Sunteți pe pagina 1din 41

Disciplina RECUPERARE IN BOLI REUMATOLOGICE

Nr. Subiect
1. Tabloul clinic al poliartritei reumatoide presupune urmatoarele. CU EXCEPTIA:
a. Durere inflamatorie la nivelul articulatiilor periferice ;
b. Afectare in maniera bilaterala si simetrica a articulatiilor periferice;
c. Redoare matinala cu durata sub 30 minute;
d. Afectarea a cel putin 3 arii articulare.
2. Mana reumatoida cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, CU EXCEPTIA:
a. Degete in « gat de lebada »
b. Hallux valgus
c. Police in « Z»
d. Degete in « butoniera »
3. Obiectivele kinetoterapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare;
b. mentinerea amplitudinii respiratorii
c. reeducarea prehensiunii digito-palmare
d. reedcarea prehensiunii digito-digitale;
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU
sunt adevarate?
a. Electrostimularea cu viza antalgica si antiinflamatorie este promovata in toate etapele bolii;
b. Laserterapia pe puncte dureroase este indicata in artritele periferice;
c. Hidroterapia/ balneoterapia sunt contraindicate in poliartrita reumatoida;
d. Electroterapia este recomandata doar in puseul de boala;
5. Tratamentul recuperator in poliartrita reumatoida include urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Electroterapie
b. Hidrotermoterapie
c. Terapie ocupationala
d. Kinetoterapie

6. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:


a. afectare axiala si a articulatiilor sacroiliace;
b. afectare periferica poliartriculara;
c. afectare sistemica (ochi, digestiv, genito-urinar);
d. raspuns bun la administrarea de AINS.
7. Debutul tipic in spondilita anchilozanta poate fi definit prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Artrita pattern bilateral si simetric afectand articulatii mari ale membrelor inferioanre;
b. Durere lombara joasa sau lombo-sacro-fesiera, cu caracter inflamator;
c. Sciatica “in bascula”;
d. Redoare matinala cu durata de peste 30 minute;
8. Deficitele functionale in spondilita anchilozanta NU cuprind:
a. tulburari de statica vertebral;
b. afectarea prehensiunii polidigitale;
c. tulburari de dinamica vertebrala (segmentara sau pentru intreaga coloana vertebrala);
d. disfunctie ventilatorie tip restrictiv;

Pagina 1 din 5
9. Tratamentul kinetic postural in spondilita anchilozanta (SA) are ca obiective urmatoarele,
CU EXCEPTIA:
a. Evitarea deformarilor si deposturarilor coloanei vertebrale;
b. Mentinerea tonusului musculaturii paravertebrale;
c. Refacerea prehensiunii polidigitale;
d. Mentinerea ventilatiei toracice;
10. Procedurile fizical-kinetice utilizate in spondilita anchilozanta NU includ:
a. Electroterapia antalgica;
b. Parafina in afectarea de tip coxita;
c. Laserterapia pe puncte dureroase;
d. Ultrasonoterapia;

11. Se evita urmatoarele in soldul operat:


a. exerciţii fizice regulate pentru menţinerea funcţiei mioartrokinetice;
b. controlul greutăţii corporale;
c. repaus cu o pernă între genunchi;
d. mers regulat cu încălţăminte cu talpa moale;
12. Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in etapa imediat postchirurgie a soldului?
a. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat extins, în uşoară
abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
b. exerciţii respiratorii;
c. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat flectat, în uşoară
abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
d. pedalaje glezne.
13. Tabloul clinic al coxartrozei include urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Durere mecanica la nivelul articulatiei coxo-femurale;
b. Amiotrofia mijlociului fesier;
c. Redoare articulara;
d. Poziţiile vicioase ale soldului (abductie si rotatie interna a membrului inferior, flexum
compensator de genunchi);
14. Tratamentul non-farmacologic in artroza de sold NU are in atentie:
a. evitarea suprasolicitării articulare;
b. utilizare cârjei sau bastonului de partea şoldului afectat;
c. reducere ponderală;
d. evitarea poziţiilor vicioase;
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la artroplastia totala de sold NU sunt adevarate:
a. este indicata in stadii avansate de boala;
b. se prefera la varstnic;
c. reduce simptomatologia si reda functia articulara;
d. se prefera indiferent de severitatea artrozei si varsta, intrucat amelioreaza simptomatologia
si functia articulara;

16. Unul din dezideratele terapeutice in coxartroza este:


a. mentinerea unui unghi minim de 30 grade de extensie, flexia completă a articulaţiei,
tonifierea adductorilor şi flexorilor;
b. mentinerea unui unghi minim de 30 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei,
tonifierea abductorilor şi extensorilor;
c. mentinerea a cel puţin 90 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei, tonifierea
abductorilor şi extensorilor;

Pagina 2 din 5
d. mentinerea 60 grade de flexie si tonifierea extensorilor.
17. Urmatoarele sunt adevarate despre artroza de genunchi, CU EXCEPTIA:
a. apartine reumatismului degenerativ;
b. se defineste clinic prin durere mecanica;
c. este favorizata de obezitate si varsta ;
d. apartine artropatiilor microcristeline;
18. NU este adevarat referitor la TENS in gonartoza:
a. se aplica cu viza antalgica;
b. polii se plaseaza latero-lateral ;
c. se aplica atat in formele cronice cat si in cele de reactivare a patologiei artrozice ;
d. polii se plaseaza antero-posterior;
19. Regulile generale, de “igiena” a coloanei vertebrale includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Posturare corecta a coloanei;
b. Repaus plan semidur, perna mica;
c. Evitarea efortului fizic, purtarii de greutati, mersului si ortostatismului prelungit
d. Promovarea exercitiului fizic deoarece lombalgia discala se accentueaza in repaus;
20. Tabloul clinic al lombosciaticii NU cuprinde urmatoarele:
a. Lombalgie cu iradiere pe traiec radicular L5 sau S1;
b. Poziţia vicioasă a coloanei: scolioza dorso-lombara, redresare lombara sau hiperlodoza
lombara;
c. Contractura musculară paravertebrală unilaterala reflexă;
d. Durerea radiculară pe traiectele L3 si L4;

21. Sciatica discala are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:


a. Factori declansatori de tipul efortulului fizic
b. Debut brusc
c. Durere vertebrala + radiculara de tip inflamator
d. Durere vertebrala + radiculara de tip mecanic
22. Poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
a. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor – pattern bilateral si simetric
b. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale membrelor
c. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale membrelor
d. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale membrelor.
23. Kinetoterapia in patologia discala NU face apel la urmatoarele programe:
a. Kabat, cu rol decontracturant;
b. Kneipp;
c. School back (scoala spatelui);
d. Williams progresiv;
24. Care entitate NU face parte din patologia abarticulara a umarului:
a. Umarul hiperalgic;
b. Umarul simplu dureros;
c. Umarul mixt;
d. Sindromul umar-mana;
25. Urmatoarele NU sunt folosite in terapia umarului hiperalgic:
a. Laserterapia;
b. Aplicatiile de parafina;
c. Electroterapia antalgica;
d. Kinetoterapia;

Pagina 3 din 5
26. Articulatiile afectate de poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
b. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
c. Articulatiile coxo-femurale;
d. Articulatiile sacroiliace;
27. Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu
poliartrita reumatoida includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. Distructie articulara
b. Afectarea respiratorie
c. Limitarea mobilitate articulara
d. Afectare prehensiune – forta/ finete
28. Obiectivele terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:
a. Diminuarea durerii si inflamatiei
b. Promovarea respiratiei tip abdominal
c. Mentinerea functionalitatii articulare
d. Mentinerea prehensiunii
29. Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:
a. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;
b. Cresterea flexibilitatii coloanei vertebrale lombare;
c. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;
d. Reeducare vocationala;
30. Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, CU EXCEPTIA:
a. Degete in “gat de lebada";
b. Degete in “ciocan”;
c. Picior triunghiular;
d. Picior rotund.

31. Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:


a. Spondilita anchilozanta;
b. Spondilartroza
c. Artropatia psoriazica;
d. Artrita reactiva
32. Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:
a. afectarea mobilitatii lombare;
b. deficitul prehensiunii polidigitale
c. deficitul respirator (disfunctie ventilatorie restrictiva);
d. afectarea de dinamica diafragmatica;
33. Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt
urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);
b. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;
c. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;
d. ameliorarea functiei de prehensiune;
34. Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:
a. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)
b. termoterapie profundă, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina)
in faza activa a bolii;
c. kinetoterapie de tip postural, pentru menţinerea curburilor coloanei şi combaterea
poziţiilor vicioase;

Pagina 4 din 5
d. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;

35. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:


a. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
b. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
c. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
d. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat

36. Testul Schober cuantifica:


a. Mobilitatea coloanei vertebrale lombare
b. Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale
c. Mobilitatea coloanei vertebrale dorsale
d. este o manevra pentru articulatiile sacroiliace
37. Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:
a. redresarea segmentului vertebral lombar
b. pozitia de „schior”
c. mana reumatoida
d. anteproiectia segmentului vertebral cervical
38. Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:
a. reprezinta localizarea modificărilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;
b. reprezinta o artropatie degenerativa cronica, dureroasă, progresivă şi major invalidantă;
c. reprezinta principala cauză de dizabilitate şi de protezare la vârstnic
d. este o afectiune metabolica, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;
39. Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:
a. intensitatea durerii cu character mechanic;
b. deviaţiile în plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
c. tumefacţia;
d. stabilitatea articulară a soldului.
40. Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:
a. mentinerea stabilităţii genunchiului;
b. ameliorarea prehensiunii;
c. mentinerea mobilităţii articulatiei femuro-patelare;
d. restabilirea unghiurilor utile de mers în articulaţia femuro- tibială.

Pagina 5 din 5
Disciplina RECUPERARE POSTOPERATORIE NEUROCHIRURGICALA
Nr. Subiect
1. Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de specialitatea
neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
2. Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internării
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaluarea nervilor cranieni
4. Evaluarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaluarea forţei musculare
b. evaluarea troficităţii musculare
c. evaluarea mişcărilor involuntare
d. evaluarea sensibilităţii tactile
5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6. Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
7. Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea
stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reacţiei de orientare
b. abolirea respiraţiei
c. abolirea reacţiei de trezire
d. abolirea stării de conştienţă
9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în:
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale

Pagina 1 din 4
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi

10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:


a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaţiului subarahnoidian
11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
12. Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor arterio-
venoase cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul limfatic
d. drenavul venos
13. Evaluarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaluarea raspunsului verbal
b. evaluarea raspunsului respirator
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular
14. Principiul de baza al computer tomografiei are la bază:
a. câmpul magnetic
b. radiaţia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaţia laser
15. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaluarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
16. Hemoragia subarahnoidiană este specifica leziunilor cerebrale de tip:
a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fistula carotido-cavernoasă
17. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
18. Drenajul ventriculo-peritonealeste definit de, cu exceptia:
a. permite un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. poate cuprinde o valva de reglare a presiunii de drenaj
d. prezintă un cateter ventricular şi unul peritoneal

Pagina 2 din 4
19. Starea de comă nu presupune:
a. abolirea starii de conştieţă
b. absenţa reacţiei de trezire
c. absenţa micţiunii
d. absenţa reacţiei de orientare
20. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
22. Succesiune corectă a etapele herniei de disc lombare este:
a. iritativă, paretică, paralitică
b. iritativă, paralitică, paretică
c. paretică, paralitică, discopatie
d. iritativă, paretică, tetraparetică
23. Succesiunea corectă a stadiilor discopatiei vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroză
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
d. iritativă, paretică, paralitică
24. Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
25. Care din enunţurile de mai jos nu este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperaturii centrale a corpului
d. hiperemiant
26. Care din situaţiile de mai jos nu reprezintă o contraindicaţie temporară pentru masajul local:
a. sciatica hiperlagică
b. tromboflebita
c. procese inflamatorii acute
d. ulceraţia tegumentară
27. Care din afirmaţiile de mai jos nu este o etapă a unui program de terapie ocupatională pentru un
pacient paraplegic:
a. derularea activitatilor numai în scaunul rulant
b. obtinerea autonomiei şi performarea activitatilor in pat
c. performarea activitatilor in pozitie vertical
d. recuperarea independentei pacientului

Pagina 3 din 4
28. Recuperarea neurologică şi neurochirurgicală presupune următoarele tehnici, cu excepţia:
a. relaxare extrinsecă
b. kinetoterapie manuală
c. autoantrenament muscular
d. exerciţii izometrice si izodinamice
29. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte motorii:
a. stepajul piciorului
b. grafia degetelor
c. mers pe călcâi/vârful degetelor, dificil sau absent.
d. imposibilitatea eversiei piciorului
30. Traumatismul cranio-cerebral nu poate fi de tipul:
a. comoţie
b. entorsă
c. dilacelare
d. fractură

Pagina 4 din 4
Disciplina RECUPERARE IN BOLI ORTOPEDICO-TRAUMATICE

Nr. Subiect
Reeducarea funcțională definește:
1.
Acțiunea întreprinsă în cadrul unităților sanitare pentru însănătoșirea și refacerea cât mai completă a
a.
organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
Acțiunea întreprinsă în cadrul unităților sanitare pentru însănătoșirea și refacerea cât mai completă a
b.
organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic;
Acțiunea întreprinsă în cadrul unităților sanitare pentru însănătoșirea și refacerea cât mai completă a
c.
organismului afectat folosind ca tratament mișcarea, sub toate formele ei;
Acțiunea întreprinsă în cadrul unităților sanitare pentru însănătoșirea și refacerea cât mai completă a
d.
organismului afectat folosind ca tratament DAD;
Durata de lucru a unei ședințe de reeducare se stabilește funcție de:
2.
a. Reacțiile și adaptarea bolnavului la efort;
b. Vârsta bolnavului;
c. Sexul bolnavului;
d. Reacțiile și adaptarea bolnavului la efort, vârsta acestuia.
Numărul de repetări al unui exercițiu variază astfel:
3.
a. 1-2 repetări până la sute de repetări;
b. 1-3 repetări până la sute de repetări;
c. 1-4 repetări până la sute de repetări;
d. 1-6 repetări până la sute de repetări.
Ritmul de execuție al mișcării terapeutice este:
4.
a. Ultrarapid;
b. Lent;
c. Indiferent, dar la amplitudine maximă;
d. Lent, dar la amplitudine maximă;
Tehnica de lucru în cadrul ședințelor de reeducare cuprinde:
5.
a. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare;
b. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării;
d. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării, tehnica stabilității;
Mijloacele reeducării funcționale cuprind:
6.
a. Mișcarea sub toate formele ei;
b. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia;
c. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;
d. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile;
În reeducarea funcțională, mișcarea se folosește:
7.
a. Pasivă;
b. Activă;
c. Activo-pasivă;
d. Continuă.

1
Scopul mișcărilor pasive este:
8.
a. De a ajuta troficitatea țesuturilor;
b. De a favoriza regenerarea țesuturilor;
c. De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;
d. De a ajuta troficitatea țesuturilor până la apariția mișcărilor active.
Indicațiile în executarea mișcărilor pasive exclud:
9.
a. Evitarea compensațiilor prin deplasarea articulației vecine;
b. Ritm de execuție lent;
c. Mișcarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d. Prizele vor fi cât mai depărtate de articulațiile ce trebuie mobilizate.
Mișcarea activă este rezultatul:
10.
a. Circulației arteriale;
b. Contracțiilor musculare;
c. Masajului terapeutic;
d. Circulației venoase;
Manevrele de masaj cuprind:
11.
a. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile;
b. Netezirea, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile;
c. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile, presiunile;
d. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile, presiunile, scuturatul;
Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt:
12.
a. Ultrasunetele, galvanizările, curenții exponențiali;
b. Ultrascurtele, ultrasunetele, curenții exponențiali, galvanizările, ionizările;
c. Ultrascurtele, ultrasunetele, curenții exponențiali, galvanizările, ionizările, curenții hiperbolici;
d. Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizările, ionizările, curenții exponențiali, curenții diadinamici;
Tapotamentul:
13.
a. Are efect analog vibrațiilor;
b. Scade sensibilitatea nervilor și relaxează mușchii în cazul contracturilor;
Favorizează procesul de vindecare și de resorbție a produselor patologice din țesuturi și din
c.
cicatricile vicioase;
d. Este indicat în nevralgiile cronice, fiind calmant.
Presiunile:
14.
a. Au efect analog vibrațiilor;
b. Scad sensibilitatea nervilor și relaxează mușchii în cazul contracturilor;
Favorizează procesul de vindecare și de resorbție a produselor patologice din țesuturi și din
c.
cicatricile vicioase;
d. Sunt indicate în nevralgiile cronice, fiind calmante.
Termoterapia:
15.
a. Se aplică sub formă de băi reci sau pungă cu gheață;
b. Folosește acțiunea frigului, pentru obținerea vasoconstricției;
c. Folosește acțiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare în cazul traumatismelor;
d. Se aplică sub formă de aer cald, apă caldă, împachetări cu nămol, parafină sau nisip cald.

2
Posturile exclud:
16.
a. Fixarea într-o poziție a uneia sau mai multor articulații;
b. Restabilirea curburii, axului sau formei inițiale a articulației;
c. Obținerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;
d. Neînvingerea retracțiilor musculo-tendinoase;
Valorile normale (goniometrie) pentru umăr includ:
17.
a. Abducție activă – 90 grade;
b. Adducție – 50 grade;
c. Retropulsie – 5 grade;
d. Rotație internă – 30 grade.
Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ:
18.
a. Flexie – 140 grade;
b. Pronație – 80 grade;
c. Supinație – 150 grade;
d. Pronație și supinație cu rotația humerusului – 270 grade.
În perioada de sprijin a fiecărui picior se disting:
19.
a. Faza de ambutisare;
b. Faza de ambutisare și faza de amortizare;
c. Faza de ambutisare și faza de impulsie;
d. Faza de amortizare și faza de impulsie.
Mersul anormal include:
20.
a. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat;
b. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul înapoi;
c. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lărgit;
d. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
Tratamentul cu ultrasunete exclude:
21.
a. Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 și 5 minute;
b. Ritmul - zilnic sau la două zile;
c. Numărul ședințelor între 6 şi 30;
d. Repetarea seriilor de ședințe la 4-6 săptămâni.
Indicațiile DAD includ:
22.
a. DF + PR (contuzii, luxații, entorse);
b. DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
c. DF + PS (întinderi musculare, sechele tardive și recidive, contuzii, luxații, entorse, redori articulare);
d. PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).
Contraindicațiile tratamentului cu ultrasunete exclud:
23.
a. Modificări tegumentare, afecțiuni cutanate diverse;
b. Tulburări cardiovasculare acute, severe;
c. Tulburări de coagulare sangvină, fragilitate capilară;
d. RAA.
Formele clasice de curenți diadinamici exclud:
24.
a. MF – monofazat fix;
b. PL – perioadă elongată;

3
c. PL – perioadă lungă;
d. RS – ritm sincopat.
Din punct de vedere lezional, umărul suferă:
25.
a. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, arsuri;
b. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, plăgi tăiate;
c. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, plăgi tăiate, arsuri;
d. Contuzii, luxații, fracturi, plăgi tăiate sau înțepate, arsuri;
Reeducarea funcțională în traumatologia umărului (faza 1) include:
26.
a. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
b. Imobilizarea cu cotul lipit de corp și adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier);
c. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier);
d. Nici una de mai sus.
Articulația cotului include:
27.
a. Articulația humero-cubitală;
b. Articulația humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială și radio-cubitală;
c. Articulația humero-femurală, humero-tibială, humero-radială și radio-cubitală;
d. Articulația humero-cubitală, humero-radială și radio-cubitală.
Recuperarea după suspendarea imobilizării include:
28.
a. Combaterea durerii prin medicație psihotropă;
b. Combaterea durerii prin medicație antivirală;
c. Combaterea durerii prin medicație antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie și sedativă;
Combaterea durerii prin medicație antalgică, antiinflamatorie și sedativă și terapie fizicală cu efecte
d.
antalgice;
Sechelele șoldului posttraumatic includ:
29.
a. Durere;
b. Deficit de stabilitate;
c. Deficit de mobilitate;
d. Toate de mai sus.
Metodologia generală de recuperare a șoldului exclude:
30.
a. Medicația antiinflamatorie antalgică și sedativă;
b. Posturi declive;
c. Masaj;
d. DAD.
Cotul se recuperează prin:
31.
a. Mișcări activo-pasive;
b. Mișcări active;
c. Mișcări de abducție, adducție și rotație externă;
d. Mișcări activo-pasive, abducție, adducție, rotație externă și rotație internă.
Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
32.
a. Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecvență;
b. Poziționarea proclivă a membrului superior;
Combaterea durerii prin medicație antalgică, antiinflamatorie și sedativă precum și terapie fizicală cu
c.
efecte antalgice;
d. Menținerea mobilității articulațiilor neafectate cu exerciții pasivo-active.

4
Mâna rigidă, înghețată (”frozen hand”) este consecința:
33.
a. Imobilizării îndelungate;
b. Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxații;
c. Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxații, algodistrofiei, leziuni ale părților moi;
d. Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părților moi.
Stabilitatea șoldului este asigurată de:
34.
a. Factori osoși – în special articulația coxo-tibială;
b. Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în față);
c. Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în poziție de decubit dorsal;
d. Factori osoși – reprezentați de coaptația aproape perfectă a suprafețelor articulare.
Posturile libere pentru șold includ:
35.
Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru creșterea flexiei
a.
șoldului;
b. Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucișându-l pe cel sănătos;
c. Abducție – din decubit dorsal se ține o pernă între picioare;
d. Se repetă de 1-2 ori pe zi.
Refacerea mobilității șoldului include:
36.
a. Recâștigarea a 520 flexie –extensie, 120 abducție – adducție și 140 RI-RE;
b. Recâștigarea a 500 flexie –extensie, 150 abducție – adducție și 100 RI-RE;
c. Recâștigarea a 520 flexie –extensie, 140 abducție – adducție și 120 RI-RE;
d. Recâștigarea a 120 flexie –extensie, 140 abducție – adducție și 520 RI-RE.
Ordinea atenției în recuperarea șoldului este:
37.
a. Recâștigarea flexiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
b. Recâștigarea extensiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
c. Recâștigarea flexiei – extensiei apoi a abducției – adducției și la urmă a rotației;
d. Recâștigarea flexiei – extensiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
Refacerea stabilității active a genunchiului exclude:
38.
a. Tonifierea bicepsului sural;
b. Tonifierea cvadricepsului;
c. Tonifierea tensorului fasciei lata;
d. Tonifierea ischiogambierilor.
Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
39.
a. Combaterea durerii;
b. Refacerea echilibrului muscular;
c. Refacerea bolții plantare (longitudinale și transversale);
d. Toate de mai sus.
Circumducția piciorului reprezintă:
40.
a. O mișcare de flexie - extensie (700);
b. O mișcare de inversie – eversie;
c. O mișcare de abducție-adducție (350-400);
d. O mișcare combinată;

5
Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă ?
41.
a. Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b. Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c. Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d. Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de:
42.
a. 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset ușor;
b. 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset ușor;
c. 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset ușor;
d. 1-2 luni în corset gipsat, apoi 1-2 luni într-un corset ușor;
Planul terapeutic post-operator de recuperare a funcției coloanei lombosacrate exclude:
43.
a. Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b. Reluarea poziției ortostatice și a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c. Reluarea progresivă a mișcarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d. Reintrarea în activitatea normală.
Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
44.
a. Contracții izotonice ale cvadricepsului din oră în oră;
b. Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins;
c. Reluarea mersului cu sprijin parțial la 3-4 zile;
d. Continuarea recuperării în serviciile de medicină fizică și recuperare.
Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
45.
a. Băi cu vârtejuri de apă;
b. US pe zone reflexogene;
c. DAD în scop antalgic;
d. Mobilizarea segmentului afectat.
Evoluția unei algoneurodistrofii este:
46.
a. Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b. Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c. Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d. Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
Proteza simplă cervico-cefalică este:
47.
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
d. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
48.
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
49.
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;

6
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
În cazul protezei bipolare între capul femural protetic și cavitatea cotiloidă se interpune o hemisferă
d.
confecționată din polietilenă și blindată metalic.
Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:
50.
a. Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului;
b. Zilele 3-5 repaus la pat;
c. Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d. Zilele 11-12 mers cu creșterea încărcării;
Indicațiile în executarea mișcărilor pasive includ:
51.
a. Evitarea compensațiilor prin deplasarea articulației vecine;
b. Ritm de execuție lent;
c. Mișcarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d. Toate de mai sus.
Posturile includ:
52.
a. Fixarea într-o poziție a uneia sau mai multor articulații;
b. Restabilirea curburii, axului sau formei inițiale a articulației;
c. Obținerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;
d. Toate de mai sus.
53. Tratamentul cu ultrasunete include:
a. Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 și 5 minute;
b. Ritmul - zilnic sau la două zile;
c. Repetarea seriilor de ședințe la 4-6 săptămâni.
d. Toate de mai sus.
Formele clasice de curenți diadinamici includ:
54.
a. MF – monofazat fix;
b. DF – diafazat fix;
c. RS – ritm sincopat;
d. Toate de mai sus.
Reeducarea funcțională în traumatologia umărului (faza 1) include:
55.
a. Imobilizarea cu brațul în adducție şi rotaţie externă în aparataj toraco-brahial;
b. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c. Imobilizarea cu brațul în abducție în aparataj toraco-brahial;
d. Imobilizarea cu cotul lipit de corp și adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier).
Metodologia generală de recuperare a șoldului exclude:
56.
a. Medicația antiinflamatorie antalgică și sedativă;
b. Masaj;
c. Kinetoterapie cu încărcare;
d. DAD.
Posturile libere pentru șold includ:
57.
Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru creșterea flexiei
a.
șoldului;
b. Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucișându-l pe cel sănătos;
c. Se repetă de 1-2 ori pe zi;
d. Nici una de mai sus.

7
Refacerea stabilității active a genunchiului include:
58.
a. Tonifierea cvadricepsului;
b. Tonifierea tensorului fasciei lata;
c. Tonifierea ischiogambierilor;
d. Toate de mai sus.
Circumducția piciorului reprezintă:
59.
a. O mișcare de inversie – eversie;
b. O mișcare de abducție-adducție (350-400);
c. O mișcare combinată;
d. Nici una de mai sus.
Planul terapeutic post-operator de recuperare a funcției coloanei lombosacrate include:
60.
a. Reluarea poziției ortostatice și a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
b. Reluarea progresivă a mișcarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
c. Toate de mai sus;
d. Nici una de mai sus.
Reducerea functionala a articulatiei cotului incepe cu:
61.
a. mobilizari pasive ale articulatiilor degetelor si pumnului;
b. mobilizari active ale articulatiilor degetelor si pumnului;
c. pacientul executa extensia cotului pornind din flexie maxima si cateva repetari fara rezistenta;
d. pacientul executa flexia cotului pornind din extensie maxima si cateva repetari fara rezistenta.
Reeducarea flexiei articulatiei cotului se face dupa:
62.
a. Reeeducarea extensiei;
b. Reeducarea pronatiei;
c. Reeducarea supinatiei;
d. Reeducarea pronosupinatiei.
Pronatia:
63.
a. Este miscarea de rotatie a palmei in sus;
b. Este miscarea de rotatie a palmei in jos;
c. Este orientarea palmei cu degetul mare la zenith;
d. Rotatia pumnului spre interior.
Redoarea articulara- „Stiffnes” este definita ca:
64.
intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta imobilizarea
a.
prelungita mai mult de 2 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta imobilizarea
b.
prelungita mai mult de 6 saptamani in urma unei fracturi sau traumatism;
intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta imobilizarea
c.
prelungita mai mult de 3 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta imobilizarea
d.
prelungita mai mult de 3 saptamani in urma unei fracturi sau traumatism.
Care afirmaţii sunt false pentru aprecierea mobilităţii scapulo - humerale:
65.
a. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal;
b. anteducţia se realizează în plan sagital;
c. rotaţiile se realizează în jurul unui ax vertical;
d. rotaţiile se realizează în plan orizontal.

8
Disciplina TEHNICI DE ORTEZARE PROTEZARE

Nr. Subiect
1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
2. Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
3.
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza bipolară;
Artroplastia reprezintă:
4.
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații ca și buna funcționare a
a.
mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care nu se restabilește mobilitatea unei articulații, dar se asigurǎ buna
b.
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor,
c.
ligamentelor și a altor parti moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor și a
d.
altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Principiul operației de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
5.
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezecția capului femural și a diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a diafizei femurale cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;

8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:


a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o poziționare chirurgicalǎ precisǎ;
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;
c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ totalǎ;

1
Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:
9.
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
10.
a. Cotiloidita;
b. Luxația precoce;
c. Uzura polietilenei;
d. Toate de mai sus;
Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
11.
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
12.
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a cavitǎții acetabulare;
Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
13.
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Necimentate, cimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
15.
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn capul femural;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;

17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:


a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;

2
Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
18.
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eșecului fixării osoase;
Principiul „excenticității pozitive” include:
19.
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Luxația protezei;
d. Toate de mai sus;
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
21. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin parţial;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eșecul fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
22.
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu exceptia:
23.
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
Figura alăturată reprezintă :

24.

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.

3
Ortezele sunt dispozitive medicale care imobilizeaza membrele sau coloana si inlocuiesc:
25.
a. Tijele metalice;
b. Aparatele gipsate;
c. Fixatoarele externe;
d. Diverse tipuri de endoproteze.
Indicatiile amputatiilor membrelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
26.
a. Traumatisme grave, cu distrugerea partilor moi, nervilor si vaselor;
b. Infectiile grave, rezistente la tratament si care pericliteaza viata pacientilor;
Atrofiile musculare importante ale unui membru care determina probleme estetice si de instabilitate in
c.
timpul mersului;
d. Leziuni definitive ale nervilor periferici, cu tulburari trofice semnificative.
Cerintele bontului normal de amputatie pentru a fi protezabil sunt urmatoarele , cu exceptia:
27.
a. Forma sa fie moderat conica;
b. Tegumentele sa fie integre, rezistente, cicatricea sa fie mobila;
c. Sa aiba minim 30 de cm lungime;
d. Sa fie acoperit de parti moi.
Elementele componente ale unei proteze pentru amputatia membrelor sunt urmatoarele, cu
28. exceptia:

a. Mansonul protezei;
b. Segmentul de inlocuit;
c. Dispozitiv de suspendare a protezei la corp;
d. Bontul de amputatie.
Ortezarea functionala tip Sarmiento in fracturi respecta urmatoarele principii de baza, cu
29. exceptia:

a. Fractura poate fi mentina in pozitie de reducere in mod adecvat;


b. Articulatiile supra si subjacente pot fi mobilizate adecvat;
c. Fractura consolideaza intr-un interval de timp normal;
d. Fractura a fost bine redusa si fixata cu tija centromedulara sau o placa.

Ortezarea functionala tip Sarmiento poate fi aplicata la urmatoarele fracturi, cu exceptia:


30.
a. Fracturile humerusului;
b. Fracturile coloanei vertebrale;
c. Fracturile antebratului;
d. Fracturile femurului

4
Disciplina RECUPERARE IN BOLI CARDIOVASCULARE
Nr. Subiect
1. Factorii de risc pentru boala cardio-vasculară sunt:
a. consumul cronic de etanol
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. toţi factorii menţionaţi
2. Contraindicaţiile curei balneare în HTA sunt:
a. IMA recent (< 6 luni)
b. diabetul zaharat dezechilibrat
c. AVC recent (< 2 luni)
d. toate variantele sunt corecte
3. Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficienţă cardiacă severă
d. toate variantele menţionate
4. Exerciţiile cardio-vasculare terapeutice:
a. se efectuează imediat postprandial
b. produc atrofia muşchiului respirator
c. au efect negativ asupra metabolismului lipidic, glucidic şi protidic
d. cresc capacitatea de efort fizic a pacientului

5. Contraindicaţiile testului de efort, cu excepţia:


a. febra
b. insuficienţa cardiacă congestivă
c. angina pectorală instabilă
d. infarctul miocardic cronic
6. Programul de recuperare al infarctului miocardic:
a. este alcătuit din 3 faze
b. este alcătuit din 2 faze
c. faza a III-a durează doar pe perioada spitalizării
d. cuprinde doar o fază
7. Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă:
a. imobilizarea prelungită
b. obezitatea
c. insuficienţa venoasă cronică;
d. toate variantele sunt corecte
8. În insuficienţa cardiacă:
a. testul de efort este indicat în momentul existenţei fenomenelor congestive
b. este interzisă igiena personală
c. obiectivul este împiedicarea decondiţionării fizice
d. antrenamentul fizic accentuează depresia
9. Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului fizic
în insuficienţa cardiacă:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaţia atrială controlată terapeutic
d. absenţa creşterii sau scăderea capacităţii de efort

Pagina 1 din 5
10. Antrenamentul fizic în afecţiunile cardiovasculare:
a. determină scădere ponderală
b. accentuează ideea dizabilităţii
c. conduce la atrofie musculară
d. este indicat în aritmiile severe necontrolate terapeutic
11. Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă
12. Echipa ce elaborează programul recuperator este formată din:
a. specialistul în recuperare şi fizioterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriţionistul şi asistentul medical
d. toate de mai sus
13. Activitatea fizică este benefică cardio-vascular dacă se desfăşoară:
a. cu durată maximă
b. în mod excesiv ca intensitate
c. sporadic
d. progresiv ca intensitate şi durată
14. Care dintre următoarele sporturi este indicat la pacienţii cardio-vasculari:
a. alpinismul
b. pilotajul
c. şahul
d. mersul pe jos
15. Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reţeaua Purkinje
d. toate variantele sunt corecte
16. Care este valoarea echivalentului metabolic (MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut
17. Ce reprezintă HTA?
a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg
b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg
d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
18. Care din următoarele sunt necesare pentru includerea pacienţilor valvulari neoperaţi într-un
program recuperator:
a. examenul clinic şi electrocardiograma
b. radiografia toracică
c. ecografia cardiacă
d. toate variantele sunt corecte
19. Cauzele obstrucţiilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afecţiunile respiratorii
c. afecţiunile oculare
Pagina 2 din 5
d. artroza

20. Complicaţiile cardiace ale testării la efort:


a. hipotensiunea şi şocul
b. conjunctivita
c. pneumonia
d. tulburările de tranzit intestinal
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza ţesutului cerebral
22. Antrenamentul aerobic în kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometrică
c. efortul la covor rulant
d. baschetul de performanţă
23. Infarctul miocardic acut se caracterizează prin:
a. necroza zonală a muşchiului cardiac
b. necroza zonală a ţesutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
24. Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. încălzirea
b. încălzirea, revenirea
c. încălzirea, antrenamentul propriu-zis, revenirea
d. încălzirea, antrenamentul propriu-zis
25. Efortul izotonic în timpul antrenamentului cardio-vascular se realizează prin:
a. mersul pe jos
b. ridicarea obiectelor
c. rularea
d. toate variantele menţionate
26. Cel mai eficient medicament în criza anginoasă este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
27. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic acut se numără:
a. demenţa
b. ateroscleroza coronariană
c. ulceraţiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
28. „Triada Virchow“ este alcătuită din:
a. stază
b. stază, hipercoagulabilitate, leziune endotelială
c. hipercoagulabilitate, leziune endotelială
d. stază, hipercoagulabilitate

Pagina 3 din 5
29. Printre simptomele trombozei venoase profunde se numară:
a. cefaleea
b. durerea în molet la dorsiflexia piciorului pe gambă
c. precordialgiile
d. nici una dintre variante nu este corectă
30. Tratamentul antihipertensiv durează:
a. 6 luni
b. se face intermitent
c. toată viaţa
d. 1 an
31. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
32. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
33. Recuperarea în afecţiunile venoase vizează:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forţei musculare
34. Condiţiile sportului terapeutic:
a. foloseşte principiile antrenamentului sportiv
b. adaptat la particularităţile fizice, psihice şi sociale ale pacientului
c. asigură o mişcare globală
d. toate afirmatiile sunt corecte
35. Programul de antrenament al pacienţilor cu aritmii cuprinde:
a. exerciţii respiratorii
b. bicicleta ergometrică
c. exerciţii de relaxare
d. toate variantele enumerate
36. În cazul apariţiei durerii anginoase, antrenamentul fizic:
a. se continuă cu o intensitate mai mică
b. se continuă cu o intensitate mai mare
c. se continuă cu aceeaşi intensitate
d. se întrerupe
37. În faza a II-a a recuperării din IMA ca și tipuri de antrenament fizic se recomandă:
a. cicloergometrul
b. mersul pe jos
c. stepper-ul
d. toate variantele sunt corecte

Pagina 4 din 5
38. Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice in afecţiunile pulmonare asociate bolilor
cardiovasculare:
a. dezobstrucţia bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muşchiului respirator
d. toate variantele sunt corecte
39. Aproape toate bolile arterelor periferice se datorează:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei
40. Care din următorii factori sunt implicaţi în apariţia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
d. toate variantele sunt corecte

Pagina 5 din 5
Disciplina RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

Nr. Subiect
1. Căile respiratorii sunt formate din:
a. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii
b. faringe, laringe, trahee, bronhii
c. cavitate bucală, faringe, laringe, trahee, bronhii
d. cavitate nazală, laringe, trahee
2. În structura plămânilor există:
a. segmente, lobuli, acini, alveole
b. lobi, segmente, acini, alveole
c. lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d. lobi, segmente, lobuli, acini
3. Contracția mușchilor inspiratori modifică:
a. diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal, lateral), antero-posterior
b. diametrul cranio-caudal (vertical)
c. sagital (transversal, lateral)
d. antero-posterior
4. Valorile normale ale frecvenței respiratorii la adult sunt:
a. 12-14 respirații/min
b. 20-22 respirații/min
c. 16-20 respirații/min
d. 14-18 respirații/min
5. Dintre cele 3 tipuri respiratorii existente, nu face parte:
a. tipul abdominal
b. tipul costal superior
c. tipul sternal
d. tipul costal inferior
6. Cel mai corect tip de respirație:
a. respirația abdominală
b. respirația costală superioară
c. respirația costală inferioară
d. sumarea celor 3 tipuri de respirație
7. Respirația corectă:
a. în timpul acesteia cutia toracică se dilată în toate planurile
b. poate fi automatizată
c. asigură organismului o cantitate crescută de oxigen
d. punctele a și b sunt corecte
8. Ventilația pulmonară reprezintă:
a. totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă și
plămâni
b. schimbul de gaze este posibil datorită diferențelor presionale
c. ventilația pulmonară are doi timpi, inspir și expir
d. toate răspunsurile sunt corecte
9. Spirometria este :
a. explorare funcțională respiratorie
b. evaluare clinică a stării funcționale a aparatului respirator
c. evaluare paraclinică imagistică a aparatului respirator
Pagina 1 din 5
d. evaluare vizuală a aparatului respirator
10. Dintre terapiile fizice fac parte:
a. tehnicile de îndepărtare a secrețiilor
b. tehnicile de respirație controlată
c. antrenamentul mușchilor ventilatori
d. toate răspunsurile sunt corecte
11. Tehnicile de îndepărtare a secrețiilor, sunt indicate:
a. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 50 ml/zi
b. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 150ml/zi
c. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 30 ml/zi
d. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 60 ml/zi
12. Complicațiile care pot apare în urma aspirației secrețiilor bronșice:
a. hipoxemie, bradi/tahicardie, atelectazii
b. leziuni ale traheei, infecții nozocomiale
c. exacerbarea producției de secreții
d. răspunsurile a,b,c sunt corecte
13. Obiectivele tehnicilor de respirație corectă, sunt:
a. ameliorarea testelor pulmonare funcționale
b. reducerea dispneei și efortului respirator
c. creșterea hipoxemie
d. răspunsurile a și b sunt corecte
14. Rolurile antrenamentului fizic sunt:
a. scăderea mortalității
b. ameliorarea simptomatologie, creșterea capacității de efort, creșterea calității vieții
c. creșterea poftei de mâncare
d. scăderea tonusului muscular
15. Pentru antrenamentul mușchilor inspiratori sunt necesare:
a. electrozi pentru stimularea electrică transcutanată (SET)
b. săculeți de nisip
c. sisteme de respirație conectate la un calculator și software-ul de antrenament
d. greutăți
16. Un scor în valoare de 16 pe Scala Borg pentru autoevaluare intensității efortului fizic
reprezintă:
a. efort minim
b. Epuizant
c. Greu
d. foarte ușor
17. Antrenamentul aerobic de anduranță nu include activități precum:
a. mersul
b. cântatul
c. înotul, ciclismul
d. dans
18. Câte stadii are antrenamentul aerobic de anduranța?
a. 3 Stadii (inițial, de acumulare și de menținere)
b. 3 Stadii (inițial, de acumulare și final)
c. 4 Stadii (inițial, de acumulare, de menținere, final)
d. 2 Stadii (de acumulare și de menținere)
19. Programele de reabilitare pulmonară cuprind:
a. suportul nutrițional, consilierea pentru renunțarea la fumat
Pagina 2 din 5
b. tratamentul farmacologic, oxigenoterapia de lungă durată
c. ventilația non-invazivă, psihoterapia
d. toate răspunsurile sunt corecte
20. În cazul pacienților cu Bronhopneumopatie obstructivă cronică:
a. denutriția rezultă dintr-un dezechilibru între aport și consum
b. consumul energentic este mic inclusiv în repaus ca urmare a creșterii travaliului respirator
c. administrarea corticosteroizilor orali scade mult catabolismul, agravând denutriția
d. toate răspunsurile sunt corecte
21. Renutriția pacienților cu BPOC, recomandări:
a. este recomandat aportul de minerale/ioni
b. nu este recomandat aportul de minerale/ioni
c. este recomandat aportul crescut de glucide
d. nu este recomandată asocierea hormonilor anabolizanți
22. Testul Fagerstrom reprezintă:
a. testul de cuatificare a dispneei
b. testul de dependență nicotinică
c. testul de mers de 6 minute
d. testul Borg
23. Consilierea antifumat cuprinde
a. 5 secvențe – Algoritmul celor 5 A
b. 2 secvențe – Algoritmul celor 2 A
c. 10 secvențe – Algoritmul celor 10 A
d. 6 secvențe – Algoritmul celor 6 A
24. Dintre metodele farmacologice de renunțare la fumat, fac parte:
a. terapia de substituție nicotinică (TSD)
b. terapia cu Bupropion
c. tratamentul cu Vareniclina
d. toate răspunsurile sunt corecte
25. Unul din beneficiile imediate ale oxigenoterapiei este:
a. reducerea efortului respirator
b. creșterea metabolismului oxidativ
c. creșterea efortului respirator
d. creșterea hipoxemiei
26. Chestionarul ACT este
a. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al BPOC
b. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al Astmului Bronșic
c. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al fumatului
d. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al Mucoviscidozei
27. Programele de reabilitarea în cazul Astmuli Bronșic intermitent sunt centrate pe:
a. tratamentul farmacologic
b. educație: igienă, autosugestie, ergonomie, tehnici de relaxare
c. suport nutrițional
d. reantrenamentul muschilor respiratori
28. Mobilizarea pacientului cu BPOC în cadrul programului de reabilitare se va face:
a. cât mai târziu
b. într-un stadiu cât mai avansat al bolii
c. cât mai precoce
d. odată cu modificare semnificativă a semnelor vitale
29. Rolul testului de stress miocardic
Pagina 3 din 5
a. ajută la identificarea pacienților cu boală cardiacă coexistentă
b. permite prescrierea de exerciții eficiente și în siguranță
c. permite diagnosticarea BPOC
d. răspunsurile a și b sunt corecte
30. Drenajul bronșic și exercițiile fizice în Fibroza chistică
a. constituie componenta esențială a îngrijirii pacientului cu fibroză chistică
b. nu constituie componenta esențială a îngrijirii pacientului cu fibroză chistică
c. sunt indicate în cazul acestor pacienți
d. a și c sunt răspunsurile corecte
31. Momentele în care se realizează drenajul bronșic sunt următoarele, cu o excepție:
a. seara
b. după masa
c. înainte de masa
d. dimineața
32. Fizioterapia toracică cuprinde o serie de manevre fizice și mecanice cu multiple efecte:
a. antiobstructiv
b. prevenirea sau încetinirea distrucției epiteliului bronșic
c. eficientizarea terapiei inhalatorii
d. toate răspunsurile sunt corecte
33. În drenajul postural la sugar se folosesc următoarele poziții:
a. decubit ventral, decubit dorsal
b. decubit lateral stâng, poziție sezândă
c. nu se realizează la sugar
d. răspunsurile a și b sunt corecte
34. Avantajele tipului abdominal de respirație sunt:
a. stimulează activitatea cardiacă
b. contribuie la creșterea hipertensiuni arteriale
c. stimuleaza digestia și reglează activitatea intestinală
d. inhibă digestia și reglează activitatea intestinală
35. Dispneea de grad 2 mMRC reprezintă dispneea care apare
a. la mers rapid sau alergat pe teren plat
b. dispnee la ieșirea din casă sau la alte activități minime de îngrijire
c. la mers pe teren plat (comparativ cu persoane de aceeși vârstă)
d. în repaus
36. Dintre obiectivele reabilitării pulmonare fac parte, cu o excepție:
a. ameliorarea simptomelor respiratorii
b. creșterea utilizării de resurse medicale
c. creșterea toleranței la effort
d. ameliorarea calității vieții legată de starea de sănătate
37. Nu este o boală pulmonară obstructivă:
a. fibroza pulmonară
b. BPOC
c. astmul bronșic
d. bronșiolita obliterantă
38. Nu este un factor inductor al disfuncției musculare:
a. decondiționarea fizică
b. antibioticoterapia
c. stresul oxidativ
d. vârsta înaintată
Pagina 4 din 5
39. Reeducare respirației presupune:
a. o ventilație eficientă cu consum cât mai redus
b. o ventilație ineficientă cu consum cât mai redus
c. o ventilație eficientă cu consum cât mai crescut
d. o ventilație ineficientă cu consum cât mai crescut
40. Antrenamentul aerobic de forță cuprinde următoarele programe de antrenament, cu o
excepție:
a. reantrenare la efort
b. antrenament combinat (anduranță și forță)
c. antrenament pentru creșterea masei muculare
d. antrenament combinat (aerobic și repaus)

Pagina 5 din 5
Disciplina RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE I
Nr. Subiect
1. Kinetoterapia modernă în mucoviscidoză cuprinde:
a. tehnici de clearance respirator si tehnici incitative.
b. exerciţii fizice şi educaţie continuă.
c. terapie inhalatorie (aerosoloterapie).
d. toate răspunsurile sunt corecte.

2. Ȋn mucoviscidoză, drenajul postural:


a. constă în aşezarea bolnavului într-o poziţie care să permită gravitaţiei să ajute la drenajul mucusului
dinspre periferie spre centrul plămânului.
b. se face o singură dată pe zi, în special seara.
c. se face imediat după masă.
d. se execută înaintea administrării bronhodilatatoarelor.

3. Ȋn mucoviscidoză, vibraţiile constau din:


a. unde magnetice care se transmit până la nivelul căilor aeriene.
b. scuturări ale peretelui toracic în timpul expirului.
c. scuturări ale peretelui toracic în timpul inspirului.
d. scuturări ale peretelui toracic atât în timpul expirului, cât şi în inspir.

4. Drenajul autogen la copilul cu mucoviscidoză cu vârsta peste 3 ani:


a. constă în inspir pe nas-pauză-expir pe nas sau pe gură cu 2 faze (pasivă şi apoi activă);
b. se execută din decubit dorsal sau şezând;
c. constă în plasarea palmelor de către pacient pe torace şi abdomen;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
5. Componentele Ciclul Activ al Tehnicilor Respiratorii (CATR) sunt:
a. controlul respiraţiei (CR).
b. exerciţii de expansiune toracică (EET).
c. tehnica expirului forţat (TEF).
d. toate răspunsurile sunt corecte.

6. Ȋn mucoviscidoză, fizioterapia:
a. nu trebuie inclusă în mod obligatoriu în programul de management al oricărui bolnav.
b. trebuie efectuată atât în prezenţa, cât şi în absenţa exacerbărilor infecţioase.
c. nu trebuie efectuată regulat, zilnic, pe tot parcursul vieţii bolnavului, mai ales dacă pacientul se simte
bine.
7. Criteriile majore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a. spitalizare pentru o formă gravă de bronşiolită acută sau wheezing şi demonstrarea sensibilizării la
aeroalergeni.
b. 3 sau mai multe episoade de wheezing în cadrul infecţiilor căilor respiratorii inferioare în ultimele 6
luni.
c. eczemă atopică şi istoric de astm bronşic la unul dintre părinţi.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
8. Criteriile minore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a. rinoree în absenţa contextului de infecţie respiratorie superioară.
b. wheezing în absenţa contextului de infecţie respiratorie.
c. eozinofilie peste 5%, alergie alimentară, sexul masculin.
d. toate răspunsurile sunt corecte.

Pagina 1 din 6
9. Ȋn astmul bronşic la copilul cu vârsta peste 5 ani, posturile relaxante şi facilitatoare ale respiraţiei:
a. se execută fie în pat în poziţe de decubit lateral, fie pe un scaun în poziţie şezândă.
b. se execută în poziţia de decubit dorsal.
c. nu se asociază cu exercitarea unei presiuni externe pe torace în timpul expirului.
d. nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.

10. Ȋn astmul bronşic regulile generale de drenaj postural trebuie să respecte următoarele indicaţii:
a. zonele cele mai încărcate se drenează primele.
b. la încheierea unei poziţionări, pacientul respiră profund, cu accent pe expir şi tuşeşte de câteva ori,
expectorând într-un recipient pe care trebuie să-l aibă în permanenţă la dispoziţie.
c. după fiecare poziţionare, timp de aproximativ 1 minut, kinetoterapeutul va executa deasupra
segmentului de drenat vibraţii (când sputa este fluidă) sau tapotări.
d. nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.

11. Primul semn clinic observat la bolnavul cu distrofie musculară Duchenne este:
a. mersul stepat.
b. se ridică cu greu şi are mers legănat.
c. hidrocefalia.
d. nu există un semn caracteristic.

12. Următoarea afirmaţie despre distrofia musculară Duchenne este FALSĂ:


a. este boală autosomal dominantă.
b. primele manifestări apar la vârsta de 3-4 ani.
c. în timp se instalează pseudohipertrofia musculară.
d. este cea mai comună distrofie musculară cu debut în copilărie.
13. Semnul Gowers este caracteristic următoarei afecţiuni:
a. distrofia musculară Becker
b. spasmofilie.
c. distrofie musculară Duchenne
d. boală Down.

14. Cel mai afectat muşchi în distrofia musculară Duchenne este:


a. ileopsoasul.
b. muşchiul solear.
c. adductorul mare al membrelor inferioare.
d. tricepsul sural.

15. Pseudohipertrofia gambelor care afectează în special tricepsul sural este caracteristică:
a. bolii Werdnig-Hoffman.
b. distrofiei musculare Duchenne.
c. paraliziei cerebrale infantile.
d. bolii Scheuermann.

16. Ȋn evoluţie, copiii cu distrofie musculară Duchenne:


a. nu pot urca scările în jurul vârstei de 8-10 ani şi sunt imobilizaţi într-un scaun cu rotile de la vârsta de
10-12 ani.
b. prezintă fasciculaţii musculare.
c. au reflexele tendinoase accentuate progresiv.
d. nu prezintă retracţie la nivelul gleznelor, genunchilor şi soldului.

Pagina 2 din 6
17. Ȋn distrofia musculară Duchenne, fizioterapia ajută la :
a. minimalizarea dezvoltării contracturilor, retracţiilor şi deformărilor prin programe de streeching şi, în
funcţie de caz, exerciţii active sau pasive.
b. scădere ponderală.
c. diminuarea tusei.
d. eliminarea mucusului din căile respiratorii.

18. Programul de fizioterapie din faza mai avansată a bolii Duchenne cuprinde:
a. stretching-uri pasive pentru tendoanele achiliene, musculatura posterioară a coapsei, flexorii şoldului şi
ischiogambieri şi pentru musculatura membrelor superioare.
b. înot, hidroterapie.
c. posturare în posturi funcţionale şi în decubit ventral şi purtarea ortezelor pe parcursul nopţii.
d. toate răspunsurile sunt corecte.

19. De obicei, în distrofia musculară Duchenne primul muşchi afectat este:


a. muşchiul triceps sural cu tendonul achilian.
b. muşchiul biceps.
c. ileopsoasul.
d. muşchiul trapez şi marele dorsal.

20. Paralizia facială de tip periferic se caracterizează prin:


a. tulburări motorii şi tulburări senzitivo-senzoriale.
b. tulburări ale reflexelor şi modificări electromiografice.
c. tulburări vaso-motorii şi secretorii.
d. toate răspunsurile sunt corecte.

21. Principalele cauze ale paraliziei simptomatice de nerv facial la copil sunt:
a. infecţiile (otite,boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, etc).
b. tumorile şi traumatismele craniene.
c. postvaccinare (anti polio, anti gripal, anti rabic).
d. toate răspunsurile sunt corecte.
22. Paralizia de nerv facial de tip periferic are prognostic nefavorabil atunci când:
a. persistă peste 3 săptămâni durerile faciale, afectarea gustului, modificările lacrimale şi se repetă
episoadele de pareză.
b. nu există tulburări ale gustului.
c. copilul are vârsta sub 10 ani.
d. nici un răspuns corect.

23. Ca şi sechele ale paraliziei faciale de tip periferic la copil sunt citate:
a. meningita şi encefalita.
b. epiphora („lacrimi de crocodil”), asimetria facială, hemispasmul facial şi hipertonia musculaturii
afectate.
c. hidrocefalia şi microcefalia.
d. paralizia cerebrală infantilă.

24. Ȋn paralizia facială de tip periferic la copil, kinetoterapia este obligatoriu să respecte unele reguli
fundamentale:
a. să anuleze acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase deoarece activitatea acestora plasează musculatura
hemifeţei paralizate în poziţie de întindere maximă.
b. să se execute lent pentru a permite recrutarea maximă de unităţi motorii.
c. să evite activarea muşchilor din jumătatea inferioară a feţei atât timp cât se lucrează muşchii din
jumătatea superioară, şi invers.

Pagina 3 din 6
d. toate răspunsurile sunt corecte.

25. Care dintre următoarele proceduri este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip periferic la
copil:
a. drenajul postural.
b. vibraţiile.
c. masajul
d. percuţiile.

26. Contraindicațiile masajului facial în paralizia facială de tip periferic sunt:


a. cariile dentare.
b. boli dermatologice, infecţioase, hematologice şi traumatismele feţei.
c. implanturile dentare şi cariile dentare.
d. mărirea buzelor cu implanturi cu acid hialuronic.

27. Care dintre următoarele proceduri NU este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip periferic
la copil:
a. tapping.
b. vibraţii.
c. stretch pentru muşchii faciali.
d. toate răspunsurile corecte.

28. Următoarele caracteristici sunt specifice sindromului Down, cu EXCEPŢIA:


a. privire “în apus de soare”.
b. faţa rotundă, ochi orientaţi oblic şi distanţaţi.
c. urechile mici, situate mai jos, malformate.
d. palma lată, pătrată, cu pliu palmar unic.

29. Diagnosticul antenatal al sindromului Down se face prin:


a. iontoforeză.
b. amniocenteză şi ecografie în timpul sarcinii.
c. radiografie efectuată gravidei.
d. fibroscopie.

30. Cauzele de bază care condiţionează apariţia insuficienţei motorii la copiii cu sindrom Down sunt
reprezentate de:
a. hipotonia musculară şi dezvoltarea anormală a reflexelor
b. afectarea echilibrului.
c. surplusul ponderal.
d. toate răspunsurile corecte.
31. Elementul decisiv care condiţionează limitarea activităţii de deplasare la copiii cu sindrom Down este
reprezentat de:
a. incapacitatea lor de a fixa o anume poziţie a corpului.
b. poziţia patrupedă.
c. pliul palmar unic.
d. hipoacuzia.

32. Ȋn învăţarea copilului cu sindrom Down să meargă, se pot menţiona următoarele stadii de învăţare, cu
excepţia:
a. mersului susţinut de ambele mâini sau de o mână.
b. mersului cu suport susţinut de un premărgător.
c. mersului în patru labe.
Pagina 4 din 6
d. mersului de sine stătător (începând cu 2-3 paşi de sine stătători).

33. Paraliziiile cerebrale (infirmităţile motorii cerebrale) sunt:


a. tulburări de ritm cardiac de diferite etiologii.
b. tulburări cerebrale neprogresive, rezultând din disfuncţia centrilor şi a căilor motorii cerebrale,
caracterizate prin sindroame spastice, diskinetice, ataxice şi atone, având etiologie prenatală, perinatală
şi postnatală.
c. tulburări cerebrale progresive, rezultând din disfuncţia centrilor şi a căilor motorii periferice,
caracterizate prin sindroame hipotone, kinetice şi ataxice, având etiologie prenatală şi postnatală.
d. afecţiuni neuromusculare ereditare, rare, cu progresie lentă, caracterizate prin deteriorarea progresivă
a muşchilor, antrenând slăbiciune musculară şi în final invaliditate.

34. Cauzele antenatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală)
sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. accidentului vascular cerebral.
b. malformaţiilor cerebrale.
c. icterului nuclear
d. fetopatiilor (rubeola, toxoplasmoza).

35. Cauzele postnatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală)
sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. retardului de creştere intrauterin.
b. traumatismelor craniene.
c. tumorilor cerebrale.
d. infecţiilor.

36. Următoarele afecţiuni sunt forme clinice de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală):
a. hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică, paraplegia spastică şi tetraplegia spastică.
b. sindromul Down şi Klinefelter.
c. distrofia musculară Duchenne, Becker şi Charcot-Marie-Tooth.
d. paralizia de nerv facial şi nerv sciatic popliteu.

37. Hemiplegia reprezintă:


a. afectarea motorie bilaterală, de cele mai multe ori de tip spastic, manifestată clinic prin pareză şi
spasticitate unilaterale.
b. afectarea motorie unilaterală, de cele mai multe ori de tip spastic, manifestată clinic prin pareză şi
spasticitate unilaterale.
c. afectarea motorie unilaterală, manifestată clinic prin creşterea tonusului muscular predominant la
nivelul membrelor inferioare.
d. afectarea tuturor membrelor în mod egal sau mai mult a membrelor superioare decât a celor inferioare,
întotdeauna asociată cu retard mental sever şi microcefalie.

38. Ȋn cadrul metodei Bobath folosită în paralizia cerebrală infantilă, inhibiţia spasticităţii se produce:
a. printr-o mişcare rapidă de extensie şi abducţie a membrelor superioare cu revenire lentă în flexie şi
adducţie.
b. prin tehnica masajului facial şi a hrănirii de către kinetoterapeut, ţinând cont de deficitul de
masticaţie, deglutiţie, tulburările de limbaj şi de prezenţa sialoreei.
c. prin întindere lentă şi mentinută a muşchiului spastic, prin poziţionare sau prin autoinhibiţie.
d. prin specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori.

Pagina 5 din 6
39. Ȋn paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) relaxarea prin alungire musculară
(stratching) determină următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. creşterii supleţei ţesuturilor şi a abilităţii de a învăţa diverse mişcări.
b. scăderii tensiunii musculare şi determinării relaxării fizice şi psihice.
c. răcirii ţesuturilor.
d. încălzirii ţesuturilor.

Ȋn paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) în relaxarea prin alungire musculară
40. (stratching) la sugarul mic (sub 6-7 luni):
a. copilul va fi pregătit printr-o eventuală aplicare de comprese reci.
b. nu se vor extinde complet genunchiul şi cotul deoarece la această vârstă aceste articulaţii prezintă o
semiflexie fiziologică.
c. copilul va fi aşezat numai pe mingea Bobath.
d. tracţiunea va fi suficient de puternică, în ax, chiar dacă provoacă durere.

Pagina 6 din 6
Disciplina RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE II

Nr. Subiect
1. Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de origine
cerebrala sunt:
a. toxemie preeclapsie;
b. hemoragia cerebrală idiopatică;
c. traumatismul cranian (sdr. silverman);
d. naşterea precipitată
2. Simptomatologia torticolisului muscular congenital la copilul cu varsta peste 1 an se compune din:
a. hemiatrofie faciala.
b. atitudine compensatorie cu ridicarea umarului de partea sanatoasa;
c. atitudinea tipica torticolara cu capul inclinat catre partea sanatoasa;
d. aparitia scoliozei dorsale compensatorii.
3. Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
a. apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
b. clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
c. netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
d. tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie
4. Viciile de pozitie ale piciorului care definesc piciorul stramb congenital varus equin sunt:
a. abductia piciorului pe gamba- unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului poate fi >90º;
b. abductia antepiciorului pe retropicior- axul antepiciorului şi retropiciorului poate fi între 40-60 º;
c. supinaţia plantei – unghiul format de plantă cu solul are valori între 0-70 º;
d. varusul calcanean - din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului are valori între 0-
60 º.
5. Boala Scheuermann:
a. este o cauza rara de cifoza la copil;
b. in evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;
c. perioada de debut este caracterizata de durere importanta;
d. tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.
6. Caracteristicile clinice in diplegia spastica predominant paraplegica sunt urmatoarele:
a. spasticitate moderată / marcată a membrelor inferioare, afectare lezională simetrică;
b. spasticitate marcata a membrelor superioare;
c. atitudinea membrului superior ca în hemiplegie, dar bilateral;
d. atitudine in varus a genunchilor în mers.
7. Simptomatologia retractiei postinjectionale de quadriceps cuprinde urmatoarele cu exceptia:
a. limitarea nedureroasă a flexiei gambei (forţând flexia deasupra zonei fibrozate apare o depresiune
cutanată);
b. accentuarea pliurilor cutanate de flexie ale genunchiului;
c. mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
d. alergatul este posibil doar in cazurile cu flexia limitata < 90º.
8. Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:
a. tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;
b. prima deformaţie care trebuie corectată este varusul antepiciorului apoi equinul retropiciorului;
c. imobilizarile conform tehnicii ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin kinetoterapie;
d. tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea corectiei si se incepe
la 2-3 luni

Pagina 1 din 4
9. Manevra ortolani:
a. este o metoda diagnostica utila la copilul mare;
b. poate identifica soldurile luxabile;
c. se efectueaza in conditii de sedare;
d. poate identifica soldurile luxate
10. Scolioza:
a. este o afectiune congenitala
b. este caracterizata de devierea coloanei in plan sagital
c. devierea laterala a coloanei in plan frontal se insoteste de rotatia vertebrelor;
d. nu este considerata patologica cand nu poate fi corectata sau corectia nu poate fi mentinuta.
11. Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-Perthes-Waldenström cuprinde:
a. durere la nivelul soldului;
b. gonalgie externa;
c. durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural în triunghiul scarpa
d. contractură musculară reflexă abductori şi rotatori interni – limitarea adducţiei şi rotaţiei externe.
12. Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:
a. este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;
b. incidenta e crescuta la multipare;
c. deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;
d. deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan
normal.
13. Testul barlow:
a. necesita control radiologic;
b. poate identifica soldurile luxabile;
c. se efectueaza numai la nastere;
d. poate identifica soldurile luxate.
14. Ecografia de sold pentru depistarea displaziilor de dezvoltare:
a. este utila dupa varsta de 1 an;
b. poate fi efectuata dupa aparitia nucleului de osificare al capului femural;
c. permite diagnosticul si tratamentul la varsta mica;
d. implica un grad mediu de iradiere.
15. Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
a. coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
b. formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
c. tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
d. gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.
16. In scolioza structurala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. este reproductibila in sens opus;
b. apare o rotatie a vertebrei apicale;
c. poate sa apara compensator unei inegalitati de membre;
d. dispare in clinostatism.
17. Tabloul clinic al toriticolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu exceptia:
a. aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;
b. pliu cutanat în partea inferioară a regiunii auriculare de partea leziunii;
c. pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;
d. predomina localizarea pe partea stanga

Pagina 2 din 4
18. Piciorul varus equin congenital:
a. este o afectiune dobandita;
b. are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;
c. are predominenta feminina;
d. beneficiaza de tratament ortopedic
19. Cifoza:
a. poate fi posturala si congenitala;
b. consta in devierea coloanei vertebrale in plan frontal;
c. cea posturala este structurala;
d. tratamentul cifozei posturale este chirurgical
20. Dintre aspectele clinice ale apofizitei tibiale anterioare nu face parte:
a. durerea spontana, accentuata la efort, in dreptul apofizei tibiale anterioare;
b. febra;
c. palparea tendonului rotulian ingrosat;
d. largirea tuberozitatii tibiale anterioare
21. Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:
a. tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;
b. radiologic apar noduli schmorl retromarginal anterior, la mai mulţi corpi vertebrali, mai ales spre
versantul lombar;
c. curbura este intre 40º-60º;
d. apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
22. Talusul valgus postural:
a. este o afectiune congenitala
b. este datorata malpozitiei generate de uterul tonic la primipare si musculatura abdominala puternica
la mamele tinere;
c. este mai frecvent la sexul masculin;
d. este o afectiune foarte rara.
23. Dintre aspectele clinice ale Artrogripozei-forma clasica fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. articulatii blocate in flexie sau extensie;
b. mobilitate activa si pasiva limitata variabil, nedureros;
c. musculatura cu tonus exagerat (palpator);
d. reflexe tendinoase abolite
24. In diagnoticul diferential al Bolii Legg-Calve- Perthes-Waldenstrom intra urmatoarea afectiune:
a. sinovita acuta tranzitorie;
b. artrita septica;
c. tumori osoase benigne ale colului femural;
d. toate de mai sus;
25. Putem afirma urmatoarele despre torticolisul muscular congenital, cu exceptia:
a. la nou-nascut si sugarul mic poate aparea oliva torticolara sau ingrosarea;
b. muschiului sterno-cleido-mastoidian;
c. tratamentul chirurgical indicat cat mai precoce, indiferent de varsta;
d. hemiatrofia faciala poate aparea de la nastere;
26. Tratamentul bolii Scheuermann are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a. corset timp de 1 an;
b. exercitii de kinetoterapie;
c. tratament operator precoce sub varsta de 3 ani;
d. tratament chirurgical – rareori indicat; dublă artrodeză anterioară şi posterioară

Pagina 3 din 4
27. Piciorul plat static:
a. este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;
b. este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;
c. din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna si dureri la
nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;
d. tratamentul este exclusiv chirurgical.
28. Managementul nechirurgical al scoliozelor nu include:
a. instrumentatie segmentara posterioara;
b. stimulare electrica;
c. fizio-kinetoterapie;
d. supraveghere.
29. Dintre posibilitatile de tratament ale cifozei posturale fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. gimnastica medicala dirijata;
b. reeducare: corectia atitudinii vicioase, pozitie corecta in banca;
c. scurtarea timpului de stat pe scaun;
d. tratament chirurgical: artrodeza anterioara, instrumentatie posterioara
30. Poate fi un argument pentru diagnosticul de apofizita calcaneana:
a. aspectul clinic normal al partilor moi in regiunea calcaneana;
b. absenta durerii;
c. febra;
d. radiologic: nucleul osos al apofizei mari a calcaneului fragmentat

Pagina 4 din 4