1Intre criteriile diagnostice pentru spondilita anchilozanta se numara: A. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal B.

osteoporoza C. sindesmofite D. sacroileita definita radiologic E. limitarea expansiunii cutiei toracice 2In spondilita anchilozanta, sacroileita este o manifstare clinica si radiologica cu urmatoarele caractere: A. apare tardiv B. este obligatorie pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta definita C. se depisteaza radiologic precoce D. afectarea cartilajului iliac precede afectarea cartilajului sacrat E. leziunea initiala consta din tesut de granulatie subcondral 3Artrita periferica din spondilita anchilozanta se caracterizeaza prin: A. eroziuni cartilaginoase centrale B. hiperplazie sinoviala C. infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile D. formare de pannus E. depozite de fibrina 4Uveita acuta din spondilita anchilozanta este: A. bilaterala B. anterioara C. recidivanta D. determina uscaciunea mucoasei E. insotita de fotofobie 5Afectare cardiaca in spondilita anchilozanta se manifesta prin: A. insuficienta aortica B. aritmii frecvente C. pericardita D. endocardita E. tulburari de conducere 6Tratamentul medical in spondilita anchilozanta se face cu: A. indometacin B. sulfasalazina C. saruri de aur D. hidroxiclorochin E. metotrexat 7Indicatii de tratment chirurgical in spondilita anchilozanta prezinta pacientii cu: A. fractura de corpi vertebrali B. artrite periferice distale recidivante C. artrita severa de sold D. deformari importante prin flexia extrema a coloanei E. subluxatie atlanto-occipitala 8Hiperostoza difuza idiopatica este caracterizata de:

A. calcificarea ligamentelor paraspinoase B. debut la pacienti cu virsta medie C. predominenta la pacienti de sex feminin D. osificarea ligamentelor paraspinoase E. manifestari clinice severe 9 Antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 este prezent in proportie de 90% la pacientii cu urmatoarele afectiuni: A. boala Behcet B. spondilita anchilozanta C. artrita reumatoida D. sindrom Sjogren E. boala mixta de tesut conjunctiv 10Intre manifestarile precoce ale spondilitei anchilozante se numara: A. fibroza pulmonara B. sacroileita C. rash-ul cutanat D. limitarea flexiei coloanei crevicale E. eritemul nodos 11Manifestari extraarticulare ale spondilitei anchilozante sunt considerate: A. fibroza pulmonara B. glomerulonefrita C. uveita anterioara D. tulburari de conducere ( blocuri AV) E. insuficienta aortica 12Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin: A. leziuni inflamatorii B. osteopenie C. lezinu erozive D. necroza extinsa E. osificare in evolutie 13La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic: A. dupa perioada de inactivitate B. in ortostatism prelungit C. matinal D. dupa efort fizic E. cu intermitente pe tot parcursul unei zile 14Debutul in adolescenta al spondilitei anchilozante este corelat frecvent cu: A. artrite periferice distale B. iridociclita C. afectarea articulatiei coxofemurale D. remisiuni spontane E. prognostic sever 15La pacientii cu spondilita anchilozanta in evolutie pot apare urmatoarele modificari radiologice: A. vertebre patrate B. osteofite gigante C. sindesmofite D. largirea spatiului articular sacroiliac E. articulatii sacroiliace "sterse"

16Care dintre urmatoarele afirmatii privind evolutia spondilitei anchilozante sunt adevarate ? A. evolutia bolii este invariabil catre anchiloza totala a coloanei vertebrale. B. debutul bolii in adolescenta se coreleaza cu afectarea mai frecventa si mai severa a soldurilor. C. la femei, boala evolueaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale D. la femei, exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate. E. in stadiile precoce ale bolii durerea tinde sa fie intermitenta, devenind apoi persistenta, cu perioade de exacerbare alternand cu perioade de acalmie. 17Care dintre medicamentele enumerate mai jos sunt creditate ca avind un rol terapeutic in artritele periferice din spondilita anchilozanta ? A. sarurile de aur B. penicilamina C. glucocorticoizii sistemici D. metotrexatul E. sulfasalazina 18Care dintre modificarile de laborator enumerate pot fi prezente la bolnavii cu spondilita anchilozanta, forma severa ? A. valori crescute ale fosfatazei alcaline. B. valori crescute ale bilirubinei directe. C. valori crescute ale gammaglutamiltranspeptidazei. D. accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor E. anemia normocroma, normocitara. 19Care dintre urmatoarele efecte adverse severe nu pot fi atribuite tratamentului cu Fenilbutazona ? A. agranulocitoza B. cancerul de vezica urinara. C. oligospermia D. miastenia gravis E. anemia aplastica 20Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita anchilozanta la femei nu sunt adevarate ? A. exista o prevalenta crescuta a artritelor periferice B. exista o prevalenta crescuta a nefropatiei cu IgA C. exista o prevalenta crescuta a insuficientei aortice D. boala progreseaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale E. exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate 21Care dintre urmatoarele evenimente nu reprezinta potentiale complicatii tardive ale spondilitei anchilozante ? A. Fibroza progresiva a lobului pulmonar superior B. Amiloidoza C. Blocul atrioventricular

D. Splenomegalia si leucopenia E. Pleurezia si/sau pericardita 22Care dintre modificarile radiologice vertebrale enumerate nu este caracteristica spondilitei anchilozante ? A. scleroza reactiva a marginilor anterioare a corpilor vertebrali cu eroziuni la acest nivel (aspect de vertebra patrata) B. anchiloza osoasa a articulatiilor interapofizare posterioare. C. prezenta osteofitelor D. prezenta sindesmofitelor. E. rectitudinea coloanei vertebrale lombare. 23Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu face parte din tabloul clinic al spondilitei anchilozante ? A. uveita anterioara acuta B. manifestarile enterale C. insuficienta aortica D. sindromul sicca E. nefropatia cu IgA 24Care dintre afirmatiile privind testul Schober este adevarata ? A. reprezinta o metoda de evaluare a expansiunii toracice B. reprezinta o metoda de apreciere a flexiei coloanei lombare C. reprezinta metoda de evaluare a mobilitatii si durerii la nivelul articulatiei soldului D. reprezinta metoda de evaluare semicantitativa a secretiei lacrimale E. reprezinta o manevra de provocare a durerii la nivelul articulatiilor sacroiliace 25Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu Sulfasalazina in spondilita anchilozanta sunt adevarate? A. amelioreaza simptomatologia articulara periferica B. se administreaza in doze de 1 1,5 gr/24 h C. amelioreaza testele inflamatorii de laborator D. amelioreaza interesarea axiala E. are efecte dovedite de intrerupere a progresiei bolii 26Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al spondilitei anchilozante nu este adevarata ? A. debutul bolii este, in majoritatea cazurilor, dupa 40 de ani. B. in forma cu debut juvenil tabloul clinic este dominat de artritele periferice sientezite. C. simptomele constitutionale (febra, anorexie, scadere ponderala, transpiratii nocturne) pot constitui modalitati de debut ale bolii. D. durerea toracica si limitarea expansiunii cutiei toracice pot reprezenta forme de debut ale bolii. E. artritele de sold si umeri pot apare precoce in

evolutia bolii. 27Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace in spondilita anchilozanta sunt adevarate ? A. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar in general dupa cele de la nivel vertebral B. la nivelul articulatiilor sacroiliace modificarile sunt de obicei asimetrice C. cele mai precoce modificari la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt reprezentate de voalarea marginilor corticale ale osului subcondral, eroziuni si scleroza subcondrala D. modificarile articulatiilor sacroiliace pot fi evidentiate, fara echivoc, inca de la debutul bolii, chiar in formele usoare de boala E. tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara pot evidentia modificarile articulatiilor sacroiliace intr-un stadiu mai precoce decat radiografia simpla 28Care dintre urmatoarele modificari nu se constituie in criterii de diagnostic ale spondilitei anchilozante definite? A. istoric de durere inflamatorie de spate. B. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal. C. limitarea expansiunii cutiei toracice. D. sacroileita definita radiologic. E. prezenta sindesmofitelor lombare. 29Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ? A. debutul insidios. B. redoarea matinala. C. ameliorarea cu exercitiul sau activitatea D. debutul peste 60 de ani E. durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic) 30Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita anchilozanta sunt adevarate ? A. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa B. nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute C. factorul reumatoid este constant prezent D. anticorpii antinucleari sunt constant prezenti E. cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa 31Testul Schober este o metoda pentru aprecierea: A. flexiei coloanei vertebrale dorsale B. flexiei coloanei vertebrale lombare C. extensia coloanei vertebrale cervicale D. flexia coloanei vertebrale cervicale E. lateroflexia colanei lombare

32Prin ce se caracterizeaza lombalgia din spondilita anchilozanta? A. debut sub 40 de ani B. debut insidios C. durata mai mare de 3 luni D. redoare matinala E. ameliorare nocturna 33Care din urmatoarele criterii sunt folosite pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta? A. istoric de lombosacralgie inflamatorie B. artrita de genuchi C. limitarea miscarilor colanei lombare n plan sagital si frontal D. limitarea expansiunii cutiei toracice (raportata la vrsta si sex) E. sacroileita definta radiologic 34Sindesmofitul reprezinta: A. osifierea fibrelor tesutului conjunctiv prediscal B. osificarea progresiva a straturilor superficiale ale inelului fibros C. osificarea ligamentului anterior vertebral D. osificarea articulatiilor interapofizare posterioare E. osificarea ligamentelor interspinoase 35Care este cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala la pacientii cu spondilita anchilozanta? A. artrita severa de sold B. insuficienta aortica C. subluxatia atlanto-axoidiana D. artrita de genunchi E. atacurile de irita 36Care din urmatoarele teste de laborator sunt prezente la pacientii cu spondilita anchilozanta? A. HLA-B27 B. IgA la valori mari C. factorul reumatoid D. Ac antinucleari E. HLA DR4 37Prin ce se caracterizeaza din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferica n spondilita anchilozanta: A. hiperplazie sinoviala B. infiltrare limfoida C. vilozitati sinoviale exuberante D. angiogeneza E. depozite de fibrina 38Prin ce se caracterizeaza atacurile acute de uveita anterioara n spondilita anchilozanta? A. sunt unilaterale B. sunt bilaterale C. au tendinta la recurenta D. fotofobie E. lacrimare 39Care din urmatoarele afirmatii cu privire la hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID)

sunt adevarate? A. n HSID se osifica deobicei ligamentul anterior vertebral B. n HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate C. n HSID articulatiile sacroiliace sunt afectate D. HSID este mai frecventa la barbati dect la femei E. HSID se ntlneste la adultii de vrsta medie 40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aspectul radiologic al sacroileitei din spondilita anchilozanta sunt adevarate? A. n SA modificarile si progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt deobicei simetrice B. n SA sacroileita este unilaterala C. progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace poate duce la pseudolargirea spatiului articular D. atunci cnd apare fibroza si apoi anchiloza osoasa, articulatiile sacroiliace se sterg radiografic E. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar tardiv dupa afectarea vertebrala 41n ce segmente ale tubului digestiv au fost identificate leziunile inflamatorii microscopice, la bolnavii cu spondilita anchilozanta? A. colon B. ileon C. duoden D. valva ileocecala E. rect 42Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta? A. durerea este surda, cu debut insidios B. durerea este simtita profund n regiunea lombara inferioara sau gluteala C. durerea este nsotita de redoare matinala D. durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate E. durerea se amelioreaza n timpul noptii 43Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe, netratate de spondilita anchilozanta: A. disparitia lordozei lombare B. scolioza dorsolombara C. proiectia anterioara a coloanei cervicale D. cifozarea coloanei cervicale E. accentuarea cifozei toracale 44Care dintre urmatoarele bacterii enterice sunt cert implicate n patogenia SA? A. Klebsiella pneumoniae B. Clostridium difficile C. Gardnerella vaginalis D. Borrelia burgdorferi E. Micoplasma pneumoniae 45Care este cea mai frecventa manifestare extraarticulara la pacientii cu SA?

A. insuficienta aortica B. uveita cronica anterioara C. boala inflamatorie intestinala D. uretrita E. pleurezie 46Cea mai frecventa manifestare extraarticulara n spondilita anchilozanta este: A. insuficienta aortica B. colita ulceroasa C. uveita acuta anterioara D. pericardita constrictiva E. nefropatia cu IgA 47Care din urmatoarele preparate nu are un rol terapeutic n spondilita anchilozanta: A. sulfasalazina B. metotrexat C. diclofenac D. glucocorticoizii sistemici E. aspirina 48Cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este: A. spondilolistezis B. "coloana de bambus " C. artrita inflamatorie D. anchiloza osoasa E. fractura 49n spondilita anchilozanta severa pot fi crescute valorile: A. VSH B. proteinei C reactive C. fosfatazei alcaline D. IgA serice E. factorului reumatoid 50Elementele radiologice prezente n spondilita anchilozanta sunt: A. sindesmofite marginale B. sacroileita C. osteofite D. periostita E. osteoporoza juxtaarticulara 51Spondilita anchilozanta este puternic asociata cu: A. insuficienta aortica B. entezita C. sindromul Felty D. colita ulceroasa E. boala Chrohn 52Artrita periferica n spondilita anchilozanta consta n: A. depozite de fibrina B. formare de panus C. hiperplazie sinoviala D. vilozitati sinoviale E. ulceratii 53n spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina:

A. durerea toracica B. colita ulceroasa C. artritele periferice D. uveita E. entezita 54Durerea n spondilita anchilozanta: A. are un debut brusc B. este nsotita de redoare matinala C. se exacerbeaza n cursul noptii D. se accentueaza la miscare E. este simptomul initial al bolii 55Criteriile New York pentru diagnosticul spondilitei anchilozante cuprind: A. sacroileita definita radiologic B. prezenta HLA B27 C. storic de durere inflamatorie de spate D. sindrom inflamator E. limitarea expansiunii cutiei toracice 56La nivelul coloanei vertebrale leziunea initiala care apare n spondilita anchilozanta este: A. osteoporoza corpilor vertebrali B. aparitia tesutului de granulatie la jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si marginea corpului vertebral C. eroziunea corpilor vertebrali D. sindesmofitul E. inflamatia si distructia zonei ntre disc si corpul vertebral 57Modificarile histologice specifice afectarii articulatiilor periferice n spondilita anchilozanta sunt: A. hiperplazie sinoviala B. vilozitati sinoviale exuberante C. depozite de fibrina D. infiltrare limfoida E. formare de panus 58n serul pacientilor cu spondilita anchilozanta au fost observate titruri nalte de anticorpi fata de: A. Yersinia enterocolitica B. Klebsiella pneumoniae C. Chlamydii D. Streptococ alfa-viridans E. Stafilococ aureu patogen 59n spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina: A. sacroileita B. entezita C. artritele periferice D. afectarea coloanei cervicale E. afectarea coloanei toracale 60n cazurile severe, netratate de spondilita anchilozanta, n evolutie apar urmatoarele modificari clinice: A. accentuarea lordozei lombare B. disparitia cifozei toracale C. atrofie fesiera

D. contracturi n flexie ale soldului E. flexia compensatorie a articulatiei genunchiului 61Complicatiile neurologice care pot apare la pacientii cu spondilita anchilozanta n stadiu avansat sunt: A. tetraplegie B. sindrom de coada de cal C. sindrom de tunel carpian D. meningita acuta E. semne de encefalita focala 62Manifestarile cardiace ntlnite la pacientii cu spondilita anchilozanta sunt: A. pericardita exudativa B. pericardita constrictiva C. tulburari de conducere D. insuficienta aortica E. insuficienta cardiaca hipodiastolica 63Afectarea renala n spondilita anchilozanta consta n: A. nefropatie mezangiala cu imunoglobuline A B. necroza papilara C. litiaza oxalica D. insuficienta renala acuta E. necroza corticala acuta 64Criteriile New York (1984) modificate pentru diagnosticul spondilitei anchilozante includ: A. sacroileita definita radiologic B. prezenta osteofitelor C. istoric de durere inflamatorie de spate D. limitarea miscarilor coloanei vertebrale n plan sagital si frontal E. limitarea expansiunii cutiei toracice 65Doza de sulfasalazina utilizata n spondilita anchilozanta este: A. 0,5 g/zi B. 1 g/zi C. 2-3 g/zi D. 2-3 g/saptamna E. 0,5 g/kgc/zi 66Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent ntlnit la pacientii cu spondilita anchilozanta este: A. HLA-B27 B. HLA-A2 C. HLA-B3 D. HLA-DR2 E. HLA-DRw4 67Metotrexatul administrat n spondilita anchilozanta este eficient n ameliorarea: A. sacroileitei B. artritei periferice C. manifestarilor oculare D. complicatiilor renale E. prevenirea complicatiilor pulmonare 68Atacurile de irita ntlnite n spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin administrarea de:

A. antiinflamatoare nesteroidiene B. glucocorticoizi locali C. agenti midriatici D. cortizon intravenos E. azatioprina 69Indicati anomaliile biologice care apar n spondilita anchilozanta: A. cresterea IgA B. prezenta factorului reumatoid C. cresterea nivelului seric al proteinei C reactive D. prezenta de anticorpi antinucleari E. anemie normocroma normocitara 70Cele mai precoce modificari radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace evidentiate la bolnavii cu spondilita anchilozanta sunt: A. pseudolargirea spatiului articular B. disparitia interliniei articulare C. voalarea marginilor corticale ale osului subcondral D. eroziunile marginilor corticale ale osului subcondral E. osteoscleroza marginilor corticale ale osului subcondral 71In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA: A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Metotrexat C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA 72Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin: A. Exacerbare nocturna B. Debut peste 50 de ani C. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior devine persistenta D. Localizare in regiunea lombara superioara E. Ameliorare la repaus 73In SA: A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm B. Creste capacitatea vitala C. Scade capacitatea functionala reziduala D. Distanta occiput perete scade E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut 74Explorarile de laborator in SA evidentiaza: A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa B. FAL intotdeauna normala C. AAN frecvent prezenti D. Factor reumatoid negativ E. Anemie normocroma, normocitara 75Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID)

se caracterizeaza prin: A. Afectarea articulatiilor diartroidale B. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase C. Prezenta sindesmofitelor D. Aspect radiologic de ceara prelinsa prin calcificarea inelului fibros E. Articulatii sacroiliace normale 76Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura B. HSID apare mai frecvent la femei C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA D. Modificarile radiologice in HSID sunt mai severe comparativ cu simptomatologia E. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA 77Decesul in SA se datoreaza: A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara B. Infarctului miocardic in context vasculitic C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase D. Amiloidozei renale E. Septicemiei 78Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice: A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior B. Leziuni tegumentare similare histologic C. Ulceratii bucale D. Uveita, afectarea unghiala E. Urertrita 79Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false cu EXCEPTIA: A. In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare B. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica SA C. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita D. In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive 80Tratamentul artritelor reactive cuprinde: A. Indometacin 75-150mg/zi B. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficiente E. Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi 81Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin: A. Hiperplazie sinoviala B. Formarea de panus C. Vilozitati sinoviale exuberante D. Eroziuni cartilaginoase centrale

E. Ulceratii si depozite de fibrina 82HLA-B 27: A. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica B. Face parte din criteriile New York de diagnostic al SA C. Este markerul genetic al SASN D. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica E. Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA) 83n SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de: A. Naproxen B. Ketoprofen C. Diclofenac D. Indometacin E. Fenilbutazona 84In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli, cu EXCEPTIA: A. Spondilita psoriazica B. Artrita gonococica C. Sdr Reiter D. Artrita enteropatica E. Spondilartropatia juvenila 85Afectarea oculara in SA: A. Este in general bilaterala B. Uveita anterioara este o manifestare extraarticulara rara C. Debutul este insidios D. Nu intereseaza irisul E. Este controlata eficient prin administrare locala de glucocorticoizi si agenti midriatici

3Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza: A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial C. cresterea sintezei de IL-1 D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea functiei lor cu medicamente E. producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid 4Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida: A. eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 ) B. trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinoviala C. actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina D. productia locala de chemokine de catre macrofagele activate E. infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpi 5Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent: A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie D. cu afectare monoarticulara E. cu afectare poliarticulara asimetrica 6Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de: 1Care dintre urmatorii factori de risc sunt A. redoarea matinala a articulatiilor afectate incriminati in etiologia PR: B. subfebrilitate si scadere ponderala A. sexul feminin C. durerea in articulatiile afectate agravata de B. gena HLA-DR4 a complexului major de miscare histocompatibilitate clasa aIIa D. sindromul de tunel carpian C. gena HLA-Dw10 care contine modificari de E. prezenta chistului Baker aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului beta 7Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic D. factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea pentru anorexie, scadere ponderala, subfebrilitate, E. gene care controleaza expresia receptorului pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale greu ale imunoglobulinelor bilateral, insotite de redoare matinala, de 2Leziunile cele mai precoce ale sinovitei aproximativ 6 saptamini. Care este diagnosticul cel reumatoide sunt reprezentate de: mai probabil? A. lezarea microvasculara A. spndilita ankilopoietica B. edematierea sinovialei si protruzionarea in B. artrita psoriazica cavitatea articulara C. lupus eritematos sistemic C. cresterea numarului celulelor sinoviale D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care D. artrita reumatoida E. artrita juvenila se diferentiaza local in plasmocite 8Precizati care sunt deformarile caracteristice ale E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei mainii, care apar in timpul evolutiei artritei reumatoide: articulare A. deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a

degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor proximale ( deformari in Z ) B. flexi articulatiilor metacarpofalangiene C. flexia primei articulatii interfalangiene si extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu pierderea mobilitatii policelui D. deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor E. deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene distale 9Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din: A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular mononuclear C. depunere de complexe imune in peretii vasculari D. vase de neoformatie E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR 10Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty: A. este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemic B. bolnavii au splenomegalie C. apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenie D. se asociaza cu pneumoconioza E. prezenta adenopatiilor 11Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de: A. sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita sicca B. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care intereseaza straturi mai profunde ale ochiului C. glaucom D. scleromalacia perforans E. cataracta cortizonica 12Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate A. mai putin de 20 de articulatii inflamate B. leucopenia C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404 D. debutul la virsta tinara E. prezenta anticorpilor antinucleari 13Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide A. pierderea cartilajului articular si aparitia

eroziunilor osoase B. reducerea spatiului intraarticular C. osteoporaza D. osteopenia juxtaarticulara E. aparitia subluxatiilor 14Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita reumatoida agresiva, deoarece: A. trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea bolii B. nu are hepatotoxicitate C. poate intirzia progresia eroziunilor osoase D. raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARD E. impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articulara 15Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita reumatoida activa: A. hipersplenismul B. hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitari C. secundara hemoragiilor digestive produse de AINS D. eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fier E. inflamatie cronica 16Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida: A. exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta B. se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA DR4 C. este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal D. intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia E. poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene 17Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida: A. in artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat B. pericardita este prezenta la foarte putin bolnavi C. cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie D. nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza E. unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei proliferative 18Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? A. factorul reumatoid este prezent la 5% dintre persoanele sanatoase B. factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul eritematos sistemic

C. absenta factorului reumatoid exclude diagnosticul de artrita reumatoida D. prezenta factorului reumatoid la o persoana cu artrita simetrica reprezinta un element important de diagnostic si prognostic E. lichidul sinovial din artrita reumatoida are frecvent vascozitate mai crescuta 19Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul American de Reumatologie (1987)? A. existenta anemiei hemolitice autoimune B. artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu durata de cel putin 6 saptamani C. noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau suprafetelor de extensie articulara relatati in anamneza D. prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control este sub 5% E. modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza 20Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei artritei reumatoide? A. antimalaricele de sinteza B. sarurile de aur C. antiinflamatoarele nesteroidiene D. acidul acetilsalicilic E. metotrexatul 21Terapia artritei reumatoide: A. cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la varstnici B. cu ciclosporina determina in mod frecvent efecte adverse gastrice C. cu prednison in doze mici poate frana progresiunea eroziunilor articulare D. cu substante imunosupresive (citotoxice) este necesara mai ales in caz de vasculita E. cu metrotexat este recomandata in asociere cu virtamina B6 22Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in legatura cu artrita reumatoida? A. procesul inflamator intereseaza cu predilectie insertiile B. artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 % ale populatiei C. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o usoara predominanta feminina D. frecvent boala se asociaza cu antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 E. antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4 este markerul genetic al bolii 23Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida? A. artrita reumatoida este o boala multisistemica

de etiologie virala B. in artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale C. in infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4 D. in cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B E. in cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat 24Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida? A. in artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare B. limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide C. panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti D. eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa E. afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii 25Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida? A. in lichidul sinovial reumatoid exista o celularitate bogata, predominind polimorfonuclearele B. foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem C. bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie D. artrita reumatoida este de regula simetrica E. chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi 26Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)? A. manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi B. nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R C. atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata D. in pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement E. hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa 27In cadrul sindromului Felty exista: A. hepatosplenomegalie B. splennomegalie C. titruri ridicate de factor reumatoid D. leucopenie cu neutropenie E. semne de hipertensiune portala 28Sindromul Felty se caracterizeaza prin: A. artritra reumatoida cronica B. prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen

C. leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie D. frecventa crescuta a infectiilor sistemice E. lipsa nodulilor reumatoizi 29In poliartrita reumatoida: A. osteoporoza este predominent periarticulara B. osteoporoza apare la toate sediile osoase C. sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu catenar D. determinarea antigenelor de histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul precoce E. coloana vertebrala nu este nicodata interesata 30In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare: A. redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora B. febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare C. tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara, stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial D. afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata E. existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate 31Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA: A. este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoizi B. are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica, deficitul functional C. afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungi D. afecteaza doar osul juxta-articular E. terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapiei 32Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate: A. apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid B. are doar expresie cutanata C. are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplex D. poate afecta aproape orice organ E. reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine africana 33Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida: A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale

C. absenta nodulilor reumatoizi D. prezenta HLADRB1*0401 E. titruri crescute de factor reumatoid seric 34Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate: A. prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoida B. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza C. caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulare D. este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduli E. testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgG 35Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele: A. celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitru B. predominanta limfocitelor (75%) C. > 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida D. complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea clasica E. fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucoza 36Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu EXCEPTIA: A. celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorie B. sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa C. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si catepsinei E. osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice bolii 37Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele: A. hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale B. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare C. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare D. prezenta infiltratului inflamator de tip imun E. prezenta granulomului eozinofil 38Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. determina inflamatia tesutului sinovial

10

B. induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular C. participa la lezarea cartilajului si osului subcondral D. sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelor E. sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice 39Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu EXCEPTIA: A. sarurile de aur B. metotrexatul C. antimalaricele de sinteza D. antiinflamatoriile nonsteroidiene E. sulfasalazina 40Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu EXCEPTIA: A. deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelor B. deformare in git de lebada C. deformare in butoniera D. deformare in "Z" E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor 41Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide: A. se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnic B. este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boala C. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratament D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida E. este un antagonist de acid folic 42Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida: A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta B. administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoase C. administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice bolii D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica E. administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de poliartrita reumatoida 43Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele: A. indepartarea durerii si inflamatiei B. protejarea structurilor articulare C. mentinerea functiei articulare D. controlul manifestarilor sistemice E. toate acestea

44Efectele adverse la administrarea metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide sunt urmatoarele: A. ulceratii orale B. anomalii ale functiei hepatice C. anomalii ale functiei renale D. pneumopatie interstitiala E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile 45Procesul inflamator reumatoid: A. afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale B. afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distale C. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara D. afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebrale E. afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si piciorului 46Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este: A. sindesmofitul B. sinovita inflamatorie persistenta C. vasculita inflamatorie D. nodulul reumatoid E. sacroiliita unilaterala 47Prevalenta artritei reumatoide: A. creste cu vrsta B. este de aproximativ 0,08% din populatie C. este de trei ori mai mare la femei D. este influentata de tipul rasial E. scade dupa vrsta de 50 de ani 48Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara: A. virusul citomegalic B. Mycoplasma C. parvovirusurile D. virusul Epstein-Barr E. Klebsiella 49Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite: A. TNF alfa B. eucotrienei B4 C. actorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF) D. interleukinei L6 E. interleukinei L1 50Deformarile caracteristice ale minii n artrita reumatoida sunt: A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor B. deformare n gt de lebada C. deformare n butoniera D. pierderea mobilitatii policelui E. chistul Baker 51Procesul inflamator este condus de:

11

A. CD4+ B. GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage) C. factorul de crestere derivat din plachete D. CD8+ E. prostaglandina E2 52Printre factorii de probabilitate crescuta n a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate n poliartrita reumatoida se numara: A. debutul la vrsta tnara B. prezenta de HLA DR4 C. titruri nalte de factor reumatoid seric D. eroziuni osoase pe radiografie E. prezenta a mai mult de 20 de articulatii inflamate 53Cel mai eficace AINS n tratamentul artritei reumatoide este: A. fenilbutazona B. indometacinul C. naproxen D. aspirina E. diclofenacul 54Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte: A. vasculita reumatoida B. nodulul reumatoid C. artrita simetrica D. factorul reumatoid seric E. redoarea matinala 55Efectele toxice cele mai importante ale metotrexatului sunt: A. anemie severa B. discomfort gastrointestinal C. disfunctie plachetara D. fibroza hepatica E. ulceratii orale 56Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt: A. leziunile microvasculare B. cresterea numarului celulelor sinoviale C. osteoporoza epifizara D. eroziunea periostului E. lezarea cartilajului articular 57Citokinele si chemokinele implicate n procesul inflamator al sinovialei n poliartrita reumatoida sunt: A. interleukina 2 B. interferonul alfa C. interleukina 10 D. factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF) E. interleukina 6 58Tumefierea articulara n poliartrita reumatoida apare datorita: A. entezitei reumatoide B. subluxatiilor epifizare

C. acumularii de lichid sinovial D. hipertrofiei sinovialei E. ngrosarii capsulei articulare 59Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt: A. bursa olecraniana B. spatiul popliteu C. tendonul lui Achile D. occiput E. interfalangian proximal 60Consecintele vasculitei reumatoide sunt: A. polineuropatia B. mononevrita multiplex C. ulceratiile cutanate D. accidentele vasculo-cerebrale hemoragice E. nodulii reumatoizi 61Afectarea oculara ntlnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta n: A. conjunctivite B. sclerite C. episclerite D. iridociclite E. glaucom cu unghi deschis 62Manifestarile pleuro-pulmonare ntlnite n poliartrita reumatoida sunt: A. atelectazii lamelare B. pneumomediastin C. fibroza interstitiala D. noduli pleuropulmonari E. afectare pleurala 63Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza: A. continut proteic scazut B. cresterea concentratiei de glucoza C. scaderea complementului hemolitic total D. scaderea fractiunii C3 E. scaderea fractiunii C4 64Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul poliartritei reumatoide includ: A. redoare matinala B. manifestari pleuropulmonare C. afectare oculara D. noduli reumatoizi E. artrita simetrica 65Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate n tratamentul poliartritei reumatoide sunt: A. antiinflamatoarele nesteroidiene B. glucocorticoizii C. ciclofosfamida D. sulfasalazina E. antimalaricele de sinteza 66n grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea reumatologilor recomanda de prima intentie n

12

tratamentul poliartritei reumatoide: A. D-penicilamina B. metotrexatul C. sarurile de aur D. azatioprina E. ciclosporina 67Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica n poliartrita reumatoida este: A. 1 mg/kgc/zi B. 60-80 mg/saptamna C. 30 mg/zi D. 15-20 mg/zi E. 7,5 mg/zi 68Combaterea efectelor adverse ale metotrexatului n tratamentul poliartritei reumatoide se face cu: A. vitamine de grup B B. acid folic C. inhibitori de pompa de protoni D. sedative E. preparate pe baza de fier 69Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de histocompatibilitate: A. HLA B27 B. HLA B6 C. HLA DR4 D. HLA A11 E. HLA DR16 70Afectarea coloanei vertebrale n poliartrita reumatoida poate determina: A. scolioza dorso-lombara B. subluxatie atlanto-axoidiana C. discopatie lombara D. sacroileita unilaterala E. osteofitoza paravertebrala 71Artrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 D. Sinovita inflamatorie persistenta E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta 72Afectarea viscerala in artrita reumatoida: A. Este intotdeauna manifesta clinic B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii E. Interesarea renala este frecventa si precoce 73Afectarea articulara in artrita reumatoida: A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare

tardiv in evolutia bolii C. Prezenta ruborului este obligatorie D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora. 74Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA: A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu E. Apare tardiv in evolutia bolii 75In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie: A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice 76Debutul artritei reumatoide este: A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri B. Este acut la 40% din bolnavi C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica 77Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA: A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline B. Boala este mai frecventa la femei C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala D. Debutul este intre 35-50 ani E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti 78Nodulii reumatoizi A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax D. Apar la peste 50% din bolnavi E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage 79Bolnavii cu vasculita reumatoida:

13

A. Au titru mare de factor reumatoid B. Au in general forme blinde de boala C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei E. Interesarea renala este frecventa 80Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici: A. Leucocite < 5000/mm3 B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice C. Viscozitate redusa D. Predomina limfocitele E. Complementul este in titru scazut 81Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt: A. Redoare matinala sub o ora B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1 82Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida: A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament B. Induce remisiunea bolii C. Doza este de 7.5-20mg/zi D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice 83In etiologia artriei reumatoide sunt implicate: A. Mycoplasma B. Virusul Epstein Barr C. Infestatiile parazitare D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ E. Predispozitia genetica 84Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin: A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere B. Distructia cartilajului C. Dezechilibrul muscular D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale 85Anemia in artrita reumatoida este: A. Normocroma, normocitara B. Se coreleaza cu activitatea bolii C. Raspunde la tratamentul cu fier

D. Reflecta o eritropoeza ineficienta E. Macrocitara, megaloblastica

1Reluarea precoce a mobilizarii n lombalgia acuta - lumbago acut nu are ca efect: A. mentinerea si ntarirea structurilor osoase B. mbunatatirea nutritiei cartilajului C. mentinerea tonusului muscular D. nivele crescute de endorfine E. ameliorarea performantelor cardiovasculare 2Medicatia uzuala a durerii lombare acute necomplicate cuprinde: A. acetaminofenona B. antiinflamatorii nesteroidiene C. analgetice opioide D. decontracturante E. glucocorticoizii 3Una din urmatoarele localizari - iradieri a durerii radiculare este eronata: A. L1-L5 regiunea perineala B. L2 coapsa fata laterala si anterioara C. L4 fata anterioara a gambei (tibiei) D. L5 gamba fata laterala si posterioara E. S1 calci 4Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a lombosciaticii: A. radiografia coloanei lombare n plan anteroposterior si oblic B. RMN standard si cu substanta de contrast C. angiografia vertebrala D. tomografia computerizata E. mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubile 5Care din urmatoarele asocieri dintre radacinile nervoase si reflexele osteotendinoase sunt corecte: A. L3 - reflexul rotulian B. L4 - reflexul rotulian C. L5 - reflexul ahilean D. S1 - reflexul ahilean E. S2 - reflexul plantar 6Protruzia discului intervertebral L5 este caracterizata de: A. este o cauza frecventa a durerilor recurente, severe ale spatelui B. este rezultatul unui traumatism prin cadere de la propria naltime C. determina durere lombara, postura anormala si limitarea miscarilor de flexie D. asociaza dureri radiculare n regiunea soldului, coapsei si gambei postero-lateral, fata dorsala a piciorului si degetele 1-3 E. dispare sau se reduce semnificativ reflexul

14

rotulian 7Modificarile senzitivo-motorii n leziunile radacinii sacrate S1 sunt: A. durere n regiunea fesiera mijlocie, fata posterioara a coapsei si gambei, fata plantara a piciorului si degetele 4-5 B. parestezi n tot piciorul si ultimele degete C. pareze (slabiciune musculara) la nivelul muschilor extensori ai piciorului si degetelor, a invertorilor piciorului si adductorilor degetelor D. reflex ahilean redus sau absent E. mers dificil pe vrfuri 8Durerea lombara de origine vertebrala se poate manifesta ca: A. durere locala - lombara uni sau bilaterala B. durere abdominala/pelvina - referita lombar C. durere referita catre bazin, coapse, membre D. durere radiculara E. durere colicativa 9Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv sunt: A. periostul corpilor vertebrali B. dura mater C. inelul fibros al discului intervetebral D. nucleul pulpos al discului intervertebral E. ligamentul longitudinal posterior 10Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi ntr-o leziune a coloanei vertebrale, la un pacient cu lombosciatica hiperalgica este: A. periostul corpilor vertebrali B. ligamentul longitudinal posterior C. nucleul pulpos al discului intervertebral D. inelul fibros al discului intervertebral E. dura mater 11Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago acut sunt reprezentate de: A. venele epidurale B. ligamentul longitudinal posterior C. dura mater D. suprafetele articulare E. nucleul pulpos al discului intervertebral herniat 12Durerea lombara acuta - lumbago acut are urmatoarele caracteristici: A. durata de cel mult 3 luni B. recuperare completa la toti pacientii C. localizata lombara unilaterala sau bilaterala D. are iradiere pe cel putin un membru inferior E. se accentueaza la mers sau ortostatism 13Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia: A. fractura vertebrala B. infectiile bacteriene osoase C. neoplasmele osoase - vertebrale

D. traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discale E. spondilartroza lombara 14Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt: A. vrsta sub 40 de ani B. antecedente de boli neoplazice C. lipsa raspunsului favorabil la repaus D. semnele neurologice senzitive sau motorii recente E. folosirea glucocorticoizilor 15Structurile medulovertebrale dotate cu algoreceptori sunt: A. maduva spinarii B. osul spongios al corpurilor vertebrale C. dura mater D. fatetele articulatiilor intervertebrale E. pediculii vertebrali 16Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ? A. la nivelul maduvei spinarii exista algoreceptori B. exista algoreceptori la nivelul periostului vertebrelor C. suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce suferinta nervului sciatic D. hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta nervului crural E. spasmul muscular lombar este prezent de partea afectata in lombosciatica 17Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul: A. afectarii radacinii S1 B. afectarii radacinii lombare L1 C. afectarii radacinii L2 D. tasarii corpului vertebral L2 E. fractura pediculului vertebral L3 18Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ? A. semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie B. manevra de mai sus este negativa in caz de afectare a radacinii L3 C. semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat in pozitie ventrala D. in caz de lombocruralgie se poate constata hipotonia muschiului cvadriceps E. dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca durere in caz de afectare a radacinii L5 si S1 19Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ? A. exista algoreceptori la nivelul periostului vertebral B. spasmul muscular lombar este homolateral suferintei lombosciatice C. spasmul muscular lombar este homolateral in caz de lombocruralgie

15

D. semnul ridicarii piciorului intins provoaca intotdeauna durerea doar in partea afectata clinic E. exista receptori pentru durere la nivelul venelor epidurale 20Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ? A. durerea lombosciatica este provocata prin ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit ventral B. durerea din lombocruralgie este obiectivata cu pacientul in decubit dorsal C. contractura musculara lombara creaza scolioza functionala cu concavitate contralaterala D. pacientul cu lombosciatica secundara unei tumori are si dureri in repaus absolut E. nu exista receptori pentru durere la nivelul durei mater 21Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este: A. contractura lombara foarte exprimata B. existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extins C. prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului pereche D. prezenta durerii in timpul repausului absolut E. existenta unei viteze de sedimentare accelerata 22Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii? A. determinarea titrului antistreptolizinei 0 B. examenul urinei C. determinarea antigenului HLA B27 D. viteza de sedimentare a hematiilor E. hemoleucograma 23In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica? A. radiografia lombara standard B. tomografia computerizata C. rezonanta magnetica nucleara D. mielografia cu substanta de contrast E. determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu radiografia lombara 24Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice obiective la: A. nivel gastrocnemian (glezna) B. nivel rotulian C. flexia plantara a piciorului D. suprafata plantara a piciorului E. nivel plantar, fesier si gambier posterior 25Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice? A. lordoza lombara fiziologica apare exagerata B. lordoza lombara fiziologica este diminuata

C. exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic D. abductia soldului provoaca durere E. flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea 26Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu stenoza vertebrala? A. se manifesta prin claudicatia membrului inferior B. claudicatia se amelioreaza in pozitie sezinda sau cu corpul flectat C. exista totusi modificari ale pulsatiilor membrului inferior la examenul clinic si la ecografia Doppler D. pacientii cu stenoza vertebrla si claudicatie nervoasa sunt cel mai adesea fumatori E. stenoza vertebrala este mai frecvent dobindita si afecteaza subiectiv ambele membre inferioare 27Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi: A. accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restant B. spondiloza C. spondilolisteza D. hipoparatiroidismul E. scolioza 28Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin osteomielita vertebrala? A. este produsa frecvent de streptococ B. etiologia stafilococica este rara C. procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre ele D. diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standard E. rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva 29Metastazele vertebrale: A. provin frecvent din carcinomul mamar B. provin frecvent la barbat din carcinomul bronhopulmonar C. intereseaza frecvent si discul intervertebral D. determina dureri intense dar care sunt ameliorate de repausul complet E. pot fi evidentiate cu un cost redus prin ultrasonografie 30Principalele tipuri de durere lombara sunt urmatoarele: A. durerea locala B. durerea iradiata C. durerea de origine vertebrala cu iradiere in membrele inferioare D. spasmul muscular E. toate ele de mai sus 31Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a

16

coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului B. iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a coapsei si gambei C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului D. reflexul achilian poate fi afectat E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui 32Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului B. iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si gambei C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului D. reflexul achilian poate fi afectat E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul, abductorul halucelui 33Fractura vertebrala poate avea urmatoarele cauze: A. artroza discala B. osteoporoza postmenopauza sau senila C. mielomul multiplu D. metastazele carcinomatoase E. hiperparatiroidismul 34Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt urmatoarele: A. durere lombara cu sau fara iradiere radiculara B. pozitie vicioasa C. limitarea mobilitatii segmentului lombar, in special pentru flexie D. limitarea mobilitatii vertebrale pe toate directiile de miscare E. ruptura discala este asimptomatica 35Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica de etiologie discala sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii nervoase B. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa C. durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei conservatoare de minim 2 saptamini D. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator E. afectare functionala a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medulara 36Degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a acestuia se insoteste de urmatoarele: A. durere lombara joasa cu sau fara iradiere radiculara B. mictiune imperioasa C. discomfort lombar minim sau absent D. nu exista semne ale implicarii radiculare

E. semnele de afectare radiculara sunt pe prim plan 37Stenoza vertebrala, cauza frecventa de durere lombo-radiculara, se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este determinata de canal vertebral ingustat, congenital sau dobindit B. simptomele cuprind durere lombara cu iradiere radiculara provocata de mers sau ortostatism (pseudoclaudicatie) C. simptomele de obicei bilaterale D. simptomele nu se amelioreaza in pozitie sezinda E. artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust 38Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie are urmatoarele caracteristici: A. este rezultatul fibrozarii consecutive raspunsului inflamator tisular local la lezarea spatiului subarahnoidian B. durerea lombo-radiculara se insoteste de deficite reflexe, motorii, senzitive C. nu apare dupa hemoragie intratecala D. poate apare in caz de mielografie cu substante uleioase (Pantopaque) E. RMN este explorarea de electie pentru demonstrarea arahnoiditei 39Durerea lombara posturala se caracterizeaza prin: A. durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic B. durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere prelungita pe scaun C. examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase D. explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala E. programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale 40Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu EXCEPTIA: A. diagnostic de neoplasm in antecedente B. lipsa ameliorarii durerii in repaus C. persistenta durerii peste 1 luna D. incontinenta urinara sau nicturie recenta E. persistenta durerii timp de 1 saptamina 41In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate "red flags": A. artroza interspinoasa B. metastazele vertebrale C. fractura de coloana D. infectiile medulare E. discopatia etajata 42Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii lombare acute includ: A. scadere in greutate B. febra inexplicabila C. sindrom piramidal

17

D. pierderea sensibilitatii focale (ex. anestezie in sa 51Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate ntlni n: E. toate acestea A. luxatie lombosacrata 43Spondiloliza este cel mai bine vizualizata: B. radiculopatie bilaterala L4 A. in proiectie radiologica oblica C. neuropatie femurala B. in proiectie radiologica de profil D. normal, la vrstnici C. in proiectie radiologica antero-posterioara E. radiculopatie bilaterala S1 D. pe tomografie computerizata 52Distributia durerii n caz de afectare a radacinii E. pe scintigrafie osoasa L5 este la nivelul: 44Durerea lombara cronica este definita ca durere A. portiunii anterioare a coapsei cu durata: B. genunchiului A. > 12 saptamini C. feselor B. > 6 saptamini D. portiunii laterale a gambei C. > 6 luni E. portiunii dorsale a piciorului D. > 2 saptamini 53n discopatia lombara interventia chirurgicala E. > 1 an este indicata in caz de: 45Cauza bolii discale este: A. atrofie musculara A. spondiloliza B. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii B. traumatismul lombar nervoase C. luxatia lombosacrata C. functie alterata a colonului sau a vezicii urinare D. adesea necunoscuta D. durere radiculara invalidanta, n ciuda E. stenoza vertebrala tratamentului conservator de minim o luna 46Boala discala apare mai frecvent la nivelurile: E. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si A. L2-L3 studii de conducere nervoasa B. L4-L5 54Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt: C. S1-S2 A. durerea D. L5-S1 B. limitarea miscarilor coloanei E. L1-L2 C. pseudoclaudicatie 47n discopatia lombara are loc: D. durere radiculara A. spondilolistezis E. pozitia anormala B. osteoartrita coloanei vertebrale 55Afectarea radacinii nervoase L4 determina C. formarea de sindesmofite durere iradiata: D. spondiloliza A. la nivelul genunchiului E. degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibros B. n zona mediala a gambei 48O simptomatologie asemanatoare herniei de disc C. pe partea posterolaterala a coapsei poate fi determinata de: D. la nivelul fesei A. abcese sau tumori epidurale E. pe partea dorsala a piciorului B. neuropatie femurala 56Afectarea radacinii nervoase S1 determina C. lipsa antrenamentului fizic durere iradiata: D. neuropatie peroniera A. n zona mediala a gambei E. fracturile vertebrale B. la nivelul genunchiului 49Hernierile de disc centrale si mari pot C. pe partea laterala a coapsei determina: D. pe fata anterioara a coapsei A. lombalgie unilaterala E. la nivelul plantei, partea posterioara a gambei, B. pseudoclaudicatie coapsei si fese C. atrofie musculara 57n leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate D. sindrom de coada de cal miscarile coordonate de urmatorii muschi: E. parestezii unilaterale A. cvadriceps 50Explorarea paraclinica, care diferentiaza B. tibialul anterior slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata de C. gluteul mediu lipsa antrenamentului este: D. flexorii dorsali ai halucelui A. RMN E. abductorul halucelui B. Mielografia TC 58n afectarea radacinii L5, modificarile nervoase C. EMG senzitive sunt localizate: D. EEG A. pe fata antero-superioara a coapsei E. ionograma serica B. pe fata antero-inferioara a coapsei )

18

C. pe suprafata plantara a piciorului D. pe fata laterala a piciorului E. pe partea laterala a gambei 59Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de: A. 1 saptamna B. 4 saptamni C. 12 saptamni D. 6 luni E. 1 an 60Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt: A. radiografia osoasa B. scintigrafia osoasa C. rezonanta magnetica nucleara D. mielografia CT E. termografia 61Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt: A. vrsta sub 40 ani B. durata durerii mai mare de o luna C. asocierea incontinentei urinare D. iradierea durerii spre membrele inferioare E. durere accentuata n ortostatism si ameliorata de pozitia seznd 62Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt: A. febra inexplicabila B. sensibilitate la percutie pe coloana n unghiul costovertebral C. pierdere a sensibilitatii focale D. adenopatii inghinale E. reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioare 63n tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza: A. acetaminofen B. glucocorticoizi C. antidepresive triciclice D. bifosfonati E. preparate care contin saruri de calciu 64Spondilolisteza degenerativa apare cel mai frecvent la nivel: A. L2-L3 B. L3-L4 C. L4-L5 D. L5-S1 E. L1-L2 65n leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate miscarile coordonate de: A. iliopsoas B. cvadricepsul femural C. gluteul mare D. mushii peronieri E. muschiul tibial anterior 66Sindromul de "coada de cal" apare n: A. herniile de disc periferice etajate

B. herniile de disc centrale mari C. spondiloza hiperostozanta D. lombosciatica cronica cu evolutie peste un an E. spasmul muscular lombar indus mecanic 67n afectarea radacinii S1 modificarile nervoase senzitive sunt localizate: A. pe fata dorsala a piciorului B. pe suprafata plantara a piciorului C. pe fata laterala a piciorului D. pe coapsa anterosuperior E. pe coapsa anteroinferior 68Indicati caracterele durerii lombare cauzata de afectarea nervului sciatic: A. durere ascutita, de intensitate mare B. durerea iradiaza de la coloana pe membrul inferior C. se amelioreaza n pozitie seznda D. este accentuata de tuse si stranut E. este accentuata de contractia voluntara a musculaturii abdominale 69La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare examenul clinic evidentiaza: A. hiperextensia coloanei este limitata cnd exista compresiuni pe radacina nervoasa B. flexia coloanei este normala C. flexia soldului este normala D. aplecarea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate declansaza durere E. contractura musculaturii paravertebrale 70Topografia durerii in HDL1-L2: A. Cuprinde fata posterioara a coapsei B. Iradiaza pina la glezne C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapsei D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian E. Durerea este declansata de afectarea radacinii L1 71Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA: A. Tumora vertebrala B. Fractura de coloana C. Discita D. Durerea iradiata de la structurile vecine E. Stenoza vertebrala 72Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator 73Durerea in lombosciatica:

19

A. Este agravata de ridicarea de greutati B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie E. Necesita administrarea de analgetice opioide 74Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale D. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit 75Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin: A. Abolirea reflexului achilian B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei C. Diminuarea reflexului rotulian D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei E. Imposibilitatea de a sta pe calcii 76Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu EXCEPTIA: A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice B. Scolioza C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal E. Pozitia antalgica 77Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de: A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism B. Sciatalgie este bilaterala C. Pseudoclaudicatie D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara 78Care din afirmatiile de mai jos sunt false: A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1 C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. 79Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite: A. Ridicarea de greutati B. Statul prelungit pe scaun C. Flexia fortata a coloanei D. Statul in pat cu genunchii flecati E. Miscarile de torsiune a colonei

80Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5 D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1 E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc 81Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate: A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica B. AINS sunt medicamente eficiente C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate D. Eficienta miorelaxantelor este neclara E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul 82Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt: A. Virsta sub 30 de ani B. Neameliorarea durerii la repausul la pat C. Durata durerii mai mare de 20 de zile D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda E. Utilizarea de glucocorticoizi 83Afirmatiile de mai jos sunt false, cu EXCEPTIA: A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus D. Frecvent este interesat si discul vertebral E. RMN este investigatia radiologica de electie 84Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt: A. Febra inexplicabila B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei C. Contractura paravertebrala cu scolioza D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal 1Intre criteriile de diagnostic pentru lupusul eritematos sistemic, fac parte: A. rash-ul malar B. serozita C. miozita D. anticorpii antinucleari in titru crescut

20

E. factor reumatoid in titru crescut 2Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate fi cauzate de: A. hipopotasemie B. pusee de activitate ale bolii C. glucocorticoizii D. ciclofosfamida E. plasmafereza 3Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni: A. lupus discoid B. sclerodermie C. lupus eritematos sistemic D. artrita reumatoida E. boala Lyme 4Lupusul eritematos cutanat subacut este caracterizat prin: A. afectarea sistemului nervos central B. dermatite recurente extensive C. prezenta anticorpilor anti-Ro(SS-A) D. prezenta antigenului HLA-DR3 E. prezenta anticorpilor anti-ADNds ( dublu catenar) 5Urmatoarele tipuri de autoanticorpi pot fi prezenti la pacientii cu lupus eritematos sistemic: A. anticorpi antifosfolipidici B. anticorpi anti-Ro (SS-A) C. anticorpi anti SCL-70 D. anticorpi anticitoplasma de neutrofil E. anticorpi antiADNds( dublu catenar) 6Nefropatia lupica severa se asociaza cu: A. prezenta poliartritei B. hipocomplentemie C. titru crescut de anticorpi anti-ADNds ( dublu catenar) D. sexul feminin E. anomalii urinare persistente 7Manifestarea cardiaca cea mai frecventa la pacientul cu lupus eritematos sistemic, este: A. stenoza aortica B. infarctul miocardic C. pericardita D. insuficienta pulmonara E. blocul AV 8Manifestarile pulmonare din lupusul eritematos sistemic, cuprind: A. accese bronhospastice B. pleurezie C. hipertensiune pulmonara D. pneumonie interstitiala E. formatiuni nodulare 9In nefrita lupica, leziunile renale active potential reversibile sunt: A. necroza glomerulara B. fibroza interstitiala C. infiltrate inflamatorii interstitiale D. vasculita necrozanta

E. semilunile celulare epiteliale 10Intre manifestarile neurologice din lupusul eritematos sistemic, fac parte: A. crize comitiale B. neuropatie periferica C. mielita transversa D. stenoza de canal spinal E. nevrita optica 11Tromboza la pacientii cu lupus eritematos sistemic poate fi asociate cu: A. leziunea vasculitica B. trombocitoza C. anticorpi antifosfolipidici D. starea febrila E. nefrita 12Leucopenia cu limfopenie se intinleste mai frecvent in: A. reumatismul articular acut B. spondilita anchilozanta C. lupusul eritematos sistemic D. artrita reumatoida E. endocardita bacteriana 13Lupusul neonatal este caracterizat prin: A. trombocitopenie tranzitorie B. nefrita C. pericardita D. bloc AV permanent E. titru crescut de anticorpi anti-Ro(SS-A) maternali 14Tratamentul pacientilor cu lupus eritematos sistemic include: A. metilprednisolon B. ciclofosfamida C. salazopirina D. hidroxiclorochina E. plasmafereza 15Tratamentul puls de metilprednisolon la pacientii cu lupus eritamatos sistemic este indicat in cazul prezentei de: A. pusee acute de boala lupica B. artrite periferice C. necroza de cap femural D. glomerulonefrita proliferativa E. sacroileita 16Care dintre urmatoarele manifestari constituie criterii pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic (LES) ? A. lupusul discoid B. pneumonita lupica C. fotosensibilitatea D. alopecia E. ulceratiile orale 17Ce medicatie ati alege pentru tratamentul unei paciente cu LES care are pe prim-plan artralgii si astenie? A. glucocorticoizi n doze medii

21

B. antiinflamatoare nesterioidiene C. antimalarice D. azatioprina E. pulse-terapie cu metilprednisolon 18Care dintre urmatoarele efecte secundare medicamentoase nu apartin corticoterapiei pentru tratamentul LES: A. acnee B. alopecie C. necroza aseptica osoasa D. psihoze E. meningita aseptica 19Care din afirmatiile de mai jos privind ciclofosfamida sunt adevarate? A. este cel mai eficace imunosupresor B. poate sa determine miopatie hipokaliemica C. este indicata n glomerulonefrita lupica D. se poate administra n pulse-uri la 4 saptamni E. poate sa produca cistita toxica 20Tratamentul de prima intentie al osteoporozei cortizonice din lupus nu include: A. bisfosfonati B. calcitonina C. estrogenii D. calciu E. vitamina D 21In tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza: A. antimalarice B. creme-ecran cu factor de protectie sub 10 C. dapsona D. retinoizi E. azatioprina 22Medicul de familie va ntreaba care dintre urmatoarele masuri ar putea fi indicate, la nevoie, unei paciente cu LES care are si insuficienta aortica: A. vaccinare antigripala B. vaccinare antipoliomielitica C. profilaxie antibiotica n cazul interventiilor stomatologice D. vaccinare pneumococica E. izoniazida pentru chimioprofilaxia tuberculozei 23Care din urmatorii factori se asociaza n majoritatea studiilor cu un prognostic sever n lupus: A. starea socioeconomica precara B. creatinina peste 1,4 mg/dl C. rasa alba (caucazieni) D. hipertensiunea arteriala E. sindromul nefrotic 24Care din urmatoarele afirmatii despre lupusul indus medicamentos nu este adevarata: A. apare la persoane predispuse genetic B. poate fi indus de contraceptivele orale C. se caracterizeaza imunologic prin anticorpi anti-

histone D. de regula necesita corticoizi n doze mari E. afecteaza foarte rar sistemul nervos central 25Care dintre urmatoarele medicamente nu produce lupus medicamentos: A. interferon alfa B. izoniazida C. procainamida D. propafenona E. chinidina 26Care sunt interventiile posibile pentru mentinerea unei sarcini la pacientele cu LES si sindrom antifosfolipidic? A. doze mici de aspirina pna n ultima luna B. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor n doze mari C. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor n doze mari anticoagulare cu warfarina D. anticoagulare cu heparina subcutan n doua prize zilnice E. glucocorticoizi n doze mici 27Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate pentru lupusul neonatal: A. este indus de trecerea prin placenta a anticorpilor anti-Ro B. se manifesta prin eruptie cutanata C. necesita tratament cu dexametazona sau azatioprina la nou-nascut D. poate sa se prezinte cu trombocitopenie tranzitorie E. poate sa determine bloc atrioventricular permanent 28Alegeti afirmatia falsa privind manifestarile articulare din LES: A. artrita este de regula intermitenta B. artrita este frecvent eroziva C. pot sa apara deformari articulare n gt de lebada D. artralgiile pot fi disproportionat de mari fata de tabloul obiectiv E. examenul obiectiv poate decela tumefierea difuza a minilor si picioarelor 29Care dintre urmatoarele etiologii ale miopatiei este improbabila n LES: A. inflamatoare B. granulomatoasa C. hipokaliemica D. medicamentoasa (cortizonica) E. medicamentoasa (la antimalarice) 30Care din urmatoarele afirmatii privind autoanticorpii din LES sunt corecte? A. anticorpii anti-Sm sunt specifici pentru LES B. anticorpii anti-ADNss se asociaza cu nefrita C. anticorpii anti-La se asociaza cu un risc redus pentru nefrita D. anticorpii anti-proteina P ribozomala se

22

coreleaza cu afectarea SNC E. prezenta anticorpilor anti-ADNdc este obligatorie pentru diagnosticul LES 31Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici: A. pot sa determine VDRL fals pozitiv B. se asociaza cu trombozele arteriale si venoase C. pot determina avorturi spontane D. se asociaza cu valvulopatii E. se asociaza frecvent cu hemoragii 32Care din urmatorii markeri genetici pot fi asociati cu lupusul eritematos sistemic? A. HLA - DR2 B. HLA - DR3 C. HLA - B27 D. HLA - B8 E. HLA - DQW2 33Care din urmatorii autoanticorpi au incidenta cea mai mare n lupusul eritematos sistemic: A. anticorpi anti Sm B. anticorpi anti ADN (ds) C. anticorpi anti RNP D. anticorpi anti Ro (SSA) E. anticorpi anti La (SSB) 34n care din urmatoarele entitati pot fi ntlniti anticorpii anti-RNP: A. spondilita anchilozanta B. polimiozita C. lupus eritematos sistemic D. sclerodermie E. boala mixta a tesutului conjunctiv 35Care din urmatoarele manifestari clinice si paraclinice se asociaza cu prezenta anticorpilor anti-fosfolipide ? A. tromboza B. avorturi spontane C. trombocitopenia D. hemoliza E. boala valvulara cardiaca 36Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice n lupusul eritematos sistemic ? A. cutanate B. osteoarticulare C. renale D. neurologice E. cardio-pulmonare 37Care din urmatoarele reprezinta criteriile pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic ale Colegiului American pentru Reumatism (1982)? A. fotosensibilitate B. ulceratii orale C. hipercomplementemie D. anticorpi anti ADN ds E. anticorpi anti-nucleari 38Care din urmatoarele articulatii sunt cel mai

frecvent afectate n lupusul eritematos sistemic ? A. interfalangienele proximale ale minii B. metacarpofalangiene C. pumni D. glezne E. genunchi 39Care din urmatoarele leziuni tegumentare vasculitice sunt prezente n lupusul eritematos sistemic ? A. purpura B. infarcte la nivelul patului unghial C. paniculita D. vasculita urticariana E. telangiectazii 40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la manifestarile clinice din lupusul eritematos sistemic sunt adevarate? A. unii pacienti cu lupus eritematos cutanat subacut nu prezinta anticorpi antinucleari B. cea mai frecventa manifestare neurologica este disfunctia cognitiva usoara C. tromboza vasculara este caracteristica numai pentru vasele de calibru mic D. cea mai frecventa cauza de infiltrate pulmonare la pacientii cu lupus eritematos sistemic este infectia E. manifestarile oculare n LES sunt reprezentate de: vasculita retiniana, conjunctivita, episclerita, nevrita optica 41Care din urmatoarele medicamente induc sindrom lupus like? A. D-penicilamina B. metil dopa C. chinidina D. interferon alpha E. metotrexat 42Care din urmatoarele manifestari imunologice se pot ntlni n lupusul indus medicamentos? A. AAN B. VDRL fals pozitiv C. factorul reumatoid D. Ac anticardiolipina E. Ac anti Ro 43Care din urmatoarele manifestari imunologice diferentiaza un lupus eritematos sistemic de un lupus indus medicamentos? A. anticorpi anti ADNds B. anticorpi antinucleari C. VDRL fals pozitiv D. hipocomplementemia E. anticorpi antifosfolipide 44Pentru care din urmatoarele manifestari sistemice se poate folosi hidroxiclorochina (antimalarice de sinteza) ca tratament de fond n lupusul eritematos sistemic? A. serozita B. manifestari cutanate

23

C. artrita D. astenia fizica E. manifestari oculare 45Care din urmatoarele manifestari ale lupusului eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie? A. tulburarile de coagulare B. pneumonia lupica C. serozita D. paniculita E. glomerulonefrita n faza finala 46Agentii citotoxici folositi n LES pentru controlul bolii active sunt: A. vincristina B. azatioprina C. ciclofosfamida D. clorambucilul E. ciclosporina 47Lupusul eritematos sistemic este o boala sistemica care: A. este mai frecventa la rasa alba B. rezulta din distrugere tisulara C. afecteaza n special femeile D. are o prevalenta de 1,5-2 cazuri la 100000 de locuitori n mediul urban E. apare de obicei la vrsta procreatiei 48Cu nefrita lupica se asociaza titruri crescute de: A. anticoagulant lupic B. anticorpi antiRo/La(SS-A/SS-B) C. anticrpi antihistone D. anticorpi antifosfolipide E. IgG anti-AND 49n lupusul eritematos cutanat subacut: A. artritele sunt frecvente B. sunt prezenti anticorpi anti-RNP C. nu se ntlneste nefrita lupica D. leziunile tegumentare pot fi inelare sau psoriaziforme E. sunt prezenti ntotdeauna anticorpi antinucleari 50Care din urmatoarele medicamente nu induc lupus: A. contraceptive orale B. propranolol C. practolol D. etosuximide E. D-penicilamina 51Elemente de prognostic sever n lupusul eritematos sistemic sunt: A. trombocitopenia B. hipercomplementemia C. anemia D. hipoalbuminemia E. hipertensiunea arteriala 52Risc crescut de a dezvolta nefrite severe prezinta pacientii cu: A. hipertensiune arteriala severa B. hipocomplementemie

C. diabet zaharat D. anticorpi anti-Ro E. anomalii urinare persistente 53Cea mai frecventa manifestare nervoasa n lupusul meritematos sistemic este: A. psihoza B. cefaleea C. infarctul focal D. disfunctia cognitiva usoara E. disfunctia hipotalamica 54Raspuns terapeutic la tratamentul cu antimalarice n lupusul eritematos sistemic l au: A. pleurezia B. artritele C. nevrita optica D. astenia E. dermatitele 55Care din urmatoarele sindroame din cadrul lupusului eritematos sistemic nu raspund la tratamentul cu glucocorticoizi: A. sindromul nefrotic B. sindromul trombotic C. sindromul hemoragipar D. sindromul nefritic E. sindromul sicca 56Care din urmatoarele entitati nu fac parte din criteriile pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic: A. lupus discoid B. anticorpi anti-Ro C. vasculita retiniana D. afectare neurologica E. ulceratii orale 57Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate avea urmatoarele cauze: A. inflamatorie (n timpul perioadelor de activitate a bolii) B. vasculita sistemica C. hipopotasemia D. tratament ndelungat cu glucocorticoizi E. tratament ndelungat cu hidroxiclorochina 58Manifestarile cutanate care pot fi ntlnite la pacientii cu lupus eritematos sistemic sunt: A. eruptie eritematoasa maculopapulara predominant n zonele expuse la soare B. alopecie C. hiperpigmentare axilara si palmara D. purpura E. telangiectazii 59Care dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi au specificitate pentru lupusul eritematos sistemic: A. antinucleari B. anti-Sm C. anti-RNP D. anti-Ro E. antihistone

24

60Decelarea n serul pacientilor cu lupus eritematos sistemic a anticorpilor anti-P ribozomal se coreleaza cu: A. tromboze recidivante B. avorturi spontane C. hemoliza autoimuna D. psihoza sau depresia datorita afectarii SNC E. afectarea renala 61Afectarea renala n lupusul eritematos sistemic consta n: A. glomerulonefrita mesangiala B. glomerulonefrita proliferativa focala C. displazie chistica renala D. litiaza oxalica E. sindrom nefrotic 62Afectarea neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprima clinic prin: A. convulsii B. encefalita multifocala C. meningita purulenta D. sindrom de involutie cerebrala E. atrofie de lob temporal 63Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic includ: A. lupus discoid B. artrite C. ulceratii orale D. osteonecroza ischemica E. miopatii si/sau miozita 64Testele pentru decelarea anticoagulantului lupic sunt: A. timpul partial de tromboplastina B. timpul Howell C. timpul Russel D. testul fosfolipidelor neutre E. testul Coombs 65Manifestarile oculare ntlnite n lupusul eritematos sistemic sunt: A. vasculita retiniana B. cataracta C. glaucomul D. aparitia corpilor citoizi E. episclerita 66Factorii care agraveaza prognosticul bolnavilor cu lupus eritematos sistemic sunt: A. anemia B. hipoalbuminemia C. nevrita optica D. sindromul nefrotic E. hipertensiunea arteriala 67Doza de metilprednisolon administrata n "puls terapia" pacientilor cu lupus eritematos sistemic este: A. 1000 mg iv 3-5 zile B. 1000 mg iv zilnic

C. 1 mg/kgc/zi D. 1 mg/kgc saptamnal E. 50-100 mg/zi 3 zile 68Efectele adverse ale hidroxiclorochinei administrata la pacientii cu lupus eritematos sistemic includ: A. greturi si varsaturi B. diaree C. toxicitate retiniana D. miopatie E. neuropatie 69Pentru tratamentul eritemului facial fotosensibil la bolnavii cu lupus eritematos se pot utiliza: A. glucocorticoizi topici B. chinacrina C. D-penicilamina D. retinoizi E. Dapsona 70Doza de azatioprina administrata per os la pacientii cu lupus eritematos sistemic este: A. 1 mg/kgc/zi B. 1 mg/kgc saptamnal C. 2-3 mg/kgc/zi D. 5 mg de 3 ori pe saptamna E. 1000 mg/zi 71Pentru prevenirea trombozelor arteriale si venoase la pacientii cu LES si sindrom antifosfolipidic cel mai eficient medicament este: A. warfarina B. aspirina C. heparina D. trombostopul E. prednisonul 72Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si evolutiei bolii: A. Anticorpii antinucleari B. Proteinuria de 24de ore C. Anticorpii anti AND dc D. VSH E. Proteina C reactiva 73In inducerea lupusului medicamentos este incriminat: A. Metilprednisolonul B. Eritromicina C. Cefalosporinele D. Clorpromazinul E. Metoclopramidul 74Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente: A. Sarurile de aur B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa C. Ciclofosfamida D. D-penicilamina E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice 75Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot

25

apare in cadrul LES, cu EXCEPTIA: A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi B. Revarsatul pleural C. Hemoragia masiva intraalveolara D. Sdr Caplan E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES 76Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin: A. Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale B. Deformarile articulare lipsesc in LES C. Eroziunile osoase sunt rare D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1 77Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este A. Intoleranta digestiva B. Hepatotoxicitatea C. Toxicitatea retiniana D. Fibroza pulmonara E. Aplazia medulara 78Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus: A. Ac anti AND dc B. Ac anti-Jo1 C. Ac antihistone D. Ac anti RNP E. Ac anti Sm 79Anticorpii anti ADN dublu catenar: A. Se asociaza cu afectare renala B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii 80Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu: A. Tromboze venoase si arteriale B. Avorturi spontane C. Trombocitoza D. Trombocitopenie E. Boala valvulara cardiaca 81Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare: A. Tulburarile de coagulare B. Anomaliile comportamentale C. GN in stadiul final D. Manifestarile neurologice E. GN focala proliferativa 82Criteriile de diagnostic in LES sunt: A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari

juxtaarticulare B. Trombocitoza C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic D. Teste serologice fals pozitive pentru lues E. Pericardita afirmata clinic sau EKG 83Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele D. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv 84Copiii nascuti din mame cu LES prezinta: A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii B. Trombocitoza tranzitorie C. Eruptii tegumentare D. Rar bloc AV permanent E. Trombocitopenie tranzitorie 85Bolnavii cu nefrita lupica (NL): A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA C. Au complement seric crescut D. Ac anti AND dc in titru mare E. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL 86In tratamentul LES: A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS C. Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza

26