au o suprafață linguală modelată uşor concave asigurând autocurățirea
13. Pragul preparației pentru coroana metalo-ceramică poate conforma pe fața
vestibulară astfel:
 A Prag cu bizou înfundat realizat fără lărgirea şanțului gingival
 B Prag înclinat preparat cu instrumentar rotative
 C Chanfrein limitat la dinții cu coroană scurtă
 D Prag drept, cea mai folosită preparație
 E Chanfrein indicat în zona furcațiilor
14. Inlocuitoarele de arsenic utilizate în pulpotomia dinților temporari au următoarele
caracteristici:
 A Difuzează prin dentină
 B După îndepărtare nu lasă sensibilitate și sângerare
 C Aplicarea lor nu este dureroasă
 D Se inactivează în timp destul de repede
 E Au acțiune rapidă
15. Unghiul Benett este unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a:
 A Condilului pivotant cu planul orizontal
 B Condilului pivoțant cu planul şagital
 C Condilului orbitant cu planul orizontal
 D Condilului orbitant cu planul sagittal
 E Condilului orbitant cu planul frontal
16. În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă se intâlnesc
următoarele semne clinic subjective, cu EXCEPȚIA:
 A Tulburări de masticație
 B Tulburări de fonație
 C Pungi parodontale adevărate
 D Tulburări fizionomice
 E Manifestări psihice anxios-obsesive exagerate
17. Diagnosticul diferențial al chistului dermoid cu localizare în planseul bucal se face
cu:
 A Abcesul peribazilar („în semilună „)
 B Adenita supurată submandibulară
 C Adenita submentonieră
 D Tumorile glandelor sublinguale
 E Chistul de canal tireoglos
18. Poziția fiziologică de postură:
 A Este o poziție în care există un număr maxim de contacte dento-dentare
 B Este o poziție constantă
 C Poate fi indusãā prin metoda Dawson
 D Poate fi indusă utilizând testul Silvermann
 E Are drept reper lingual lisa spațiului Donders
19.Un pacient prezintă o durere spontană, violentă, continuă care durează mai mult de 2
ore și se exacerbează la rece. Durerea iradiază în toată nemiarcada dreaptă inferioară.
Obiectiv se observă
dintele 4.6 cu un proces carios profund, nipersensibilitate pulpară la palpare cu sonda și
durere
a percuția în ax. Diagnosticul afecțiunii este:
 A Carie profundă
 B Hiperemie pulpară
 C Pulpită acută seroasă totală
 D Parodontită apicală acută seroasă
 E Pulpită acută purulentă totală
20. În parodontitele marginale, severitatea este considerată moderată când
adâncimea pungilor
parodontale este:
 A Mai mare de 6 mm
 B 3-5 mm
 C 5-7 mm
 D 1-3 mm
 E Mai mare de 8 mm
21. Cea mai frecventă cauză a anchilozei temporomandibulare este reprezentată, după
clinica de chirurgie OMF București, de :
 A Poliartrita reumatoidă
 B Traumatisme
 C Infecții
 D Iatrogenii
 E Tumori
22. Metoda functională „Silvermann” de determinare a dimensiunii verticale la
edentatul total:
 A Utilizează „fe”, „ve” plasate la finalul cuvintelor
 B Utilizează cuvinte ca „mama”, „ema”
 C Utilizează cuvinte ca „ohio”
 D Utilizează teste fonetice care conțin fonema „esse” („tendresse”, „caresse”,
„liesse”)
 E Nu este necesară verificarea antropometrică a dimensiunii verticale centrice
23. În incluzia mezio-angulară a molarului de minte inferior se indică:
 A Secționarca porțiunii distale a coroanei
 B Separarea coroanei de rădăcină
 C Separare interradiculară
 D Ostectomie extinsă spre distal
 E Efectuarea unui orificiu în blocul radicular
24. Prepararea „biofunctională” a suprafeței vestibulare pentru coroana metalo-
ceramică se face astfel:
 A Planul incizal va determina axa de inserție
 B Planul cervical va determina axa de inserție
 C La nivelul marginilor incizale se fac incizuri în profunzime de 3 mm
 D La nivelul suprafeței vestibulare şanturile vor fi dispuse într-un singur plan
 E Inițial se şlefuiește porțiunea gingivală a suprafeței vestibulare
25. Dupā amplitudine, mişcările mandibulei pot fi:
 A Sagitale
 B Transversale
 C Funcționale
 D Cu contactare dento-dentară
 E Antero-laterale
26. Profilaxia primară la nivelul parodonțiului marginal are ca scop:
 A Oprirea evoluției formelor incipiente de îmbolnăvire ale parodonțiului marginal
 B Prevenirea recidivelor după tratamentul formelor manifeste ale bolii parodontale
 C Impiedicarea instalării gingivitelor cronice și parodontitelor marginale
 D Oprirca evoluției parodontitelor agresive,
 E Prevenirea recidivelor la pacienții cu afecțiuni generale
27. Intermediarii în semişa (modified ridge lap):
 A Vizează doar vårful crestei alveolare
 B Prezintă contururi orale mai reduse (decât intermediarii în şa) facilitând igiena
 C Retenționează la fel de multe resturi alimentare ca și intermediarii în șa
 D Se utilizează doar în cazul pacienților tineri
 E Se utilizenză doar în cazul pacienților în vârstă
28. După clasificarea lui Hess, cariile din următoarele clase se pot trata prin inlay-uri:
 A A, B, C
 B D, E
 CF
 DO
 E MOD
29. Un pacient de 14 ani prezina jenă dureroasă în timpul actutui masticator. La
inspecție se observă tartru pe dinții hemiarcadei stângi infericare și o cavitate
carioasă voluminoasă pe dintele 3.7. Întreaga cavitate esta ocupată de o
formațiune polipoasă cu inserție în camera pulpară. Diagnosticul afecțiunii este:
 A Pulpită acută purulentă totală
 B Pulpită cronică cu camera pulpară deschisă ulceroasă
 C Pulpită cronică cu camera pulpară închisă propriu-zisă
 D Carie profundă si polip gingival
 E Pulpită cronică cu camera pulpară deschisă granulomatoasă

30. Sialodochita reprezintă:
 A Eliminarea catarului litogen din glanda salivară
 B Fistulă la nivelul canalului de excreție al glandei salivare
 C Dilatarea orificialui de deschidere a canalului de excreție al glandei salivare
 D Influnația epiteliului canalului de excreție al glandei salivare distal de calcul
 E Evacuarea bruscă a unui val de saliva după eliminarea obstacolului de pe canal
31. Primii dinți afectați de caria de biberon sunt:
 A Incisivil inferiori
 B Molarii primi inferiori
 C Caninii inferiori
 D Incisivii superiori
 E Molarii primi saperiori
32. Margines (muchia) activă a suprafeței faciale la chiuretele paradontale speciale se
află pe partea cu unghiul de:
 A 70°
 B 110°
 C 45°
 D 75° .
 E 99-100°
33. Diastemele fiziologice apar începând cu vârsta de:
 A 2-3 ani
 B 3-4 ani
 C 4-5 ani
 D 5-6 ani.
 E 6-7 ani
34. Domitul în decubit dorsal (pernă mare sub cap) poate provoca:
 A Retrognatium mandibular
 B Prognatism mandibular
 C Asimetrie facială
 D Latero-deviere mandibulară
 E Retroalveolodeție superioară
37. Unul din umatoarele enunțuri reprezintă avantaj al Iamboului semilunar:
 A Nu se intervine asupra marginii gingivale libere
 B Riscul de intersectare a leziunii este eliminat
 C Este indicat pentru abordul mai multor dinți
 D Concomitent se poate practica și gingivectomie
 E Repoziționarea lamboului nu ridică probleme
38. Teoria proterogenetică Bolk aduce argumente pentru explicarea anodonției:
 A Întinse totale
 B Haotice
 C Reduse
 D Întinse subtotale
 E Atipice
39. Enoftalmia, ca semn în fracturile anterioare cu deplasare ale complexului
zigomatic, apare datorită:
 A Hematomului retrobulbar
 B Edemului periorbitar
 C Lezării mușchilor oculomotori
 D Chemozisului conjuctivo-bulbar
 E Deformării pereților orbitei
40. În gingivostomatita aftoasă recidivantă nu se indică:
 A Pulverizații cu spray Codecam
 B Aplicații de colutorii cu antibiotice
 C Clătirea gurii cu soluții de Romazulan
 D Infiltrații cu penicilină și xilină sau hidrocotizon
 E Spălături cu soluții slab antisptice
41. Adenomul:
 A Este o tumoră relativ frecventă
 B Afectează în general glanda parotidă
 C Apare la pacienții tineri
 D Afecteă în general personele vârstice
 E Afectează în general glanda submandibulară
42. Prepararea dinților pentru coroane mixte metalo-ceramice din zona frontală se
realizează astfel:
 A Reducerea suprafeței vestibulare cu cel puțin 3 mn
 B Marginea incizală se reduce minim 1 mm
 C Suprafețele proximale se reduc minim 2 mm
 D Când suprafața palatinală va fi metalică se recomandă o reducere de 0,5 mm a
feței palatinale a dintelui
 E Când suprafața palatinală va fi metalo-ceramică se şlefuiește cel puțin 2 mm din
fața palatinală a dintelui
43. Pentru prepararea feței vestibulare a unui incisiv central maxilar pentru o coroană
ceramică, Lennon recomandă:
 A Un şant vertical adânc de 1 mm în două planuri
 B Trei şanțuri orizontale
 C Trei şanțuri în zona vestibulo-cervicală și două şanțuri în zona vestibulo-incizală
 D Trei şanțuri de la colet până la şanțurile incizale
 E Trei şanțuri verticale ce urmăresc curbura feței vestibulare
44. Principalul semn clinic obiectiv din gingivita cronică simplă este:
 A Culoarea roşie deschisă a gingiei
 B Senzația de usturime
 C Mărirea de volum a papilelor gingivale
 D Sângerarea gingivale
 E Durerea discretă la explorare cu sonda
[popover title=”Raspunsul corect este: ” title_bg_color=”” content=”D ”
content_bg_color=”” bordercolor=”” textcolor=”” trigger=”hover” placement=”top” class=””
id=””]Vezi raspunsul corect [/popover]
45. Între tulburările de ocluzie ce apar ca semne comune ale fracturilor de maxilar se
numără:
 A Ocluzie inversă la nivelul grupului dentar lateral (în plan sagital)
 B Supraocluzie frontală (în plan vertical)
 C Contacte premature la nivelul molarilor bilateral (în plan vertical)
 D Contacte premature la nivelul molarilor unilateral (în plan vertical)
 E Ocluzie „în armonică”
46. Următoarele enunțuri referitoare la tehnica de condensare termomecanică a
gutapercii sunt adevărate, cu exceptia:
 A A fost introdusă de McSpaden
 B La probă, conul de gutapercă principal trebuie să se blocheze în canal la 1,5 mm de
constricția apicală
 C Compactorul ales trebuie să aibă un calibru mult mai mic decât cel al acului Kerr cel
mai gros cu care s-a lărgit canalul până la 1-1,5mm de reperul apical stabilit prin
odontometrie
 D Viteza de rotație a compactorului este de 8000-10000 rotații/minut
 E După o secundă de acționare a compactorului la turația maximă recomandată,
acesta se propulsează lent spre apex până ajunge la reperul prestabilit
47. Următoarele semne clinice subiective și obiective sunt întâlnite în parodintita
apicală acută seroasă (difuză) cu excepția:
 A Durere violentă, iradiantă în regiunile învecinate
 B Durere exacerbată de lichide reci
 C Tumefactie fără contur a regiunii unde este situat dintele
 D Congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui
 E Durere la percuția în ax a dintelui
48. În pulpotomia vitală la dinții demporari, peste bontul redicular se poate apica:
 A MTA
 B CIS
 C Amalgam de argint
 D Rășină compozită diacrilică
 E Ciment rășinic fotopolimerizabil
49. Adenocarcinomul apare mai frecvent în cancerele de limbă și planșeu la nivelul:
 A Bazei limbii
 B Marginilor libere linguale
 C Planșeului bucal anterior, paramedian
 D Planșeul bucal, regiune posterioară
 E Feței ventrale a limbii
50. Intermediarii cu contacte punctiforme sunt indicați în:
 A Zona frontală maxilară
 B Zona frontală mandibulară
 C Zona laterală maxilară
 D Zona laterală mandibulară
 E Cazul unor creste late
Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2018 intrebari complement multiplu:
51. În realizarea unei preparații pentru o coroană mixtă, pragul semilunar:

 A Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-ceramice
 B Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-acrilice
 C Presupune o preparare tangențială circumferenţială
 D Presupune o preparare tangențială subgingivală pe fața orală
 E Este un prag vestibular care se pierde treptat pe fetele proximale
52. Abcesul parodontal marginal se diferențiază de parodontita apicală acută
purulentă (în stadiul submucos) după Gafar, Iliescu prin:
 A Localizarea tumefacției mai aproape de apexul dintelui
 B Localizarea tumefacției mai aproape de marginea gingivală
 C Testele de vitalitate pulpară pozitive
 D Testele de vitalitate sunt întotdeauna negative
 E Starea generală a pacientului nu este intens alterată
53. Axa y (axa de creștere) de pe teleradiografia de profil:
 A Uneşte punctul Sellae cu Gonion
 B Uneşte punctul Sellae cu Gnation
 C Face posibilă diferenţierea unor relații sagitale falsela nivelul molarilor
 D Face posibilă diferenţierea unor relații verticale la nivelul molarilor
 E Este utilă în ectopia de canin pentru aprecierea MPG
54. Indicele mezio-distal (după Forna):
 A Reprezintă diferența în mm între diametrul meziodistal la nivel incizal şi cel la nivel
cervical
 B Reprezintă diferența în mm între diametrul mezio-distal maxim şi cel la nivel
cervical
 C Variază de obicei între 6,5 şi 8,5 mm
 D Este mai mare la dinţii triunghiulari
 E Este important în prepararea fețelor proximale pentru o coroană ceramic
55. Orientarea planului de ocluzie în tratamentul edentației totale se realizează:
 A Paralel cu linia bipupilară la nivel frontal
 B Paralel cu planul lui Camper în zona laterală
 C Convergent cu planul lui Camper în profil concav
 D Divergent cu planul lui Camper în profil convex
 E Prin metoda disocierii analitice Lejoyeux (uneori)
56. Printre efectele adverse, tardive, ale articainei sunt:
 A Methemoglobinemie la administrare în doze mari
 B Tulburări persistente de sensibilitate pe traiectul nervului anesteziat
 C Risc crescut de necroză locală
 D Contractură spastică
 E Convulsii
57. Anodontia de incisiv lateral superior determină:
 A Retruzia mentonului
 B Proeminenţa mentonului
 C Inversarea treptei labiale
 D Rapoarte de ocluzie inversă frontală
 E Denivelarea planului de ocluzie
58. În cazul keratochistului odontogen primordial unilocular:
 A Imaginea radiologică mimează un chist folicular
 B Imaginea radiologică patognomonică este reprezentată de resprbția rădăcinilor
dinților adiacenți
 C Trebuie diferențiat față de chistul parodontal lateral
 D Se poate marsupializa
 E Prezintă un risc crescut de recidivă
59. Următoarele semne suective sunt caracteristice stadiului subperiostal al
parodontitei aicale acute purulente:
 A Durere spontană, internsă cu caracter pulsatil
 B Durere exacerbată la lichide reci
 C Atingerea dintelui este intolerabilă
 D Durerile se eacerbează în timpul nopții
 E Senzația de egresiune a dintelui este mai puțin manifestă
60.Dezvantajele coroanelor mixte sunt:
 A Pretind preparări accentuate ale feei vestibulare
 B Sunt unele dintre cele mai frecvente soluții protetice
 C Deseori sunt subconturate
 D Deteriorări frecente ale componentei fizionomice la cele metaolo-acrilice
 E Îmbină rezitența scheletului metalic cu estetica componentei fizionomice
61. Semnul Quintero, semn patognomonic al incluziei de canim superor, se traduce
prin:
 A Poziția vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
 B Poziția oralizată a coroanei incisivului lateral superior
 C Rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior
 D Ratația disto-vestibulară a incisivului lateral superior
 E Poziția vestibularizată a coroanei incisivului central superior
62. Caria grefată pe hipoplazia smalțului se caracterizează prin:
 A Leziuni dispuse asimetric
 B Leziuni dispuse simetric, pe dinții omologi
 C Defecte hipoplazice care apar mai frecvent la incisvii maxilari
 D Defecte hipoplazice care apar mai frecvent la incisivii mandibulari
 E Incisivii laterali sunt mai afectați decât incisivii centrali
63. Examenul radiologic care stabilește cu precizie sediul vestibular sau oral al dinților
incluși este:
 A Radiografia retro-alveolară
 B Ortopantomograma
 C Teleradiografia de profil
 D Radiografia excentrică
 E Radiografia cu film mușcat
64. Următoarele afirmații legate de gangrena pulpară a dinților temporari sunt
adevărate:
 A Evoluția cariei spre gangrenă se face în timp mai scurt decât la dinții permanenți
 B Evoluția cariei spre gangrenă se face în timp mai lung decât la dinții permanenți
 C Există o tendință de exteriorizare in spațiul periodontal a precesului patologic
 D Există o tendință de delimitare a precesului patologic
 E La molarii temporari aflați în stadiul 3, regiunea interradiculară poate fi afectată
înaintea interesării zonei periapicale
65. Alveolita uscată prezintă următoarele semne clinice:
 A Gingivomucoacă atonă
 B Pereți osoși uscați intraalveolar
 C Gingivomucoasă inflamată
 D Cheag murdar, fetid
 E Pereți osoși moi, osteitici
66. Diagosicul diferențial al flegmonului planșeului bucal se face cu:
 A Abcese ale spațiului bucal
 B Tumori jucale suprainfectate
 C Supurațiile spațiilor fasciale ale planșeului bucal
 D Adenopati metastatice de nivel I suprainfectate
 E Tumori maligne osoase suprainfectate
67. Modificările faciale din anodoțiile subtotale și totale sunt:
 A Profil concav
 B Profil convex
 C Șanț labio-mentonier accentuat
 D Șanț labio-mentonier șters
 E Buza inferioară răsfrântă
68. Motoda Lucia pentru determinarea relației centrice la pacientul dental:
 A Este o metodă în care medicul folosește ambele mâini petru conducerea
mandibulei pacientul
 B Este o metodă în are medicul folosește o singură mână pentru conducerea
mandibulei pacientului
 C Utilizează un jig aplicat la nivelul incisivilor centrali maxilari
 D Utilizează un jig aplicat la nivelul molarilor maxilari
 E Utilizează un material siliconic
69. Din punct de vedere radiologic, sarcomul periostal mandibular trebuie diferențiat
de:
 A Sarcomul Ewing
 B Condrosarcom
 C Odontoameloblastom
 D Miozită osifiantă
 E Osteocondrom
70. Faţă de alimentația la sân, alimentația artificială a nou născutului are cateva
inconveniente:
 A Copilul evită să facă mişcări de propulsie
 B Creşte secreția salivară
 C Scade secreția salivară
 D Copilul evită să facă mişcări de retropulsie
 E Aerofagie
71. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:
 A Incizie la nivelul bombării maxime sau uşor decliv de aceasta
 B Chiuretaj subgingival în abcesul simplu la dinţi monoradiculari
 C Instilaţii cu pasta TM
 D Operație cu lambou în abcesul serpiginos la dinţii monoradiculari
 E Aplicarea pentru 24 ore a unei lame de dren în abcesele mari, voluminoase
72. Granulomul piogen gingival (epulis granulomatos):
 A Apare în spaţiul interdentar
 B Localizarea de predilecție este pe versantul oral al crestei alveolare
 C Localizarea de predilecție este pe versantul vestibular al crestei alveolare
 D Trebuie diferențiat de carcinomul crestei alveolare
 E Extirparea se face în limite de siguranță, cu conservarea periostului subiacent
73. Faza secundară în tratamentul parodontitelor marginale cronice implică:
 A Tratament ortodontic
 B Restaurări odontale
 C Restaurări protetice
 D Tratamentul complicațiilor acute
 E Igienizarea efectuată de medic
74. Prepararea fețelor vestibulară şi orală a unui incisiv central maxilar pentru o
coroana ceramică începe (după Armand) cu un şant de ghidaj cervical plasat:
 A Subgingival vestibular
 B Juxtagingival vestibular
 C Supragingival vestibular
 D Supragingival pe fața orală
 E Juxtagingival pe fața orală
75. Masticaţia realizată de edentatul total neprotezat are următoarele caracteristici:
 A Se realizează doar prin mişcări de ridicare-coborâre
 B Se realizează doar prin mişcări de propulsie retropulsie
 C Se realizează doar prin mişcări de lateralitate
 D Se realizează la o dimensiune verticală de ocluzie redusă
 E Are eficienţă redusă
76. Adenopatia în cazul tumorilor maligne de suprastructură de tip carcinom:
 A Apare precoce
 B Apare relativ tardiv
 C Interesează în principal nivelul cervical I
 D Interesează în principal nivelul cervical III
 E Interesează în principal nivelul cervical IV
77. Scutul lingual utilizat pentru decondiționarea deglutiţiei infantile are următoarele
caracteristici:
 A Este sub forma unui grilaj de sârmă
 B Se realizează în cadrul aparatelor fixe
 C Se realizează în cadrul aparatelor mobile
 D Este sub forma unei pelote acrilice
 E Se mai numeşte speculum labial
78. Factorii generali incriminați în etiologia incluziei dentare sunt:
 A Rahitism
 B Osteoscleroza post-traumatică a procesului alveolar
 C Avitaminoze (în special avitaminoza D)
 D Malnutriţia
 E Formațiuni tumorale (odontom, adamantinom)
79. Designul protezelor parţiale fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 A Contactul cu ţesuturile moi să fie medu
 B Să fie comfortabile pentru pacient
 C Să asigure ambrazuri interproximale largi doar pe fața vestibulară
 D Să asigure ambrazuri interproximale înguste pe fata
 E Corată e să asigure un acces maxim pentru igienizare
80. Diagnosticul diferențial în reincluzia parțială se face cu:
 A Extracţia dentară
 B oprirea în erupție a dintelui
 C Alodonția parțială
 D Intruzia post-traumatică parțială
 E Ectopia dentară
81. În complicațiile osoase asociate pericoronaritei procesul septic se poate propaga la
os pe cale:
 A Periostală
 B Sanguină în cursul bolilor infecțioase
 C Direct din sacul folicular
 D Traumatică
 E Ligamentară
82. Următoarele afirmații legate de sindromul Cauhépé sunt adevărate:
 A Se caracterizează prin interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor
 B Este însoțit de ocluzie adâncă
 C Este însoțit de ocluzie deschisă
 D Se caracterizează prin aspirarea buzei superioare
 E Este însoțit de ocluzie inversă lateral
83. Etapele necesare realizării drenajului endodontic sunt:
 A Crearea accesului la camera pulpară prin trepanarea dintelui la locul de elecției cu
turbina
 B Permeabilizarea canalului radicular
 C Permeabilizarea apexului
 D Spălături abundente cu soluții antiseptice de hipoclorit de sodiu
 E Perforarea tăbliei osoase și a osului la nivelul apexului
84. Schema ocluzală “freedom in centric” pentru realizarea unei proteze dentare fixe
presupune:
 A O contactare de tip cuspid-suprafață, din punct de vedere mecanic
 B Realizarea deglutiției în poziție de intercuspidare maximă
 C Inocluzia dinților anteriori pentru protecția mutuală în propulsie
 D Protecția canină în mișcarea de lateralitate
 E Lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
85. Tratamentul chistului folicular include:
 A Chistectomie
 B Marsupializare
 C Oligatoriu extracția dintelui cauzal
 D Uneori este necesar abordul cervical
 E Expectativă
86. Sialoproteinele implicate în entinogeneză sunt:
 A Glicoproteine ale matricei dentinare
 B Eliberate de odontoblastele tinere
 C Supt plicate in controlul vitezei e mineralizare al dentinei
 D Eliberate la limita dintre dintina si predentină
 E Implicate în faza minerală a osului
87. Scheletul coroanei metalo-ceramice trebuie să respecte următoarele:

 A Să se adapteze intim pe bont, cu excepția feței vestibulare care va fi acoperită de
ceramică
 B Să ofere protecție metalică incizală
 C Joncțiunea metalo-ceramică sa fie la circa 2 mm dinstanță de contactul ocluzal cu
dintele antagonist
 D Să prezinte macroretenții
 E Trecerea de la metal la masa ceramică să se facă prin unghiuri rotunjite
88. Reducerea fluxului salivar,facto favorizant în apariția cariei rampante, este
generată de:
 A Deficiențe ale vitaminei A
 B Deficinețe ale vitaminei B
 C Oreion în faza acută
 D Utilizarea unor ranchilizante (clorpromazina)
 E Consum exagerat de alimente acide
89. Indicațiile extracției dentare legate de patologia pseudotumorală sau tumorală
sunt:
 A Dinți care au dus la apariția unor leziuni hiperplazice reactive
 B Dinți care au determinat procese supurative sinuzala
 C Dinți care au suferit trasnformări chistice
 D Pacienți cu afecțiuni grave înaintea tratamentului radiant
 E Dinți care au determinat adenite suppurative
90. Nivelul planului de ocluzie în tratamentul edentației totale bimaxilare:
 A Va fi situat la 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare
 B Necesită corecție în cazul bolnavilor cu pareze, paralizii
 C Va fi plasat mai aproape de maxilar în zona laterală
 D Va fi plasat mai aproape de maxilar în zona laterală
 E Va fi plasat la egală dinstanță între maxilar și mandibulară
91. Complicațiile locale ale afecțiunilor paradonțiului marginal sunt:
 A Sinuzita maxilară
 B Lacunele cuneiforme
 C Hiperestezia dentinară
 D Necrozele pulpare
 E Osteita oaselor maxilare
92. Solidarizarea machetelor de ocluzie în cazul edentatului total bimaxilar se
realizează prin:
 A Utliziarea anselor de sârmă
 B Utilizarea materialelor de tip Repin
 C Utilizarea cerii topite
 D Utilizarea unor mase termoplastice
 E Practicarea unor linii orizontale la nivel lateral al bordului de ceara
93. Următoarele enunțate referitoare la tehnica forțelor compensate sunt adevărate:
 A A fost introdusă de Roane
 B Este indicată a fi utilizată în canalele cu curbură accentuată
 C Mișcarea acekir constă într-o rotație în sensul acelor de ceasornic de 90° urmată de
o mișcare de 360° în sens invers
 D Este indicată a fi utilizată în special în tratamentul canalelor drepte
 E Mișcarea acelor constă într-o rotație în sensul acelor de ceasornic de 360° urmată
de o mișcae de 90° în sens invers
94. Indicațiile utilizării croșetelor dentare sunt:
 A Croșetul inelar se aplică pe molarii izolați
 B Croșetul in “T” se aplică doar pe canini
 C Croșetul Ackers se aplică pe canini, premolari și molari
 D Croșetul RPI se aplică pe premolari și molari
 E Croșetul în “I” se aplică pe caninii superiori din motive estetice
[fusin_popover title=”Raspunsul corect este: ” title_bg_color=”” content=”A,C ”
content_bg_color=”” bordercolor=”” textcolor=”” trigger=”hover” placement=”top” class=””
id=””]Vezi raspunsul corect [/fusion_popover]
95. După Dumitriu,mucoasa masticatorie este reprezentată de:
 A Mucoasa buzelor
 B Gingie
 C Mucoasa care acoperă bolta palatină osoasă
 D Mucoasa obrajilor
 E Mucoasa planșeului bucal
96. După precedeul de realizare a componentei fizionomice, coroanele mixte pot fi
obținute prin:
 A Fotopolimerizare
 B Fototermobaropolimerizare
 C Ambutisare și sinterizare (tehnica foliilor)
 D Frezarecomputerizată
 E Ștanțare
97. Gradul de severitate al incluziei de canin (după Stivaros și Mandall) se apreciază
prin:
 A Distanța în mm a dintelui inclus până la planul de ocluzie
 B Unghiul pe care îl face axul caninului cu linie mediană
 C Înalțimea verticală a coroanei caninului în raport cu incisivul adiacent
 D Direcția avului dintelui inclus
 E Gradul de siprapunere peste rădăcina dintelui adiacent
98. Lineri pe bază de hidroxid de calciu:
 A Au o alcalinitate crescută
 B Prezintă rezistență crescută la compresiune
 C Sunt indicați în coafajul indirect
 D Prezintă adeziune crescută la dentină
 E Au efect bacteriostatic
99. După reducerea luxației temporomandibulare anterioare se recomandă:
 A Bandaj mentocefalic timp de 3-5 zile
 B Alimentație semilichida timp de 7 zile
 C Mecanoterapie cu predominența mișcărilor de lateralitate
 D Mecaniterapie cu predominența mișcărilor de propulsie
 E Ligaturi interdentare de tip Ivy pentru 24 ore
100. Culoarea normală a gingiei sănătoase variază în raport cu:
 A Morfologia osului alveolar propriu-zis
 B Grosimea stratului epitelial
 C Gradul de keratinizare
 D Gradul de vascularizație din corionul gingival
 E Prezența și numărul celuleor melaninoformatoare
101. În prepararea unei cavițati de clasa a II-a Black pentru inlay sub formă de
casetă dublă se indică:
 A Marginile cavității verticale se bizotează mai multe decât cele ale cavității ocluzale
 B Lățimea istmului să fie de 1/3 din diametrul ocluzal
 C Forma casetei ocluzale poate fi de “coadă de rândunică”
 D Pereții verticali vestibulari și orali ai cavității promixale vor fi convergenți spre
ocluzal
 E Pentru inlay-ul metalic adâncimea cavității ocluzale poate fi mai mică decât la
obturația de amalgam
102. Glutaraldehida utilizată în pulpotomia dinților temporari are următoarele
calități:
 A Determină mai puține leziuni apicale și necroză
 B Stimulează apariția țesutului de granulație periapical
 C Formează rapid legături, difuzarea fiind limitată
 D Are o difuzare rapidă
 E Nu este atât de volatilă
103. Granulomul periferic cu celule gigante:
 A Apare în mod frecvent la adolescenți
 B Apare mai frecvent la pacienții cu vârsta peste 50 ani
 C Examenul radiologic este neconcludent
 D Exturoarea tumorii se face împreună cu periosul subiacent
 E Dintele cauzal se extrage întotdeaua
104. Dintre mijloacele specifice medicinii dentare neuromusculare pentru
evaluarea rapoartelor ocluzale putem enumera:
 A Elecromiografia
 B Hârtia de articulație
 C Dispozitivul T-Scan
 D Articulatorul Gysu Simplex
 E Ultrasonografia
105. În „leziunea initială” din gingivita cronică simplă, din punct de vedere
histopatologic, apar următoarele modificări:
 A Creștere importantă a umărului de limfocite
 B Fragmentarea laminei bazale
 C Hiperemie activă şi flux de sânge crescut în teritoriul capilar şi venular
 D Microulcerații în corion
 E Marginație leucocitară şi începutul primelor faze de migrare prin diapedeză, în
special a polimorfonuclearelor în corion
106. Reincluzia dentară apare mai frecvent la:
 A Sexul feminin
 B Sexul masculin
 C Molar secund temporar inferior
 D Molar secund temporar superior
 E Molar prim temporar superior
107. Dinții supranumerari apar mai frecvent la:
 A Mandibulă, pe hemiarcada dreaptă
 B Maxilar, pe hemiarcada stângă
 C Maxilar, pe hemiarcada dreaptă
 D Mandibulă, pe hemiarcada stângă
 E Populația de culoare
108. Care dintre următoarele bacterii sunt considerate patogene în producerea
parodontitei juvenile:
 A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
 B Campilobacter rectus
 C Capnocytophaga sputigena
 D Actinomyces viscosus
 E Micromonas micros
109. Manevrele Lebourg, presupun depistarea punctelor dureroase prin:
 A Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
 B Presiune sagitală pe menton
 C Presiune bilaterală transversală către medial pe unghiurile mandibulare
 D Discontinuitate osoasă
 E Presiune bilaterålă verticală pe unghiurile mandibulare
110. Diagnosticul diferențial în osteomielita supurată cronică se face cu:
 A Displazia fibroasă
 B Osteoperiostita
 C Osteoperiostita
 D Infecții specific osoase
 E Osteita
111. Principalele microorganisme din şanţul gingival în gingivitele asociate cu
diabetul zaharat insulino-dependent sunt:
 A Tannerella forsithensia
 B Treponema denticola
 C Specii de streptococ
 D Specii de Actinomyces
 E Veillonela parvula
112. Următoarele seme clinice sunt întâlnite în pulpita acută purulentă parțială:
 A Durere exacerbată la rece
 B Durere cu caracter pulsatil
 C Durere iradiantă
 D Probelë de vitalitate electrice dau răspunsuri de pozitive la intensități mai mici
decât cele obişnuite
 E La deschiderea camerei pulpare apare o picătură de puroi
113. Ectopia palatinală de canin superior induce:
 A Ulcerații ale mucoasei obrajilor
 B Blocaje ocluzo-articulare
 C Deformarea buzei superioare
 D Întreruperea continuității arcadei
 E Semne de suferință ATM
114. Structura smaltului dinților temporari diferă de cea a dinților permanenți
astfel:
 A Este mai alb şi mai transparent
 B Este mai permeabile
 C Permeabilitatea creşte după începerea resorbţiei radiculare
 D Pe suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalt aprismatic
 E Stratul de smalt aprismatic răspunde mai bine la demineralizarea acidă
115. Dinții din focarul de fractură se extrag în momentul imobilizării, în
următoarele situații:
 A Dinți semiincluşi
 B Dinți cu fracturi corono-radiculare, irecuperabili
 C Dinți cu distrucții corono-radiculare care contribuie la stabilizarea fragmentelor
 D Dinți luxaţi cu mobilitate excesivă
 E Molar de minte total inclus în grosimea osului
116. Extracţia dentară cu separaţie interradiculară este indicată la:
 A Molari temporari fără rizaliză semnificativă
 B Dinți cu rădăcini curbe, foarte divergente
 C Resturi radiculare rămase recent profund intraalveolar
 D Resturi radiculare mici rămase mult timp intraosos
 E Rădăcini situate sub lucrări protetice
117. Chistul branhial:
 A Apare mai frecvent la adolescenţi şi adulţi tineri
 B Apare mai frecvent la sexul masculin
 C Se mobilizează odată cu mişcările capului
 D Nu se mobilizează odată cu deglutiția
 E Trebuie diferenţiat de supurațiile laterocervicale
118. Diastema adevărată are în etiologie:
 A Fren labial lat, jos inserat
 B Transmitere ereditară
 C Anodonția uni sau bilaterală a inçisivului lateral superior
 D Anodonția incisivilor centrali inferiori
 E Meziodens
119. Metoda înscrierii grafice de determinare a relației centrice la edentatul
total:
 A Constă în înregistrarea traiectoriei mişcărilor test de deschidere-închidere
 B Constă în înregistrarea traiectoriei mişcărilor test de retropulsie
 C Constă în înregistrarea traiectoriei mişcărilor test de lateralitate
 D Se face pe plăcuţă acoperită cu negru de fum
 E Evidențiază vârful arcului gotic care corespunde cu relația centrică
120. Sprijinul este funcția croşetului dentar:
 A Prin care se opune deplasărilor orizontale
 B Prin care se opune înfundării protezei
 C Asigurată de pinteni externi aplicați pe dinți neacoperiți
 D Care permite neutralizarea efectului porţiunii flexibile a brațului retentiv
 E Prin care trebuie să cuprindă mai mult de 180° din circumferința dintelui
121. Abordul chirurgical de tip Redon al tumorilor de glandă parotidă presupune
incizie:
 A Supraauriculară
 B Preauriculară
 C Retroauriculară
 D Submandibulară
 E Interesează lobul urechii
122. Principalele semne clinice îngingivita hiperplazică din leucemii sunt:
 A Hiperplazia gingivală
 B Leziuni hiperkeratozice de tip reticular
 C Atrofia epiteliului gingival şi a papilelor filiforme ale limbii
 D Gingivoragiile precoce
 E Vezicule și bule
123. Chiuretele GRACEY „mini cinci” prezintă pe urinătoarele caracteristici:
 A Partea activă identică cu partea activă a chiuretelor GRACEY „peste cinci”
 B Partea pasivă mai lungă cu 3 mm decât la chiuretele standard
 C Partea activă mai scurtă cu o lungime cât 1/2 din partea activă a chiuretelor
standard
 D Partea pasivă inai lungă cu 5 mm decât la chiuretele standard
 E Partea pasivă mai scurtă şi mai rigidă decât la di chiuretele GRACEY „peste cinci”
124. Papilomul epitelial cu localizare oromaxilofacială:
 A Apare mai frecvent în grupa de vârstă 30-50 ani
 B Apare mai frecvent la bărbaţi
 C Prezintă în mod constant HPV tipul 10
 D Forma scua oasă are risc crescut de malignizare
 E Apare mai frecvent la nivel labial, pe roşu de buză
125. Intermediarii protezei fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiții
(după Glicman):
 A Să fie estetici
 B Să aibă raporturi ocluzale minime cu antagoniştii
 C Să asigure acces maxim pentru igienizare
 D Să fie în hipofuncție față de dinții naturali
 E Să dea impresia că dintele „iese din gingie”
126. Factorii locali cu acţiune determinantă în apariţia unei necroze pulpare
sunt:
 A Tulburări ale permeabilității vasculare în arterioscleroză

 B Modificarea pereților vasculari în diabet
 C Compresiunea repetată a vaselor pulpare la nivelul apexului datorită
supraîncărcării dentare
 D Traumatisme care provoacă secţionarea pachetului vasculo-nervos pulpar
 E Proces carios profund care a deschis camera pulpară
127. În cadrul controlului extrabucal al incrustațiilor. metalice obținute prin
turnare se realizează:
 A Verificarea adaptării înaçavitate
 B Verificarea punctului de contact
 C Verificarea ocluzală
 D Controlul prezenței plusurilor de turnare
 E Lustruirea finală a restaurării
128. Următoarele enunţuri referitoare la parodontita apicală acută hiperemică
sunt adevărate:
 A Poate fi cauzată de o lucrare protetică defectuoasă care determină supraîncărcare
ocluzală
 B Pacientul resimte o uşurare a durerii cât timp ține dinţii încleştați datorită scăderii
presiunii vasculare
 C Pacientul resimte o amplificare a durerii cât timp ţine dinţii încleştați datorită
creşterii presiunii vasculare
 D Pacientul resimte senzație de egresiune a dintelui când cauza afecţiunii este
necroza
 E Formele iritativ-mecanice determinate de suprainstrumentarea canalului sunt cele
mai pin dureroase
129. Următoarele enunțuri referitoare la determinarea lungimii de lucru a
canalului radicular prin metoda electronică sunt adevărate:
 A Metoda are la bază corelația dintre, valoarea rezistenţei electrice între un
instrument introdus în canal şi un electrod aplicat pe mucoasa orală
 B Acul introdus în canal nu trebuie să vină în contact cu un material metalic de
restaurare coronară
 C Acul utilizat pentru măsurare trebuie să aibă un diametru corespunzător
dimensiunii canalului
 D Metoda se bazează pe introducerea în canal a unui ac până la constricţia apicală şi
efectuarea unei radiografii
 E Existența unui apex deschis influenţează negativ acurateţea determinării
130. La nivelul parodonțiului marginal deficiența vitaminei C are ca efect:
 A Creşterea sintezei de colagen
 B Creşterea patogenității plăcii bacteriene
 C Scăderea chemotactismului leucocitar
 D Scăderea permeabilităţii mucoasei bucale
 E Scăderea integrității pereților vasculari
131. Complicațiile frecvente ale tratamentului nevralgiei de trigemen cu
ganglioliză prin radiofrecvență sunt:
 A Sindromul Frey
 B Anestezie dureroasă was
 C Deficit muscular definitiv al muşchilor maseteri
 D Deficit muscular al muşchilor maseteri ce se ameliorează în 3-6 luni
 E Dispariția reflexului cornean
132. În reincluzia partială, radiografiile seriate (retroalveolară,
ortopantomograma) oferă date despre:
 A Legătura os dinte, în special interradicular
 B Prezența sau absența dintelui succesional
 C Relația dintelui succesional cu dintele reinclus
 D Modificările sagitale ale primilor molari
 E Cantitatea de fibromucoasă care acoperă dintele reinclus
133. Avantajele MTA (mineral trioxid agregat) utilizat în pulpotomia dinţilor
temporari sunt:
 A Stimulează citochinele favorizând formarea de ţesuturi dure
 B Stimulează hemostaza
 C Are rezistență bună la compresiune (70 Mpa)
 D Induce vindecarea pulpei
 E Preț de cost scoaxit
134. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne de mention infrastructură de
tip sarcom se face cu:
 A Ulcerații mecanice
 B Epulis
 C Tumoră cu mieloplaxe
 D Carcinom adenoid chistic (cilindrom)
 E Osteodistrofii
135. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:
 A Stabilirea axei de inserţie a protezei scheletate
 B Stabilirea locului plasării conectorului principal
 C Stabilirea locului plasării vârfului porțiunii flexibile a brațului retentiv
 D Trasarea ecuatorului protetic
 E Tripodarea
136. Tehnica de condensare termomecanică, varianta ameliorată Tagger:
 A Se realizează prin injectarea gutapercii ramolite prin încălzire
 B Este indicată numai pentru obturarea dinţilor cu resorbție radiculară internă
 C Constă în obturarea porțiunii apicale prin tehnica de condensare laterală la rece
 D Constă în condensarea termomecanică, realizată după obturarea regiunii apicale,
obturând astfel restul canalului
 E Constă în propulsarea compactorului în rotație până la o distanță de 3-4 mm de
137. Tipul constituțional leptosomatic este caracterization prin:
 A Incompetenţa labială
 B Față prelungită
 C Absența vegetațiilor adenoide
 D Buză superioară scurtă
 E Buză superioară alungită
138. Enamelinele din matricea organică a smalțului au următoarele proprietăți:
 A Sunt hidrofobe
 B Sunt hidrofile
 C Au un conținut bagatain aretionină, leucină și prolină
 D Ca structură rếprezintă o fosfoproteină acidă glicosilată
 E Servesc drept ghid pentru formarea cristalitelor
139. Următoarele afirmații corespund plăcii subgingivale asociată suprafeței
dentare:
 A Compozitia bacteriană dominantă este gramnegativă
 B Structură apropiată de cea a plăcii supragingivale
 C Marginea apicală a plăcii asociată dintelui este la distanță față de epiteliul
joncţional
 D Flora dentară este gram-pozitivă
 E Poate fi prezent şi un număr mic de bacili şi coci, gram-negativi
140. În gingivostomatita ulcero-necrotică, din punct de vedere histopatologic,
Listgarten descrie următoarele zone:
 A Zona hiperkeratozică
 B Zona bacteriană
 C Zona bogată în leucocite
 D Zona de necroză
 E Zona de infiltraţie spirochetală
141. Faza submucoasă a infecțiilor spatiului vestibular este caracterizată clinic
prin:
 A Dureri intense
 B Dureri reduse în intensitate
 C Tumefacție fără limite precise
 D Aspect de „buză de tapir” în cazul dinților frontali
 E Tumefacție cu caracter localizat
142. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei se realizează
prin următoarele metode antropometrice:
 A Swenson
 B Wright
 C Wild
 D Robinson
 E Willis
143. Diagnosticul pozitiv al unui granulom simplu conjunctiv situat la premolarul
superior se stabileşte pe baza următoarelor” semne clinice și radiologice:
 A Senzație de alungire a dintelui
 B O imagine radiotransparentă situată în jurul apexului cu convexitatea orientată
spre apexul dentar
 C O imagine radiotransparentă situată în jurul apexului cu convexitatea orientată
spre sinus (opusă apexului dentar)
 D Fistulă situată pe mucoasa vestibulară
 E Sensibilitate la lichide reci
144. Semnele clinice și paraclinice caracteristice necrozei pulpare sunt:
 A Dinte cu proces carios profund care a deschis camera pulpară
 В Dinte indemn de carie care prezintă o modificare de culoare spre galben-cenuşiu
 C Forajul explorator al dintelui este negativ
 D Testele de vitalitate termice sunt pozitive
 E Sensibilitate la percuția în ax
145. Următoarele afirmații legate de caria rampantă sunt adevărate:
 A Este specifică dinţilor temporari
 B se poate întâlni şi în dentiția permanentă (în prima parte a adolescenței)
 C Debut lent, insidios
 D Debut brusc
 E Interesare pulpară precoce
146. Cele mai frecvente forme de tumori maligne cu localizare primară la nivelul
gingivomucoasei sunt:
 A Carcinom spinocelular moderat diferenţiat
 B Carcinom bazocelular
 C Carcinom verucos
 D Cilindrom
 E Carcinom spinocelular bine diferențiat
147. Detartrajul cu ultrasunete prezintă următoarele indicatii:
 A Hiperestezie dentinară accentuată
 B Petele colorate depuse pe suprafaţa smalțului
 C Pacienții cu reflexe de vomă exagerate
 D Tartrưsupragingival
 E Tartru din şanţul gingival sau din pungile parodontale superficiale
148. Diagnosticul diferențial al sindromului Costen se face cu:
 A Dureri de cauză dentară
 B Nevralgie esențială de trigemen
 C Zona Zoster
 D Otite
 E Nevralgie Arnold
149. Deterininarea relaţiei centrice la edentatul total este dificilă datorită:
 A Uzurii osoase articulare
 B Ştergerii reflexelor de poziționare în intercuspidareit maximă
 C Instabilității mandibulei
 D Hiperlaxității ligamentare
 E Hipolaxității ligamentare
150. Osteotomia maxilarului de tip Le Fort I:
 A Se realizează pe cale orală
 B Interesează peretele antero-lateral al sinusului maxilar la 2,5 cm deasupra
vârfurilor cuspizilor caninilor superiori
 C Interesează peretele antero-lateral al sinusului maxilar la 3,5 cm deasupra
vârfurilor cuspizilor caninilor superiori
 D Interesează peretele antero-lateral al sinusului maxilar la 2,5 cm de vârful
cuspizilor molarilor I superiori
 E Interesează peretele antero-lateral al sinusului maxilar la 3,5 cm de vârful cuspizilor
molarilor I superiori
151. În prepararea unei cavități ocluzale clasa A I Hess pentru inlay, definitivarea
conturului se referă la:
 A Lărgirea orificiului de deschidere din smalt a cavității carioase dentinare
 B înglobarea în preparație a „zonelor de risc” din vecinătatea preparației
 C Prepararea pereților verticali aproape paraleli
 D Păstrarea unor pereți cât mai groși posibil
 E Plasarea marginilor cavității în zonele de autocurățire
152. Complicațiile specifice ale gangrenei dinților temporari sunt:
 A Modificarea tiparului de resorbție radiculară
 B Sindromul dentar Moser
 C Dintele Turner
 D Modificarea vitezei de resorbție radiculară
 E Infecţia de focar
153. Efectele secundare care pot apărea la utilizarea prelungită a clorhexidinei
sunt:
 A Descuamări superficiale ale mucoasei bucale
 B Necroze pulpare
 C Pulpite acute laterograde
 D Depunerea crescută de tartru supragingival
 E Reacţii alergice
154. Testul BANA evidenţiază prezența următorilor patogeni parodontali:
 A Fusobacterium nucleatum
 B Porphyromonas gingivalis
 C Prevotella intermedia
 D Pub Treponema denticola
 E Tannerella forsithensia
155. Următoarele enunţuri referitoare la formarea plăcii bacteriene sunt
adevărate (după Iliescu, Gafar):
 A Primul strat în formarea peliculei îl constituie adsorbția lipidelor la suprafața
apatitei
 B Primul strat în formarea peliculei îl constituie adsorbția proteinelor la suprafața
apatitei
 C Proteinele acide din salivă sunt legate de grupările fosfatice din stratul extern al
sınalțului
 D În decurs de 20 minute de la curățirea suprafețelor dentare acestea se acoperă cu
o masă amorfă dispusă sub formă de mici cupole
 E Proteinele bazice sunt legate în special de ionii de calciu din smalț
156. În abcesul parodontal marginal sunt descrise în mod clasic următoarele
semne subiective:
 A Senzația de gust metalic şi alterat
 B Mai rar, dureri intense ce iradiază în zonenînvecinate, consecinţa unor complicaţii
supraadăugate
 C Halenă fetidă intensă
 D Jenă dureroasă în masticație
 E Rigiditatea feței
157. Pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total se pot folosi
următoarele metode simple:
 A Homotropismul linguo-mandibular
 B Manevra condilială
 C Memoria ocluzală (Lejoyeaux)
 D Metoda stimulării bilaterale (Jenkelson).
 E Metoda deglutiţiei
158. Dintii supranumerari apar în unele sindroame polimalformative:
 A Langdon-Down
 B Gardner
 C Displazia cleido-craniană
 D Displazia ectodermală
 E Sindrom oro-digito-facial
159. Conduita terapeutică în supurațiile oro-maxilofaciale trebuie să respecte
următoarele principii:
 A Incizia se practică în zonele centrale ale tumefacției slab vascularizate
 B Incizia trebuie să faciliteze abordarea spațiilor fasciale afectate C Disecția
practicată pentru drenaj este boantă
 D Tuburile de dren se menţin 24-72 ore
 E Alegerea locului de incizie nu trebuie să ţină cont de spațiile anatomice afectate
160. Contraargumentele teoriei celei de a treia dentiții sunt reprezentate de:
 A Poziția vestibulară a dinților supranumerari
 B Prezența dinților supranumerari în dentiția temporară
 C Apariția lui dens in dente
 D Grad de calcifiere similar dinților din seria normală
 E Existența dinților supranumerari la gemenii monozigoti
161. Regulile care trebuie urmate când se stabileşte conturul cavităților situate
în şanturi şi fosete sunt:
 A Extinderea marginilor cavităţii se face în structuri dentare sănătoase
 B Este obligatoriu ca extensia cavității să includă ½ din panta cuspidiană
 C Când două fosete afectate de carie au între ele o structură dentară sănătoasă mai
mică de 0,5 mm, acestea se vor uni, eliminându-se acea structură
 D Dacă extensia preventivă se extinde peste 2/3 din panta cuspidiană, procedura de
restaurare cea mai potrivită este încoronarea
 E Pe fața ocluzală extensia conturului marginal va fi o linie dreaptă
162. Contraindicatiile coroanelor de înveliş nemetalice sunt:
 A Ocluziile adânci traumatizante
 B Distrofiile coronare din zona frontală
 C Cavitățile neretentive din zona frontală
 D Abraziile avansate
 E Cameră pulpară mare (tinerii sub 16 ani)
163. Intermediarii ovoidali ai unei punți dentare:
 A Au un design rotunjit al feței mucozale
 B Au un design concav al feței mucozale
 C Se inclavează într-o concavitate a crestei
 D Se inclavează într-o convexitate a crestei
 E Se adaptează bine la crestele înguste
164. Următoarele enunțuri referitoare la tehnica de condensare laterală la rece a
gutapercii, sunt adevărate:
 A Spreader-ul trebuie să ajungă, de-a lungul conului principal, până la 1-2 mm de
 B Spreader-ul trebuie să ajungă, de-a lungul conului principal, până la 3 mm de
constricţia apicală
 C Conul principal trebuie să se oprească la introducerea în canal la 0,5-1mm de
 D Introducerea spreader-ului de-a lungul conului se face printr-o mişcare combinată,
de uşoară presiune apicală şi rotaţie
 E Conurile auxiliare introduse după condensare pot avea calibru mai mare cu un
număr decât spreader-ul
165. În cazul tumorilor maligne ale buzelor:
 A Debutul poate avea forma nodulară
 B Debutul poate avea forma verucoasă
 C Afectarea metastatică a limfonodulilor este precoce
 D Afectarea metastatică a limfonodulilor este relativ tardivă
 E Afectarea metastatică a limfonodulilor interesează în special nivelul II cervical
166. Clasificarea Valerian Popescu a despicăturilor de buză se face pe criterii:
 A Funcționale
 B Terapeutice
 C Morfologice
 D Embriologice
 E De complexitate
167. Curba transversală de ocluzie sau curba lui Wilson
 A Este determinată de înclinarea mezială a dinților mandibulari
 B Este determinată de înclinarea distală a molarilor maxilari
 C Este convexă la maxilar şi concavă la mandibulă
 D Este concavă la maxilar şi convexă la mandibulă
 E Este determinată de înclinarea linguală a dinților posteriori mandibulari
168. Optimizarea sprijinului în cazul şeilor distale se realizează prin:
 A Utilizarea de pinteni ocluzali distali
 B Utilizarea de pinteni ocluzali meziali
 C Utilizarea unui croşet inelar pe un premolar stâlp
 D Extensia totală a bazei
 E Ingustarea şeii în sens vestibulo-lingual
169. În cazul suspiciunii unei invaginări dentare, examenul radiologic relevă:
 A Existența unei formaţiuni dentoide radioopace în lumenul pulpar
 B Existența unei formațiuni dentoide radiotransparente în lumenul pulpar
 C Prezența unei formațiuni dentoide căptuşită cu smalț (invaginări coronare)
 D Apex larg deschis
 E Apex închis
170. În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă se descriu
următoarele aspecte radiologice particulare:
 A Halistereza marginală
 B Craterul septal interproximal
 C Halistere ma axială
 D Craterul septal aproximal
 E Resorbția crenelată
171. Semnele întâlnite în parodontita apicală difuză progresivă PARTSCH sunt:
 A Durere spontană, iradiantă
 B Exteriorizarea țesutului de granulație sub forma unui nodul care deformează
suprafaţa mucoasei
 C Sensibilitate la presiune masticatorie care apare în fazele mai avansate de evoluţie
a afecțiunii
 D Radiologic – imagine radioopacă bine delimitată
 E Radiologic – imagine de osteoliză periapicală cu contur difuz
172. Laserul utilizat în pulpotomia dinţilor temporari aře următoarele avantaje:
 A Micşorează cantitatea de colagen din peretele vastase vascular
 B Creşte cantitatea de colagen din peretele vascular
 C Are efect bactericid
 D Micşorează lumenul vascular
 E Nu necesită izolare
173. Bara linguală are următoarele caracteristici:
 A Este situată la cel puţin 3 mm de parodonțiul marginal
 B Lățimea este de 4-5 mm
 C Grosimea este de Xmm
 D Se aplică atunci când înălțimea versantului lingual al crestei alveolare are minim 9-
10 mm
 E Distanţa faţă de versantul lingual al crestei alveolare unde se aplică este
întotdeauna 1-1,5 mm
174. Diagnosticul de comunicare oro-sinuzală imediață se face pe următoarele
criterii:
 A Sângerare mai abundentă, cu aspect aerat
 B Traiect fistulos tapetat cu epiteliu
 C Proba Valsalva pozitivă
 D Prezenţa unui fragment osos ataşat la apex
 E Tulburări fonatorii
175. Modificări adaptative întâlnite la nivelul parodonțiului niarginal în trauna
ocluzală sunt:
 A Creşterea mobilității dentare, dar nu în limite patologice
 B Demineralizare sau osteoporoză evidenţiate prin radiotransparență crescută a
osului alveolar
 C Lărgirea spațiului dento-alveolar
 D îngroşarea laminei dura
 E Reducerea grosimii ligamentului periodontal
176. Următoarele afirmaţii privind utilizarea testelor de vitalitate la dinţii
temporari sunt adevărate:
 A Persistența durerii după testele termice indică o patologie pulpară ireversibilă
 B Folosirea testului termic cu clorură de etil este o metodă simplă efectuată într-un
timp mai scurt față de testele electrice
 C Testele electrice precizează absența sau prezența sensibilității
 D Testele electrice indică normalitatea pulpară
 E Folosirea testului termic cu clorură de etil este o metodă dificilă, care necesită mai
mult timp comparativ cu testele electrice
177. Următoarele enunțuri reprezintă posibilități (metode) de tratament ale
hiperemiei pulpare:
 A Coafaj indirect în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare în timpul exerezei
dentinei alterate
 B Amputație vitală la dinții permanenți în curs de dezvoltare când s-a deschis larg
camera pulpară în timpul exerezei dentinei alterate
 C Amputație devitală la dinții permanenți în curs de dezvoltare când s-a deschis larg
camera pulpară în timpul exerezei dentinei alterate
 D Extirpare vitală
 E Coafaj direct în cazul unei deschideri accidentale punctiforme a camerei pulpare în
timpul exerezei dentinei alterate
178. Atitudinea terapeutică în transpoziţia incompletă prezintă următoarele
caracteristici:
 A Se evaluează raporturile apexurilor celor doi dinţi interesaţi
 B Se alege ca solutie terapeutică optimă aceea care va asigura deplasarea dentară
cea mai mică
 C Poate fi dirijată numai spre tranzpoziție completă
 D Poate fi dirijată fie spre ordinea normală fie poate fi transformnată în transpoziție
completă
 E Poate fi dirijată numai spre ordinea normală
179. Tehnica step-back (telescopare regresivă) de preparare a canalelor
radiculare se caracterizează prin:
 A Lărgirea iniţială a porţiunii coronare a canalelor radiculare coborându-se apoi în
trepte spre apex
 B Lărgirea treimii coronare şi medii a canalului în prima etapă de lucru
 C Se începe cu prepararea regiunii apicale a canalului, acele lucrând simultan pe
toată lungimea de lucru
 D După prepararea întregului canal până la constricţia apicală cu acul de grosime
corespunzătoare, se trece la un ac Kerr cu un număr superior, scurtându-se lungimea
de lucru cu un milimetru
 E Este, o tehnică uşor de aplicat în canalele cu curbură accentuate
180. În confecţionarea intermediarilor unei proteze parțiale fixe trebuie
respectate următoarele reguli:
 A Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale
dinţilor înlocuiţi
 B Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale
dinţilor restanți învecinaţi
 C Între aceştia şi crește trebuie să existe un contact minim care să permită existenţa
unei pelicule de salivă
 D in general, intermediarii ar trebui să fie convecşi în toate sensurile
 E În zona crestei edentate, modelul de lucru trebuie întotdeauna gravat pentru o
cât mai bună adaptare, muco-protetică
181. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice, consecutivă acutizării
unui proces cronic preexistent constă în:
 A Extirpare pulpară şi obturarea canalului în aceeaşi şedinţă
 B Tratament mecanic endocanalicular şi trepanarea apexului pentru drenaj
 C Pentru asigurarea drenajului dintele se lasă deschis câteva zile
 D După dispariţia durerilor şi efectuarea tratamentului mecanic este indicat
tratament antiseptic cu hidroxid de calciu
 E Extracția dentară este tratamentul cel mai indicat
182. În gingivitele şi parodontitele marginale, următoarele antiseptice blochează
enzimele microbiene:
 A Acidul citric
 B Acidul cromic
 C Peroxidul de hidrogen 3%
 D Permanganatul de potasiu
 E Acidul tanic
183. Următoarele formaţiuni reprezintă tumori benigne ale gingiei (după
Dumitriu):
 A Epiteliomul
 B Granulomul eozinofil
 C Papilomul gingival
 D Fibrosarcomul gingival
 E Gingivomatoza
184. Anodonția simetrică de premolar secund poate fi:
 A Cu persistența molarului temporar în poziție normală
 B Cu reincluzia molarului temporar
 C Cu absența corespondentului temporar
 D Cu incluzia premolarului prim
 E Cu absenţa molarului prim temporar
185. Incluzia de canin este mai frecventă :
 A La maxilar
 B La mandibulă
 C în poziție orală
 D In poziție vestibulară
 E La sexul feminin
186. Conectorii principali maxilari si mandibulari:
 A Realizează unirea şeilor protètice
 B Se plasează la distanţă de parodonțiul marginal asigurând profilaxia parodonțiului
dinţilor restanți
 C Au volum mic şi grosime maximă
 D se realizează din aliaje de crom-cobalt
 E Sunt rigizi şi asimetrici
187. Pentru crearea lambourilor în rezectia apicală trebuie să se respecte
următoarele principii:
 A Joncțiunea liniilor de incizie trebuie să fie plasată la nivelul unghiului diedru dintre
suprafeţele dentare
 B Lama de bisturiu va fi permanent în contact cu osul
 C Inciziile verticale trebuie practicate în convexitățile dintre emergențele radiculare
 D Linia de incizie verticală trebuie să formeze un unghi uşor obtuz cu cea orizontală
 E Inciziile de descărcare vor fi convergente față de incizia orizontală
188. Ranula sublinguală:
 A Are consistență elastică la palpare
 B Este localizată strict unilateral
 C Trebuie diferențiată de carcinomul spinocelular al mucoasei planşeului bucal
 D Necesită abord chirurgical mixt în extirpare
 E Extirparea trebuie să cuprindă şi glanda sublinguală de partea respective
189. Indicațiile de utilizare ale hidroxidului de calciu ca pansament endodontic
sunt:
 A Parodontite apicale cronice
 B Parodontite apicale acute purulente în faza subperiostală, imediat după efectuarea
drenajului
 C Resorbție radiculară internă Fractură radiculară vertical
 D Fractură radiculară verticală
 E Căi false radiculare
190. Dinții anastrofici (descriși de Brabant) sunt:
 A Dinții supranumerari erupți
 B Dinții supranumerari incluşi
 C Dinții orientați cu rădăcinile spre planul de ocluzie şi coroana spre baza maxilarului
 D Dinții orientați cu coroana spre planul de ocluzie şi rădăcina spre baza maxilarului
 E Localizați doar la mandibulă
191. În etiopatogenia reincluziei dentare sunt incriminate următoarele teorii:
 A Mecanică
 B Tulburarea metabolismului local
 C Ereditară
 D Evaginarea epiteliului adamantin
 E Anchilotică (anchiloza osteodentară)
192. Primul molar temporar superior are umătoarele caracteristici morfologice:
 A Coroana este mai îngustă ocluzal decât cervical
 B Prezintă tuberculul Zuckerkandl
 C Prezintă tuberculul Carabelli
 D Suprafața ocluzală are 2 sau 3 cuspizi, egali cadimensiune
 E Suprafața ocluzală are 3 sau 4 cuspiziminegali ca dimensiune
193. Patogenitatea plăcii bacteriene rezidă în (după ce Iliescu, Gafar).
 A Menţinerea pH-ului plăcii la nivel alcalin
 B Scăderea îndelungată şi constantă a pH-ului plăcii sub 5,5
 C Menţinerea pH-ului plăcii la nivel neutru
 D Concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafață mică
 E Capacitatea unor microorganisme ale plăcii bacteriene de a produce rapid o
cantitate mare de acid
194. Următoarele enunţuri referitoare la cimenturile ionomere de sticlă utilizate
ca bază intermediară sunt corecte:
 A Când se aplică în cavități unde distanţa până la pulpă este sub 0,5 mm necesită
protecție pulpară cu hidroxid de calciu
 B Au activitate antibacteriană prin eliberarea de fluor
 C Stimulează neodentinogeneza
 D Au alcalinitate crescută
 E Prezintă aderenţă chimică la toate tipurile de dentină
195. La nivelul parodonțiului marginal tetraciclina exercită următoarele actiuni:
 A Colagenolitică
 B Antimicrobiană
 C Antialergică
 D Antiinflamatorie
 E Reparatorie şi regenerativă
196. Ameloblastomul extraosos:
 A Apare mai frecvent la mandibulă
 B Apare mai frecvent la maxilar
 C Se localizează pe muchasa giøgivaldnestibulară a dinților laterali
 D Se localizează pe mucoasa gingivală linguală a dinților laterali
 E Trebuie diferențiat de fibroamele gingivale
197. Reducerea spațiului pe arcadă în ectopia dentară se poate datora:
 A Macrodonției absolute
 B Macrodonției relative
 C Dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan transversal
 D Dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan vertical
 E Microdonției absolute
198. Hiperemia pulpară se manifestă prin următoarea simptomatologie clinică:
 A Durere spontană care apare în special noaptea
 B Durere provocată de excitații termice
 C Durere iradiantă
 D Durere localizată
 E Durerea durează cel puţin de 60 minute
199. Formarea tartrului este favorizată de:
 A Aportul crescut de acid ascorbic din alimente
 B Deficiența vitaminelor B6, PP
 C Aportul crescut de alimente bogate în calciu, fosfor, bicarbonat
 D Consumul redus de proteine, glucide
 E Alimente dure, cu o consistență crescută
200. Extracția alveoloplastică intraseptală presupune următorii timpi operatori:
 A Incizie la nivelul festonului gingival
 B Îndepărtarea septurilor interdentare restante
 C Osteotomia corticalei vestibulare la extremități
 D Incizie mucoperiostală pe mijlocul crestei alveolare
 E Rezecția modelantă a procesului alveolar

Grila Rezi 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grila Rezi 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE 2018

1. Care timp operator corespunde tehnicii de vestibuloplastie mandibulară Kazanjian:

Vezi raspunsul corect

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2018 intrebari complement multiplu:

51. În realizarea unei preparații pentru o coroană mixtă, pragul semilunar:

87. Scheletul coroanei metalo-ceramice trebuie să respecte următoarele:

 A Tulburări ale permeabilității vasculare în arterioscleroză

S-ar putea să vă placă și