Grile examen reumatologie 1. Poliartrita reumatoida este: a) o suferinta inflamatorie acuta b) o suferinta inflamatorie cronica c) o afectiune post-traumatica 2.

Frecventa de aparitie a poliartritei reumatoide este: a) de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati b) de 50 ori mai mare la femei c) de 50 ori mai mare la barbati 3.Clinic, poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin: a) sinovita, cu prinderea articulatiilor mari b) sinovita, cu prinderea in principal a articulatiilor mici c) prinderea asimetrica a articulatiilor 4. Prinderea articulatiilor de la nivelul mainii, in poliartrita reumatoida, este mai frecventa la: a) articulatiile interfalangiene proximale si meta-carpo-falangian b) articulatiile interfalangiene distale c) nici una dintre aceste localizari nu este valabila 5. Una dintre modificarile caracteristice intalnite in poliartrita reumatoida este: a) radiculalgia sciatica in bascula b) deviatia cubitala a degetelor c) eruptia scuamoasa pe pielea capului 6. Degetul in "gat de lebada" se caracterizeaza prin: a) hiperextensia cotului si flexia meta-carpo-falangian b) hiperextensia meta-carpo-falangian si flexia IFP c) hiperextensia IFP si flexia IFD 7. Degetul in "butoniera" se caracterizeaza prin:

a) hiperflexia IFP, cu hiperextensia IFD b) hiperflexia meta-carpo-falangian c) hiperflexia ifd si hiperflexia meta-carpo-falangian 8. In poliartrita reumatoida, este caracteristic: a) Mediusul in "Z" b) Inelarul in "Z" c) Policele in "Z" 9. In poliartrita reumatoida, articulatiile piciorului sunt: a) afectate adesea de la inceputul bolii b) afectate tardiv c) nu sunt afectate niciodata 10. In poliartrita reumatoida, artrita tempora-mandibulara: a) nu se intalneste in practica b) este rara c) este frecventa, dar rareori grava 11. Nodulii reumatoizi subcutanati: a) apar mai ales pe suprafetele de flexie b) apar mai ales pe suprafetele de extensie c) odata aparuti,: sunt definitivi 12. In cadrul poliartritei reumatoide, musculatura: a) nu este efectata b) prezinta atrofii si hipotrofii c) este afectata numai la nivelul gambelor 13. Poliartrita reumatoida a varstnicului: a) are un prognostic mai bun la femei, dar nu si la barbati b) are un prognostic mai bun la barbati, dar nu si la femei c) are in general un prognostic mai bun

14. In poliartrita reumatoida, modificarile hematologice cuprind: a) sindrom inflamator si disimunitar b) fibrinogenul normal, indiferent de evolutia bolii c) VSH normal, indiferent de evolutia bolii 15.Urmatoarele medicamente sunt utilizate in terapia de fond din poliartrita reumatoida: a) sarurile de argint b) sarurile de aur c) Probenecidul 16. In terapia poliartritei reumatoide, se poate utiliza corticoterapia: a) sistemica, in cazuri deosebite, care nu raspund la alte tratamente b) in toate cazurile de poliartrita reumatoida c) este o forma de terapie contraindicata 17. In poliartrita reumatoida, kinetoterapia are un rol: a) important in pastrarea functiei mioartokinetice b) negativ c) lipsit de importanta 18. In poliartrita reumatoida, printre obiectivele principale ale kinetoterapiei se numara: a) mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii b) mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare c) decomprimarea medulara prin manipulari vertebrale 19.Printre reperele generale ale kinetoterapiei in poliartrita reumatoida, mentionam: a) fortarea amplitudinii maxime a miscarilor b) provocarea durerilor articulare pentru a crea obisnuinta c) evitarea durerilor articulare, atat in timpul programului, cat si dupa efectuarea acestuia 20. In poliartrita reumatoida, pentru a evita flexumul de genunchi: a) se prefera statul in fotoliu b) se evita decubitul ventral c) in decubit dorsal, se folosesc saci de nisip pe genunchi

21. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active sunt recomandate: a) mai ales dimineata, pentru depasirea redorilor articulare matinale b) mai ales seara, pentru a evita redorile nocturne c) mai ales dupa-amiaza, pentru a evita sedentarismul 22. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active ajutate: a) nu sunt necesare b) reprezinta o forma blanda de miscari , recomandate inaintea exercitiilor active propriu-zise c) sunt singurele admise 23. Pentru cresterea fortei si a rezistentei musculare, bolnavilor cu poliartrita reumatoida li se recomanda: a) contractiile izometrice b) contractiile dinamice rezistive c) ambele se recomanda in egala masura 24. In spondilita anchilozanta, se poate afirma ca factorul genetic: a) nu joaca nici un rol b) joaca un rol important c) joaca un rol minor 25. In patogenia spondilitei anchilozante, este incriminat: a) Fenotipul HLA B 27 b) Fenotipul HLA B 50 c) Fenotipul DR 40 26. Spondilita anchilozanta debuteaza in 80% din cazuri cu: a) dureri temporo-mandibulare b) dureri hepatice c) dureri sacro-lombare 27. Talagiile in cadrul spondilitei anchilozante: a) nu se intalnesc niciodata

b) apar frecvent la debutul bolii c) apar numai in stadii avansate ale bolii 28. Limitarea anteflexiei coloanei lombare in cadrul spondilitei anchilozante: a) este numai rareori intalnita b) este imposibil de evaluat clinic c) se poate evalua prin manevra Schober 29. In spondilita anchilozanta, afectarea coloanei cervicale: a) nu se poate evalua clinic b) nu prezinta importanta la evaluarea clinica c) se pune in evidenta prin masurarea indiciilor barbie-stern,occiput-perete, tragus-acromion

30. Manifestarile oculare tip irita sau uveita: a) nu se intalnesc in spondilita anchilozanta b) se intalnesc in poliartrita reumatoida c) se intalnesc frecvent in spondilita anchilozanta si pot conduce la orbire 31. La nivelul tractului de conducere al inimii: a) in spondilita anchilozanta - are loc un proces de fibroza, cu tulburari de conducere b) in spondilita anchilozanta nu au loc modificari c) in PSH - au loc modificari importante 32. Mentinerea unei bune ventilatii toracice este un obiectiv intalnit in: a) spondilita anchilozanta b) poliartrita reumatoida c) periartrita scapulohumerala 33. In spondilita anchilozanta, repaosul de noapte se face: a) dormind pe pat moale, confortabil b) dormind cu perna inalta c) pe pat tare, cu un sul la nivelul gatului 34. In spondilita anchilozanta, se poate utiliza masajul:

a) ca mijloc complementar de tratament b) cu scopul de a ocoli kinetoterapia c) ca mijloc unic de recuperare 35. Baile generale calde: a) nu se folosesc in spondilita anchilozanta b) se folosesc in spondilita anchilozanta, ca forma de termoterapie c) se folosesc in spondilita anchilozanta, dar numai in scop igienic 36. Sauna: a) se contraindica in spondilita anchilozanta b) se indica in spondilita anchilozanta, de trei ori pe zi c) se indica in spondilita anchilozanta, odata pe saptamana, sub supraveghere atenta 37. In spondilita anchilozanta, se recomanda urmatoarele posturi corecte : a) sederea pe scaun cu spatar inalt b) sederea pe taburet c) sederea in fotoliu 38. In spondilita anchilozanta se pot recomanda urmatoarele posturi corective: a) decubit lateral, cu genunchii flectati b) decubit dorsal, cu genunchii flectati c) decubit ventral, cu perna sub piept, fruntea pe o pernuta, saci de nisip pe coloana dorsala bazin si

39. In spondilita anchilozanta, exercitiile pentru mentinerea si ameliorarea mobilitatii incearca: a) sa atinga limita extrema a miscarii b) sa nu ajunga la limita exrtema a miscarii c) sa puna accentul pe flexie 40. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine un tonus muscular normal: a) se incepe cu exercitii izometrice

b) se aleg numai exercitii izometrice c) nu sunt utile exercitiile izometrice 41. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine tonusul muscular sau pentru a-l corecta: a) se pot folosi exercitiile dinamice libere b) se folosesc numai exercitii dinamice libere c) nu sunt utile exercitii dinamice libere 42. In spondilita anchilozanta, pentru cresterea volumelor respiratorii mobilizate: a) se incepe cu educarea respiratiei diafragmatice b) se incepe cu respiratii nazale ample, se trece apoi la educarea respiratiei diafragmatice c) se recomanda mersul pe bicicleta medicala 43. In cadrul spondilita anchilozanta, programul de kinetoterapie: a) va trebui efectuat de pacient toata viata b) este contraindicat c) se executa numai cu ocazia curelor balneare 44. Disciplinele sportive recomandate in spondilita anchilozanta sunt: a) inot, voleiul, baschetul b) tenisul c) biliardul 45. In boala artrozica, diagnosticul clinic se poate face pe baza: a) durerii de tip inflamator b) durerii de tip mecanic c) evolutiei spre anchiloza 46. Durerea articulara de tip inflamator prezinta: a) intensificare nocturna b) tendinta de ameliorare in repaus c) lipsa semnelor generale de tip febra, astenie 47. Durerea articulara de tip mecanic prezinta: a) tendinta de ameliorare prin repaus

b) intensificare nocturna c) asocierea cu redoarea matinala prelungita 48. Despre artroze se pot afirma ca: a) conduc adesea la anchilozare b) au o evolutie rapida c) au o evolutie lenta 49. Despre artroze se pot afirma ca: a) se caracterizeaza prin episoade dureroase acute, cu lungi perioade de acalmie b) au evolutie mai blanda in cazul coxartrozei c) afecteaza adesea articulatiile mici ale mainii, simetric 50. Termoterapia se foloseste: a) nu se foloseste in cazul bolii artrozice b) pentru efectul antispastic asupra musculaturii c) pentru tonifiere musculara 51. In boala artrozica, kinetoterapia: a) este utila pentru a preveni sau corecta atrofiile musculare b) se foloseste numai pentru a ameliora mobilitatea c) nu este indicata 52. In boala artrozica: a) exercitiile active sunt contraindicate b) exercitiile active sunt preferate c) exercitiile izometrice sunt preferate 53. Coxartroza este localizarea reumatismului degenerativ: a) la osul coxal b) la nivelul articulatiei soldului c) la nivelul articulatiei genunchiului 54. Coxartroza primitiva:

a) se dezvolta pe fondul unei cauze preexistente b) nu are o cauza deosebita c) nu este de obicei bilaterala 55. Coxartroza secundara: a) este de obicei unilaterala b) este de obicei bilaterala c) este de obicei perfect simetrica 56. Durerea din cadrul coxartrozei: a) este de tip mecanic b) nu este calmata de repaus c) este ameliorata la mers 57. Durerea din cadrul coxartrozei: a) poate iradia pe fata posterioara a coapsei b) este clamata in ortostatism c) este agravata de repaus 58. In cazul coxartroxei, bolnavul poate prezenta o atitudine vicioasa cand sta in picioare: a) cu membrul inferior rotat intern b) cu membrul inferior in hiperextensie c) cu membrul inferior in usoara flexie si rotat extern 59.In coxartroza: a) evolutia este lente, progresiva, dar se poate ajunge la invaliditate in 7-15 ani de evolutie b) nu se ajunge la invaliditate c) se ajunge la invaliditate in 2-3 ani de evolutie 60. Coxartroza evolueaza in mai multe stadii: a) stadiul initial si final b) stadiul initial, evoluat, final c) stadiul initial si evoluat 61. Stadiul initial din coxartroza prezinta:

a) dureri in repaus b) dureri la ortostatism si mers prelungit c) atitudini vicioase 62. Studiul final din coxartroza prezinta: a) dureri intense b) atitudini vicioase corectabile c) reducerea amplitudinilor "de lux" 63. Printre obiectivele kinetoterapiei in coxartroza se numara: a) cresterea stabilitatii soldului b) cresterea mobilitatii genunchiului c) gimnastica respiratorie 64.In coxartroza se pot folosi pentru posturari: a) atat posturile libere, cat si cele fixe b) numai posturile libere c) numai posturile fixe 65. In coxartroza, in cadrul programului kinetic: a) tonifierea musculara a abductorilor soldului este deosebit de importanta b) mobilitatea soldului se considera mai importanta ca stabilitatea c) tonifierea extensorilor genunchiului este prioritara 66. Pentru refacerea mobilitatii articulare in coxartroza: a) se pot utiliza mobilizari active libere b) se folosesc numai mobilizari pasive c) se folosesc numai mobilizari pasive 67. Pedalarea pe bicicleta: a) se contraindica la coxotici b) este importanta pentru mobilizarea articulara la coxotici c) este indicata numai la copii

68. Igiena ortopedica a soldului presupune: a) odihna in fotolii comode b) evitarea mersului si a ortostatismului prelungit c) mersul pe jos, pe terenuri accidentate 69. Igiena ortopedica a soldului propune: a) mersul simplu pe jos b) preferinta pentru mersul pe bicicleta c) purtarea pantofilor cu toc inalt 70. Corectarea inegalitatilor membrelor inferioare se face de la : a) 2 cm in sus b) 7 cm in sus c) 4 cm in sus

71.Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la: a) sold b) genunchi c) glezna 72. La nivelul genunchiului exista: a) 2 articulatii b) 3 articulatii c) o articulatie unica 73.Simptomul principal in gonartroza este: a) durerea b) mobilitatea patologica c) anchiloza

74. Durerea din gonartroza este: a) de tip mecanic b) de tip inflamator c) de tip neprecizat 75. In gonartroza, VSH-ul: a) este in general normal b) este in general crescut c) este in general mult crescut 76. Gonartroza poate evolua in: a) 2 etape b) 3 etape c) 4 etape 77. In etapa finala din gonartroza:

a) durerile sunt prezente si in repaus b) durerile apar numai la mers c) durerile apar numai la urcatul scarilor 78. In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarele reguli: a) se evita mersul cu bicicleta b) se evita mersul pe teren accidentat c) se va merge mult pe jos 79. In gonartroza, exercitiile cu incarcare de tipul genuflexiunilor: a) se evita b) se prefera c) se indica la varsta a 3-a 80. In gonartroza, hidrokinetoterapia: a) este contraindicata b) se face la 36-36,50C c) se face la 40-700C 81. Infiltratia intraarticulara cu corticoizi in gonartroza se face: a) cat mai des b) fara a depasi 4-5 infiltratii/ an c) fara a depasi 20 infiltratii/an 82. In etapa finala a gonartrozei: a) nu se mai poate indica artrodeza b) nu se indica niciodata artrodeza c) se indica artrodeza in gonartroza unilaterala majora, foarte avansata, cu genunchi dislocat 83. Sporturi indicate in gonartroza a) inotul si ciclismul b) atletism c) tenisul 84. In lombalgia acuta:

a) kinetoterapia nu se aplica b) kinetoterapia se aplica c) kinetoterapia este unica forma de tratament 85. Kinetoterapia in lombosacralgie se face in functie de perioada/etapa de evolutie a bolii, astfel: a. in perioada acuta se recomanda relaxarea musculaturii lombare b. in perioada acuta se recomanda tonifierea musculaturii lombare c. in peroada acuta se va asupliza trunchiul inferior 86. Printre obiectivele kinetoterapiei in perioada subacuta se numara: a. scaderea iritatiei radiculare b. asuplizarea trunchiului inferior c. reechilibrarea sistemului nervos vegetativ 87.Dintre urmatoarele afirmatii, una este falsa, referitor la kinetoterapia in perioada de remisie completa: a.urmareste constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare b. urmareste inzavorarea coloanei lombare c. urmareste scaderea iritatiei radiculare 88. Inzavorarea coloanei lombare este definita prin; a. blocarea in timpul efortului a segmentului afectat b. blocarea in timpul ortostatismului a segmentului afectat c. blocarea in timpul sedestatismului a segmentului afectat 89. tehnica inzavorarii coloanei lombare cuprinde: a. 3 stadii b. 4 stadii c. 5 stadii 90. in stadiul 3 al tehnicii de inzavorare a coloanei lombare, se in vata urmatoarele activitati; a. sofatul b. modul in care impinge o mobila c. ridicarea din pat prin rostogolire laterala

91. Mentinerea fortei musculare in lombosacralgie, perioada de remisie completa, este destinata: a. musculaturii trunchiului inferior si fesierilor b. musculaturii membrelor superioare c. musculaturii coloanei cervicale 92. Printre sindroamele regionale dureroase reumatice ale tesutului moale, se numara: a. Bursitele b. fibromialgia c. sindromul de hiperlaxitate 93. in sindromul de hiperlaxitate, sunt prezente unul din urmatoarele semne; a. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 90 grade b. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 120 grade c. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 150 grade 94. In sindromul de hiperlaxitate, sunt prezente unul din urmatoarele semne: a. hiperextensia cotului mai mult de 45 grade b. hiperextensia cotului mai mult de 60 grade c. hiperextensia cotului mai mult de 10 grade 95. Urmatoarele semne pot fi prezente in sindromul de hipermobilitate a. deplasarea laterala excesiva a rotulei b. hiperextensia genunchiuloui cu mai mult de 45 grade c. miscari anormale ale articulatiei temporomandibulare 96. tratamentul electiv al sindromului de hipermobilitate este: a. tratamentul chirurgical b. tratamentul ortopedic conservator c. kinetoterapia 97. urmatoarea caracteristica referitoare la fibromialgie este falsa; a. persistenta zilnica a algiilor b. dureri difuze

c. lombosciatica hiperalgica 98. Punctele trigger sunt; a. puncte la apasarea carora bolnavul simte o durere la distanta b. puncte indurate la palpare, dar nedureroase c. puncte dureroase la palpare , dar care nu produc durere la distanta 99. Punctele tender sunt: a. puncte la apasarea carora bolnavul simte o durere la distanta b. puncte indurate la palpare, dar nedureroase c. puncte dureroase la palpare, strict la locul de presiune in masa musculara 100. Urmatoarea afirmatie legata de punctele tender in fibromialgie este falsa: a. pot fi localizate in portiunea medie a trapezului b. pot fi localizate la nivelul bursei anserine c. pot fi localizate la mijlocul fruntii 101. urmatoarele puncte nu sunt niciodata prinse de fibromialgie: a. unghia policelui b. insertia muschilor cervicali pe occiput c. portiunea medie a trapezului 102, In fibromialgie: a. testele de laborator si examenul radiologic sunt normale b. testele de laborator sunt normale, dar examenul radiologic este modificat c. testele de laborator sunt modificate, dar examenul radiologic este normal 103. Fibromialgia secundara poate fi prezenta in : a. sindroame psihice b. hernia de disc lombara c. ulcerul gastro-duodenal 104. Tratamentul fibromialgiei nu va include: a. stretching muscular

b. psihoterapie c. antiemetice 105. Urmatoarea afirmatie referitoare la sindromul miofascial este falsa: a. sunt prezente zone dureroase in masa musculara b. este prezenta induratia la nivelul zonelor dureroase din masa musculara c. sunt prezente semne de iritatie meningeala 106. In sindromul miofascial, terapia fizical poate consta din ; a. ultrasunete pe punctele trigger b. gimnastica respiratorie c. exercitii active cu rezistenta 107. Bursita olecranului se mai numeste si; a. epicondilita b. higroma cotului c. sindrom umar-mana 108. Epicondilita este caracterizata prin; a. durere vie pe partea externa a cotului b. anchiloza cotului c. durere agravata de flexia antebratului 109. Bursita anserina este localizata la nivelul: a. insertiei muschiului poplitei .b. insertiei croitorului in zona labei de gasca d. insertiei tendonului rotulian 110. Urmatoarea afirmatie referitoare la sindromul umar-mana este falsa: a. poate avea drept cauza traumatismele umarului b. poate avea drept cauza afectiunile coronariene c. poate avea drept cauza sindromul de hipermobilitate 111. In sindromul umar-mana, stadiul de debut, kinetoterapia;

a. este de mica importanta b. este unicul mijloc de tratament c. consta din miscari active, executate in prezenta durerilor violente de umar 112. In sindromul umar-mana, stadiul II ( perioada de stare), , kinetoterapia: a. detine un rol secundar b. preia rolul principal c. trebuie sa provoace dureri 113. . In sindromul umar-mana, stadiul sechelar, , kinetoterapia: a. utilizeaza exercitii din stadiul 2, dar cu cresterea duratei b. utilizeaza exercitii din stadiul 2, dar cu durata mai mica c. are ca scop recuperarea functionala a coloanei dorsale 114. PSH este un sindrom clinic dureros, caracterizat de afectarea; a. capsulei, ligamentelor, tendoanelor b. periostului c. meniscurilor 115. la nivelul umarului exista; a. o singura articulatie b. 2 articulatii c. 3 articulatii 116. Una din afirmatiile referitoare la PSH este falsa: a. poate avea cauzalitate post-traumatica b. poate fi provocata de afectiuni pulmonare c. poate fi provocata de ciroza hepatica 117. PSH este reprezentat de: a. 3 forme anatomo-functionale b. 4 forme anatomo-functionale c. 5 forme anatomo-functionale 118. Umarul dureros simplu este forma clinica: a. cea mai frecventa

b. cea mai rara c. la fel de frecventa ca si alte forme de PSH 119. In PSH- .umarul dureros simplu, mobilitatea a. este conservata b. este compromisa c. este mult limitata 120. In PSH- .umarul dureros simplu, cu leziuni ale supraspinosului, miscarea la nivelul umarului; a. se poate continua fara durere dupa 120 grade b. se poate continua fara durere dupa 90 grade c. se face cu dureri mai mari dupa 120 grade 121. Evolutia umarului dureros simplu; a. este nefavorabila b. se face spre vindecare in cateva saptamani c. se face spre vindecare in minimum 1-2 ani 122. In umarul dureros simplu, examenul radiologic:

a. este extrem de important b. este de mica importanta, dar util pentru diagnostic diferential c. nu se efectueaza 123. In PSH - umarul acut hiperalgic, cauza poate fi;

a. o tendinita calcifianta' b. o artroza de umar c. o artrita de umar 124. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:

a. se intensifica noaptea b. se calmeaza noaptea c. sunt la fel de intense ziua si noaptea 125. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:

a. nu permit mobilizarea pasiva b. limiteaza orice tip de miscare activa c. sunt mai putin intense in cazul abductiei 126. Umarul acut hiperalgic:

a. poate avea caracter recidivant b. nu are caracter recidivant c. nu are niciodata evolutie trenanta 127. In PSH - umarul acut hiperalgic, examenul radiologic poate evidentia;

a. geode b. calcificari tendinoase

c. disparitia spatiului articular 128. Limitarea miscarilor in umarul mixt:

a. se datoreaza numai durerii b. nu se datoreaza numai durerii c. nu exista 129. 129. Evolutia in umarul mixt se poate face spre:

a. umar dureros, cu persistenta durerii b. umar hemiplegic c. anchiloza 130. Umarul blocat se mai numeste si:

a.umar inghetat b. umar anchilozat c. umar in epolet 131. Substratul anatomic al umarului blocat este:

a. fractura de cap humeral b. capsulita retractila c. paralizia de nerv radial 132. La examenul obiectiv al umarului blocat se constata ca:

a. numai miscarile active sunt mult reduse

b. numai miscarile pasive sunt mult reduse c. ambele tipuri de miscari sunt mult reduse 133. Umarul pseudoparalitic are ca substrat:

a. perforarea / ruptura tendoanelor muschilor rotatori b. fibroza tendoanelor muschilor rotatori c. paralizia de plex brahial 134. Semnul esential in umarul pseudoparalitic este:

a. reducerea mobilitatii active, dar si a celei pasive b. disocierea dintre mobilitatea activa si pasiva c. disparitia miscarilor pasive 135. in umarul pseudoparalitic:

a. ridicarea pasiva la verticala a bratului este imposibila b. ridicarea activa la verticala a bratului este imposibila c. atat ridicarea activa, cat si pasiva la verticala a bratului este imposibila 136. In umarul pseudoparalitic, cu rupturi mari tendinoase:

a. vindecarea se poate realiza spontan b. este necesar tratamentul ortopedic conservator c. este necesar tratamentul chirurgical 137. tratamentul umarului dureros simplu p[oate include;

a. crioterapia b. in nici un caz crioterapia c. aplicatiile cu parafina 138. In stadiul acut al umarului dureros simplu, kinetoterapia presupune;

a. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 90 grade b. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 35-45 grade c. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 120 grade 139. In stadiul acut al umarului dureros simplu:

a. nu se executa miscari cu membrul duperior afectat b. se executa miscari pasive cu membrul duperior afectat c. se executa miscari active cu membrul duperior afectat 140. In stadiul subacut al umarului dureros simplu;

a. se executa de la inceput miscari active cu umarul afectat b. se executa numai miscari active cu umarul afectat c. se executa mai intai miscari pasive, apoi active asistate, cu umarul afectat 141. In umarul dureros simplu, exercitiile Codman se executa in stadiul:

a. acut b. subacut c. terminal 142. a. b. c. Exercitiile Codman recomandate in terapia umarului dureros simplu imita; miscarile oscilatorii ale unui pendul miscarile unui fluture miscarea de ridicare din umar

143. a. b. c. 144. a. b. c. 145. a. b.

In stadiul terminal al umarului dureros simplu; nu se permite hidrikinetoterapia sunt permise toate tipurile de miscari nu sunt permise exercitiile active Atitudinea kinetologica permisa in umarul acut hiperalgic este; imobilizarea absoluta a bratului, pana la remiterea durerilor mobilizarea pasiva a umarului afectat mobilizarea auto- pasiva a umarului afectat Crioterapia; se indica in umarul acut hiperalgic este contraindicata in umarul acut hiperalgic

c. 146. a. b. c. 147. a. b. c. 148. a. b. c. 149. a. b. c.

se indica la cererea pacientului In umarul mixt, hidrokinetoterapia; se aplica din faza initiala nu este indicata se indica la cei care stiu sa inoate Mobilizarile pe schema Kabat sunt: indicate in kinetoterapia umarului mixt contraindicate i in kinetoterapia umarului mixt se indica numai in alte forme de patologie In tratamentul umarului blocat: se poate folosi termoterapia nu se foloseste termoterapia se indica termoterapia ca tratament al parezei pentru recuperarea mobilitatii in umarul blocat sunt importante; exercitiile Codman exercitiile active nici una din variantele a sau b

150. In functie de intensitatea durerii, se face recuperarea fara atela sau cu atela, in urmatoarea forma clinica de PSH: a. b. c. umarul blocat umarul mixt umarul pseudoparalitic