TESTE GRIL FIZIOKINETOTERAPIE 2009

TESTE GRIL RECUPERARE RESPIRATORIE

BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin fizic i Recuperare, Editura Universitar ,Carol Davila, Bucureti, 1998, pagini
229-232
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical la domiciliul bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1996, pagini 186-246
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti, 1987, pagini 292-305

1. Care dintre urmtoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaz disIuncia ventilatorie
obstructiv:
a. hipersecreia (hipercrinia) si vscozitatea crescut (discrinia) a mucusului bronsic
b. bronhospasm
c. edemul mucoasei
d. ngustarea dinamic din expir
e. procese Iibrotice bronsice si peribronsice
Corect: e
2. Care dintre urmtoarele mecanisme de producere ale disIunciei ventilatorii obstructive sunt ireversibile:
a. hipertroIia si hiperplazia glandelor bronsice
b. procesele Iibrotice bronsice si peribronsice
c. atroIia peretelui bronsic si pierderea de ci aeriene
d. bronhospasm
e. scderea reculului elastic
Corect: a, b, c, e
3. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelaie direct cu perturbarea
Iluxului aerian-unul dintre procesele Iiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. mrirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor reversibile
b. mrirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor ireversibile
c. scderea vitezei Iluxului aerului
d. cresterea vitezei Iluxului aerului
e. controlul Iluxului de aer
Corect: a, c, e
4. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelaie direct cu perturbarea
volumelor pulmonare-unul dintre procesele Iiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. mrirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor reversibile
b. mrirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor ireversibile
c. scderea obstruciei dinamice din expir
d. cresterea obstruciei dinamice din expir
e. reeducarea ritmului respirator
Corect: a, c
5. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelaie direct cu perturbarea
distribuiei aerului intrapulmonar-unul dintre procesele Iiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-
sunt:
a. reeducarea ritmului respirator
b. reeducarea raportului inspir / expir
c. scderea obstruciei dinamice din expir
d. cresterea obstruciei dinamice din expir
e. reeducarea ritmului respirator
Corect: a, b
6. Un schimb gazos Iiziologic la nivelul membranei alveolo-capilare este dependent de normalitatea celor 2
Iactori determinani-ventilaia alveolar si circulaia capilar, al cror raport este egal cu:
a. 0,5
b. 0,6
c. 0,7
d. 0,8
e. 0,9
Corect: d
7. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelaie direct cu perturbarea
schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele Iiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-
sunt:
a. reeducarea raportului inspir / expir
b. scderea obstruciei dinamice din expir
c. corectarea inegalitii de distribuie
d. oxigenoterapia
e. ventilaia mecanic
Corect: c, d
8. Musculatura respiratorie si mreste travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care
strbate cile aeriene cu rezisten crescut n sindromul obstructiv) prin urmtoarele modaliti:
a. cresterea tensiunii de contracie a muschilor n activitate
b. scderea tensiunii de contracie a muschilor n activitate
c. intrarea n contracie a muschilor inspiratori de rezerv (muschi de obicei inactivi n respiraia de repaus)
d. intrarea n contracie a muschilor expiratori (muschi de obicei inactivi n respiraia de repaus)
e. intrarea n contracie a muschiului diaIragm
Corect: a, c, d
9. Cresterea costului ventilator de cteva ori n sindromul obstructiv se traduce sub raport clinic prin:
a. ceIalee
b. dispnee
c. tuse
d. expectoraie
e. Iebr
Corect: b
10. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelaie direct cu perturbarea
travaliului ventilator-unul dintre procesele Iiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. toniIierea musculaturii respiratorii
b. reeducarea ritmului respiraiei
c. reeducarea Irecvenei respiraiei
d. scderea obstruciei
e. oxigenoterapie
Corect: a, b, c, d
11. Apariia hipoxemiei exprim instalarea insuIicienei pulmonare denumit:
a. insuIicien pulmonar parial
b. insuIicien pulmonar de distribuie
c. insuIicien pulmonar de perIuzie
d. insuIicien pulmonar total
e. insuIicien pulmonar grav
Corect: a, b
12. Reversibilitatea hipertensiunii arteriale pulmonare (HAP) la administrarea de oxigen se explic prin
urmtoarea succesiune de Ienomene:
a. administrarea de oxigen o scade hipoxemia o scade vasoconstricia capilar o scade HAP
b. administrarea de oxigen o creste hipoxemia o scade vasoconstricia capilar o scade HAP
c. administrarea de oxigen o creste hipoxemia o creste vasoconstricia capilar o scade HAP
d. administrarea de oxigen o scade hipoxemia o creste vasoconstricia capilar o scade HAP
e. administrarea de oxigen o menine hipoxemia o accentueaz vasoconstricia capilar o scade HAP
Corect: a
13. Reperele clinice ale bronsitei cronice sunt:
a. tusea
b. ceIalee
c. expectoraia
d. Iebra si Irisonul
e. semnele sindromului obstructiv n Iuncie de gradul disIunciei ventilatorii
Corect: a, c, e
14. n deIiniia astmul bronsic ca boal respiratorie cronic trebuie luate n considerare urmtoarele aspecte:
a. hiperreactivitatea bronsic
b. crize paroxistice de dispnee care dispar spontan
c. crize paroxistice de dispnee care dispar la un bronhodilatator
d. tahicardie
e. cresteri ale valorilor tensionale
Corect: a, b, c
15. Dispneea este un simptom subiectiv deIinit ca o:
a. senzaie de tensiune toraco-pulmonar inadecvat
b. percepere anormal a unei jene respiratorii
c. senzaie de disconIort abdominal
d. percepere anormal a btilor inimii
e. senzaie de astenie Iizic
Corect: a, b
16. Caracteristicile programului de recuperare medical la pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv sunt:
a. complexitatea metodelor
b. simplicitatea metodelor
c. continuitatea aplicrii lor
d. intermitena aplicrii lor
e. absena msurilor de proIilaxie din componena programului
Corect: a, c
17. Din metodele programului de recuperare medical aplicat la pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv nu
Iace parte:
a. ndeprtarea Iactorilor de risc bronho-pulmonari
b. corectarea Iactorilor patologici extrapulmonari de ntreinere sau agravare a disIunciei ventilatorii obstructive
c. dezobstrucia bronsic
d. cresterea costului ventilaiei si relaxarea musculaturii respiratorii
e. ameliorarea distribuiei intrapulmonare a aerului
Corect: d
18. Principalele modaliti terapeutic-recuperatorii prin care se reuseste evacuarea secreiilor bronsice, cu scopul
de a dezobstrua cile respiratorii la pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv sunt:
a. umidiIierea bronsic
b. drenajul de postur si educarea tusei
c. utilizarea mucokineticelor si a medicaiei speciIice pentru pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv
d. posturarea relaxant
e. exerciii respiratorii abdominale
Corect: a, b, c
19. Reeducarea tusei cuprinde urmtoarele componente:
a. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea poziiilor de Iacilitare a tusei
b. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea altor poziii cu evitarea celor de Iacilitare a tusei
c. controlul respiraiei n accesul de tuse
d. controlul respiraiei numai perioadele Ir acces de tuse
e. emiterea unei tuse cu sunet ,rotund, ,surd
Corect: a, c, e

20. Kinetoterapia respiratorie perIormat pentru reducerea rezistenei din expir-element de baz al scderii
travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde urmtoarele aspecte:
a. expirul numai pe gur
b. expirul cu buzele strnse, ca pentru Iluierat sau cu pronunarea consoanelor de tipul h, s, I, pI
c. ndeprtarea narinelor cu ajutorul policelui si indexului
d. reeducarea respiraiei diaIragmatice
e. toniIierea musculaturii respiratorii
Corect: a, b, c
21. Respiraia abdominal se nva n diIerite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corect a
acestora Iiind:
a. decubit dorsal, seznd, ortostatism, mers
b. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal
c. decubit dorsal, ortostatism, mers, seznd
d. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal
e. ortostatism, mers, decubit dorsal, seznd
Corect: a
22. EIectele Iavorabile ale relaxrii generale la pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv sunt:
a. reechilibrarea tonusului muscular general si al musculaturii respiratorii, cu instalarea eutoniei
b. limitarea cererii de oxigen a organismului si a produciei de bioxid de carbon
c. diminu semniIicativ starea de ,tensiune inadecvat
d. permite ventilaia asistat
e. limiteaz eIortul Iizic
Corect: a, b, c
23. Tehnicile de lucru prin care se realizeaz antrenarea muschiul diaIragm ca principal muschi inspirator constau
din:
a. posturare n Trendelenburg cu o greutate pe abdomen
b. Iolosirea borcanelor Pescher
c. Iolosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus n ea si n care se suIl continuu pentru a produce bule
d. exerciii de respiraie la nivelul nasului
e. gimnastica corectoare
Corect: a, b, c, d
24. Controlul si coordonarea respiraiei-unul dintre cele mai importante capitole din kinetoterapia respiratorie la
pacientul cu disIuncie ventilatorie obstructiv-include urmtoarele aspecte:
a. reducerea ritmului respirator
b. cresterea ritmului respirator
c. controlul volumului curent
d. controlul Iluxului de aer
e. obinerea unui raport ntre timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2-1 / 2,5
Corect: a, c, d, e
25. Condiia Iizic a pacientului pulmonar este rezultatul:
a. leziunilor bronhopulmonare
b. strii de antrenament la eIort a pacientului
c. mediului ambiant
d. condiiilor meteo
e. Iunciei reno-urinare a pacientului
Corect: a, b
26. Introducerea antrenamentului de eIort la pacienii cu disIuncie ventilatorie obstructiv determin cresterea
toleranei la eIort prin:
a. ameliorarea ventilaiei printr-o mai bun coordonare a ,pompei toraco-abdominale
b. reducerea supraIeei de schimb alveolo-capilar
c. reducerea extraciei periIerice a oxigenului
d. ameliorarea perIormanei cardiace prin eIortul dozat
e. ameliorarea condiiei psihice
Corect: a, d, e
27. Cele mai utilizate modaliti de antrenament la eIort perIormate la pacienii cu disIuncie ventilatorie
obstructiv sunt:
a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
b. antrenamentul la scri
c. exerciii Iizice rezistive, progresive, intense
d. antrenamentul la piscin
e. antrenamentul prin terapie ocupaional
Corect: a, b, d, e
28. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a. corijarea curburilor patologice ale gtului si poziiei capului
b. corijarea poziiei umerilor si scapulei
c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
d. conservarea poziiei si mobilitii existente ale bazinului
e. toniIierea diaIragmului si musculaturii respiratorii
Corect: a, b, c, e
29. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. posturi relaxante
b. posturi Iacilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi corective
e. posturi antideclive
Corect: a, b, c
30. n ortostatism, pacientului dispneic i se recomand adoptarea urmtoarei posturi Iacilitatorii:
a. spate rezemat de perete
b. coloana ciIozata
c. membrele superioare la zenit
d. membre inIerioare extinse
e. membrele inIerioare usor Ilectate din genunchi
Corect: a, b, e
31. n decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomand adoptarea urmtoarei posturi Iacilitatorii:
a. capul asezat pe o pern mic, patul Iiind nclinat la 450
b. braele n abducie la 300-400
c. soldurile si genunchii n extensie
d. soldurile si genunchii n usoara Ilexie
e. antebraele stau n sprijin pe dou perne
Corect: a, b, d, e
32. Pacientului dispneic i sunt caracteristice urmtoarele posturi / poziii Iacilitatorii:
a. n seznd "postura rezemat de sptar"
b. poziia Trendelenburg
c. spate rezemat de perete, coloana ciIozat, umerii czui, membre inIerioare usor Ilectate
d. n seznd "postura aplecat nainte"
e. posturarea conIorm sistemului celor "5 perne n scar"
Corect: c, d, e
33. Aspectele care caracterizeaz posturile de drenaj bronsic sunt:
a. dureaz aproximativ 40 minute pentru ntreg plmnul
b. se eIectueaz dup mas
c. se eIectueaz nainte de mas
d. sunt urmate de tapotament
e. sunt urmate de vibromasaj
Corect: a, c, d, e
34. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmreste:
a. decontracturarea musculaturii spinale si toniIierea musculaturii abdominale
b. asuplizarea coloanei dorso-lombare
c. diminuarea ciIozei, mobilizarea si toniIierea centurii scapulare
d. cresterea lordozei lombare
e. ntinderea si decontracturarea musculaturii spatelui
Corect: d
35. n aplicarea programului de gimnastic corectoare pentru corijarea curburilor patologice ale gtului si poziiei
capului nu se urmreste:
a. asuplizarea
b. decontracturarea
c. corectarea lordozei cervicale
d. toniIierea musculaturii ceIei
e. accentuarea lordozei cervicale
Corect: e
36. Scderea volumului curent la pacientul cu disIuncie ventilatorie restrictiv se explic prin:
a. scderea stimulilor ventilatori
b. cresterea numrului stimulilor ventilatori
c. imposibilitatea mobilizrii sistemului de ctre o musculatur respiratorie deIicitar
d. cresterea important a travaliului ventilator
e. reducerea important a travaliului ventilator
Corect: a, c, e
37. Ritmul respirator la pacientul cu disIuncie respiratorie restrictiv trebuie s:
a. se adapteze spontan
b. s Iie lsat liber la nivelul cel mai convenabil
c. s compenseze volumul curent mic
d. s respecte raportul optim al timpilor respiratori
e. Iie ct mai redus
Corect: a, b, c
38. Programul de recuperare la pacientul cu disIuncie respiratorie restrictiv include:
a. tratarea cauzei suprancrcrii
b. ameliorarea ventilaiei alveolare
c. dezobstrucia bronsic
d. antrenamentul la eIort
e. reducerea rezistenei la Ilux n cile aeriene
Corect: a, b, d
39. Aplicarea respiraiei n presiune pozitiv intermitent (RPPI) la pacientul cu disIuncie respiratorie restrictiv
asigur:
a. corectare rapid a gazelor sanguine
b. ameliorarea ventilaiei alveolare
c. reducerea eIortului ventilator
d. cresterea complianei toraco-pulmonare
e. reducerea complianei toraco-pulmonare
Corect: a, b, c, d
40. Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate dar nu includ:
a. proceduri de electroterapie
b. hidroterapia sub Iorm de aerosoli, cu sau Ir medicaie
c. hidroterapia de tip general sau local
d. kinetoterapie
e. electrostimularea nervilor periIerici ai membrelor inIerioare
Corect: e
TESTE GRIL EVALUAREA N KINETOTERAPIE
TEMA 1. BILANUL ARTICULAR UTILIZAT N CADRUL EVALURII DEFICITULUI FUNCIONAL
BibIiografie:
1. Roxana Popescu, Luminia Marinescu, Bazele fizice i anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articular. Editura
AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.
41. Aprecierea amplitudinii de miscare articular se poate realiza:
a. goniometric
b. radiologic
c. IotograIic
d. prin Iirul cu plumb
e. subiectiv, prin unghiuri imaginare
Corect: a, b, d, e
42. Valoarea mobilitii unei articulaii poate Ii comparat cu:
a. cea a articulaiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea general a mobilitii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaiilor supraiacente
e. cea a articulaiilor subiacente
Corect: a, b
43. Selectai cazurile n care se Iolosesc poziii de start preIereniale, altele dect poziia zero de testare articular:
a. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d. aprecierea amplitudinii de miscare a pronaiei si supinaiei
e. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar
Corect: b, c, d
44. Selectai enunurile adevrate incluse n regulile generale ale bilanului articular:
a. cotul si genunchiul nu au miscri de extensie
b. relaxarea si instruirea pacientului
c. asezarea pacientului n poziia preIerat de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea extern a articulaiei testate(cu excepia supinaiei)
e. aplicarea goniometrului n poziie ct mai comod pentru pacient
Corect: a, b, d
45. Ce alte elemente, n aIara amplitudinii de miscare se apreciaz la examenul obiectiv al unei articulaii:
a. deIormarea articular
b. modiIicrile de temperatur ale tegumentului supraiacent
c. deviaiile n ax
d. tonusul muscular
e. Iora muscular
Corect: a, b, c
46. Care sunt miscrile proprii ale umrului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
e. coborre
Corect: a, b, d, e
47. Cum se apreciaz amplitudinea miscrilor proprii ale umrului:
a. goniometric
b. cu ajutorul Iirului cu plumb
c. prin msurarea distanei n centrimetri
d. prin msurarea distanei n milimetri
e. prin raportarea la valorile umrului opus
Corect: c
48. Care aIirmaii sunt adevrate pentru aprecierea mobilitii scapulo- humerale:
a. abducia si adducia se realizeaz n plan Irontal
b. anteducia se realizeaz n plan sagital
c. rotaiile se realizeaz n jurul unui ax orizontal
d. rotaiile se realizeaz n plan orizontal
e. anteducia se realizeaz n plan Irontal
Corect: a, b, d
49. Pentru msurarea abduciei n articulaia scapulo- humeral, goniometrul se plaseaz:
a. cu braul Iix pe linia axilar posterioar
b. cu braul Iix pe linia axilar medie
c. cu braul mobil pe Iaa posterioar a braului
d. cu braul mobil pe Iaa medial a braului
e. indiIerent, astIel nct pacientul s aib o poziie comod
Corect: a, c
50. Pentru msurarea rotaiilor n articulaia scapulo-humeral:
a. goniometrul se plaseaz cu braul Iix orizontal
b. goniometrul se plaseaz cu braul mobil pe linia median a Ieei mediale a antebraului
c. goniometrul se plaseaz cu braul mobil pe linia median a Ieei posterioare a antebraului
d. pozitia 0 este n seznd
e. pozitia 0 este n decubit dorsal
Corect: a, c, e
51. Care enunuri sunt Ialse despre amplitudinea miscrilor n articulaia scapulo- humeral:
a. abducia 180
b. extensia (retroducia) 30
c. rotaia intern 70

d. rotaia extern 90
e. Ilexia 180
Corect: b, c
52. Care este poziia de start pentru goniometria Ilexiei cotului:
a. poziia seznd cu braul ntins
b. n decubit dorsal cu cotul n extensie complet
c. n ortostatism cu cotul n extensie complet
d. n decubit ventral cu cotul n extensie complet
e. poziia seznd cu braul Ilectat
Corect: b, c
53. Care aIirmaii sunt adevrate, reIeritor la bilanul articular al cotului:
a. la Iemei se poate ntlni cubitus varus Iiziologic
b. extensia nu e posibil din poziia anatomic
c. la Iemei si copii cu hiperlaxitate ligamentar poate Ii o hiperextensie de 5-10
d. Ilexia activ are o amplitudine de 145
e. Ilexia activ are o amplitudine de 180
Corect: b, c, d
54. Miscarea de pronosupinaie este realizat de articulaiile:
a. radiocubital superioar
b. radiocubital inIerioar
c. humero-cubital
d. radio-carpian
e. toate articulaiile de la nivelul antebraului
Corect: a, b
55. Miscarea de supinaie este miscarea de:
a. rotaie spre interior
b. orientare a palmei n sus
c. rotaie intern a pumnului
d. orientare a palmei n jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b
56. Cum se poziioneaz goniometrul pentru aprecierea pronaiei:
a. braul Iix pe Iaa palmar a pumnului, paralel cu humerusul
b. braul Iix pe Iaa dorsal a pumnului, paralel cu humerusul
c. braul mobil de-a lungul stiloidelor
d. braul mobil de-a lungul metacarpianului 3
e. braul mobil de-a lungul metacapianului 1
Corect: b, c
57. Complexul articular al pumnului este Iormat din:
a. articulaia mediocarpian
b. articulaia radio-carpian
c. articulaia carpo-metacarpian
d. articulaia metacarpo-Ialangian
e. articulaiile interIalangiene
Corect: a, b
58. Care miscri sunt posibile la nivelul pumnului:
a. Ilexia si extensia
b. nclinarea cubital si deviaia radial
c. abducia si adducia
d. rotaie pasiv
e. circumducia
Corect: a, b, c, e
59. Selectai enunurile adevrate n legtur cu bilanul articular al articulaiilor metacarpoIalangiene:
a. Ilexia activ are o amplitudine de 90

b. Ilexia independent a degetelor din art. MCF este ajutat de ligamentul palmar
c. lateralitatea este miscarea de abducie si adducie a degetelor 2-5 Ia de axa ce trece prin medius
d. lateralitatea are o amplitudine de 15

-20

e. nu se realizeaz circumducie
Corect: a, c, d
60. Care enunuri sunt Ialse, privind bilanul articulaiei trapezoido- metacarpiene:
a. abducia se realizeaz n planul palmei
b. Ilexia se realizeze ntr-un plan perpendicular pe planul palmei
c. Ilexia are 15
d. abducia are 60-70
e. particip la miscarea de opozabilitate
Corect: a, b
TEMA NR. 2. BiIanuI muscuIar aI membruIui inferior
BibIiografie:
1. Roxana Popescu, Luminia Marinescu, Bazele fizice i anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articular. Edit. AGORA,
Craiova,1999, pag 76-79, 105-120.
61. Care sunt condiiile obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a. s precead bilanul articular
b. pozitionarea corect a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de conIort termic
d. nregistrarea valorilor n sistem internaional 0-5
e. pacient cooperant
Corect: b, c, d, e
62. Selectai aIirmaiile adevrate, privind obiectivele bilanului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic Iuncional corect
c. evaluarea corect a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticului Iuncional
d. alctuirea si evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-Ieel
Corect: a, b, d
63. Care sunt posibilele erori care pot sa apar n cursul bilanului muscular:
a. substituie muscular
b. limitarea amplitudinii de miscare
c. variaiile Iorei musculare Iuncie de vrst, sex, gradul de antrenament
d. variaiile Iorei musculare Iuncie de patologia local
e. Iacilitarea amplitudinii de miscare
Corect: a, c
64. Ce semniIic valoarea 1 a Iorei musculare:
a. muschiul se contract, deplasnd segmentul pe toat amplitudinea ntr-un plan Ir gravitaie
b. muschiul se contract (vizibil sau palpabil), dar Iora e insuIicient s deplaseze segmentul pe toat
amplitudinea ntr-un plan Ir gravitaie
c. muschiul nu prezint contracii
d. muschiul deplaseaz segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articular n plan antigravitaional
e. muschiul deplaseaz segmentul n plan antigravitaional
Corect: b
65. Regulile bilanului muscular, n sistemul 0-5, prevd:
a. poziionarea corect pentru miscrile realizate antigravitaional pentru Iora 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
c. pentru aprecierea Iorelor 3-5, rezistena se opune n treimea distal a segmentului spre captul cursei de
miscare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
Corect: a, c, d
66. Care sunt muschii care realizeaz abducia soldului:
a. Iesierul mijlociu
b. Iesierul mic
c. iliac
d. Iesierul mare
e. tensorul Iasciei late
Corect: a, b, e
67. Selectai enunurile gresite n ce priveste testarea muschiului psoasiliac:
a. poziia FG de testare este cu pacientul n decubit heterolateral cu genunchiul n Ilexie
b. se stabilizeaz bazinul
c. se execut Ilexia coapsei cu genunchiul Ilectat
d. poziia AG este cu pacientul n decubit ventral
e. pentru Iora 3,4,5 se opune rezisten n treimea distal a coapsei pe Iaa anterioar
Corect: a, c, d
68. Ce muschi realizeaz rotaia extern a soldului:
a. psoas
b. obturator intern si extern
c. gemen superior si inIerior
d. piramidal si ptrat Iemural
e. tensor Iascia latae
Corect: b, c, d
69. Care sunt aIirmaiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:
a. poziia FG este cu pacientul n decubit dorsal cu ambele membre inIerioare n abducie si cu genunchii n
extensie
b. se stabilizeaz pelvisul
c. pentru F1 se palpeaz muschii pe Iaa anterioar a coapsei
d. pentru F2 se palpeaz muschii pe Iaa lateral a coapsei
e. se identiIic contracii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe Iaa posterioar a coapsei
Corect: a, b
70. Care sunt aIirmaiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni ai soldului:
a. se stabilizeaz pelvisul
b. poziia FG este n decubit dorsal cu membrul inIerior de testat cu soldul si genunchiul Ilectate la 90 grade
c. din FG, valoarea este 2 dac Iace rotaia intern a coapsei, deplasnd gamba spre exterior
d. n AG se opune rezisten n treimea distal a Ieei interne a gambei
e. se stabilizeaz gamba
Corect: b, c, d
71. Care sunt muschii care realizeaz Ilexia gambei:
a. biceps Iemural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps
Corect: a, c, d
72. Care sunt muschii care realizeaz Ilexia dorsal apiciorului:
a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. extensor propriu al halucelui
d. lungul peronier
e. extensor comun al degetelor
Corect: a, c, e
73. Miscarea de inversie a piciorului este realizat de urmtorii muschi:
a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. extensor comun al degetelor
e. Ilexorul comun al degetelor
Corect: b
74. Miscarea de eversie este realizat de urmtorii muschi:
a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. extensor al halucelui
e. extensor comun al degetelor
Corect: a, b
75. Selectai aIirmaiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:
a. realizeaz Ilexia dorsal a piciorului
b. se stabilizeaz gamba
c. se stabilizeaz genunchiul
d. poziia FG este n decubit homolateral, cu genunchiul Ilectat si piciorul n poziie neutr
e. se opune rezisten n treimea distal a piciorului pe Iaa plantar
Corect: b, d, e
76. Selectai aIirmaiile corecte pentru testarea muschiului cvadriceps:
a. este alctuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern si vastul intermediar
b. n timpul testrii se stabilizeaz pelvisul
c. n timpul testrii se stabilizeaz coapsa
d. poziia FG este n decubit homolateral cu genunchiul Ilectat la 90
e. poziia AG este n decubit ventral cu genunchiul Ilectat
Corect: a, c, d
77. Urmtoarele aIirmaii sunt corecte cu o excepie. Care este aceasta:
a. muschii ischiogambieri Iac Ilexia gambei
b. poziia AG pentru cvadriceps este n seznd la marginea planului de testare cu picioarele atrnate
c. pentru muschiul gambier posterior se opune rezisten pe marginea extern a piciorului
d. pentru muschiul iliopsoas se opune rezisten pe Iaa anterioar a coapsei n treimea distal
e. muschiul iliopsoas Iace Ilexia coapsei pe bazin
Corect: c
78. Selectai aIirmaiile corecte pentru testarea muschilor abductori ai soldului:
a. se stabilizeaz pelvisul
b. poziia FG este n decubit dorsal cu genunchiul Ilectat
c. poziia AG este n decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat si cu soldul si genunchiul
membrului de sprijin Ilectate
d. se palpeaz muschii (pentru Iora 1) pe Iaa anterioar a coapsei
e. se palpeaz muschii (pentru Iora 2) pe Iaa lateral a coapsei
Corect: a, c
TEMA NR. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI I POSTURII ORTOSTATICE
BibIiografie:
1. Roxana Popescu, Luminia Marinescu, Bazele fizice i anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articular. Edit. AGORA,
Craiova,1999, pag 125-128.
79. Care sunt Iactorii care inIlueneaz postura si aliniamentul segmentelor corpului:
a. ereditatea
b. alimentaia
c. obisnuina ( posturi vicioase)
d. aIeciuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
Corect: a, c, d, e
80. Care sunt elementele care intervin n aspectul general morIologic al corpului:
a. atitudinea corpului
b. cresterea n raport cu vrsta si sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vrstei si sexului
d. Iora muscular
e. rezistena muscular
Corect: a, b, c
81. Poziia ortostatic se evalueaz prin:
a. aprecierea liniei gravitaiei n plan Irontal si sagital cu Iirul cu plumb
b. msurarea nlimii si a taliei seznd
c. evaluarea alinierii segmentelor din Ia, din lateral si din spate
d. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu Iirul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu Iirul cu plumb
Corect: a, c
82. Prin ce repere anatomice nu trece Iirul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale:
a. apoIiza spinoas C7
b. trohanter
c. pliul interIesier
d. pe marginea axilar a omoplatului
e. ntre condilii interni ai genunchilor
Corect: b, d
83. Prin ce repere anatomice nu trece Iirul cu plumb la examinarea din lateral, pentru nclinrile sagitale:
a. anterior de umr
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni Iemurali
e. la nivelul liniei Chopart
Corect: c, d
84. La examinarea din Ia se pot aprecia:
a. linia mamelonar
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero-superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus
Corect: a, c, e
85. La examinarea din lateral se pot ntlni urmtoarele modiIicri patologice:
a. genu valgum
b. genu Ilexum
c. ciIoz dorsal accentuat
d. hipolordoz lombar
e. picior plat
Corect: b, c, d, e
86. La examinarea din posterior se pot ntlni urmtoarele modiIicri patologice:
a. atitudine scoliotic
b. scolioz structural
c. Ilexum de sold
d. picior var
e. picior scobit
Corect: a, b, d
87. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinal a piciorului
d. bolta orizontal a piciorului
e. relieIul genunchiului
Corect: a, b
TESTE GRIL ELECTROTERAPIE
BibIiografie
1. Rdulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucureti, 1993.
2. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i Recuperare Medical, Editura ACSA Craiova, 1995
88. Dup natura particulelor ncrcate electric, curentul electric poate Ii:
a. de conducie
b. de convecie
c. de conversie
d. de deplasare
e. de polaritate sau molecular
Corect: a, b, d, e
89. Intensitatea curentului electric:
a. reprezint Iluxul densitii pe unitatea de timp
b. reprezint Iluxul densitii pe unitatea de supraIa
c. se msoar n amperi
d. se msoar n voli
e. se msoar n amperi/m2
Corect: a, c
90. Structuri Ioarte bune conductoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluiile electrolitice
b. sngele
c. Ianerele
d. umorile
e. aponevrozele
Corect: a, b, d
91. Rezistena electric:
a. n circuit continuu se msoar n ohmi
b. n circuit continuu se msoar n voli
c. n circuit alternativ poart numele de impedan
d. este invers proporional cu intensitatea curentului
e. este direct proporional cu intensitatea curentului
Corect: a, c, d
92. 1 volt este:
a. puterea egal cu unitatea aplicat la capetele unui conductor
b. tensiunea egal cu unitatea aplicat la capetele unui conductor
c. 1 amper x 1 hertz
d. 1 amper x 1 ohm
e. 1 watt x 1 joule
Corect: b, d
93. TransIormarea energiei electrice n alte Iorme de energie:
a. determin eIecte calorice
b. determin scderea rezistenei
c. determin eIecte luminoase
d. determin scderea conductibilitii
e. determin eIecte electromagnetice
Corect: a, c, e
94. Soluiile sunt:
a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel puin dou substane
c. constituite din substane care si pstreaz individualitatea chimic
d. Iormate dintr-un solvent si un dizolvant
e. Iormate dintr-un solvent si un dizolvat
Corect: a, c, d, e
95. Masa de substan depus la un electrod:
a. rezult din Legea I a lui Faraday
b. este proporional cu cantitatea de electricitate
c. rezult din Legea a II-a a lui Faraday
d. este proporional cu echivalentul electrochimic
e. este invers proporional cu echivalentul electrochimic
Corect: a, b, d
96. Care din urmtoarele aIirmaii sunt adevrate?
a. un esut este un conductor uniIorm
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este mai mic
c. pe regiunea cuprins ntre electrozi, intensitatea curentului este egal
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistena cea mai mic
e. conductibilitatea electric a unui esut este direct proporional cu coninutul lui n ap
Corect: b, d, e
97. Masa de substan depus la un electrod:
a. rezult din Legea I a lui Faraday
b. este proporional cu cantitatea de electricitate
c. rezult din Legea a II-a a lui Faraday
d. este proporional cu echivalentul electrochimic
e. este invers proporional cu echivalentul electrochimic
Corect: a, b, d
98. Care sunt calitile stimulului electric pentru a declansa o excitaie ?
a. intensitate maxim suportabil
b. intensitatea s Iie egal cu timpul
c. s acioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depseasc 'pragul
Corect: c, e
99. Potenialul de repaus este determinat de:
a. raportul Na extracelular/ intracelular de 12/1
b. raportul Na intracelular/extracelular de 12/1
c. raportul K extracelular/ intracelular de 1/38
d. raportul K intracelular/extracelular de 1/38
e. raportul Na/ K egal cu 1
Corect: a, c
100. Stimularea membranei celulare permite urmtoarele:
a. migrarea masiv a Na dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. cresterea Ioarte mare a permeabilitii pentru K
c. viteza de migrare transmembranar a Na este de 7 ori mai mare dect cea a K
d. reducerea potenialului de repaus la -65mV
e. declansarea potenialului de aciune
Corect: a, c, d, e
101. Ce reprezint reobaza ?
a. intensitatea minim necesar declansrii excitaiei
b. permeabilitatea celular
c. intensitatea 'prag
d. potenialul de aciune al celulei
e. pozitivitatea crescut din interiorul membranei
Corect: a, c
102. Ce este repolarizarea ?
a. procesul de revenire la potenialul de membran
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cresterea Iluxului de iesire a K din celul
d. cresterea Iluxului de intrare a K n celul
e. modiIicarea dureaz 19 ms
Corect: a, b, c
103. Ce este restituia? (reIacerea potenialului de repaus)
a. prin pompa de Na-K , Na suplimentar iese din celul
b. prin pompa de Na-K , Na suplimentar intr n celul
c. prin pompa de ioni, K se rentoarce n celul
d. prin pompa de ioni, K iese din celul
e. reIacerea potenialului de repaus de 80 mV
Corect: a, c, e
104. Stimularea electric se produce astIel:
a. la variaii ale intensitii curentului ntr-o perioad scurt de timp
b. la variaii ale intensitii curentului ntr-o perioad lung de timp
c. la intensitate sub valoarea 'prag'
d. la intensitate peste valoarea 'prag'
e. la intensiti mari ale curentului n timp prelungit
Corect: a, d
105. Ce semniIicaie are electrotonusul ?
a. modiIicrile caracteristice ale proprietilor Iizice ale esuturilor determinate de sensul curentului
b. modiIicrile caracteristice ale proprietilor Iiziologice ale esuturilor determinate de sensul curentului
c. catelectrotonusul semniIic cresterea excitabilitii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai cobort la catod
e. excitaia la catod este la deschiderea circuitului
Corect: a, b, c, d
106. Masurarea excitabilitii unui nerv/muschi se Iace prin:
a. nchiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent 'n treapt'
e. aplicarea unui stimul triunghiular
Corect: a, b
107. Parametrii electroIiziologici uzuali sunt:
a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. cronaxia
e. cronoIagia
Corect: b, c, d
108. Condiiile eseniale de rspuns la stimularea electric sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheea curentului aplicat
d. cresterea lent a intensitii
e. impulsul s Iie triunghiular, trapezoidal sau exponenial
Corect: a, b, c
109. Acomodarea este:
a. o proprietate a muschilor normal inervai
b. oprit de un curent cu pant brusc
c. absent la muschii denervai
d. proporional cu Iora
e. msurat cu coeIicientul de acomodare
Corect: a, b, c, e
110. Frecvena stimulilor este important n producerea excitaiei electrice pentru c:
a. Irecvena stimulilor este proporional cu intensitatea
b. exist o perioad de timp reIractar la o nou excitaie
c. musculatura neted nu reacioneaz la impulsuri izolate
d. musculatura neted reacioneaz la sumaia temporar a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesit o Irecven mai mare a excitaiilor
Corect: b, c, d, e
111. Cresterea excitabilitii se produce :
a. Iiziologic, n perioada de revenire lent la potenialul de repaus
b. prin scderea ionilor de calciu
c. prin cresterea ionilor de calciu
d. n spasmoIilie
e. prin substane anestezice.
Corect: a, b, d
112. Ce este conductibilitatea si cum se maniIest ?
a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare
b. n Iibrele amielinice excitaia se transmite din aproape in aproape
c. n Iibrele mielinizate excitaia se transmite saltator
d. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizai si mielinizai este bidirectional
e. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional
Corect: a, b, c, d
113. Curentul galvanic reprezint:
a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
Corect: a, b, c, e
114. EIectele Iiziologice ale curentului galvanic
a. aciunea analgezic se produce la nivelul polului pozitiv
b. aciunea analgezic se produce la nivelul polului negativ
c. aciunea analgezic se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizeaz
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
Corect: a, d, e
115. Aciunea curentului galvanic asupra Iibrelor nervoase motorii
a. polul negativ produce o crestere a pragului de excitaie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scdere a pragului de excitaie
d. cresterea brusc a intensitii curentului determin o contracie muscular prompt
e. polul negativ produce scderea excitabilitii
Corect: b, c, d
116. EIectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central:
a. galvanizarea ascendent - polul pozitiv cranial si negativ caudal
b. galvanizarea descendent - polul pozitiv cranial si negativ caudal
c. galvanizarea ascendent - apare cresterea excitabilitii
d. organele de sim nu reacioneaz la aplicarea curenului galvanic
e. galvanizarea descendent - apare cresterea excitabilitii
Corect: b, c
117. EIectele terapeutice ale aplicrii curentului galvanic
a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activ la nivelul circulaiei superIiciale si proIunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cresterea excitabilitii nervoase la nivelul polului pozitiv
Corect: b, c
118. Modaliti de aplicare a galvanizrilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub Iorm de plci
b. baie galvanic parial
c. baie galvanic general
d. iontoIoreza
e. nici una din cele de mai sus
Corect: a, b, c, d
119. Galvanizarea simpl n scop antialgic:
a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiIerent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
Corect: b, c
120. Modaliti de aplicare a curentului galvanic:
a. intensitatea se regleaz la neptur
b. asezarea electrozilor se Iace longitudinal
c. nu se utilizeaz stratul hidroIil ntre electrod si tegument
d. pacientul va Ii poziionat n posturi antialgice
e. electrodul se aplic pe zona proas a capului
Corect: b, d
121. Bile galvanice
a. temperatura apei va Ii mai mare de 39C
b. temperatura apei va Ii 34-38qC
c. direcia curentului va Ii numai ascendent
d. durata sedinelor va Ii de 10-30 minute
e. ritmul sedinelor la 3 zile
Corect: b, d
122. Avantajele aplicrii iontoIorezei
a. este posibil o aciune local reIlex la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substan care ptrunde este necontrolabil
c. au eIect local demonstrat si recunoscut
d. cantitatea de substan care ptrunde nu poate Ii dozat
e. se cumuleaz cu eIectul analgezic al curentului galvanic
Corect: a, c, e
123. Contraindicaiile galvanoterapiei
a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii si nevrite diIerite
d. eczeme
e. supuraii
Corect: d, e
124. Curenii de joas Irecven sunt:
a. Iorme de curent continuu
b. cureni cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponeniale
Corect: b, c, e
125. Tehnica de aplicare a curenilor de joas Irecven
a. electrozii nu se plaseaz la nivelul inseriilor musculare
b. electrozii se plaseaz la nivelul zonei de trecere muschi-tendon
c. electrodul pozitiv se plaseaz proximal de muschiul aIectat
d. electrodul pozitiv se plaseaz pe muschiul aIectat la nivelul plcii neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaz pe muschiul aIectat la nivelul plcii neuromotorii
Corect: b, c, e
126. Electrostimularea selectiv a muschiului denervat se Iace cu:
a. Cureni exponeniali de joas Irecven
b. Cureni de medie Irecven
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de crestere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauz de 600 ms
e. Ultrasunet
Corect: a, d
127. Musculatura total denervat
a. rspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de lung durat
b. rspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurt durat
c. rspunde la impulsuri de scurt durat
d. nu rspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurt durat
e. rspunde la impulsuri cu panta de crestere rapid
Corect: a
128. Tehnica de aplicare a electrostimulrii pentru musculatura total denervat
a. n tehnica bipolar electrodul negativ se aplic proximal, electrodul pozitiv distal
b. n tehnica bipolar electrodul negativ se aplic distal, electrodul pozitiv proximal
c. tehnica bipolar este indicat la denervrile accentuate
d. n tehnica monopolar, electrodul negativ se aplic pe muschiul aIectat
e. nu se recomand masajul sau curentul galvanic nainte de stimulare
Corect: b, c, d
129. Principiul de aciune al terapiei musculaturii spastice:
a. se induce un eIect de inhibiie a motoneuronilor muschilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplic dou circuite de excitaie separate, sincronizate
d. se utilizeaz un electrod
e. nu este indicat n tratamentul paraliziilor spastice
Corect: a, c
130. Curenii diadinamici au eIecte:
a. contracii musculare n muschii denervai
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are eIect excitomotor
Corect: b, c, d
131. Curenii Trbert:
a. nu sunt indicai n lombalgii
b. au eIect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaz pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmai de o pauz de 5 ms
Corect: b, c, e
132. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joas Irecven
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importan
d. plasarea electrozilor se Iace pe zona dureroas
e. aplicaia poate dura mai multe ore
Corect: a, c, d, e
133. Sunt adevrate urmtoarele aIirmaii:
a. curenii de medie Irecven nu prezint aciune vasoactiv
b. curenii de medie Irecven produc contracii asupra musculaturii scheletice si muschilor netezi
c. singura Iorm de aplicare este cu un curent unic de medie Irecven
d. curenii de medie Irecven produc analgezie
e. curenii de medie Irecven produc contracii musculare dureroase
Corect: b, d
134. EIectele Iiziologice ale curenilor interIereniali
a. excitomotor pe muschi sntosi, normoinervai
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neted
Corect: a, b, d, e
135. Contraindicaii ale aplicrii electroterapiei prin cureni interIereniali:
a. procese inIlamatorii articulare
b. aIeciuni Iebrile de diIerite etiologii
c. tuberculoza activ
d. neoplazii
e. casexie
Corect: b, c, d, e
136. Tehnici de aplicare a curenilor interIereniali
a. tehnica interIero triplex
b. tehnica static
c. tehnica cinetic
d. tehnica mixt
e. nici una din cele de mai sus
Corect: b, c
137. La aplicaia de cureni interIereniali:
a. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sIrsit se scade brusc
b. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sIrsit se scade tot lent
c. este necesar cresterea intensitii pe parcursul procedurii
d. nu este necesar cresterea intensitii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaz pentru obinerea senzaiei de Iurnictur
Corect: b, d, e
138. Procedeul curenilor interIereniali:
a. se bazeaz pe ncrucisarea a doi cureni de medie Irecven, cu Irecvene diIerite
b. se bazeaz pe ncrucisarea a patru cureni de medie Irecven, cu Irecvene diIerite
c. prin interIeren va rezulta tot un curent de medie Irecven, dar cu amplitudine variabil
d. prin interIeren va rezulta un curent de joas Irecven, ntre 1 si 100 Hz
e. la locul interIerenei direcia si intensitatea curentului se modiIic repetitiv
Corect: a, c, e
139. Aciunile Iiziologice ale undelor scurte sunt:
a. eIecte calorice de proIunzime Ir a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant-antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
Corect: a, b, c, d
140. Modaliti de aplicare a undelor scurte
a. metoda interIero- triplex
b. metoda n cmp condensator
c. metoda cu Irecvene modulate
d. metoda n cmp inductor
e. metoda n cuplaj indirect
Corect: b, d
141. n terapia cu unde scurte, electrozii pot Ii poziionai:
a. n acelasi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. n oricare din poziiile de mai sus
Corect: b, c
142. Dozarea intensitii cmpului de unde scurte. Notai aIirmaiile adevrate:
a. doza I atermic are eIect revulsiv
b. doza III se aplic n aIeciunile acute
c. doza II este oligotermic cu aciune antispastic
d. doza I, II se recomand n stadiile acute
e. numrul sedinelor este Iix
Corect: c, d
143. Sunt Ialse urmtoarele aIirmaii:
a. la metoda n cmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaie
b. undele scurte se pot aplica la pacieni cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomand undele scurte la pacientele cu sarcin
d. se evit zonele cu sensibilitate cutanat
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
Corect: b, c
144. Terapia cu nalt Irecven pulsatil are urmtoarele eIecte:
a. amelioreaz osteoporoza
b. accelereaz vindecarea unor plgi
c. creste spasmele musculaturii netede
d. previne si trateaz cicatricile cheloide
e. accentueaz edemul tisular
Corect: a, b, d
145. Sunt adevrate urmtoarele aIirmaii reIeritoare la aplicaia Diapulse:
a. se indic n aIeciunile pelvine inIlamatorii cronice: anexite, parametrite, metroanexite
b. se indic n herpes zoster
c. vindec Iracturile ntr-un timp cu 10 mai scurt
d. 4-8 aplicaii n suIerinele acute si subacute
e. 10-14 aplicaii n suIerinele cronice
Corect: a, b, d, e
146. Avantajele utilizrii terapiei de nalt Irecven pulsatil
a. produce eIecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienii cu pace maker cardiac
c. poate Ii aplicat la orice vrst, Ir riscul de a provoca tulburri troIice
d. poate Ii tratat orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomIort
Corect: c, d, e
147. Sunt Ialse urmtoarele aIirmaii privind tehnica terapiei cu unde scurte;
a. electrozii se aplic direct pe piele
b. electrozii se aplic la 2-3 cm Ia de regiunea de tratat
c. poziia electrozilor nu are importan
d. eIectul de vrI se produce la nivelul supraIeelor plane
e. electrozii au dimensiuni diIerite, electrodul activ Iiind de dimensiuni mai reduse
Corect: a, c, d
148. EIectele Iizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a. eIectul mecanic
b. eIectul termic
c. eIectul de cavitaie
d. eIectul de diIuziune
e. eIectul radioactiv
Corect: a, b, c, d
149. Aciunea biologic a ultrasunetului determin:
a. scderea permeabilitii membranelor celulare
b. hiperemie tegumentar
c. eIecte Iibrolitice
d. cresterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distrucii celulare si rupturi capilare
Corect: b, c, d, e
150. EIectele Iiziologice ale ultrasunetului sunt:
a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative
Corect: a, c, d
151. Modaliti de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunztoare rdcinilor nervoase medulare
b. segmentare directe pe cale neural
c. aplicaii reIlexe pe dermatoamele corespunztoare organelor interne
d. aplicaii reIlexe la distan pe ganglionii simpatici
e. aplicaii pe proeminenele osoase
Corect: a, b, c, d
152. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a. prin cmp inductor
b. cuplaj direct, utiliznd o substan de contact
c. prin strat hidroIil
d. cuplaj direct utiliznd substane medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei
Corect: b, d, e
153. Alegei Iormele de ultrasunet utilizate n terapie:
a. n cmp inductor
b. n regim continuu
c. n cmp condensator
d. n regim discontinuu
e. toate rspunsurile sunt incorecte
Corect: b, d
154. Alegei Iormularea corect:
a. nu este indicat succesiunea terapeutic masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b. pacienilor prezentnd stri Iebrile li se recomand tratament cu ultrasunet paravertebral toracic
c. aplicaiile cu ultrasunet pot precede sedinele de kinetoterapie, datorit aciunii analgetice si miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinat ultrasunet-cureni de joas Irecven
e. este indicat aplicarea concomitent a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeasi regiune
Corect: a, c, d
155. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizat n practic, depinde de:
a. regiunea de tratat
b. proIunzimea locului de tratat
c. Iorma de cuplaj
d. tensiunea de reea
e. starea general a pacienilor
Corect: a, b, c, e
156. Indicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. Iracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. aIeciuni neurologice
Corect: a, b, c, e
157. Contraindicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. stri inIlamatorii
b. neoplazii
c. stare general alterat
d. boala artrozic
e. tromboIlebite
Corect: a, b, c, e
TESTE GRIL HIDROTERMOTERAPIE I BALNEOLOGIE
BibIiografie:

2. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti, 1987;
3. Roxana Popescu, Simona Ptru, Hidrotermoterapie i Balneologie, Editura Medical Universitar, Craiova, 2003;
4. Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noiuni practice de medicin recuperatorie, Editura Agora, 1997.
5. Antoaneta Creu, Ghid clinic i terapeutic fizical-kinetic n bolile reumatice
158. O singur aIirmaie din cele enumerate mai jos este Ials. Care?
a. Iradierea este transIerul de energie caloric prin radiaii inIrarosii
b. Convecia are dou componente: intern si extern
c. Evaporarea se activeaz n condiii de conIort termic si cldur umed
d. Evaporarea const n: secreie sudoripar, perspiraie insensibil si evaporare la nivelul supraIeelor respiratorii
e. Conducia este transIerul de cldur prin contact direct ntre obiecte cu temperaturi diIerite
Corect: c
159. Alegei rspunsul corect:
a. Tipul constituional microkinetic ncadreaz persoanele cu extremiti calde si tendin la vasodilataie
periIeric
b. Reacia dermovascular reprezint modalitatea de rspuns a circulaiei superIiciale la aplicarea local a
Iactorului termic
c. Aplicaiile termice de scurt durat scad excitabilitatea nervilor periIerici
d. Aplicaiile calde de lung durat cresc randamentul muscular
e. Bile Iierbini usureaz munca inimii, iar bile moderat reci solicit Ioarte mult cordul
Corect: b
160. Baia cu peria se eIectueaz la temperatura:
a. De indiIeren
b. Rece
c. Cald
d. Hiperterm
e. Intens hiperterm
Corect: a
161. O singur aIirmaie din cele enumerate mai jos este Ials. Care?
a. Bile de mini determin vasodilataie coronarian si bronhodilataie
b. Bile alternante de mini activeaz circulaia periIeric si descongestioneaz organele intraabdominale
c. Bile HauIIe la membrele superioare sunt indicate n arteriopatii obstructive ale membrelor inIerioare
d. Bile calde de sezut sunt indicate n colici uterine, vezicale, intestinale
e. Bile reci de sezut sunt contraindicate n cistite
Corect: b
QWUHEULFXPDLPXOWHUVSXQVXUL
162. Zona periIeric este alctuit din:
a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. esut celular subcutanat
d. Muschi
e. Organe intracraniene
Corect: a, c, d
163. Funciile zonei periIerice sunt:
a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ eIector al termogenezei ntr-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
Corect: a, b, c, e
164. Alegei rspunsurile corecte:
a. Termogeneza se realizeaz prin reacii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizeaz prin procese Iizice
c. Termogeneza netremurnd intervine la temperaturi mai mici de 14 C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgen n termogenez, mari consumatoare de energie
e. Tremurturile sunt contracii individuale ale Iibrelor musculare
Corect: a, b, d
165. Termoreceptorii periIerici sunt:
a. Receptorii de tip A
b. Corpusculii Krause si RuIIini
c. Receptorii de tip B
d. Terminaiile nervoase libere amielinice din tegumente si mucoase
e. Terminaiile nervoase libere de la nivelul viscerelor
Corect: b, d, e
166. Aplicaii generale de cldur sunt contraindicate n:
a. AIeciuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. AIeciuni neurologice nsoite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
Corect: d, e
167. EIectele aplicaiilor locale de cldur sunt urmtoarele:
a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
Corect: a, b, c, d
168. Crioterapia are urmtoarele eIecte:
a. Creste metabolismul local
b. Scade temperatura cutanat, subcutanat si muscular
c. AntiinIlamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
Corect: b, c, d
169. n Iuncie de supraIaa pe care se aplic Iactorul termic, procedurile de termoterapie se mpart n:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Pariale
e. Generale
Corect: a, d, e
170. Bile calde includ:
a. Baia de 36 C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumtate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37 C
Corect: a, e
171. Baia de sare are urmtoarele eIecte:
a. Creste capacitatea de aprare a organismului
b. EIect hemostatic
c. AntiinIlamator
d. Creste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataie cutanat
Corect: c, d, e
172. EIectele bilor cu CO
2
sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economic a cordului
d. Realizeaz un masaj Iin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
Corect: a, b, c, d
173. Alegei rspunsurile corecte:
a. AIuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaz o coloan de ap Ir presiune
b. Dusul scoian este un dus sul sub Iorm alternant
c. Perierile pot Ii: complete, pariale, uscate si umede
d. Compresele stimulante au o durat de aplicare de 6 ore
e. Dusurile sunt proceduri prin care se aplic ap, aburi, aer cald cu jetul Ioarte aproape de tegument
Corect: a, b, c, d
174. Alegei rspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a paraIinei sunt: pensulare, baie de paraIin pentru mini si picioare, Iesi paraIinate, plci
de paraIin
b. Temperatura la care se utilizeaz este de 70C
c. ParaIina are proprieti termopexice
d. mpachetrile cu paraIin sunt indicate n artroze, sechele posttraumatice ale aparatului locomotor, articulaii
inIlamate
e. Se poate reIolosi cu condiia s Iie sterilizat
Corect: a, c, e
175. Termoterapia contrastant cuprinde:
a. Hidroterapia mic
b. Hidroterapia mare
c. HidroIoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
Corect: a, b, e
176. Balneaia cu ape minerale clorurate sodice este indicat n:
a. AIeciuni reumatismale degenerative
b. AIeciuni ORL si bronhopulmonare
c. AIeciuni ginecologice
d. Reumatisme abarticulare
e. AIeciuni neurologice si posttraumatice
Corect: a, c, d, e
177. Modalitile de terapie cu nmoluri teraputice sunt:
a. Cataplasme
b. Onciuni
c. mpachetri
d. Bi
e. Aerosoli
Corect: a, b, c, d
TESTE GRIL RECUPERAREA REUMATOLOGIC

QWUHEULFXXQVLQJXU&RUHFW
178. Din grupa aIeciunilor reumatismale degenerative Iac parte:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humeral
c. Tendinitele
d. Periartrita coxo-Iemural
e. Miozitele
Corect: a
179. Alegei rspunsul Ials:
a. PR este o aIeciune reumatismal inIlamatorie, cu evoluie cronic progresiv
b. PR aIecteaz cu predilecie articulaiile mici (mini, picioare)
c. PR evolueaz ctre deIormare si anchiloz articular
d. n PR redoarea matinal dureaz cel puin o or
e. n stadiul III al PR se instaleaz anchiloza Iibroas sau osoas
Corect: e
180. Alegei rspunsul Ials. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt urmtoarele:
a. Prezena Iactorului reumatoid
b. Absena nodulilor subcutanai
c. Prezena artritelor periIerice
d. AIectarea articulaiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale
e. AIectarea tegumentelor si mucoaselor
Corect: a
181. Obiectivele kinetoterapiei n spondilita anchilozant sunt cele enumerate cu o singur excepie:
a. Meninerea / corectarea posturilor si aliniamentului corpului
b. Meninerea / ameliorarea mobilitii articulare si tonusului muscular
c. Prevenirea poziiilor vicioase
d. Prevenirea disIunciei ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice
Corect: e
182. Obiectivele tratamentului n boala artrozic sunt urmtoarele, cu excepia:
a. Combaterea durerii
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilitii articulare si a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorrii n continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaiei locale
Corect: b
183. Clinica gonartrozei este caracterizat de urmtoarele elemente, cu excepia unuia singur:
a. SubIebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senzaie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulburri de static la nivelul genunchiului
Corect: a
184. O singur aIirmaie cu privire la spondiloza cervical din cele enumerate mai jos este Ials. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizri, CDD, cureni de medie Irecven si nalt Irecven
c. mpachetrile cu paraIin ,pelerin au eIect beneIic
d. Exerciiile urmresc reIacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat n Iormele cu tulburri neurologice severe si progresive
Corect: a
185. Alegei rspunsul Ials. Discopatia lombar de Iaz IV se maniIest astIel:
a. 60-70 din pacieni sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronic mecanic, meteorodependent
c. Lumbago acut cu pseudosciatic, dup ridicare de greuti
d. Sciatica vrstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coad de cal
Corect: d
186. Alegei rspunsul Ials. Reumatismul abarticular cuprinde urmtoarele entiti clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humeral
c. Periartrita coxoIemural
d. AlgoneurodistroIia
e. Maladia Dupuytren
Corect: a
187. Alegei rspunsurile corecte. La inspecia tegumentelor pacienilor cu sindrom reumatoid se pot evidenia:
a. Leziuni eritemato-scuamoase n psoriazis
b. Noduli reumatoizi n spondilita anchilozant
c. Noduli Bouchard si Heberden n boala artrozic
d. ToIi gutosi n poliartrita reumatoid
e. Eritem Iacial ,n Iluture n lupusul eritematos diseminat
Corect: a, c, e
188. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluat prin:
a. Indicele Schber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
Corect: b, d, e
189. Poliartrita reumatoid este caracterizat de urmtoarele deIormri articulare:
a. Deviaia cubital a degetelor si minii
b. Police n ,Z
c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu Ilexum
Corect: a, b, c, e
190. n poliartrita reumatoid, posturarea minii cu ajutorul ortezelor se realizeaz astIel:
a. Pumn n extensie 10-20
b. Deviaia cubital a minii si degetelor
c. Flexie usoar a metacarpoIalangienelor
d. Police n abducie si opoziie
e. InterIalangiene proximale n extensie
Corect: a, c, d
191. Alegei rspunsurile corecte. n poliartrita reumatoid:
a. Se evit poziiile sau activitile ce solicit Ilexorii degetelor
b. Se recomand purtarea de susintori plantari
c. Se evit poziia seznd pe scaune sau Iotolii joase
d. Se recomand exerciiile care antreneaz prehensiunea de Ior
e. Cura balnear se adreseaz tuturor Iormelor de poliartrit reumatoid
Corect: a, b, c
192. n poliartrita reumatoid se pune accent pe toniIierea:
a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superIicial al degetelor
c. Flexorilor antebraului
d. Flexorilor coapsei si gambei
e. Musculaturii intrinseci a minii
Corect: a, b, e
193. Sindromul Reiter:
a. Este artrita reactiv
b. Este caracterizat de triada: conjunctiv, artrit, uretrit
c. Nu este nsoit de maniIestri generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. Poate evolua ctre spondilita anchilozant
Corect: a, b, e
194. Care din urmtoarele aIirmaii cu privire la artrita psoriazic sunt adevrate:
a. ManiIestrile cutanate constau n plci eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b. Este nsoit de maniIestrile extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. n majoritatea cazurilor apar maniIestrile articulare si apoi cele cutanate
d. Cea mai Irecvent Iorm este artrita mutilant
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deIormrilor si anchilozelor articulare
Corect: a, b, e
195. Care din urmtoarele aIirmaii sunt adevrate:
a. n spondilita anchilozant cura balnear este indicat n special n staiunile de pe litoralul Mrii Negre
b. Spondilita anchilozant aIecteaz cu preponderen sexul Ieminin
c. Caracteristice spondilita anchilozant sunt lombosacralgiile n a doua jumtate a nopii, cu iradiere n bascul
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozant include si disIuncia ventilatorie restrictiv
e. n stadiile avansate ale spondilita anchilozant se poate instala ,poziia de schior
Corect: a, c, d, e
196. n timpul activitilor cotidiene spondiliticul trebuie s pstreze anumite posturi:
a. Decubit dorsal pe pat tare, cu pern sub cap
b. Seznd pe scaun cu sptar nalt si pstrarea contactului permanent al spatelui cu sptarul
c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraele pe mas
d. Evitarea sederii prelungite n Iotoliu
e. n ortostatism pstrarea distanei maxime xiIoid-pube
Corect: b, c, d, e
197. n spondilita anchilozant meninerea sau cresterea tonusului muscular se realizeaz n special la nivelul
anumitor grupe musculare:
a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului si trunchiului
e. Muschii abdominali
Corect: b, d, e
198. Alegei rspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita anchilozant:
a. Se ncepe ct mai precoce si are continuitate absolut
b. Ocup primul loc n ierarhia Iormelor de tratament Iizical
c. Pune accent pe exerciiile de Ilexie la nivelul coloanei vertebrale si centurilor
d. Cuprinde exerciii pentru reeducarea respiraiei toracice si abdominale
e. Kinetoterapia este adaptat stadiului evolutiv
Corect: a, b, d, e
199. Care dintre urmtorii Iactori Iavorizeaz deteriorarea cartilajului articular:
a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vrsta peste 50 ani
d. Sexul Ieminin
e. Rasa neagr
Corect: a, b, c
200. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, Iesier, inghinal, pe Iaa anterioar a coapsei
d. Mers schioptat
e. Parestezii pe Iaa anterioar a coapsei
Corect: a, b, c, d
201. Igiena ortopedic a soldului const n:
a. Mers si ortostatism prelungit
b. Greutate corporal ideal
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin n baston
e. Evitarea urcrii si coborrii scrilor
Corect: b, d, e
202. Indicaiile curei balneare n coxartroz sunt reprezentate de:
a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operat
e. Forme cu redoare strns si atitudine vicioas ireductibil
Corect: c, d
203. Igiena ortopedic a genunchiului const n:
a. Evitarea tocurilor nalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Medicaie antialgic
e. Descrcarea de greutate a genunchiului
Corect: a, b, e
204. Procedurilor de electroterapie antialgic n gonartroz includ:
a. Comprese reci cu sulIat de magneziu
b. mpachetri cu paraIin
c. Cureni de joas Irecven
d. Cureni de medie Irecven
e. Biostimulare laser
Corect: c, d, e
205. Kinetoterapia n gonartroz const n:
a. Posturri n Ilexie a genunchiului
b. ToniIierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizri articulare pentru reIacerea extensiei complete
d. Exerciii n lan kinetic nchis
e. Exerciii pentru coordonare
Corect: b, c, d, e
206. Spondilodiscartroza cervical are maniIestri clinice polimorIe:
a. Cervicalgie iradiat occipital, n vertex, n umeri
b. Nevralgie cervico-brahial
c. Sindrom Barr-Lieou
d. Puncte dureroase la nivelul umrului
e. Vertij, IosIene, acuIene
Corect: a, b, c, e
207. Obiectivele de tratament recuperator n spondilodiscartroza lombar sunt urmtoarele:
a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular ntre agonisti si antagonisti
d. Restabilirea controlului adecvat al miscrii
e. ProIilaxia recidivelor
Corect: b, c, d, e
208. Tratamentul Iizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a. Masaj sedativ lombosacroIesier
b. Bi galvanice, 4 celulare
c. Cureni diadinamici n special n lumbago musculo-ligamentar
d. mpachetri cu paraIin lombar n Iormele acute
e. Bi simple la 36-37 n cazul radiculopatiilor reziduale
Corect: a, c, e
209. Kinetoterapia din perioada acut a discopatiei lombare urmreste:
a. Asuplizarea trunchiului inIerior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare general
d. Scderea iritaiei radiculare
e. Cresterea tonusului vagal
Corect: b, c, d, e
210. ,Scoala spatelui const n:
a. Constientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinului
b. nzvorrea coloanei lombare
c. Meninerea Iorei musculare agonisti si antagonisti
d. Programul Williams Iazele I si II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
Corect: a, b, c
211. Tratamentul chirurgical n hernia de disc lombar este indicat n cazul:
a. Durerilor care nu cedeaz la tratament conservator
b. Recidivelor Irecvente
c. Manevrei Lasseque pozitiv la valori mici
d. Apariiei sau agravrii unui deIicit motor
e. Apariiei sindromului de ,coad de cal,
Corect: a, b, d, e
212. PSH (umrul dureros simplu) se caracterizeaz prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractil
d. Aspect radiologic normal
e. Evoluie Iavorabil la aplicarea curenilor de joas Irecven
Corect: d, e
213. PSH (umrul pseudoparalitic) se caracterizeaz prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Mobilitate activ absent
c. Mobilitate pasiv normal
d. Absena tulburrilor de sensibilitate
e. ModiIicri ale reIlexelor osteotendinoase
Corect: b, c, d
TESTE GRIL KINETOTERAPIE
BibIiografie
3. Sbenghe T: Kinesiologia-tiina micrii., Editura Medical, Bucureti, 2002
4. Sbenghe, Kinetologia profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed.Medical, 1987.
5. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i Recuperare Medical, Editura ACSA Craiova, 1995
6. Sidenco E L: Bilanul articular i muscular. Ed A.P.P. Bucureti 1999.
7. Neme . D. A: Metode de explorare i evaluare n kinetoterapie. 2001, Ed. Orizonturi Universitare, Timioara, SBN 973-
8109-87-6.
8. Kiss : Fiziokinetoterapie i recuperare medical. Ed Med., Bucureti, 2002, SBN 973-39-0338-8.
9. Zdrenghea D, Branea : Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1995

214. Capacitatea de miscare articular se apreciaz prin:
a. bilan clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilitile de comunicare
d. bilan articular
e. bilan muscular
Corect: d
215. Odat cu bilanul articular se pun n eviden:
a. hipotroIii musculare
b. laxitatea ligamentar care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum)
c. contractura n Ilexie cu apariia unui Ilexum, care n stadiul ireductibil Iace imposibil extensia.
d. laxitate complex capsulo-ligamentar
e. atroIii musculare
Corect: b, c, d
216. Bilanul articular se realizeaz:
a. prin testarea Iorei musculare a muschilor adiaceni unei articulaii.
b. cu ajutorul goniometrului.
c. prin comparaie cu mobilitatea normal contralateral
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul Iirului cu plumb
Corect: b, c, e
217. n analiza mobilitii articulare se apreciaz:
a. gradul maxim de mobilitate
b. unghiul Iuncional
c. Iora muscular
d. spasticitatea
e. abilitatea
Corect: a, b
218. Bilanul muscular apreciaz:
a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. Iora muscular
d. unghiul Iuncional
e. rezistena muscular
Corect: a, c, e
219. Bilanul muscular are un sistem de cotare internaional. Sistemul are scala:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
e. 0-3
Corect: b
220. Care din urmtoarele tehnici aparin imobilizrii:
a. poziia de corecie
b. punerea n repaus
c. posturile de Iacilitare
d. contenia
e. contracia izometric
Corect: b, d
221. Tehnicile anakinetice apeleaz la:
a. mobilizare pasiv
b. imobilizare
c. posturare
d. contracie izometric
e. contracie izoton
Corect: b, c
222. Care din urmtoarele modaliti tehnice aparin mobilizrilor pasive:
a. mobilizarea liber
b. contracia izometric
c. relaxarea muscular
d. mobilizarea pasiv pur asistat
e. mobilizarea auto-pasiv
Corect: d, e
223. Mobilizarea pasivo-activ aparine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizrilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizrilor pasive
e. tehnicilor de Iacilitare
Corect: d
224. Contracia reIlex din cadrul mobilizrilor active reIlexe este provocat prin:
a. reIlex de ntindere (stretch-reIlex)
b. miscarea voluntar cu modiIicarea lungimii muschiului
c. reIlex de echilibru
d. reIlexe de poziie
e. cresterea tensiunii muschiului
Corect: a, c, d
225. Mobilizarea activ liber este o tehnic n cadrul:
a. mobilizrii active reIlexe
b. mobilizrii pasive
c. kineziei statice
d. mobilizrii active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
Corect: d
226. Care din urmtoarele modaliti tehnice aparin mobilizrilor active voluntare:
a. mobilizarea activ liber
b. mobilizarea activo-pasiv
c. mobilizarea pasivo-activ
d. mobilizarea activ cu rezisten
e. contracia izokinetic
Corect: a, b, d
227. Care din urmtoarele modaliti tehnice aparin mobilizrilor pasive:
a. mobilizarea pasiv mecanic
b. manipulrile
c. traciunile
d. mobilizarea activ reIlex
e. mobilizarea autopasiv
Corect: a, b, c, e
228. Care din urmtoarele modaliti tehnice aparin mobilizrilor pasive:
a. contracia izometric
b. relaxarea
c. traciunile
d. mobilizarea pasivo-activ
e. mobilizarea pasiv pur asistat
Corect: c, d, e
229. Stretchingul are urmtoarele avantaje:
a. scade Ilexibilitatea esuturilor
b. creste abilitatea de a nva sau perIorma diIerite miscri
c. determin relaxarea Iizic si psihic
d. determin o constientizare asupra propriului corp
e. creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munc sau sport
Corect: b, c, d
230. Care din urmtoarele reguli pentru stretching sunt adevrate?
a. nclzirea prealabil a esutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziionarea corect a pacientului
d. iniial se ntinde doar o singur articulaie, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3 articulaii
e. se ncepe cu articulaiile proximale si apoi cele distale
Corect: a, b, c, d
231. Ce tipuri de stretching pentru muschi cunoastei?
a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
Corect: b, c, d, e
232. Miscrile jocului articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. Ilexia
d. compresie
e. traciune
Corect: a, b, d, e
233. EIectele jocului articular sunt:
a. asigur miscrile segmentelor n articulaiile periIerice
b. asigur o repartiie Iiziologic a lichidului sinovial
c. permite Iormarea de aderene n articulaie
d. transmite impusuri aIerente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. eIect antialgic
Corect: a, b, d, e
234. Indicaiile reIacerii jocului articular sunt:
a. ameliorarea sensibilitii locale
b. limitarea miscrilor articulare prin aIectare capsular articular
c. dureri articulare
d. meninerea unei biologii normale articulare
e. rol proIilactic n imobilizrile prelungite mai ales prin paralizii
Corect: b, c, d, e
235. n timpul mobilizrilor vom ine seama de o serie de reguli:
a. poziia pacientului s Iie comod, relaxat
b. poziia articulaiei care va Ii mobilizat s permit o ct mai bun relaxare local
c. kinetoterapeutul s aib o poziie comod cu posibilitate de abordare usoar a pacientului
d. mna kinetoterapeutului care Iace mobilizarea nu va avea contact cu articulaia
e. segmentul articular care nu va Ii mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de ctre un ajutor, sau de o mn
a kinetoterapeutului
Corect: a, b, c, e
236. Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele corecte:
a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de miscare
b. Gradul 2: miscri mai ample care ns nu ating extremele valorilor de mobilitate
c. Gradul 3: miscri ample spre excursia maxim, la nivelul rezistenei tisulare
d. Gradul 4: la Iel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilitii care Ioreaz rezistena tisular (stretching)
Corect: b, c, d, e
237. Tehnica manipulrii. Alegei cei 3 timpi coreci:
a. punerea n poziie
b. punerea n relaxare
c. punerea n tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
Corect: a, c, e
238. Capacitatea de a maniIesta valori mari de Ior n cea mai mic unitate de timp se numeste:
a. Ior maxim relativ
b. Ior maxim absolut
c. Ior exploziv
d. Ior dinamic
e. Ior de rotaie
Corect: c
239. Mrimea Iorei musculare depinde de mai muli parametri, dintre care:
a. diametrul de seciune al muschiului
b. numrul unitilor motorii n aciune
c. Irecvena impulsurilor nervoase
d. tipul articulaiei
e. aranjamentul Iibrelor musculare
Corect: a, b, c, e
240. Dezavantajele contraciilor izometrice sunt:
a. mresc munca ventriculului stng, tensiunea arterial, Irecvena cardiac
b. amelioreaz supleea esuturilor periarticulare
c. toniIic n special Iibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria
d. antreneaz muschi pentru o contracie mai lent
e. nu amelioreaz coordonarea pentru miscri mai complexe
Corect: a, c, d, e
241. Avantajele contraciilor izometrice:
a. sunt Ioarte eIiciente
b. reduc edemul prin eIect de pomp
c. tehnica este simpl
d. durata exerciiilor este scurt
e. solicit articulaiile
Corect: a, b, c, d
242. Care din urmtoarele aIirmaii este Ials cu privire la contracia izometric?
a. muschiul nu-si schimb lungimea
b. Iibra muscular si mreste tensiunea
c. se scutur ritmic membrul respectiv
d. cresteri marcate ale Iorei si rezistenei musculare
e. se suspend circulaia muschiului
Corect: c, d
243. Pentru a creste Iora muscular se execut:
a. exerciii izometrice
b. tehnici de Iacilitare proprioceptiv neuromuscular pentru a creste direct Iora muscular
c. posturile declansatoare de reIlexe tonice
d. exerciii dinamice cu rezisten
e. coordonrile paliative
Corect: a, c, d
244. Exerciiile izometrice practicate pentru cresterea Iorei musculare sunt:
a. exerciii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciiul maximal scurt
c. exerciii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciii rezistive regresive
e. exerciiul maximal cu repetiie
Corect: a, c
245. Exerciiile unice scurte izometrice zilnice constau n:
a. o contracie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele-o sedin pe zi
c. grupaj de 3 contracii a 6 secunde, cu o pauz de 30-60 de secunde ntre contracii
d. o contracie de 12 secunde pe zi
e. o contracie de 10 secunde pe zi
Corect: a
246. Dintre exerciiile dinamice cu rezisten Iac parte:
a. exerciiul maximal scurt
b. exerciiul maximal cu repetiie
c. exerciiile rezistive regresive
d. exerciiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 3 contracii a 6 secunde
Corect: a, b, c
247. Exerciiul maximal cu repetiie :
a. se urmreste prin cresterea progresiv a greutilor
b. se testeaz acea greutate care poate Ii ridicat de10 ori
c. la 5-7 zile se retesteaz noua rezisten pentru 10 RM
d. se execut 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe sptmn
e. se numeste tehnica OxIord
Corect: a, b, c, d
248. Tehnica De Lorme-Watkins are n structur urmtoarele seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu / 10RM
c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM
e. setul V : 5 ridicri cu 10 RM
Corect: a, b, c
249. n cazul tehnicii de Lorme-Watkins
a. ntre seturi se intercaleaz o pauz de 2-4 minute
b. ntre seturi se intercaleaz o pauz de 10 minute
c. cele 3 seturi se execut o data pe zi, de 4 ori pe sptmn
d. n ziua a 5-a se retesteaz 10 RM
e. seturile se execut de 5 ori pe zi
Corect: a, c, d
250. Din cte seturi de exerciii este compus schema tehnicii OxIord?
a. 2 seturi
b. 3 seturi
c. 5 seturi
d. 4 seturi
e. 5 seturi
Corect: d
251. n cazul exerciiilor regresive:
a. muschiul oboseste treptat
b. progresia este asigurat prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. numrul de repetri ntr-o repriz depinde de greutate
d. schimbarea Irecvent a greutilor Iace ca tehnica s nu Iie agreat de pacient si de kinetoterapeut
e. se obine o perIorman aproape maxim pentru starea Iiziologic a muschiului n momentul respectiv
Corect: a, b, d, e
252. Schema tehnicii OxIord este compus din:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 90 10 RM
c. setul III: 10 ridicri cu 80 10 RM
d. setul IV: 10 ridicri cu 70 10 RM
e. setul V: 10 ridicri cu 5 RM
Corect: a, b, c, d
253. Schema exerciiilor cu 10 rm (repetiii minime) este:
a. seria I: de 10 ridicri cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicri cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicri cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicri cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicri cu 2 x 5 rm
Corect: a, b, c
254. Exerciiile dinamice cu rezisten sunt indicate pentru :
a. hipertoIia muscular
b. hipotroIia muscular
c. ameliorarea mobilitii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scderea rezistentei musculare
Corect: a, c, d
255. Izometria este exerciiul:
a. care nu reuseste s realizeze cresterea Iorei musculare
b. care asigur cresterea cea mai rapid a Iorei musculare
c. solicit articulaia
d. realizeaz o hipertroIie musculara
e. realizeaz o hipotroIie muscular
Corect: b, d
256. Exerciiile dinamice cu rezisten presupun:
a. viteza miscrilor nu are importan
b. durata exerciiilor nu reprezint un parametru de dozare
c. urmrirea atent, zilnic a semnelor de oboseal muscular
d. durata exerciiilor este un parametru de dozare
e. la nceputul exerciiilor se testeaz Iora grupului muscular simetric
Corect: c, d, e
257. n situaiile deIicitelor mari de Ior muscular este necesar s se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reIlexe tonice
b. ntinderea prelungit la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de Iacilitare pentru ntrirea musculaturii
d. elemente Iacilitatorii de crestere a rspunsului motor
e. nu se utilizeaz tehnici de Iacilitare pentru ntrirea musculaturii
Corect: a, c, d
258. Rezistena muscular reprezint :
a. 'o rezisten local, executat de un segment cu din masa muscular a corpului
b. capacitatea de a susine un eIort
c. capacitatea muschiului de a susine o contracie
d. capacitatea muschiului de a executa o activitate sau exerciiu pe o perioad prelungit de timp
e. incapacitatea muschiului de a susine o contracie
Corect: b, c, d
259. Rezistena muscular depinde de:
a. Iora muscular
b. valoarea circulaiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea general a organismului
e. pH-ul sngelui
Corect: a, b, c, d
260. Testarea rezistenei muschiului se Iace:
a. testarea se Iace cu greuti ntre 60-70 din Iora maxim
b. prin testarea capacitii de meninere a unei contracii
c. testarea se Iace cu greuti ntre 15-40 din Iora maxim cronometrndu-se timpul meninerii contraciei
d. testarea se Iace cu greuti ntre 50-60 din Iora maxim
e. calculnd numrul de repetri posibile la ncrcare si la un ritm de metronom precizat
Corect: b, c, e
261. Pentru a realiza cresterea rezistenei musculare:
a. scdem durata exerciiilor
b. crestem durata exerciiului
c. utilizm terapia ocupaional
d. se lucreaz la intensiti mai joase de eIort dar prelungite n timp
e. se lucreaz la intensiti mari de eIort
Corect: b, c, d
262. Bolnavii care beneIiciaz de antrenamentul la eIort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dup inIarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor aIeciuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
Corect: a, b, c, d
263. Metodele antrenamentului la eIort utilizeaz:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scrilor si pantelor
d. terapia ocupaional
e. crioterapia
Corect: b, c, d
264. Cea mai modern exprimare a intensitii unui eIort se Iace prin:
a. urcatul scrilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometric
Corect: c
265. Suportabilitatea eIortului se urmreste pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. ceIalee
d. transpiraii reci
e. oboseala
Corect: a, b, d
266. Intensitatea eIortului la cardiaci si pulmonari se recomand a Ii:
a. 30-40 din consumul maxim de oxigen
b. 40-50 din consumul maxim de oxigen
c. 20-30 din consumul maxim de oxigen
d. 60-80 din consumul maxim de oxigen
e. 60-80 din capacitatea Iuncional testat a pacientului
Corect: d, e
267. Durata eIortului n cazul antrenamentului la eIort este de:
a. 3 minute de eIort urmate de o pauz de 30-180 secunde, ciclu care se repet la 30-60 minute
b. 5 minute de eIort
c. 10 minute de eIort
d. 15 minute de eIort
e. 7 minute de eIort
Corect: a
268. Frecventa sedinelor de eIort la pacienii cardio pulmonari este de:
a. 1 pe sptmn
b. 2, 2-3 pe sptmn
c. 5 pe sptmn
d. 6 pe sptmn
e. 10 pe sptmn
Corect: b
269. Metodica unei sedine de antrenament la eIort mparte programul n:
a. prima parte 6-15 minute nclzire
b. partea a doua alctuit din exerciiul propriu-zis de eIort
c. partea a treia marcheaz trecerea la starea de repaus, dureaz 20 minute
d. partea a treia marcheaz trecerea la starea de repaus, dureaz 5-10 minute
e. partea a treia dureaz 25 minute
Corect: a, b, d
270. Antrenamentul la eIort are ca eIecte:
a. creste rezistena vascular periIeric
b. scade amplitudinea denivelrii segmentului ST la eIort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste extracia de O2 la nivelul esuturilor
e. creste amplitudinea denivelrii segmentului ST la eIort
Corect: b, c, d
271. Antrenamentul pentru reIacerea coordonrii se Iace dup anumite reguli:
a. exerciiile de coordonare trebuie s se execute de cteva ori pe zi, Ir ntrerupere, pn ce coordonarea este
obinut
b. orice contracie a muschiului care nu este necesar unei activiti date trebuie evitat
c. se vor utiliza explicaii verbale, nregistrri cinematice, desene
d. antrenamentul se opreste la orice semn de oboseal sau plictiseal
e. este necesar o Ior mare pentru o miscare de precizie
Corect: a, b, c, d
272. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. relaxarea
b. posturarea
c. gimnastica corectoare
d. educarea tusei
e. reIacerea abilitilor
Corect: a, b, c, d
273. Posturile de drenaj bronsic se execut:
a. nainte de mas
b. dup mas
c. seara
d. dimineaa
e. dimineaa, seara, nainte de mas
Corect: a, c, d, e
274. Reeducarea respiratorie are urmtoarele componente:
a. dirijarea aerului la nivelul cilor respiratorii superioare
b. reeducarea respiraiei costale
c. reeducarea respiraiei diaIragmatice
d. controlul si coordonarea respiraiei
e. corijarea curburilor patologice
Corect: a, b, c, d
275. Controlul si coordonarea respiraiei are urmtoarele componente:
a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul Iluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
Corect: a, b, c, d
276. n programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, eIortul lor este cel mai mult limitat de:
a. medicaia speciIic aIeciunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale Irecvenei cardiace
e. valorile crescute ale Irecvenei respiratorii
Corect: b
277. n perioada de la 8-12 sptmni postinIarct, nivelul de solicitare al exerciiilor Iizice corelat cu Irecvena
cardiac este de:
a. 30 din Irecvena maxim
b. 50 din Irecvena maxim
c. 70-80 din Irecvena maxim
d. 100 din Irecvena maxim
e. 90 din Irecvena maxim
Corect: c
278. Obiectivele terapeutice ale pacienilor coronarieni se pot realiza:
a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament Iizic
d. drenajul de postur
e. reeducarea tusei
Corect: a, b, c
279. Obiectivele Iazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
a. reantrenarea la eIort
b. readaptarea la viaa cotidian
c. readaptarea socio-proIesional
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienilor
Corect: a, b, c
280. Imobilizarea prelungit la pat a pacienilor coronarieni este urmat de multiple complicaii:
a. decondiionarea cardio-vascular
b. staz venoas si bronsic
c. tulburri troIice
d. ameliorarea Iraciei de ejecie
e. decompensri psihice
Corect: a, b, c, e
281. Se consider inIarct miocardic necomplicat n urmtoarele situaii:
a. inIarctul miocardic cu hipotensiune arterial
b. inIarctul miocardic Ir durere cardiac persistent sau recurent
c. inIarctul miocardic Ir disritmii semniIicative
d. inIarctul miocardic Ir insuIicien cardiac
e. inIarct miocardic cu anevrism ventricular
Corect: b, c, d
282. Parametrii urmrii n recuperarea dup inIarctul miocardic acut necomplicat sunt:
a. Irecvena cardiac
b. EKG
c. tensiune arterial
d. monitorizarea holter
e. toi parametrii de mai sus
Corect: a, c
283. n testarea de eIort la cicloergometru, cresterea progresiv a intensitii eIortului la Iiecare treapt de eIort
este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W
Corect: b
284. Criteriile de terminare a testului de eIort sunt:
a. durerea anginoas suportabil
b. extrasistolia ventricular agravat la eIort (peste 25 din bti)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau Iibrilaia ventricular
d. tulburrile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. cresterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e
285. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian n Iaza a II-a a inIarctului miocardic acut este de:
a. 5 sedine/sptmn
b. 2 sedine/sptmn
c. 3 sedine/sptmn
d. 4 sedine/sptmn
e. zilnic
Corect: c
286. Complicaiile posibile ale testrii la eIort sunt:
a. inIarctul miocardic acut, oprirea cardiac, decesul
b. hipotensiunea
c. insuIiciena respiratorie
d. insuIiciena circulatorie cerebral acut
e. insuIiciena cardiac congestiv
Corect: a, b, d, e
287. Contraindicaii testrii la eIort sunt.
a. inIarctul miocardic acut n primele 6 zile de evoluie
b. angin pectoral de eIort
c. insuIiciena ventricular stng simptomatic sever
d. hipertensiunea arterial (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoz aortic sever
Corect: a, c, e
TESTE GRIL KINETOPROFILAXIE
BibIiografie:
1. Tudor Sbenghe, Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Editura Medical Bucureti, 1999, pag 325 -336, 345-357.

288. Antrenamentul aerobic se realizeaz printr-un program de exerciii:
a. cu o anumit durat
b. cu o anumit Irecven
c. aplicate consecvent
d. de intensiti ntmpltoare
e. la temperatura de 37
Corect: a, b, c
289. EIectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. n timpul eIortului prin exerciiu Iizic
b. n repaus
c. n cazul adaptrii la altitudini diIerite
d. n cazul exerciiilor anaerobe
e. n somn
Corect: a, b
290. ModiIicrile adaptative apar la nivelul:
a. organismului ca ntreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. Ianerelor
Corect: a, b, d
291. Dintre Iactorii care condiioneaz rspunsurile adaptative individuale la antrenamentul aerobic, Iac excepie:
a. vrsta
b. sexul
c. coeIicientul de inteligen
d. nivelul de Iitness iniial
e. abilitile individuale
Corect: c
292. EIectele adaptative la nivelul muschilor se maniIest prin:
a. cresterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertroIie muscular
d. hipotroIie muscular
e. hipotonie muscular
Corect: b, c
293. Cresterea VO
2
max prin kinetoproIilaxie n regim aerobic este:
a. mai mare la tineri
b. mai mare la vrstnici
c. aceeasi pentru toate categoriile de vrst
d. aceeasi pentru indivizii cu aceeasi greutate si nlime
e. independent de alimentaie
Corect: a
294. Adaptrile cardio-vasculare n repaus sunt:
a. usor cuantiIicabile
b. greu cuantiIicabile
c. exprim un nivel crescut de Iitness
d. apar doar la anumii pacieni, n Iuncie de parametrii cardiaci iniiali
e. exprim un nivel crescut al VO
2
max
Corect: a, c
295. Adaptrile cardio-vasculare n repaus nregistreaz urmtoarele modiIicri ale parametrilor:
a. scderea Irecvenei cardiace
b. scderea volumului sanguin circulant
c. scderea valorilor tensionale
d. cresterea volumului btaie cardiac
e. scderea volumului btaie cardiac
Corect: a, c, d
296. Adaptrile cardio-vasculare maniIestate n timpul eIortului Iizic se caracterizeaz prin:
a. cresterea consumului de oxigen miocardic
b. scderea volumului btaie cardiac
c. cresterea debitului cardiac corespunztor cerinelor eIortului
d. scderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
Corect: c, d
297. ModiIicrile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a. cresterea valorilor colesterolului
b. scderea valorilor trigliceridelor
c. scderea cantitii de hemoglobin
d. scderea hematocritului
e. scderea trombocitelor
Corect: a, c, d, e
298. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienii cu aIeciuni coronariene deoarece prin modiIicrile adaptative
sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creste riscul trombotic
c. creste Iibrinoliza
d. previne apariia ischemiilor coronariene
e. scade Iibrinoliza
Corect: a, c, d
299. ModiIicrile adaptative respiratorii aprute n antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a. cresterea Irecvenei respiratorii n mod special
b. cresterea volumelor respiratorii
c. scderea volumelor respiratorii
d. scderea capacitii de diIuziune alveolo-capilar
e. cresterea travaliului respirator
Corect: b
300. EIectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. nu apar dect la pacienii cu tulburri emoionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile n managementul stresului
d. sunt utile pentru cresterea perIormanelor cognitive
e. stimuleaz atenia
Corect: b, c, d, e
301. EIectele adaptative obinute prin antrenamentul aerobic n kinetoproIilaxia primar sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaz maxim o sptmn
d. meninute numai dac se menine permanent un anumit grad de antrenament
e. meninute numai dac se execut sporadic exerciii aerobice
Corect: b, d
302. Antrenamentul aerobic se realizeaz prin urmtoarele tipuri de activiti Iizice:
a. orice exerciiu Iizic care se Iace cu consum energetic n prezena oxigenului
b. orice exerciiu Iizic care se Iace cu consum energetic n absena oxigenului
c. numai activiti sportive speciIice
d. activiti cotidiene
e. orice activitate sportiv
Corect: a, d
303. Antrenamentul aerobic n kinetoproIilaxie exclude urmtoarele tipuri de activiti:
a. Mersul cu ritm rapid
b. EIortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometric sau simpl
d. Exerciii cu greuti
e. Baschet de perIorman
Corect: e
304. Parametrii care caracterizeaz antrenamentul aerobic sunt urmtorii:
a. intensitatea
b. durata
c. Irecvena
d. variaia
e. temperatura
Corect: a, b, c, d
305. Factorii care condiioneaz alegerea exerciiilor aerobice sunt:
a. abilitile individuale
b. musculatura vizat
c. preIerina terapeutului
d. temperatura corporal
e. presiunea atmosIeric
Corect: a, b
306. Notai semniIicaiile adevrate n legtur cu numrul de seturi pentru exerciiile aerobice:
a. se ncepe cu un set pentru Iiecare exerciiu
b. se creste din 3 n 3
c. se creste progresiv, pn la maxim 6 seturi
d. se creste din 5 n 5
e. se creste din 10 n 10
Corect: a, c
307. Ordinea aplicrii exerciiilor aerobice ncepe cu:
a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inIerioare
e. cu hemicorpul drept
Corect: b, c
308. Variaia programului aerobic semniIic modiIicarea:
a. poziionrii segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciiu
d. orelor la care se realizeaz antrenamentul
e. numrului de participani la antrenament
Corect: a, b, c
309. ConIorm principiului ncrcrii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie s Iie:
a. la acelasi nivel cu activitile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescut progresiv
d. sczut progresiv
e. crescut brusc ca s poat produce cresterea Iorei musculare
Corect: b, c
310. De obicei raportul intensitate/durat, utilizat n antrenamentul aerobic, este:
a. direct proporional
b. invers proporional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de nlimea pacientului
Corect: b
311. Frecvena antrenamentului aerobic este:
a. de 3-4 ori/ sptmn
b. de 3-4 ori pe zi
c. o dat/ sptmn
d. n Iuncie de eIortul total realizat
e. zilnic
Corect: a, d
312. Exerciiul aerobic muscular poate Ii:
a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorI
Corect: a, b, c, d
313. SpeciIicai care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se Ioloseste singur, deoarece nu determin cresterea
VO
2
max:
a. de anduran
b. de Ilexibilitate
c. de Ior
d. submaximal
e. supramaximal
Corect: b
314. Structura unui antrenament aerobic n kinetoproIilaxie cuprinde urmtoarele perioade, cu excepia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. nclzirea
d. exerciiile
e. rcirea
Corect: a, b
315. Selectai enunurile aIirmative despre eIectele perioadei de nclzire a antrenamentului aerobic:
a. creste Iluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulburrilr de ritm cardiac si de irigaie coronarian
d. creste perIormana muscular
e. scade perIormana muscular
Corect: a, b, c, d
316. Tipurile de antrenament aerobic pot Ii:
a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament n circuit cu intervale
Corect: a, c, d, e
TESTE GRIL KINETOTERAPIA DE RECUPERARE
NEUROMOTORIE I PROPRIOCEPTIV
Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti., 1987; pagini 191 - 228
2. T. Sbenghe, Kinesiologie-tiina micrii, Editura Medical, Bucureti, 2002, pagini 142-158, 331-343
3. Roxana Popescu, Rodica Tristaru, P. Badea, Ghid de evaluare clinic i funcional n recuperarea medical, Editura
Medical Universitar, Craiova, 2004, volumul , pagini 333 - 483
317. Care dintre urmtoarele aIirmaii reale caracterizeaz cortexul sensoriomotor:
a. Aria 4 (aria cortexului motor primar) are rolul de a sintetiza inIormaiile de la diIerite zone ale sistemului
nervos central, de a genera si transmite comanda motorie central spre etajele inIerioare, cu iniierea si
modularea miscrii voluntare
b. Aria 6 (aria cortex premotor) are rolul de a orienta corpul si membrele nainte de miscare, de a nva miscri
noi
c. Aria 6 suplimentar are rolul de a planiIica miscrile care asigur corectitudinea secvenelor activitii
musculare pentru miscri cu abilitate mic
d. Ariile 5 si 8 (cortexul parietal posterior) au rolul de analizare a inIormaiilor senzitivo-senzoriale pentru
acordarea miscrii cu mediul nconjurtor si de a imagina miscrile
e. Ariile 1-3 (cortexul somatosenzitiv primar) au rolul de a primi aIerene de la periIerie
Corect: a, b, e
318. Rolul celor dou emisIere cerebrale este:
a. Analiza inIormaiilor de la vz, auz, tact n emisIerul stng
b. Analiza inIormaiilor de la tact, propriocepie, vorbire n emisIerul drept
c. Analiza secvenialitii sunetelor si a actelor motorii n emisIerul stng
d. Analiza coninutului inIormaiilor spaiale globale, aprecierea ntregului corp n emisIerul drept
e. Analiza ritmului vocii, a locului ocupat de corp n spaiu n emisIerul drept
Corect: a, c, d, e
319. Rolul tractului piramidal este complex, si anume:
a. Controleaz motricitatea voluntar, avnd rol n declansarea intenional a activitii aparatului motor
muscular, cu predilecie pentru musculatura distal
b. Rol activator direct, Iacilitator pentru motoneuronii medulari
c. Rol activator indirect pentru motoneuronii medulari
d. Rol n meninerea tonusului muscular prin inIluenarea motoneuronului alIa Iazic
e. Rol n meninerea tonusului muscular prin inIluenarea motoneuronului alIa tonic
Corect: a, b, e
320. Rolul tractului extrapiramidal este complex, si anume:
a. Regleaz tonusul muscular al posturii
b. Regleaz tonusul muscular al membrelor
c. Regleaz miscrile complexe voluntare
d. Controleaz dimensiunea, amplitudinea miscrii voluntare declansate de sistemul piramidal
e. Rol Iacilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari
Corect: a, d, e
321. Ajustarea permanent a tonusului postural de ctre bucla gamma este posibil n baza mai multor aspecte, cu
excepia:
a. Comenzii extrapiramidale
b. Comenzii piramidale
c. Modularii cerebeloase
d. Modulrii Iormaiunii reticulate
e. Modulrii aparatului vestibular
Corect: b
322. Principalele aspecte Iuncionale care deIinesc cerebelul sunt:
a. Aparat de timp-opreste miscarea la locul si momentul dorit
b. Aparat de nvare-circuitele cerebelului se modiIic prin experien
c. Aparat de nvare-inputurile repetate slbesc sinapsele
d. Aparat coordonator-integreaz miscrile unor articulaii ntr-un lan cinematic complex si coerent
e. Aparat coordonator-nu inIlueneaz semniIicativ abilitile
Corect: a, b, d
323. Ganglionii bazali au rol important si complex n controlul miscrii, deIinit prin mai multe aspecte, cu
excepia:
a. Modularea miscrii active comandate de scoar
b. Implicarea n procesul de planiIicare motorie-direcia, viteza, amplitudinea de miscare
c. Corpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea si tonusul muscular n repaus si miscare
d. Corpul striat conduce ,jocul elementelor sistemului locomotor si ale musculaturii mimicii
e. Corpul striat acioneaz unitar desi componentele sale au Iuncii antagoniste
Corect: c
324. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se deruleaz n urmtoarea ordine:
a. Mobilitatea o stabilitatea o mobilitatea controlat o abilitatea
b. Mobilitatea o mobilitatea controlat o stabilitatea o abilitatea
c. Mobilitatea o abilitatea o mobilitatea controlat o stabilitatea
d. Mobilitatea o stabilitatea o abilitatea o mobilitatea controlat
e. Mobilitatea o mobilitatea controlat o abilitatea o stabilitatea
Corect: a
325. DeIiniia corect a celor trei procese prin care se exprim controlul motor este:
a. Controlul muscular, corelat cu contracia muscular si cu miscarea segmentului respectiv, reprezint abilitatea
de a activa un grup limitat de uniti motorii ale unui singur muschi, Ir a Ii activai si ali muschi
b. Controlul muscular, corelat cu contracia muscular si cu miscarea segmentului respectiv, reprezint abilitatea
de a activa un grup limitat de uniti motorii ale unui singur muschi, Iiind activai si ali muschi
c. Coordonarea, controlat de cerebel, se deIineste prin combinarea activitii unui numr minim de muschi n
cadrul unei scheme de miscare continu, lin, n ritm normal, cu Ior adecvat pentru derularea respectivei
activiti
d. Coordonarea, controlat de cerebel, se deIineste prin combinarea activitii unui numr minim de muschi n
cadrul unei scheme de miscare ntrerupt, aritmic, cu Ior adecvat pentru derularea respectivei activiti
e. Echilibrul sau balansul reprezint inabilitatea de a menine sau de a mobiliza corpul Ir a cdea, adic
meninerea liniei gravitaionale a corpului n aIara poligonului de sprijin
Corect: a, c
326. Aspectele deIinitorii ale controlului muscular sunt:
a. Tonusul si Iora muscular
b. Miscarea normal, activ, voluntar
c. Miscarea involuntar
d. Abilitatea de miscare
e. Antrenamentul la eIort
Corect: a, b, c, d
327. Cele mai importante modaliti kinetice Iolosite pentru antrenarea controlului muscular sunt:
a. Stretching-ul si excitaia cutanat, n cadrul metodei Kabat
b. Stretching-ul si excitaia cutanat, n cadrul metodei Rood
c. Activarea imaginativ
d. Antrenarea percepiei contraciei
e. Electrostimularea neuromuscular, chiar n absena complianei pacientului
Corect: b, c, d
328. Sedina kinetic derulat pentru antrenarea controlului muscular se caracterizeaz prin:
a. 3-5 contracii musculare pentru muschiul care se lucreaz
b. status de indoloritate al pacientului
c. absena senzaiei de oboseal
d. n cursul unei sedine se lucreaz doar un singur muschi
e. n cursul zilei se poate derula o singur sedin kinetic
Corect: a, b, c
329. Modalitile kinetice care Iundamenteaz programul kinetic aplicat pentru reIacerea / antrenarea coordonrii
sunt:
a. Tehnici de Iacilitarea neuromotorii proprioceptive
b. Mobilizrile articulare din cadrul metodei Frenkel
c. Gestualitatea necoordonat
d. Terapia ocupaional
e. Coordonrile paliative
Corect: a, b, d, e
330. Legile Iormulate de Kottke care trebuie luate n considerare n alctuirea programului kinetic pentru
antrenarea coordonrii sunt:
a. Sedinele kinetice se execut o singur data pe zi
b. Se evit contraciile musculare care nu sunt necesare n activitatea pentru care se doreste antrenamentul
coordonrii
c. Nu trebuie Iolosite modaliti de ntrire a percepiei senzoriale adecvate pentru engrama corect
d. Compliana pacientului, cu concentrarea acestuia nu sunt absolut necesare
e. Exerciiile nu se deruleaz cu rezisten si nu necesit Ior mare (se lucreaz cu Ior muscular chiar sub 10
din Iora maxim a muschiului respectiv)
Corect: b, e
331. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt:
a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu meninerea echilibrului se suspend un altul pentru a-l
Iora pe primul s intre ct mai mult n aciune
b. Antrenamentul se ncepe pe supraIee stabile, apoi se deruleaz pe supraIee instabile
c. Se variaz nlimea centrului de greutate n cursul exerciiilor
d. Membrele superioare si trunchiul se utilizeaz ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru echilibru
e. Cstigarea unei abiliti motorii Iuncionale nu se Iace prin antrenament si experien, ntr-un mediu
corespunztor
Corect: a, b, c, d
332. Miscrile sunt coordonate atunci cnd exist:
a. Stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili si senzoriali
b. Variate ,permutri de miscare, posibile prin contracia muschilor agonisti, sinergisti, stabilizatori, antagonisti
c. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d. Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte n cursul unei miscri
usoare, Iine
e. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte n cursul unei miscri
usoare, Iine
Corect: a, c, d
333. Termenul care desemneaz tulburrile de coordonare este:
a. Asinergie
b. Adiadocochinezia
c. Ataxia
d. Hipotonia
e. Hipermetria
Corect: c
334. Recuperarea coordonrii la pacieni cu disIuncii cerebeloase presupune:
a. Miscare rapid, unic, cu ncrcare la extremitatea superioar si inIerioar
b. Tehnici de Iacilitare (stabilizarea ritmic, izometria alternant) pentru toniIierea musculaturii stabilizatoare
c. Exerciiile metodei Frenkel
d. Alergarea
e. Terapia ocupaional
Corect: b, c, e
335. Exerciiile n cadrul metodei Frenkel se deruleaz n conIormitate cu urmtoarele reguli:
a. Iniierea este totdeauna de partea aIectat, apoi de partea sntoas
b. Iniierea este totdeauna de partea sntoas sau mai puin aIectat, apoi de partea contralateral
c. Fiecare exerciiu se deruleaz iniial cu ochii deschisi, sub control vizual, apoi cu ochii nchisi
d. Oricare exerciiu se deruleaz lent, cu mult rbdare, cu repetare de 4-5 ori, n ordinea corespunztoare
e. Exerciiile se deruleaz ct mai rapid, cu mult rbdare, cu repetare de 4-5 ori, n ordinea corespunztoare
Corect: b, c, d
336. Testele Romberg sensibilizat, unipodal si al stresului postural reprezint teste pentru aprecierea:
a. Forei musculare
b. Rezistenei musculare
c. Tonusului muscular
d. Amplitudinii de miscare Iuncional
e. Echilibrului din ortostatism static
Corect: e
337. Testarea echilibrului din ortostatism activ se Iace cu ajutorul urmtoarelor teste:
a. Testul ntinderii membrelor superioare
b. Testul controlului motor
c. Testul ,brnciului
d. Testul transIerului, al deplasrii ritmice a greutii corpului anterior-posterior, stnga-dreapta
e. Testul Romberg
Corect: a, d
338. ReIacerea si meninerea echilibrului se deruleaz n dou etape, acestea Iiind:
a. Antrenarea controlului motor
b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c. Controlul amplitudinii de miscare
d. Controlul centrului de greutate
e. Antrenarea abilitii
Corect: b, d
339. Ordinea posturilor pentru exerciiile kinetice derulate pentru controlul centrului de greutate este:
a. De la posturile stabile la cele mai puin stabile
b. De la porturile instabile la cele stabile
c. Patrupedie o n genunchi o seznd lungit o seznd scurtat o ortostatism
d. Patrupedie o n genunchi o seznd scurtat o seznd lungit o ortostatism
e. Patrupedie o ortostatism o seznd lungit o seznd scurtat o n genunchi
Corect: a, c
340. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt:
a. Strategia coloanei vertebrale
b. Strategia gleznelor
c. Strategia genunchilor
d. Strategia soldurilor
e. Strategia pasilor
Corect: b, d, e
341. Tehnicile de Iacilitarea neuromuscular proprioceptiv se clasiIic n:
a. Fundamentale (de baz)
b. Particulare
c. Speciale
d. SpeciIice
e. Generale
Corect: a, c, d
342. Urmtoarele tehnici de Iacilitare neuromuscular proprioceptiv Iundamentale se Iolosesc deseori n practica
kinetic, cu o excepie:
a. Prizele minilor
b. Comenzile, comunicarea
c. ntinderea (stretch-reIlexul)
d. Inversarea lent
e. Traciunea si compresiunea
Corect: d
343. Coninutul principalelor tehnici de Iacilitarea neuromuscular proprioceptiv speciale este urmtorul:
a. inversarea lent (contracie izoton) - contracii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor
dintr-o schem de miscare, Ir pauz ntre inversri; inhib contracia agonistului spre sIrsitul miscrii, dar
pregteste antagonistul (reIlex miotatic, circuit Renshaw).
b. inversare lent cu opunere (contracie izometric) - variant a inversrii lente n care se introduce gradat
contracia izometric la sIrsitul amplitudinii miscrii (contracie izoton-izometric-izoton - izometric);
creste Iora de contracie agonist.
c. contracii repetate: se execut contracii concentrice pe musculatur unei direcii de miscare care este slab
(ntinderi rapide - declanseaz reIlexul miotatic de extensie, se opune apoi rezistena pentru realizarea unei
contracii izometrice, cu stimularea buclei gama musculare).
d. secvenialitate pentru ntrire: cnd un component dintr-o miscare este slab se execut schema de miscare cu
contracie izoton pn n punctul unde exist component muscular puternic; n acel punct se Iace
contracie izometric tot pe musculatura puternic, timp n care musculatura slab continu miscarea izoton,
putndu-se asocia periodic ntinderi rapide; punctul este situat n zona de mijloc a arcului de miscare pentru
muschii Ilexori sau n zona scurtat.
e. inversare agonistic: se execut miscarea concentric pe toat amplitudinea, contra unei rezistene tolerate; la
amplitudinea maxim se Iace o miscare de revenire pe o distan mic tot cu rezisten (contracie
concentric), apoi din nou miscarea iniial, pn la capt; se repet.
Corect: a, c, d
344. Care dintre urmtoarele aIirmaii sunt adevrate pentru tehnicile de Iacilitarea neuromuscular
proprioceptiv speciIice:
a. Pentru promovarea mobilitii se Iolosesc: iniierea ritmic, miscarea activ de relaxare-opunere, relaxare-
opunere, relaxare-contracie, stabilizare ritmic, rotaie ritmic
b. Pentru promovarea mobilitii se Iolosesc: iniierea ritmic, miscarea activ de relaxare-opunere, izometrie
alternant, relaxare-contracie, stabilizare ritmic, rotaie ritmic
c. Pentru promovarea stabilitii se Iolosesc: contracii izometrice n zona scurtat, iniierea ritmic, miscarea
activ de relaxare-opunere, stabilizare ritmic, rotaie ritmic
d. Pentru promovarea stabilitii se Iolosesc: contracii izometrice n zona scurtat, izometrie alternant
e. Pentru promovarea abilitii se Iolosesc: inversarea agonistic, progresia cu rezisten, secvenialitatea
normal, repetiia
Corect: a, d, e
345. Elementele de Iacilitarea proprioceptive sunt:
a. ntinderea / stretching-ul
b. rezistena aplicat unei miscri (prin greutatea corporal, manual, mecanic)
c. vibraia
d. telescoparea / compresiunea si traciunea
e. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmic.
Corect: a, b, c, d, e
346. Elementele de Iacilitarea telereceptive sunt:
a. Vzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. OlIacia
e. Presiunile pe tendoanele lungi
Corect: a, b, d
347. Pentru reIacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se Iolosesc urmtoarele metode
kinetice speciIice:
a. Mobilizrile
b. Manipulrile
c. Stretching-ul pentru esutul moale
d. Inhibiia activ pentru toate structurile esutului moale
e. Inhibiia activ pentru muschi
Corect: c, e
348. Care dintre urmtoarele aspecte deIinitorii ale diIeritelor tipuri de stretching sunt adevrate:
a. n timpul stretching-ului balistic tensiunea muscular este de 10 ori mai mare Ia de o ntindere obisnuit
b. Stretching-ul dinamic se realizeaz prin miscri voluntare lente ale segmentului ncercnd s se treac blnd
peste punctul maxim al amplitudinii posibile de miscare
c. Stretching-ul activ presupune o miscare voluntar spre amplitudinea de miscare maxim posibil, cu meninerea
poziiei 10-15 secunde, prin contracia agonistilor, Ir ajutor extern
d. Stretching-ul static, cu durat de minim 6 secunde, se realizeaz de ctre terapeut sau cu un echipament, cu
obinerea unei ntinderi active a musculaturii de pe Iaa opus a direciei de miscare
e. Stretching-ul isometric este combinarea celui pasiv cu o contracie isometric n poziia de ntindere pasiv
realizat de terapeutul Iizical.
Corect: b, c, e
349. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune:
a. Se ncepe cu articulaiile distale, apoi se trece spre cele proximale
b. Se ntinde doar cte o articulaie iniial, apoi se trece spre cele proximale
c. Se realizeaz concomitent o traciune usoar n ax, pentru evitarea compresiei articulare
d. Trebuie evitat overstretching-ul (suprantinderea)
e. Toate aspectele precizate la punctele a, b, c, d
Corect: e
350. Stretching-ul este contraindicat n urmtoarele situaii:
a. Cnd limitarea amplitudinii de miscare este de cauz muscular
b. Dup o Iractur veche, corect consolidat
c. n prezena unui proces inIlamator acut sau inIecios intraarticular sau periarticular
d. n prezena unui hematom sau a altor leziuni ale esutului moale
e. La pacientul cu scdere sever de Ior muscular
Corect: c, d, e
351. Inhibiia activ se aplic pentru reIacerea amplitudinii de miscare compromis de contractura muscular la
pacientul cu:
a. Muschi normal inervat
b. Muschi denervat
c. Muschi aIlat sub control voluntar normal
d. Miopatie sever
e. Spasticitate piramidal
Corect: a, c
352. Dintre tehnicile enumerate dou nu se Iolosesc pentru obinerea inhibiiei active:
a. Tehnica hold - relax (contracie - relaxare)
b. Tehnica hold-relax - contraction (contracie-relaxare - contracie)
c. Tehnica contraciei agonistului
d. Tehnica OxIord
e. Tehnica Delorme Watkins
Corect: d, e
353. Indicaiile pentru mobilizarea articulaiei periIerice sunt:
a. Scderea sindromului algic articular
b. Meninerea Ieedback-ului proprioceptiv articular
c. Scderea Ieedback-ului proprioceptiv articular
d. Cresterea miscrilor articulare prin aIectare articular capsular
e. Rol proIilactic n cazul imobilizrilor prelungite, mai ales la pacientul cu paralizie
Corect: a, b, e
354. Principiile de baz care ,controleaz Iacilitarea proprioceptiv sunt:
a. Acionare iniial de partea aIectat
b. Acionare iniial de partea sntoas
c. Respectarea liniilor de miscare n diagonal si spiral
d. Iniierea se Iace de la nivelul capului si gtului, continund cu genunchiul, indiIerent scopul Iuncional urmrit
e. Creierul uman diIereniaz att noiunea de miscare ct si pe cea muscular
Corect: b, c, d
355. Elementul uniIicator al tehnicilor de Iacilitarea l reprezint utilizarea:
a. Mecanismelor reIlexe elementare
b. ModiIicrilor de repartiie tonic prin schimbri ale poziiei corpului
c. Sincineziilor, n mod diIereniat
d. Interveniilor reIlexe periIerice
e. Electroterapiei
Corect: a, b, c
356. Obinerea Iacilitrii n metoda Kabat se realizeaz prin:
a. Iolosirea unor scheme globale de miscare
b. Iolosirea unor scheme de miscare locale
c. opunerea unei rezistene maxime la miscarea dorit a Ii executat de pacient
d. opunerea unei rezistene minime la miscarea dorit a Ii executat de pacient
e. alternarea antagonistilor n reeducarea miscrilor active prin mecanismul induciei succesive descris de
Sherrington
Corect: a, c, e
357. Facilitarea proprioceptiv a activitii musculare n cadrul metodei Kabat este asigurat de o serie de
manevre care se aplic n timpul miscrilor active pe diagonal, si anume:
a. contactul manual si comanda verbal
b. stimulii de ntindere (aplicai n schema de miscare n care grupul muscular antagonist este n scurtare
maxim)
c. traciunea si Iixarea articular
d. sincronizarea normal (contracia muschilor n secvene desprinse din miscri coordonate, cu derulare cursiv)
e. toate aspectele precizate la punctele anterioare
Corect: e
358. n exerciiile de tip Kabat se ine seama de urmtoarele aspecte kinetice Iundamentale:
a. Pentru Iiecare segment al corpului exist dou diagonale de miscare
b. Fiecare diagonal de miscare are dou scheme antagonice
c. Fiecare diagonal de miscare are trei scheme antagonice
d. Fiecare schem presupune o miscare cu trei componente
e. Fiecare schem presupune o miscare cu dou componente
Corect: a, b, d
359. n exerciiile de tip Kabat se ine seama c dou miscri nu se asociaz niciodat, indiIerent schema de
miscare:
a. Flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul superior
b. Extensie cu rotaie intern, totdeauna la membrul superior
c. Adducie cu rotaie extern, totdeauna, la membrul inIerior
d. Flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul inIerior
e. Abducie cu rotaie intern, totdeauna, la membrul inIerior
Corect: d
360. n recuperarea hemiplegicului, metoda Kabat este util dac sunt luate n considerare urmtoarele aspecte:
a. dezvoltarea neuromotorie se Iace n sens cranio-caudal si proximo-distal
b. utilizarea activitii reIlexe ntrit de reIlexele posturale si corelat cu receptorii senzitivi si auditivi
c. importana miscrilor ritmice, a combinaiilor bilaterale simetrice, asimetrice, homolaterale, cu alternarea
reciproc n diagonale a amplitudinii de Ilexie si extensie pe vertical, abducie-adducie pe orizontal si a
rotaiilor pe diagonal
d. pronaia antebraului inhib extensia cotului
e. reIlexul tonic lombar Iaciliteaz extensia global a trunchiului si membrului inIerior
Corect: a, b, c, e
361. Exerciiile de tip Bobath, cu larg aplicabilitate la pacientul hemiplegic / hemiparetic, au urmtoarele scopuri
/ obiective:
a. limitarea excesului de activitate tonic-reIlex perturbatoare a schemei motorii normale
b. inhibarea sau suprimarea activitii tonic reIlexe anormale
c. modiIicarea tonusului muscular
d. Iacilitarea integrrii reaciilor superioare de 'ridicare si echilibru, n secvena dezvoltrii lor reale
e. activarea reIlexelor posturale, recstignd controlul asupra miscrilor izolate
Corect: a, b, d, e
362. Aspectele de baz necesare a Ii respectate n aplicarea exerciiilor de tip Bobath sunt:
a. respectarea ordinii poziiilor Iundamentale reIlex-inhibitorii (se ncepe totdeauna cu poziionarea capului si
gtului) care sunt, de cele mai multe ori, diametral sau parial opuse poziiilor pe care le adopt pacientul n
mod spontan
b. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale si nu se repet o miscare incorect parazitat de
sincinezie pn cnd schema sincinetic nu este voliional controlat
c. poziiile de inhibiie reIlex combat spasticitatea, obinndu-se atenuarea tonusului muscular anormal si o
coordonare motric superioar
d. posturarea pacientului se Iace cu respectarea acelor poziii adoptate de acesta
e. controlul permanent al punctelor cheie (articulaiile) localizate axial (coloana vertebral cu centurile scapular
si pelvin) si distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
Corect: a, b, c, e
363. Care din urmtoarele aIirmaii reIeritoare la exerciiile de tip Bobath sunt adevrate:
a. Iniial se deruleaz exerciii pentru obinerea controlului activ al poziiei, cu eliminarea aciunii gravitaiei
b. Urmeaz exerciii pentru obinerea controlului activ al diIeritelor combinaii posturale care necesit o miscare
Iinalizat, acionnd contra gravitaiei
c. Se vor diversiIica apoi exerciiile Iizice pentru obinerea controlului asupra coordonrii miscrilor
d. n Iinal se lucreaz exerciii pentru redobndirea reaciilor de echilibru
e. Ordinea menionat pentru exerciiile de la punctele a, b, c si d nu este important a Ii respectat
Corect: a, b, c, d
364. Exerciiile din metoda Rood se Iundamenteaz pe urmtoarele aspecte neuroIiziologice:
a. Se Iaciliteaz contraciile voluntare maxime, prin activarea aIerent gamma, cu reglementarea activitii
Iusurilor neuromusculare
b. Este necesar un 'input corect pentru obinerea unui rspuns motor corect
c. Cea mai eIicient stimulare cutanat se realizeaz prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapid a unor
cuburi de ghea
d. Fiecare miscare care se execut trebuie s aib o Iinalizare prestabil, iar senzaiile care se percep n tot cursul
miscrii constituie elemente de baz ale nvrii motorii
e. Toate aspectele anterioare sunt adevrate
Corect: e
365. Receptorii stimulai mai Irecvent n cadrul exerciiilor metodei Rood sunt:
a. Receptorii cutanai
b. Fusul neuromuscular
c. Organul tendinos Golgi
d. Mecanoreceptorii din derm si articulaii
e. Receptorii olIactivi
Corect: a, b, c, d
366. Stimularea receptorilor cutanai n cadrul exerciiilor metodei Rood se realizeaz prin:
a. Periere rapid, usoar, superIicial
b. Periere rapid, proIund
c. Aplicaii de rece (ghea) pentru perioad scurt
d. Aplicaii de cald pentru perioad lung
e. Netezirea lent, usoar, ritmic
Corect: a, c, e
TESTE GRIL MASAJ
BibIiografie:
1. D Neme, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj i tehnici complementare.Edit. Orizonturi Universitare, Timioara,
pag. 17 - 21

367. Selectai care sunt eIectele generale ale masajului:
a. cresterea metabolismului bazal
b. scderea metabolismului bazal
c. ameliorarea strii generale
d. hiperemie
e. cresterea Iluxului urinar
Corect: a, c, e
368. Selectai care sunt eIectele locale ale masajului:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. cresterea temperaturii centrale a corpului
d. scderea temperaturii centrale a corpului
e. hiperemiant
Corect: a, b, e
369. Dup modul de aciune al tipului de masaj Iolosit, eIectele pot Ii:
a. directe
b. indirecte
c. reIlexogene
d. numai reIlexe
e. toate rspunsurile de mai sus
Corect: a, b. c
370. Asupra tegumentului masajul produce urmtoarele eIecte:
a. scderea secreiei glandelor sudoripare
b. descuamare
c. inhibarea cresterii celulelor tinere
d. vasodilataie activ
e. vasoconstricie activ
Corect: b, d
371. Asupra esutului celular subcutanat masajul produce urmtoarele eIecte:
a. scade aIluxul de snge
b. stimuleaz reIacerea elasticitii esutului conjunctiv
c. mbunteste schimburile nutritive si eliminarea reziduurilor
d. scade masa de esut gras
e. creste masa de esut muscular
Corect: b, c, d
372. Care aIirmaii sunt adevrate privind eIectele masajului asupra muschilor?
a. creste contractilitatea
b. scade conductibilitatea
c. creste perIormana muscular
d. scade perIormana muscular
e. stimuleaz reIacerea posteIort
Corect: a, c, e
373. Care aIirmaii sunt adevrate privind eIectele masajului la nivelul tendoanelor?
a. stimuleaz cresterea supleei acestora
b. stimuleaz propriocepia
c. determin staza sanguin si limIatic cu scop nutritiv
d. stimuleaz circulaia local
e. inhib circulaia local
Corect: a, b, d
374. Care aIirmaii sunt adevrate privind eIectele masajului la nivel circulator:
a. la nivelul circulaiei capilare inhib vasomotricitatea
b. la nivel venos creste viteza de circulaie
c. la nivel venos scade usor presiunea venoas
d. cresterea Iluxului sanguin la nivel arteriolar
e. scderea Iluxului sanguin la nivel arteriolar
Corect: b, d
375. Care aIirmaii sunt adevrate privind eIectele Iiziologice ale masajului?
a. decontracturant
b. stimulant muscular
c. analgetic
d. inhibarea circulaiei
e. stimularea eliminrii reziduurilor
Corect: a, b, c, e
376. Care sunt contraindicaii temporare pentru masaj?
a. procese inIlamatorii acute
b. procese inIlamatorii cronice
c. tromboIlebita
d. neoplazii
e. boli acute ale organelor interne
Corect: a, c, e
377. Care aIirmaie nu este adevrat pentru netezire?
a. eIect relaxant
b. eIect stimulant
c. se aplic numai la sIrsitul altor manevre de masaj
d. se aplic la nceputul sedinei de masaj
e. se aplic intercalat ntre alte manevre
Corect: c
378. Netezirea prezint urmtoarele variante tehnice:
a. cu regiunea tenar
b. cu Iaa dorsal a degetelor, usor Ilectate
c. cu Iaa dorsal a minii
d. cu pumnul nchis
e. cu cotul
Corect: a, b, c
379. Friciunea-care aIirmaii sunt adevrate:
a. vizeaz esutul subcutanat
b. vizeaz esuturile moi periarticulare
c. vizeaz esutul muscular n special
d. vizeaz osul
e. are eIecte reIlexogene
Corect: a, b, e
380. Friciunea prezint urmtoarele variante tehnice:
a. cu vrIul policelui sau al indexului
b. cu rdcina minii
c. prin lovirea ritmic a esuturilor
d. prin rularea tegumentului
e. intensitatea depinde de unghiul de aplicare
Corect: a, b, e
381. Care aIirmaii sunt adevrate pentru Irmntat?
a. se adreseaz n special muschilor
b. const ntr-o comprimare gradat a esuturilor
c. se realizeaz prin ridicarea, torsiunea si presarea esuturilor pe planurile subiacente
d. creste schimburile nutritive si eliminarea toxinelor
e. amelioreaz mobilitatea articular
Corect: a, c, d
382. Frmntatul prezint urmtoarele variante tehnice:
a. cuta plimbat
b. circular
c. masajul rindea
d. ciupituri
e. pieptnatul
Corect: a, b, c, d
383. Care aIirmaii sunt adevrate pentru batere?
a. const din presiunea ritmic
b. const din lovirea ritmic a esuturilor superIiciale sau proIunde
c. determin hiperemie local
d. are eIect reIlex
e. nu are eIect reIlex
Corect: b, c, d
384. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a. percutatul
b. tocatul
c. tocatul tangenial
d. bttoritul
e. mngluirea
Corect: a, b, c, d
385. Vibraiile se caracterizeaz prin:
a. imprimarea unor miscri oscilatorii ritmice asupra esuturilor
b. se pot realiza manual
c. se realizeaz numai cu aparate vibratorii
d. stimuleaz circulaia si propriocepia local
e. se pot Iace cu vrIul unui deget sau cu trei degete reunite
Corect: a, b, d, e
TESTE GRIL ORTEZARE - PROTEZARE
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Rodica Tristaru, Recuperarea membrului superior ortezat i protezat, Editura Medical Universitar
Craiova, 2002, pagini 7-27, 44-90, 111-164, 190 - 274
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medical, Bucureti., 1981; pagini
309-313, 362-365, 408 - 414
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti., 1987; pagini 517-519
4. T. Sbenghe, Kinesiologie-tiina micrii, Editura Medical, Bucureti, 2002, pagini 488-490
5. Delia Cintez, Daniela Poenaru, Ortezarea n recuperarea medical, Editura Vox, Bucureti, 2004

386. Care dintre urmtoarele deIiniii caracterizeaz noiunea de ortez:
a. mijloc / dispozitiv extern Iolosit pentru modiIicarea caracteristicilor structurale si Iuncionale ale sistemului
neuro - mioartrokinetic, cu meninerea sau reIacerea Iunciei segmentului la care este aplicat
b. aparat sau dispozitiv de substituie artiIicial Iolosit pentru nlocuirea diIeritelor segmente absente sau organe
ale corpului
c. dispozitiv adugat corpului unei persoane pentru a susine, a poziiona, a imobiliza, a corecta diIormiti, a
asista Iora muscular, a modiIica tonusul muscular sau a promova miscarea unor segmente
d. modalitate Iizic pentru cresterea Iorei si rezistenei musculare
e. una dintre cele mai importante exerciii din kinetoterapia pasiv
Corect: a, c
387. Ortezele au rol multiplu n recuperarea medical, dar nu asigur:
a. imobilizarea sau susinerea unei articulaii sau unui segment al corpului, asigurnd astIel prevenirea /
corectarea deIormrilor si meninerea articulaiei ntr-o poziie ct mai Iuncional
b. mbuntirea Iunciei articulare n condiiile unei asistri corespunztoare a mobilitii la acel nivel, cu
posibilitatea aplicrii unei traciuni
c. controlul unei miscri direcionate
d. durerea si presiunea n segmentul respectiv prin transIerul de Ior de la o zon topograIic la alta
e. protecie a structurilor segmentului respectiv (muschi, ligamente, oase, nervi, vase) pe toat perioada
programului de recuperare
Corect: d
388. Oricare dintre ortezele Iolosite n practica medical trebuie s prezint urmtoarele caliti:
a. grele, cu durabilitate sczut
b. conIortabile, tolerate corespunztor
c. acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele Iolosite la extremitatea distal a membrului
superior
d. usor de ntreinut si de curat; simple, n sensul Iacilitii (usurinei) montrii / demontrii ('pus / scos)
corecte
e. utile, s serveasc n realitate scopului propus, ajustabile diIeritelor Iaze evolutive ale suIerinei respective
Corect: b, c, d, e
389. Oricare dintre protezele Iolosite n practica medical trebuie s prezint urmtoarele caliti:
a. conIecionat din material dur, rezistent
b. acceptabil din punct de vedere cosmetic, Ir determinarea modiIicrilor troIice la nivelul bontului
c. s posede relieI adaptat segmentului protezat si caracteristicilor bontului cu care trebuie s se articuleze
d. usor de ntreinut, de aplicat la nivelul bontului
e. s nu se modiIice n raport cu evoluia aIeciunilor asociate
Corect: b, c, d
390. Ortezele se conIecioneaz din urmtoarele materiale, cu o excepie:
a. metalul (oel clit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. plasticul
c. pielea
d. hrtia
e. Iibrele sintetice, materiale plastiIiabile
Corect: d
391. Fiecare ortez este prezentat n detaliu, prin intermediul mai multor IotograIii (din diIerite unghiuri)
si nsoit de o Iis tehnic, care cuprinde urmtoarele elemente:
a. numele si tipul ortezei-static sau dinamic, temporar sau deIinitiv
b. indicaiile sale terapeutice, obiectivele montrii sale la un anumit segment
c. descrierea materialului din care este conIecionat, durata n care se poate realiza, diIicultatea de execuie
d. alte meniuni sau remarci cu privire la orteza respectiv
e. date despre pacientul la care urmeaz a Ii aplicat
Corect: a, b, c, d
392. Aspectele motivaionale care permit ncadrarea ortezelor n orteze statice sunt:
a. meninerea tonusului si Iorei musculare
b. corectarea deIormrilor din aIeciunile neurologice prin deIicitul muscular
c. prevenirea si corectarea contracturilor musculare
d. stretching-ul pasiv
e. stabilizarea articular analitic si global, mai precis n lan cinematic
Corect: c, d, e
393. Aspectele motivaionale care permit ncadrarea ortezelor n orteze dinamice sunt:
a. imobilizarea, limitare activitii articulare
b. prevenirea deIormrilor secundare dezechilibrelor musculare
c. stimulare senzorial, n principal proprioceptiv
d. meninerea schemelor de miscare
e. posturarea corect si pstrarea aliniamentului articular
Corect: b, c, d
394. Principalele condiii patologice care presupun n cadrul asistenei medicale complexe si ortezarea sunt:
a. leziunile de neuron motor central sau periIeric
b. suIerine ortopedico-traumatice diverse
c. aIeciuni reumatismale
d. complicaiile dup arsuri
e. aIectri tegumentare grave, cu edem Iluctuant
Corect: a, b, c, d
395. Principalele condiii patologice care presupun n cadrul asistenei medicale complexe si protezarea sunt:
a. Amputaiile membrelor inIerioare
b. Traumatismele
c. Tumorile benigne
d. MalIormaiile dobndite
e. Osteosarcoamele
Corect: a, b, e
396. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaie de membru se realizeaz n baza unor criterii, cu
excepia:
a. nivelul amputaiei membrului respectiv
b. starea aparatelor cardiovascular si respirator ale pacientului, precum si statusul cognitiv cu motivaia personal
c. activitile-vocaionale si nevocaionale-pe care pacientul le anticipeaz
d. existena sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaie
e. resursele Iinanciare si tehnice de care dispune persoana n cauz
Corect: d
397. La nivelul membrului superior, ortezele sunt indicate pentru reIacerea Iuncionalitii normale, prin:
a. asistarea sau suportul musculaturii deIicitare (cu Ior sczut); substituirea musculaturii paralizate
b. protejarea zonelor algice si / sau deIormate de solicitri importante
c. corectarea / minimalizarea deIormrilor sau tulburrilor de aliniament existente, cu asigurarea unui aliniament
corect al axelor biomecanice
d. prevenirea mobilitii pe direcii corecte, controlate, asigurnd conservarea energiei si prevenirea miscrilor
anormale
e. imposibilitatea montrii altor dispozitive asistate, supravegheate
Corect: a, b, c
398. Principalele criterii n Iuncie de care se clasiIic ortezele sunt:
a. Clasic (gruparea n dou mari categorii-statice si dinamice)
b. Anatomic (n Iuncie de segmentul ce urmeaz a Ii ortezat)
c. Clinico-Iuncional
d. Materialul din care sunt conIecionate
e. Denumirea Iirmei productoare
Corect: a, b, c
399. Radiculopatiile cervicale inIerioare, paralizia de plex brahial, paralizia de nerv circumIlex, hemiplegia,
tetraplegia, miopatiile, atroIia spinal pseudomiopatic beneIiciaz n programul de recuperare de ortezare si
Iac parte din categoria aIeciunilor:
a. Reumatismale degenerative
b. Reumatismale inIlamatorii
c. Ortopedico-traumatice
d. Neurologice
e. Cardio-vasculare
Corect: d
400. Cele mai importante aIeciuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii scapulare care beneIiciaz de
ortezare a umrului sunt:
a. Capsulita adeziv sau umrul ,ngheat
b. SuIerina articulaiei acromioclaviculare
c. Boli inIlamator-imune
d. Reumatismul abarticular
e. Sindrom postcombustional
Corect: c, d
401. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducia umrului este complex, incluznd:
a. mobilizarea braului si umrului, practic a ntregului membru superior
b. prevenirea contracturii muschilor adductori ai umrului
c. reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul centurii scapulare, a consecinelor acestora (subluxaia
umrului, retraciile musculare)
d. prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muschiului deltoid si a 'coaIei
rotatorilor
e. asistarea si stimularea muschilor membrului superior n raport cu derularea recuperrii, cnd exist o paralizie
de plex brahial
Corect: b, c, e
402. Care din urmtoarele aspecte caracterizeaz esarIa de umr:
a. este inclus n categoria ortezelor dinamice
b. permite mobilizrii algice dup variate injurii musculare sau capsulare, la pacienii cu umr dureros sau n
luxaiile de umr
c. prevenirea suprastretching-ului (overstretching-ului) musculaturii sau ligamentelor n programul kinetic
derulat la pacienii cu paralizie de plex brahial
d. ameliorarea durerii la nivelul umrului n sindromul algoneurodistroIic uni- (umr) sau bipolar (umr - mn)
din diIerite aIeciuni (neurologice sau posttraumatice), asigurnd si meninerea antidecliv a extremitii
distale (mn, antebra), mai ales cnd acesta prezint modiIicri troIice
e. protejarea braului, cu evitarea unor poziii inadecvate dar cu asigurarea poziionrii minii n cmpul vizual al
pacientului
Corect: c, d, e
403. Ortez complex pentru membrul superior n care este inclus si orteza dinamic pentru umr are rol
multiplu pentru:
a. asistarea miscrilor la nivelul centurii scapulare si braului astIel nct Iuncionalitatea minii si pumnului s
Iie ct mai aproape de cea Iiziologic
b. prevenirea contracturii musculaturii membrului superior
c. conservarea Iunciilor neaIectate ale membrului superior, avndu-se n vedere c Iuncia principal este
prehensiunea alturi de miscarea de prono-supinaie a extremitii distale
d. reducerea aspectelor dinamice ale Iuncionalitii membrului superior,
e. nlturarea riscului traumatismelor secundare miscrilor anormale, a traciunii pe rdcinile nervoase
Corect: a, b, e
404. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizeaz orteza dinamic pentru balansul / mobilizarea antebraului
(BFO balanced Iorearm orthoses):
a. indicat la pacientul cu suIerin neurologic, Ir o bun stabilitate si un control motor schiat al trunchiului
b. deosebit de util cnd exist posibilitatea suspendrii esarIei, prin intermediul a dou benzi sau curele,
deasupra capului pacientului
c. poate Ii montat la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaz pacientul neurologic (tetraplegic, distroIie
neuromuscular sever)
d. articulat cu orteza, se aplic un dispozitiv sub Iorm de jgheab pe mnerul scaunului, ceea ce permite ca
printr-un eIort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale si trunchiului, pacientul poate s-si
mobilizeze, n plan orizontal, braul, s-si Ilecteze cotul si s ajung cu mna la gur
e. tip aparte de ortez dinamic pentru membru superior
Corect: a
405. Ortezarea umrului la pacientul hemiplegic permite:
a. n perioada Ilasc a hemiplegiei, ortezarea de repaus asigur poziionarea corect a umrului, cu braul n
abducie de 450 si usor anteIlectat
b. n etapele de recuperare, ortezarea dinamic asigur derularea kinetoterapiei corespunztoare (tehnicile de
Iacilitare neuroproprioceptive, exerciii de redresare si echilibru, de antrenare a simetriei corporale etc.)
c. derularea stretching-ului rapid pentru corectarea spasticitii
d. derularea stretching-ului lent necesar asuplizrii structurilor esutului moale din regiunea minii
e. promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular si la nivelul centurii scapulohumerale
Corect: a, b
406. Orteza helicoidal a membrului superior este:
a. o ortez Iuncional static
b. indicat cnd paralizia de plex brahial este deIinitiv, sever si nu exist posibilitatea altor atitudini terapeutice
(ortopedico-chirurgicale)
c. indic la pacienii cu paralizie de plex brahial cu sau Ir conservarea unei mini Iuncionale
d. orteza care-i permite pacientului s-si utilizeze optim restantul Iuncional muscular
e. ortez care necesit o purtare permanent, independent de programul de recuperare sau de interveniile
chirurgicale ulterioare
Corect: b, c, d
407. Ortezarea umrului instabil, la pacienii cu luxaie sau subluxaie a umrului, presupune:
a. respectarea poziiei Iuncionale, timp de 7-10 zile
b. obinerea strii antalgice
c. prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic
d. iniierea programului de recuperare pentru reIacerea mobilitii articulare (prin intermediul exerciiilor globale
de mobilizare pe abducie-Ilexie-rotaie extern) si a controlului motor al umrului
e. toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e
408. Ortezarea umrului la pacientul cu poliartrit reumatoid presupune:
a. orteza des utilizat este cea care asigur rotaia extern si abducia umrului, Iiind necesar mai ales la
pacienii cu ambii umeri aIectai sau / si cu tendina la redoare marcat
b. orteza des utilizat este cea care asigur rotaia intern si adducia umrului, Iiind necesar mai ales la pacienii
cu ambii umeri aIectai sau / si cu tendina la redoare marcat
c. meninerea braului n poziie Iuncional, cu evitarea poziiei 'protectoare din perioadele dintre sedinele
kinetice
d. asigurarea igienei corespunztoare a regiunii axilare, evitndu-se astIel posibilele inIecii, cu impact negativ
asupra evoluiei bolii
e. asistarea unora dintre exerciiile kinetice
Corect: a, c, d, e
409. La un pacient cu tendinopatie a coaIei rotatorilor, ruptura sub 1 cm, programul de recuperare n care este
inclus si ortezarea cuprinde:
a. imobilizare n esarI, n poziie antalgic, 2-3 sptmni (primele din cele 6 sptmni ale Iazei de protecie
din cadrul recuperrii)
b. imobilizare n esarI, n poziie Iuncional, conIortabil, 1-2 sptmni (primele din cele 6 sptmni ale Iazei
de protecie din cadrul recuperrii)
c. ortezarea este suprimat n timpul exerciiilor kinetice (ex. de tip Codman, ex. active asistate cu ajutorul unui
baston n L, scripetoterapie, ex. izometrice pentru m. abductori si rotatori ai umrului, m. Ilexori ai umrului si
cotului)
d. ortezarea este suprimat n timpul crioterapiei, electroterapiei
e. ortezarea se menine n timpul crioterapiei, electroterapiei
Corect: b, c, d
410. Un umr endoprotezat, trebuie s posede, imediat postoperator:
a. o miscare de abducie de 90si o rotaie extern de cel puin 20
b. o miscare de abducie de 60si o rotaie extern de cel puin 10
c. o miscare de abducie de 30si o rotaie extern de cel puin 20
d. o miscare de abducie de 60si o rotaie extern de cel puin 20
e. o miscare de abducie de 90si o rotaie extern de cel puin 60
Corect: a
411. Principalele indicaii pentru endoprotezarea parial a umrului sunt:
a. incongruen glenohumeral cronic dureroar la pacientul cu poliartrit reumatoid
b. Iracturi complexe cervicoceIalice recente
c. leziuni capitale vechi postIractur
d. leziuni capitale vechi la pacientul cu boal reumatismal inIlamator-imun
e. osteonecroza avascular a capului humeral
Corect: b, c, d, e
412. Criteriile care sunt luate n considerare pentru artroplastia de umr sunt:
a. distrucia supraIeelor osoase articulare de ctre procesul patologic inIlamator-imun
b. durere permanent la nivelul umrului cu impact Iuncional semniIicativ (perturbarea ADL-urilor),
necontrolate prin msuri terapeutice conservatoare
c. algoneurodistroIia unipolar a umrului
d. aIectarea bilateral a umerilor, pacientul aIlndu-se n stadiu avansat al bolii, cu disIuncie si handicap
multiplu, de cele mai multe ori Ir o acuz algic semniIicativ
e. distrucia supraIeelor osoase articulare de ctre procesul patologic inIlamator-imun
Corect: b, c, d, e
413. Sunt descrise urmtoarele contraindicaii pentru endoprotezarea umrului:
a. procesul inIecios localizat la nivelul structurilor articulare si periarticulare ale umrului
b. paralizia complet a muschiului deltoid si / sau a coaIei rotatorilor
c. radiculopatiile cervicale, cu maniIestri complexe (mai ales deIicit de Ior muscular pentru muschiul deltoid
si muschii spinali, cu expresie electromiograIic)
d. prezena complianei pacientului
e. asocierea suIerinei reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor
Corect: a, b, c
414. O endoprotez total de umr, corect montat, prezint o Iuncionalitate Ioarte mult asemntoare cu a
umrului sntos, comportamentul cinematic constnd din trei timpi eseniali:
a. primul timp-rularea-glisarea, cu deschiderea spaiului scapulo-humeral (permite o anteIlexie de 40-50
b. primul timp-rularea-glisarea, cu nchiderea spaiului scapulo-humeral (permite o anteIlexie de 40-50
c. al doilea timp-bascularea scapulei (anteIlexia se continu pn la 90-100
d. al doilea timp-bascularea scapulei (anteIlexia se continu pn la 60-80
e. al treilea timp-deschiderea spaiului scapulo-humeral (completarea Ilexiei pn la 140-160
Corect: a, c, e
415. Principiile reeducrii kinetice postoperatorii n cazul unui pacient cu umr endoprotezat sunt urmtoarele:
a. programul kinetic este parte component a programului de reabilitare complex, etapizat, Iiind Iundamentat pe
gesturi blnde, simple si respectnd principiul indoloritii
b. durata unei sedine kinetice este variabil, de 5-10-15-20 minute
c. Irecvena sedinelor kinetice n cursul unei zile este de 5 ori, chiar de mai multe ori dac starea pacientului o
permite
d. exerciiile de tip stretching pasiv si decoaptare (traciune-glisare) sunt indicate Iolosesc n programul kinetic
e. programul kinetic se deruleaz doar n condiii de spitalizare
Corect: a, b, c
416. Luxaiile cotului, Iracturile diaIizei humerale, ruptura ligamentului colateral ulnar, injuriile cotului la sportivi
beneIiciaz de ortezare si reprezint suIerine de tip:
a. neurologic
b. reumastimale inIlamatorii
c. reumatismale degenerative
d. postcombustionale
e. ortopedico-traumatice
Corect: e
417. Ortezele statice pentru cot si umr sunt indicate pentru imobilizarea articular si corecta poziionare a
membrului superior (reIacerea aliniamentului dac este necesar), cu scopul multiplu:
a. de a promova durerea
b. de a menine deIormaiile structurilor periarticulare si articulare
c. de a controla mobilitatea activ (s o mbunteasc att pe Ilexie, ct si pe extensie, cnd este necesar, sau
din contr s limiteze tendina la hipermobilitate, prin asigurarea stabilitii articulare corespunztoare)
d. de a suplini deIicitul musculo-ligamentar, cu protejarea de injuriile variate (cu precdere de stresul articular) si
gradarea Iorei exercitate pe bra si antebra
e. de a Iurniza condiiile optime pentru reIacerea tegumentului
Corect: c, d, e
418. Atitudinile kinetice din cadrul Iazei a II a programului de recuperare la un pacient cu luxaie de cot sunt:
a. imobilizarea ntr-o ortez / atel din material termoIormabil, adaptat amplitudinii miscrii de extensie (care
creste progresiv); orteza / atela nu sunt Iolosite n cursul programului kinetic
b. orteza este meninut 2 sptmni n luxaiile stabile, apoi doar nocturn nc o sptmn
c. mobilizarea activ ajutat si activ a cotului n limitele amplitudinilor de miscare nedureroase-dup 2 3
sedine sunt permise auto-mobilizrile n condiii de ortezare
d. exerciii de tip stretching pentru toate grupele musculare ale cotului, cu pruden
e. exerciii active rezistive
Corect: a, b, c, d
419. Artroliza ntr-o redoare de cot se aplic avndu-se n vedere urmtoarele obiective:
a. obinerea doloritii
b. obinerea unei amplitudini Iuncionale maxime (pentru Ilexie o amplitudine cuprins ntre 300-1200, sector
care reprezint Iuncionalitatea util)
c. reIacera miscrilor de Ilexie si pronaie, eseniale n Iuncionalitatea membrului superior.
d. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de cea Iiziologic, n limita sectorului
de Iuncionalitate, n 3-6 luni postoperator
e. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de cea Iiziologic, n limita sectorului
de Iuncionalitate, n 6-9 luni postoperator
Corect: b, c, d
420. Principalele indicaii pentru endoprotezarea cotului (n concordan cu procedurile de reconstrucie ale
celorlalte articulaii ale membrelor) sunt urmtoarele:
a. poliartrita reumatoid stadiul I si II sau cu sinovectomie (pentru un proces sinovial agresiv, distructiv) si
rezecie a capului radial Ir eIecte Iavorabile
b. anchiloza cotului n poziii neIuncionale la pacienii cu poliartrit reumatoid sau la tinerii cu artrit cronic
juvenil
c. artrodeza n poziie neIuncional, cu impact negativ Iuncional semniIicativ
d. traumatismele la nivelul cotului cu pierderea stabilitii osoase a articulaiei si / sau limitarea algic
semniIicativ a amplitudinii de miscare
e. artroza cotului
Corect: b, c, d
421. Complicaiile postoperatorii ale endoprotezrii cotului sunt:
a. indoloritatea
b. aIectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar
c. redoarea sau instabilitatea de cot
d. cicatrizarea tardiv si necorespunztoare a plgii postoperatorii
e. decimentarea, ruptura endoprotezei sau disocierea prilor componente
Corect: b, c, d, e
422. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie s in seama de urmtoarele aspecte n derularea
programului de reabilitare la pacientul cu endoprotez de cot:
a. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie s Iie unul decliv, pentru reducerea ct mai lent a edemului
postoperator
b. miscarea activ a cotului este practic permis imediat ce edemul si durerea postoperatorie ncep s se remit
c. regula de baz este progresivitatea si blndeea, Iiind proscrise mobilizarea intempestiv si Ilexia peste 90 n
primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipital
d. n perioadele de repaus dintre terapia Iizical, cotul va Ii suspendat n poziii alternative de Ilexie 90 si
extensie maximal, timp de 4 sptmni; dup aceast perioad, pacientul poate ncepe activitatea Iizic
uzual, zilnic, adaptndu-se progresiv la ea n Iuncie de tolerana cotului operat
e. se indic ct mai multe miscri pasive, cu traciuni n axul membrului superior
Corect: b, c, d
423. Dintre principii generale care trebuie respectate n ortezarea minii Iace excepie:
a. orteza trebuie s corespund ct mai Iix conturului minii si antebraului
b. lungimea ortezei s Iie suIicient de lung (exist si excepii), prelungindu-se de cele mai multe ori pn n 1/3
proximal a antebraului
c. limea ortezei la nivelul antebraului trebuie s Iie suIicient pentru asigurarea stabilitii sale
d. orteza s asigur o extensie de minim 15 30la nivelul gtului minii, cu particularizare n Iuncie de scopul
ortezei
e. arcurile anatomice ale minii nu sunt absolut respectate de Iorma ortezei iar degetele sunt plasate rareori n
poziie Iuncional
Corect: e
424. Terapeutul care execut orteza pentru complexul minii trebuie:
a. s cunoasc noiunile Iundamentale de anatomie si biomecanic ale minii (! semniIicaia gestual a
unghiurilor Iuncionale) precum si noiunile semiologice minime corelate cu suIerina respectiv
b. s cunoasc mecanismele de deIormare si de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la nivelul
complexului minii
c. s dovedeasc discernmnt n alegerea programului kinetic si s posede noiuni de terapie ocupaional
d. s nu explice pacientului rolul aplicrii etapizate a educaiei gestuale cu ajutorul ortezelor n cadrul
programului kinetic general
e. s adapteze / schime tiparul ortezei n Iuncie de dinamica suIerinei
Corect: a, b, c, e
425. Orteza n paralizia / pareza de nerv radial prezint urmtoarele aspecte deIinitorii:
a. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor Ilexori
b. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor extensori
c. asigurar utilizarea convenabil a minii, prin susinerea activitii aparatului extensor al minii
d. este indicat o ortez cu suport dorsal pentru gtul minii si accesorii care s controleze extensia la nivelul
articulaiilor metacarpoIalangiene
e. dac muschii extensori ai pumnului sunt indemni sau reIcui, este necesar o ortez static pentru extensia n
articulaiile metacarpoIalangiene, plasat tot pe Iaa dorsal a minii
Corect: a, c, d
426. Orteza n paralizia / pareza de nerv cubital prezint urmtoarele aspecte deIinitorii:
a. are rol de substituie pentru muschii lombricali
b. corecteaz hiperextensia n articulaia metacarpoIalangian la nivelul ultimelor dou degete (stoparea extensiei
tuturor articulaiilor metacarpoIalangiene n pareza musculaturii intrinseci a minii)
c. este indicat orteza de tip bar lombrical, pentru degetele IV, V, prin intermediul creia se blocheaz dorsal
articulaiile metacarpoIalangiene, Iixat cu o band adeziv la nivel palmar
d. deIicitul de adducie al policelui este usor controlabil
e. corecteaz hiperIlexia n articulaia metacarpoIalangian la nivelul ultimelor dou degete (stoparea extensiei
tuturor articulaiilor metacarpoIalangiene n pareza musculaturii intrinseci a minii)
Corect: a, b, c
427. Orteza n paralizia / pareza de nerv median prezint urmtoarele aspecte deIinitorii, cu excepia:
a. asist Ilexia dorsal a pumnului si opoziia policelui
b. asist extensia degetelor
c. sunt Iolosite orteze statice (sub Iorm de bar n C) si orteze dinamice pentru police
d. cnd deIicitul motor este minim, pacientul preIer s Ioloseasc ortez doar n miscrile de Iinee, mai ales
atunci cnd pensele laterale polici-digitale sunt posibile
e. pentru deIormrile degetelor II si III sunt indicate ortezele statice de tipul benzilor adezive sau suporilor
externi
Corect: b
428. n leziunile de nervi periIerici ale membrului superior, cu expresie clinico-Iuncional la nivelul compexului
minii, ortezarea se aplic pentru:
a. prevenirea deIormrilor determinate de asinergismul muscular
b. reIacerea amplitudinii maxime de miscare pasiv pentru sectorul aIectat si restabilirea / meninerea
amplitudinii maxime de miscare activ, a Iorelor musculare optime n teritoriile neaIectate
c. poziionarea complexului minii astIel nct s poat Ii utilizat optim
d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
Corect: a, b, c, d
429. La pacientul cu mn reumatoid, ortezele de repaus asigur:
a. limitarea durerii n contextul combaterii procesului inIlamator prin repaus articular
b. prevenirea / corectarea deviaiilor articulare, a dezvoltrii poziiilor vicioase, a deIormaiilor la nivelul
pumnului, degetelor
c. meninerea n poziie neutr de lucru a minii
d. meninerea durerii
e. prevenirea poziiei neutre de lucru a minii
Corect: a, b, c
430. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru deget-mn-pumn / gtul minii, orteze
pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mnus Iac parte din categoria de orteze:
a. statice, de repaus sau de protecie
b. dinamice
c. Iuncionale
d. de substituie
e. susintori instrumentali
Corect: a
431. Gtul minii n usoar Ilexie, asociat deseori cu nclinarea ulnar moderat si semipronaie, policele n
extensie-adducie moderat, degetele II o V n poziie indiIerent (usoar Ilexie n articulaiile
metacarpoIalangiene si interIalangiene), muschii regiunii tenare sunt n repaus cnd poziia policelui este de
40antepulsie si 20 abducie deIinesc:
a. poziia Iuncional a complexului minii
b. poziia Iuncional a antebraului distal
c. poziia antalgic a complexului minii
d. poziia antalgic a antebraului
e. poziia de repaus nocturn
Corect: c
432. Orteza Bichat, usor acceptat de pacient si deseori Iolosit n reabilitare la pacienii cu leziuni ale nervului
radial, asigur urmtoarea poziionare a complexului minii:
a. pumnul n Ilexie 30 cu usoar nclinaie cubital pentru Iacilitarea opoziiei policelui
b. pumnul n extensie 30 cu usoar nclinaie cubital pentru Iacilitarea opoziiei policelui
c. articulaiile metacarpoIalangiene n Ilexie 30(exist un susintor la nivelul primei Ilange, n structura ortezei)
d. articulaiile interIalangiene libere, asigurnd miscarea de extensie a degetelor prin contracia muschilor
interososi si lombricali
e. policele liber, cu o ,contrarezisten la nivelul articulaiei metacarpoIalangiene, cu ajutorul creia este evitat
tendina la subluxaie a acestei articulaii
Corect: b, c, d, e
433. Contraindicaiile pentru endoprotezare la nivelul complexului minii includ urmtoarele aspecte:
a. statusul noninIecios articular sau cu alt localizare
b. aIeciuni neurologice diverse, cu impact clinico-Iuncional la nivelul complexului minii
c. absena structurilor osoase (insuIiciena capitalului osos) si a stabilitii ligamentare corespunztoare pentru
consolidarea endoprotezei
d. pacientul tnr / copil la care sunt prezente cartilajele de crestere (endoprotezare este posibil numai dup
nchiderea cartilajelor de crestere)
e. pacientul cooperant
Corect: b, c, d
434. Ortezele pentru membrul inIerior sunt indicate pentru:
a. asistarea mersului si controlul miscrii
b. reducerea durerii si a ncrcrii articulare prin greutatea corpului
c. maximizarea eIectelor deIormrilor articulare existente
d. minimalizarea eIectelor deIormrilor articulare existente
e. cresterea ncrcrii articulare prin greutatea corpului
Corect: a, b, d
435. Ortezele pentru membrul inIerior trebuie s Iie centrate astIel:
a. orteza de glezn centrat la nivelul maleolei mediale
b. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil Iemural medial
c. orteza de sold astIel nct s permit pacientului o Ilexie de 90 la nivelul soldului
d. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil Iemural lateral
e. orteza de glezn centrat la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c
436. Rolul ortezelor de picior este n Iuncie de tipul de ortez. AstIel:
a. Orteza static menine segmentul de corp disIuncional ntr-o anumit poziie
b. Orteza dinamic inhib miscarea segmentului de corp, asigurnd o Iuncionalitate optim
c. Orteza biomecanic sau Iuncional are rol multiplu (controlul miscrilor excesive, plasarea piciorului n
neutralitate subtalar n Iaza de sprijin a mersului, absorbia socului la atacul cu talonul)
d. Ortezele acomodative asigur amortizarea socurilor, distribuirea uniIorm a presiunilor
e. Ortezele acomodative asigur solicitarea relieIurilor osoase si accentuarea Irecrii supraIeelor plantare
Corect: a, c, d
437. Endoproteza ceIalic la nivelul soldului este indicat la pacientul cu:
a. Iractur de acetabul
b. Iractur de col Iemural
c. osteonecroz aseptic de cap Iemural
d. pseudartroza postIractur de cap Iemural
e. Iractura intertrohanterian
Corect: b, c, d
438. Proteza total de sold este indicat n marile degradri anatomo-Iuncionale ale soldului, dintre care mai
importante sunt:
a. Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b. Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vrste tinere
c. Reumatismul cronic inIlamator
d. Procesul inIecios local
e. Periartrita coxoIemural
Corect: a, b, c
439. Avantajul endoprotezrii soldului cu protez total cimentat se exprim prin:
a. Fixarea biologic prin contactul intim biologic la interIaa implant-os
b. Fixare deIinitiv de la nceput
c. Posibilitatea de a relua mersul cu ncrcare, la cteva zile postoperator
d. Reluarea tardiv a mersului cu ncrcare
e. ReIacerea prilor moi ale soldului
Corect: b, c, e
440. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoprotez de sold comport urmtoarele aspecte
deIinitorii:
a. scaunul Iolosit de pacient se recomand a Ii cu nlime ct mai mic, astIel nct Ilexia la nivelul genunchiului
si soldului s Iie peste 90
b. la asezare, pacientul se ndeprteaz ct poate de mult cu clciele de scaun, se las ct mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inIerior aIectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie clciele, cu membrul inIerior operat ct mai aproape de scaun, deplaseaz
sezutul la marginea scaunului si se ridic cu sprijin ct mai mult n membrul inIerior neprotezat
d. la asezare, pacientul se apropie ct poate de mult cu clciele de scaun, se las pe scaun ct mai usor cu
greutatea mai mult pe membrul inIerior sntos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie clciele, cu membrul inIerior sntos ct mai aproape de scaun, deplaseaz
sezutul la marginea scaunului si se ridic cu sprijin ct mai mult n membrul inIerior neprotezat
Corect: d, e
441. n cadrul programului kinetic perIormat la un pacient cu endoprotez de sold se deruleaz exerciii pentru
grupele musculare:
a. Iesiere
b. cvadricipitale
c. paravertebrali
d. ale membrelor superioare
e. sternocleidomastoidieni
Corect: a, b, c, d
442. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie total sold sunt:
a. cresterea Iorei musculare
b. meninerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inIerior
c. meninerea mobilitii articulare si evitarea instalrii atitudinilor vicioase
d. recuperarea complet a genunchiului
e. evitarea sau tratarea sechelelor tromboIlebitei postoperatorii si prevenirea edemului
Corect: a, c, d, e
443. Postoperator, la pacientul cu artroplastie total cimentat de sold sunt indicate mobilizrile asistate la nivelul
soldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a. Ilexie si adducie
b. Ilexie si abducie
c. extensie si rotaie
d. rotaie
e. extensie si adducie
Corect: b
444. Pacientul cu artroplastie total necimentat la nivelul soldului nu are voie s:
a. ncarce membrul inIerior operat si nu are voie s soIeze nainte de 6-8 sptmni
b. solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului
c. solicite prin exces de Ior sau amplitudine de miscare endoproteza
d. mearg cu sprijin n cadru, apoi n baston
e. Iac kinetoterapie n programul de recuperare
Corect: a, b, c
445. Care dintre urmtoarele aspecte nu reprezint indicaie pentru artroplastia parial de genunchi:
a. distrugere articular moderat
b. dureri persistente
c. aparat ligamentar distrus
d. deviaii axiale peste 20
e. pacient cu vrsta peste 60 ani
Corect: c, d
446. n programul de recuperare postoperator ntr-o artroplastie parial de genunchi contracia izometric a
muschiului cvadriceps se iniiaz:
a. Din a treia zi postoperator
b. Din a patra zi postoperator
c. Chiar din ziua operaiei
d. La 3-4 sptmni postoperator
e. Este contraindicat
Corect: c
447. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoprotez parial nu se Iace n modul urmtor:
a. 5-6 sedine de mobilizare activ a genunchiului, aIlat n gips bivalv n extensie, din ziua 3-a sau 4-a; mersul n
crje Ir sprijin la 2 sptmni; ncrcare egal cu membrele inIerioare la 3-4 sptmni, cu sprijin n crj
sau baston; mersul normal cu sprijin total n membrul inIerior operat, cu indicaia Iolosirii bastonului totusi, la
3 luni postoperator
b. mersul n crje cu sprijin la 2 sptmni; ncrcare inegal cu membrele inIerioare la 4 sptmni, cu sprijin n
crj sau baston; mersul normal cu sprijin total n membrul inIerior operat la 4 luni postoperator
c. mersul n crje cu sprijin la 4 sptmni; ncrcare inegal cu membrele inIerioare la 5 sptmni, cu sprijin n
crj sau baston; mersul normal cu sprijin total n membrul inIerior operat la 3 luni postoperator
d. mersul n crje cu sprijin la 3 sptmni; ncrcare egal cu membrele inIerioare la 5 sptmni, cu sprijin n
crj sau baston; mersul normal cu sprijin total n membrul inIerior operat la 4 luni postoperator
e. ncrcare egal cu membrele inIerioare la 4 sptmni, cu sprijin n crj sau baston; mersul normal cu sprijin
total n membrul inIerior operat la 4 luni postoperator
Corect: b, c, d, e
448. Indicaiile mai importante pentru artroplastia total de genunchi sunt:
a. gonartroza decompensat care intereseaz toate structurile genunchiului
b. deviaiile axiale importante, peste 20
c. Ilexumul ireductibil
d. instabilitatea marcat, intens dureroas
e. persoane sub 50 ani, cu modiIicri de aliniament la nivelul genunchiului
Corect: a, b, c
449. Pentru care dintre grupele musculare sunt indicate exerciiile de tip izometric n programul kinetic
preoperator la pacientul cu endoprotez de genunchi:
a. Iesier mare
b. cvadriceps
c. triceps sural
d. ischiogambieri
e. tibial anterior
Corect: b, c
450. Din sptmna a 6 a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:
a. alergarea
b. ridicare si purtare de greuti mari
c. soIatul
d. exerciii n lan cinematic nchis pentru coordonare si control motor al membrului inIerior
e. pedalare la cicloergometru
Corect: c, d, e
451. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de glezn sunt astIel alese nct
asigur:
a. combaterea durerii, tulburrilor troIice, complicaiilor posibile
b. reIacerea Iuncionalitii gleznei si consolidarea regiunii piciorului
c. o schem de mers ct mai normal, cu evitarea schioptatului
d. meninerea statusului clinico-Iuncional iniial
e. o schem de mers antalgic
Corect: a, b, c
452. nclmintea indicat la pacientul cu hallux valgus se caracterizeaz prin:
a. cput moale, larg si rotunjit cu decupaj
b. pelot lateral n dreptul articulaiei metatarsoIalangiene a halucelui
c. toc nalt
d. pelot metatarsian sau sesamoid
e. susintor al arcului longitudinal lateral
Corect: a, b, d
453. Tehnica prescrierii nltorului plantar la un pacient cu picior echin presupune:
a. Un nltor calcanean de 1,8-2,5 cm nlime dac dorsiIlexia este de 0
b. Un nltor calcanean mai mic de 1,8 cm nlime dac dorsiIlexia este mai mare de 0
c. nltorul calcanean cu nlime mai mic de 1 cm se va purta n interiorul pantoIului
d. La nivelul piciorului opus este indicat un nltor asemntor pentru a evita diIerena de lungime a membrelor
inIerioare
e. nltorul calcanean va Ii indicat doar la nivelul piciorului echin
Corect: a, b, c, d
454. Ortezele pentru glezn-picior se grupeaz n dou mari categorii, n Iuncie de articulaia care solidarizeaz
ntre ele cele dou componente (gambier si podal):
a. Orteze Iixe, rigide, din material plastice
b. Ortezele hibride, dinamice, din metal
c. Orteze Iuncionale
d. Orteze mobile
e. Orteze de repaus
Corect: a, b
455. Principalele indicaii ale ortezelor genunchi-glezn-picior sunt:
a. DeIormri primare ale genunchiului cu modiIicri secundare ale complexului glezn-picior
b. Genu recurvatum, peste 25
c. Instabilitate anterioar a genunchiului
d. Contracturi severe n Ilexie ale genunchiului
e. HipotroIie muschi cvadriceps
Corect: a, b, c, d
456. Ortezarea membrului inIerior aIectat la pacientul hemiplegic n stadiu Ilasc cuprinde dou modaliti prin
care se obin stimularea tonusului muscular si antrenamentul proprioceptiv:
a. Orteza mobil, Iixat n poziie neutr sau cteva grade de Ilexie plantar
b. Orteza mobil cu stop pe Ilexie plantar si asistarea dorsiIlexiei pe un anumit sector
c. Ortez dinamic
d. Ortez cu arc de miscare limitat
e. Ortez adaptat
Corect: a, b
457. La piciorul spastic se indic ortezele de reducere a tonusului care se caracterizeaz prin:
a. Favorizeaz poziia de recurvatum la nivelul genunchiului
b. Sisteme cu trei puncte de presiune
c. Corecteaz biomecanic varul calcanean si supinaia antepiciorului, cu reIacerea rulrii plantei pe sol n schema
de mers
d. Permit miscarea liber a soldului si genunchiului
e. Asigur un sector important de miscare a complexului glezn-picior
Corect: b, c, d
458. Dispozitivele externe Iolosite pentru a susine sau corecta postura si aliniamentul coloanei vertebrale
deIinesc:
a. Ortezele de genunchi-gamb-picior
b. Ortezele complexului minii
c. Ortezele spinale
d. Ortezele de umr
e. Ortezele glezn-picior
Corect: c
459. Ortezele cervicale, cu rol preponderent de meninere a memoriei kinestezice si de relaxare a esuturilor moi
din regiunea cervical, se grupeaz n:
a. Orteze cervicale propriu-zise (colarul usor si colarul rigid)
b. Orteze cervicoceIalice (colarul Philadelphia)
c. Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI, orteza halo)
d. Orteze toracolombare
e. Orteze toracolombosacrate
Corect: a, b, c
460. Orteza William se caracterizeaz prin:
a. Este o ortez spinal simpl, dinamic
b. Este o ortez dinamic pentru membru superior
c. Controleaz extensia si inIlexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare
d. Este alctuit dintr-o band elastic la nivel abdominal, dou benzi rigide (pelvin si toracic) unite prin dou
benzi laterale si prin benzi mai subiri, oblice
e. Este indicat la pacientul cu spondiloliz, spondilolistez
Corect: a, c, d, e
TESTE GRIL RECUPERAREA N PEDIATRIE
BibIiografie:
1. N. Robnescu, Readaptarea copilului cu handicap fizic, Editura Medical, Bucureti, 1976, pagini: 161-203, 235-278
2. N. Teleki, Centrele de recuperare pentru copiii cu deficiene neuromotorii din staiunile balneo-climatice din Romnia,
Bucureti, 2001
3. N. Robnescu, Reeducarea neuro-motorie, Editura Medical, Bucureti, 2001, pagini: 22-27, 47-64, 71 72, 109 117, 204-
208, 224-247, 250-254, 284 - 286

461. Copilul normal aIlat n primele 3 luni de via se aIl n stadiul miscrilor neorganizate sau al primului
model de Ilexie care se caracterizeaz neuromotor prin:
a. Producerea unor miscri Ir scop
b. Miscri subordonate reIlexelor tonice de postur
c. Prezena reIlexelor tonice simetrice
d. Prezena reIlexelor tonice asimetrice
e. Postur simetric cu predominana tonusului extensorilor
Corect: a, b, d
462. La sIrsitul lunii a 3-a de via copilul normal reuseste s adopte postura ppusii, care exprim:
a. Trecerea n primul stadiu de extensie a lui Vojta
b. Dezvoltarea tonusului muschilor Ilexori
c. Dezvoltarea tonusului muschilor extensori gradat, n ordinea cap, coloan, solduri
d. Posibilitatea iniierii rostogolirii
e. Cresterea inIluenei reIlexelor tonice cervicale
Corect: a, c
463. Reaciile primare prezente la nou-nscut, cu dispariia lor treptat pn n luna a 4-a sunt urmtoarele cu o
excepie:
a. Reacia de ortostatism (reacia pozitiv de sprijin)
b. ReIlexul de psire peste obstacole si mersul automat
c. ReIlexul Moro si reIlexul punctelor cardinale
d. ReIlexul de prindere si de deschidere al minii
e. ReIlexul Landau
Corect: e
464. Rostogolirea la un copil normal cu vrsta de cel puin 3 luni este posibil deoarece:
a. Pe msur ce se dezvolt tonusul de extensie scade inIluena reIlexelor tonice cervicale
b. Creste tonusul muschilor Ilexori ai gtului
c. Adopt cu mult usurin decubitul dorsal, cu Ilexie membrelor
d. St n decubit ventral, cu bazinul pe planul de sprijin, se susine pe antebrae si coate, cu palmele deschise, n
pronaie
e. Persistenei reIlexului Moro
Corect: a, d
465. Copilul normal, cu vrsta cuprins ntre 4-6 luni de via se aIl n stadiul miscrilor necoordonate sau al
stadiului I de extensie care se caracterizeaz neuromotor prin:
a. Cresterea tonusului muschilor extensori cu apariia reIlexului Landau
b. Inhibarea reIlexelor tonice asimetrice permite dezvoltarea miscrilor simetrice contralaterale
c. Apariia primelor reacii de echilibru n poziiile de decubit ventral si dorsal, la sIrsitul lunii a 6-a
d. Rostogolire complet, de mai multe ori
e. Cresterea reaciilor primare
Corect: a, b, c, d
466. ReIlexul Landau se caracterizeaz prin urmtoarele elemente:
a. ReIlexe de redresare combinate cu reIlexe tonice cervicale
b. Primul timp al reIlexului exprim dezvoltarea tonusului de extensie-dac copilul este ridicat din poziia
pronat, cu o mn sub torace sau abdomen, el si va extinde coloana si va ridica capul, cu extensia membrelor
inIerioare
c. Al doilea timp n care se apas pe cap copilul, cu accentuare Ilexiei capului, moment n care tonusul de
extensie dispare imediat
d. Se evideniaz la copilul normal pn n luna a 15-a
e. Se evideniaz la copilul normal pn la 3 ani
Corect: a, b, c, d
467. Copilul normal, cu vrsta cuprins ntre 7-10 luni de via se aIl n stadiul de debut al coordonrii sau al
doilea de Ilexie care se caracterizeaz neuromotor prin:
a. Ridicarea n seznd din decubit dorsal
b. St n sezut Ir sprijin sau cu usor sprijin lombar
c. si Ioloseste minile pentru a se juca sau pentru meninerea echilibrului, indiIerent poziia capului
d. Ridicarea n ortostatism din seznd
e. Nu se joac cu picioarele si nu ine cuburi n mn
Corect: a, b, c
468. ReIlexul ,pregtirea pentru sritur sau reacia de parasut constituie unul dintre punctele de reIerin n
dezvoltarea neuromotorie a copilului caracterizndu-se prin:
a. Extensia braelor, a minilor si a degetelor, cu desIacerea lor n momentul n care corpul este pe punctul de a
cdea nainte
b. Persist toat viaa, Iiind un reIlex de aprare
c. Dispare la vrsta de 1 an
d. Flexia braelor si a minilor, cu protecia trunchiului anterior dac se produce cderea
e. Este inclus n categoria reaciilor primare ale copilului
Corect: a, b
469. Ridicarea copilului n picioare, n jurul vrstei de 10 luni, se Iace:
a. Din poziia n ,patru labe, copilul si ndreapt trunchiul si se aga de un suport; duce apoi un picior nainte,
n Iandat, apoi se ridic prin sprijin pe acest membru inIerior
b. Din poziia n ,genunchi, copilul si ndreapt trunchiul si se aga de un suport
c. Sprijinindu-se si crndu-se cu minile pe propriile membre inIerioare; minile l ajut s extind genunchii,
pn cnd poate prinde cu minile un suport
d. Din poziia seznd, copilul si ndreapt trunchiul si se aga de un suport
e. Direct din decubit dorsal, cu sprijin
Corect: a, c
470. Prehensiunea-pensa de Iinee la copilul normal cu vrsta de 9-10 luni presupune:
a. Pensa ntre police si celelalte degete
b. Pensa ntre police si Iaa extern a indexului Ilectat, iniial si ulterior ntre vrIurile celor dou degete
c. Pensa ntre Ieele laterale ale policelui si indexului
d. Pensa ntre police si degetul V
e. Pensa ntre police si palm
Corect: b
471. Copilul normal la 10 luni poate s:
a. Stea Ir ajutor, cu bun coordonare
b. Prind obiecte
c. Se roteasc Ir s piard echilibrul
d. Se roteasc, dar cu dezechilibrare
e. Fac transIerul din seznd n decubit ventral, cu trre apoi ridicare n seznd
Corect: a, b, c, e
472. Mersul la copilul normal, cu vrsta cuprins ntre 10 - 18 luni de via, aIlat n stadiul coordonrii pariale
sau al doilea de extensie, se caracterizeaz neuromotor prin:
a. Merge n ,patru labe la 11 luni
b. La 12 luni merge Ir reacii de echilibru si are o prehensiune ct mai apropiat de cea a adultului
c. La 15 luni merge singur, pornind si oprindu-se Ir s cad
d. La 16 luni st pe un singur picior cu asisten
e. La 18 luni merge lateral independent
Corect: a, b, c, e
473. Copilul normal, cu vrsta cuprins ntre 18 - 24 luni de via, aIlat n stadiul coordonrii pariale sau al doilea
de extensie, se caracterizeaz neuromotor prin:
a. Merge singur si trage jucrii dup el, mergnd cu spatele
b. Urc scrile cu susinere de balustrad
c. Construieste turnuri din cuburi
d. Alearg Ir s cad
e. Nu se poate alimenta singur
Corect: a, b, c, d
474. Dup ce a mplinit vrsta de 3 ani, copilul normal prezint un control total al corpului Iiind capabil s:
a. Urc si coboar scrile cu alternarea picioarelor, avnd sprijin la balustrad
b. Poate sta 4-8 secunde ntr-un picior si poate sri, parcurgnd 2 m
c. Merge pe vrIuri distane lungi, la 5 ani
d. Numai dup 7 ani poate s scrie, s deseneze, s decupeze, s coloreze
e. Nu poate construi turnuri sau alte Iorme din cuburi
Corect: a, b, c
475. ReIlexele posturale au Iost sistematizate de Magnus, dup natura receptorilor senzitiv, n:
a. Reacii statice posturale
b. Reacii primare
c. Reacii statice segmentare
d. Reacii statice generale
e. Reacii de postur
Corect: a, c, d
476. ReIlexul de extensie ncrucisat si aciunea ntinderii unui membru asupra tonusului membrului opus se
ncadreaz n:
a. Reacii statice posturale
b. Reacii primare
c. Reacii statice segmentare
d. Reacii statice generale
e. Reacii de postur
Corect: c
477. ReIlexele tonice ale ceIei (RTC), ncadrate n reaciile statice generale, cuprind:
a. RTC rotatoare asimetrice
b. RTC de extensie (simetric)
c. RTC de Ilexie (simetric)
d. ReIlexul de extensie ncrucisat
e. Reacia negativ de sprijin
Corect: a, b, c
478. ReIlexele posturale sunt cu att mai vii si persist cu att mi mult cu ct:
a. Statusul clinico-Iuncional al copilului diagnosticat cu paralizie spastic cerebral este mai grav
b. Statusul clinico-Iuncional al copilului diagnosticat cu paralizie spastic cerebral este mai puin grav
c. Statusul clinico-Iuncional al copilului diagnosticat cu tulburare de aliniament a coloanei cervicale este mai
grav
d. Statusul clinico-Iuncional al copilului diagnosticat cu tulburare de aliniament a coloanei cervicale este mai
puin grav
e. Statusul clinico-Iuncional al copilului diagnosticat cu handicap senzorial este mai grav
Corect: a
479. ReIlexele tonice ale ceIei (RTC) constituie un suport patologic pentru programul kinetic n care copilul cu
inIirmitate motorie cerebral dar cu intelect bun reuseste:
a. S nvee s-si Ioloseasc poziia capului pentru realizarea unor miscri libere, mai puin spastice
b. S-si menin echilibru si s-si diminueze spasmul tricipital prin extensia capului si usoara lui rotare
c. S-si menin echilibru si s-si diminueze spasmul tricipital prin Ilexia capului si usoara lui rotare
d. S nvee s-si Ioloseasc poziia capului pentru evitarea miscrilor libere, mai puin spastice
e. S-si menin echilibru si s-si creasc spasmul tricipital prin Ilexia capului si usoara lui rotare
Corect: a, c
480. n evaluarea clinic a copilului cu inIirmitate motorie central este obligatorie testarea reIlectivitii care
permite aprecierea:
a. Tonusului muscular
b. Gravitii leziunii cerebrale
c. Aliniamentului coloanei vertebrale
d. Sensibilitii cutanate
e. Funciei cardio-respiratorii
Corect: a, b
481. Evaluarea neuro-motorie n primul an de via cuprinde:
a. Elemente de anamnez obligatorii
b. Examenul craniului si examenul ocular
c. Examenul posturilor, al activitii motorii spontane, al tonusului (pasiv al membrelor, pasiv al axului corpului,
activ)
d. Reaciile primitive
e. Toate aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e
482. Programul kinetic perIormat la un copil cu ciIoz are urmtoarele obiective:
a. Corectarea atitudinii sau diminuarea diIormitilor
b. Asuplizarea coloanei vertebrale dorsale
c. Cresterea Iorei musculare pentru grupele musculare paravertebrale
d. Gimnastica respiratorie pentru meninerea unei Iuncii respiratorii ct mai normale
e. Cresterea Iorei musculaturii centurii pelvine
Corect: a, b, c, d
483. Tehnica Mezieres aplicat la copilul cu ciIoz presupune:
a. ntinderea m. ischiogambieri pentru limitarea lordozei lombare si ntinderea m. triceps sural pentru anularea /
prevenirea Ilexiei genunchiului
b. Postura n decubit dorsal a pacientului, cu membrele inIerioare n Ilexie 900 la nivelul soldurilor dar extensie
complet genunchi
c. Accentuarea lordozei lombare
d. Scurtarea grupelor musculare de pe Iaa posterioar a membrului inIerior
e. Promovarea Ilexiei la nivelul genunchilor
Corect: a, b
484. Apsarea articular, n cadrul stimulrii la nivelul tegumentelor din metoda Rood, la copilul cu paralizie
spastic cerebral asigur:
a. Cresterea stabilitii prin stimularea proprioceptorilor articulari
b. Faciliteaz contraciile muschilor cu Iuncii posturale
c. Rostogolirea
d. Extensia total
e. Mersul
Corect: a, b
485. Metoda Kabat care se aplic la copilul cu tulburri n dezvoltarea neuro-motorie include scheme de exerciii
globale prin care se exerseaz miscrile globale ale membrelor, miscri grupate astIel:
a. Miscri de nchidere-apropie membrele superioare de axa corpului
b. Miscri de deschidere-deprteaz membrele superioare de axa corpului
c. Miscri de propulsie-duc nainte membrele inIerioare
d. Miscri de recepie-duc napoi membrele inIerioare
e. Miscri de echilibrare pentru revenirea la poziia de repaus n diIerite situaii
Corect: a, b, c, d
486. n cadrul metodei Bobath aplicat n programul de recuperare la copilul cu enceIalopatie inIantil inhibiia
spasticitii poate s:
a. Plece de la puncte cheie (central, centura scapular, centura pelvin)
b. Se produc prin stretching lent si susinut pentru lanul muscular spastic
c. Se instaleze prin poziionare
d. Se instaleze prin autoinhibiie
e. Se nsoeasc de inhibarea reaciilor de redresare
Corect: a, b, c, d
487. Facilitarea n cadrul metodei Bobath aplicat n programul de recuperare la copilul cu enceIalopatie inIantil
const n:
a. Obinerea unor miscri de rspuns spontan din partea copilului controlat ntr-o postur reIlex-inhibitoare, Ierm
stabilite prin repetiie
b. Miscrile de rspuns spontan obtinute din partea copilului sunt Ierm stabilite prin repetiie
c. Obinerea unor miscri de rspuns spontan din partea copilului controlat ntr-o postur de Iacilitare
d. Obinerea unor miscri de rspuns spontan din partea copilului care si deruleaz activiti cotidiene n limita
posibil
e. Obinerea unor miscri de rspuns spontan din partea copilului care urmeaz un program de terapie
ocupaional
Corect: a, b
488. La copilul cu inIirmitate motorie cerebral care prezint soldul Ilectat, addus si rotat intern, programul
kinetic perIormat n cadrul asistenei medicale recuperatorii include:
a. Posturare n decubit dorsal cu membre inIerioare abduse, seznd clare pe o banc sau pe rulou, clu
b. Extensia si abducia pasiv a soldurilor n decubit dorsal, la marginea mesei de lucru, pe minge sau pe rulou (la
copilul mic)
c. Ridicarea din poziia n genunchi n ortostatism prin ,postura cavaler
d. Alternarea antagonistilor sub rezisten minim, n cadrul metodei Kabat
e. Exerciii de abducie si rotaie intern a membrelor inIerioare din decubit dorsal, lateral si din ortostatism
Corect: a, b, c
489. La copilul cu inIirmitate motorie cerebral care prezint genu Ilexum, programul kinetic perIormat n cadrul
asistenei medicale recuperatorii include:
a. Poziionare cu genunchi extinsi
b. Ortezare
c. Stretching pasiv lent pentru grupele musculare Ilexoare
d. Alternarea antagonistilor, n cadrul metodei Kabat
e. Urcare si coborre de la spalier cu Ilexie ct mai complet a genunchilor
Corect: a, b, c, d
490. La copilul cu inIirmitate motorie cerebral care prezint picior echin, programul kinetic perIormat n cadrul
asistenei medicale recuperatorii nu include:
a. Posturare si nclminte ortopedic pentru o Ilexie dorsal a piciorului ct mai ampl
b. Stretching pasiv lent, precedat de proceduri locale de termoterapie, pentru muschiul triceps sural
c. Exerciii de trre si elemente ale metodei Rood
d. Alternarea agonistilor sau Ilexia plantar n cadrul metodei Kabat
e. Plansa basculant sau urcarea unui plan nclinat cu toat planta pe sol
Corect: d
491. Tratamentul de recuperare Iuncional a inIirmitii motorii cerebrale are urmtoarele obiective:
a. Corectare posturii anormale
b. Reducerea hipertoniei, a spasticitii, a spasmelor intermitente, cu prevenirea contracturilor si diIormitilor
c. Dezvoltare miscrilor importante cu deprinderea celor obisnuite vieii cotidiene
d. Meninerea sensibilitii copilului
e. Promovarea hipertoniei piramidale si a schemei posibile de mers
Corect: a, b, c
492. Urmtoarea schem kinetic inclus n asistena medical recuperatorie Relaxare o miscri alterne ale
membrelor o rostogolire lateral si adoptarea posturii ,ppusiio trrea o stimularea prehensiunii cu o
mn din postura ppusii o stnd pe genunchi si pe clcie o mersul n ,patru labe o adoptarea poziie
seznde si stimularea reaciilor de echilibru din aceast poziie o ridicarea si culcarea din poziia seznd o
mersul altern o reeducarea reIlexului ,pregtirea pentru sritur o ridicarea n ortostatism o reeducarea
echilibrului n ortostatism si sprijinul unipodal o mersul cu ridicarea membrului superior de partea aIectat
se aplic la copilul cu:
a. CiIoscolioz
b. Rahitism
c. DisIuncie respiratorie
d. InIirmitate motorie cerebral
e. Artrit cronic juvenil
Corect: d
493. La copilul cu inIirmitate motorie cerebral Iorm atetozic se indic n programul kinetic urmtoarele:
a. Exerciii din metoda Kabat
b. Exerciii de meninere a echilibrului n toate poziiile
c. Exerciii din metoda Frenkel
d. Cureni de joas si medie Irecven
e. Exerciii active rezistive
Corect: a, b, c
494. La copilul cu rahitism, cu vrsta cuprins ntre 4-6 luni, programul kinetic nu cuprinde:
a. Miscri ale membrelor superioare asociate cu miscrile respiratorii
b. Miscri alterne ale membrelor inIerioare
c. Miscri de Ilexie ale coloanei vertebrale provocate prin Ilexia capului si a ceIei, dac este posibil, asociate cu
rotaii ale trunchiului, rostogoliri
d. Ridicarea copilului n sezut, prinderea lui de mini, cu braele n abducie si revenire, cu usoare opoziie pentru
toniIierea musculaturii abdominale
e. Exerciii de provocare a reIlexului ,pregtirea pentru sritur
Corect: e
495. La copilul cu rahitism, cu vrsta cuprins ntre 10-14 luni, programul kinetic cuprinde:
a. Elementele kinetice corespunztoare grupelor de vrst anterioare
b. Exerciii de extensie a coloanei vertebrale, ridicnd copilul din decubit dorsal, cu sprijin numai pe cap si pe
clcie
c. Exerciii de aplecare a copilului dup diIeritele jucrii, de preIerat singur, Ir ajutor
d. Mersul si urcatul pe scri
e. Posturarea n decubit dorsal cu Ilexia membrelor
Corect: a, b, c
496. Principiile Klapp care se aplic n programul kinetic la copilul / adolescentul cu scolioz sunt:
a. Orice poziie care menine coloana vertebral paralel cu solul elimin aciunea neIavorabil a gravitii asupra
deviaiilor coloanei vertebrale
b. n poziie patruped, coloana vertebral se mobilizeaz lateral mai usor dect n poziie ortostatic
c. n poziie patruped, decontracturarea musculaturii paravertebrale si expansiunea cutiei toracice sunt maxime
d. Exist un raport constant ntre sediul vrIului curburii scoliotice si direcia prealabil a planului spatelui n
raport cu solul
e. Nu exist nici o legtur ntre inIlexiunile laterale ale coloanei vertebrale si apariia rotaiilor corpilor
vertebrali
Corect: a, b, c
497. La un copil cu scolioz care urmeaz un program de recuperare trebuie s se in seama de urmtoarele
aspecte eseniale:
a. S se cunoasc limitele programului recuperator
b. S se apeleze la momentul oportun pentru intervenia chirurgical
c. S se cunoasc tipul constituional al copilului si aIeciunile asociate
d. S se continue programul kinetic ct mai mult timp posibil
e. Nu se recomand mijloacele ortotice corectoare
Corect: a, b, c
498. Paralizia cerebral inIantil se deIineste astIel:
a. Grupare de diIerite sindroame caracterizate prin dezordini n miscri si posturi cauzate de leziuni neprogresive
ale creierului imatur
b. Elementul distinctiv al sindroamelor componente este modiIicarea tonusului muscular si a posturii, att n
repaus ct si n activitatea voluntar
c. Asociaz deIecte intelectuale si tulburri de vorbire
d. Boala reumatismal inIlamatorie
e. Boala demielinizant a sistemului nervos central
Corect: a, b, c
499. Paralizia cerebral inIantil mai este denumit:
a. InIirmitate motorie cerebral
b. Scleroz multipl
c. Paralizie spastic cerebral
d. Parkinsonism metabolic
e. DistroIie muscular progresiv
Corect: a, c
500. La copilul cu inIirmitate motorie cerebral, tulburrile asociate de tonus muscular, control si echilibru
determin:
a. Perturbri ale aliniamentului articular
b. Contracturi si deIormri
c. Tulburri de stereognozie
d. Propriocepie sczut
e. Retard psiho-motor
Corect: a, b
TESTE GRIL RECUPERAREA N AFECIUNILE NEUROLOGICE I
NEUROCHIRURGICALE
BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin fizic i Recuperare, Editura Universitar ,Carol Davila, Bucureti, 1998, pagini
141-153, 159 - 186
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medical, Bucureti, 1981; pagini 230
- 245
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti, 1987; pagini 554 - 608
4. *** Caiet documentar, Ministerul Sntii, nstitutul de Medicin fizic, balneoclimatologie i recuperare medical,
Kinetoterapia n recuperare afeciunilor aparatului locomotor, Editura Medical, Bucureti, 1981, pagini 25-36
5. T. Sbenghe, Recuperarea medical la domiciliul bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1996, pagini 130-183
6. . Kiss, Fiziokinetoterapia i recuperarea medical, Editura Medical, Bucureti, 1999, pagini 106 - 120, 188-195, 201-206,
224-240, 244-249, 260-269, 270 - 284


501. Programele de recuperare la pacientul cu suIerin neurologic trebuie instituite precoce pentru:
a. Meninerea statusului clinico-Iuncional existent al pacientului
b. Prevenirea dezvoltrii sechelelor Iuncionale neurologice
c. Combaterea modiIicrilor somatice secundare-deIormri, deviaii, redoare articular
d. Combaterea modiIicrilor somatice secundare-degenerescene si Iibroz muscular, escare de decubit
e. ReIacerea mobilitii articulare
Corect: b, c, d
502. Metodele si mijloacele speciIice Iolosite n programul de recuperare perIormat la pacientul neurologic Iac
parte din:
a. Electroterapie si termoterapie (terapie Iizical)
b. Kinetoterapie speciIic, masaj si terapie ocupaional (ergoterapie)
c. Psihoterapie si alte categorii terapeutice (ortezare)
d. Modalitile chirurgicale
e. Farmacoterapie
Corect: a, b, c
503. n patologia neurologic, alegerea si adaptare unui program de recuperare la un pacient spastic presupune
evaluarea spasticitii prin analizarea urmtoarelor aspecte:
a. Datele biograIice ale pacientului
b. Capacitatea Iuncional
c. Dinamica Iunciei cardiovasculare
d. Dinamica testelor neuropsihologice
e. Stimularea deaIerentaiei
Corect: b, d, e
504. Bilanul muscular (testarea muscular manual) la pacientul spastic nu se apreciaz:
a. Analitic, pentru Iiecare grup muscular
b. n conIormitate cu cotaia de la 1 la 5
c. Grosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din viaa cotidian
d. Pe ambele hemicorpuri
e. n diIerite momente ale zilei
Corect: a, b, d, e
505. Modularea spasticitii si stimularea sa controlat se poate realiza prin:
a. Controlul la stimuli nociceptivi
b. Schimbrile posturale si utilizarea de posturi inhibitorii
c. Stretching-ul lent pentru musculatura spastic si stimularea vibratorie pe tendoanelor muschilor antagonisti
celor spastici
d. Stimularea electric Iuncional
e. Miscri rezistive, rapide
Corect: a, b, c, d
506. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc lombar operat comune cu programele
kinetico-educaionale pentru persoanele cu aIectarea coloanei vertebrale lombare sunt reprezentate prin:
a. Constientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului, meninerea permanent a posturii
corijate, neutre a coloanei lombare, indiIerent de poziia corpului sau de activitile desIsurate
b. Constientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului, meninerea intermitent a posturii
corijate, neutre a coloanei lombare, indiIerent de poziia corpului sau de activitile desIsurate
c. Zvorrea (nlctarea) coloanei lombare
d. Meninerea Iorei musculare a muschilor paravertebrali inIeriori si a Iesierilor
e. Meninerea Iorei musculare a muschilor ischiogambieri
Corect: a, c, d
507. Programul de kinetoterapie inclus n recuperare pacientului cu patologie discal lombar, conIlict disco-
radicular, trebuie s cuprind:
a. Relaxarea musculaturii contracturate
b. Asuplizarea trunchiului inIerior
c. Asuplizarea trunchiului superior
d. Asuplizarea muschilor centurii scapulare
e. Relaxarea musculaturii hipotone
Corect: a, b
508. Care sunt obiectivele tratamentului Iizical-kinetic n cazul recuperrii paraliziilor de nervi periIerici, pentru
prevenirea complicaiilor:
a. Conservarea unui esut cutanat si subcutanat troIic, Ir aderene, edeme
b. Cicatrici ct mai suple
c. ProIilaxia retraciilor capsulo-ligamentare
d. Conservarea amplitudinii de miscare n limite normale la toate articulaiile
e. Conservarea tonusului muscular si a Iorei de contracie n grupele agoniste
Corect: a, b, c, d
509. Evaluarea n timp a evoluiei unei leziuni traumatice a nervilor periIerici se realizeaz prin urmtoarele tipuri
de bilan:
a. Bilan repetat al Iunciei motorii
b. Bilan repetat al Iunciei sensitive
c. Bilan repetat al Iunciei vegetative
d. Imagistic-radiograIie, ecograIie
e. ECG
Corect: a, b, c
510. Electrostimularea selectiv a muschiului denervat se Iace cu:
a. Cureni excitomotori exponeniali de joas Irecven
b. Cureni excitomotori de medie Irecven
c. Impuls de 1000 ms cu panta de crestere ~ 500-700 ms
d. Impuls urmat de pauz n raport de 1/4
e. Parametrii orientativi
Corect: a, d, e
511. n recuperarea neurologic sunt preIerate tehnicile:
a. Kinetoterapie manual
b. Tehnici de Iacilitare a contraciei musculare voluntare si care se bazeaz pe iradierea inIluxului nervos
c. Autoantrenament muscular
d. Exerciii izometrice si izodinamice
e. De relaxare extrinsec
Corect: a, b, c, d
512. n Iuncie de intensitatea agresiunii si modul de aplicare, aIectarea cerebral ntr-un traumatism cranio-
cerebral poate Ii de tipul:
a. Comoie
b. Contuzie
c. Dilacelare
d. Fractur
e. Entors
Corect: a, b, c
513. DisIuncia neurologic tranzitorie la un pacient cu traumatism cranio-cerebral presupune o reluare a
Iunciilor cerebrale n:
a. Cteva ore sau zile
b. Cteva zile
c. Cteva sptmni
d. Cteva luni
e. 1 an
Corect: a
514. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suIerit un traumatism cranio-cerebral sunt:
a. Sexul pacientului
b. Vrsta pacientului
c. Mediul de provenien al pacientului
d. Durata si proIunzimea comei
e. Durata anamnezei posttraumatice
Corect: a, d, e
515. Evaluarea neuropsihologic la un pacient care a suIerit un traumatism cranio-cerebral este necesar pentru a
aprecia nivelul cognitiv, intelectual si emoional si include aprecierea urmtoarelor aspecte:
a. Funciile verbale si de limbaj
b. Funcia cardio-respiratorie
c. Percepia, organizarea si integrarea n relaie cu timpul si spaiul
d. Flexibilitatea gndirii, capacitatea de reIlectare si de Iormare conceptual
e. Orientarea, concentrarea si memoria
Corect: a, c, d, e
516. Limitarea spasticitii n programul de recuperare la un pacient care a suIerit un traumatism cranio-cerebral
constituie un obiectiv Ioarte important si se realizeaz prin intermediul urmtoarelor metode si mijloace
Iizicale, cu o excepie:
a. Kinetice-tehnici de Iacilitare, exerciii ale musculaturii antagoniste
b. Masajul
c. Electroterapia
d. Termoterapia
e. Medicaie
Corect: e
517. Exerciiile de mers la un pacient care a suIerit un traumatism cranio-cerebral sunt incluse n programul de
recuperare atunci cnd:
a. Se poate ridica n seznd dar nu are stabilitate
b. Poate menine decubitul dorsal, Ir capacitatea de realizare a transIerurilor
c. Are nevoie de un scaun special pentru meninerea rectitudinii coloanei
d. Se realizeaz un bun echilibru n balans vertical
e. Nu prezint tulburri de vorbire
Corect: d
518. Dup traumatismele cerebrale, sectoare diIicile de recuperare sunt reprezentate prin:
a. Tulburrile de echilibru
b. Spasticitate moderat
c. Absena tulburrilor de sensibilitatea proprioceptiv
d. Tulburrile vizuale si de integrare n spaiu
e. Tulburrile de memorie
Corect: d, e
519. Complicaiile asociate descrise la un pacient care a suIerit un traumatism cranio-cerebral sunt:
a. Epilepsia posttraumatic
b. HidroceIalia posttraumatic
c. Miozit osiIiant, osiIicri heterotopice
d. CeIaleea Ironto-occipital
e. Amnezia posttraumatic
Corect: a, b, c
520. Traumatismele directe sau indirecte care intereseaz structurile osteoarticulare ale regiunilor vertebro-
medulare se exprim prin:
a. Entorse vertebrale, cu leziuni intervertebrale de pri moi
b. Luxaii vertebrale sau luxaii cu Iracturi
c. Fracturi vertebrale (ale corpului vertebral sau ale diIeritelor zone ale arcului vertebral)
d. Tulburri de memorie si orientare temporo-spaial
e. Miozit osiIiant
Corect: a, b, c
521. n traumatismele vertebro-medulare zonele aIectate cu predilecie sunt centrele traumatice sau zonele de
tranziie anatomo-Iuncionale ale coloanei vertebrale localizate:
a. cervical C1-C2
b. cervical C5-C6
c. toracal T2-T10
d. toracal T11-T12
e. lombar L1-L4
Corect: a, b, d
522. Obiectivele Iundamentale ale programului de asisten medical la un pacient care a suIerit un traumatism
vertebro-medular sunt urmtoarele, cu o excepie:
a. Stabilizarea Iocarului de Iractur
b. ReIacerea integritii pachetelor vasculo-nervoase
c. ReIacerea integritii prilor moi de tip capsulo-ligamentar si musculo-tendinos
d. Instituirea progresiv a programului de recuperare
e. Iniierea rapid a kinetoterapiei
Corect: e
523. Sindromul cardinal al traumatismelor vertebro-medulare este:
a. DeIicitul motor
b. Pierderea echilibrului
c. Mersul nesigur
d. Durerea, considerat ca semn neurologic
e. CeIaleea
Corect: d
524. Elementele clinico-disIuncionale care sunt asociate durerii n cadrul tabloului clinic la pacientul care a
suIerit un traumatism vertebro-medular sunt urmtoarele:
a. Contractura muscular paravertebral
b. Redoare marcat cu tendina la blocaj segmentar sau global vertebral
c. ModiIicare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare
d. Dispneea la eIorturi minime
e. Impotena Iuncional
Corect: a, b, c, e
525. Pacientul cu tetraplegie posttraumatic are sanse de supravieuire dac nivelul traumatismului vertebro-
medular se situeaz:
a. La nivelul vertebrei C1
b. Sub nivelul vertebrei C2
c. Sub nivelul vertebrei C3
d. Sub nivelul vertebrei C4
e. Sub nivelul vertebrei C5
Corect: d, e
526. Traumatismul vertebro-medular determin mai multe situaii lezionale caracterizate prin ntrerupere a
Iunciilor medulare, de gravitate variabil si cu o evoluie limitat sau permanent. Aceste situaii lezionale
sunt:
a. Comoia medular
b. Contuzia medular
c. Compresia medular
d. Dilacerarea medular
e. Coma
Corect: a, b, c, d
527. Comoia medular se caracterizeaz prin:
a. Abolire temporar a Iunciilor medulare
b. Absena substratului anatomo-patologic speciIic
c. Remisiune complet
d. Transseciune medular
e. Dezvoltarea unor sechele posttraumatice
Corect: a, b, c
528. Contuzia medulara reprezint un:
a. traumatism vertebro-medular cu modiIicri anatomo-patologice variate, urmat de compromiterea Iuncional
parial sau total a mduvei si dezvoltarea unor sechele posttraumatice
b. traumatism vertebro-medular cu abolirea temporar a Iunciilor medulare cu remisiune complet
c. traumatism vertebro-medular Ir modiIicri anatomo - patologice speciIice
d. traumatism vertebro-medular Ir expresie clinic
e. traumatism vertebro-medular Ir modiIicri anatomo - patologice variate, urmat de compromiterea
Iuncional parial sau total a mduvei si dezvoltarea unor sechele posttraumatice
Corect: a
529. Dilacerarea medular apare cel mai des dup un traumatism vertebro-medular de tipul:
a. Iracturi - luxaii vertebrale toracale
b. Iracturi-luxaii vertebrale toraco-lombare
c. entorse vertebrale toracale
d. entorse vertebrale cervicale
e. Iracturi vertebrale cervicale
Corect: a, b
530. Urmtoarele entiti patologice sunt incluse n sindroamele neurologice posttraumatice pariale:
a. Sindromul Brown-Sequard
b. Sindromul de coad de cal
c. Sindromul de compresie cervical centro-medular
d. Sindromul radiculo-medular acut
e. Sindromul de Iibre lungi
Corect: a, c, d
531. Pacientul care a suIerit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C5 prezint urmtoarele
elemente clinico - disIuncionale si posibiliti de recuperare:
a. Toate Iunciile aIectate iniial
b. Deplasare cu scaunul rulant electric
c. ReIacerea gestualitii de hrnire
d. Dependena total pentru igiena personal, mbrcare, toalet, scris, soIat, transIeruri
e. Independena total pentru igiena personal, mbrcare, toalet, scris, soIat, transIeruri
Corect: a, b, c, d
532. Pacientul care a suIerit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C6 prezint urmtoarele
elemente clinico - disIuncionale si posibiliti de recuperare:
a. majoritatea pacienilor necesit asistena parial pentru autongrijire
b. deplasarea se realizeaz cu scaunul rulant electric
c. deplasarea se realizeaz cu ajutorul ortezelor membrului inIerior si cadru
d. cstig independena pentru hrnire, scriere, condus masina
e. pot tri izolai, nesupravegheai
Corect: a, b, d
533. Pacientul care a suIerit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7-T12 prezint urmtoarele
elemente clinico - disIuncionale si posibiliti de recuperare:
a. pacientul poate obine o independen complet pentru Iunciile sIincteriene
b. pacientul devine independent pentru transIeruri, mbrcat si soIat
c. pacientul este independent pentru mers neortezat
d. pacientul este independent complet, pentru deplasare, n scaun rulant
e. pacientul rmne total dependent Iizic
Corect: a, b, d
534. Pacientul care a suIerit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombo-sacrat L5, S1, S2 prezint
urmtoarele elemente clinico - disIuncionale si posibiliti de recuperare:
a. obine independena Iunciilor sIincteriene
b. recupereaz mersul biped cu orteze de glezn si crje canadiene
c. pentru independena sa este absolut necesar scaunul rulant
d. gesturile de autongrijire nu pot Ii reluate
e. este aIectat poziia ortostatic
Corect: a, b, e
535. Din grupa traumatismelor rahidiene Ir complicaii neurologice Iac parte:
a. entorsele
b. luxaii si luxaii-Iracturi
c. traumatismele jonciunii lombo-sacrate
d. Iracturile instabile si stabile
e. traumatismele vertebro-medulare care determin un sindrom Brown-Sequard
Corect: a, b, c, d
536. Programul de recuperare la pacientul care a suIerit o entors cervical benign include:
a. Imobilizarea ntr-un colan cteva zile
b. Termoterapie si masaj decontracturant pentru contractura muscular
c. Manipulri vertebrale si pruden n aplicarea traciunilor vertebrale
d. Mobilizare Ir rezisten si toniIierea musculaturii statice
e. Mobilizare contra rezistenei manuale imediat dup traumatism
Corect: a, b, c, d
537. Programul de recuperare la pacientul care a suIerit o entors cervical sever include:
a. Mobilizare cervical iniial
b. Iniial, aplicare de colan-minerv
c. Program kinetic pentru musculatura paravertebral, mai ales cervical si dorsal (contracii statice globale si
metode de Iacilitare proprioceptiv)
d. Program kinetic de solicitare muscular cu mobilizare cervical minim dup scoaterea imobilizrii
e. Exerciii rezistive pentru toate grupele musculare ale gtului
Corect: b, c, d
538. Programul de recuperare la pacientul care a suIerit o Iractur vertebral stabil include mai multe aspecte, cu
o excepie:
a. exerciii de mobilizare automata a segmentului
b. ntreinerea si cresterea Iorei musculaturii paravertebrale
c. se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic
d. recuperarea amplitudinii rahisului ncepe dup 3 luni de la traumatism
e. recuperarea amplitudinii rahisului se iniiaz imediat dup producerea traumatismului
Corect: e
539. Evaluarea complex care precede alctuirea unui program de recuperare la pacientul hemiplegic nu include:
a. Aprecierea Iunciilor vitale, ale activitii mintale si a capacitii de comunicare
b. Aprecierea abilitii motorii si a controlului motor n diverse situaii posturale
c. Aprecierea sensibilitii exteroceptive si proprioceptive, a perceperii imaginii corpului
d. Aprecierea amplitudinii de miscare si a activitilor cotidiene, cu integrarea Iamilial, social si ocupaional a
pacientului
e. Aprecierea Iunciei hepatice
Corect: e
540. Pacientul hemiplegic, pe baza evalurii Iuncionale, este ncadrat n trei stadii:
a. Iniial
b. Mediu (de Ilasciditate)
c. Mediu (de spasticitate)
d. Avansat (de reIacere)
e. Avansat (de spasticitate intens)
Corect: a, c, d
541. n programul de recuperare perIormat la pacientul hemiplegic, combaterea spasticitii se Iace prin utilizarea:
a. Posturilor statice reIlex-inhibitorii
b. Miscrilor cu eIort care augumenteaz reIlexele tonice
c. Schemelor stereotipe de miscare
d. Schemelor de miscare reIlex-inhibitorii care Iaciliteaz miscrile active automate si voluntare
e. Schemelor de miscare reIlex-inhibitorii care inhib miscrile active automate si voluntare
Corect: d
542. Cauzele mai des ntlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:
a. Tromboza cerebral
b. Hemoragia intracerebral sau subarahnoidian
c. Trombembolismul
d. Tumora intracranian
e. Meningita viral
Corect: a, b, c
543. La pacientul care a suIerit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-Iuncional cuprinde:
a. Hemiplegie stng
b. Probleme vizuale si de integrare spaial
c. Abolirea disponibilitilor relaionale normale
d. AIectarea vorbirii si limbajului (aIazia)
e. AIectarea nelegerii materialului verbal, cititul, scrisul
Corect: a, b, c
544. Parametrii care se veriIic n cadrul bilanului clinico-Iuncional la pacientul hemiplegic sunt:
a. Tolerana la exerciii, la eIortul Iizic (adaptarea cardio-respiratorie)
b. DeIicitul motor (inclusiv modiIicrile Iiziopatologice de tipul spasticitate, contractura, retractura, sincinezii
etc.) si controlul postural, al mersului
c. Motivaia corelat cu starea emoional, posibilitile de comunicare, nivelul de integrare cortical si de
memorizare
d. DeIicitul senzitiv (sensibilitatea, tulburri de auz si vz, integrare cortical)
e. Toi parametrii cuprinsi la punctele de mai sus trebuie veriIicai
Corect: e
545. Cele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aIlat n Iaza precoce
sunt:
a. Staza de decubit
b. Retenia sau incontinena de urin (inIecii de tract urinar) si / sau materii Iecale
c. Tromboza venoas proIund
d. Atelectazia pulmonar/pneumonia
e. Sindromul umr-mn
Corect: a, b, c, d
546. Cele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aIlat n Iaza tardiv sunt:
a. Spasticitatea, contractura muscular
b. Durerea de tip central
c. Sindromul umr-mn
d. Tulburrile de Iocar (epilepsia)
e. Tromboza venoas proIund
Corect: a, b, c, d
547. Mobilizrile pasive realizate n programul de recuperare la pacientul hemiplegic aIlat n Iaz precoce au mai
multe roluri:
a. Combaterea spasticitii
b. ntreinerea schemei de miscare
c. Prevenirea redorilor articulare
d. Combaterea contracturilor musculare
e. ReIacerea Iorei musculare
Corect: b, c, d
548. ngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aIlat n Iaz precoce presupune:
a. Aplicarea exerciiilor din metoda Bobath
b. PerIormarea diagonalelor Kabat pentru membre inIerioare
c. Drenajul postural respirator
d. Masajul si tapotajul toracal
e. Kinetoterapia respiratorie
Corect: c, d, e
549. Recuperarea Iuncional a membrului superior la hemiplegic n Iaza precoce, perioada Ilasc cuprinde
urmtoarele aspecte:
a. Posturarea corect a membrului superior-bra n abducie 450-600, cot n usoar Ilexie, pumn n extensie,
degete II-V n usoar Ilexie si police n abducie
b. Posturarea corect a membrului superior-bra n extensie 450-600, cot n usoar Ilexie, pumn n extensie,
degete II-V n usoar Ilexie si police n abducie
c. Posturarea corect a membrului superior-bra n abducie 450-600, cot n usoar Ilexie, pumn n Ilexie, degete
II-V n usoar Ilexie si police n abducie
d. Mobilizarea pasiv a tuturor articulaiilor, priza Iiind aplicat la extremitatea segmentului de mobilizat
e. Stimulri tactile si proprioceptive, stimulare senzitivo-senzorial pentru modularea rspunsurilor motorii
Corect: a, d, e
550. Recuperarea Iuncional a membrului superior la hemiplegic n Iaza post-acut, perioada Ilasc cuprinde
urmtoarele aspecte:
a. Exerciii de redresare si echilibru, prin mpingeri usoare ale trunchiului
b. Exerciii de antrenare a simetriei corpului
c. Ameliorarea si controlul spasticitii, cu corectarea reIlexelor tonice anormale prin Iolosirea punctelor cheie si
a tehnicilor de Iacilitare Kabat
d. Exerciii de ntreinere a mobilitii articulare
e. Mobilizare pasiv a tuturor articulaiilor membrului superior
Corect: a, b, c, d
551. n recuperarea minii la pacientul hemiplegic se sper doar la:
a. Priz si un sprijin grosier (dup Wynn Parry)
b. Controlul miscrilor de Iinee
c. ReIacerea prehensiunii n toate aspectele sale
d. ReIacerea doar a prizei de Ior
e. ReIacerea abilitii si Iuncionalitii minii
Corect: a
552. Kinetoterapia pasiv este perIormat de la nceput n orice program de recuperare la pacientul hemiplegic si
cuprinde urmtoarele aspecte cu reIerire la membrul superior-complexul minii:
a. Posturare corect, indiIerent poziia general a pacientului
b. Mobilizare pasiv blnd, de 2 ori / zi, n toate articulaiile, n amplitudine maxim, cu stretching lent la
captul excursiei maxime
c. Mobilizare auto-pasiv, cu Iavorizarea ,integrrii senzoriale a minii aIectate
d. Exerciii active rezistive
e. Exerciii din metodele de Iacilitare proprioceptive
Corect: a, b, c
553. Kinetoterapia activ pentru recuperarea minii la pacientul hemiplegic se ncepe imediat ce pacientul
particip eIectiv la derularea programului si este Iundamentat pe:
a. Exerciii active cu rezisten maxim
b. Exerciii cu bastonul
c. Exerciii de Iacilitare si inhibiie neuromuscular
d. Exerciii desprinse din metodele Bobath si Kabat
e. Exerciii de tip stretching rapid
Corect: c, d
554. n kinetoterapia activ pentru recuperarea minii la pacientul hemiplegic se are n vedere:
a. Realizarea extensiei simultane a pumnului si degetelor pentru a se obine o prehensiune corect
b. Realizarea extensiei pumnului simultan cu Ilexia degetelor pentru a se obine o prehensiune corect
c. Realizarea Ilexiei pumnului simultan cu Ilexia degetelor pentru a se obine o prehensiune corect
d. Realizarea Ilexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obine o prehensiune corect
e. Realizarea independent a extensiei pumnului si degetelor pentru a se obine o prehensiune corect
Corect: a
555. Obiectivele programului de recuperare a membrului inIerior si mersului la pacientul hemiplegic sunt:
a. Prevenirea strii de com
b. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
c. Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului
d. Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist-antagonist
e. ReIacerea unei prehensiuni ct mai aproape de cea Iiziologic
Corect: c, d
556. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:
a. stadiul I o ortostatism ntre bare paralele
b. stadiul II o mers ntre bare paralele
c. stadiul III o mers Ir bare paralele
d. stadiul IV o urcat-cobort scrile
e. stadiul V o alergarea
Corect: a, b, c, d
557. Stadiul iniial al hemiplegiei se caracterizeaz prin:
a. hipotonie muscular urmat de debutul hipertoniei
b. reIlexe tonice si spinale dominante
c. control voluntar normal pe partea aIectat
d. diIiculti de utilizare si a prii sntoase
e. pierderea ,constientei asupra prii aIectate
Corect: a, b, d, e
558. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aIlat n stadiul iniial nu includ:
a. Ameliorarea Iunciilor vitale
b. Cresterea ,constientizrii schemei corporale
c. Ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor
d. Cresterea tonusului muscular
e. Cresterea abilitii de a ncrucisa linia median a corpului cu membrele aIectate
Corect: d
559. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic aIlat n stadiul iniial
sunt:
a. Postura n pat
b. Mobilizrile pasive
c. Exerciiile terapeutice pentru controlul trunchiului, controlul extremitilor
d. Miscri pasive si active tip Bobath
e. Exerciii rezistive
Corect: a, b, c, d
560. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizeaz prin:
a. Tonus muscular crescut
b. Miscare sinergic complet si iniierea schemelor de miscare si n aIara sinergismelor
c. Controlul suIicient al miscrii, Ir a se putea executa miscri n posturi mai diIicile
d. Tonus muscular crescut pentru muschii Ilexori la membrul inIerior si muschii extensori la membrul superior
e. Miscarea Iiecrei articulaii este diIicil, cu posibilitatea derulrii sale optime n cadrul unui lan kinetic
Corect: a, b, e
561. Obiectivele kinetoterapiei perIormate n cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic
aIlat n stadiul mediu nu includ:
a. Promovarea activitii antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice si Iacilitarea miscrilor antagonistilor
b. Promovarea unor scheme complexe de miscare
c. Promovarea unor scheme simple de miscare
d. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activiti de perIorman crescut
e. Promovarea nceputului controlului motor al articulaiilor intermediare (cot, genunchi)
Corect. c
562. Posturile recomandate n recuperarea pacientului hemiplegic aIlat n stadiul mediu sunt:
a. Decubit lateral si decubit dorsal
b. Decubit cu genunchii Ilectai si poziia ,de pod
c. Seznd si seznd n picioare cu sprijin pe mini
d. Decubit ventral
e. Patrupedie
Corect: a, b, c
563. Pentru controlul trunchiului si al extremitii inIerioare se recomand n recuperarea pacientului hemiplegic
aIlat n stadiul mediu urmtoarele tehnici kinetice derulare din decubit lateral:
a. Izometria alternant
b. Stabilizarea ritmic
c. Miscarea activ cu relaxare-opunere
d. Inversarea lent
e. Inversarea lent cu opunere
Corect: c, d, e
564. Unul dintre exerciiile din metoda Bobath aplicat la pacientul hemiplegic aIlat n stadiul mediu pentru
ncrcarea pe partea aIectat, cu Iacilitarea ortostatismului corect este urmtorul:
a. Pacientul din ,seznd pe un taburet, cu soldul si genunchiul Ilectate la 900, cu picior Ilectat, talonul n sprijin
pe podea, Ir ca membrul inIerior aIectat s Iie mai abdus si mai antedus dect cel sntos; se mreste
ncrcarea pe partea aIectat si se transIer greutatea corpului spre partea aIectat, cu bascularea nainte a
capului, minile lund sprijin mai lng corp
b. Pacientul din ,seznd pe un taburet, cu soldul si genunchiul Ilectate la 900, cu picior Ilectat, talonul n sprijin
pe podea, cu membrul inIerior aIectat mai abdus dect cel sntos; se mreste ncrcarea si se transIer
greutatea corpului spre partea aIectat, cu bascularea nainte a capului
c. Pacientul din ,seznd pe un taburet, cu picior Ilectat, talonul n sprijin pe podea, membrul inIerior aIectat
Iiind mai abdus dect cel sntos; se mreste ncrcarea pe partea aIectat si se transIer greutatea corpului
spre partea aIectat, cu bascularea nainte a capului, minile lund sprijin mai lng corp
d. Pacientul din ,seznd pe un taburet, cu picior Ilectat, talonul n sprijin pe podea, Ir ca membrul inIerior
aIectat s Iie mai abdus si mai antedus dect cel sntos; se mreste ncrcarea si se transIer greutatea
corpului spre partea sntoas, cu bascularea nainte a capului, minile lund sprijin mai lng corp
e. Pacientul din ,seznd pe un taburet, cu soldul si genunchiul Ilectate la 900, cu picior Ilectat, talonul n sprijin
pe podea; se mreste ncrcarea pe partea aIectat si se transIer greutatea corpului spre partea sntoas, cu
bascularea nainte a capului, minile lund sprijin mai lng corp
Corect: a
565. Obiectivele kinetoterapiei perIormate n cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic
aIlat n stadiul de reIacere includ:
a. Promovarea abilitilor extremitilor pentru a merge ct mai corect, pentru a utiliza mna n activitile zilnice
uzuale
b. Ameliorarea controlului motor concentric
c. Ameliorarea vitezei de miscare
d. Ameliorarea automatismului miscrilor
e. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activiti de perIorman crescut
Corect: a, c, d
566. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aIlat n stadiul de reIacere
cuprinde urmtoarele procedee speciIice pentru redobndirea miscrii de rotaie n sens invers a trunchiului n
timpul mersului:
a. Iniierea ritmic
b. Inversarea antagonistilor
c. Stabilizarea ritmic
d. Izometria alternant
e. Contracii repetate
Corect: a, b
567. Dup Bobath, obiectivele Iundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic
aIlat n stadiul de reIacere sunt:
a. Promovarea individualitii miscrii articulare, independent unele de altele
b. Promovarea individualitii miscrii articulare, independent de posturi
c. Antrenarea coordonrii pentru mers
d. Recstigarea abilitii minii
e. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activiti de perIorman crescut
Corect: a, b, c, d
568. DiIicultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor central este dat de spasticitatea
care determin 2 Iorme clinice de paraplegie:
a. n Ilexie, sever sub raport Iuncional
b. n extensie, mai Iuncional
c. Paraplegia asociat cu tulburri sIincteriene
d. Paraplegia asociat cu tulburri de sensibilitate
e. Paraplegia asociat cu tulburri genitale
Corect: a, b
569. prezena spasticitii la pacientul paraplegic este salutar din mai multe motive:
a. Iixeaz postura membrelor inIerioare n extensie permind stabilitatea genunchilor n ortostatism
b. Iixeaz n Ilexie membru inIerior pe bazin
c. ajut expulsia urinar
d. inhib expulsia urinar
e. menine densitatea osoas prin Iora muscular aplicat pe os
Corect: a, c, e
570. n alctuirea programelor de recuperare la pacientul paraplegic se ine seama mai puin de etiologie dar
important este starea celor 3 mari sindroame descrise:
a. Paralizia
b. Tulburrile de sensibilitate
c. Tulburrile sIincteriene
d. Tulburrile de memorie
e. DiIicultile de comunicare
Corect: a, b, c
571. Stadiile care se descriu n planul de recuperare perIormat la un pacient paraplegic sunt:
a. Stadiul I-perioada de soc medular
b. Stadiul II-perioada de independen la pat
c. Stadiul III-perioada de independen n scaunul cu rotile
d. Stadiul IV-perioada de reeducare a mersului
e. Stadiul V-perioada de reluare a independenei
Corect: a, b, c, d
572. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:
a. Poziionarea corect a pacientului cu evitarea escarelor si a retracturilor care Iavorizeaz poziiile vicioase;
asistarea tulburrilor sIincteriene
b. Mobilizrile (pasive, active) si cresterea Iorei musculare pentru membrele superioare si trunchi
c. Gimnastica respiratorie
d. Autoposturarea n pat si antrenarea pacientului de a-si modiIica singur, Ir ajutor poziia n pat
e. Ridicarea ct mai precoce n ortostatism
Corect: a, b, c, d
573. Reeducarea paraplegicului din seznd presupune:
a. Program kinetic derulat din seznd alungit (mobilizri pasive si active)
b. Program kinetic derulat din seznd scurtat (mobilizri active si pasive)
c. Instalarea n scaunul cu rotile si derularea programelor de terapie ocupaional
d. Ridicare n ortostatism
e. Meninerea Iorei musculare iniiale pentru membrele superioare si trunchi
Corect: a, b, c
574. Realizarea unui ortostatism chiar limitat si doar protezat se obine dup ce pacientul reuseste s:
a. Menin poziia seznd, cu diIerite modaliti de destabilizare si revenire
b. Numere coerent pn la 100
c. Menin poziia de patrupedie, cu diIerite modaliti de destabilizare si revenire, si s deruleze exerciii de
trre
d. Aib un bun control vasomotor n verticalitate
e. Se Iamiliarizeze cu ortezele de verticalitate n Iormele de paraplegie Ilasc
Corect: c, d, e
575. Criteriul Guttman care dac este ndeplinit permite ridicarea n ortostatism si mersul paraplegicului se
exprim astIel:
a. Pacientul poate s se menin n echilibru din stnd n seznd scurtat, cu braele ntinse nainte si cu ochii
nchisi
b. Pacientul poate s se menin n echilibru din stnd n seznd lungit, cu braele ntinse nainte si cu ochii
nchisi
c. Pacientul poate s se menin n echilibru din stnd n seznd scurtat, cu braele ntinse nainte si cu ochii
deschisi
d. Pacientul poate s se menin n echilibru din stnd n seznd lungit, cu braele ntinse nainte si cu ochii
deschisi
e. Pacientul poate s se menin n echilibru din stnd n genunchi, cu braele ntinse nainte si cu ochii deschisi
Corect: a
576. Ambulaia la pacientul paraplegic care posed cele 2 crje absolut necesare se deruleaz ntr-unul din cele 3
tipuri Iundamentale:
a. Mers cu crje prin pasi alternani (n 4 timpi)
b. Mers cu crje prin pasi trsii (n 4 timpi sau n 2 timpi)
c. Mers cu crje prin pasi simultani (n 2 timpi)
d. Mers cu crje prin pendulare (balans)
e. Mers cu crje prin pasi alternani (n 3 timpi)
Corect: a, b, d
577. Mersul n crje poate Ii iniiat la pacientul paraplegic atunci cnd:
a. Muschii cobortori ai umrului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
b. Muschii adductori ai umrului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
c. Muschii cobortori ai umrului pot ridica o greutate de cel puin 20 kg
d. Muschii adductori ai umrului pot ridica o greutate de cel puin 20 kg
e. Muschii abductori ai umrului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
Corect: a, b
578. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne Iundamentale:
a. tremor n repaus
b. bradikinezie / hipokinezie-akinezie
c. rigiditate
d. instabilitate postural
e. hipertonie de tip piramidal
Corect: a, b, c, d
579. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic:
a. mersul se Iace cu sltarea pasului, dansant
b. imposibilitatea rotaiei corpului si a psirii laterale (nu exist mobilitate controlat, avnd loc revenirea la
scheme primitive de miscare, ntr-un singur plan)
c. doar din genunchi Ilectai cu trsitul pasilor
d. membrele superioare si menin balansul
e. caracteristicile pasului sunt puin modiIicate
Corect: a, b, c
580. Terapeutul Iizical care particip la alctuirea si aplicarea asistenei de recuperare la un pacient cu
parkinsonism si orienteaz programul kinetic pentru realizarea urmtoarelor scopuri:
a. reducerea rigiditii prin controlul mecanismului stretch reIlexului la toate nivele
b. prevenirea derulrii reaciilor normale
c. ajutarea pacientului s aib o ct mai complet experien pentru reaciile normale
d. promovarea miscrilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine ct mai mare si cu o asistare
redus, chiar derularea lor independent
e. promovarea miscrilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine ct mai mare si cu o asistare
redus, chiar derularea lor independent
Corect: a, c, d
581. La pacientul cu sindrom parkinsonian, obiectivele asistenei medicale complexe sunt:
a. ameliorarea mobilitii, cu reducerea rigiditii si corectarea posturilor vicioase (meninerea ortostatismului,
mersului, transIerurilor, autoservirii cu membrele superioare)
b. ameliorarea coordonrii si recuperarea mimicii
c. ameliorarea respiraiei
d. continuarea la domiciliu a programului de asisten medical
e. ntreruperea la domiciliu a programului de asisten medical
Corect: a, b, c, d
582. Pentru ameliorarea mobilitii, cu reducerea rigiditii si corectarea posturilor vicioase la pacientul
parkinsonian, n cadrul programului kinetic, ordinea derulrii exerciiilor este:
a. din punct de vedere al tipului de miscare - analitic, segmentar, plurisegmentar, global
b. din punct de vedere al topograIiei-coloana vertebral, membre inIerioare, membre superioare
c. din punct de vedere al tipului de miscare - plurisegmentar, global, analitic, segmentar
d. din punct de vedere al topograIiei-membre superioare, coloana vertebral, membre inIerioare
e. indiIerent
Corect: a, b
583. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonrii cuprinde:
a. rotaia trunchiului asociat la pasii de mers, cu miscri ale braelor n ritmuri variabile
b. meninerea Iix a trunchiului, Ir miscri ale braelor
c. mers cu psiri variate, cu dezechilibrri voite (mers pe vrIuri, mers cu "aruncarea" unui bra nainte sau n
abducie, "culegerea" unor obiecte mici de pe jos n timpul mersului etc.)
d. exerciii de aruncat la int cu mingea, jocul de popice, meninerea n echilibru pe mn a unui obiect
e. terapie ocupaional ct mai multe ore pe zi (activiti casnice, jocuri)
Corect: a, c, d, e
584. Pentru corectarea Iaciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate:
a. exerciii de mimic, precoce, de 2-3 ori / zi, n Iaa oglinzii
b. exerciii analitice: exerciii izolate ale Irunii, sprncenelor, pleoapelor, obrajilor, gurii
c. exerciii globale, de expresie: rs, plns, mirare, Iurie, veselie
d. exerciii active rezistive
e. exerciii din metoda Kabat
Corect: a, b, c
585. In perioada de "on" n care se poate conta pe participarea activ a bolnavului:
a. Kinetoterapia nu este eseniala
b. Kinetoterapia se aplic att muschilor ct si coloanei vertebrale
c. Se acord o atenie special coloanei vertebralei cervicale
d. Kinetoterapia trebuie s se adreseze muschilor respiratori
e. Se utilizeaz tehnici active si pasive
Corect: b, c, e
586. In perioada "oII" la pacientul parkinsonian se descriu urmtoarele aspecte:
a. Akinezia domin tabloul clinic
b. Pacientul trebuie nvat s descompun Iiecare gest motor complex n secvenele sale elementare
c. Pacientul nu trebuie mobilizat
d. Miscrile elementare sunt repetate de nenumrate ori pn cnd bolnavul nva s le iniieze voluntar
e. Kinetoterapia nu este esenial
Corect: a, b, d
587. Programul de recuperare Iuncional la pacientul parkinsonian se adreseaz urmtoarelor activiti motorii:
a. Meninerea ortostatismului
b. Mersul
c. TransIerul dintr-o poziie n alta
d. Urcatul si cobortul scrilor
e. Folosirea membrelor superioare pentru autoservire
Corect: a, b, c, e
588. Programul kinetic din componena asistenei de recuperare, perIormat numai n perioada de stabilizare post
leziune cerebeloas a pacientului, indiIerent de cauza acesteia, se Iundamenteaz pe urmtoarele obiective:
a. redobndirea stabilitii posturale (controlul capului si al trunchiului, balansul din poziia seznd, ridicarea din
poziia de decubit dorsal sau ventral n seznd)
b. transIeruri independente (recuperarea transIerurilor din scaunul cu rotile n alt scaun sau n pat)
c. recuperarea mersului
d. reeducarea miscrii extremitilor
e. cresterea hipertoniei piramidale sau extrapiramidale
Corect: a, b, c, d
589. Scleroza multipl (scleroza n plci, leuconevraxita) este o aIeciune care aparine unui grup de boli
demielinizante, caracterizat prin:
a. distrugerea tecii de mielin cu o relativ conservare a celorlalte elemente nervoase
b. distribuia leziunilor variabil, sub Iorm de Iocare sau diIuz
c. aIecteaz mai ales persoane tinere, mai ales Iemei n decada III-a de via
d. aIecteaz mai ales persoanele de sex masculin
e. distrugerea tecii de mielin si a celorlalte elemente nervoase
Corect: a, b, c
590. Obiectivele pe care terapeutul Iizical le are n vedere n alctuirea programului Iizical din componena
asistenei medicale complexe la un pacient cu scleroz multipl nu includ:
a. inducerea activitii motorii voluntare cu combaterea simultan a spasticitii, slbiciunii musculare si oboselii
musculare
b. ameliorarea Ieedback-ului senzorial
c. ameliorarea coordonrii si a balansului, cu promovarea unei scheme corecte de mers
d. ameliorarea disIunciei cerebeloase
e. conservarea disIagiei si meninerea disIunciilor cognitive
Corect: e
591. n cadrul programului de recuperare la pacientul cu scleroz multipl se va ine seama de urmtoarele
aspecte:
a. tratamentul se va institui tardiv
b. tratamentul va Ii continuu pe toat durata bolii
c. tratamentul va Ii adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav
d. se vor recomanda cure balneare n staiunile de proIil
e. se va evita apariia oboselii
Corect: b, c, e
592. Recuperarea medical n scleroza multipl va urmri:
a. s scad diIicultile mersului
b. s reduc spasticitatea
c. s limiteze eIectele ataxie
d. s realizeze independena total a pacientului
e. s Iie aplicat n puseu evolutiv
Corect: a, b, c
593. Lezarea nervilor periIerici determin urmtoarele sindroame clinice de baz:
a. Sindrom piramidal
b. Sindrom motor
c. Sindrom cerebelos
d. Sindrom senzitiv
e. Sindrom vasculotroIic
Corect: b, d, e
594. Evitarea apariiei deIormrilor si a atitudinilor vicioase, unul dintre obiectivele de recuperarea ale
sindromului motor la pacientul cu aIeciune a neuronului motor periIeric se realizeaz prin tehnici de elecie
de tipul:
a. Mobilizri pasive
b. Mobilizri active
c. Posturri
d. Tehnici de Iacilitare neuromotorie
e. Terapie ocupaional
Corect: c
595. Evitarea atroIiei muschilor paralizai, unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la
pacientul cu aIeciune a neuronului motor periIeric se realizeaz prin:
a. Stimulri electrice
b. Manevre kinetice de tipul mobilizri pasive, tehnici de Iacilitare, stretch-reIlex
c. Exerciii rezistive
d. Exerciii izometrice
e. Terapie ocupaional
Corect: a, b
596. Reeducarea sensibilitii la pacientul cu aIeciune a neuronului motor periIeric are ca obiective:
a. ReIacerea stereognoziei
b. Corectarea spasticitii
c. Corectarea deIicitului de mobilitate
d. ReIacerea Iorei musculare
e. ReIacerea localizrii senzaiei
Corect: a, e
597. Lezarea motoneuronilor periIerici sau a axonilor lor la diIerite niveluri determin o serie de tulburri, cu o
excepie:
a. Tulburri de grade diIerite a mobilitii active si dispariia motilitii automate (involuntare) si a celei reIlexe
b. Tulburri musculare-hipotonie muscular, atroIie muscular, Iibrilaii si Iasciculaii musculare
c. Abolirea reIlexelor osteotendinoase cu pstrarea celor ideomusculare
d. Degenerescena wallerian a nervului
e. Hipertonie muscular asociat cu exagerarea reIlexelor osteotendinoase
Corect: e
598. La pacientul cu lezarea nervului circumIlex de tip neuropraxie sau axonotmesis programul de recuperare se
adreseaz direct muschiului deltoid si are n vedere urmtoarele aspecte:
a. Evitarea cderii umrului, a instalrii retraciei capsulare sau a ridicrii umrului (prin contracia muschiului
trapez)
b. Antrenarea propriu-zis a muschiului deltoid
c. Integrarea muschiului deltoid n diIerite scheme de miscare, cu reIacerea miscrii controlate si abilitii
d. Promovarea poziiei de umr ,n epolet
e. Evitarea includerii muschiului deltoid n schemele de miscare caracteristice diagonalelor Kabat
Corect: a, b, c
599. Paralizia total a nervului radial determin urmtoarele aspecte clinico-Iuncionale:
a. Imposibilitatea extensiei degetelor, pumnului, antebraului (,mna czut)
b. Imposibilitatea Ilexiei degetelor, pumnului, antebraului
c. Imposibilitatea supinaiei (parial)
d. DeIicit de prehensiune
e. Meninerea prehensiunii normale
Corect: a, c, d
600. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde:
a. pielea Ieei posterioare a braului
b. pielea Ieei posterioare a antebraului
c. pielea Ieei anterioare a braului
d. pielea Ieei posterioare a minii si a tabacherei anatomice
e. pielea Ieei anterioare a antebraului
Corect: a, b, d
601. ,Miscrile trucate pe care le poate prezenta mna cu paralizie de nerv radial sunt urmtoarele, cu o
excepie:
a. dup Ilexia puternic a pumnului si minii, relaxarea poate da impresia extensiei pumnului
b. extensia n metacarpoIalangiene se poate realiza datorit muschilor interososi
c. extensia n metacarpoIalangiene se poate realiza datorit muschilor lombricali
d. extensia degetelor cu Ilectarea n metacarpoIalangiene
e. extensia ultimei Ialange a policelui dac aceasta este abdus si puin Ilectat
Corect: c
602. Reinervarea muschilor extensori ai pumnului ncepe cu:
a. muschiul cubital posterior
b. muschiul extensor radial al carpului
c. muschiul extensor propriu al degetului II
d. muschiul extensor comun al degetelor
e. muschiul extensor lung al policelui
Corect : b
603. In paralizia nervului radial deviaiile care apar sunt:
a. antebraul Ilectat
b. degetele n extensie usoar
c. poziia ,n gt de lebd (mn pronat si ,czut)
d. policele addus si usor Ilectat
e. degete n usoar Ilexie
Corect: a, c, d, e
604. Reeducarea motorie a muschilor paralizai n cadrul paraliziei nervului radial cuprinde:
a. miscri pasive
b. tehnici de Iacilitare motorie
c. mobilizarea ntregului membru superior pe schemele D1F si D2E
d. exerciii analitice n ordinea triceps si anconeu, scurtul supinator, lungul supinator, cubitalul posterior, primul
si al doilea radial, muschii extensori
e. exerciii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului, degetelor
Corect: a, b, e
605. ReIacerea abilitii de miscare a minii n paralizia nervului radial :
a. este prima etap a oricrei reeducri motorii si senzitive
b. este etapa Iinal a oricrei reeducri motorii si senzitive
c. utilizeaz exerciii proximo-distale si disto-proximale
d. utilizeaz terapia ocupaional
e. nu utilizeaz terapia ocupaional
Corect: b, c, d
606. n cadrul programului de recuperare la pacientul cu aIectarea minii ntr-un sindrom de neuron motor
periIeric se iau n considerare urmtoarele probleme articulare:
a. Articulaiile metacarpoIalangiene au tendina rapid de a intra n redoare n extensie, cu aIectarea prehensiunii
de Ior digito-palmare
b. Articulaiile metacarpoIalangiene au tendina rapid de a intra n redoare n Ilexie, cu aIectarea prehensiunii de
Iinee
c. Unul dintre timpii capitali ai opoziiei policelui este rotaia acestuia, miscare care trebuie conservat
d. Mobilitatea pumnului este necesar a Ii conservat pentru Iuncionalitatea complexului minii
e. Articulaiile interIalangiene nu se vor mobiliza, Iiind meninute n postur antalgic
Corect: a, c, e
607. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde urmtoarele aspecte cu o excepie:
a. Mna de predicator
b. Mna n gt de lebd
c. Extensia activ si nclinarea radial a pumnului sunt imposibile
d. Extensia activ a degetelor n totalitate este imposibil
e. DeIicit variabil de Ior muscular pentru grupele musculare inervate de nervul radial
Corect: a
608. Kinetoterapia minii n Iaza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limiteaz la
mobilizarea pasiv n amplitudine maxim permis cu tensionri la captul excursiei de miscare iar poziia de
lucru este urmtoarea:
a. Antebra n semipronaie, mna sprijinit cu marginea cubital pe mas
b. Antebra extins, cu mna sprijinit cu marginea cubital pe mas
c. Antebra n semipronaie, mna sprijinit cu marginea radial pe mas
d. Antebra n pronaie, mna sprijinit cu Iaa palmar pe mas
e. Antebra n supinaie, mna sprijinit cu Iaa dorsal pe mas
Corect: a
609. Kinetoterapia minii n Iaza de reIacere la pacientul cu interesarea nervului radial se deruleaz analitic
pentru urmtoarele grupe musculare:
a. Brahioradialul
b. Extensorii minii (primul si al doilea radial) si cubitalul posterior
c. Extensorul comun al degetelor si extensorii policelui (lung si scurt)
d. Abductorul lung al policelui
e. Flexorii degetelor (superIicial si proIund)
Corect: a, b, c, d
610. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde urmtoarele aspecte:
a. Atitudine spontan tipic-griIa cubital
b. Imposibilitatea de a eIectua abducia-adducia degetelor
c. DeIicit muscular variabil al interososilor palmari si dorsali
d. DeIicit muscular variabil al lombricalilor
e. Tulburri de sensibilitate n tabachera anatomic
Corect: a, b, c, d
611. Kinetoterapia activ analitic la pacientul cu paralizie de nerv cubital presupune exerciii pentru toniIierea
urmtoarelor grupe musculare, cu o excepie:
a. Cubitalul anterior, Ilexorul comun proIund al degetelor
b. Muschii din regiunea hipotenar
c. Muschii interososi si lombricali
d. Muschiul adductor al policelui
e. Muschii extensori ai degetelor
Corect: e
612. ,Miscrile trucate pe care le poate executa ,mna cubital sunt:
a. extensia interIalangienelor devine posibil prin aciunea extensorului comun
b. desi abducia degetelor este abolit, extensorul comun poate Iace o usoar abducie cnd
metacarpoIalangienele sunt extinse
c. adducia policelui este ,trucat de aciunea lungului extensor si prin Ilectarea primei Ialange
d. abducia degetelor este pstrat
e. extensia interIalangienelor este imposibil
Corect: a, b, c
613. Prevenirea instalrii redorilor articulare la nivelul articulaiilor metacarpoIalangiene si interIalangiene a
degetelor IV si V se obine prin:
a. Mobilizri active
b. Mobilizri pasive
c. Mobilizri autopasive
d. Mobilizri active cu orteze
e. Exerciii izometrice
Corect: b, c, d
614. Semnele reinervrii musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:
a. opozabilitatea police-deget (II-V)
b. degetul V poate Ii abdus
c. miscrile de abducie - adducie ale degetelor devin posibile
d. Ilectarea metacarpoIalangienelor cu extensia interIalangienelor
e. degetul V nu poate Ii abdus
Corect: a, b, c, d
615. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde urmtoarele aspecte:
a. Stergerea relieIului eminenei tenare si poziionarea policelui n acelasi plan cu celelalte degete n repausul
minii
b. La Iormarea pumnului, Ilexia pumnului este posibil dar cu Ior redus iar indexul rmne extins si degetul
III se Ilecteaz moderat
c. Opozabilitatea policelui este imposibil
d. DeIicit de Ior muscular pentru grupele musculare Ilexoare si pronatoare ale antebraului si minii
e. Absena oricror tulburri troIice
Corect: a, b, c, d
616. DisIuncionalitatea cea mai invalidant a minii-att motorie ct si senzitiv-este determinat de
mononeuropatia troncular de:
a. Radial
b. Cubital
c. CircumIlex
d. Median
e. Crural
Corect: d
617. Kinetoterapia activ analitic la pacientul cu paralizie de nerv median presupune exerciii pentru toniIierea
urmtoarelor grupe musculare:
a. Flexorii minii si pumnului
b. Muschii policelui-scurtul abductor, scurtul Ilexor, opozantul
c. Extensorii minii si pumnului
d. Muschii interososi
e. Muschii lombricali
Corect: a, b
618. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determin urmtoarele aspecte:
a. aspectul de ,mn simian
b. ,gheara medianului la ncercarea de a nchide mna
c. policele nu acoper indexul, ci rmne extins la ncercarea de a nchide mna
d. scdere diametrului transversal al minii
e. policele acoper indexul
Corect: a, b, c
619. Importante tulburri vasomotorii si troIice, cu apariia sindromului cauzalgic se descriu n paralizia de nerv:
a. Radial
b. Median
c. Cubital
d. Sciatic popliteu extern
e. Sciatic popliteu intern
Corect: b, e
620. Recuperarea paraliziei nervului median urmreste:
a. ameliorarea deIicitului motor
b. ameliorarea deIicitului senzitiv
c. ameliorarea tulburrilor vasculotroIice
d. cresterea rezistenei generale
e. reIacerea prehensiunii
Corect: a, b, c, e
621. Reeducarea musculaturii paralizate la pacientul cu paralizie de nerv median se realizeaz prin:
a. Schemele Kabat n care se promoveaz activarea Ilexorilor (D1F si D2E)
b. Schemele Kabat n care se promoveaz activarea Ilexorilor (D2F si D1E)
c. Exerciii analitice pentru Ilexorii pumnului, Ilexorii degetelor si musculatura eminenei tenare
d. Exerciii globale pe lanul kinetic al triplei Ilexii
e. Exerciii globale pe lanul kinetic al triplei extensii
Corect: a, c, d
622. Semnele kinetice care sugereaz reIacerea nervului median sunt:
a. posibilitatea de rotaie a policelui
b. posibilitatea de a menine interIalangienele extinse si metacarpoIalangienele Ilectate la 90, cu usoar
rezisten
c. posibilitatea de a menine metacarpoIalangienele extinse
d. posibilitatea de a menine interIalangienele Ilectate si metacarpoIalangienele Ilectate la 90, cu usoar
rezisten
e. posibilitatea de a extinde policele
Corect: a, b
623. Sensibilitatea global n cazul paraliziei nervului median revine la normal dup:
a. 1an
b. 5 luni
c. 3 luni
d. 4 luni
e. 2 luni
Corect: a
624. Traumatismele-cea mai Irecven cauz a paraliziei de plex brahial-acioneaz prin mecanismul de:
a. Compresie
b. ntindere
c. Traciune
d. Presiune
e. Rulare
Corect: c
625. Tipurile topoclinice pe care le prezint paralizia de plex brahial sunt:
a. Tipul superior (Duchenne-Erb)
b. Tipul mijlociu (Remak)
c. Tipul inIerior (Dejerine-Klumpke)
d. Tipul total (prin lezarea ntregului plex)
e. Tipul Iascicular
Corect: a, b, c, d
626. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezrii trunchiului mijlociu al plexului brahial se evideniaz prin
paralizia:
a. Muschiului triceps
b. Muschilor ptrat si rotund pronator
c. Muschiului mic pectoral
d. Muschiului brahial
e. Muschiului deltoid
Corect: a, b
627. Pentru prevenirea redorilor articulare si a poziiilor disIuncionale n paralizia plexului brahial se recurge la:
a. posturri prin orteze pentru umr-cot - mn
b. purtarea unei esarIe sub cot pentru a evita subluxaia capului humeral
c. mobilizri active
d. mobilizri autopasive cu sau Ir scripetoterapie
e. evitarea purtrii unei esarIe sub cot
Corect: a, b, d
628. Prevenirea si tratarea Ienomenelor vasculotroIice n cazul paraliziei de plex brahial va Iolosi:
a. posturarea antidecliv pentru combaterea edemului
b. mobilizri pasive repetate de 5-6 ori pe zi
c. contracii izometrice si mobilizri active ale musculaturii rmase indemne sau parial paralizate
d. contracii izotonice
e. gimnastica general si exerciii de respiraie
Corect: a, b, c, e
629. Recstigarea Iuncionalitii si abilitii membrului superior n paralizia plexului brahial se realizeaz prin:
a. reeducarea prizelor
b. reeducarea poziionrii minii pentru executarea unor activiti
c. reeducarea activitii combinate a celor dou mini
d. orteze dinamice
e. utilizarea electroterapiei si termoterapiei
Corect: a, b, c
630. Programul kinetic de recuperare perIormat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde:
a. Prevenirea diIormitii de tip genu recurvatum si a contracturilor lombare
b. Pregtirea compensrilor pn la recstigarea Iorei musculare pierdute
c. Meninerea tonusului n musculatura denervat si reeducarea Iorei musculare
d. Reeducarea Iuncional a genunchiului
e. Meninerea poziiei de genu recurvatum
Corect: a, b, c, d
631. Pregtirea compensrilor, pn la recstigarea Iorei musculare pierdute n paralizia nervului crural se Iace
prin:
a. toniIierea musculaturii membrelor superioare
b. toniIierea musculaturii trunchiului (abdominalilor si dorsalilor)
c. toniIierea Iesierilor mari si a tricepsului sural
d. toniIierea muschiului croitor
e. toniIierea muschilor ischiogambieri
Corect: a, b, c
632. n paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt aIectate grupele musculare care realizeaz:
a. Flexia dorsal si eversia piciorului
b. Flexia plantar si inversia piciorului
c. Extensia degetelor
d. Flexia degetelor
e. Pronaia piciorului
Corect: a, c
633. Prevenirea devierilor piciorului ,n echin, cum se ntmpl n cazul paraliziei nervului sciatic popliteu
extern, presupune:
a. meninerea poziiei n unghi drept a piciorului printr-o atel (ortez)
b. purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea
c. nclarea piciorului n cursul zilei cu o gheat cu carmb dur
d. se contraindic susintorii plantari
e. evitarea purtrii de orteze n cursul nopii
Corect: a, b, c
634. Reeducarea motorie a muschilor paralizai n leziunile nervilor periIerici se realizeaz prin intermediul
urmtoarelor modaliti Iizical-kinetice:
a. Termoterapie
b. Masaj
c. Electroterapie (baie galvanic, stimulri electrice)
d. Reeducare kinetic propriu-zis
e. Vitaminoterapie grup B
Corect: a, b, c, d
635. DeIicitul complet de Ior a cvadricepsului nu mpiedic mersul:
a. mersul pe teren plat
b. mersul pe plan nclinat
c. mersul pe scri
d. mersul pe biciclet
e. ,mersul piticului
Corect: a
636. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie s insiste pe:
a. ToniIierea Iesierului mijlociu
b. ToniIierea marelui Iesier
c. ToniIierea adductorilor coapsei
d. ReIacerea Iorei si rezistenei cvadricepsului dup reinervarea lui
e. ToniIierea tricepsului sural
Corect: b, d, e
637. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complex, incluznd:
a. Fracturile bazinului
b. Hematomul Iesier
c. Injeciilor intramusculare
d. Chirurgia soldului
e. Tratamentul recuperator
Corect: a, b, c, d
638. Lezarea nervului sciatic popliteu extern se Iace prin:
a. Traumatism direct al regiunii poplitee
b. Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei
c. Compresiune
d. Fractura
e. Injecie intramuscular
Corect: a, b, c, d
639. ManiIestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmtoarele aspecte motorii:
a. Imposibilitatea eversiei piciorului
b. Imposibilitatea inversiei piciorului
c. Stepajul piciorului
d. GraIia degetelor
e. Mers pe clci/vrIul degetelor, diIicil sau absent
Corect: c, d, e
640. ManiIestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmtoarele aspecte senzitive:
a. Hipoestezia plantei
b. Hipoestezia gleznei
c. Hipoestezia Ieei dorsale a piciorului
d. Anestezia Ieei dorsale a piciorului
e. Cauzalgie
Corect: c, d
641. Tratamentul Iizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implic:
a. Mobilizri precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorat tendinei de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesar
d. Electrostimularea analitic a musculaturii dorsiIlexoare si eversoare nu e necesar
e. O durat de 9-12 luni
Corect: a, b, e
642. Nervul tibial posterior deriv din nervul sciatic popliteu intern si inerveaz:
a. Muschii Ilexori ai degetelor
b. Muschiul gambier posterior
c. Muschii intrinseci ai degetelor
d. Muschii anteriori ai gambei
e. Muschii laterali ai gambei
Corect: a, b, c
643. Care dintre grupele musculare inervate de nervul Iacial sunt importante pentru programul de recuperare n
cazul aIectrii nervului:
a. Muschiul occipital
b. Muschiul auricular
c. Muschii Ieei
d. Muschii pleoapelor
e. Muschiul scriei
Corect: c, d
644. Care dintre modalitile de asisten medical reprezint mijlocul terapeutic indispensabil n recuperarea
Iizic si psihic a pacientului cu paralizie de nerv Iacial:
a. Medicaia
b. Intervenia chirurgical
c. Electroterapia
d. Termoterapia
e. Kinetoterapia
Corect: e
645. Stadiile evolutive ale unui pacient cu paralizie de nerv Iacial n Iuncie de care se va alctui programul de
recuperare sunt:
a. Stadiul iniial
b. Stadiul de reinervare provocat
c. Stadiul de reinervare spontan
d. Stadiul de sechel cu musculatura Ieei hiperton si prezena sincineziilor
e. Stadiul premonitor
Corect: a, c, d
646. Care este categoria pacienilor cu paralizie de nerv Iacial care nu beneIiciaz de tratamentul Iizical-kinetic:
a. Paralizia ,a Irigore
b. Paralizia prin aIectarea intracranian a nervului
c. Paralizia cu sincinezii musculare
d. Paralizia cu hipertonia muscular
e. Pacienii la care s-a instalat spasmul Iacial
Corect: e
647. Schema terapeutic-recuperatorie perIormat la pacientul cu paralizie de nerv Iacial, n stadiu iniial const
din urmtoarea succesiune de metode:
a. Cldur local, masaj, kinetoterapie
b. Masaj, cldur local, kinetoterapie
c. Kinetoterapie, cldur local, masaj
d. Kinetoterapie, masaj, cldur local
e. Masaj, kinetoterapie, cldur local
Corect: a
648. n recuperare pacientului cu paralizie de nerv Iacial, kinetoterapeutul are un rol complex:
a. Meninerea unei bune troIiciti musculare
b. Instruirea precoce a pacientului cu privire la aspectele legate de recuperare Iuncional, cu respectarea ordinii
analitic-global pentru exerciiile la nivelul hemiIeei aIectate
c. Recomandarea obligatorie a exerciiilor globale, ulterior cele analitice
d. Promovarea miscrilor sincinetice si a hipertoniei
e. Acordarea unei atenii deosebite recuperrii muschilor orbiculari
Corect: a, b, e
649. La pacientul cu poliradiculonevrit, tratamentul Iizical-kinetic n perioada de extensie a deIicitului motor
include:
a. Msuri antalgice locale si segmentare
b. Prevenirea instalrii unor atitudini vicioase ale segmentelor aIectate
c. Meninerea supleei articulare prin mobilizri pasive
d. Exerciii active rezistive
e. Antrenament la eIort
Corect: a, b, c
650. Programul de recuperare a mersului la pacientul cu poliradiculonevrit presupune urmtoarele aspecte:
a. Verticalizarea gradat a pacientului, n condiiile reIacerii echilibrului activ
b. ntrirea reaciilor posturale de sprijin (n staiune bipodal, unipodal, pe planset instabil)
c. Redobndirea schemei de mers normale
d. ReIacerea statusului clinico-Iuncional la nivelul trenului superior
e. Promovarea statusului algic
Corect: a, b, c
TESTE GRIL TEHNICI DE KINETOTERAPIE PENTRU FOR I
REZISTEN MUSCULAR.
BibIiografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti., 1987; pagini 282-286; 310-
318
2. T. Sbenghe, Kinesiologie-tiina micrii, Editura Medical, Bucureti, 2002, pagini 162-222, 243-247, 514-599
3. *** Caiet documentar, Ministerul Sntii, nstitutul de Medicin fizic, balneoclimatologie i recuperare medical,
Kinetoterapia n recuperare afeciunilor aparatului locomotor, Editura Medical, Bucureti, 1981
651. Fora muscular, element caracteristic muschiului exprimat prin contracia muscular, este condiionat de
urmtorii Iactori musculari:
a. Mecanica muschiului-lungime, schimbare n lungime, puterea muschiului
b. Arhitectura muschiului-aranjamentul Iibrei musculare, aranjamentul ntregului muschi
c. Numrul recrutrilor unitilor motorii
d. Inseriile musculare
e. Ritmul de descrcare a potenialelor de aciune sosite la muschi
Corect: a, b, d
652. Evaluarea obiectiv cantitativ a Iorei musculare se realizeaz prin urmtoarele modaliti:
a. Examen clinico-Iuncional
b. Msurarea supraIeei de seciune muscular
c. Manometrie
d. Testare muscular manual
e. Examen electromiograIic
Corect: b, c, e
653. Care din urmtoarele aspecte nu condiioneaz rezistena muscular:
a. Amplitudinea de miscare
b. Fora muscular
c. Circulaia muscular
d. Integritatea metabolismului muscular
e. Factorii nervosi
Corect: a
654. Energia necesar pentru ntreaga activitate muscular se extrage din:
a. Glucoz
b. Aminoacizi
c. Acizi grasi liberi
d. Lipide
e. Enzime mitocondriale si sarcoplasmatice
Corect: a, c, d
655. Care dintre urmtoarele aIirmaii sunt adevrate pentru valoarea Iorei musculare:
a. Valoarea Iorei musculare este independent de lungimea muschiului
b. Fora muscular variaz cu variaia de lungime a muschiului
c. Valoarea minim a Iorei musculare este realizat la mijlocul lungimii muschiului
d. La mijlocul lungimii muschiului, Iora muscular este dat de dou componente (muscular si matriceal
conjunctival)
e. Valoarea maxim a Iorei musculare este realizat la mijlocul lungimii muschiului
Corect: b, d, e
656. Travaliul muscular este maxim cnd:
a. Fora muscular este egal cu 1/2 din Iora maxim
b. Fora muscular este egal cu 1/3 din Iora maxim
c. Fora muscular este egal cu 1/4 din Iora maxim
d. Velocitatea este egal cu 1/3 din velocitatea maxim
e. Velocitatea este egal cu 1/4 din velocitatea maxim
Corect: b, e
657. Substratul cresterii Iorei musculare, obiectiv Iundamental n kinetoterapie, este reprezentat numai prin:
a. Substrat morIologic
b. Substrat Iuncional-sumaie spaial
c. Substrat Iuncional-sumaie temporal
d. Substrat Iuncional-sincronizare crescut
e. Substrat morIologic, sumaie spaial, temporal (sincronizare crescut)
Corect: e
658. n programul kinetic se contraindic sau necesit precauii aplicarea exerciiului rezistiv n urmtoarele
situaii:
a. Procesul inIlamator articular si / sau muscular
b. Status algic intens preexistent sau ntreinut / aprut n cursul exerciiului cu persistena unui interval de 24 ore
dup exerciiu
c. Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciiului la pacienii cu patologie cardiovascular
d. Oboseala muscular local si general
e. Nici unul dintre aspectele menionate la punctele anterioare
Corect: a, b, c, d
659. Condiiile minime care trebuie realizate ntr-un exerciiu rezistiv Iundamentat pe contracie isometric pentru
cresterea si meninerea Iorei musculare sunt:
a. Intensitatea s corespund unui minim de 35 din tensiunea muscular maxim
b. Durata s Iie cuprins ntre 30-60 secunde
c. Ritmicitatea contraciei isometrice - se preIer tipul exerciiu repetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ)
d. Lungimea muschiului la care se realizeaz contracie trebuie adaptat
e. Concentraia voliional nu are importan
Corect: a, c, d
660. Condiiile minime care trebuie realizate ntr-un exerciiu rezistiv Iundamentat pe contracie izoton pentru
cresterea si meninerea Iorei musculare nu includ:
a. Contracia dinamic creste Iora muscular dac raportul dintre capacitatea muschiului si valoarea rezistenei
este adecvat
b. Uzual se Ioloseste o rezisten moderat (35-40 din cea maxim) care creste progresiv
c. Ritmicitatea contraciei izotone
d. Viteza derulrii exerciiului se aIl n relaie direct cu rezistena
e. Coordonarea muscular este necesar
Corect: d
661. Principalele dezavantaje ale exerciiilor isotone cu rezisten sunt:
a. Solicit articulaia
b. Determin dureri articulare si musculare
c. AIecteaz osul patologic
d. Pot declansa sinovite traumatice
e. Creste nu doar Iora muscular dinamic dar si pe cea isometric
Corect: a, b, c, d
662. Exerciiile culturiste:
a. se bazeaz pe exerciii analitice executate cu ncrcare progresiv
b. utilizeaz exerciiile isometrice si combinate
c. baza o reprezint exerciiile dinamice cu rezisten
d. ordinea de lucru a grupelor musculare este de jos n sus
e. asigur n timp o hipotroIie muscular
Corect: a, b, c
663. In cazul metodei culturiste care din aspecte nu sunt caracteristice:
a. se execut 7 antrenamente pe sptmn, de cte 180 de minute Iiecare
b. se execut 3 - 7 antrenamente pe sptmn
c. durata unui antrenament este cuprins ntre 50-120 minute pentru toate grupele musculare
d. pentru bolnavi, totul se reduce la nivelul capacitii Iuncionale musculare individuale
e. nu asigur o dezvoltare progresiv a Iorei musculare
Corect: a, e
664. In situaiile deIicitelor mari de Ior muscular (valoare 0,1 sau 2 la testing muscular manual) este necesar s
se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reIlexe tonice
b. ntinderea prelungit la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de Iacilitare pentru ntrirea musculaturii
d. elemente Iacilitatorii de crestere a rspunsului motor
e. se contraindic tehnici de Iacilitare pentru ntrirea musculaturii
Corect: a, c, d
665. Miscarea activ asistat este utilizat n cazurile cu Ior muscular:
a. 2 la testing muscular manual
b. 2 la testing muscular manual
c. 3 la testing muscular manual
d. 3 la testing muscular manual
e. 3 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
666. Miscarea activ cu rezisten se aplic n antrenarea muschilor cu Ior muscular:
a. 2 la testing muscular manual
b. 3 la testing muscular manual
c. -5 la testing muscular manual
d. -4, 4, 4 la testing muscular manual
e. 2 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
667. Aspectele importante ale antrenrii muschilor sntosi prin electrostimulare muscular isometric (ESMI)
sunt:
a. Cresterea de Ior muscular se Iace prin valori de Ior isometric mai joase dect valorile contraciei
voluntare isometrice
b. ESMI activeaz preIerenial uniti motorii mici
c. Dup 5 sptmni de activare creste Iora muscular cu 15 pe muschiul contralateral celui stimulat
d. Creste oboseala muscular
e. Aplicat cu succes la pacienii care nu reusesc s realizeze contracii voluntare suIiciente
Corect: a, c, e
668. Rezistena general a organismului se deIineste prin:
a. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate Iizic aerobic, cu apariia oboselii
b. Capacitatea organismului de a eIectua activiti Iizice complexe, cu intensitate redus, pe o perioad de timp
mai mare
c. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate Iizic aerobic, Ir apariia oboselii
d. Msur a Iitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen
e. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate Iizic anaerobic, Ir apariia oboselii
Corect: b, c, d
669. In cadrul reantrenrii la eIort este necesar s se in seama de:
a. mijloacele de antrenare Iizic care se pot aplica pacientului
b. statusul clinico-Iuncional al subiectului
c. nivelul de eIort al pacientului
d. starea psihic a pacientului
e. vrsta pacientului
Corect: a, b, c
670. Ca metode ale antrenamentului la eIort nu se utilizeaz:
a. mersul pe jos
b. termoterapia
c. jogging-ul
d. notul
e. ciclismul
Corect: b
671. Parametrii care sunt necesari a Ii precizai pentru exerciiile Iizice din componena unui antrenament pentru
rezistena general a organismului sunt:
a. Intensitate
b. Frecven / ritm
c. Durata
d. Modalitatea de execuie, tipul de contracie muscular
e. Meniuni speciale sau particulare, totdeauna
Corect: a, b, c, d
672. Structura antrenamentului aerobic pentru Ior include un set de exerciii care nu se caracterizeaz prin:
a. Mai multe tipuri de miscri legate ntre ele care se repet pn la obinerea senzaiei de oboseal
b. Setul de exerciii este alctuit din repetarea a 8-10 exerciii
c. Rezistena (ncrcarea) (1 RM) care va declansa oboseala dup cele 8-10 repetiii se stabileste prin tatonare
d. Este indicat intensitate nalt (1-6 RM ncrcare)
e. Este indicat intensitate usoar (18-30 RM)
Corect: e
673. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduran sunt:
a. Perioada de nclzire (,warm-up) cu durata de 5-10 minute
b. Perioada de nclzire (,warm-up) cu durata de 15-20 minute
c. Perioada derulrii exerciiilor propriu-zise (contracii isometrice, izotonice, stretching) cu durata de 20-30
minute
d. Perioada de revenire (,cool - down) cu durata de 5-8 minute
e. Perioada de revenire (,cool - down) cu durata de 10-15 minute
Corect: a, c, d
674. Stabilirea intensitii exerciiului Iizic din antrenamentul la eIort se Iace n raport cu ritmul cardiac (RC) care
se calculeaz dup mai multe Iormule, mai des utilizate Iiind:
a. RC max. 220-vrsta (n ani)
b. RC max. 200 - vrsta (n ani)
c. RC max. 215 - vrsta (n ani) x 0,66
d. (RC max.-RC repaus) x 85 RC repaus RC int
e. RC max. 210 - vrsta (n ani)
Corect: a, c, d
675. Programul de antrenare aerobic pentru anduran respect urmtorii parametri:
a. Intensitate medie sau chiar sub medie (n jur de 40 din intensitate maxim)
b. Durata sedinei ajunge pn la 2 ore
c. Sedina se poate repeta de 2-3 ori / sptmn
d. Durata sedinei ajunge pn la 1 or
e. Sedina se poate repeta de 4-5 ori / sptmn
Corect: a, d, e
676. Cele mai indicate exerciii din componena antrenamentului pentru anduran sunt reprezentate prin:
a. Exerciii rezistive maximale
b. Exerciii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implic grupe musculare restrnse
c. Exerciii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implic grupe musculare extinse
d. Exerciii rezistive submaximale, continue, aritmice, izotone, care implic grupe musculare restrnse
e. Exerciii rezistive maximale, continue, ritmice, izotone, care implic grupe musculare restrnse
Corect: c
677. EIectele antrenamentului la eIort sunt complexe, cu o excepie:
a. ameliorarea condiiei psihice
b. scderea indicelui tensiune-timp
c. cresterea supraIeei alveolo-capilare de schimb
d. apariia unor modiIicri Iavorabile n sistemul coagulare - Iibrinoliz
e. cresterea indicelui tensiune - timp
Corect: e
678. ReIacerea Iorei si rezistenei musculare la nivelul centurii scapulare presupune:
a. Un status de doloritate la nivelul umrului
b. Existena unei amplitudini de miscare optime, Iuncionale
c. Exerciiile rezistive se deruleaz iniial analitic, apoi global
d. Poziia de start pentru exerciii este cu ncrcare gravitaional pentru trenul superior
e. Ulterior reIacerii Iorei musculare se eIectueaz exerciii n lan cinematic deschis si nchis pentru reIacerea
stabilitii, miscrii controlate si abilitii
Corect: b, c, d, e
679. ReIacerea Iorei si rezistenei musculare la nivelul cotului presupune:
a. n testarea muscular manual se ine seama c Iora muschilor Ilexori este mai mare n pronaie dect n
supinaie si cnd braul este vertical, ascendent
b. Programul se deruleaz n dou etape
c. Mobilitatea cotului este esenial n program, Iiind dobndit prin mobilizri active
d. Se lucreaz mai ales grupele musculare Ilexoare si pronatore
e. Exerciiile desprinse din programele de terapie ocupaional nu sunt indicate
Corect: a, b, c, d
680. ReIacerea Iorei si rezistenei musculare la nivelul complexului minii la pacientul cu poliartrit reumatoid
presupune:
a. ToniIierea muschilor interososi si lumbricali pentru corectarea deviaiei cubitale degete
b. ToniIierea muschiului extensor al carpului pentru corectarea deIormrii degetelor n ,gt de lebd
c. ToniIierea muschiului Ilexor superIicial al degetelor pentru corectarea deIormrii degetelor n ,butonier
d. ToniIierea muschilor Ilexor proIund, lung abductor si opozant al policelui pentru corectarea deIormrii n ,Z
a policelui
e. ToniIierea muschilor extensor lung si scurt abductor al policelui pentru corectarea deviaiei cubitale degete
Corect: a, b, d
681. ReIacerea Iorei si rezistenei musculare la nivelul centurii pelvine presupune:
a. ToniIierea musculaturii hipotone (muschii Iesier mijlociu, cvadriceps, Iesier mare)
b. ToniIierea musculaturii hipotone (muschii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c. Asuplizarea musculaturii cu tendina la retractur (muschii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
d. Asuplizarea musculaturii cu tendina la retractur (muschii Iesier mijlociu, cvadriceps, Iesier mare)
e. Restabilirea echilibrului Iuncional al grupelor musculare periarticulare antagoniste
Corect: a, c, e
682. Exerciiile isometrice pentru muschiul cvadriceps sunt eseniale n reIacerea Iorei si rezistenei musculare
deoarece:
a. Sunt usor de perIormat
b. Determin o Ior de reacie minim n articulaia genunchiului
c. Sunt activai si muschii biceps Iemural, Iesier mijlociu
d. Nu sunt activai ali muschi
e. Asigur o incoordonare motorie cu un impact Iuncional important
Corect: a, b, c
683. Principalele grupe musculare care trebuie toniIiate pentru reIacerea echilibrului muscular al piciorului sunt:
a. Muschiul triceps sural
b. Muschiul cvadriceps
c. Muschii tibiali
d. Muschii peronieri
e. Muschii ischiogambieri
Corect: a, c, d
684. Antrenamentul pliometric presupune:
a. Schema de antrenare a mobilitii articulare
b. Schema de antrenare a Iorei musculare prin contracii secveniale excentrice - concentrice
c. Schema de antrenare a Iorei musculare prin contracii secveniale excentrice-concentrice - isometrice
d. Rapiditatea de dezvoltare a Iorei la nivelul muschilor extensori ai genunchilor
e. Lentoarea de dezvoltare a Iorei la nivelul muschilor extensori ai genunchilor
Corect: b, d
685. Avantajele exerciiilor pliometrice sunt:
a. Fora muscular obinut este superioar celorlalte modaliti dinamice de reIacere a Iorei musculare
b. Se obine o sincronizare a unitilor motorii ale muschiului
c. Este Iavorizat coordonarea muscular
d. Nu exist risc al leziunilor structurilor tendinoase
e. Nu necesit pruden n derulare
Corect: a, b, c
TESTE GRIL TERAPIE OCUPAIONAL
Bibliografie:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin fizic i Recuperare, Editura Universitar ,Carol Davila, Bucureti, 1998, pagini
119-128
2. Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupaional pentru bolnavii cu deficiene fizice, Editura Universitii din Oradea, 2003,
paginile 101-128, 145-158, 159-186, 188-242, 281-293, 306-317, 331-356
3. T. Sbenghe, Kinesiologie-tiina micrii, Editura Medical, Bucureti, 2002, pagini 470-512

686. Care dintre deIiniiile urmtoare sunt adevrate pentru terapia ocupaional:
a. Form de tratament care Ioloseste activiti si metode speciIice, pentru a dezvolta, ameliora sau reIace
capacitatea de a desIsura activitile necesare vieii individului, de a compensa disIuncii si de a diminua
deIiciene Iizice
b. ProIesie care ajut o persoan cu incapacitate s si cstige potenialul maxim pentru independen si
productivitate n propria via
c. ndrum indivizii s se ajute singuri, s Iac ce trebuie cu ce pot
d. Arta practic de a promova dependena Iuncional prin utilizarea activitilor cotidiene Ir a modiIica
echipamentul sau mediu, cnd este necesar
e. Nu Ioloseste activiti pentru cresterea si restaurarea strii Iizice si psihice a unei persoane la nivel
disIuncional al vieii cotidiene
Corect: a, b, c
687. Subordonarea unui obiectiv Iuncional lucrativ pentru aciunea terapiei ocupaionale se realizeaz prin
urmtoarele trei direcii de lucru:
a. Impunerea anumitor activiti individului
b. Adaptarea activitilor astIel nct individul 's Iac ce ar trebuie 'cu ce poate
c. Adaptarea mediului nconjurtor la deIicitul Iuncional al pacientului
d. Plasarea individului ntr-un anumit mediu nconjurtor, preexistent
e. Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcin, un scop lucrativ
Corect: b, c, e
688. Principiul de baz, speciIicul terapiei ocupaionale este:
a. Mobilizarea ateniei pacientului pe o activitate Iizic si manual, care este atrgtoare psihologic si care l
solicit din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea si dirijarea activitilor
c. Cresterea si meninerea Iorei musculare
d. ReIacerea si meninerea amplitudinii de miscare
e. Redobndirea controlului muscular
Corect: a
689. Una dintre metode nu reprezint o metod de evaluare n terapia ocupaional:
a. Observaia
b. Orarul zilnic
c. Interviul
d. Documentul medical
e. Alctuirea planului terapeutic
Corect: e
690. Cele enumerate mai jos reprezint activiti ocupaionale, cu o excepie:
a. Autongrijirea zilnic
b. Activitile educaionale
c. Jocul si sportul
d. Hobby-uri diverse
e. ReIacerea balansului
Corect: e
691. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaional trebuie s Iie evaluat complet, evaluare ce
cuprinde:
a. Evaluarea tegumentului
b. Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
c. Evaluarea Iuncional (general, adaptat la viaa personal, proIesional)
d. Bilanul posibilitilor de adaptare
e. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: a, b, c, d
692. Categoriile de pacieni care beneIiciaz de metodele terapiei ocupaionale sunt:
a. Limitate
b. Doar pacienii cu aIeciuni locomotorii
c. Pacienii neurologici
d. Pacienii cu aIeciuni senzoriale
e. Foarte multe categorii de pacieni
Corect: c, d, e
693. Programele de terapie ocupaional oIer:
a. Evaluarea clinic a pacientului
b. Evaluarea complex a strii pacientului si aplicarea unei asistene speciIice
c. Dezvolt, amelioreaz, susine sau reIace abilitile Iizice pentru viaa cotidian, pentru munc sau activiti
productive, de vacan
d. Menine constante perIormanele cognitive, senzitivo-senzioriale, psiho-sociale
e. IdentiIic si Iaciliteaz angajarea pacientului n ocupaii sntoase, lipsite de risc
Corect: b, c, e
694. Principalele tehnici de baz utilizate n terapia ocupaional sunt:
a. Olritul
b. Prelucrarea lemnului si Iierului
c. mpletitul nuielelor, raIiei, papurei etc.
d. esutul la rzboi, ghergheI
e. Marochinria
Corect: a, b, c, d
695. Tehnicile de exprimare utilizate n terapia ocupaional cuprind:
a. Preocupri cu caracter artistic
b. Preocupri cu rol de comunicare
c. Jocurile distractive
d. Buctrie-coIetrie
e. Cartonajul si tipograIia
Corect: a, b
696. n terapia ocupaional modern exist urmtoarele tipuri de metode de lucru:
a. Metode sportive
b. Metode eseniale
c. Metode neeseniale
d. Metode Iacultative
e. Metode ajuttoare
Corect: b, c, e
697. n alegerea activitilor semniIicative (eseniale), care au un scop Iinal, se ine seama de mai multe condiii:
a. S se justiIice pentru un anumit pacient, s Iie acceptat
b. S nu solicite o participare activ Iizic si mintal
c. S realizeze recuperare deIicitelor prezentate de pacient
d. S dezvolte abiliti care s mreasc perIormana de via
e. S promoveze dependena pacientului, indiIerent starea sa Iuncional
Corect: a, c, d
698. Modalitile de gradare n cadrul activitilor eseniale pentru amplitudine de miscare sunt:
a. Distanarea obiectelor de manipulat
b. Mrimea obiectelor si sculelor (pentru prehensiune)
c. Schimbarea planului de lucru
d. Lucrul cu mansete de plumb din ce n ce mai grele
e. Poziionarea echipamentului
Corect: a, b, e
699. Scopurile metodelor neeseniale Iolosite n programul de terapie ocupaional sunt:
a. A antrena Iora si rezistena muscular
b. A reIace amplitudinea de miscare
c. A crea scheme practice de miscare
d. A antrena abiliti sensoriomotorii
e. A dezvolta capaciti perceptuale si cognitive
Corect: c, d, e
700. Gestualitile din ADL-uri (activiti neeseniale) deseori Iolosite n programul de terapie ocupaional sunt:
a. Ridicat-asezat de pe scaun
b. Intrat-iesit din baie (cada de baie)
c. Splat-brbierit-pieptnat-sters cu prosopul
d. Elemente din gestica mncatului, mbrcatului
e. mpingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte
Corect: a, b, c, d
701. Categoriile de metode ajuttoare din componena programului de terapie ocupaional sunt:
a. Activitile de tip ADL
b. Activitile de tip I-ADL
c. Exerciiile terapeutice
d. Fizioterapia
e. Ortezarea
Corect: c, d, e
702. Nivelele de probleme care alctuiesc planul terapeutic ntr-u program de terapie ocupaional prezint
urmtoarea succesiune logic:
a. Determinarea ,scopului Iinal o identiIicarea ,ariei de perIormano identiIicarea deIicitelor din
,componenta de perIorman prin evaluare
b. Determinarea ,scopului Iinal o identiIicarea deIicitelor din ,componenta de perIorman prin evaluare o
identiIicarea ,ariei de perIorman
c. IdentiIicarea ,ariei de perIormano determinarea ,scopului Iinal o identiIicarea deIicitelor din
,componenta de perIorman prin evaluare
d. IdentiIicarea ,ariei de perIormano identiIicarea deIicitelor din ,componenta de perIorman prin evaluare
o determinarea ,scopului Iinal
e. IdentiIicarea deIicitelor din ,componenta de perIorman prin evaluare o determinarea ,scopului Iinal o
identiIicarea ,ariei de perIorman
Corect: a
703. n metodologia de lucru n terapia ocupaional se descriu urmtoarele ,componente de perIorman:
a. Activiti de tip ADL
b. Componenta senzomotorie
c. Componenta cognitiv
d. Componenta psihosocial
e. Componenta proIesional
Corect: b, c, d
704. Care dintre urmtoarele aspecte se ncadreaz n componenta senzomotorie:
a. Memorie
b. Atenie
c. SelI-control
d. Toleran la eIort
e. Control motor
Corect: d, e
705. ADL-urile, deIinite ca abiliti de baz legate de activitile obisnuite zilnice ale omului, se grupeaz n
urmtoarele categorii:
a. De autongrijire
b. De mobilitate
c. De Ior
d. De comunicare
e. De manipulare
Corect: a, b, d, e
706. I-ADL-urile reprezint o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a. Sunt mai elaborate
b. Necesit o participare mai mare a proceselor cognitive
c. Fac reIerire la abilitile tehnice, sociale, complexe de mediu
d. Caracterizeaz individul independent
e. Reprezint un mijloc de evaluare exclusiv n terapia ocupaional
Corect: a, b, c, d
707. I-ADL-urile includ:
a. Activitatea casnic
b. Deprinderi pentru convieuirea n comunitate
c. Autongrijirea sntii
d. Msuri de securitate si manipularea obiectelor din mediu
e. Alimentarea si toaleta
Corect: a, b, c, d
708. Importana analizrii ADL-urilor n terapia ocupaional rezid n urmtoarele aspecte:
a. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boal
b. Nu exprim nivelul de perIorman al unui individ
c. Arat nivelul de perIorman al individului, ca o linie de pornire de la care pot Ii msurate progresele sau
regresele
d. Reprezint un ghid pentru modiIicrile care trebuie Icute n activitatea de rutin a individului
e. Contribuie la precizarea diagnosticului Iuncional si a prognosticului, cu exprimarea nivelului de incapacitate
Corect: c, d, e
709. Programul pentru reIacerea ADL-urilor n cadrul terapiei ocupaionale este complex, Icnd reIerire la
urmtoarele aspecte:
a. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deIicitare
b. Obisnuirea pacientului cu mijloace ajuttoare pentru realizarea ADL-urilor
c. ModiIicri n mediul ambiant al pacientului
d. Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deIicitare, cu neglijarea acestora din urm
e. Meninerea constant a mediului ambiant, Ir modiIicri ale sale
Corect: a, b, c
710. Secvena activitilor n antrenamentul gradat pentru autongrijire din cadrul antrenamentului pentru ADL
este urmtoarea:
a. Alimentaie, pieptnat, continena sIincterian, transIerurile, toaleta personal, dezbrcatul, mbrcatul, baia
sau dusul
b. Alimentaie, transIerurile, toaleta personal, dezbrcatul, mbrcatul, pieptnat, continena sIincterian, baia
sau dusul
c. Alimentaie, pieptnat, continena sIincterian, dezbrcatul, mbrcatul, transIerurile, toaleta personal, baia
sau dusul
d. Alimentaie, pieptnat, mbrcatul, continena sIincterian, transIerurile, toaleta personal, dezbrcatul, baia
sau dusul
e. Alimentaie, baia sau dusul, pieptnat, continena sIincterian, transIerurile, toaleta personal, dezbrcatul,
mbrcatul
Corect: a
711. Dintre adaptrile locuinei care permit Iacilitarea mbiatului la un pacient cu limitare de Ior si mobilitate,
care urmeaz un program de terapie ocupaional, Iac parte:
a. Bara Iix de sprijin pe peretele de lng cada de baie
b. Taburete plasat n interiorul czii de baie
c. Covorase cu ventuze pentru prevenirea alunecrii, plasate n interiorul si lng cada de baie
d. Robinete cu Iilet
e. Dus Iix cu Iurtun rigid si capt cu mner
Corect: a, b, c
712. Terapia ocupaional este perIormat la pacientul vrstnic dup evaluarea complet a acestuia si ncadrarea
sa ntr-una din urmtoarele 3 categorii:
a. Persoan vrstnic sntoas, cu incapacitate Iuncional Iizic si psihologic determinat de sindromul de
dezadaptare
b. Persoan vrstnic sntoas, Ir incapacitate Iuncional Iizic si psihologic determinat de sindromul de
dezadaptare
c. Persoan vrstnic relativ activ cu independen conservat, care Iace boal cu caracter disIuncional
d. Persoan vrstnic relativ activ cu independen conservat, care Iace boal Ir caracter disIuncional
e. Persoan vrstnic care prezint o ncrctur disIuncional cumulativ
Corect: a, c, e
713. Corectarea deIicitului de transIer se Iace prin nvarea pacientului cu una dintre urmtoarele tehnici de
transIer adecvate pentru deIicitul lor Iuncional:
a. TransIerul independent, din seznd n ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obisnuit, din scaunul cu
rotile n pat
b. TransIerurile asistate de una sau dou persoane
c. TransIerurile prin liItare, cu sau Ir scripei
d. TransIerul coordonat verbal de o persoan
e. TransIerul prin liItare cu orteze
Corect: a, b, c
714. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaional la un pacient cu sechele posttraumatice nu
includ:
a. Obinerea ct mai rapid a independenei Iuncionale
b. Recuperarea mobilitii n contextul unghiurilor Iuncionale
c. Cresterea statusului algo-disIuncional
d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioar
e. Cresterea indicelui de calitate a vieii
Corect: c
715. Derularea programului de terapie ocupaional la un pacient cu sechele posttraumatice se Iace prin
ameliorarea gestualitii cotidiene n diverse seciuni, cu excepia:
a. Mediul menajer cotidian
b. Aspectele de toalet
c. Activitile domestice
d. Activitile ateliere si grdinrit
e. Sala de operaii
Corect: e
716. Programul de terapie ocupaional la pacientul neurologic se deruleaz etapizat si urmreste:
a. ReIacerea independenei maxime
b. Recuperarea speciIic
c. Pregtirea pentru revenirea n mediul Iamilial si proIesional
d. Meninerea ct mai mult posibil a dependenei pacientului de alte persoane
e. Pregtirea pentru scoaterea pacientului din mediul su de via anterior
Corect: a, b, c
717. n cadrul unui program de terapie ocupaional la un pacient neurologic nu se urmreste:
a. mbrcarea si toaleta zilnic
b. TransIerurile si deplasrile
c. Posibilitile de alimentare
d. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e. Capacitatea de comunicare
Corect: d
718. Cele mai importante categorii de aparatur tehnic ajuttoare din terapia ocupaional sunt:
a. Ortezele
b. Protezele
c. Medicamentele
d. Furculia, cuitul, lingura adaptate
e. Mijloacele tehnice ajuttoare pentru mbrcat
Corect: a, b, d, e
719. La pacientul protezat pentru amputaie de membru superior, programul de terapie ocupaional urmreste:
a. Utilizarea ct mai puin a membrului superior protezat n activitile cotidiene
b. Scoaterea din mediul proIesional a pacientului, cu recomandarea repausului
c. Exerciii de apropiere a obiectelor
d. Programe care s asigure prehensiunea activ si pasiv, meninerea prin presiune pe obiect
e. Exerciii de desprindere de obiect
Corect: c, d, e
720. Diagonala D1 Ilexie pentru extremitatea superioar (Ilexia, adducia, rotaie extern umr) din cadrul
metodei Kabat se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Mna la gur n timpul alimentaiei
b. Lovitura de tenis (Iorehand)
c. Pieptnatul prului pe o parte a capului, cu mna opus
d. Rostogolirea din decubit dorsal n decubit ventral
e. Toate activitile de la punctele a, b, c, d
Corect: e
721. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioar (extensia, abducia, rotaie intern umr) din cadrul
metodei Kabat se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Pieptnatul prului pe o parte a capului, cu mna opus
b. Lovitura de tenis (backhand)
c. Deschiderea usii la masin dinuntru
d. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
e. Mna la Ia cnd se sterge cu prosopul
Corect: b, c, d
722. Diagonala D2 Ilexie pentru extremitatea superioar (Ilexia, abducia, rotaie extern umr) din cadrul
metodei Kabat nu se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Pieptnatul prului pe o parte a capului, cu mna de aceeasi parte
b. Pieptnatul prului pe o parte a capului, cu mna opus
c. Ridicarea rachetei la serviciu, n cadrul jocului de tenis
d. notul pe spate
e. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
Corect: b, e
723. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioar (extensia, adducia, rotaie intern umr) din cadrul
metodei Kabat se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Aruncarea la baseball
b. ncheierea nasturilor laterali cu mna de partea opus
c. Lovirea mingii la serviciu (n jocul de tenis)
d. Ridicarea rachetei la serviciu, n cadrul jocului de tenis
e. notul pe spate
Corect: a, b, c
724. Diagonala D1 Ilexie pentru membrul inIerior (Ilexie, adducie, rotaie extern sold) din cadrul metodei Kabat
se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. nclarea unui pantoI cu piciorul ncrucisat
b. Rsturnarea din decubit dorsal n decubit lateral
c. Lovirea mingii de Iotbal
d. mbrcarea pantalonilor
e. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
Corect: a, b, c
725. Diagonala D1 extensie pentru membrul inIerior (extensie, abducie, rotaie intern sold) din cadrul metodei
Kabat nu se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Lovirea mingii de Iotbal
b. mbrcarea unui crac al pantalonului
c. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
d. nclarea unui pantoI cu piciorul ncrucisat
e. Rsturnarea din decubit dorsal n decubit lateral
Corect: a, d, e
726. Diagonala D2 Ilexie pentru membrul inIerior (Ilexie, abducie, rotaie intern sold) din cadrul metodei Kabat
se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. Lovirea mingii de Iotbal
b. mbrcarea unui crac al pantalonului
c. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
d. Lovitura de karate
e. Aproprierea clcielor n notul bras
Corect: d, e
727. Diagonala D1 extensie pentru membrul inIerior (extensie, abducie, rotaie intern sold) din cadrul metodei
Kabat se regseste n urmtoarele activiti Iuncionale:
a. nclarea unui pantoI cu piciorul ncrucisat
b. Rsturnarea din decubit dorsal n decubit lateral
c. nceputul mersului
d. Sezut alungit cu picioarele ncrucisate
e. Lovirea mingii de Iotbal
Corect: c, d
728. Corespondenele corecte ntre activitile Iuncionale si schemele bilaterale simetrice n cadrul metodei
Kabat sunt urmtoarele:
a. Schema bilateral simetric D2 extensie l dezbrcarea puloverului
b. Schema bilateral simetric D2 Ilexie l ridicarea unei cri grele de pe un raIt nalt al bibliotecii
c. Schema bilateral simetric D1 extensie l desprinderea de pe scaun
d. Schema bilateral simetric D2 extensie l desprinderea de pe scaun
e. Schema bilateral simetric D2 extensie l ridicarea unei cri grele de pe un raIt nalt al bibliotecii
Corect: a, b, c
729. Schemele reciproce n metoda Kabat, n care membrele perechi eIectueaz miscri n acelasi timp, n scheme
opuse cu eIect stabilizator asupra capului, gtului si trunchiului, au exprimare n activiti Iuncionale de tipul:
a. Mersul
b. Aruncarea mingii la baseball
c. notul indian
d. Mersul pe o bar cu membrele superioare unul n Ilexie si altul n extensie
e. Toate activitile cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e
730. Modalitile de a ncorpora membrul superior la pacientul hemiplegic n activitatea Iuncional, ntr-un
program de terapie ocupaional, sunt:
a. Activitile bilaterale
b. Posturarea antalgic, antidecliv
c. Ghidarea membrului superior paralizat de ctre terapeut
d. Ghidarea prin miscri brutale a membrului n diIeritele activiti
e. ncrcarea pe membrul superior plegic n timpul desIsurrii activitii
Corect: a, c, e
731. Activitile terapeutice promovate n programul de terapie ocupaional pentru recuperarea membrului
superior la pacientul hemiplegic sunt:
a. Cldirea conurilor
b. Aranjarea unui mozaic de cuburi
c. Adunarea unor boabe de Iasole
d. Tricotatul
e. Pedalarea la cicloergometru
Corect: a, b, c
732. Mijloacele prin care se realizeaz obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate n ngrijirea permanent a
pacientului hemiplegic sunt:
a. Rearanjarea locuinei
b. Abordarea pacientului
c. Antrenamentul pentru ADL
d. Poziionarea n pat
e. Toate mijloacele precizate anterior
Corect: e
733. Ordinea valorii terapeutice a poziiilor de baz din cadrul programului recuperator al pacientul hemiplegic
este urmtoarea:
a. Decubit lateral de partea paralizat o decubit lateral de partea sntoas o decubit dorsal
b. Decubit lateral de partea paralizat o decubit dorsal o decubit lateral de partea sntoas
c. Decubit lateral de partea sntoas o decubit lateral de partea paralizat o decubit dorsal
d. Decubit lateral de partea sntoas o decubit dorsal o decubit lateral de partea paralizat
e. Decubit dorsal o decubit lateral de partea paralizat o decubit lateral de partea sntoas
Corect: a
734. Msurtorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt urmtoarele:
a. nlimea braelor
b. nlimea spatelui
c. Adncimea sezutului
d. nlimea pacientului
e. CircumIerina (talia) pacientului
Corect: a, b, c
735. Aspectele care trebuie luate n considerare pentru ca pacientul s si poat propulsa singur scaunul rulant
sunt:
a. Existena unei mobiliti adecvate la nivelul coloanei vertebrale
b. Existena unei Iore suIiciente de prehensiune bilateral
c. For muscular la nivelul braelor
d. For muscular la nivelul coapselor si gambelor
e. Rezisten Iizic la eIort, suIicient pentru a permite manevrarea independent a scaunului rulant
Corect: b, c, e
736. Poziionarea si aliniamentul corect n scaunul rulant au urmtoarele obiective:
a. Prevenirea diIormitilor
b. Cresterea tonusului muscular
c. Evitarea escarelor
d. Promovarea Iunciei
e. Meninerea unei Iuncii respiratorii optime
Corect: a, c, d, e
737. Tehnicile comune de transIer pentru pacientul aIlat n scaun rulant, componente ale programului de terapie
ocupaional, sunt n numr de 4 cu o excepie, si anume:
a. TransIer prin pivotare din poziie ortostatic
b. TransIerul cu ajutorul scndurii de alunecare
c. TransIer prin pivotare cu genunchii Ilectai
d. TransIer dependent de 4 persoane
e. TransIer dependent de 2 persoane
Corect: d
738. Care dintre urmtoarele aspecte sunt adevrate pentru transIerul asistat de 2 persoane la pacientul aIlat n
scaun rulant:
a. Se utilizeaz la pacienii cu aIeciuni reumatismale inIlamatorii
b. Permite un control mai bun asupra extremitilor superioare
c. Un terapeut se plaseaz n Ia iar cellalt n spatele pacientului
d. Se utilizeaz la pacienii neurologici
e. Permite un control mai bun asupra Ieselor si trunchiului
Corect: c, d, e
739. mbrcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaie de membru superior, n cadrul unui program de terapie
ocupaional, presupune urmtoarele aspecte:
a. Hainele se plaseaz la ndemna pacientului
b. Pacientul se aIl n poziie seznd, sigur, pentru a preveni maniIestrile tulburrilor de balans
c. Se ncepe mbrcatul cu braul si piciorul aIectate, iar dezbrcatul cu braul si piciorul neaIectate
d. Exist mai multe metode de mbrcare / dezbrcare pentru cmsile cu nasturi
e. Se recomand obiecte de mbrcminte cu ct mai multe accesorii
Corect: a, b, c, d
740. mbrcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic, n cadrul unui program de terapie ocupaional, presupune
urmtoarele aspecte:
a. Dac mbrcarea se Iace cu pacientul plasat n scaunul rulant, acesta va sprijini picioarele pe sol si nu pe
suportul scaunului
b. Msura pantalonilor s Iie mai mare cu un numr si suIicient de largi jos
c. Pantalonii se mbrac dup ce au Iost puse sosetele, dar nainte de a se ncla
d. Se mbrac iniial membrul inIerior sntos, apoi cel aIectat
e. Pentru a evita cderea pantalonilor la trecerea peste sold se recomand ca mna aIectat s Iie inut pe lng
trunchi
Corect: a, b, c
741. Succesiunea care trebuie respectat la mbrcarea pacientului cu paraplegie, aIlat n scaun rulant este
urmtoarea:
a. Sosete, cmas sau rochie, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantoIi
b. Sosete, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantoIi, cmas sau rochie
c. Sosete, pantoIi, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, cmas sau rochie
d. Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantoIi, lenjerie de corp, cmas sau rochie
e. Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantoIi, cmas sau rochie, lenjerie de corp
Corect: b
742. Etapele unui program de terapie ocupaional perIormat la un pacient paraplegic sunt urmtoarele:
a. Obinerea autonomiei si perIormarea activitilor n pat
b. PerIormarea activitilor n poziie seznd
c. PerIormarea activitilor n poziie vertical
d. Recuperarea independenei pacientului
e. Deplasarea permanent si derularea activitilor numai n scaunul rulant
Corect: a, b, c, d
743. Etapele unui program de terapie ocupaional perIormat la un pacient tetraplegic sunt urmtoarele:
a. ReIacerea unei independene maxime pentru alimentare, comunicare, toalet, mbrcare, transIeruri, deplasri
b. Recuperarea speciIic n Iuncie de nivelul lezional
c. Pregtirea pentru reinseria social si proIesional
d. PerIormarea activitilor n poziie vertical
e. Deplasarea permanent si derularea activitilor numai n scaunul rulant
Corect: a, b, c
744. Criteriile minime pentru mbrcare la pacientul cu tetraplegie sunt:
a. Existena unei Iore musculare de valoare -3 sau 3 la muschii deltoid, trapez mijlociu si superior, rotatorii
umrului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului
b. Existena unei Iore musculare de valoare 3 sau 4 la muschii deltoid, trapez mijlociu si superior, rotatorii
umrului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului
c. O amplitudine articular de 0-90 abducie si Ilexia umr, 0-80 rotaia intern umr, 0-30 rotaia extern
umr, 15-140 Ilexia cotului
d. Imposibilitatea balansului din seznd n pat sau n crucior
e. Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau cu ajutorul ortezei de mna cu
balama
Corect: b, c, e
745. Activitile de igien si toalet personal la pacientul hemiplegic, n cadrul unui program de terapie
ocupaional, presupune urmtoarele aspecte:
a. Se recomand masina de brbierit electric
b. Scaun special n cabina de dus
c. Covor care alunec
d. Burete Ir mner lung, spun normal
e. Bare de sprijin Iixate la marginea czii
Corect: a, b, e
746. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4 se descriu urmtoarele
capaciti / limite Iuncionale:
a. Dependen total n sIera ADL-uri
b. Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu brbia sau penumatic
c. Este necesar asistarea respiratorie temporar sau permanent
d. Sunt posibile activiti comandate cu ajutorul gurii (ntoarcerea paginilor, dactilograIiere, jocuri)
e. Pacientul necesit supraveghere si ngrijire atent n permanen
Corect: b, c, d, e
747. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C7-T1 se descriu urmtoarele
capaciti / limite Iuncionale:
a. TransIerul dependent din pat n scaun rulant si invers
b. ntoarcerea n pat de pe o parte pe alta si ridicarea n sezut
c. Nu si poate asigura independent igiena personal, mbrcarea
d. Se poate alimenta independent cu echipamente de asisten
e. Nu poate soIa un automobil cu adaptri
Corect: b, d
748. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10-L2 se descriu urmtoarele
capaciti / limite Iuncionale:
a. Independen pentru majoritatea activitilor
b. Independen n autongrijire, igien, sport
c. Independen n activiti proIesionale si casnice
d. Ambulaie posibil, cu diIiculti, Iolosind orteze si mijloace ajuttoare de mers
e. Este posibil ambulaia independent cu orteze scurte de picior si crje
Corect: b, c, d
749. Activitile ocupaionale indicate la pacientul cu poliartrit reumatoid sunt:
a. Rezistive
b. Promoveaz mobilizarea articulaiei pe un anumit sector de miscare
c. Atractive
d. AstIel alese nct in seama de toate articulaiile aIectate
e. Nonprotective pentru articulaii
Corect: c, d
750. Principiile care stau la baza terapiei ocupaionale n reumatismele inIlamatorii sunt:
a. protecia articular
b. principiul conservrii energiei
c. evitarea oricrei activiti
d. simpliIicarea activitilor
e. principiul progresivitii
Corect: a, b, d
751. Principiile de protecie articular care rtebuie respectate la pacientul cu poliartrit reumatoid care urmeaz
un program de terapie ocupaional sunt:
a. Meninerea Iorei musculare si a amplitudinii de miscare (n cursul ADL-urilor toate articulaiile trebuie
mobilizate pe amplitudinea maxim)
b. Evitarea poziiilor si a penselor care Iavorizeaz deIormrile articulare
c. Folosirea Iiecrei articulaii n planul su anatomic cel mai stabil si mai Iuncional
d. Utilizarea articulaiilor celor mai puternice pentru diIerite activiti
e. Folosirea si meninerea articulaiilor n poziii Iixe prelungite
Corect: a, b, c, d
752. n cadrul evalurii la pacientul cu durere lombar pentru aplicarea unui program de terapie ocupaioanal
trebuie observate urmtoarele activiti:
a. mbrcatul, toaleta, autongrijirea
b. Mobilitatea n scaun
c. TransIerurile
d. Splatul vaselor si pregtirea mncrii
e. Ridicarea si transportul obiectelor Ioarte usoare
Corect: a, c, d
753. La un pacient cu traumatism la nivelul umrului, programul de terapie ocupaional din cadrul asistenei
medicale de recuperare se caracterizeaz prin:
a. Activiti care se deruleaz n condiii de indoloritate
b. Activiti care se deruleaz din suspendare, aparatele de imobilizarea asigurnd minii o mobilizare Iacil
c. Activitile recomandate pentru paciente sunt cele casnice
d. Activitile recomandate pentru pacieni sunt de tipul olrit, tmplrie, mpletit nuiele, esut
e. Nu trebuie respectat aspectul Iuncional
Corect: a, b, c, d
754. Principalele aspecte kinetice de care trebuie inut seama ntr-un program de terapie ocupaional aplicat la un
pacient care a suIerit leziuni traumatice la nivelul minii sunt:
a. Obinerea unei amplitudini de miscare si a unei prehensiuni adecvate n condiiile unei Iore musculare optime
pentru grupele musculare Ilexoare si extensoare ale minii
b. Limitarea participrii muschilor interososi, cu rol n stabilizarea regiunii metacarpoIalangiene
c. Stimularea comenzii centrale prin promovarea miscrilor spontane uzuale
d. Deplasri articulare maxime de la nceput, imediat posttraumatic
e. Promovarea prehensiunii de Ior
Corect: a, b, c
755. Activitatea aleas n programul de terapie ocupaional la pacientul cu traumatisme la nivelul membrelor
inIerioare respect urmtoarele indicaii:
a. n cursul derulrii sale se evit atitudinile vicioase ale trunchiului si membrelor
b. n cursul derulrii sale se evit poziia de rotaie cnd pacientul este asezat
c. Se preIer activitile de tip esut, macrame, cartonaj
d. Se indic Iolosirea unor mijloace ajuttoare de tip microcontacte
e. Activitatea poate solicita cu ncrcare oricare dintre segmentele membrelor inIerioare
Corect: a, b, c, d
TESTE GRIL RECUPERAREA N ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE
I MEDICIN SPORTIV
BibIiografie
1. Tudor Sbenghe, Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medical, 1981
2. Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noiuni practice de medicin recuperatorie, Editura Agora, 1997
3. aroslav Kiss, Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice, Editura Medical, 1985
4. Kinsiologie scientifique ( kintotherapie, traumatologie et mdicine du sport)
5. Andrei Voinea, Corneliu Zaharia, Elemente de chirurgie ortopedic, Editura Militar, 1985
6. Roxana Popescu, Rodica Tristaru, Recuperarea membrului superior ortezat i protezat, Editura Medical Universitar,
Craiova, 2002
7. Clement Baciu i colab, Kinetoterapia pre- i postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1981
756. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:
a. edemul posttraumatic, plaga granular, plaga greIat, cicatricea patologic
b. pseudartroza, calusul vicios, osiIicarea subperiostal, osteoporoza de imobilizare, osteonecroza aseptic,
algoneurodistroIia
c. redoare articular, hipotroIie muscular, osteoporoza de imobilizare, scderea capacitii cardio-pulmonare
d. rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi musculare, atroIie muscular
e. osteoporoz generalizat, redoare articular, denervri pariale, tulburri circulatorii
Corect: b
757. Dup intervenii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate, adresate structurilor osteo-articulare, Ir
Iixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresiv a miscrilor segmentului lombo-sacrat
dureaz:
a. 10-20 zile
b. 20-40 zile
c. 30-60 zile
d. 60-90 zile
e. 90-120 zile
Corect: c
758. n Iaza I a recuperrii umrului cu artroplastie sunt contraindicate:
a. exerciiile pasive
b. exerciiile autopasive
c. exerciiile izometrice
d. exerciiile de tip Codman
e. mobilizrile active
Corect: e
759. Dup intervenia chirurgical pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator dureaz:
a. 1-3 sptmni
b. 4-6 sptmni
c. 6-8 sptmni
d. 8-12 sptmni
e. mai mult de 16 sptmni
Corect: d
760. n cazul deviaiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomand:
a. scdere ponderal, toniIierea stabilizatorilor genunchiului
b. scdere ponderal, cresterea stabilitii pasive si active a genunchiului, nclminte ortopedic corectoare,
kinetoterapie
c. corecii ortopedice, kinetoterapie pasiv, termoterapie, reIlexoterapie
d. imobilizare n aparat gipsat, urmat de recuperarea mersului
e. asigurarea stabilitii pasive si active a genunchiului, reeducarea mersului
Corect: b
761. n recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice, meninerea Iuncionalitii si troIicitii segmentului se
realizeaz prin:
a. ultrasunete, cldur moderat local, radioterapie
b. diapulse, ultraviolete, cureni diadinamici, imobilizarea segmentului
c. mobilizri pasive si active, contracii izometrice
d. masaj pentru circulaia veno-limIatic, hidrokinetoterapie
e. ngrijirea si supravegherea chirurgical a plgii
Corect: c, d
762. Pentru recuperarea Iorei segmentelor neaIectate de paralizie (n cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periIerici) se recomand:
a. exerciii cu rezisten
b. exerciii izometrice
c. electroterapie excitomotorie
d. masaj proIund
e. cureni de medie Irecven
Corect: a, b
763. AtroIia muscular se poate produce prin:
a. denervare
b. imobilizare
c. ischemia muscular
d. ruptura Iibrelor musculare
e. ruptura de tendon muscular
Corect: a, b
764. n perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va cuprinde:
a. scripetoterapie si mobilizri pasive ale segmentelor imobilizate
b. contracii izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exerciii active cu rezisten
e. mobilizri pentru toate articulaiile accesibile
Corect: b, e
765. Obiectivele recuperrii sechelelor articulare posttraumatice sunt:
a. combaterea durerii si inIlamaiei
b. reIacerea mobilitii si stabilitii
c. evaluarea deIicitului motor si senzitiv
d. reIacerea abilitilor
e. recomandri privind tratamentul balneo-climatic
Corect: a, b, d
766. Pentru reIacerea stabilitii n recuperarea sechelelor articulare posttraumatice, articulaia trebuie s Iie:
a. indolor, chiar n condiii de musculatur slab
b. Iixat de o musculatur puternic
c. indolor si protejat de capsule si ligamente integre
d. stabilizat prin orteze
e. dureroas, dar cu capsule si ligamente integre
Corect: b, c
767. n osiIicrile subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:
a. mobilizrile active
b. imobilizarea complet (cu excepia Iracturilor)
c. diapulse
d. mobilizrile si ntinderile pasive
e. recuperarea mobilitii articulare
Corect: b, d
768. Tratamentul recuperator al algoneurodistroIiei de stadiu I cuprinde:
a. repaus, comprese reci cu sulIat de magneziu
b. Sollux cu Iiltru albastru, terapie ocupaional
c. reIlexoterapie cu ultrasunete
d. diapulse, magnetodiaIlux local
e. aplicaii locale de paraIin
Corect: a, c, d
769. Dac reducerea mobilitii articulare este determinat de retractur muscular, reIacerea Ilexibilitii
musculare (n cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate realiza prin:
a. repaus tendinos, medicaie antialgic, terapie Iizical antalgic
b. masaj, cldur, traciuni
c. manipulri Iacilitate
d. ultrasunete n doze mari
e. ionogalvanizri sclerolitice
Corect: b, c, d
770. n recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre Iormele de hidrotermoterapie sunt utilizate si pentru eIectul
produs prin mecanism reIlex:
a. bile generale la 38,50C
b. bile alternante la temperaturi mai mici de 380C
c. mpachetrile cu paraIin
d. aplicaiile locale de rece
e. bile cu bule
Corect: c, d
771. Avantajele contraciilor izometrice utilizate n reIacerea Iorei de contracie sunt:
a. eIiciena crescut, tehnica simpl
b. nu amelioreaz supleea articular, nu creeaz Ieed-back
c. nu dau dureri articulare si oboseal
d. necesit timp scurt de execuie
e. determin cresterea diametrului muschiului
Corect: a, c, d, e
772. Tratamentul recuperator al hematomului muscular n Iaza granulomatoas se realizeaz prin:
a. punerea n repaus a muschiului, bandaj compresiv, crioterapie
b. electroterapie antalgic si excitomotorie, kinetoterapie cu rezisten
c. combaterea edemului si stazei venoase din zona lezat
d. masaje, cldur, antiinIlamatoare pe cale general
e. electroterapie antalgic si excitomotorie, reluarea Iunciei musculare Ir rezisten
Corect: a, c, e
773. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periIerici are ca obiective:
a. evitarea apariiei deIormrilor si atitudinilor vicioase
b. evitarea atroIiei muschilor paralizai si cresterea Iunciei Iibrelor musculare restante sntoase
c. combaterea si prevenirea durerii
d. reIacerea imaginii kinestezice si recstigarea coordonrii miscrilor
e. recuperarea mobilitii si Iorei segmentelor neaIectate de paralizie
Corect: a, b, d, e
774. Pentru evitarea atroIiei muschilor paralizai (n cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periIerici) se
poate recurge la:
a. cldur
b. electrostimularea muschiului denervat
c. atele de postur
d. cureni de medie Irecven
e. mobilizri active si active cu rezisten
Corect: b, d
775. Recuperarea sindromului vasculotroIic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periIerici poate
beneIicia de:
a. bi cldue cu vrtejuri de ap
b. aplicaii locale reci
c. mpachetri locale sau generale cu paraIin
d. hidroterapie alternant la temperaturi mai mici de 38

C
e. moIete pariale
Corect: a, d, e
776. n cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, n perioada de imobilizare la pat se
recomand:
a. posturi de Iacilitare a circulaiei veno-limIatice si pentru drenaj bronsic
b. masaj si gimnastic vascular
c. kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie
d. climatoterapie si tratament balnear
e. cureni de medie Irecven si electrostimulri
Corect: a, b, c, e
777. Mijloace Iizicale Iolosite n managementul durerii n cadrul tratamentului recuperator al sechelelor
posttraumatice sunt:
a. aplicaii calde si reci, imobilizri
b. TENS, stimulare nervoas periIeric
c. Masaj
d. exerciii corectoare, stretching
e. medicaie antialgic si antiinIlamatorie
Corect: a, b, c, d
778. Forme de terapie Iizical utilizate n recuperarea sechelelor posttraumatice, care pot aciona prin mecanism
reIlex sunt:
a. ionogalvanizrile, ultrasunetele, kinetoterapia pasiv
b. ionogalvanizrile, ultrasunetele, masajul
c. Iototerapia, hidrotermoterapia
d. cureni de nalt Irecven, diapulse
e. Iototerapia, termoterapia, climatoterapia
Corect: b, c, d
779. Enumerai Iorme de terapie miorelaxant utilizate n recuperarea sechelelor posttraumatice:
a. masajul, cldura prelungit
b. ntinderea, manipulrile Iacilitate
c. aplicaiile generale si locale reci
d. undele scurte, kinetoterapia activ cu rezisten
e. ultrasunetele
Corect: a, b, e
780. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, eIectuat de ctre terapeut, trebuie s
cuprind:
a. evaluarea respiratorie si cardiovascular
b. evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaiilor implicate, a Iorei muscular
c. aprecierea gradului de spasticitate
d. aprecierea prezenei edemelor
e. testarea biologic si radiologic
Corect: a, b, c, d
781. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu Iractur-luxaie de coloan cervical n perioada de
purtare a Minervei, cuprinde:
a. exerciii de echilibrare
b. mobilizri ale membrelor superioare
c. izometrie pentru meninerea tonusului dorso-lombar
d. gimnastic respiratorie abdominal
e. reproIesionalizare pentru asigurarea independenei bolnavului
Corect: a, b, c, d
782. n perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale se
recomand:
a. electroterapie de nalt Irecven
b. termoterapie local sau general
c. terapie respiratorie
d. miscri pasive
e. miscri active
Corect: c, d, e
783. Pentru prevenirea escarelor la pacienii cu leziuni posttraumatice medulare se vor recomanda:
a. ntoarcerea pacientului la Iiecare 3 ore
b. inspectarea tegumentului de ctre pacient
c. protejarea mpotriva cldurii excesive
d. evitarea traumatismelor prilejuite de transIeruri si ridicri
e. electroterapie antialgic si vasculoactiv, masaj decontracturant
Corect: a, b, c, d
784. Mijloace de reeducare micional la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei vertebrale sunt:
a. masajul superIicial, electroterapia de joas Irecven, psihoterapia
b. termoterapia local, hidrokinetoterapia, curenii de medie Irecven
c. cureni de joas Irecven pentru stimulare transvezico-pelvin
d. cureni de medie Irecven si cmpuri magnetice de joas Irecven
e. crenoterapia cu ape sulIuroase hipotone
Corect: c, d, e
785. Etapele de recuperare a bolnavilor cu Iracturi-luxaii de coloan dorso-lombar conIorm metodei Magnus,
sunt:
a. imobilizarea constientizat a coloanei
b. decubit pe pat tare
c. verticalizarea
d. recuperarea
e. reeducarea mersului
Corect: b, c, d
786. Complicaii ale utilizrii pe termen lung a ortezelor sunt:
a. atroIii, Iibroze
b. contracturi musculare, ale Iasciilor si ligamentelor
c. tulburri micionale
d. iritaii cutanate
e. dependen psihologic
Corect: a, b, d, e
787. Metodele prin care se realizeaz rearmonizarea mecanic a umrului posttraumatic sunt:
a. posturi
b. mobilizri pasive cu traciuni
c. exerciii active
d. electroterapie antalgic
e. electroterapie excitomotorie
Corect: a, b, c
788. Din sptmna 8-9 dup artroplastia parial de umr, tratamentul recuperator (Iaza III) cuprinde:
a. exerciii de tip Codman si rotaii autopasive
b. hiperextensii autopasive, rotaii active
c. mobilizri ale cotului, scripetoterapie
d. exerciii de tip stretching
e. exerciii active cu rezisten
Corect: d, e
789. n Iaza IV a recuperrii umrului posttraumatic, kinetoterapia cuprinde:
a. manevre de decoaptare capsulo-ligamentar, exerciii de Iacilitare proprioceptiv
b. exerciii autopasive la scripete si exerciii active pentru cresterea mobilitii
c. exerciii cu rezisten pentru cresterea Iorei musculare, exerciii de coordonare
d. exerciii izometrice executate pe principii ale Iacilitrii proprioceptive
e. kinetoterapie respiratorie de tip costal superior si de tip abdominal
Corect: a, b, c
790. DeIinii cauze posibile ale limitrii de mobilitate a cotului posttraumatic:
a. organizarea colagenic consecutiv edemului, calusul vicios
b. leziuni de vase si nervi
c. retracii musculo-tendo-ligamentare, cicatrici retractile
d. artrita posttraumatic
e. osteomul periarticular, Iragmente osoase intraarticulare
Corect: a, c, d, e
791. Pentru recstigarea mobilitii cotului posttraumatic dup suspendarea imobilizrii se recurge la urmtoarele
mijloace:
a. terapie Iizical antialgic, masaj, electroterapie excitomotorie
b. miscri pasive cu ajutorul scripeilor, reglate de durere
c. mobilizri pasive, cu purtarea de greuti n mn
d. miscri active analitice, de reeducare global a cotului si de Iacilitare neuro-muscular proprioceptiv
e. exerciii de tip Codman si ntinderi pasive
Corect: b, d
792. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde:
a. ortezare discontinu
b. exerciii active si pasive la nivelul cotului
c. ortezare continu
d. numai mobilizri active
e. doar mobilizri pasive
Corect: a, b
793. n Iaza I a reeducrii minii dup intervenii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor Ilexorilor degetelor,
posturarea optim a complexului minii presupune:
a. 40 Ilexie pentru gtul minii
b. 45 Ilexie n articulaiile metacarpoIalangiene
c. 90 Ilexie n articulaiile interIalangiene proximale
d. Ilexie complet n articulaiile interIalangiene distale
e. Ilexie 90 a cotului
Corect: a, b, c, d
794. Terapia ocupaional n recuperarea minii posttraumatice vizeaz:
a. redobndirea abilitilor n scopul asigurrii independenei bolnavului
b. recuperarea mobilitii articulare la nivel axial si periIeric
c. reIacerea Iorei si a rezistenei musculare
d. evaluarea necesitii unor Iaciliti de munc prin realizarea unor adaptri la restantul Iuncional
e. dezvoltarea unor noi vocaii proIesionale
Corect: a, d, e
795. n sechelele posttraumatice ale minii, ntinderile sunt indicate n:
a. Iracturi intraarticulare la nivelul articulaiilor metacarpoIalangiene
b. aderene ale esuturilor moi si ale tendoanelor
c. redoare articular prin retracii capsuloligamentare
d. cicatrici si greIoane postoperatorii
e. hipercorecii ale unor deIormri pentru care se aplic atele seriate
Corect: b, c, d, e
796. Recuperarea pacienilor cu Iractur de sold presupune, alturi de posturri pentru evitarea deviaiilor si de
mobilizri precoce:
a. prevenirea edemului, tromboIlebitelor, tulburrilor troIice
b. aplicarea de diapulse pentru grbirea consolidrii Iocarului de Iractur
c. atenie pentru reeducarea genunchiului si cvadricepsului
d. reeducarea membrului superior n lan kinetic nchis
e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
Corect: a, b, c
797. Obiectivele recuperrii soldului posttraumatic sunt:
a. combaterea durerii
b. reIacerea stabilitii
c. recuperarea mobilitii
d. reluarea precoce a mersului
e. reIacerea aliniamentului si posturii corpului
Corect: a, b, c
798. n recuperarea bolnavului cu artroplastie total de sold se vor evita:
a. adducia soldului
b. abducia de sold
c. Ilexia soldului
d. rotaiile soldului
e. extensia soldului
Corect: a, d
799. Metodele de recuperare a stabilitii pasive a genunchiului posttraumatic sunt:
a. toniIierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului
b. cresterea rezistenei ligamentare
c. respectarea regulilor de igien a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
Corect: a, b, c, d
800. Dup ndeprtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului n cazul rupturii aparatului extensor
cvadricipital, se va recurge la:
a. exerciii de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobilizrile active
b. toniIierea cvadricepsului prin izometrie si exerciii rezistive cu ncrcare progresiv
c. mobilizri pasive n poziii extreme
d. ortezarea genunchiului si exerciii izometrice
e. masaj proIund si mobilizri pasive controlate de durere
Corect: a, b
801. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune:
a. recuperarea mobilitii si Iorei musculare
b. toniIiere muscular analitic
c. exerciii de coordonare, de reIacere a Ieed-back-ului senzitivo-motor
d. metode Iizicale de combatere a durerii si retraciilor tendinoase
e. recuperarea exclusiv a Iorei si rezistenei musculare
Corect: b, c
802. Tratamentul recuperator al entorselor instabile Ir smulgeri osoase presupune:
a. imobilizare n aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
c. electroterapie excitomotorie
d. posturi antideclive pe perioada imobilizrii n aparat gipsat
e. mobilizri ale degetelor, genunchiului si soldului
Corect: a, b, d, e
803. Recuperarea Iuncional dup interveniile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tendonului achilean
presupune dup ndeprtarea aparatului gipsat:
a. electroterapie antalgic, masaj decontracturant, kinetoterapie activ a piciorului si gleznei
b. posturi antideclive, baie cu vrtejuri, diapulse, masaj
c. hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaiei gleznei
d. tratamentul edemului (posturi antideclive, bandaje elastice, baie cu vrtejuri, diapulse, masaj), toniIierea
tricepsului sural
e. remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie, ntinderea tricepsului si tendonului acestuia (cnd a aprut
retracia)
Corect: d, e