I.

1 Electrodiagnostic / terapie si Sonoterapie

1.
Numiti patru dintre principalele
metode de electrodiagnostic:
-testul galvanic al excitabilitatii;
- testul faradic al excitabilitatii;
metoda curbei intensitate/timp (I/t Honweg-Weiss);
cronaximetria (metoda Lapique Bourguignon);
-electro-neuromiografia(ENMG): de detectie simpla, de stimulo-detectie, bio-
feedback ENMG

2.
Precizati care dintre metodele de electrodiagnostic de mai jos permite
alegerea, dupa criterii obiective, cantitative, a parametrilor prescriptiilor pentru
curentii exponentiali utilizati in tratamentul paraliziilor flasce:
a) cronaximetria
b) E.M.G
c) metoda curbei I/t (Honweg - Weiss)
d) testul galvanic al excitabilitatii
e) testul faradic al excitabilitatii

3.
Determinarea potentialelor evocate, somato-senzitive sau/ i somato-motorii,
e o metoda de:
a) fototerapie
b) crenoteraie
c) electroterapie
d) hidrotermoterapie
e) chimoterapie
Niciunul

4.
Numiti patru tipuri de curent/
impulsuri de curent electric ce
pot fi utilizate in
electrodiagnostic:
-galvanici;
-faradici/ neofaradici;
-rectangulari, de joasa frecventa;
-triunghiulari, de joasa frecventa;

1
 5.
Proprietatile pasive ale tesuturilor, in raport cu curentii electrici excitatori,
sunt:
a) efectul tenodezic
b) rezistivitatea electrica reala (intriseca)
c) rezistivitatea reactiva (la un anumit tip de curenti)
d) polarizarea tisulara (electrotonus)
e) perioada de stimulare

6.
Parametrului fizic al unui curent excitator: timpul util, ii corespunde, ca
parametru al raspunsului fiziologic specific al structurilor excitabile la stimularea
electrica:
a) cronaxia
b) viteza de inactivare a mediatorilor chimici in fantele sinaptice
c) constanta de timp
d) intensitatea excitatiei
e) acomodarea

7.
Potentialul bioelectric de repaus al membranelor excitabile este, in esenta,
unul de:
a) actiune
b) micare
c) potasiu
d) calciu
e) sodiu

8.
Galvanotropismul este:
a) o procedura de electroterapie
b) o metoda de electrodiagnostic neuromuscular

11

2
 c) o metoda de explorare imagistica cu ultrasunete
d) un efect biologic interpolar, specific curentului continuu
e) o tehnica de relaxare intrinseca

9.
Enumerati doua substante active farmacologic, disociabile, utilizate pentru
galvanoionizari, sub catod:
-iodura de potasiu;
-saruri de acizi organici;
-salicilat de sodiu

10.
Conditia bioelectrica pe care trebuie sa o indeplineasca un tesut, pentru a
putea fi excitat electric/ electrostimulat, este:
a) atingerea unei temperaturi intratisulare optime
b) descrisa de expresia matematica (diferenta a doua functii exponentiale
formula lui Monier) a relatiei dintre excitatie i acomodare
c) relatia de interdependenta dintre procesele de recrutare spatiala i
temporala motoneuroni
d) acumularea unei cantitati critice de substanta disociabila, prin
ionoforeza, in tesut
e) aparitia spasticitatii

11.
In stari de hipocalcemie, curba parabolica de pararezonanta a nervului,
respectiv a muchiului (Coppee-Monier), a relatiei dintre frecventa stimulului
sinusoidal i intensitatea liniara a curentului excitator:
a) este mult alungita
b) are contur dedublat
c) prezinta valori identice pentru nervi i muchi
d) prezinta un minim mai ascutit decat in conditii normale
e) se aplatizeaza

12
. In cazul curentilor Trbert, electrodul sub care se obtine analgezia este:
a) cel negativ
b) cel pozitiv
c) din cauciuc electroconductor
d) stelat
e) tip ventuza

13.
Numiti doua contraindicatii specifice pentru aplicatiile de curenti
3
interferentiali de medie frecventa concomitente cu masaj prin vid-aspiratie in
ritm de joasa frecventa (mecanica), comandat/ asistat electronic:
-aplicarea pe zone cutanate/subcutanate cu pericol de sangerare (venectazii,
varice,
echimoze, hematoame);
-aplicarea la nivel pelvin/ peritrohanterian/lombo-sacro-fesier/la radacinile
coapselor, in perioade premenstruale i menstruale;
-aplicarea pe zone cutanate/subcutanate cu leziuni inflamatorii acute

14.
In Sistemul International de Unitati de Masura, intensitatea campului
magnetic inclusiv (in cadrul campurilor magnetice) cele de joasa frecventa,
utilizate in Magnetoterapie se masoara in:
a) Farad
b) Tesla
c) Amper
d) Volt
e) Watt
15.In cazul microundelor, raportul caloric grasime/ muchi (coeficientul de
incalzire tisulara/ unitate de volum), este:
a)
b)
c) 10/1
d) 1/1
e) 1/5

16.
Care dintre urmatoarele grupaje metodologie terapeutice permit, in anumite
conditii, introducerea transcutanata de substante farmacologic active?
a) galvanoterapia
b) ultrasonoterapia
c) terapia cu unde scurte decametrice pulsatile in camp inductor
d) masajul terapeutic umed
e) terapia cu curenti neofaradici

17.
Electrostimularile selective pentru refacerea sensibilitatii kinestezice, din
etapa a II -a de recuperare in leziunile de nervi periferici, au caracter
predominant:
a) profilactic
b) spasmolitic
c) terapeutic
d) excitomotor
e) recuperator

18.
4
 Parametrului fizic al unui curent excitator, intensitatea, raportat la suprafata
electrodului de aplicare, respectiv, la suprafata membranei structurilor
performat excitabile subiacente (= densitatea curentului) ii corespunde, ca
parametru al raspunsului fiziologic specific la excitoterapia prin stimulare
electrica:
a) cronaxia
b) intensitatea excitatiei
c) constanta de timp
d) viteza de inactivare a mediatorilor in fantele sinaptice
e) acomodarea

19.
Coeficientul de acomodare alfa este:
a) o unitate de masura a fortei musculare
b) o variabila utilizata in imagistica aparatului locomotor
c) o constanta de calcul a costurilor unei zile de spitalizare in recuperare
d) o marime ce apreciaza cuantificat fenomenul de acomodare si indirect,
excitabilitatea unui cuplu nerv-muschi
e) o variabila utilizata in calculul parametrilor de prescriptie a unei proceduri
de hipertermie generala

20.
Enuntati doua dintre formele in afara de cea electrolitica sub care
curentul galvanic mai poate traversa tesuturile:
-electroforetica;
-electroosmotica;
-protonica

21.
In cadrul tratamentului complex al sindroamelor de
neuron motor central, electrostimularea cu ajutorul curentilor rectangulari tip
Hufschmidt, se aplica:
a) pe musculatura spastica
b) pe musculatura extensoare (flasca) a membrului superior afectat
c) pe dorsiflexorii plantari
d) pe eversorii plantari (peronieri)
e) pe musculatura inspiratorie a hemitoracelui afectat

22.
Numiti care dintre procesele electro-chimice produse de curentul continuu
sub anod (respectiv sub catod) sunt valorificabile din punct de vedere terapeutic
pentru galvano-ionizari (galvano-ionoforeze)

5
sub anod: . cationii din solutia (electrolitica) de sub electrod trec in tegument,
prin respingere electrostatica (fiind de acelai semn cu anodul);
sub catod: anionii din solutia (electrolitica) de sub electrod trec in tegument,
prin respingere electrostatica (fiind de acelai semn cu catodul)

23.
Galvanotaxia este:
a) o procedura de electroterapie
b) o metoda de electrodiagnostic neuromuscular
c) o metoda de explorare imagistica cu ultrasunete
d) un efect biologic interpolar, specific curentului continuu
e) o tehnica de relaxare extrinseca

24.
Elementele ce pot reduce fenomenul de acomodare (alungesc constanta de
acomodare) favorizand raspunsuri repetitive (senzatie de
vibratie neplacuta perceputa zile sau saptamani intregi) dupa o procedura de
electroterapie prin curenti de joasa frecventa, sunt:
a) racirea locala a tegumentului
b) migrena
c) catelectrotonusul moderat
d) coriza
e) hipocalcemia

25.
Curentii modulati de tip Schwellstrm sunt utilizati terapeutic pentru:
a) electrostimularea/ respectiv electrogimnastica musculaturii somatice
denervate, in faza finala de reinervare
b) tonifierea musculaturii normoinervate, dar cu insuficienta functionala
i hipotrofie prin neutilizare
c) prevenirea aderentelor intermusculare i/ sau peritendinoase
d) relaxarea musculaturii cu contractura reflexa antalgica
e) stimularea electrica functionala (electromecanoterapie) rotatorie
a musculaturii membrelor paralizate prin leziuni de neuron motor periferic

26.
Fenomenul Djourno reprezinta:
a) un efect direct al radiatiilor calorice asupra tegumentelor
b) un proces degenerativ de cauza post-traumatica

c) un tip de evolutie spre vindecare tisulara, in cazul escarelor

6
 d) interferenta (inversarea) dintre pragul sensibilitatii dureroase i cel al
contractiei musculare tetanice, produsa la electrostimularea cu ajutorul
curentilor de medie frecventa
e) un fenomen electrofiziologic

27.
Mecanismul i efectele biologice primare ale interactiunii undelor scurte
decametrice cu tesuturile vii sunt puse in evidenta de:
a) teoria portii de control (Melzack i Wall)
b) teoria relativitatii (Einstein)
c) teoria dielectricului neomogen (Maxwell-Wagner)
d) teoria ionica a excitatiei (Pflgger-Chavault)
e) teoria asemanarii (mimicriei) moleculare (Ebringer)

28.
Transformarea (partiala) in caldura efectul Joule , la nivelul tesuturilor, a
energiei campului electromagnetic al undelor scurte decametrice, emise/
aplicate in camp inductor, se face proportional cu:
a) conductibilitatea termica a tesutului
b) volumul tesutului
c) masa tesutului
d) conductibilitatea electrica a tesutului
e) nici una din variantele de mai sus

29.
O contraindicatie relativspecifica, pentru aplicatiile de unde scurte
decimetrice, este:
a) tuberculoza
b) psihoza maniaco-depresiva
c) aplicarea in zona globilor oculari (risc de cataracta)
d) fractura de humerus
e) epilepsia

30.
Actiunile campurilor magnetice de joasa frecventa la nivelul focarului de
pseudoartroza sunt:
a) favorizarea penetrarii vaselor de neoformatie asemanator modului in
care aceasta se produce in osificarea encondrala normala
b) resorbtia osteofitelor
c) calcificarea tesutului fibrocartilaginos in zona de pseudoartroza
d) ameliorarea, la nivel local, a drenajului veno-limfatic
e) o actiune osteogenetica directa
7
 31.
Efectul termic al ultrasunetelor, atunci cand sunt aplicate pe structuri
musculo-scheletale, este maxim la nivelul:
a) muchiului
b) membranei sinoviale
c) maduvei osoase
d) periostului
e) cartilajului articular

32.
Pseudocavitatia este:
a) o actiune degajanta a ultrasunetelor fata de particulele de gaz
dizolvate in lichide
b) un fenomen folosit la

15

8
producerea aerosolilor
c) un efect folosit in eco-diagnostic
d) o leziune intalnita in coxartroze
e) un proces atomic produs de fasciculele LED

33.
O contraindicatie relativ specifica a ultrasunetelor este:
a) tuberculoza
b) neoplaziile
c) epilepsia
d) nevralgia de trigemen
e) psoriazisul

34.
Anumite substante medicamentoase, in conditionari de uz extern, pot penetra
mai uor transcutanat cu ajutorul urmatoarelor proceduri fiziatrice:
a) curenti electrici de medie frecventa
b) fascicule LASER
c) masaj
d) curent galvanic
e) ultrasunete
35.
In cadrul tratamentului complex al sindroamelor de neuron motor central,
electrostimularea cu ajutorul curentilor rectangulari tip Hufschmidt, se aplica:
a) pe musculatura inspiratorie a hemitoracelui afectat
b) pe musculatura extensoare (flasca) a membrului superior afectat
c) pe eversorii plantari (peronieri)

9
 d) pe dorsiflexorii plantari
e) pe musculatura spastica
36.
Blocajul de depolarizare (depresiunea catodica) apare prin:
a) efort fizic prelungit
b) exces local de substante imunologic active
c) ischemie loco-regionala
d) epuizarea substratului ionic de activare (excitatie)/ acumularea, prin
migrare, la nivel intracelular, a ionilor de Na +
e) creterea temperaturii centrale a corpului la peste 37C

37.
Electrotonusul este un fenomen bioelectric generat, in mod caracteristic i
maximal, de:
a) manevrele fundamentale ale masajului clasic
b) curentul continuu (galvanic)
c) expunerea la radiatii ultraviolete
d) tehnicile de facilitare neuro-musculara proprioceptiva periferica
e) crioaplicatii

38.
Enumerati trei dintre parametrii
fizici ai curentilor excitatori
(electrostimulilor):
-intensitatea medie i de varf ale curentilor excitatori;
-durata impulsurilor de curent;
-tipul/ timpul pantei (frontului) de cretere (ascendente);
-tipul/ timpul pantei (frontului)de descretere;

39.
Bruschetea unui stimul electric reprezinta:
a) amplitudinea de variatie a

16

10
campului magnetic generat de curentul electric
b) timpul (i tipul) de cretere a impulsului, respectiv durata (i forma)
pantei ascendente (a frontului de cretere) a impulsului de curent electric
c) capacitatea de a incalzi in profunzime a curentului electric
d) potentialul iatrogen al curentului electric
e) efectul bacteriostatic al curentului electric

40.
La baza fenomenului fiziologic al acomodarii (Nernst efect mascat) sta:
a) recrutarea spatiala de motoneuroni
b) capacitatea progresiva a sistemului de transport activ transmembranar
pentru Na+
c) antrenarea alternanta a (termo) receptorilor
d) plasticitatea functionala a sistemului nervos central
e) virajul musculaturii striate spre metabolism anaerob

41.
Durata minima a unui electrostimul, sub care acesta nu mai este eficace, este:
a) o ora
b) durata unei semiunde pozitive
c) durata unei perioade de stimulare
d) 3 minute
e) 0,010,02 milisecunde

42.
Fibra musculara normo-

11
inervata este excitata de catre o comanda endogena motorie sau de catre un
electrostimul exogen, astfel:
a) direct
b) prin intermediul unei substante de cuplare
c) prin intermediul campului magnetic al curentului electric
d) prin intermediul fibrelor nervului motor periferic aferent acesteia
e) prin fenomene capacitive i de sumatie temporala

43.
Valorile cronaxiillor nervilor i respectiv ai muchilor scheletici, sunt in mod
generic:
a) mai mici de o milisecunda, respectiv mai mari de o milisecunda
b) corespunzatoare tipului de curent excitator utilizat
c) dependente de suprafata electrodului activ
d) dependente de starea tegumentelor suprajacente
e) variabile cu tipul de clima in care se afla individul respectiv

44.
In cadrul aplicatiilor terapeutice curente de ultrasunete, cea mai intensa
actiune termica uneori cu potential iatrogen se manifesta la:
a) nivelul fanerelor
b) nivelul periostului
c) nivelul nodulilor mio-gelotici
d) nivel cutanat
e) nivelul prostatei
45.

17

12
 Enumerati doua dintre principalele caracteristici ale actiunii fiziologice a
impulsurilor de curent electric de joasa frecventa:
excitatia este polara;
rezistivitatea cutanata este mare;
excitatia este sincrona;

46.
In cazul curentilor electrici cu impulsuri de joasa frecventa, urmatoarele tipuri
de curenti au la intensitati suportabile efect excito- motor pe musculatura
normo-inervata:
a) curentii triunghiulari
b) curentii neofaradici
c) curentii rectangulari
d) curentii exponentiali
e) curentii trapezoidali

47. Efectele fiziologice i respectiv biologice principale ale curentilor de medie

frecventa sunt:
a) excito-motor pe musculatura denervata
b) decontracturant
c) vasculobiotrofic i resorbtiv
d) analgetic
e) ionoforetic

48.
Fenomenul de anelectrotonus, care apare sub actiunea curentului galvanic,
consta in:
a) stimulare neuro-musculara
b) hiperpolarizarea membranei structurilor preformat excitabile
c) depolarizarea membranei structurilor preformat excitabile
d) spargerea, prin actiunea curentului galvanic, in fantele sinoptice ale
jonctiunilor mio- neurale, a veziculelor cu mediatori chimici
e) transmiterea (difuzarea) stimulului electric i contralateral de locul de
aplicare a curentului galvanic

49.
Numiti o contraindicatie specifica aplicatiei de ultrasunete:
Nevralgia de trigemen;
Aplicatia pe zonele metafizare la copii i adolescenti

50.
Utilizarea simultana a fenomenului piezoelectric, atat direct, cat i invers, se
intalnete in:
a) baia generala de lumina
13
 b) ultrasonoterapie
c) ecodiagnostic
d) micromasajul tisular intern
e) electroosmoza galvanica

51.
Prezenta unor corpi straini metalici (tije, broe, endoproteze etc.) la nivelul
unui segment al aparatului locomotor reprezinta o contraindicatie pentru
aplicatiile loco-regionale de:
a) curenti electrici de joasa frecventa
b) curenti electrici de medie frecventa
c) curenti electrici de inalta frecventa in emisie discontinua (unde scurte
pulsatile)
d) campuri magnetice de joasa frecventa
e) radiatii infraroii in camp deschis (Solux)

52.

18

14
 Potentialul de repaus al membranei celulare a structurilor preformat
excitabile este in esenta:
a) un potential de calciu
b) un potential mentinut prin mecanisme active i pasive
c) un potential nul
d) un potential de potasiu
e) un potential mentinut prin mecanisme excusiv active

53.
Efecte biologice (biofizice/ biochimice) primare ale curentului galvanic sunt:
a) disociatia ionica
b) endotermia tisulara
c) pseudocavitatia
d) ionoforeza
e) electroosmoza

54.
Efecte favorabile in tratamentul pseudartrozelor, produc:
a) balneatia in ape alcaline
b) repausul postural absolut
c) infiltratii locale cu corticoizi
d) aplicatii de campuri magnetice de joasa frecventa in emisie
discontinua
e) tratamentul cu ultrasunete

55.
Pseudocavitatia este un efect generat asupra substratului expus la:
a) radiatii gamma
b) curent galvanic
c) congelare
d) ultrasunete
e) campuri magnetice de joasa frecventa 56.In lipsa unei protectii
corespunzatoare a tegumentului de sub catod, aplicatiile de curent galvanic pot
produce local:
a) edeme pufoase
b) elastoza
c) necroza de colicvatie (arsura chimica alcalina)
d) hematoame
e) hiperpigmentare melanica

57.
Electrostimularea musculaturii netede viscerale (spre exemplu pentru
tratamentul constipatiilor cronice atone), se face cu:
a) curenti de inalta frecventa
b) curenti de joasa frecventa, cu frontul de cretere modulat exponential
c) curenti rectangulari tip Hufschmidt
15
 d) curenti diadinamici
e) unde scurte

58.
Efectul analgetic al curentilor Trbert este produs prin:
a) blocaj de depolarizare
b) efect de acoperire (blocaj prin mecanism competitiv al portii de
control a durerii)
c) blocaj de hiperpolarizare
d) blocaj la rece al pompelor ionice de la nivelul membranar
e) acomodare
59. Enumerati trei dintre principalele tipuri de curent/ impulsuri de curent de
joasa frecventa:
A curenti electrici de joasa frecventa: curentul alternativ sinusoidal
B impulsuri de curent electric de joasa frecventa:
a) de tip rectangular
curenti modulati (Schwellstrom)
curenti aperiodici, neregulati
b) de tip progresiv (cu panta ascendenta oblica sau curba):
curenti triunghiulari
curenti trapezoidali

16
60 Efectele fiziologice
(generate de raspunsuri
specifice) la nivelul structurilor
preformat excitabile, pot produce:
a) curenti de joasa frecventa
b) curenti de medie frecventa
c) fasciculele LASER
d) campurile magnetice de joasa frecventa
e) curentul galvanic

61.
Oscilatiile (vibratiile) pendulare mecanice longitudinale, cu frecvente de 800
KHz1 MHz, sunt utilizate pentru:
a) radioterapie
b) LASER terapie
c) vibromasaj
d) ultrasonoterapie
e) inhaloterapie

62.
Numiti trei dintre principalele
caracteristici ale actiunii
fiziologice ale curentilor de medie
frecventa:
1) sumatia temporala (efectul Gildemeister)
2) excitatia apolara sau ambipolara (efectul Wyss)
3) impedanta scazuta a tegumentului fata de aceti curenti, comparativ cu cel
galvanic i cu cei de joasa frecventa
4) fenomenul de interferenta a pragurilor

63.
Numiti cuvintele engleze din
ale caror initiale se compune
denu- mirea TENS:
Transcutaneous Electric Nerve
Stimulation

64.

17
 Numiti cuvintele romaneti din
ale caror initiale se compune
denumirea SNET:
Stimulare Nervoasa Electrica
Transcutanata

65.
Efecte de facilitare a penetratiei transcutanate a unor substante
farmacologic active au:
a) campurile magnetice de joasa frecventa
b) radiatiile LASER
c) radiatiile ultraviolete
d) curentul galvanic
e) ultrasunetele

66.
Efecte fiziologice, biologice i terapeutice inclusiv corolare ale
ultrasunetelor sunt:
a) efectul analgetic
b) efectul simpaticolitic/ hiperemizant
c) efectul fibrolitic
d) antiinflamator/ resorbtiv
e) influentarea favorabila a vitezei de conducere in nervii periferici motori
67.
Numiti una din legile de baza ale conducerii influxului prin fibra nervoasa:
legea tot sau nimic
legea integritatii fiziologice a fibrei nervoase
legea conducerii izolate

68.
Fibrele nervoase de tip A sunt:
a) mielinice i groase
b) sensibile la presiune
c) cu viteza de conducere rapida

20

18
 d) cu postpotential negativ scurt i pronuntat
e) cu postpotential pozitiv
minim

69.
Curentii cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa, tip TENS, blocheaza
transmiterea durerii prin:
a) electrostimularea cordoanelor posterioare medulare
b) blocaj de hiperpolarizare
c) electrostimularea antalgica antidromica transcutana
d) electrostimularea selectiva a fibrelor A
e) blocarea pompelor ionice membranare

70.
Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la procesul de excitatie al
structurilor preformat excitabile, sunt adevarate?:
a) este un fenomen de membrana
b) inseamna depolarizarea potentialului de repaus al membranei
c) are loc la interfata dintre mediul intern i cel extern al structurii
preformat excitabile
d) are loc i in mediul intern al structurii preformat excitabile
e) expunerea prelungita la rece intens stimuleaza procesul de excitatie

71.
Principalele mecanisme de transport pasiv, la nivelul

19
membranelor structurilor preformat excitabile, sunt:
a) ionoforeza
b) osmoza
c) fDonnan enomenul
d) difuziunea pasiva
e) disocierea

72.
Care dintre urmatoarele tipuri de curenti i/ sau impulsuri de curent de joasa
frecventa au efecte fiziologice predominant excitatorii pe musculatura scheletala
normo-inervata?:
a) curentii sinusoidali
alternativi
b) curentii sinusoidali redresati
c) curentii faradici
d) curentii neofaradici
e) curentii rectangulari (dreptunghiulari)

73.
Care dintre urmatoarele tipuri de curenti/ impulsuri de joasa frecventa au
efecte de stimulare a musculaturii scheletale denervate periferic?:
a) curentii triunghiulari
b) curentii trapezoidali
c) curentii exponentiali
d) curentii TENS
e) curentii Trbert

74.
Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la curentii exponentiali sunt
adevarate?:
a) au panta de cretere verticala (abrupta)
b) au bruschete mare
c) produc electrostimularea musculaturii scheletale normo-

21

20
inervate
d) au efecte excitatorii fiziologice pe structurile preformat excitabile de tip
muscular striat
e) produc fenomene de acomodare pe musculatura neteda normo-
inervata
Niciuna
75.
Curentii Trbert sunt:
a) curenti de inalta frecventa
b) curenti de medie frecventa
c) impulsuri rectangulare de curenti de joasa frecventa
d) curenti de joasa frecventa alternativi, sinusoidali

e) campuri magnetice de joasa frecventa

76.
Stabiliti, prin incercuire, care dintre urmatoarele caracteristici ale CDD sunt
adevarate:
a) frecventa de baza: 50 sau 100 impulsuri/sec.
b) sunt impulsuri de curent de joasa frecventa
c) sunt curenti alternativi sinusoidali redresati
d) sunt curenti modulati exponentiali pe panta descendenta
e) au efecte analgezice importante

77.
Denumiti un tip de curent de joasa frecventa, indicat in electro- gimnastica
musculaturii normo-inervate i/ sau in faza finala de reinervare:
Curentii neofaradici
Curentii neofaradici modulati

21
 78.
Electroterapia cuprinde:
a) terapia cu ultrasunete
b) terapia cu impulsuri de curent electric de joasa frecventa
c) terapia cu radiatii luminoase
d) terapia cu curenti de medie frecventa
e) terapia cu raze X
79.
Electroterapia cu curent alternativ cuprinde:
a) curenti faradici
b) curenti de la retea
c) curenti Foucault
d) C.D.D.
e) curenti Nemec
80.
Enumerati doua tipuri de curenti de tip impulsuri de joasa frecventa:
a) de tip progresiv:
curenti exponentiali
curenti triunghiulari
b) de tip rectangular:
curenti neofaradici
curenti neofaradici modulati
81.
Excitoterapia specifica, prin stimulare electrica a structurilor preformat
excitabile, se face cu:
a) curenti de medie frecventa
b) curenti de inalta frecventa
c) curent continuu (galvanic)
d) curenti de joasa frecventa
e) impulsuri de curent de joasa frecventa

82.
Enumerati doua dintre structurile tisulare (STPE) de baza preformat excitabile
asupra carora actioneaza excitoterapia specifica:
Celulele nervoase
Celulele musculare i structure tisulare derivate:
tesutul cardionector
celulele receptoriale

22
83.
Stabiliti, prin incercuire, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
potentialul de repaus al celulei sunt adevarate:
a) este in esenta un potential de Na+
b) se mentine in mod pasiv (fara consum de energie)
c) rolul hotarator in mentinerea acestui potential il are cuplul de ioni: Ca++/
Mg++
d) valoarea potentialului de repaus al celulelor preformat excitabile este +
20 mV
e) variatiile valorilor potentialului de repaus se insotesc de emisii de
radiatii
Niciunul
84.
Intensitatea minima a unui curent continuu necesara pentru declanarea
excitatiei, o reprezinta:
a) reobaza
b) potentialul critic
c) cronaxia
d) media influxului de ioni de Mg++ extracelular
e) constanta de timp
85.
Conform teoriei lui Hermann referitoare la transmiterea excitatiei prin
curentii locali, cu acelai nume, acest proces se caracterizeaza prin:
a) transmitere din aproape in aproape
b) se refera la fibrele nervoase sarace in mielina, nesegmentate
c) transmiterea excitatiei se
face foarte rapid
d) include fibrele nervoase bogat mielinizate
e) determina numai contractia fibrelor musculare fazice
86.
Curentii internodali Tasaki asigura transmiterea excitatiei:
a) pentru fibrele mielinice cu strangulatii Ranvier
b) din aproape in aproape
c) mai rapid decat prin curentii locali Hermann
d) in salturi
e) dintr-o strangulatie Ranvier in alta
87.
Fenomenul de analgezie indus prin anelectrotonus este unul dintre efectele
fiziologice ale:
a) curentilor de medie frecventa
b) curentului galvanic
c) curentilor de inalta frecventa
23
 d) ultrasunetelor
e) campurilor magnetice de joasa frecventa
88.
Numiti unul dintre efectele fiziologice ale curentului galvanic:
1) Anelectrotonusul
2) Catelectrotonusul
89.
Creterea excitabilitatii neuro-musculare de catre curentul galvanic se
datoreaza:
a) fenomenului de catelectrotonus
b) contractiei musculaturii netede a vaselor mari
c) contractiei fibrelor

23

24
musculare striate tonice
d) electrostimularii fibrelor striate denervate periferic
e) fenomenului de galvanotaxie

90.
Stabiliti, prin incercuire, care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la
cronaxie sunt adevarate:
a) se refera la perioada de maxima excitabilitate neuro-musculara
b) este timpul minim necesar unui curent continuu pentru a produce
excitatia
c) se determina cu ajutorul unui curent galvanic a carui intensitate este
egala cu dublul reobazei
d) este egala cu 1/2 din intensitatea minima a curentului galvanic pentru
declanarea excitatiei
e) muchii fazici au cronaxii mai mari decat muchii tonici
91.
Conform teoriei ionice a excitatiei, substratul biochimic al procesului de
acomodare il reprezinta:
a) activarea progresiva a sistemului de transport pentru Na+
b) influxul brusc al ionilor de Na+ in interiorul celulei preformat excitabile
c) inactivarea progresiva a sistemului de transport pentru Na +
d) inactivarea progresiva a canalelor lente de Ca++

25
 e) blocajul de hiperpolarizare
92. Enumerati doua dintre actiunile biologice ale curentului galvanic:
a) actiuni biologice primare
(biologice i biochimice):
1) disociatia ionica
2) migrarea polara
b) actiuni bio/ fiziologice specifice (proprii curentului galvanic)
1) dezintegrarea celulelor in suspensie
2) efectele (polare) la nivelul tromboilor intra-vasculari
93.
Arsurile i necrozele ce pot apare in cazuri de supradozare a curentului
galvanic sunt efecte polare, consecinte locale ale urmatorului fenomen:
a) electroliza
b) electroosmoza
c) ionoforeza
d) electroforeza
e) disociatia ionica
94.
Enumerati doua din principalele efecte terapeutice ale curentului
galvanic:
1) efecte analgetice (primare) sau/i sedative
2) efecte asupra excitabilitatii neuro-musculare (excitomotor,
decontracturant/spasmolytic)
3) efect vasodilatator locoregional
4) efect fibrolitic
95.
In practica fiziatrica, aplicatiile de curent galvanic se pot face in urmatoarele
moduri:
a) cu electrozi-placa de dimensiuni diferite
b) ca ionoforeza (introducere prin tegument de substante
medicamentoase)
c) ca baie hidro-electrolitica partiala (bi-, tri- sau cvadri-celulara)
d) ca baie generala (completa
e) ca baie de lumina
Stanger)

26
96.
In stimularea musculaturii striate normo-inervate se pot folosi urmatoarele
forme de curenti de joasa frecventa:
a) dreptunghiulari
b) faradici
c) neofaradici
d) curenti Hufschmidt
e) curenti modulai/ progresivi
tip Lapique (sub forma de trenuri de impulsuri cu pante variabile)
97.
Enumerati doua dintre efectele fiziologice ale curentilor interferentiali de
medie frecventa:
1) excitomotor
2) decontracturant
3) analgetic
4) vegetativ/ simpaticomodulator pe structurile dermato/sclero/ miotomiale,
respective neuro-ganglionare, vasculare, sau/ i viscerale segmentare
98.
Curentii Nemec sunt:
a) (curenti) de inalta frecventa
b) (curenti) stohastici
c) (curenti) interferentiali de medie frecventa
d) impulsuri de curent de joasa frecventa
e) (curentii) de tip galvanic
99.
Principalele caracteristici ale endotermiei tisulare sunt:
a) caldura remanenta
b) temperatura tegumentului nu se modifica (sau crete foarte putin)
c) se produce un eritem persistent
d) polarizarea tisulara
e) efect excitomotor pe musculatura striata normo-inervata

27
 100.
Enumerati doua dintre principalele proprietati/ caracteristici fizice ale
curentilor de inalta frecventa:
1) produc in jurul lor campuri electromagnetice alternative, ce se propaga in
atmosfera sub forma de unde electromagnetice
2) produc importante fenomene capacitive i inductive
3) nu produc fenomene electro-chimice de: ionizare, electroliza, electroforeza
101.
Curentii Foucault sunt:
a) curenti modulati de joasa frecventa
b) curenti electrolitici
c) curenti de aer foarte rece, folositi in crioterapie
d) curenti turbionari cu deplasare circulara in tesuturi, indui de forta
electromagnetica a campului magnetic din circuitul (bobina) rezonator i care
produc efectul Joule
e) curenti de medie frecventa
102.
Blocajul de depolarizare (depresiunea catodica) apare prin:
a) efort fizic prelungit
b) exces de substante imunobiologic active
c) ischemie loco-regionala
d) epuizarea substratului ionic de activare
e) creterea temperaturii centrale a corpului la peste 37C
103.
Electrotonusul este un fenomen bio-electric generat in mod caracteristic de:
a) manevrele fundamentale ale masajului clasic
b) curentul continuu (galvanic)

28
 c) expunere la radiatii UV
d) tehnicile de facilitare proprioceptiva periferica
e) crioaplicatiile locale

104.
Bruschetea unui stimul electric reprezinta:
a) timpul i tipul de cretere a impulsului electric (durata i forma pantei
ascendente a frontului de cretere)
b) amplitudinea de variatie a campului magnetic generat de curentul electric
c) capacitatea de a incalzi in profunzime tesuturile
d) potentialul iatrogen al curentului
e) efectul bacteriostatic al curentului

105.
La baza fenomenului fiziologic al acomodarii (Nernst efect mascat) sta:
a) recrutarea spatiala de motoneuroni
b) inactivarea progresiva a sistemului de transport pentru sodiu
c) antrenarea succesiva a receptorilor de cald/ rece
d) plasticitatea functionala a
SNC
e) virajul musculaturii striate pe metabolism anaerob
106.
Durata minima a unui electrostimul, sub care acesta nu mai este eficace,
este:
a) de o ora
b) egala cu durata unei

29
semiunde pozitive
c) egala cu durata perioadei de stimulare
d) de 2 secunde
e) de 0,02 milisecunde
107.
Fibra musculara normoinervata este excitata de catre o comanda endogena
motorie sau de catre un electrostimul, astfel:
a) direct
b) prin intermediul unei substante de cuplare
c) prin intermediul campului magnetic al curentului electric
d) prin intermediul fibrelor nervului motor periferic aferente acestuia
e) prin fenomene capacitive i de sumatie temporala
108.
Valorile cronaxiilor nervilor i respectiv ale muchilor scheletici sunt, in mod
generic:
a) mai mici de o milisecunda, respectiv mai mari de o milisecunda
b) corespunzatoare tipului de curent excitator utilizat
c) dependente de suprafata electrodului activ
d) dependente de starea tegumentelor
e) variabile cu tipul de clima in care se afla individul respectiv
109.
In cadrul aplicatiilor terapeutice curente de ultrasunete, cea mai intensa
actiune termica, uneori cu potential iatrogen, se manifesta la:

26

30
 a) nivelul fanerelor
b) nivelul periostului
c) nivelul nodulilor mio-gelotici
d) nivelul tegumentului
e) nivelul prostatei
110.
Stabiliti relatia corecta intre urmatoarele structuri tisulare ale organismului
uman i gradul lor de conductibilitate electrica:
a) foarte buni conducatori
b) rau conducatori
c) foarte rau conducatori
d) buni conducatori

A) tesut nervos, tesut adipos, tesut osos

B) sange, LCR
C) muchi, organe interne, tesut subcutanat
D) epiderma, par
a-B
b-A
c-D
d-C
111.
Valoarea raportului numeric de proportionalitate, la nivelul fibrelor nervoase
mielinice, dintre viteza de conducere a influxului nervos prin fibra respectiva, in
m/s, i diametrul fibrei, masurat in , este:
a) de cinci ori mai mare
b) de ase ori mai mare
c) de patru ori mai mica
d) de opt ori mai mica
e) egal
112.
Corpul uman poate fi privit, din punct de vedere al fenomenelor de
conductibilitate electrica, in mod global, ca fiind un:
a) mediu fizic activ LASER
b) mediu fizic de tipul plasmei

31
 c) camp mezonic
d) electrolit
e) solenoid
113.
Numiti trei efecte fiziologice sau/ i biologice, complexe/ rezultante,
valorificabile terapeutic, ale ultrasunetelor utilizate la doze clinice:
-Analgetic (prin actiunea pe terminatiile senzitive din tegument);
-Decontracturant/ antispastic muscular (inclusiv prin actiunea asupra buclei);
-Vasoactiv: vasodilatatie locala
hiperemie arteriolara i creterea intoarcerii venolimfatice

114.
Impulsurile de curent electric de joasa frecventa clasic, recunoscute i
utilizate in scop analgetic prin efect de acoperire, sunt:
a) curentii Hufschmidt
b) curentii exponentiali
c) curentii modulati tip Schwellstrom
d) curentii faradici
e) curentii Trbert
115.
Care dintre urmatoarele manevre este, in acelai timp, o secventa
procedurala de electroterapie cu curenti interferentiali de medie frecventa i
una de masaj?:
a) manipularile vertebrale
b) duul-masaj
c) PUVA-terapia
d) electrocinezia
e) vibro-masajul
116.
Principalele procese fizice care influenteaza, la nivel intim, efectele biologice
inclusiv pe

27

32
cele valorificabile terapeutic ale undelor scurte decimetrice, sunt:
a) emisia stimulata a radiatiei
b) amplificarea radiatiei
c) reflexia
d) dispersia
e) absorbtia
117.
Numiti patru substante
farmacologic active, disociabile
ionic, ce pot fi amplasate sub
anod, pentru a fi introduse trans-
tegumentar prin galvano-ionizare
(galvano-ionoforeza):
acetilcolina;
adrenalina;
cocaina;
histamina;
hialuronidaza;
penicilina;
corticoizi;

118.
Care dintre urmatoarele tipuri de curent (sau impulsuri de curent) electric au,
printre indicatiile lor terapeutice, tulburarile circulatorii arteriale i/ sau venoase:
a) galvanic
b) modulati (Schwellstrom)
c) neofaradici i neofaradici modulati
d) diadinamici
e) interferentiali de medie frecventa

119.
Intensitatea curentului intr-o baie galvanica generala, fata de cea din cadrul
unei galvanizari uscate este mai mare, aproape de:
a) 10 ori
b) 0,5 ori
c) 145 ori

33
 d) 1.000 ori
e) 775 ori
120.
Numiti o contraindicatie relativ specifica pentru electro-punctura:
unele zone hormonoreceptoare in timpul sarcinii;
schizofrenia;
(neindicatie): afectiuni organice sau/ i cu alte solutii terapeutice (mai) bine
precizate

121.
Relatia dintre frecventa curentului (alternativ sinusoidal de medie
frecventa) i numarul de perioade succesive ale stimulului electric se face dupa:
a) curba de excitabilitate a lui DArsonval
b) dupa o curba de tip Schwartz
c) dupa curba de pararezonanta Coppee-Monier
d) dupa o curba gaussiana
e) dupa curba de disociere a oxihemoglobinei

122.
Pentru stimularea electrica functionala (FES) este necesara aplicarea la nivelul
fiecarui muchi, denervat prin leziuni de neuron motor periferic (NMP), a unui
numar de:
a) 68 electrozi
b) 3 electrozi
c) 46 electrozi
d) 2 electrozi
e) 1 electrod monopolar
123.
Curentul electric de inalta frecventa formeaza, in cazul undelor scurte
decametrice in camp condensator, intre placile condensatorului (cei doi electrozi
emitatori), un camp predominant:

28

34
 a) electric
b) ultrasonic
c) interferential
d) magnetic
e) mezonic
124.
Interactia undelor scurte decimetrice cu substratele biologice este
caracterizata, din punct de vedere fizic, de urmatoarele procese:
a) amplificare
b) reflexie
c) dispersie
d) emisie
e) absorbtie
125.
Numiti patru indicatii
terapeutice relativ specifice ale
undelor scurte decametrice
pulsatile in camp inductor:
durioame plantare sau/ i digitale, operate;
osteomielite;
resorbtia hematoamelor;
herpes zoster;
arsuri;

126.
In ultrasonoterapie sunt folosite in mod curent, ca substante de cuplaj:
a) parafina
b) nisipul
c) vaporii de apa
d) aerul comprimat
e) namolul
Niciunul
127.
Care dintre afectiunile de mai jos reprezinta contraindicatii relativ specifice
pentru administrarea terapeutica de campuri magnetice de joasa

35
frecventa?:
a) stari hemoragice
b) boli hemoragice, inclusiv sindroame hemoragipare
c) contentie importanta de materiale metalice in cavitatea bucala
d) sindroame endocrine majore
e) epilepsia
128.
Numiti doua substante farmacologic active, disociabile ionic, ce pot fi
amplasate sub catod pentru a fi introduse transtegumentar prin galvano-ionizare
(galvano-ionoforeza):
Saruri de acizi organici;
Salicilat de Na

129.
In cazul undelor scurte decametrice in camp inductor, curentul electric de
inalta frecventa genereaza, prin intermediul bobinei (solenoidului rezonator), la
nivelul structurii biologice din vecinatate, predominant un cimp:
a) gravitational
b) magnetic
c) de radiatii
d) electric
e) interferential
130.
Actiunea pulsatoare a ultrasunetelor asupra tesuturilor poate determina, in
functie de doza:
a) efect tixotropic
b) eliberarea de factori antacoizi i/ sau alte substante biologic active

29

36
 c) efect fibrolitic
d) efect de cavitatie
e) excitarea/ blocarea activitatii unor structuri neurale
131.
Reconversia profilului morfo-functional citosolic din starea de gel in starea de
sol, se numete:
a) efect Nernst (mascat)
b) efect fotovoltaic
c) efect cuantic
d) efect tixotropic
e) efect Joule
132.
Principalul efect electro-chimic i biologic, valorificabil din punct de vedere
terapeutic, produs in interiorul organismului uman, atunci cand acesta (sau doar
o parte a acestuia) este plasat intr-un camp magnetic variabil de joasa frecventa
fenomen consecutiv, din punct de vedere fizic, inductiei electromagnetice
este:
a) aparitia fenomenului de rezonanta magnetica nucleara
b) emisia stimulata i amplificata a radiatiei
c) eliberarea de specii reactive/ radicali liberi/ toxici, ai oxigenului
d) blocarea specifica a fenomenului de acomodare
e) punerea in micare, in ritmul variatiilor campului magnetic de joasa
frecventa, a ionilor din mediile tisulare expuse, de catre tensiunile electrice
generate
133.
(Durata) Perioada(ei) impulsului T este:

37
 a) durata intre doua inceputuri consecutive de panta ascendenta de impuls
b) durata impulsului + durata pauzei aferente
c) intervalul dintre doua inceputuri succesive de front de cretere de
impuls
d) o marime invers proportionala cu frecventa electrostimulilor
e) periodicitatea electro-stimularii

134.
Frecventele indicate de electrostimulare pentru muchii somatici, sunt, in
functie de viteza de inactivare a mediatorului in fantele sinapselor
corespunzatoare:
a) 1.000 impulsuri/sec
b) 1.000 impulsuri/min
c) 1 20 impulsuri/sec
d) 1.000 impulsuri/ora
e) 100 impulsuri/sec
135.
Baza electrofiziologica a propagarii axonale, atat dromice cat i antidromice, a
excitatiei in fibrele amielinice/ slab mielinizate, o constituie, cel mai adesea:
a) curentii locali Herman
b) curentii aperiodici Adam
c) curentii Trbert
d) curentii Leduc
e) curentii Huhschmidt
136.
Propagarea curentului electric sub forma de micare ionica, se produce prin
conductorii abiotici:

30

38
 a) de tipul (gradul) I
b) de tipul (gradul) II
c) de tipul (gradul) III
d) lemnoi
e) textili

137. Campurile electro-magnetice alternative propagabile la distanta sunt

produse in jurul curentilor electrici sinusoidali cu frecvente:

a) intre 8.000 9.000 Hz

b) mai mici de 9.000 Hz

c) de peste 10.000 Hz

d) intre 1.000 8.000 Hz

e) mai mici de 1.000 Hz

138. Gradul de incalzire profunda a tesuturilor (endotermie locala sau generala),

realizata prin aplicarea de unde scurte, depinde in mod complex si variabil/
nuantat, de:

a) frecventa curentului

b) distanta electrozi (emitatori/ antene) tegument

c) densitatea curentului

d) rezistivitatea (capacitatea) diverselor tesuturi

e) conductibilitatea diverselor tesuturi

139. Curentii terapeutici de ultra- inalta frecventa sunt produi de dispozitive de

tip:

a) betatron

39
b) endovac

c) generatori de oscilatii cu fenomene de autoexcitare

d) angiomat

e) magnetron

140. Tensiunile electrice (diferentele de potential) ce apar in tesuturile expuse la

campuri magnetice variabile de joasa frecventa, tensiuni ce pot pune in micare,
in ritmul variatiilor de camp magnetic, ionii din mediile tisulare i care
constituie principalul fundament al actiunilor biologice/ terapeutice ale acestor
campuri iau natere prin:

a) incarcare electrostatica

b) inductie electromagnetica

c) efect piezoelectric direct

d) degenerare de spin

e) emisie stimulata a radiatiei

141. Sectiuni ale subgrupajului metodologic al sonoterapiei sunt:

a) vibroterapia (vibromasajul)

b) meloterapia

c) radarterapia

d) ultrasonoterapia

e) aerosoloterapia cu aparate de aerosolizare prin ultrasunete

40
142. Ce procedura electroterapeutica de joasa frecventa poate folosi impulsurile
de curent cu duratele cele mai mici (0,30,5 msec.) putin peste limita minima
, pentru excitarea neuro-musculara?:

a) curentii diadinamici

b) electropunctura

c) curentii Trbert

d) curentii neofaradici

e) TENS/ SNET

143. Ce proceduri de electro-terapie 31 de joasa frecventa se prescriu de regula

ca intensitate subiectiva, resimtita de pacient la nivelul pielii , la senzatia de
furnicatura placuta?:

a) curenti diadinamici

b) curenti Trbert

c) curenti galvanici

d) electropunctura

e) curenti exponentiali

144. Mecanismul i efectele biologice primare ale interactiei undelor scurte

decimetrice cu tesuturile vii sunt puse in evidenta de catre:

a) teoria portii de control (Melzack i Wall)

b) teoria relativitatii (Einstein)

c) teoria ionica a excitatiei (Pflgger Chavault)

d) teoria dipolului (Debye)

41
e) teoria interactiunii moleculare (Geczy)

145. Transformarea (partiala) in caldura (efect Joule) la nivelul tesu- turilor a

energiei campului electromagnetic al undelor scurte decametrice in camp
inductor se face proportional cu:

a) conductibilitatea electrica a tesutului

b) volumul tesutului

c) masa tesutului

d) conductibilitatea termica a tesutului

e) temperatura tesutului

146. Raportul caloric (coeficientul de incalzire tisulara/unitatea de volum) tesut

adipos/tesut muscular este, in cazul undelor decimetrice lungi:

a) 1/1

b) 10/1

c) 1/2

d) 4/1

e)

147. O contraindicatie relativ specifica pentru aplicatiile de unde scurte

decimetrice, este:

a) tuberculoza

b) psihoza maniaco-depresiva

c) periartrita scapulo-humerala
42
d) fractura de humerus

e) aplicarea in zona globilor oculari (risc de cataracta)

148. Actiunile campurilor magnetice de joasa frecventa la nivelul focarului de

pseudartroza sunt:

a) favorizarea penetrarii vaselor de neoformatie, asemanator modului in care

aceasta se produce in osificarea encondrala normala

b) resorbtia osteofitelor

c) calcificarea tesutului fibrocartilaginos in zona de pseudartroza

d) ameliorarea, la nivel local, a drenajului veno-limfatic

e) o actiune osteogenica directa

149. Efectul termic al ultrasunetelor, cand sunt aplicate pe structuri musculo-

scheletale, este maxim la nivelul:

a) muchiului 32

b) membranei sinoviale

c) epidermului

d) cartilajului articular

e) periostului

150. In afara structurilor musculoscheletale, actiunea termica cea mai intensa a

ultrasunetelor se exercita asupra:

a) viscerelor

b) vaselor
43
c) fanerelor

d) pielii

e) nervilor

151. O contraindicatie relativ specifica a ultrasonoterapiei este:

a) rinita alergica

b) gonartroza

c) nevralgia de trigemen

d) epilepsia

e) psoriazisul

152. Baza electrofiziologica a propagarii axonale atat a celei dromice cat i a

celei antidromice a excitatiei, in fibrele amielinice/ slab mielinizate, o
constituie, cel mai adesea:

a) curentii Leduc

b) curentii aperiodici Adam

c) curentii internodali Tasaki

d) curentii locali Herman

e) curentii Hufschmidt

153. Mentionati o contraindicatie relativ specifica pentru aplicarea de curenti

Hufschmidt: scleroza laterala amiotrofica (SLA); Scleroza difuza avansata

44
154. Curentii electrici terapeutici de ultra-inalta frecventa sunt produi de
dispozitive tip:

a) betatron

b) magnetron

c) generatori de oscilatii cu fenomene de autoexcitatie

d) angiomat

e) tun electronic

155. Din punct de vedere procedural, masca Bergonier este:

a) o secventa de masaj cosmetic

b) o secventa de galvanizare umeda

c) o secventa de fototerapie

d) o secventa de galvanizare uscata

e) o secventa de climatoterapie

156. Intensitatea curentului este, intr-o baie galvanica generala, fata de cea din
cadrul unei galvanizari uscate, mai mare aproape de:

a) de 0,5 ori mai mica

b) de 10 ori mai mare

c) de 200 ori mai mare

d) de 1000 ori mai mica

e) de 1000 ori mai mare

45
157. Modalitatile tehnicoprocedurale de realizare practica a electrocineziei sunt:

a) cu ajutorul fasciculelor LASER

b) cu electrozi stelati 33

c) cu electrozi speciali tip rulou

d) cu electrozi montati pe manui

e) cu electrozi cu distante de aer

158. In afara de curentul galvanic, alti curenti/ impulsuri de curent electric ce pot
fi aplicati sub forma de bai partiale (celulare) electrolitice, sunt:

a) de inalta frecventa

b) curenti modulai/ progresivi tip Lapique (sub forma de trenuri de impulsuri cu

pante variabile)

c) faradici/ neofaradici/ neofaradici modulati

d) de electropunctura

e) diadinamici

159. Numiti o contraindicatie relativ specifica pentru electropunctura: afectiuni

organice sau/si cu (alte) solutii terapeutice, bine precizate; schizofrenia; unele
zone hormono-receptoare in timpul sarcinii.

160. O antena de camp scobit (cavitar) emite:

a) fascicule de fotoni cu energie inalta

b) unde scurte decimetrice lungi

c) lumina polarizata d) microunde

46
e) campuri magnetice de joasa frecventa

161. Relatia dintre frecventa curentului (alternativ sinusoidal de medie

frecventa) i numarul de perioade succesive ale stimulului electric se stabilete
dupa:

a) curba de excitabilitate a lui DArsonval

b) dupa o curba gaussiana

c) dupa curba de pararezonanta Coppe-Monier

d) o curba de tip Schwartz

e) curba de disociere a oxihemoglobinei

162. Pentru realizarea stimularii electrice functionale (FES) este necesara, la

nivelul unui muchi somatic denervat prin leziune de NMP, aplicarea de elctrozi
activi, in numar de:

a) 68

b) 2

c) 46

d) 3

e) 11

163. In cazul undelor scurte decametrice in camp condensator, curentul electric

de inalta frecventa formeaza intre placile condensatorului/ cei doi electrozi
emitatori, predominant:

a) un camp magnetic

47
b) un camp ultrasonic

c) un camp interferential

d) un camp electric

e) un camp mezonic

164. In cazul undelor scurte decametrice in camp inductor, curentul electric de

inalta frecventa formeaza in bobina (solenoid), predominant:

a) un camp gravitational

b) un camp de radiatii X 34

c) un camp magnetic

d) un camp electric

e) un camp interferential

165. In ultrasonoterapie sunt folosite in mod curent, ca substante de cuplaj:

NICIUNA!

a) parafina

b) apa

c) nisipul

d) siliconul

e) namolul

166. Numiti doua efecte fiziologice ale ultrasonoterapiei: efect analgetic; efect
decontracturant/antispastic; efect vasoactib

48
167. Numiti trei efecte biologice complexe ale ultrasonoterapiei: vasculo-
biotrofico-metabolic local/regional; antiinflamator; permeabilizant membranar
celular; fibrolitic; de facilitatare a patrunderii/introducerii transcutanat de
substante farmacologic active

168. Interactia undelor scurte decimetrice cu substratele biologice este

caracterizata, din punct de vedere fizic, de urmatoarele procese:

a) emisie

b) reflexie

c) dispersie

d) absorbtie

e) amplificare

169. Totalitatea liniilor de forta magnetica ce trec prin suprafata de sectiune a

unei bobine, constituie:

a) intensitatea campului magnetic

b) inductia magnetica

c) fluxul magnetic

d) forta electromagnetica e) magnetron

170. Numiti patru efecte bio-fizicochimice ale ultrasunetelor la nivel bio-

molecular: efecte oxidante si reducatoare; modificari ale starii ionice;
schimbarea PH-ului cu viraj spre alcalin; modificarea raportului fractiunilor
proteice; cresterea permeabilitatii membranare cu stimularea proceselor de
difuziune; transformarea coloizilor citoplasmatici din gel in sol (efect
49
tixotropic); eliberarea de substante biologic active, inclusiv de factori
autoacoizi.

171. Urmatoarele sunt contraindicatii relativ specifice pentru administrarea

terapeutica de campuri magnetice de joasa frecventa:

a) stari hemoragice

b) astigmatismul necorectat

c) epilepsia

d) sindroame endocrinologice majore

e) boala Menire

172. Principalul efect electro-chimic i biologic valorificabil terapeutic, produs in

interiorul organismului atunci cand acesta (sau o parte a acestuia) este plasat
intr-un camp magnetic variabil de joasa frecventa, fenomen consecutiv inductiei
electromagnetice, este reprezentat de:

a) aparitia fenomenului de rezonanta magnetica nucleara

b) punerea in micare, in ritmul variatiilor campului magnetic de joasa

frecventa, a ionilor din 35 mediile tisulare expuse, de catre tensiunile electrice
induse

c) interferenta electromagnetica

d) blocarea specifica a fenomenului de acomodare e) emisia stimulata i

amplificata a radiatiei

173. Numiti o afectiune cutanata virala, pentru care expunerea la unde scurte
decametrice pulsatile in camp inductor este (probabil singura metoda fiziatrica)
indicata terapeutic: Herpes Zoster

50
174. Efecte terapeutice ale campurilor magnetice de joasa frecventa emise in
regim continuu, sunt:

a) spasmolitic pe musculatura somatica afectata prin sindroame piramidale

b) sedativ/ hipnotic in sindroame nevrotice cu insomnii

c) de hipertermizare centrala

d) corectarea tulburarilor de memorie

e) reducerea apetitului alimentar excesiv

175. Din punct de vedere electrochimic i al gradului de conductibilitate (sau

respectiv: rezistivitate/ impedanta), corpul uman inclusiv varstnic este
considerat a fi un:

a) solenoid

b) conductor de gradul II

c) tranzistor

d) deflector

e) conductor de gradul IV

176. Dati trei exemple de structuri tisulare preformat excitabile (STPE):

STRUCTURI NEURALE: celulele nervoase cu prelungirile lor (dendrite si axoni)

si derivate ale acestora: celule receptoriale, celule ganglionare, celule
secretorii neuro-epiteliale - celule Schwann secretoare de mielina, celule
hipotalamice secretoare de ocitocina, respectiv de vasopresina, neurosecretii
ce migreaza de-a lungul tractului hipotalamo-hipofizar si sunt stocate in
hipofiza posterioara.

51
STRUCTURI MUSCULARE: celulele musculare striate, netede si derivate ale
acestora (tesutul nodal/cardionector si celulelel mioepiteliale glandulare atat
endo cat si exocrine)

177. Raspunsul fiziologic opus excitatiei este, la nivelul structurilor preformat

excitabile:

a) contractia

b) contractura

c) durerea

d) acomodarea

e) efectul de acoperire

178. Hipocalcemia marcata, ce poate fi intalnita i la pacienti varstnici, poate

determina, cosecutiv excitoterapiei prin electrostimuli, in special de joasa
frecventa:

a) creterea masei grase

b) favorizarea aparitiei unor trenuri de raspunsuri repetitive periodice cu o

acomodare progresiva

c) scaderea masei slabe

d) alungirea constantei de acomodare

e) favorizarea aparitiei unor trenuri de raspunsuri repetitive stabile

179. Modularile i supramodularile impulsurilor de curent electric de 36 joasa

frecventa se pot face in:

a) lungimea de unda
52
b) forma de ansamblu

c) intensitate

d) frecventa

e) durata

180. Curentul continuu (galvanic) se poate propaga prin tesuturi, inclusiv la

varstnici, sub forma:

a) electro-osmotica

b) protonica

c) electroforetica

d) prin curenti de deplasare

e) electrolitica

181. Numiti doua proprietati electrice pasive ale tesuturilor fata de strabaterea
lor de catre un curent continuu/ galvanic: polarizarea (electrotonusul pentru
structurile tisulare preformat excitabile aflate sub electrozi); rezistivitatea
intrinseca/ohmica; rezistivitatea reactiva (tip antitensiune)

182. Care dintre procesele electroionice de sub anod i respectiv catod prezinta
aplicabilitate terapeutica, inclusiv la varstnici, sub forma galvano-ionizarii:

a) procesul 1

b) procesul 2

c) procesul 3

d) procesul 4

53
e) procesul 5

183. Dupa Hill, frecventa cardiaca, masurata prin pulsul radial, ar crete, in urma
unei aplicatii de curent galvanic, cu:

a) 12%

b) 500%

c) 300%

d) 141%

e) 82%

184. Efectele hiperemizante locoregionale, cu unele consecinte asupra circulatiei

sistemice, ale aplicatiilor de curent galvanic, se mentin inclusiv la varstnici
semnificative i post-procedura, timp de circa:

a) 500 min

b) 30 min

c) 300 min

d) 82 min

e) 141 min

185. Efectele bioelectrice interpolare, valorificate extrem de recent pentru

realizarea, in viitor, a unor nano-dispozitive inclusiv terapeutice, performante
folosind nano-conductori bacterieni, sunt:

a) diatermia

b) galvanotropismul

54
c) monocromaticitatea

d) acomodarea

e) galvanotaxia

186. Efecte terapeutice ale aplicatilor generale de curent galvanic, aplicabile i

la varstnici, in conditiile unor metodologii de prescriptie i aplicare adecvate,
sunt:

a) efect analgetic chimic

b) efect sedativ

c) efect spasmolitic neuromuscular somatic

d) efect hipotensor 37

e) efecte modulatorii endocrine

187. Substantele disociabile, cu indicatii i utilitate pentru aplicatii de galvano-

ionizare, inclusiv la varstnici, sunt:

a) aconitina

b) apele minerale sulfatate

c) hialuronidaza

d) acetilcolina

e) solutii de MgSO4

188. Forme de impulsuri de curent de joasa frecventa, de electie utilizabile in

electro-gimnastica inclusiv la varstnici pentru tonifierea musculaturii

55
normoinervate dar insuficiente/ deperformate, predominant prin hipo-/ ne-
utilizare, sunt:

a) curenti neofaradici modulati

b) curenti diadinamici

c) curenti modulati tip Schwellstrom

d) curenti Hufschmidt

e) curenti Trbert

189. Tipurile de curenti sau impulsuri de curent utilizabile in tratarea

incontinentelor vezicale sau/ i anale, sau a retentiilor vezicale prin insuficienta
detrusorului toate frecvent intalnite la batrani sunt:

a) unde ultrascurte

b) curenti tip Diapulse

c) curenti interferentiali de medie frecventa

d) curenti tip TENS/ SNET

e) curenti modulati tip Schwellstrom

190. Dati doua exemple de stari dureroase foarte intense, acute sau cronice,
intalnite relativ mai frecvent la varstnici, in care se indica TENS/ SNET: neoplazii;
fantoma de la nivelul membrelor post-amputatii; cicatrici sau/si (alte stari
post operatorii/post-anestezie; post-traumatice inclusiv fracturi
predominant cele de tip trabecular din tasarile vertebrale osteoporotice; stari
post-herpetice; afectiuni reumatice; anurii

191. NESS H200 (Neuromuscular Electrical Stimulation System) este indicat a fi

utilizat:

a) in timpul recuperarii la domiciliu

56
b) inainte de aparitia unei paralizii

c) in recuperarea facuta in ambulator

d) in recuperarea in acut, in spital

e) dupa vindecarea/ recuperarea completa

192. Neuromuscular Electrical Stimulation System (NESS H200) este,

concomitent:

a) o orteza/ exoschelet pentru membrul superior distal

b) un dispozitiv de stimulare electrica functionala in leziuni ale SNC

c) un dispozitiv complex, asistiv i de recuperare functionala

d) un aparat de electroterapie pentru corectarea principalelor complicatii ce

pot surveni la nivelul membrelor superioare paretice

e) un dispozitiv permisiv pentru exercitii voluntare (tip Foerster) 38 de electro-

mecanoterapie

193. Orientarea polara in campul electric al curentilor de joasa frecventa,

autogenerati fiziologic in timpul organogenezei, sau aplicati artificial, este
determinanta pentru:

a) creterea normala, ca sens i ritm, a fibrelor nervoase

b) orientarea/ dezvoltarea/ structurarea geometrica, craniocaudala, a unui

embrion, respectiv a viitorului individ

c) orientarea, dezvoltarea/struc- turarea geometrica, dreapta/stanga, a unui

embrion, respectiv a viitorului individ

d) ghidajul matriceal bioelectric al (re)dezvoltarii unor structuri tisulare,

inclusiv de mari dimensiuni complexe morfofunctionale, cum sunt, spre

57
exemplu membrele, ce includ i tesut nervos la animale cu proprietati auto-
regenerative (salamandre)

e) incorporarea prin dispunere/ orientare polara in campul electric auto-

biogenerat , a cristalelor de hidroxiapatita de calciu in traveele osoase, dupa
linii de forta, ca urmare a piezoelectricitatii induse fiziologic de incarcarea
mecanica gravitationala

194. Afectiuni frecvent intalnite la varstnici, in care poate fi util tratamentul de

electrostimulare cu impulsuri de curent de joasa frecventa cu frontul ascendent
modulat dupa o curba exponentiala (curenti exponentiali), sunt:

a) migrena

b) osteoporoza

c) angorul instabil

d) constipatia atona cronica (habituala)

e) dementa Alzheimer

195. Electropunctura este echivalenta cu: NICIUNA!

a) electrocinezia

b) electroforeza

c) electro-acupunctura

d) electro-osmoza e) electroliza

196. Care dintre urmatoarele forme de curent/ impulsuri de curent electric

folosesc electrozi foarte mici/ punctiformi ?:

a) curentul continuu in aplicatii monopolare active pentru cauterizari

58
b) curentii Hufschmidt

c) curentii Trbert

d) curentii tiratronici

e) electropunctura

197. In cadrul repartitiei inegale a ionilor de o parte i de alta a membranelor

celulare, in general i la nivelul celor apartinand structurilor preformat
excitabile, in special pentru asigurarea potentialului de repaus, numarul ionilor
de potasiu de pe fata interna a respectivelor membrane, comparativ cu cel de 39
pe fata lor externa, este:

a) egal

b) jumatate

c) de 50 de ori mai mare

d) dublu

e) triplu

198. In cadrul repartitiei inegale a ionilor, de o parte i de alta a membranelor

celulare, in general i la nivelul celor apartinand structurilor preformat
excitabile, in special pentru asigurarea potentialului de repaus, numarul ionilor
de sodiu de pe fata externa a respectivelor membrane, comparativ cu cel de pe
fata lor interna, este:

a) egal

b) jumatate

c) de 10 de ori mai mare

d) dublu

59
e) triplu

199. Permeabilitatea membranara a structurilor preformat excitabile, pentru

principalii ioni implicati in pompele transportoare active de sarcini electrice in
cadrul proceselor electrofiziologice de repaus/ excitatie este diferita, astfel
incat in repaus, fluxul transmembranar al ionilor de sodiu reprezinta
(procentual), din cel al ionilor de potasiu:

a) 1%

b) 90%

c) 70%

d) 4%

e) 50%

200. In cadrul procesului de overshoot, ce caracterizeaza depolarizarea

celulara in general i la nivelul structurilor preformat excitabile, in special
viteza de migrare transmembranara a ionilor de sodiu devine, fata de cea a
ionilor de potasiu, de:

a) o treime

b) de apte ori mai mare

c) egala

d) subunitara

e) cvadrupla

201. Electrostimularea musculaturii denervate sustine:

a) pastrarea glicogenului in muchi

60
b) reducerea ratei de degradare a proteinelor musculare (inclusiv conservarea
ATP-azei)

c) mentinerea integritatii morfofunctionale a placutelor motorii

d) mentinerea proiectiei fibrei motorii a muchiului respectiv la nivel central

e) mentinerea elasticitatii structurilor conjunctive componente

I.2 Intrebari din Fotobiologie/ terapie

1. Baza fizica a efectelor biologie i, consecutiv, a celor terapeutice, in cazul

practic al tuturor secventelor procedurale din Fotohelioterapie, o constituie:

a) polarizarea tesuturilor iradiate

b) reactiile de ionizare

c) modificarea pH-ului local

d) endotermizarea tisulara

e) interactiunea individuala a fotonilor cu moleculele i atomii substratului

biologic iradiat, sub forma unor procese de tip stocastic

2. Eliberarea de substante vasoactive din tegument de catre radiatiile infraroii,

este datorata efectului:

a) fotovoltaic

b) fotocatalitic

c) fotoconductiv

d) fotocaloric
61
e) fototraumatic

3. Hiperpigmentarea reactionala (bronzarea) este produsa de radiatiile

electromagnetice prin:

a) efect fotochimic

b) efect fotocatalitic

c) efect fotocaloric

d) efect fototraumatic

e) efect fotovoltaic

4. Proprietatile fizice specifice radiatiilor LASER sunt:

a) monocromaticitatea

b) directionalitatea

c) penetranta

d) coerenta

e) stralucirea

5. Efectele regionale i/ sau sistemice ale radiatiilor ultraviolete sunt:

a) activarea riboflavinei, cu efect de tip insulinic

b) efect antialgic terapie antidominanta

c) efect biostimulator global asupra metabolismului bazal

d) reducerea titrului colesterolului liber plasmatic

62
e) fotocataliza activarii provitaminei D3

6. Numiti o complicatie relativ specifica, de tip iatrogen sau profesional, ce poate

apare, la nivel ocular, dupa terapia cu radiatii infraroii: foto-oftalmia; cataracta

7. Numiti o complicatie relativ specifica expunerii indelungate (cronice) a

tegumentului la radiatiile ultraviolete sau/ i solare: foto-imbatranirea
(elastoza) pielii; petele pigmentare (actinice); cancerele cutanate, in principal
non-melanice.

8. Numiti o complicatie relativ specifica, de tip iatrogen sau profesional, ce

poate apare la nivel ocular, dupa terapia cu sau/ i expunerea la radiatii
ultraviolete:

Acute: foto-retinita (retinita actinica); foto-conjunctivita bulbara; foto-keratita

Cronice: retinita cronica; cataracta

9. Stabiliti relatia corecta dintre urmatoarele notiuni:

a) sindromul Caplan-Colinet - D) pneumoconioza reumatoida

b) maladia Sudeck - A) atrofia osoasa acuta

c) fenomenul Nernst - B) acomodarea (efect mascat)

d) fenomenul Djourno - E) interferenta pragurilor

e) efectul fotocatalitic - C) radiatii ultraviolete (RUV)

63
10. Numiti doua dintre proprietatile (caracteristicile) de ordin fizic ale radiatiilor
LASER: monocromaticitatea; coerenta; directionalitatea; stralucirea

11. Consecutiv foarte numeroaselor efecte fizice i reactii biochimice pe care le

induc in organism, radiatiile ultraviolete sunt considerate:

a) un panaceu universal

b) adevarati biocatalizatori

c) principalele radiatii terapeutice pentru consolidarea fracturilor

d) radiatii bisturiu, cu utilizare chirurgicala

e) radiatii de depigmentare cutanata

12. Despre radiatiile UV naturale (solare) este adevarat ca:

a) au efecte rahitogene

b) intensitatea lor crete cu inaltimea soarelui (este maxima la amiaza)

c) intensitatea lor scade cu altitudinea geografica

d) determina foto-eritem

e) stimuleaza pigmentarea pielii

13. Helioterapia:

a) se poate practica atat la munte, cat i pe litoral

b) nu se poate practica la munte

c) necesita dozarea medicala a expunerii in functie de sezon, altitudine,

conditii meteorologice, particularitatile pacientului

64
d) este indicata in stari precanceroase

e) este indicata in astmul bronic alergic

14. Helioterapia este indicata in:

a) lupus eritematos sistemic

b) angina pectorala de repaus

c) psoriazis

d) ulcer gastro-duodenal activ

e) rahitism

15. Enumerati patru dintre contraindicatiile de ordin general pentru tratamentul

fizical i curele balneo-climatice la adulti:

1) Afectiunile acute febrile i afectiunile cronice in perioada de exacerbare

(acutizare).
2) Bolile infectioase, in perioadele de contagiozitate, pana la terminarea izolarii
obligatorii inclusiv bolile venerice (sifilis, gonoree, SIDA, hepatite acute de tip
B) in stadiul de contagiozitate inclusiv
tuberculoza, cu exceptia cazurilor vindecate, confirmate de specialistul
ftiziolog.
3) Purtatorii sanatoi de germeni patogeni, mai ales de agenti parazitari.
4) Starile caectice, indiferent de etiologie.
5) Tumorile maligne i neoplaziile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv.
6) Starile hemoragice de orice natura in special sangerarile abundente.
7) Sarcina patologica in orice luna i cea normala peste trei luni.
8) Bolile de sange sau de sistem in pusee evolutive, cu alterarea starii generale
sau/ i potential de complicare.
9) Epilepsia, psihopatiile i psihozele cu tulburari de comportament social
inclusiv alcoolismul cronic i alte toxicomanii.
10) Boli la limita decompensarii de organ sau de aparat (insuficienta cardiaca,
renala, hepatica manifeste diabet zaharat dezechilibrat i greu controlabil
dietetic i terapeutic); convalescentele timpurii dupa boli grave.

65
11) Leziuni sau/ i boli dermatologice, cu risc de agravare prin FFTN (factori
fizici terapeutici naturali), cu potential contagios sau cu leziuni mari, inestetice.
12) Bolnavi care nu se potautoservi. Bolnavii cu leziuni mari, inestetice i cei
care nu se pot autoservi vor putea fi trimii pentru cure balneofizio-climatice
doar in sanatorii speciale.
13) Purtatorii de pace-maker cardiac.
14) Hipersensibilitatea la curent electric - inclusiv tetaniile.
15) Regiuni cutanate inestetice relativ intinse.
16) Zonele cutanate cu iritatii, solutii de continuitate sau/ i varice sau
venectazii marcate.

16. Numiti cuvintele engleze din ale caror initiale se compune denumirea LASER:

Light
Amplification by
Stimulated
Emission of
Radiation

17. Expunerea la soare este o expunere combinata la urmatoarele tipuri de

radiatii:

a) Beta

b) din spectrul electromagnetic vizibil

c) LASER

d) IR

e) UV

18. Indicati unul din efectele terapeutice principale ale radiatiilor infraroii:

analgetic
miorelaxant
antiinflamator

66
 (uor resorbtiv)

19. Exemple de efecte modulatorii exercitate de epifiza, prin intermediul

secretiei sale hormonale, de melatonina, asupra raspunsului la lumina al axului
diencefalo-hipofizo-corticosuprarenalian, sunt:

a) variatia diametrelor pupilare

b) dimensionarea calitativa i cantitativa/ adecvarea raspunsurilor psiho-

emotionale i vegetativ-endocrine la expunere

c) variatia nivelului transductiei foto-energiei in influx nervos la nivel retinian

d) existenta unui consensualism invers, de tip contrareglator intre

expunerea diurna la lumina a ochilor i secretia de STH

e) adaptarea/ sincronizarea bioritmurilor secretorii endocrine circadiene in

raport cu alternanta naturala: lumina diurna - intuneric nocturn

20. Profunzimea de penetratie in tegument, maxim posibila pentru radiatiile

LASER, este de ordinul:

a) micronilor

b) metrilor

c) decimetrilor

d) centimetrilor

e) milimetrilor

21. In ce situatie concreta s-a constatat ca, aplicate separat, radiatiile infraroii i
ultraviolete au efecte antagonice:

a) bronzarea
67
b) producerea eritemului cutanat

c) dinamica sintezei vitaminei D3

d) producerea cataractei oculare

e) producerea elastozei cutanate

22. Numiti patru tipuri de reactii biochimice fotocatalizante de catre radiatiile

ultraviolete:

oxidari;
reduceri;
polimerizari;
combinari;
disocieri;
fotosinteza;
fotoliza;
ionizari

23. Principala caracteristica fizica a luminii polarizate este:

a) coerenta

b) stralucirea

c) acomodarea

d) incarcarea electrica a 45 fotonilor

e) atenuarea

24. La baza incalzirii directe a tegumentului de catre radiatiile infraroii, se afla

efectul:

a) fotochimic

68
b) fotocaloric

c) fotocatalitic

d) fototraumatic

e) fotovoltaic

25. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta efecte/ raspunsuri specifice,
fiziologice, ale unor structuri performant excitabile de la nivelul organismului,
fata de lumina vizibila:

a) variatia diametrelor pupilare

b) variatia transductiei luminoase la nivelul retinei

c) contientizarea, la nivel cortical, a perceptiei luminoase

d) bronzarea

e) biostimularea, cu modulari din partea epifizei, a axului (cortex)-hipotalamo-

hipofizo-corticosuprarenalian

26. Epifiza, prin intermediul melatoninei, exercita, in raport cu alternanta lumina

naturala diurna intuneric nocturn, un rol esential in:

a) tanatologie

b) cronobiologie

c) gerontologie

d) aritmologie

e) crenoterapie

27. Baza fizico-chimica a actiunii day-light-terapiei este:

69
a) fotoplasmafereza

b) fotocataliza activarii provitaminei D3 din tegumente

c) fototraumatizarea celulelor cutanate cu eliberare de factori antacoizi

d) fotooxidarea bilirubinei la derivati hidrosolubili, mai putin toxici i mai uor

eliminabili renal

e) fluorescenta prin dezactivari energetice celulare

28. Eliberarea de substante vasoactive din tegument de catre radiatiile infraroii

este datorata efectului:

a) fotovoltaic

b) fotocaloric

c) fotoconductiv

d) fotocatalitic

e) fototraumatic

29. Efectele acute la nivel cutanat ale radiatiilor ultraviolete sunt:

a) necroza de colicvatie

b) eritemul

c) hiperpigmentarea reactionala/ bronzarea

d) keratoza reactionala

e) cavitatia reactionala

30. Efectele regionale sau/ i sistemice ale radiatiilor ultraviolete sunt:

70
a) activarea riboflavinei cu efect de tip insulinic

b) efect antialgic terapie anti-dominanta

c) efect biostimulant global asupra metabolismului bazal

d) reducerea ritmului colesterolului liber plasmatic

e) fotocataliza activarii provitaminei D3

31. La baza incalzirii directe a tegumentului de catre radiatiile IR, se afla:

a) efectul fotochimic

b) efectul fototraumatic

c) efectul fotocatalitic

d) efectul fotocaloric

e) efectul fotovoltaic

32. In ce situatie concreta s-a constatat ca, aplicate separat, radiatiile IR i cele
UV au efecte antagonice?:

a) producerea hiperpigmentarii reactionale

b) efectul antialgic

c) producerea incalzirii tegumentului

d) producerea cataractei oculare

e) dinamica sintezei vitaminei D3

71
33. Care dintre cele de mai jos sunt efecte/ raspunsuri specifice, fiziologice, ale
unor structuri preformat excitabile de la nivelul organismului, fata de lumina
vizibila?:

a) incalzirea tegumentului

b) variatia transductiei luminoase la nivelul retinei

c) eritemul

d) biostimularea, cu modulari din partea epifizei, a axului (cortico)-hipotalamo-

hipofizosuprarenalian

e) bronzarea

34. Epifiza, prin intermediul melatominei exercita, in raport cu alternanta

naturala lumina- intuneric, un rol esential in:

a) tautologie

b) aritmologie

c) gerontologie

d) cronobiologie

e) somnologie

35. Principala caracteristica fizica a luminii polarizate este:

a) coerenta

b) monocromaticitatea

c) acomodarea

d) refractia

e) incarcarea electrica a fotonilor

72
36. Efecte ale actiunii de integrare/ modulare centrale, exercitate de epifiza prin
intermediul secretiei sale hormonale, de meletonina, asupra raspunsului la
lumina al axului (corticalo)-diencefalohipofizo- corticosuprarenalian, sunt:

a) variatia diametrelor pupilare

b) dimensionarea/ adecvarea raspunsurilor emotionalvegetativ-endocrine in

raport cu gradul de expunere la lumina

c) variatia nivelului transductiei energiei luminoase la nivel retinian

d) consensualismul invers, cu 47 relatii de feed-back hormonal negativ de

tip contrareglare intre secretia de melatonina, stimulata de expunerea la
lumina diurna i secretia de STH (stimulata, se pare, tocmai de absenta
acesteia)

e) crono-adaptarea (plierea/ conectarea) bioritmurilor secretorii endocrine

circadiene in raport cu alternanta naturala: lumina diurna/ intuneric nocturn

37. Eliberarea din tegument de substante vasoactive, de catre radiatiile IR, se

datoreaza predominant efectului:

a) fotovoltaic

b) fotocaloric

c) fotoconductiv

d) fotocatalitic

e) fototraumatic

I.3 Hidrotermobiologie/terapie

1.
Atat din punct de vedere teoretic, cat i practic/ metodologic,
73
Hidrotermoterapia este:
a) un grupaj metodologic
invaziv
b) un grupaj metodologic exclusiv profilactic
c) principala veriga de legatura dintre domeniile: Medicina Fizica i
Balneoclimatologie ale RMFB
d) un grupaj metodologic exclusiv recuperator
e) un grupaj metodologic exclusiv terapeutic

2.
Efectorii adecvanti ai termoreglarii sunt:
a) termoreceptorii cutanati
b) tubul digestiv
c) circulatia periferica cutanata i acrala
d) glandele sudoripare
e) comportamentul
termoreglator
3.
Centrii termogenetici se afla situati in:
a) hipotalamusul anterior
b) hipotalamusul posterior
c) bulbul rahidian
d) mezencefal
e) puntea lui Varolio
4.
Efectul fiziologic global al bailor cu CO2, de antrenare economica, moderata i
relativ lipsita de riscuri majore a cordului, se bazeaza pe urmatoarele efecte ale
CO2

74
(post-resorbtie transcutanata + post-inhalare):
a) creterea intoarcerii
venoase
b) cretea capacitatii de distensie a miocardului, cu umplerea mai buna a
cordului in diastola
c) scaderea, cu bradicardie, a conductibilitatii la nivelul cordului
d) creterea debitului bataie, a debitului sistolic/ minut i a debitului
circulator sitemic/ minut (uor, moderat)
e) vasodilatatie coronariana
5.
Indicati o metoda de termoterapie locala blanda, superficiala:
comprese umede: calde (caldura blanda) sau reci
(racoroase, inclusiv acoperite, tip Priessnitz);
impachetari generale (complete): umede sau uscate;
perna electrica; bai galvanice; aplicatii de ultrasunete; aplicatii locale
6.
Efectele procedurilor generale intens hipertermizante sunt:
a) declanarea termolizei
b) modificari complexe ale circulatiei sanguine cutanate i acrale
c) modificari complexe ale circulatiei sanguine sistemice
d) efecte imunologice
complexe
e) efecte bactericide i paraziticide

7.
Enumerati doua dintre rolurile zonei centrale in cadrul functiei de
termoreglare:
termogeneza chimica (metabolica) inclusiv ritmarea acesteia: circadian/
nictemeral, lunar, sezonier/ anual; egalizarea/ omogenizarea temperaturii la
nivelul zonei centrale (intre diferitele regiuni/ viscere ale nucleului,
miezului); reactii vasomotorii de redistribuire a masei circulante inclusiv
modificarii reologice ale sangelui in expunerile la cald i la rece; termoliza
evaporativa a apei (umiditatea) din aerul expirat.

75
8. Procedurile de termoterapie locala indicate intr-o gonartroza activata
inflamator (incalzita) sunt:
a) crioaplicatii
b) comprese umede-acoperite, tip Priessnitz
c) aplicatii de parafina
d) comprese umede caldute
e) comprese/ pungi termice fierbinti

9.
Enumerati doua dintre rolurile zonei periferice in cadrul functiei de
termoreglare:
termoreceptie: prin activitatea specifica, termo-estezica, a
receptorilor pentru cald i rece din plexurile nervoase cutanate;
tampon termic intre interiorul organismului i mediul extern (in
special datorita rezistentei calorice mari, respectiv termoconductibilitatii reduse
a tesutului adipos);
conducator sau izolator caloric variabil inclusiv, prin
intermediul structurii i functionalitatii preformate in
acest sens, a circulatiei cutanate i acrale i comutator al functiei
de tampon termic al straturilor de tesut adipos; organ efector al termolizei in
mediul cald (inclusiv prin situarea la nivelul tegumentului a glandelor sudoripare)
10.
Efectele imunobiologice semnificative (stimularea intensa a procentului de
transformare limfoblastica, cu formarea bonetei limfo- citare capping
propensiva pentru o anticorpogeneza mai abundenta i mai eficienta,
intensificarea activitatii limfocitelor T, optimizarea raportului de distributie:
plasma/ tesuturi in cadrul balantei clonale imunocitare, etc.) se obtin prin:
a) bai generale ascendente hiperterme
b) bai generale calde
c) proceduri cu factori termici constanti
d) impachetari generale cu namol la peste 40C
e) bai generale de lumina (in metodologie standard)
11. Numiti trei dintre mecanismele
fizice prin care organismul face
schimb de caldura cu mediul
inconjurator:
conductie, convectie, radiatie, evaporare
12.
Structuri anatomice specializate pentru eliminarea caldurii la nivelul
extremitatilor acral sunt:
a) foliculii piloi
b) anastomozele arterio-venoase

76
 c) unghiile
d) tesutul adipos
e) glandele sudoripare
13.
Enumerati trei tipuri de suporturi fizice folosite in hidro-termoterapie ca
vehiculi pentru a transfera vectorul termic la suprafata tegumentului:
Aer, apa (in stare lichida), gheata
(in stare solida), vapori de apa (in stare gazoasa), namol, parafina
pungi termice (care contin geluri siliconate cu calitati termopexice),nisip
14.
Tipurile de celule asupra carora hipertermia generala exercita cele mai
importante efecte sunt:
a) mastocitele
b) limfocitele
c) trombocitele
d) hematiile
e) adipocitele
15.
Kneipp-terapia se compune din proceduri de:

52

77
 a) inhaloterapie
b) electroterapie
c) hidrotermoterapie cu factori termici contrastanti
d) climatoterapie
e) psihoterapie
16.
Ca origine, dupa mecanismele fizice prin care se poate produce, transferul
de vector termic de la suprafata tegumentului catre un suport fizic criogen,
crioterapia poate fi:
a) conductiva
b) evaporativa
c) convectiva
d) electrolitica
e) radiativa
17.
Din punctul de vedere al temperaturii suportului fizic, apa minerala
carbogazoasa, baile cu CO2 sunt:
a) calde
b) hiperterme
c) cu caldura profunda
d) racoroase (hipoterme)
e) fierbinti
18.
Aplicatiile locale de rece, cu efecte terapeutice, se pot face sub forma de:
a) comprese Priessnitz
b) kelen
c) gheata
d) parafango
e) namol
19.
Din punct de vedere al temperaturii suportului fizic, apa

78
minerala carbogazoasa, baile cu CO2 sunt:
a) calde
b) hiperterme
c) racoroase
d) cu caldura profunda
e) fierbinti
20.
Enumerati doua proceduri ce pot fi folosite in cadrul terapiei cu factori termici
contrastanti:
duul alternant; duul scotian; afuziunile alternante
Onctiunile cu namol (cura egipteana sau naturista) sau
psamoterapia, alternand cu bai/scaldat;
Helio-thalazoterapia; Compresele Priessnitz (cu valorificarea i a timpului II al
procedurii); Sauna; Baia ruseasca; Succesiunile procedural metodologice din
cadrul hidroterapiei mari i miciKneipp-terapie
21.
In cadrul expunerii la cald se elibereaza din tegumente i tesuturi
urmatoarele substante:
a) acetilcolina
b) catecolamine
c) heparina
d) histamina
e) plasmachinine
22.
Crioterapia poate fi indicata pentru terapia:
a) contracturilor
b) contuziilor post-traumatice
c) sindromului Raynaud
d) crioglobulinemiei
e) artritelor acute neinfectioase
23.
Vasodilatatia paradoxala alternand cu vasoconstrictia (hunting) care apare
in urma expunerii la rece intens, este:
a) arteriolara
b) venulara
c) arteriolo-venulara
d) capilara
e) o reactie psihotica la oc
53

79
 24.
Dintre modalitatile de aplicare a namolului, indicati una care face parte din
metodologia de terapie cu factori termici contrastanti:
a) baile de namol integral
b) cataplasmele
c) onctiunile cu namol rece
d) impachetarile
e) baile de namol diluat
25.
Notiunea de deficit caloric sau gradient intern se refera, in conditii normale,
la:
a) diferenta dintre temperatura tegumentului i cea a imbracamintei
b) diferenta intre temperatura centrala i temperatura medie cutanata
c) diferenta intre temperatura microclimatului i cea a tegumentului
d) diferenta dintre nivelul productiei i cel al eliminarii caldurii metabolice
e) diferenta dintre cantitatea de caldura eliminata prin convectie i cea
eliminata prin evaporare
26.
Principalul producator de caldura la nivelul organismului este tesutul
muscular, care contribuie in acest sens cu un cuantum de:
a) 15%
b) 25%
c) 5%
d) 50%
e) 34%

80
 27.
In urma expunerii acute la rece se elibereaza din tegumente i tesuturi
urmatoarele substante:
a) heparina
b) peptone
c) catacolamine
d) histamina
e) compui adenilici
28. Semnul Dalmady indica o reactie dermo-vasculara buna daca umplerea
petei palide (disparitia acesteia) se face in:
a) maxim 5 secunde
b) instantaneu
c) in 12 minute
d) maxim 1 ora
e) 3060 secunde
29.
Expunerea la rece extrem i la cald extrem determina eliberarea, ca mecanism
de alarma pentru organism, cu efect algogen, de:
a) compui adenilici
b) histamina
c) serotonina
d) heparina
e) acetilcolina
30.
Expunerile generale la cald folosesc drept vehiculi suporturi fizice:
a) undele scurte in camp inductor, in cabine hipertermice
b) aerul
c) apa
d) namolul
e) nisipul

54

81
 31.
Temperatura medie cutanata normala este de:
a) 3233C
b) 3737,5C
c) 3435C
d) 3132C
e) 36C
32.
Baile hiperterme sunt bai cu temperatura cuprinsa intre:
a) 3032C
b) 4143C
c) 35,537,5C
d) 37,539,5C
e) 3336,5C
33.
Expunerea la rece intens (18-15C), cu scop fizio-terapeutic, se face, in
principiu, sub forma aplicatiilor de tip:
a) general
b) local
c) reflex
d) hidrokinetologic
e) partial
34.
Pentru procedurile de termoterapie locala se folosesc, de regula, ca vehiculi
(suporturi fizice):
a) aerul
b) apa
c) namolul
d) gelurile termopexice siliconate (pungi termice)
e) parafina
35.
Prin aplicatiile locale de caldura, in cadrul metodologiei

82
de recuperare, obtinem:
a) asuplizarea tesuturilor conjunctive
b) scaderea pH-ului local
c) drenarea catabolitilor acizi
d) creterea circulatiei locale
e) relaxarea musculaturii
36.
Endotermizarea tisulara produsa de curentii de inalta frecventa, se
caracterizeaza prin:
a) creterea vascozitatii colagenului local
b) polarizarea solutiilor
biologice
c) remanenta
d) hipertrofie musculara locala
e) coerenta
37.
Aplicatia profunda de rece intens prin mecanismul de penurizare energetica
determina urmatoarele modificari locale:
a) scaderea vitezei de transmisie a influxului nervos
b) scaderea performantei actului contractil muscular
c) scaderea perceptiei dureroase
d) diminuarea unui proces inflamator, mai ales acut
e) diminuarea tonusului muscular, inclusiv a contracturilor sau/ i a
spasticitatii
38.
Enumerati modificarile circulatorii periferice, cu mecanism neuro-vegetativ ce
survin in expunerile generale la cald:
Vasodilatatie:
directa
indirecta
reflexa consensuala, extinsa
metameric la intreaga circulatie
de termoreglare
generalizata (cu mecanism
central, hipotalamic anterior, i mediere parasimpatica)

55

83
 39.
In expunerea generala la rece extrem, zona periferica ajunge sa reprezinte:
a) 10% din volumul/ masa intregului corp
b) 1/2 din volumul/ masa intregului corp
c) tot continutul corpului
d) 20% din volumul/ masa intregului corp
e) 70% din volumul intregului
corp
40.
Stabiliti care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la factorii fiziologici care
influenteaza temperatura corpului omenesc sunt adevarate:
a) exista variatii circadiene (circa 36C dimineata, respectiv aproxi- mativ
37C intre orele 16.00 18.00)
b) alimentatia (in special proteica) poate modifica temperatura, in sensul
creterii acesteia
c) la barbati exista variatii ciclice mensuale legate de activitatea endocrina
d) nou-nascutii i sugarii au temperaturi mai mari, prin insuficienta
maturizare a sistemului de termoreglare
e) pot exista variatii individuale
41.
Procesele fizice prin care se realizeaza schimburile de caldura la nivelul
organismului uman

84
sunt:
a) radiatia
b) conductia
c) convectia
d) perspiratia
e) frisonul
42.
Principalele procese fizice prin care se realizeaza termoliza sunt:
a) radiatia
b) evaporarea apei
c) efortul fizic
d) convectia
e) conductia
43.
Urmatoarele mecanisme, activate de temperatura ambienta scazuta, cresc
productia de caldura i/ sau scad pierderea de caldura:
a) vasoconstrictia
b) frisonul
c) foamea
d) creterea secretiei de adrenalina i noradrenalina
e) transpiratia
44.
Urmatoarele mecanisme activate de creterea temperaturii ambiente maresc
pierderea de caldura i/ sau scad productia de caldura:
a) piloerectia
b) transpiratia
c) hiperpneea
d) vasodilatatia cutanata
e) anorexia
45.
Hipertermiile prin depairea

56

85
capacitatii functionale a mecanismelor de termoreglare, pot apare in:
a) efort fizic intens, in mediu cald i umed
b) stresul emotional
c) hipotiroidismul decompensat
d) ingestia acuta de alcool
e) tireotoxicoza
46.
Efectele fiziologice ale procedurilor locale calde sunt:
a) vasodilatatia arteriolo-venulara
b) actiune antiseptica directa pe fibrele musculaturii netede vasculare
c) actiune miorelaxanta pe musculatura striata superficiala
d) eliberarea locala de factori autocoizi
e) ameliorarea clearance-ului tisular (se activeaza fenomenele de resorbtie
in procese inflamatorii locale, se imbunatatete circulatia arteriolara i
drenajul veno-limfatic al deeurilor catabolice)
47.
Indicati o metoda de termoterapie locala blanda, superficiala:
compresa calda (simpla)
perna electrica
purtarea accesorie de
lenjerie terapeutica
generatoare de caldura neutra:
brau de lana, blana, bumbac
flauat, etc.
duul cu aer cald (phoen-ul)
compresa umeda acoperita
tip Priessnitz
aplicatia de buiote, in a doua
faza, cand se incalzete de la
tegument i apoi mentine local,
superficial, o temperatura uor
crescuta prin impiedicarea
eliminarii caldurii metabolice la
nivelul suprafetei cutanate
acoperite
aplicatii de IR in camp
deschis
48.
Indicati o metoda de termoterapie locala intensa, cu penetratie in
profunzime:
aplicatie de unde scurte

86
 aplicatie de unde decimetrice
aplicatii de parafina, sub
diverse forme
aplicatii de namol, sub
diverse forme
aplicatii de pungi termice
compresii umede fierbinti
aplicatii de sare sau nisip
fierbinte
aplicatii de ultrasunete, mai
ales in emisie continua i in
camp stationar
bai partiale de lumina
49.
Efectele aplicatiilor locale
profunde, de rece sunt:
a) scad metabolismul local i consumul de oxigen
b) scad eliberarea de factori tisulari locali implicati in inflamatie
c) vasoconstrictie locala
d) respectarea biotroficitatii tisulare la nivel local (prin perioade de
vasoconstrictie arteriolara)
e) creterea tonusul tisular
local
50.
Stabiliti relatia corecta dintre modalitatile fizice ale schimburilor de caldura
ale organismului cu mediul i principalele tipuri de suporturi fizico-metodologice
pentru aplicatiile locale de rece:
a) convectie externa
b) evaporare
c) conductie
A) gheata
B) flux de aer rece pe tegument
C) clorura de etil-kelen
aB, bC, cA
51.Numiti trei indicatii ale crioterapiei profunde:
spasme musculare posttraumatice
dureri acute de umar (PSH -
umar hiperalgic, eventual se
asociaza cu bursita subacromiodeltoidiana)
periartrita coxo-femurala
torticolis (se aplica direct pe
muchiul sternocleido-mastoidian
87
sau pe zone care reflecta
durerea)
spasticitatea musculara in
sindromul de neuron motor
central
entezite post-traumatice
sindroame dureroase
lombare cu contracturi dureroase
reflexe
52.
Precizati o contraindicatie de electie a crioterapiei:
sindromul Raynaud
pacientii care prezinta
hipersensibilitate la rece
pacientii cu reactie intensa
de tip histaminic
aplicatia in zone cu
vasoconstrictie
53.

57

88
Structurile anatomice specializate pentru eliminarea caldurii, la nivelul
extremitatilor acrale, sunt:
a) foliculii piloi
b) anastomozele arterio-venoase
c) keratinocitele
d) tesutul adipos
e) glandele sudoripare
54.
Enumerati trei tipuri de
suporturi fizice folosite ca vehiculi
pentru vectorul termic la
suprafata tegumentului: aer; apa; vapori de apa; parafina; namol; parafango;
geluri (siliconate) termopexice (termice); sare; nisip;
55.
Tipurile de celule asupra carora hipertermia generala exercita cel mai
important impact sunt:
a) mastocitele
b) limfocitele
c) trombocitele
d) hematiile
e) adipocitele

56. Kneippterapia se compune din proceduri de:

a) inhaloterapie
b) electroterapie
c) hidro(termo) terapie cu factori termici contrastanti
d) climatoterapie
e) kinetoterapie
57.
Crioterapia, dupa tipurile fizice de realizare, poate fi:
a) electrolitica

89
 b) evaporativa
c) convectiva
d) conductiva
e) radianta
58.
Termeni utilizati in hidrotermoterapie, cu semnificatie echivalenta
temperaturii apei de aproximativ 34C 35C, sunt:
a) punct de 0 fiziologic
b) punct crioscopic
c) valoare de neutralitate termica
d) zona de termo-indiferenta
e) punct critic
59.
Plaja de normalitate a valorilor temperaturii centrale, la om, este:
a) 32C 33C
b) 39C 39,5C
c) 34C 34,5C
d) 35C 37,3C
e) 37,5C 40C
60.
Testele biologice ce se pozitiveaza in hipertremia centrala, sunt:
a) testul de transformare limfoblastica (TTL)
b) testul de inhibitie a migrarii macrofagelor (MIF)

c) testul de inhibitie a migrarii leucocitelor (LIF)

d) testul de activitate a granulocitelor (oxidativ/ metabolic, cu nitro- blue-
tetrazol: NBT)
e) testul de imunofluorescenta a neutrofitelor

58

90
 61.
Dupa Lampert, impartirea indivizilor umani in tipurile constitutionale: macro-
i micro-kinetic se face in functie de valoarea:
a) temperaturii centrale
b) gradientului intern
c) punctului critic
d) punctului de neutralitate termica
e) punctului de 0 fiziologic
62.
Efecte ale glasajului, ca i crioterapie superficiala, sunt:

a) combaterea durerii, prin efect de acoperire

b) creterea concentratiei de colagen in muchii somatici
c) generarea de reflexe cutaneo-fuzimotorii
d) scaderea productiei de prostacicline la nivelul miocardului
e) stimularea sistemului
eferent
63.
In cadrul procedurilor hidrotermo-terapeutice contrastante, raportul optim
intre factorul cald i cel rece, este:
a) 15C 0C
b) 75C 50C
c) 29C 38C
d) 40C 20C
e) 55C 55C
64.
Stabiliti raporturile corecte dintre tipurile de termogeneza i de structuri
viscerale, pe de o parte i respectiv, procentele cu

91
care acestea contribuie la productia de caldura a organismului, pe de alta:
a) ficat
b) termogeneza chimica
c) tesuturi viscerale (abdominale, cord, creier)
d) termogeneza fizica
e) tesut adipos
A. = 60%
B. = 10%
C. = 25%
D. = 15%
E. = 40%
aC, bA, cD, dE, eB
65.
Modalitati (variante topografice) de masurare indirecta a temperaturii
centrale a corpului sunt:
a) sublinguala
b) timpanica
c) rectala
d) axilara
e) esofagiana
66.
Agentii infectioi ce pot fi anihilati mai eficient de catre capacitatea de
aparare a organismului, crescuta prin hipertemizare centrala la 39C-40C, sunt:
a) Escherichia coli
b) bacilul pioceanic
c) Bordetella perthusis
d) Ricketsia prowazecki
e) Salmonella tiphi
67.
Efectele crioterapiei superficiale sunt:
a) analgezie competitiva, prin

59

92
mecanism de poarta (efect de acoperire)
b) analgezie prin blocare la
rece
c) inhibitie a reflexului miotatic
d) stimularea sistemului eferent
e) spasmoliza pe musculatura striata

68.
Efectele imunologice ale aplicatiilor generale hipotermizante sunt:
a) stimularea transformarii blastice a limfocitelor B
b) inhibitia migrarii macrofagelor
c) inhibitia migrarii leucocitelor
d) stimularea functionala a limfocitelor T
e) stimularea productiei unor anti-mediatori ai inflamatiei
69.
Efectorii/ adecvantii fiziologici ai functiei de termoreglare sunt:
a) functia de termogeneza (fizica i chimica)
b) functia de termoreceptie
c) sistemul secretor sudoripar
d) circulatia periferica, acrala i cutanata
e) comportamentul
termoreglator
70.
Agentii infectioi sensibili, ce pot fi inactivati/ distrui prin hipertemizarea
generala intensa a organismului, sunt:
a) Treponema pallidum
b) Virusul imunodeficientei
umane

93
 c) Legionella pneumophila
d) Virusul hepatitic C
e) Plasmodium malariae
71.
Care este secventa unica, din punct de vedere calitativ, a reactiei fiziologice
in Hidrotermoterapie?:
Vasoconstrictie/ vasodilatatie activa/ vasodilatatie pasiva
72. In expunerea la cald inclusiv cald extrem se elibereaza urmatorii factori
umorali:
a) catecolamine
b) heparina
c) bioxid de carbon
d) compui adenilici
e) peptone
73.
Temperaturile de neutralitate termica ale mediilor aerian i respectiv acvatic
in imersie completa, exceptand regiunea cefalica sunt:
a) (pentru mediul aerian) in pozitie ezanda: ............
b) (pentru mediul aerian) in decubit: ............
c) (pentru mediul aerian) in ortostatism: ............
d) (pentru mediul acvatic) in pozitie ezanda: ............
e) (pentru mediul acvatic) in decubit/ ortostatism: ............
74.
Adecvantii fiziologici (efectori/ activi) ai functiei de termoreglare (ai
schimburilor de caldura ale organismului cu mediul) sunt:
a) perspiratia insensibila

60

94
 b) comportamentul
termoreglator
c) glandele sudoripare
d) circulatia sanguina cutanata i acrala
e) sistemul limbic
75.
Termoestezia pentru cald i rece se realizeaza prin:
a) receptori piezoelectrici
b) receptori fuzali
c) fibre nervoase eferente
d) fibre amielinice neincapsulate din plexurile nervoase cutanate
e) receptori tendinoi Golgi
76.
Circulatia sanguina periferica, de termoreglare, reactioneaza la stimuli:
a) umorali sistemici
b) fizici/ fizicali
c) factori antacoizi i metabolici (locali)
d) farmacologici (chimici)
e) nervoi
77.
Vasoconstrictia din circulatia sanguina cutanata i acrala, de termoreglare, in
expunerile generale acute ale corpului la rece, are la baza:
a) efectul direct al recelui pe musculatura neteda vasculara
b) reflexe de axon
c) factori autacoizi i metabolici tisulari locali
d) factori umorali sau/ i endocrini sistemici
e) mecanism indirect reflex consensual, extins in intreaga

95
suprafata circulatorie de termoreglare

78.
Efectele bailor carbogazoase sunt:
a) racirea tegumentului
b) tahicardie
c) creterea conductibilitatii la nivel miocardic
d) reducerea intoarcerii
venoase
e) scaderea fractiei de ejectie
79. Enumerati patru efecte ale
crioaplicatiilor locale/ partiale
profunde, asupra complexului
senzitivo-senzorio-motor:
Ca efect, in principal al racirii tisulare locale profunde:
scade excitabilitatea receptorilor i a terminatiilor
nervoase priferice locale atat a celor de tip senzitiv/ senzorial, de
la nivelul tegumentului, cat i a celor de tip fuzal, de la nivelul
muchilor somatici subjacenti zonei cutanate unde se
efectueaza crioaplicatia profunda i totodata, scade
conductibilitatea/ viteza de conducere nervoasa i respectiv,
transmisia sinaptica, atat pentru impulsurile aferente (in principal senzitiv/
senzoriale i proprioceptive), cat i pentru cele
eferente (in principal motorii i vegetative); Consecutiv, scade aferentatia
periferica a maduvei spinarii (inclusiv suportul functional, reprezentat de
mecanismul sau fiziologic de servo-asistenta : bucla , cu inhibitia
selectivprioritara a fibrelor acestui
sistem eferent), scazand, totodata, i integrarea senzitivosenzorio-
motorie central (inclusiv perceptia durerii din zona periferica respectiva effect
analgetic cu mare valoare clinicoterapeutica); Mai detaliat: scad, in principal,
viteza i tensiunea de contractie
musculare (cu creterea consensuala a perioadei de
latenta cu circa o treime , a duratei fazei de relaxare
aproximativ de doua ori fata de perioada de contractie i a
perioadei de refacere metabolica a structurilor preformat excitabile) precum i
deosebit de important, valorificabil terapeutic, scade tonusul muscular (inclusive
hipertonia/ contractura/ spasticitatea, daca exista) la nivel segmentar;
La toate efectele crioaplicatiilor profunde de diminuare a
capacitatilor functionale ale structurilor preformat excitabile
de la nivel local i segmentar mai sus mentionate, se mai
adauga i cel pur fizico-chimic
(nelegat strict de subiectul acestei interbari dar, totui,
96
neneglijabil sub aspect practic), al creterii, la rece, a vascozitatii
fibrelor conjuntiv-colagene din tesuturile expuse racirii profunde,
element ce contribuie la marcata depreciere a abilitatilor/ preciziei/ finetii
micarilor intr-un cuvant,
a dexteritatii la nivelul segmentelor musculo-scheletale
supuse acestui tip de crioaplicatii; In plus, i nelegat de aceasta
intrebare: racirea tisulara profunda locala mai determina i
o importanata vasoconstrictie loco-regionala, coroborata cu o
severa penurizare energetica zonala prin multiple mecanisme
fizice i fiziologice, inclusive reactionale procese ce ii
potenteaza reciproc un foarte marcat efect anti-inflamator
(valoros sub aspect terapeutic).
80.
Centrii termogenetici se afla in:
a) puntea lui Varolio
b) mezencefal
c) talamus
d) hipotalamusul posterior
e) hipotalamusul inferior
81.
Efecte imunologice ale hipertermiei generale sunt:
a) stimularea transformarii blastice a limfocitelor B
b) stimularea factorului de inhibitie a migrarii macrofagelor
c) stimularea factorului de inhibitie a migrarii leucocitelor
d) stimularea functionala a limfocitelor T
e) stimularea productiei de lizozim

61

97
 82.
Efectorii/ adecvantii fiziologici ai functiei de termoreglare sunt:
92. functiile de termogeneza (fizica i chimica)
93. talamusul
94. sistemul secretor sudoripar
95. sistemul secretor sebaceu
96. comportamentul
termoreglator
83.
Agentii infectioi sensibili ce pot fi inactivati/ distrui prin hipertermizarea
generala intensa a organismului sunt:
a) Klebsiella pneumoniae
b) Treponema pallidum
c) Plasmodium malariae
d) Neisseria gonorrhoeae
e) Legionella pneumophila
84.
Temperatura echivalent-efectiva ambientala (a aerului dintr-o camera in care
se fac determinari de hidro-termobiologie) se calculeaza prin mediere, cu
ajutorul unei nomograme, ai carei parametrii principali sunt:
a) termopexia
b) temperatura aerului
c) temperatura peretilor
d) umiditatea
e) viteza curentilor de aer
85.
Agentii infectioi ce pot fi anihilati mai eficient de catre capacitatea de
aparare a organismului crescuta prin hipertermizare la 3940C ,

98
sunt:
a) Escherichia coli
b) Pseudomonas aeruginosa
c) Salmonella tiphi
d) Ricketsia prowazecki
e) Bordetella perthusis
86.
Factorii variabili activi inclusiv prin elemente de micare de tip reactional,
comportamental
ai schimburilor de caldura dintre organism i mediul inconjurator, sunt:
a) conductia interna
b) convectia interna
c) conductia externa
d) convectia externa
e) radiatia
87.
Efecte ale crioterapiei superficiale sunt:
a) analgezie prin blocare la rece, prin penurizare energetica
b) analgezie competitiva prin mecanism de poarta
c) inhibitie a reflexului miotatic
d) stimularea sistemului eferent
e) spamoliza musculara striata
88.
In expunerile tegumentelor la cald se elibereaza urmatorii factori umorali:
a) catecolamine
b) heparina
c) CO2
d) keratina
e) peptone
89.
Marimea (ecartul), in C, a
62

99
plajei de temperaturi extreme (maxima/ minima) suportabile, pentru scurt timp,
careia ii poate face fata, intr-o maniera acceptabila fara aparitia de elemente
patologice functia de termoreglare a unui organism uman normal i mediu
antrenat este, in expuneri la vectorul termic transmis de aer, comparativ cu
expunerea la acelai vector termic dar transmis de apa:
a) egala
b) cvadrupla
c) ceva mai mult decat dubla
d) cu peste 100% mai mare
e) cu 65% mai mica
90.
Marimea (ecartul), in C, a plajei de temperaturi extreme (maxima/ minima)
suportabile, pentru scurt timp, careia ii poate face fata, intr-o maniera
acceptabila fara aparitia de elemente patologice functia de termoreglare a
unui organism uman normal i mediu antrenat, este, in expuneri la vectorul
termic transmis de apa, comparativ cu expunerea la acelai vector termic, dar
transmis de aer:
a) egala
b) un sfert
c) cu 150% mai mare
d) mai mica de jumatate
e) cu 75% mai mare
91.
In conditii de confort termic, zona periferica a corpului cuprinde:

100
 a) sangele
b) continutul craniului i trunchiului
c) partile distale (acrale) ale extremitatilor
d) tesuturile profunde din membre
e) radacinile extremitatilor
92.
Efectele (raspunsurile fiziologice, la nivelul diferitelor sisteme, aparate,
structuri tisulare functionale) expunerii generale (accidentale) a organismului
uman la rece intens sunt, in linii generale, cvasisimilare, dar inverse ca sens fata
de cele ale expunerilor generale la cald intens; principalele deosebiri sunt:
a) tahicardia (mai ales la cei neantrenati)
b) TA diastolica (legata de rezistenta periferica)
c) deficitul caloric
d) gradientul extern
e) reologia sanguina
93.
Dupa Lampert, impartirea indivizilor umani in tipurile constitutionale: macro-
i acropoikiloterm se face in functie de valoarea:
a) temperaturii centrale
b) gradientului extern
c) punctului critic
d) gradientului intern
e) temperaturii echivalent
efective
94.
Efecte al procedurilor generale

63

101
intens hipertermizante sunt:
a) declanarea termolizei evaporative sudoripare
b) modificari complexe ale circulatiei sanguine cutanate i acrale
c) modificari complexe ale circulatiei sanguine sistemice
d) ample i subtile efecte imunologice
e) efecte bactericide i paraziticide

95.
Circulatia sanguina periferica de termoreglare reactioneaza la stimuli:
a) umorali sistemici
b) fizici/ fizicali
c) factori autacoizi i metabolici (locali)
d) chimici/ farmacologici
e) nervoi
96.
Efectul global, multiplu benefic al bailor carbogazoase de

102
antrenare economica, moderata dar efectiva i relativ lipsita de riscuri majore, a
cordului se bazeaza pe urmatoarele efecte ale CO2 (realizate prin actiunea
directa i multiplana la contactul cu pielea i vasele din tegument, post-resorbtie
de la nivel cutanat i respectiv post-inhalare):
a) creterea intoarcerii venoase, cu ameliorarea (probabila) a
hematozei i respectiv a curbei de disociere a oxihemoglobinei
b) creterea capacitatii de distensie a miocardului, cu umplere diastolica
ameliorata
c) scaderea functiei de conductibilitate a cordului, cu bradicardizare
d) creterea moderata a debitelor: bataie i respectiv, sistolic i circulator
sistemic/min
e) vasodilatatie blanda, cu ameliorarea regimului de irigatie in teritoriile
coronarian i cerebral

103
 I.4 Kinetologie/terapie si Masaj /Masoterapie

1.
Programul de kinetoterapie in coxartroza stadiul avansat presupune:
a) tonifierea cvadricepsului
b) asuplizarea ischiogambierilor
c) tonifierea fesierilor
d) posturari in decubit ventral cu rol preventiv al pozitiilor vicioase
e) asuplizarea adductorilor coapsei

2.
Programul de kinetoterapie al coxartrozei operate (artroplastie
proteza totala cimentata) cuprinde:
a) exercitii de urcat/ coborat
scari
b) exercitii la bicicleta ergometrica
c) exercitii de refacere a moblitatii cu refacerea implicit a amplitudinilor de
lux articulare
d) exercitii de reluare a a mersului cu baston in mana contralaterala
e) exercitii de alergare uoara, pe distante scurte

3.
Programul de kinetoterapie in hernia de disc lombara, faza cronica, implica:
a) exercitii de inlacatare a coloanei lombare i de antrenare a trunchiului
ca i piesa unica in activitati curente
b) antrenarea mentinerii unor posturi adecvate, delordozante, in decubit
dorsal sau lateral 15-17 ore pe zi

104
 c) tonifirea musculaturii abdominale cu rol de chinga fiziologica a
segmentului vertebral lombar delordozat
d) folosirea metodei Kabat pentru scaderea presiunii la nivel lombar
e) tonifierea musculaturii spinale folosind metode kinetologice bazate in
principal pe extensie
4.
Programul de kinetoterapie intr-o tulburare posturala in plan frontal tip
scolioza dorsala dreapta implica:
a) exercitii de baza tip Cotrell, bazate pe extensie, derotatie i flexie, tip
barcile
b) din postura de start tip Cotrell se executa flexia articulatiei
coxofemurale drepte i a genunchiului drept, asociat cu ridicarea mainii drepte
c) din postura de start tip Cotrell se executa flexia articulatiei
coxofemurale drepte i a genunchiului drept, asociat cu ridicarea mainii stangi
d) din postura de start tip Cotrell se executa flexia articulatiei coxofemurale
stangi i a genunchiului stang, asociat cu ridicarea mainii stangi
e) exercitii de blocare a segmentului dorsal din pozitia pe genunchi conform
metodei Klapp
5.
Postura cu cel mai mare grad de solicitare discala este reprezentata de:
a) ortostatismul in pozitie de

67

105
drepti
b) statul pe scaun relaxat
c) ridicarea de greutati din pozitie ortostatica, fara a indoi genunchii
d) ridicarea de greutati din pozitia relaxat pe fotoliu/ scaun
e) decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate

6.
Intre elementele fizio-kinetoterapiei care se intrica, dar nu se confunda cu
cele de nursing, se numara:
a) schimbarea pozitiei in pat pentru pentru prevenirea escarelor: intoarceri
in pat (din 2 in 2 ore, daca pacientul nu are saltea antiescara, respectiv la 4-6
daca are )
b) inspectia permanenta a
tegumentelor pacientului (posibile leziuni eritematoase pe zonele de decubit),
dar i a aternutului acestuia (cute, umiditate) pentru a preveni aparitia sau,
respectiv, pentru a lua masuri cu maxima promptitudine in caz de tendinta la
escare
c) manevre de asistare a drenajului bronic din posturi specifice
d) mobilizari pasive ale membrelor: pentru ameliorarea nutritiei tisulare,
intretinerea troficitatii i supletii entezo-articulare, pentru preventia
tromboembolismului venos
e) asistarea (de regula necesara) a evacuarii urinii (cateterism vezical,
initial continuu i, ulterior intermitent)

106
 7.
Masa de verticalizare se recomanda in:
a) tetraplegii complete (AIS-A)
b) paraplegii inalte cu leziunea mielica situata deasupra nivelului T8
complete (AIS-A)
c) hemiplegii severe, cu deficit motor complet la membrele afectate, ce nu
permit folosirea altor dispozitive pentru asistarea verticalizarii/ ortostatismului
d) hemiplegii incomplete/ hemipareze fara comobirbiditati asociate
e) paraplegii joase cu leziunea mielica situata sub nivelul T8
incomplete/ parapareze (AIS-B, C)
8.
Realizati asocierile corespunzatoare intre radacina nervoasa i micarea pe
care o deservete:
a) L1, L2
b) L3, L4
c) L5
d) S1
A) Flexia coapsei
B) Dorsiflexia piciorului
C) Extensia genunchiului
D) Flexia plantara
aA, bC, cB, dD
9.
Realizati asocierile corespunzatoare intre radacina nervoasa i reflexul
corespondent:
a) L1, L2
b) L3, L4
c) L5

68

107
 d) S1
A) Reflexul rotulian
B) Reflexul achilean
C) Nu are reflex corespondent
aC, bA, cC, dB
10.
Realizati asocierile corespunzatoare intre radacina nervoasa i micarea pe
care o deservete:
a) C5
b) C6
c) C7
d) C8
e)T1
A) Flexia in articulatia cotului
B) Extensia in articulatia
cotului
C) Abductia degetelor
D) Abductia in articulatia umarului
E) Flexia degetelor
aD, bA, cB, dE, dC
11.
Realizati asocierile corespunzatoare intre radacina nervoasa i reflexul
corespondent:
a) C5
b) C6
c) C7
d) C8
e) T1
A) Reflex bicipital
B) Reflex tricipital
C) Reflex supinator
D) Reflexe digitale
E) Nu au reflexe corespondente

aA, bC, cB, dD, eE

12.
In paralizia muchiului dintat

108
anterior:
a) se observa micarea de aripa atunci cand pacientul trage cu bratele
(aflate in flexie de 90) de o bara, scapula distantandu-se de coloana vertebrala
b) se observa micarea de aripa atunci cand pacientul impinge cu bratele
(aflate in flexie de 90) intr-un perete, scapula apropiindu-se de coloana
vertebrala
c) micarea de aripa a scapulei este data de disinergismul muchilor
dintat anterior-romboizi
d) micarea de aripa a scapulei este data de dis-sinergismul muchilor
dintat anterior-fascicol mijlociu trapez
e) micarea de aripa a scapulei este data de dis-sinergismul muchilor
dintat anterior-rotund mare
13.
Coxa valga:
a) este definita radiografic prin largirea unghiului cervico-diafizar la peste
140
b) este definita radiografic prin ingustarea unghiului cervico-diafizar la sub
130
c) este frecvent substratul etiologic al coxartrozei secundare
d) este insotita de insuficienta muchiului fesier mijlociu
e) determina tulburari posturale, de ortostatism i mers
14.
Gimnastica medicala i Educatia fizica apartin mai ales:
a) kinetologiei analitice de

69

109
evaluare/ bilant clinicofunctional
b) kinetologiei terapeutice
c) kinetologiei recuperatorii
d) kinetologiei profilactice
e) kinetoterapiei partiale
15.
Exercitiile de tip Haettinger i Mller, folosite pentru creterea fortei i a
tensiunii de contractie, sunt:
a) dinamice
b) rezistive
c) de facilitare neuromusculara
d) statice (izometrice)
e) de cretere a abilitatii
16.
Pentru creterea fortei i tensiunii de contractie (eventual i a masei)
musculare, principalele metode folosite sunt:
a) metode bazate pe exercitii statice (izometrice)
b) metode bazate pe exercitii dinamice rezistive
c) metode bazate pe exercitii izodinamice (lifting)
d) autotraining-ul Schultz
e) metode bazate pe contractii foarte scurte, supramaximale, cu intervale
17.
Numiti trei tehnici de facilitare
neuro-musculara proprioceptiva
periferica:
Knott i Voss (fundamentale/ speciale cu caracter general sau specifice); Vojda;
Brunnstrom; Kabat; Temple-Fay; Bobath; Rood; Kenny; Basmajian
18.
Care dintre urmatoarele activitati fizice sunt recomandate

110
unui coxopat?:
a) mersul pe bicicleta
b) mersul pe teren accidentat
c) inotul
d) urcatul i coboratul scarilor
e) alergarea
19.
Care dintre urmatoarele activitati fizice sunt recomandate unui discopat?:
a) ridicarea i/ sau purtarea de greutati
b) exercitiile programului kinetologic Williams
c) repausul postural pe pat tare
d) mersul pe teren accidentat
e) jogging-ul
20.
Care dintre urmatoarele variante metodologice apartin unor manevre cu efect
excitant/ trofic/ tonizant, ale masajului clasic?
a) ciupirea
b) stoarcerea
c) petrisajul
d) mangaluirea
e) geluirea
21.
Numiti trei dintre masurile integrate/ intricate de nursing profilactic,
terapeutic i recuperator, indicate pentru bolnavii hemiplegici post-AVC:
inspectia tegumentelor i a lenjeriei/ aternutului pacientului
(pentru prevenirea conditiilor de aparitie/ aparitiei de leziuni
trofice); intoarceri in pat (din 2 in 2 ore, daca bolnavul nu are saltea antiescara)
i rostogoliri in posturi reflex inhibitorii (cu rol
inclusiv antispastic); degravitari segmentare (pentru
preventia edemelor de declivitate); posturari anticipative
(profilactice, in faza de flacciditate), corective (inclusive ortezari, cu efect
totodata spasmolitic) in faza de spasticitate;
manevre de drenaj bronic (posturari propensive specifice,
tapotamente, manevre presoare/ reflexe);
asistarea evacuarii urinei (montare de cateter fix sau
training vezical/ sondaj intermitent); mobilizari pasive ale
membrelor paralizate (cu effect de pompaj circulator exogen);
alimentarea pe sonda nazogastrica (i instruirea apartinatorilor in acest sens) a
pacientului cu tulburari de deglutitie, inclusiv, in caz de necesitate, aspirarea
alimentelor patrunse accidental in zona
laringo-traheala; verticalizarea progresiva a bolnavului in pat/ posturarea in
ezut alungit i apoi progresiv in ezut scurtat, inclusiv la marginea patului,
cu asistarea mentinerii/ reeducarea

111
echilibrului postural al trunchiului (predominant prin dezechilibrari controlate);
asistarea/ promovarea (re)efectuarii unor activitati gestuale: mai intai de
autoservire, cu membrele i
hemicorpul indemne, ulterior, in cazul unei evolutii recuperatorii
indelungate sau nesatisfacatoare, sa scrie cu
mana neafectata;
invatarea i asistarea
pacientului in efectuarea
transferurilor in i din fotoliul
rulant; educarea pacientului sa-i
trucheze anumite micari (in
principiu, ireversibil) pierdute;
autorecunoatere kinestezica

22.
Care dintre urmatoarele
activitati fizice nu sunt

70

112
recomandate unui coxopat?
a) mersul pe bicicleta
b) mersul pe teren accidentat
c) alergarea
d) urcatul i coboratul scarilor
e) inotul
23.
Dorsalgo i Lumbago sunt:
a) tehnici de relaxare intrinseca
b) afectiuni reumatismale de tip colagen-vascular

c) proceduri electroterapeutice cu efect antalgic

d) durere de origine discopatica, intensa, la nivelul coloanei toracale,
respectiv lombare
e) proceduri de termoterapie
24.
Forta, in cadrul balantei Pauwels, in sprijin unipodal, este reprezentata de:
a) fesierul mare
b) cvadriceps
c) fesierul mic
d) fesierul mijlociu
e) tensorul fasciei lata
25.
Efectul biologic specific al contractiilor musculare supramaximale scurte, cu
intervale (cu zvacnituri) este:
a) stimularea formarii calusului in cazul fracturilor
b) combaterea osteoporozei
c) combaterea redorilor articulare
d) creterea masei de proteine contractile musculare (hipertrofierea
musculara)

113
 e) decontracturarea musculara
26.
Care dintre urmatoarele forme de masaj este un masaj mixt?
a) relaxarea intriseca
b) angiomatul
c) duul subacval
d) duul masaj
e) framantarea
27.
Stabilizatorii activi (musculari) ai articulatiei genunchiului sunt:
a) ischiogambierii
b) tensorul fasciei lata
c) muchii labei de gasca
d) tricepsul sural
e) cvadricepsul in special prin vastul medial (intern)
28.
Mentionati o contraindicatie relativ specifica pentru masajul instrumental prin
vid-aspiratie (comandat electric, cu presiuni/ depresiuni mecanice de joasa
frecventa tip Endovac):
zonele cu pericol de sangerare (venectazii, varice, hematoame, echimoze);
aplicatiile de tip Endovac nu sunt recomandate premenstrual i in timpul
menstrelor, pe regiunile: lombo-sacro-fesiere, abdomino-pelvina,
peritrohanteriene, de la radacinile coapselor
29.
In sprijin unipodal, in cadrul balantei Pawels, raportul dintre bratul fortei i
bratul rezistentei este in mod normal:
a) 2/3
b) 4/7
c) 1/3
d) 1/8
e) 5/1
30.
Testarea muchiului cvadriceps de forta 3 se

71

114
efectueaza prin:
a) decubit homolateral
b) ortostatism
c) decubit heterolateral
d) pozitie ezanda
e) decubit ventral
31.
Efortul fizic (general) la un individ normal se refera la:
a) situarea in activitate a cel putin 2/3 din totalul musculaturii scheletice
b) situarea in activitate a cel putin din totalul musculaturii scheletice
c) modificari locale limfatice
d) solicitarea adaptativa, de mentinere a musculaturii aflate in activitate
(lucru mecanic), de catre functiile: cardio-vasculara i respiratorie, la nivel
sistemic
e) recrutare spatiala de motoneuroni

32.
Care dintre urmatoarele manevre ale masajului clasic se aplica sportivilor
inainte de efort, deoarece amelioreaza performantele contractile, regimul de
irigatie /nutritie/ metabolic i tonusul musculare, precum i excitabilitatea
neuro-musculara:
a) efleurajul
b) vibratia
c) framantarea
d) baterea
e) frictiunea
33.
Unitatea morfo- functionala a coloanei vertebrale se numete:
a) meningiom

115
 b) osteom
c) hemangiom
d) vertebrom
e) neurinom
34.
Care dintre manevrele de masaj clasic se aplica la sportivi dupa antrenament
sau competitie, datorita efectului lor miorelaxant i de stimulare a proceselor de
refacere metabolica musculara post-efort trofic)?
a) framantarea
b) baterea
c) netezirea
d) vibratia
e) frictiunea
35.
Enumerati doua cauze de gonartroza secundara prin supra-incarcare
presionala articular:
dezaxari: in varrum, valgum, flexum inclusiv statica timp indelungat (uzuala) pe
tocuri inalte; obezitatea; ridicarea sau/ i purtarea frecventa de greutati;
activitati fizice solicitante statico-postural (ortostatism prelungit: stomatologi,
ospatari, santinele)
36. E.R.S.I.Z. este:
a) o maladie autoimuna
b) o forma de curent electric de joasa frecventa
c) o procedura de climatoterapie
d) o metoda de kinetoterapie pentru creterea fortei i tensiunii de
contractie musculara
e) o metoda de diagnostic neuro-muscular

37.
Obiectivele principale de recuperare la o articulatie, in cazul membrului
superior sunt:
a) degravitarea

72

116
 b) indoloritatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea
e) abilitatea
38.
Tipuri particulare de masaj clasic, cu numeroase elemente de masaj reflex sau
al tesutului conjunctiv, aflate la granita dintre cele doua tipuri de masaj, sunt:
a) masajul Leduc (de drenaj veno-limfatic)
b) masajul Cyriax (transversal profund, analgetic)
c) masajul Vogler (periostal)
d) sportiv
e) cosmetic
39.
Enumerati principalele structuri tisulare neuro-mio-artro-kinetice la nivelul
carora diverse tipuri de leziuni traumatice pot constitui sechele (post-
traumatice):
Articulatii, ligament, muchi (sau/ i tendoane), oase,nervi
40.
Precizati care sunt sechelele post-traumatice de tip muscular care beneficiaza
de tratament recuperator:
a) retractura
b) contractura
c) atrofia musculara de imobilizare
d) ruptura musculara fasciculara
e) pseudartroza
41.
Muchiul psoas iliac,

117
principalul flexor in articulatia coxo-femurala, este inervat (troncular) de:
a) nervul obturator
b) nervul crural
c) nervul fesier superior
d) nervul sciatic
e) nervul safen
42.
Enumerati doua dintre regulile decalogului de igiena ortopedica a oldului,
indicate coxopatilor:
reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea ideala; evitarea
ortostatismului i a mersului prelungit pe jos; evitarea chiopatarii; evitarea
mersului pe teren accidentat; pastrarea timp de 15-30 de cel putin doua ori
pe zi, a unui repaus postural la pat, cu oldurile intinse; mersul cu sprijin in
baston; se recomanda pedalajul i deplasarile pe bicicleta; se recomanda
purtarea de incaltaminte cu toc i talpa elastice, moi (microporos, crep, perne de
aer, etc.); se recomanda corectarea prompta a oricarei inegalitati intre
membrele inferioare, mai ales a acelora care depaesc 2 cm; se recomanda
executarea, de cel putin doua ori pe zi, a programului de kinetoterapie adecvata
suferintei de old
43.
Mersul codificat este o metodologie de recuperare folosita in afectiuni de tip:
a) venopatii
b) arteriopatii
c) malperforant plantar
d) limfedem
e) pinteni calcaneani
44.
In atrofia musculara de imobilizare apare:
a) scaderea numarului de fibre musculare
b) scaderea excitabilitatii neuro-musculare
c) creterea perfuziei musculare
d) scaderea volumului fibrelor musculare
e) scaderea elasticitatii tesutului muscular

45.
Stabiliti relatia corecta intre urmatoarele forme de masaj de

73

118
tip intermediar i urmatoarele nume proprii de autori:
a) Cyriax
b) Vogler
c) Leduc
A. Drenaj veno-limfatic
B. Transversal profund
C. Periostal
aB. bC, cA
46.
Tipul de masaj reflex propriu-zis ce se executa la nivelul structurilor sensibile
ale coloanei vertebrale, cel mai bine argumentat i conturat din punct de vedere
conceptual i metodologic, este:
a) masajul periostal (Vogler)
b) masajul de drenaj veno-limfatic (Leduc)
c) masajul transversal profund (Cyriax)
d) masajul segmentar (Diecke i Leube)
e) masajul pneumatic
47.
Numiti doua manevre cu efect tonizant din cadrul masajului clasic:
Framantarea
Baterea
Frictiunea
48.
In cadrul masajului clasic, urmatoarele manevre au efecte de tip sedativ:
a) framantarea
b) vibratia
c) netezirea
d) baterea
e) frictiunea

119
 49.
Programul de exercitii de kinetoterapie indicat bolnavilor discopati, se
numete:
a) Sherrington
b) Klapp
c) Williams
d) De Lorme-Watkins
e) E.U.S.I.Z.
50.
Stabiliti care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, in cazul masajului
clasic:
a) se face centrifug
b) se executa uscat sau umed
c) se executa optim in crono-ritmicitate
d) se executa instrumental
e) nu are contraindicatii

51. Numiti o tehnica de facilitare neuromusculara proprioceptiva periferica:

Vojda, Kabat, Brunnstrom,
Knott i Voss
Fundamentale:
intinderea
secventialitatea normala a
actiunii musculare
micarile de decompensare;
Speciale:
(cu caracter general):
inversarea lenta (IL) i
inversarea lenta cu opunerea
(ILO)
contractiile repetate (CR)
secventialitatea pentru intarire
(SI)
inversarea agonistica (IA);
Specifice:
initierea ritmica (IR)
micarea activa de relaxare
opunere (MARO)
relaxare opunere (RO)
relaxare contractie (RC)
stabilizarea ritmica (SR)
rotatia ritmica (RR)
contractia izomerica in zona
120
scurtata (CIS)
izometria, alternanta (IZA)
progresia cu rezistenta (PR)
secventialitatea normala (SN)
52.
Stabiliti care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, in cazul masajului
reflex:
a) se executa centripet
b) nu se executa in regiunile muchilor: romboizi, marele dintat i trapez
c) se executa manual, cu viteza mica i se aplica presiuni mari
d) se asociaza obligatoriu cu hidro/termo-terapia
e) presupune o buna cunoatere a legilor homolateralitatii i
metameriei, precum i a hartii proiectarii

74

121
cutanate a zonelor cu inervatie segmentara comuna

53.
Masajul uscat este un grupaj metodologic de:
a) hidrotermoterapie
b) climatoterapie
c) kinetoterapie
d) terapie mecano-functionala anexata kinetoterapiei
e) electroterapie
54.
Pentru a aplica diferite metodologii de masaj reflex, este necesara
cunoaterea:
a) inervatiei segmentare metamerice
b) legii inductiei electromagnetice
c) legii homolateralitatii i metameriei
d) hartii proiectarii cutanate a zonelor segmentare cu inervatie comuna
e) legii Dastre i Morat

55. Kinetoprofilaxia secundara in sindromul dureros lombo-sacrat vizeaza

urmatoarele obiective:
a) contientizarea de catre pacient a pozitiei corecte a coloanei vertebrale
lombare
b) inzavorarea (blocarea) segmentului lombo-sacrat in timpul efortului
c) mentinerea/ recuperarea fortei musculare i reechilibrarea morfo-
functionala la nivelul muchilor paravertebrali regionali, a muchilor
abdominali i fesieri
d) creterea stabilitatii la nivelul articulatiilor portante
e) creterea capacitatii generale de efort

56. Prin kinetoterapia de recuperare se urmarete:

a) refacerea functiilor diminuate
b) creterea nivelului functional (actual)
c) hipertrofierea musculara generala
d) realizarea/ dezvoltarea unor mecanisme compensatorii permisive pentru
readaptare functionala
e) prevenirea aparitiei unor complicatii morfo-functionale in unele boli cronice
(profilaxie tertiara)

57. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la contractura musculara, sunt

adevarate?:
122
a) se produce cu scurtarea muchiului
b) din punct de vedere biochimic, se caracterizeaza prin persistenta ionilor de
calciu in celula
c) determina reducerea sau chiar suspendarea temporara a mobilitatii unui(or)
segment(e) locomotor(ii)
d) genereaza o cretere a calciului extracelular
e) beneficiaza de tratament fizical

58. Principalul stabilizator intern al genunchiului este:

a) ligamentul colateral intern
b) vastul medial
c) (tendonul) mm semimembranos
d) muchii labei de gasca
e) muchiul gastrocnemian intern

59.Stabilizatori ai articulatiei oldului sunt:

a) factorii osoi coaptarea suprafetelor osoase articulare
b) factorii ligamentari (in special ligamentul ilio-femural)
c) bureletul fibro-cartilaginos
d) factorii musculari (muchii fesier mijlociu, pelvi-trohanterieni, adductori)
e) factorii trofostatici

60.Enumerati doua dintre structurile tisulare asupra carora actioneaza masajul

clasic: (vezi 95)
Pielea
Testul subcutanat si nervos
Musculatura scheletica

61.Fibrele musculare de tip I (T1) sunt:

a) fibre roii
b) cu contractie lenta i de lunga durata
c) predominante la muchii extensori i tonici
d) bogate in sarcoplasma i mioglobina
e) cu metabolism predominant glicolitic

62.Fibrele musculare de tip II (T2) sunt:

a) fibre albe
b) cu contractie rapida, fazica (obosesc uor)
c) predominante in muchii flexori
d) cu metabolism predominant oxidativ
e) sarace in mioglobina
123
63.Enumerati doua dintre aspectele fiziologice fundamentale care stau la baza
functiei musculare:
- muchiul este un transformator de energie chimica in energie mecanica i
termica
- efectul (lucrul) mecanic se realizeaza prin contractie
- baza biochimica a contractiei o reprezinta constituirea complexului acto-
miozinic

64.Mobilizarea activa reflexa se realizeaza prin urmatoarele tehnici:

a) tractiuni
b) manipulari
c) stimularea reflexului de intindere
d) stimularea reactiilor de echilibrare
e) stimularea reflexelor posturale

65.Dati doua exemple de muchi ce fac parte din grupul pelvitrohanterienilor:

Obturatori, intern i extern
Gemeni, superior i inferior

66. Umarul este un complex articular format din urmatoarele articulatii

adevarate:
a) sterno-claviculara
b) acromio-claviculara
c) bursa subacromiodeitoidiana
d) scapulo-toracica
e) gleno-humerala

67.Din punct de vedere functional, la nivelul umarului se realizeaza urmatoarele

tipuri de micari:
a) pronatie/ supinatie
b) flexie/ extensie
c) abductie
d) rotatie interna/ rotatie externa
e) adductie / abductie orizontala

68.Principalii abductori la nivelul articulatiei umarului sunt:

a) muchiul deltoid, prin fibrele mijlocii
124
b) muchiul deltoid, prin fibrele posterioare
c) muchiul mare pectoral, prin fibrele sterno-costale
d) muchiul infraspinos
e) muchiul supraspinos

69. Urmatoarele grupe musculare fac parte din aa numitul coif al rotatorilor
care, pe langa rolul pe
care il are in mobilizarile rotatorii active, este i principalul stabilizator activ al
articulatiei umarului:
a) muchiul supraspinos
b) muchiul infraspinos
c) muchiul micul rotund
d) muchiul marele rotund
e) muchiul subscapular

70. Articulatia umarului este o articulatie de tip:

a) trohleartroza
b) enartroza
c) trohoida
d) elipsoidala
e) sinostoza

71. Indicati, prin incercuire, care dintre urmatoarele articulatii are conducere
musculara:
a) articulatia cotului
b) articulatia umarului
c) articulatia talocrurala
d) articulatiile intervertebrale
posterioare
e) articulatia oldului

72. Articulatiile cartilaginoase de tip simfize, in care tesutul de continuitate

dintre oase este fibro-cartilaginos, sunt:
a) articulatiile dintre corpii vertebrali
b) articulatiile de la nivelul osului coxal (dintre oasele bazinului)
c) articulatiile oaselor pubiene
d) articulatiile dintre laminele vertebrale
e) articulatiile tibio-peroniene distale (sindesmozele tibiofibulare)

73. Testarea muchiului biceps brahial in realizarea micarii de flexie a

antebratului pe brat
125
impotriva gravitatiei, se face cu mentinerea segmentului corespunzator al
antebratului in pozitie de:
a) pronatie
b) supinatie
c) flexie
d) indiferenta
e) extensie

74. Muchiul care realizeaza mobilizarea completa a segmentului corespunzator

impotriva gravitatiei, fara rezistenta este de forta:
a) 2
b) 3
c) 1
d) 4
e) 0

75. Muchiul care realizeaza mobilizarea segmentului corespunzator, doar daca

acesta este scos de sub influenta gravitatiei, este de forta:
a) 2
b) 3
c) 1
d) 5
e) 4

76.Micarea de flexie in articulatia coxo-femurala, cu genunchiul extins, poate fi

limitata prin retractura urmatorilor muchi:
a) abductori ai coapsei
b) psoas iliac
c) ischiogambieri
d) fesier mijlociu
e) fesier mic

77. Muchiul cvadriceps este alcatuit din patru fascicule musculare, dintre care
unul este biarticular; incercuiti-l:
a) vastul intern
b) vastul extern
c) dreptul anterior
d) cruralul (vastul intermediar)

78. In micarea de eversie piciorul este:

a) in pozitie indiferenta
126
b) planta privete spre exterior
c) planta privete spre interior
d) in semiflexie plantara
e) in dorsiflexie completa

79. In micarea de inversie, piciorul este:

a) in pozitie indiferenta
b) planta privete spre interior
c) planta privete spre exterior
d) in semiflexie dorsala
e) in extensie (flexie plantara) completa

80. Urmatoarele grupe musculare sunt supuse retracturii:

a) ischiogambieri
b) fesierul mare
c) abdominalii
d) adductorii
e) (partial) croitorul

81.Urmatoarele grupe musculare sunt supuse hipotrofiei:

a) adductorii
b) cvadricepsul
c) fesierul mare
d) psoas iliacul
e) (partial) croitorul

82. Obiective principale in recuperare, la o articulatie portanta sunt:

a) degravitarea
b) indoloritatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea
e) abilitatea

83.In structura generica a programului recuperator al suferintelor (motorii,

senzitive, trofice) induse de leziuni neurale periferice severe, utilizarea de tehnici
i exercitii kinetoterapeutice in scopul creterii fortei i tensiunii de contractie

127
sau/ i a tonusului i troficitatii sau/ i respec- tiv, a rezistentei musculare
(eventual i a abilitatilor motorii inclusiv profesionale) este indicata in:
a) primele minute dupa producerea leziunii neurale
b) etapa I
c) etapa a II-a
d) etapa a III-a
e) scop profilactic primar

84. Articulatiile mobile adevarate din punct de vedere structural: sinoviale ,

se numesc:
a) atroze
b) artrodeze
c) diartroze
d) sinartroze
a) amfiartroze

85.Numiti trei metode speciale in kinetoterapie: (vezi 89)

- Manipularile articulare
- Scripetoterapia
- Tractiunile/ elongatiile vertebrale

86.Identificarea kinestezica este o metoda utilizata in kinetoterapie pentru

realizarea obiectivului:
a) nr. 1 relaxare musculara i psihica
b) nr. 4 (re)cretere a fortei i tensiunii de contractie
c) nr. 6 (re)antrenare la efort
d) nr. 7 ameliorare a controlului motor voluntar
e) nr. 8 corectare a deficitului respirator

87. Antrenamentul la efort dozat este o metoda utilizata in kinetoterapie pentru

realizarea obiectivului:
a) nr. 2 corectare/ mentinere a corectitudinii posturii trunchiului sau/si
membrelor
b) nr. 3 cretere a mobilitatii articulare
c) nr. 8 corectare a deficitului respirator
d) nr. 9 corectare a unor tulburari circulatorii periferice
128
e) nr. 10 reeducare a sensibilitatii

88. Cele mai specifice manevre/ metodologii pentru masajul reflex sunt:
a) netezirea
b) masajul segmentar (Dicke i Leube) la nivelul coloanei vertebrale
c) baterea
d) vibratia
e) intinderea alternanta (dreapta-stanga) a tesutului conjunctiv in jurul axelor
de simetrie locale: dorsal inferior, reborduri costale, lombo-sacrat, sau/ i
sacro-iliac

89. Metode speciale in kinetoterapie sunt:

a) relaxarea intrinseca
b) manipularile articulare
c) scripetoterapia
d) corectarea deficitului respirator
e) tractiunile/ elongatiile vertebrale

90. Principalele categorii de indivizi/ pacienti la care se indica reantrenarea la

(sau mentinerea capacitatii de) efort fizic, sunt:
a) sedentarii
b) pacientii aflati in status-uri dupa afectiuni consumptive ce au impus
limitarea severa a capacitatii de micare
c) bolnavii cardio-vasculari aflati in statusuri dupa infarct miocardic sau diverse
interventii terapeutice pe cord
d) bolnavii tetraplegici
e) bolnavii respiratori cronici (obstructivi i/ sau restrictivi)

91. Dintre manevrele fundamentale ale masajului clasic, cele mai multe
elemente comune cu masajul tesutului conjunctiv/ de tip reflex, prezinta:
a) netezirea
b) framantarea
c) baterea
d) frictiunea
e) vibratia

92.Redorile articulare pot fi:

a) nedureroase
b) dureroase
c) ce necesita intindere atesuturilor
d) ce necesita scaderea hipertoniei musculare
129
e) ce necesita intinderea tesuturilor i scaderea hipertonieimusculare

93.Categorii de bolnavi, pe grupe de patologie, pentru care este util

antrenamentul la efort dozat, sunt:
a) reumatici
b) post-traumatici
c) cardio-vasculari
d) renali
e) pulmonari

94. Metodele Cotrel i Klapp se folosesc in :

a) kinetoterapia pentru corectarea scoliozelor
b) kinetoterapia de coordonare la bolnavii neurologici, centrali
c) kinetoterapia de relaxare (intrinseca)
d) kinetoterapia pentru ncreterea fortei i tensiunii de contractie
e) kinetoterapia ocupationala

95. In ansamblu, masajul exercita asupra organismului efecte complexe, prin

actiuni efective, la nivelul:
a) sistemului nervos
b) sistemului muscular
c) tegumentului i tesutului conjunctiv subcutanat
d) viscerelor (tub digestiv, rinichi)
e) aparatului circulator

96.Sectiuni cu valente profilactice ale kinetologiei sunt:

a) gimnastica medicala
b) gimnastica aerobica
c) educatia fizica
d) fitness-ul
e) ergoterapia/ terapia ocupationala de tip recreativ
97.Numiti doua caracteristici valorificabile in tratament, recuperare sau/ i
profilaxie, ale hidro-kinetoterapiei:
- coeziunea dintre moleculele de apa (superioara celei dintre moleculele de aer
element propensiv pentru micari ale pacientului, rezistive); rolul, in general
relaxant, al factorului termic (asociat cu cel al descarcarii partiale de gravitatie)
ambii propensivi pentru creterea eficientei lucrului mecanic la nivel
musculoarticular

130
98. Pentru a combate hipotrofia/ hipertrofia musculara, cele mai eficiente sunt:
a) ergoterapia
b) antrenarea la efort
c) contractiile foarte scurte, supramaximale, cu intervale
d) relaxarea musculara
e) tehnici de facilitare neuromusculara

99. Tipuri de masaj instrumental sunt:

a) masajul pneumatic (angiomat, leg pump)
b) vibromasajul
c) duul subacval
d) masajul segmentar
e) acva-vibromasajul

100. Vibromasajul este, din punct de vedere al efectelor predominante:

a) sedativ
b) excitant
c) intermediar, intre sedativ i excitant
d) hipertrofiant
e) intermediar, intre hipertrofiant i vasoconstrictor

101. Metoda de masaj reflex propriu-zisa este:

a) masajul transversal profund Cyriax
b) masajul periostal Vogler
c) masajul de drenaj venolimfatic Leduc
d) masajul cosmetic/ estetic
e) masajul segmentar vertebral Diecke-Leube

102. Tehnici, exercitii, metode kinetologice pentru creterea fortei i rezistentei

musculare, se pot aplica ca obiectiv kinetologic musculaturii somatice a unui
individ:
a) la totalitatea acesteia, simultan
b) la maximum 90% din aceasta
c) la maximum 65% din aceasta
d) la maximum 50% din aceasta
e) la maximum 33% din aceasta

103.Efortul fizic inseamna aflarea in activitate a:

a) circa 10% din totalul musculaturii scheletice
b) cel putin 66% din totalul musculaturii scheletice
c) circa 45% din totalul musculaturii scheletice
131
d) intregii musculaturi somatice i a intregii musculaturi netede
e) cordului i a glandelor cu secretie interna

104.Articulatii cu doua grade de libertate sunt:

a) artrodiile
b) articulatiile elipsoidale
c) sinartrozele
d) articulatiile selare
e) enartrozele

105. Dintre manevrele fundamentale ale masajului clasic, cele mai multe
elemente comune cu masajul tesutului conjunctiv, de tip reflex, prezinta:
a) netezirea
b) baterea
c) framantarea
d) frictiunea
e) vibratia

106. Efortul fizic inseamna aflarea in activitate a:

a) intregii musculaturi somatice i a intregii musculaturi netede
b) cel putin 66% din totalul musculaturii scheletice
c) cel putin 45% din totalul musculaturii netede
d) cel putin 33% din totalul musculaturii scheletice
e) cordului i glandelor exocrine

107. Grupele de patologie pentru care este util antrenamentul la efort dozat
sunt:
a) patologia reumatica
b) patologia digestiva
c) patologia pulmonara
d) patologia post-traumatica
e) patologia cardio-vasculara

108. Metodele Cotrel i Klapp se folosesc in:

a) kinetoterapia pentru creterea fortei i tensiunii de contractie
b) kinetoterapia de facilitare la bolnavii neurologici centrali
c) kinetoterapia de relaxare (intrinseca)
d) kinetoterapia pentru corectarea scoliozelor
132
e) ergoterapie

109. In ansamblu, masajul exercita asupra organismului efecte complexe, prin

actiuni efective la nivelul:
a) sistemului nervos
b) sistemului muscular
c) tegumentului i tesutului conjunctiv subcutanat
d) viscerelor (tub digestiv, rinichi)
e) aparatului circulator

110. Numiti o metoda de kinetoterapie ce are la baza exercitii fizice dinamice

rezistive, utilizata pentru creterea fortei i/ sau a troficitatii musculare:
- Exercitiile dinamice-rezistive propriu-zise
- Exercitii izokinetice

111. Enumerati doua dintre caracteristicile exercitiului fizic la varstnic:

- Este strict adaptat la caz, in primul rand gradului de toleranta cardio-vasculara
i respiratorie i respectiv compliantei cognitive a varstnicului;
- Durata nu depaete 30 de minute, eventual poate fi mult mai scurta;
- Are o progresivitate lenta, prudenta, a complexitatii sau/ i intensitatii

112. Enumerati doua tipuri de exercitii fizice, mai frecvent utilizate, pentru
creterea fortei i tensiunii de contractie musculare:
- Exercitii bazate pe contractii musculare izometrice/ statice
- Exercitii dinamice cu rezistenta cu diversele lor variante

113. Numiti o metoda de kinetoterapie utilizata pentru creterea rezistentei

musculare:
- Terapia ocupationala/ sporturi terapeutice
- Ergoterapia

114. Exercitiile kinetoterapice de tip Haettinger i Muller folosesc contractiile

musculare:
a) dinamice
b) rezistive
c) de facilitare neuromusculara proprioceptiva
d) statice/ izometrice
e) de cretere a abilitatilor motorii

115. Efectul biologic specific pentru contractiile musculare supramaximale

scurte, cu intervale
133
(cu zvacnituri), este:
a) creterea masei de proteine contractile/ hipertrofia musculara
b) combaterea osteoporozei
c) combaterea redorilor articulare
d) stimularea calusarii fracturilor
e) decontracturarea musculara

116. In cadrul buclei intra fibre nervoase de tip:

a) Ic
b) II(a)
c) Id
d) Ib
e) Ia

117. Unitatea kinetica este alcatuita din:

a) articulatie
b) tegument
c) nerv
d) os
e) muchi

118. Tipuri de masaj instrumental sunt:

a) masajul pneumatic (leg pump)
b) vibromasajul
c) duul subacval
d) masajul segmentar
e) acvavibromasajul

119. Indicati doua proceduri de kinetoterapie aplicabile in

hidrocefaleea operata:
Intrebare capcana nu se spune hidrocefalee, ci hidrocefalie
!!!!!!!!

120. Indicati raspunsul fals. In hidrocefalia operata (unt ventriculo-peritoneal)

sunt indicate urmatoarele proceduri de kinetoterapie:
a) ridicare de greutati (20 kg maxim), cu contractii in apnee
134
b) ridicare de greutati (20-30 kg maxim), dar nu deasupra capului spre a evita o
posibila traumatizare craniana
c) contractii izometrice ale musculaturii abdominale (manevra Valsalva)
d) kinetoterapia pasiva, la pat
e) se contraindica eforturile fizice i izometria

121. In cursul programului de kinetoterapie, la unul dintre pacientii Dvs. survine

o criza de epilepsie, cu convulsii toniococlonice generalizate. Ce masuri de
urgenta aplicati ?
a) dati imediat drumul pacientului i mergeti repede dupa asistenta medicala
b) preveniti caderea i ranirea traumatica a pacientului
c) posturati pacientul in decubit dorsal, pe un suport moale
d) posturati pacientul in decubit lateral, pe un suport moale
e) il muscati de degetul mic de la mana stanga (din dreptul inimii)

122.Selectati (incercuii) enunturile false:

a) pacientul aflat in stare de coma nu are voie sa fie integrat intr-un program
de kinetoterapie
b) programul de kinetoterapie aplicat pacientului cu leziuni nevraxiale este
individualizat i adaptat statusului clinico-biologic al kinetistului
c) prezenta traheostomei contraindica orice procedura de kinetoterapie
d) prezenta sondei nazogastrice traduce o perturbare severa a deglutitiei i in
consecinta se contraindica orice procedura de kinetoterapie
e) prezenta escarelor sacrate i calcaneene contraindica orice procedura de
kinetoterapie

123. Paraplegia i parapareza beneficiaza de:

a) program atent i sistematic de nursing
b) gimnastica respiratorie i tonifierea musculaturii abdominale
c) reeducarea echilibrului axial, a fortei le nivelul membrelor superioare
d) reeducarea prehensiunii de finete
e) reeducarea afaziei i dizartriei

124. Lucrati ca i kinetoterapeut la o sala privata, in ora. Inainte de inceperea

programului de kinetoterapie, pacientul cu hemipareza sechelara va spune ca i s-
a umflat i inroit gamba paralizata i acuza dureri in molet. Cum procedati ?
a) masaj uscat, intens i program sustinut la bicicleta ergometrica, spre a se
trage umflatura
b) ii dati un Algocalmin i il masati intens cu Lioton
c) ii pozitionati piciorul pe un plan mai inalt i il masati intens, spre a se favoriza
intoarcerea venoasa
135
d) nu efectuati programul la sala i trimiteti pacientul acasa, sfatuindu-l sa-i
puna comprese reci
e) nu efectuati programul la sala i trimiteti pacientul la medicul de famile sau
la spital

I.5 Intrebari din Balneologie/ Crenoterapie i din Bio Climatologie/terapie

1. Perioada de varf a activitatii balneare in Romania a fost: (WHO THE FUCK

CARES???)
a) 17801785
b) 19952000
c) 19701975
d) 19301935
e) 19501955

2. Domeniile de actiune carora Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a decis

sa le dedice o preocupare prioritara in deceniul 2000 2010, sunt:
a) eradicarea leprei
b) calitatea vietii
c) eradicarea tuberculozei
d) populatia varstnica
e) bolile articulatiilor i ale oaselor

3. Selectati enunturile adevarate referitoare la climatul tonic stimulant:

a) caracteristica fiziologica a acestui bioclimat este efectul de solicitare marcata a
sistemului nervos i endocrin, cu reperformarea acestora
b) este indicat in principal in scop terapeutic, in afectiuni psihiatrice i la copii
in perioada de cretere
c) in scop profilactic este recomandabil studentilor
d) se regasete in zonele de campie i podi
e) doua variante ale acestui tip de bioclimat sunt mofetele i salinele

4. Intre contraindicatiile curei balneo-climatice la adult se numara:

a) bolile infectioase in orice stadiu evolutiv
b) afectiunile cardio-respiratorii decompensate
c) afectiunile endocrinometabolice compensate
d) neoplaziile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv
e) afectiunile uro-genitale
136
5. Crenoterapia:
a) reprezinta terapia per os (prin ingestie) de ape cu proprietati sanogene,
conform unui protocol terapeutic stabilit de medicul specialist de recuperare,
medicina fizica i balneologie
b) cura de diureza in afectiunile renourinare cu indicatie de cura favorizeaza
drenajul urinar prin creterea fluxului urinar la valori de 150- 180 ml/ora
c) cura de diureza reprezinta un mijloc de combatere a recidivei infectiilor de
tract urinar
d) crenoterapia folosind ape alcaline simple sau sulfuroase mixte de
concentratie mica are indicatie in afectiunile digestive tip dischinezie biliara
e) crenoterapia nu are indicatie in diabetul zaharat tip II, insulinoindependent

6. Apele minerale:
a) reprezinta solutii complexe de saruri minerale i gaze, nereproductibile in
laborator, care iau natere pe cale naturala
b) reprezinta solutii complexe de saruri minerale i gaze, reproductibile in
laborator, barotate in concentratii conform standardelor de profil
c) se considera a avea mineralizarea de peste 1g/l, fiind astfel incadrate in
grupa A
d) corespund bacteriologic i chimic, ceea ce le confera efecte terapeutice i
actiune confirmata
e) nu pot apartine, prin efectele terapeutice polimorfe, unor grupe de indicatie
terapeutica clara

7. Numiti trei dintre principalii agenti fizici bioclimatici:

- temperatura aerului
- radiatia solara
- presiunea atmosferica
- vantul
- nebulozitatea

8. Peloidele din tara noastra se impart in:

a) namoluri sintetice
b) namoluri minerale
c) namoluri sapropelice
d) namoluri de turba
e) namoluri industriale
137
9. Numiti trei dintre contraindicatiile principale ale curei (crenoterapice) de
diureza:
- anomalii sau/ i prezenta oricarui obstacol organic la nivelul cailor urinare
- hidro/pio-nefroze caliceale, mai ales mari i mai ales cu acutizari colicative
frecvente;
- litiazele cu simptomatologie redusa sau/ i cu comunicare redusa cu caile
excretorii mari ale rinichilor;
- insuficienta cardiaca;
- HTA slab controlata

10. Secolul de aur al statiunilor balneare a fost: (...)

a) secolul al V-lea i. Ch.
b) secolul al XX-lea d. Ch.
c) secolul al XIX-lea d. Ch.
d) secolul al V-lea d. Ch.
e) secolul I i. Ch.

11. Conceptul modern al turismului de sanatate s-a cristalizat in a doua

jumatate a secolului: (....)
a) XX
b) XVIII
c) XIX
d) XVI
e) XVII

12. Enumerati doua tipuri de ape minerale cu efecte diuretice:

- Ape carbogazoase;
- Ape alcaline;
- Ape alcalino-teroase;

13. Care din urmatoarele statiuni balneo-climatice au climat excitant- solicitant?

a) Olaneti (420480 metri altitudine)
b) Herculane (160200 metri altitudine)
c) Amara (30 metri altitudine)
d) Techirghiol (620 metri altitudine)
138
e) Neptun (520 metri altitudine)

14. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristici terapeutice ale

microclimatului de salina?
a) prezenta aerosolilor (in principal ai celor de NaCl) incarcati electric
b) microclimatul (temperatura, umiditatea) constant
c) curentii de aer cald
d) presiunea atmosferica, presiunea partiala a O2 i concentratia CO2 din aer
discret crescute
e) absenta alergenilor i a poluantilor

15. Procedurile de climatoterapie (proceduri climatice) sunt:

a) baia de nisip incalzit (psamoterapie)
b) baia de soare (helioterapie)
c) baia de aer
d) cura de teren
e) cura de/ in salina

16. Principalii germeni incriminati in etiologia artritelor reactive sunt:

a) streptococul viridans
b) stafilococul auriu
c) Clostridium perfringens
d) Brucella melitensis
e) Corynebacterium parvum

Nici una dintre variantele de raspuns prezentate nu este corecta !

17. Enumerati patru dintre entitatile nosologice cert componente ale grupului
morbid al spondilartropatiilor:
- Spondilita anchilozanta;
- Artritele reactive;
- Artrita psoriazica;
- Uveita anterioara;

18. Numiti doua dintre caracteristicile fizico-chimice ale unei ape minerale,
specificate in cadrul formulei Kurlow:
- (gradul de) mineralizare totala (exprimata g/l)
- temperatura respectivei ape minerale (exprimata in C) la sursa/ izvor
- debitul respectivei ape minerale (exprimat in l/24h) la sursa/ izvor

139
19. Enumerati doua tipuri de ape minerale cu efecte diuretice i cate doua dintre
statiunile corespunzatoare:
- ape carbogazoase: Borsec, Tunad, Vatra-Dornei, Covasna, Buzia;
- ape alcalino-teroase: Borsec, Tunad, Covasna, Bodoc, Biborteni, Valcele;
- ape alcaline: Sangeorz Bai, Slanic-Moldova, Malna;

20. Principalele obiective in recuperarea afectiunilor de la nivelul articulatiilor

membrului inferior (portante) sunt:
a) stabilitatea
b) mobilitatea
c) abilitatea
d) indoloritatea
e) reeducarea mersului

21. Care dintre statiunile de mai jos beneficiaza de bioclimat tonic- stimulant,
benefic pentru bolnavii cu neurastenie?
a) Mangalia (5 20 metri altitudine)
b) Eforie Nord (6 20 metri altitudine)
c) Calimaneti (270 300 metri altitudine)
d) Predeal (1000 metri altitudine)
e) Tunad (625 655 metri altitudine)

22. Termenul de discartroza este superpozabil cu cel de:

a) discopatie de faza I 90
b) discopatie de faza a II-a
c) spondiloza hiperostozanta
d) discopatie de faza a IV-a
e) stenoza centrala de canal
rahidian

23.
In care dintre domeniile medicale, de mai jos, diferite secvente
i grupaje metodologice ale specialitatii R.M.F.B. au indicatii
profilactice?
a) arsurile b) sarcina
c) tulburarile legate de civilizatie (sindroamele de dezadaptare/
deconditionare/ igieno-comportamentale)
d) traumatismele e) gerontologia
140
 24.
Bioclimatul alpin, corespunzator fizico-geografic
subsectorului muntilor mijlocii, este:
a) excitant b) sedativ
c) de intinerire d) agresiv
e) tonifiant stimulant

25.
Numiti doua localitati cu saline amenajate i exploatate in scop medical, din
Romania:
Slanic-Prahova; Targu-Ocna

26.
Apele minerale vadoase au urmatorul mecanism de formare:
a) existenta indelungata in zacaminte, predominant de sare

141
 b) din magme vulcanice, prin condensarea vaporilor emanati din acestea
c) din izvoare subterane
d) din precipitatiile atmosferice cazute pe pamant i penetrate in scoarta
pana la nivelul unui strat impermeabil
e) din apa marii, dupa retragerea mareelor

27.
In care dintre urmatoarele statiuni se gasesc ape minerale iodurate?
a) Azuga
b) Moneasa
c) Poiana Negri d) aru Dornei
e) Govora sonda Gatejeti

28.
Unul dintre mecanismele principale prin care crenoterapia de
diureza actioneaza in tratamentul patogenic al infectiilor
urinare cronice inalte este:
a) generarea unor mecanisme de anticorpogeneza la nivelul paren-
chimului renal
b) stimularea diapedezei leucocitare
c) activarea procesului de cooperare imunologica
d) modificarea raportului de perfuzie sanguina corticala/
medulara la nivelul rinichilor cu ameliorarea zonei perfuziei medulare
e) creterea densitatii urinare

29. Embrionul institutional al

142
viitoarei specialitati de Recuperare, Medicina Fizica i
Balneoclimatologie i respectiv, al viitorului Institut de profil, s-a constituit in
anul:
a) 1812 b) 1924 c) 1975 d) 1989 e) 1773

30.
Tratamentul balnear in sindromul AND (stadiul II), dupa suferinte
post-traumatice, poate include:
a) cure balneoclimatice pe litoral
b) helioterapie c) talazoterapie
d) cure externe cu ape minerale carbogazoase
e) cure cu mofete

31.
Bioclimatul de crutare sedativ indiferent are ca indicatii:
a) starile de convalescenta b) surmenajul psihic
c) bolile inflamatorii cu potential evolutiv
d) nevrozele
e) boli cardio-vasculare/ respiratoriii cu rezerve functionale
reduse

32.
Principalele obiective ale recuperarii in patologia articulara a
membrului superior sunt:
a) mobilitatea
b) calmarea durerii
c) reechilibrarea musculara
d) stabilitatea

143
 e) abilitatea

33.
Vectorii fizici principali utilizati in Recuperare, Medicina Fizica i
Balneoclimatologie, inclusiv in profilaxia prin mijloace fizio-
balneare, sunt:
a)mecanici b) climatici
c) electromagnetici (radianti)
d) electrici
e) termici

34.
Mofeta artificiala (sau dupa unii autori, naturala artificiala)
reprezinta:
a) emanatii vulcanice
b) CO2 extras din ape carbo-gazoase
c) aeroioni negativi d) aeroioni pozitivi e) aerosoli

35.
Institutul de Medicina Fizica, Balneoclimatologie i Recuperare medicala
s-a infiintat in:
a) 1724 b) 1983 c) 1930 d) 1949 e) 2000

36.
Bioclimatul muntilor inalti (cu altitudini peste 1900 metri):
a) ofera un confort termic crescut
b) este caracterizat de nebulozitate mare i durata de
stralucire a soarelui scazuta
92

144
 c) este caracterizat de o presiune partiala atmosferica a oxigenului
crescuta
d) la latitudinea Romaniei, altitudinea de 2000 metri este
considerata limita superioara a bioclimatului cu indicatii
terapeutice
e) este indicat persoanelor tinere, sanatoase, in vederea calirii,
antrenarii

37.
Enumerati doua statiuni cu mofete naturale:
Covasna, Tusnad,Borsec,Balvanyos,Miercurea Ciuc,Harghita-Bai,Sangeorz-Bai;
38.
Apele alcaline contin predominant anioni bicarbonici i cationi
de:
a) sodiu (>= 60 mEq%) b) calciu (<=30 mEq%) c) potasiu
d) magneziu (<=30 mEq%) e) fier

39.
Numiti doua statiuni balneare indicate pentru pacienti cu antecedente
de maladie ulceroasa gastro-duodenala:
Slanic Moldova, Malnas Bai, Sangeorz Bai,Cozia, Tinca;
40.
Enumerati doua tipuri de secvente metodologice din cadrul specialitatii de
R.M.F.B. folosite in profilaxia primara (prin mijloace fizio- balneare): A
pentru profilaxia patologiei neuro-mio-artro-kinetice i respectiv infectioase
a frigore-antrenarea prin conditionare a mecanismelor adaptative de
termoreglare prin cure de proceduri cu factori termici
contrastanti;
C pentru profilaxia specifica a afectiunilor degenerative, de uzura i
de varsta, ale aparatului locomotor ;
D pentru profilaxia specifica a afectiunilor cardio-vasculare, cure
profilactice active, bazate pe proceduri de: educatie sanitara, asistenta
nutritionala/ dieto terapie, psihoterapie, kineto i hidrokineto-profilaxie

145
 41.
Apele plate potabile sunt ape minerale naturale care nu contin:
a) oligoelemente b) anioni
c) gaze dizolvate
d) cationi
e) protozoare

42.
Numiti doua statiuni balneare indicate pentru pacienti cu arteriopatie
obliteranta la nivelul membrelor inferioare, stadiul I, II:
Covasna, Tusnad, Vatra Dornei,Borsec;
43.
Statiunile i anotimpul optime pentru tratamentul balneoclimatic in
spondilita anchilozanta sunt:
a) Sinaia vara
b) Litoral vara
c) Amara iarna
d) Felix iarna
e) Slanic Moldova primavara i toamna

44. Apele termo-minerale sunt cunoscute ca avand proprietati curative

din:
a) Evul Mediu
b) secolul nostru c) antichitate
d) timpuri preistorice e) epoca moderna

45.
Talazoterapia este o combinatie procedurala ce utilizeaza
concomitent:
a) factori termici contrastanti b) factori mecanici

146
 c) factori climatici
d) factori hidro-minerali
e) factori farmacologici naturali

46.
In tratamentul i recuperarea bolnavilor cardio-vasculari sunt folosite
urmatoarele tipuri de factori fizici/ chimici naturali:
a) ape sarate b) mofete
c) namol
d) ape carbogazoase
e) ape sulfuroase

47.
Crenoterapia inseamna utilizarea apelor minerale terapeutice
in:
a) cura interna
b) cura externa
c) inhaloterapie
d) talazoterapie
e) climatoterapie

48.
Apele carbogazoase au indicatie de utilizare in cura externa,
pentru:
a) boli cardio-vasculare
b) boli digestive
c) boli renale
d) boli metabolice
e) boli dermatologice

49.
Urmatoarele afectiuni reumatismale inflamatorii primitive
cu caracter sistemic i/ sau patogenie autoimuna, sunt contraindicate
pentru cura balneoclimatica:
a) PR cu manifestari sistemice
b) LED

147
 c) polimiozite-dermatomiozite
d) scleroza sistemica
progresiva e) SA
50.
Alimentele care nu contin purine sunt urmatoarele:
a) oua
b) lactate
c) fainoase d) ficat
e) carne fiarta
51.
Precizati care este principala caracteristica a actiunii fiziologice generale a
bioclimatului excitant solicitant: solicitarea adaptativ marcata, cu antrenarea
axelor sist neuro-endocrin (hipotalam-hipofizo-cortico-supraren si hipotalamo-
hipofizo-tireo-ovarian);

52. Bioclimatul sedativ, indiferent de crutare este caracteristic

statiunilor din regiunile cu altitudini medii de:
a) 200 300 m
b) peste 1.000 m
c) 300 700 m
d) 700 1 000 m
e) peste 1.800 1.950 m

53.
Indicatiile profilactice de trimitere la cura in statiuni cu bioclimat
tonic stimulant sunt:
a) stari de surmenaj fizic i intelectual
b) stari de convalescenta (cu resurse cardio-respiratorii)
c) TBC pulmonar
d) tulburari de cretere la copii
e) activitate in mediu cu noxe
respiratorii

148
 54. Apele minerale provin dintr-o sursa naturala sau forata artificial
i indeplinesc una din urmatoarele conditii:
a) temperatura de peste 20C
b) prezenta de anioni, cationi i
substante chimice nedisociate cu actiuni farmacologice cunoscute (in
concentratii determinate)
c) prezenta de gaze dizolvate, cu actiuni farmacologice cunoscute (in
concentratii determinate)
d) mineralizare totala de cel putin 1 g/l
e) incarcare electrostatica

55.
Statiunile indicate pentru bolnavii cu PR, pe timpul verii, sunt:
a) Neptun b) Eforie
c) Felix
d) Moneasa e) Bazna

56.
Numiti doua dintre contraindicatiile speciale de trimitere
la cura pentru bolnavii cu poliartrita reumatoida: prezenta manif sistemice
(febra, scad in greutate); puseu evolutiv imuno-inflamator (VSH>50-60 mm/h);
casexie; determinari extra-articulare (cardiace, oculare, pulm)

57.
Factorii terapeutici naturali folositi in tratamentul balnear al
reumatismului degenerativ sunt:
a) ape oligominerale termale (acratoterme)
b) ape sarate concentrate c) peloide

149
 d) ape sulfuroase
e) ape alcaline

58.
Care din urmatoarele statiuni sunt indicate pentru bolnavii cu afectiuni
degenerative ale aparatului locomotor ?:
a) Herculane b) Mangalia
c) Ocna Sibiului
d) Amara
e) Eforie Nord

59. Indicati doua statiuni cu ape carbogazoase aplicate in cura

externa: Borsec, Tusnad, Vatra Dornei, Covasna, Buzias;

60.
Formula Kurlow descrie o apa minerala prin intermediul urmatorilor
parametri:
a) continutul in substante nedisociate
b) gradul de mineralizare totala
c) concentratia in anioni i
cationi, ca raport, in ordinea descrescatoare a concentratiei lor
d) debitul apei minerale/ 24 h la sursa
e) temperatura apei la izvor

61.
Urmatoarele statiuni montane cu altitudine > 1.000 m, se
caracterizeaza printr-un climat tonic - stimulant:
a) Buteni (900 m altitudine)
b) Predeal (1 000 m altitudine)
c) Sinaia (8001.000 m altitu-dine

150
d) Borsec altitudine)
e) Cheia altitudine) Niciun rasp corect

151
(800900 m

(870900 m

152
b) Moneasa
c) Geoagiu
d) Baile Felix
e) Techirghiol

62.
Numiti doua localitati din Romania cu saline amenajate i exploatate
in scop medical:
Praih, Slanic-Prahova, Targu-Ocna, Cacica
63.
Numiti doua tipuri de proceduri predominant climatice: Baia de aer, baia de
soare(helioterapie), cura de teren, cura de/in salina;
64.
Unul dintre mecanismele principale prin care crenoterapia de
diureza actioneaza in tratamentul patogenic al infectiilor
urinare cronice inalte, este:
a) generarea unor mecanisme reflexe de tip trofic-celular la nivelul
parenchimului renal
b) stimularea diapedezei leucocitare
c) activarea procesului de cooperare imunologica
d) modificarea regimului de perfuzie sanguina a rinichilor in favoarea
zonei medulare
e) creterea densitatii urinare

65.
Care dintre urmatoarele statiuni recomandate bolnavilor cu PR
forme stabilizate nu au caracter sezonier, ci permanent ?:
a) Sovata

153
 66.
Numiti trei indicatii de trimitere la cura intr-o statiune cu
bioclimat excitant/ solicitant de stepa: profilaxia/trat bolilor reumat degen
(nu in faza acuta); ginecopatii cornice, dermatoze cornice, tbc extrapulm
stabilizat;

67.
Care dintre urmatorii agenti fizici bio-(micro)climatici, din unele
spatii subterane,au valente (climato)-terapeutice?
a) temperatura aerului, relativ scazuta, dar constanta
b) discreta cretere a presiunii atmosferice in functie de adancimea
la care se afla spatiul respectiv
c) umiditatea moderata, relativ constanta
d) prezenta de aerosoli incarcati electric
e) lipsa, practic totala, a alergenilor i poluantilor
68.
Numiti trei proprietati valorificabile terapeutic ale substanelor
coninute, respectiv, in ansamblu, ale namolurilor: frenatori enzimatici,
schimbatori de ioni, continut in vit B1, B2, B12, C; actiuni anti-alergice,
emoliente, bactericide/bacteriostatice, antiinflamatoare, act la nivel teg,
excitant asupra rec neuro-vasculari

69.
Bioclimatul excitant/ solicitant se intalnete in sectoarele

154
climatice corespunzatoare zonelor fizico-geografice:
a) deert
b) pajiti alpine
c) dealuri/ coline d) litoral marin
e) stepa

70.
Numiti trei statiuni balneare cu bioclimat sedativ/ (indiferent)/ de
crutare:Felix,1 mai, Buzias, Lipova, Bazna, Ocna Sibiului, Sovata, Govora,
Calimanesti-Caciulata-Cozia, Olanesti, Slanic-Prahova, Pucioasa, Herculane;
71.
Prezentati corespondenta corecta dintre valorile de temperatura
de la izvor i categoria de clasificare a apelor minerale, din
punctul de vedere al termalitatii:
a) hipotermale
b) mezotermale c) hipertermale d) termale
e) reci

A) 35C 50C B) sub 20C

C) 30C 35C D) peste 50C E) 20C 30C
a-E,b-C,c-D,d-A,e-B

72.
Doza de apa minerala indicata pentru crenoterapie in patologia digestiva,
este de:
a) 50ml/kg corp/zi
b) jumatate din doza pentru crenoterapia din cura de diureza
c) aceeai cu cea pentru crenoterapia din cura de diureza

155
la indivizi cu un singur rinichi
d) 10 20 ml/kg corp/saptamana
e) 15 20 ml/kg corp/24 ore
73.
Numiti patru actiuni valorificabile terapeutic ale curei de
diureza: dilueaza urina, cu cresterea Vol si scaderea densitatii, astfel cu scaderea
riscului de ap a litiazei; modif parametrii fizico-chimici ai urinii, cu efect
antiprecipitant si antiinfectios; stimuleaza motilitatea fiziologica (peristaltismul)
cailor urinare, cu acceler curgerii urinii la acest nivel si spalarea de detritusuri
celulare sau agenti bacterieni ce pot ascensiona; eliminarea, mai ales in prima
parte a curie a unor concretiuni calcare;creste capac trofica de lupta anti -
infectioasa prin modif irigarii la niv medularei;
74.
Mediile (vehiculele, suporturile) fizice prin care factorul
termic poate fi transferat tegumentului, in cadrul procedurilor
peloido-terapice, sunt:
a) namolurile de turba b) namolurile minerale c) parafango
d) phn-ul
e) namolurile sapropelice
75.
Trecerea de la utilizarea terapeutica empirica a apelor minerale
la folosirea acestora pe baze tiintifice, prin studierea proprietatilor lor
fizico-chimice, s-a produs in secolul:
a) XVII b) XVIII c) XIX d) XX e) XXI
76.
Apele minerale indicate in cura externa, in profilaxia, tratamentul i
recuperarea complicatiilor
97

156
diabetului zaharat, sunt:
a) ape carbogazoase
b) ape radioactive (radonice)
c) ape oligominerale (oligometalice) acratoterme
d) ape sulfuroase/ sulfatate e) ape clorurate sodice

77.
Numiti trei localitati din Romania unde se gasesc namoluri
de turba: Poaiana Stampei, Borsec, Mangalia, Covasna, Stobor (Salaj);

78.
Care dintre urmatoarele grupaje metodologie sunt de granita
intre Medicina Fizica i Balneoclimatologie (putand fi incadrate/ apartinand
unuia sau altuia dintre cele doua domenii mentionate, in functie de originea
artificiala sau naturala a surselor/ vehiculilor/ aparaturii generatoare,
folosite):
a) Hidro/ Termo-biologia/ terapia
b) Foto/ Helio-biologia/terapia
c) Kinetologia medicala/
terapia (i masajul)
d) Inhaloterapia
e) Electromedicina

79.
Aclimatizarea poate fi:
a) asimptomatica
b) subacuta
c) paucisimptomatica d) simptomatica
e) autolimitativa

157
 80. Manifestari ale aclimatizarii paucisimptomatice sunt:
a) maleza/ astenie/ insomnie/ depresie
b) subfebrilitate
c) scadere ponderala/ poliurie tranzitorie/ deshidratare celulara
d) fenomene congestive mucosale
e) frust sindrom bio-umoral (disimun sau/ i discrinic)

81.
Principalele indicatii ale crenoterapiei pentru cura de diureza
sunt:
a) microlitiaza bazinetala (fara hidronefroza sau hematurie)
b) infectii urinare: pielite/ pielo-cistite/ pielo-nefrite (fara
insuficienta renala sau cu I. R. compensata i fara complicatii intra- sau
extrarenale)
c) microlitiaza caliceala (cu buna comunicare cu caile excretorii
principale i fara hidronefroza sau hematurie)
d) statutusurile post litiaza renala operata
e) microlitiaza ureterala (fara hidronefroza sau hematurie)

82.
Apele minerale folosite in (creno)terapia adjuvanta a
diabetului zaharat sunt:
a) alcaline
b) alcalino-teroase c) sulfuroase
d) sulfatate
e) oligominerale reci (acratopege): sulfuroase sau/ i cu cationi
de Zn, Cu, Mg

158
 83.
Cele mai vechi mentionari istorice cu privire la o localitate de pe
teritoriul actual al tarii noastre, in care se desfaurau activitati de tip
balnear, se refera la:
a) Histria
b) Herculane c) Drobeta
d) Potaissa
e) Callatis
84.
Numiti doua dintre principiile metodologice ale climato-terapiei:
expunerea progresiva a curantului la agenti fizici bioclimatici din arealul
(balneo) climatic/therapeutic ales adecvat; schimbarea locului climatic de
origine cu un altul (in prezenta unor limite adaptative precum varsta, patologia
pacientului, etc); dozarea individuala, medicalizata a expunerii curantului la
agenti fizici bioclimatici din arealul (baleno)climatic/terapeutic ales;
85.
Numiti patru dintre indicatiile apelor minerale sulfatate (in cura interna
sau/i externa): in cura interna (DZ, dischinezii biliare tip hipoton, gastrite
cronice, constipatii cronice), obezitate); in cura externa (patol artic degen, in
fazele m.a. subcronice si cornice, cu indicatii indiv: neuropatii perif si sdr de
ischmie cr perif, compl ale DZ, afectiuni tegumentare, HTA 1/ 2

86. Apele minerale indicate in cura externa, in profilaxia, tratamentul i

recuperarea complicatiilor diabetului zaharat, sunt:
a) ape carbogazoase
b) ape radioactive (radonice)
c) ape oligominerale (oligometalice) acratoterme
d) ape sulfuroase/ sulfatate
e) ape alcaline
87.
Numiti trei statiuni sau/ i localitati din Romania unde se

159
gasesc namoluri sapropelice:
Techirghiol, Agigea, Amara, Fundata, Lacu Sarat, Ocna Sibiului, Sovata;
88.
Dificultatea procesului de aclimatizare, respectiv
intensitatea fenomenelor adaptative pe care le presupune din partea
organismului, depinde de:
a) sensibilitatea climatica individuala
b) amploarea contrastului, respectiv diversitatea noilor conditii
climatice
c) starea de stres fizic sau/ i psihic
d) existenta/ inexistenta unor experiente anterioare de aclimatizare
e) fondul morbid preexistent

89.
Aclimatizarea poate fi: a) acuta
b) subacuta c) reziduala d) torpida
e) asimptomatica

90.
Manifestari ale aclimatizarii paucisimptomatice sunt:
a) fenomene congestive mucosale
b) febra inalta
c) scadere ponderala/ deshidratare celulara/ poliurie
tranzitorie
d) disfunctie respiratorie restrictiva
e) frust sindrom bio-umoral

160
disimun/ discrinic

91.
Numiti trei statiuni balneare cu bioclimat excitant solicitant:
Amara, Lacul Sarat, Eforie Nord,Movila Miresei, Neptun, Mangalia

92. Numiti trei statiuni balneare cu bioclimat tonic/ tonifiant stimulant:

Vatra Dornei, Borsec, Tusnad, Sinaia;
93.
Numiti trei statiuni climatice cu bioclimat tonic/ tonifiant
stimulant: Predeal, Poaiana Brasov, Lacul Rosu, Semenic, Paltinis;

94.
Numiti trei localitati din Romania unde se gasesc namoluri
minerale:
Someseni, Sangeorz-Bai, Geoagiu-Bai, Govora;

95. Doza de apa minerala indicata pentru crenoterapie in patologia

digestiva, este:
a) 50 ml/kg corp/24 ore
b) 1520 ml/kg corp/24 ore
c) aceeai cu cea pentru crenoterapia din cura de diureza la indivizii cu
un singur rinichi
d) 1020 ml/kg corp/saptamana
e) 150-200 ml/kg corp/24 ore

161
 96.
Principalele indicatii ale crenoterapiei pentru cura de diureza
sunt:
a) microlitiaza bazinetala (fara hidronefroza sau hematurie)
b) TBC renala activa
c) microlitiaza caliceala (fara hidronefroza sau hematurie)
d) statusurile post-litiaza renala operata
e) insuficienta renala acuta

97.
Vehiculii/ suporturile fizice prin care factorul termic poate fi transferat
tegumentului in cadrul procedurilor peloidoterapice, sunt:
a) nisipul
b) namolurile minerale
c) namolurile sapropelice d) phnul
e) parafango

98.
Care dintre urmatoarele grupaje metodologice sunt de granita
i n t r e Medicina Fizica i Balneoclimatologie, putand fi incadrate ca
apartinand unuia sau altuia dintre cele doua domenii mentionate, in
functie de tipul (artificial sau natural) al surselor/ vehiculilor/ suporturilor
fizice folosite?:
a) electromedicina b) crenoterapia
c) kinetologia medicala/terapia (i masajul)
d) inhaloterapia
e) hidrotermobiologia/ terapia

162
 99. Apele (geo)termo-minerale din subsolul zonei de nord a
Capitalei inclusiv din zona sediului clinic de la Otopeni al Institutului
National de Gerontologie i Geriatrie (INGG) Ana Aslan, sunt
asemanatoare, din punctul de vedere al proprietatilor fizico-
chimice i balneo-terapeutice, cu cele de la:
a) Vatra Dornei
b) Slanic Moldova c) Techiorghiol
d) Herculane e) Felix

100.
Presiunea sanguina diastolica/ (supra)/rata (frecventa) cardiaca (x 100), este
formula pentru:
a) indicele occiput-perete
b) indicele vegetativ
c) indicele caloric circulator (Burton)
d) indicele Ott
e) indicele stern-menton

101.
Numiti doua proprietati fizice ale namolurilor:greutatea specifica,
hidropexia, termopexia, plasticitatea, structura granulara;

102. Numiti o proprietate chimica a namolurilor: continutul in subst

organice; mineralizarea totala (cu grade si predominante diferite,in functie de
natura apelor/izvoarelor nat ce au favorizat formarea namolurilor)

103. Care dintre urmatoarele grupaje metodologice apartin

domeniul Medicinei Fizice ?:
a) Hidrotermo-biologia/ terapia
b) Foto / helio-biologia/ terapia
c) Kinetologia medicala/

163
terapia (i masajul)
d) Inhaloterapia
e) Electromedicina

104.
Clima Romaniei cuprinde ca tipuri (sectoare/ subsectoare) climatice:
a) clima continental-moderata (Campia Tisei/ de Vest, Podiul
Transilvaniei)
b) clima continental-temperata de stepa (Campia Romana/
Baragan, Podiul Moldovei, Dobrogea continentala)
c) clima continental-temperata de dealuri/ colinara (regiunile
sub/extra-carpatice)
d) clima de litoral marin
e) clima de munte (Muntii Carpati i Muntii Apuseni)

105.
Indicatiile bioclimatului de crutare (sedativ-indiferent):
a) stari de convalescenta
b) stari de surmenaj psihic
c) nevroza astenica (neurastenia)
d) boli reumatologice cu potential evolutiv (spre exemplu: PR)
e) boli in stadii cu rezerve functionale reduse, inclusiv la nivel
cardio- vascular i respirator

106.
Trasaturile fizico-geografice principale ale Romaniei i climei sale sunt:
a) tara noastra este situata la aproximativ jumatatea distantei dintre
Ecuator i Polul Nord

164
 b) tara noastra este situata la 20 latitudine nordica
c) tara noastra este situata in sud-vestul Europei
d) tara noastra este situata in bazinul Dunarii inferioare
e) tara noastra este situata in zona climato-geografica temperata nordica

107.
Bioclimatul de stepa se caracterizeaza prin:
a) valori medii diurne crescute ale temperaturii aerului
b) calm atmosferic
c) umiditate relativa a aerului scazuta
d) insorire abundenta (in medie: 22002300 ore de
stralucire a soarelui/ an, din care 320 de ore in luna iulie)
e) aclimatizarea nu este foarte pregnanta (mai ales daca localitatea
de origine a bolnavului este situata la o altitudine mai mare)

108.
Dati patru exemple de tipuri de afectiuni, mai frecvente la varsta a III-a,
beneficiare de cure balneo-climatice: artroza, osteoporoza; af vasc centrale
si periferice, inclusiv BCI, insuf circ cerebrala, arteriopatii perif-DZ; neurastenii;
dischinezii bilio-duodenale, colonopatii cornice nespecifice, gastrite atrofice,
disf ventil
109.
Numiti trei statiuni balneo-climatice din Romania, in care

165
sunt intrunite, in mare parte, conditiile pentru efectuarea unor cure gero-
profilactice active, de: reconfortare/ revigorare/ intretinere
/antistres/ antisurmenaj/ antiaging/ de refacere inclusiv a capacitatii de
munca (mise en forme): Calimanesti-Caciulata-Cozia, Covasna, Eforie-Nord,
Felix/1mai, Govora, Herculane, Mangalia, Neptun, Otopeni, Slanic-Moldova,
Sovata, Techirgiol

110.
Numiti trei tipuri de factori (fizici/ chimici) terapeutici naturali: ape
termo/minerale; gaze terapeutice(mofete,sulfatare);namoluri terapeutice;
agenti terapeutici bioclimatici;

111.
Bioclimatul de litoral marin se caracterizeaza prin:
a) temperatura confortabila a aerului
b) umiditatea relativ moderata c) briza cvasi-constanta
d) aerioni negativi e) aerosoli salini

112.
Indicatiile de tratament pentru bioclimatul de litoral marin sunt:
a) rahitismul
b) insuficienta gonadica
c) sechelele post-traumatice la nivelul aparatului locomotor
d) boli reumatismale degenerative
e) sechele de leziuni de NMP

166
 1.6 Semiologie, Patologie/Complicatii si Terapie/ Recuperare specifice

1.
Indicati un tip de osteoporoza in care tratamentul cu AIS nu este
contraindicat:
Sindrom AND post-traumatic
2.
Osteoporoza patata apare:
a) la o saptamana de la traumatism
b) la 23 luni de la traumatism
c) a doua zi dupa traumatism d) precede traumatismul
e) insotete o interventie chirurgicala

3.
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza
post- menopauza sunt adevarate?:
a) predispune la tasari i fracturi vertebrale
b) intereseaza mai ales osul trabecular
c) pierderea osoasa poate ajunge pana la 10% intr-un an
d) afecteaza deopotriva oldurile
e) poate duce la scadere in inaltime

4.
Examenul radiologic devine pozitiv in osteoporoza cand
pierderea de masa osoasa este de:
a) 10%
b) peste 30% c) sub 5%

d) de natura inflamatorie
e) de natura carentiala alimentara

167
 5.
Sindromul trofostatic se caracterizeaza, din punct de
vedere clinico-radiologic, prin:
a) afectare net predominanta a sexului feminin (post-menopauza;
obezitate ginoida)
b) hiperlordoza lombara
c) neo-artroza L45 i L5 S1 d) osteoporoza
e) (facultativ) spondilolisteza L45

6.
Sindromul de canal carpian poate apare in:
a)acromegalie b) PR
c) mixedem
d) diabet zaharat
e) afectiuni post traumatice

7.
Cele mai frecvente manifestari clinice intalnite in osteoporoza
idiopatica de tip I, sunt:
a) fracturile vertebrale
b) fractura Pouteau-Colles c) fracturi costale
d) fractura de col humeral e) fractura de col femural

8.
Principalele surse de calciu, indicate in dieta bolnavilor cu
osteoporoza sunt:
a) painea integrala b) spanacul
c) laptele degresat d) sardinele
e) produsele lactate

9.
Aportul alimentar zilnic de

105

168
calciu optim pentru femeia in post- menopauza, care prezinta un
risc major de a face osteoporoza, este de:
a) 1 500 mg/zi b) 800 mg/zi c) 1 000 mg/zi d) 500 mg/zi
e) 2 000 mg/zi

10.
Precizati doua din principalele microcristale care pot genera
artropatiimicrocristaline: urat monosodic, pirofosfat de Ca, oxalate de Ca,fosfati de
Ca, hidroxiapatita

11.
In litiaza renoureterala urica predomina calculii formati din:
a) oxalat de calciu b) urat
c) acid uric
d) fosfat de calciu e) xantina

12.
Calculii reno-ureterali radiotransparenti (nevizibili pe o
radiografie abdominala pe gol) sunt:
a) calculi cu urat
b) calculi de cisteina c) calculi de xantina
d) calculi cu oxalat de calciu e) calculi cu dihidroxiadenina

13.
Diagnosticul prezumtiv de guta are la baza urmatoarele
elemente clinico-terapeutice i de laborator:
a) prezenta de cristale de urat monosodic in lichidul sinovial

169
 b) monoartrita acuta
c) hiperuricemie (> 70 mg/l)
d) prezenta de cristale de urat monosodic la nivelul tofilor gutoi
e) raspuns terapeutic prompt la colchicina (in primele 48 de ore)

14.
Precizati unul din criteriile diagnosticului de certitudine al
gutei:prez cristalelor urat monosodic in lichidul synovial; prez crist de urat
monosodic la niv tofilor gutosi;

15.
Precizati un AINS inhibitor neselectiv de ciclooxigenaza cu durata
de actiune lunga: Piroxicam,Izoxicam,Fenilbutazona;

16.
Leziunea caracteristica in spondilartropatii, la nivel locomotor,
este:
a) osteoporoza patata b) miozita
c) entezita
d) discartroza e) sinovita

17.
Enumerati cinci maladii endocrine i/ sau metabolice mai
frecvent asociate cu prezenta artrozelor la indivizii afectati: acromegalia,
hipotiroidismul, mixedem, DZ, hemorcomatoza, boala Wilson, boala Paget,
hiperlipoproteinemia tip II si IV;

18.
Sindromul Pellegrini-Stieda este:
a) asociat coxitei reumatismale
106

170
 b) o complicatie a entorselor de genunchi interne
c) localizat paracondilian intern (osificare heterotopica)
d) beneficiar de tratament conservator sau/ i chirurgical
e) potential recidivant

19.
Urmatoarele semne clinice caracterizeaza stadiul 2 al
sindromului AND ca sechela post-traumatica:
a) hiperemia tegumentului b) hiperhidroza
c) anchiloza
d) contracturi/retracturi (incipiente) musculare
e) redori articulare

20.
Tendinita jucatorului de tenis (tenis elbow) este o tendinita a
muchiului ce se insereaza pe:
a) olecran b) epitrohlee c) epicondil
d) tuberozitatea radiusului e) membrana interosoasa

21.
Tendinita jucatorului de golf, in cadrul reumatismelor abarticulare,
este o tendinita de:
a) flexor radial al carpului
b) extensor radial al carpului
c) extensorul comun al degetelor
d) rotund pronator
e) flexor comun superficial al degetelor

22.
Sindromul Claude Bernard-

171
Horner poate apare in paralizia de plex brahial de tip:
a) superior C5 C6 (uneori i partial C4)
b) mijlociu C7
c) inferior C8 T1 (uneori i partial T2)
d) total e) mixt

23.
Indicati doua din localizarile mai frecvente ale entezitelor in
spondilartropatii: calcaneana, trohanteriana,rotulaiana, olecraniana,scapula-
humerala, oaselor pelvine;

24.
Numiti una dintre complicatiile tardive ale fracturii de col
femural:necroza ischemica (aseptica) a capului femoral; pseudoartroza;

25.
Fracturile de col femural se pot manifesta clinic prin:
a) durere (spontana sau provocata)
b) scurtarea membrului inferior homolateral
c) atitudine vicioasa a membrului inferior respectiv
(frecvent in adductie i rotatie externa)
d) impotenta functionala e) pseudartroza

26.
Indicele cirtometric (masurarea expansiunii toracice in inspir) face
parte dintre masuratorile necesare clinice de diagnostic pozitiv al
urmatoarelor afectiuni:
a) PR
107

172
 b) PSH
c) sechele post-laminectomie pentru HDL
d) SA e) AND

27.
Boala Scheuermann se caracterizeaza prin:
a) afectarea coloanei dorsale b) noduli Schmorl (vizibili
radiografic)
c) cifoza adolescentului (dorsal inferior)
d) sacroileita bilaterala
e) osteofite dorsale (la examenul radiografic)

28.
Enumerati doua dintre caracteristicile durerii din SA: caracter
inflamator; existent/aparitia episodice si reversibile a unor zone dureroase la
niv entorselor sau a unor arii somatice variate (coapse, gambe)

29.
Stadiul al II-lea al PR se caracterizeaza prin:
a) absenta deformarilor articulare
b) artrofie variabila a muchilor interosoi de la ambele maini
c) osteoporoza vizibila radiografic
d) posibila prezenta de noduli reumatoizi i/ sau tenosinovite
e) semi-ankiloze
30.
Precizati una dintre caracteristicile sacroileitei in SA:
Simetrica; precoce (in2/3inf a art S-I),blocarea S1 cu modif mersului pac;

31.
Stabiliti, prin incercuire, care

173
este cel mai frecvent agent microbian (intalnit in peste 50% din
cazuri) in etiologia spondilo-discitei cronice:
a) Pseudomonas aeruginosa b) E. coli
c) Brucella
d) stafilococul auriu
e) bacterii neidentificate

32.
In spondilo-discita infectioasa examenul radiologic poate evidentia
urmatoarele modificari (dupa 14 21 zile de la debut):
a) leziuni ale platoului vertebral b) rarefierea osului subcondral c)
pensare discala asimetrica d) osteofitoza
e) eroziuni subcondrale

33.
Precizati o entitate clinica ce poate produce sindrom troncular
(sciatica tronculara) prin compresia nervului sciatic: hematom
fesier, endometrioza, lipoame intra-extra pelvine;

34.
Precizati o entitate clinica, ce poate produce sindrom troncular prin
compresia nervului crural:
Hematom de ilio-psoas; abces al psoasului;
35. Cea mai frecventa artropatie cu microcristale este:
guta
36.
Guta este o boala caracterizata printr-o reactie
inflamatorie locala, urmare a precipitarii articulare a unuia din
urmatoarele tipuri de cristale:
108

174
 a) hidroxiapatita b) urat monosodic c) oxalat de calciu
d) pirofostat de calciu e) colesterol

37.
Cauza cea mai frecventa de condrocalcinoza secundara este:
a) guta
b) maladia Wilson
c) hiperparatiroidismul primar d) artropatia ocronotica
(alcaptonurica)
e) hemocromatoza

38.
Incadrati hernia de disc in urmatoarele faze ale bolii
degenerative disco-vertebrale:
a) faza a II-a b) faza a III-a c) faza I
d) faza a IV-a

39.
In lombosciatica, forma compresiva, apar:
a) diminuarea/ abolirea ROT
b) hipotonia/ hipotrofia musculara
c) parestezii
d) deficit motor
e) hipoestezii/ disestezii

40.
Incadrati hernia de disc in una din urmatoarele faze ale bolii
degenerative discovertebrale:
a) faza a II-a b) faza a III-a c) faza I
d) faza a IV-a
e) faza de spondiloza

175
hiperostozanta

41.
Indicatiile chirurgicale absolute la un bolnav cu
radiculopatie prin hernie de disc sunt:
a) abolire de ROT
b) hipoestezie cutanata
c) sindrom de coada de cal
d) pareza forte, paralizie recenta intr-un teritoriu radicular
e) fenomene de compresie medulara

42.
Semnele indirecte de discopatie lombara care apar la
examenul radiologic (fata + profil), cunoscute ca triada Barr, sunt:
a) osteoporoza
b) scolioza (atitudine scoliotica)
c) noduli Schmorl
d) pensare unilaterala a spatiului intervertebral respectiv
e) rectitudine lombara

43.
Nervul periferic cel mai expus la compresie prin incarcerare in
canalul carpian este:
a) nervul ulnar b) nervul radian c) nervul median
d) nervul musculo-cutan e) nervul axilar

44.
Un calus vicios la nivelul extremitatii superioare a
scheletului antebratului poate determina, la nivelul antului
109

176
epitrohleo-olecranian, compresia nervului:
a) cutanat antebrahial medial b) ulnar
c) radial d) median
e) cutanat brahial medial

45.
Intr-o hemiplegie post AVC, stadiul II, de flacciditate, dureaza cel
mai adesea:
a) cativa ani
b) cateva minute c) cateva luni
d) cateva (34) saptamani e) tot restul vietii pacientului

46.
Intr-o hemiplegie post AVC, durata maxima a procesului de
recuperare, in care se pot realiza catiguri semnificative in planul
recuperarii controlului motor voluntar, este de:
a) 4 luni b) 4 ani
c) tot restul vietii pacientului d) 2 ani
e) 10 saptamani

47.
Uncus-ul este:
a) o formatiune tendinoasa
b) o afectiune inflamatorie vertebrala
c) un rebord articular specific coloanei cervicale
d) o procedura de kinetoterapie
e) o sechela post traumatica

48.
Enumerati doua forme (entitati)

177
clinice ale patologiei degenerative a coloanei cervicale
(cervicartroza): cervicalgia artrozica cu torticolis; sdr cervico-brahialgic; sdr
vertebro-toracic/ cardiac-mielopatia cerivicala; sdr cervico-cefalic;

49.
Indicii McRae-Wright si Schber sunt utili in diagnosticul
functional al urmatoarelor afectiuni:
a) infarctul miocardic acut b) spondilita ankilozanta c) hepatita
lupoida
d) discopatia vertebrala lombara
e) diabetul zaharat

50.
Notiunea de spondiloza cervicala se refera la urmatoarea
localizare a procesului degenerativ:
a) procesele uncovertebrale
b) articulatiile intervertebrale (interapofizare) posterioare
c) corpii vertebrali
d) arterele vertebrale
e) musculatura paravertebrala

51.
In gonartroza decompensata inflamator (incalzita), lichidul
sinovial are urmatoarele caracteristici:
a) epanament in cantitate moderata (hidrartroza moderata)
b) consistenta vascoasa
c) celularitate redusa (sub 5.000 elemente/ mm3)
d) predominanta mononuclearelor
e) cheag de mucina dens i lipsit de friabilitate, la testul

178
 52.
Enumerai dou cauze posibile de gonartroz secundar, prin
afectarea (alterarea) biomecanicii intra-articulare:
in afectri femuro-patelare: procese de displazie la nivelul condilian
femural sau tibial, sau la nivelul patelei, sau/ i tulburri dobandite
(laxitate capsulo-ligamentar cu luxaie recidivant
inclusiv sechelare, dup entorse, luxaii sau fracturi, ultimele
putand genera i deficite de congruen secundare, la fel ca i in
cazul proceselor inflamatorii sau/ isupurative, de dinamic
articular, sau/ i prin suprasolicitri mecanice, micro-traumatisme
repetate, sur-menaj articular);
in afectri femuro-tibiale: displazii dezaxante (varrum,
valgum, flexum), tulburri dobandite de congruen, sau/ i de
dinamic intra-articular (vezi cele de mai sus, plus leziuni de
menisc), prin: depuneri intra-cartilaginoase sau/ i sinoviale de
substane patologice in diverse tulburri endocrino-metabolice, sau/
i leziuni osoase care secundar genereaz tulburri de dinamic i
congruen articular: boala Paget, osteoporoza

53.
In mielopatia cervical, cervicartrozic, cu hernie discal posterioar
sau postero-lateral, cel mai adesea apar:
a) parapareza spastic
b) parestezii la nivelul mainilor i/ sau al picioarelor, insoite de
scderea forei musculare
c) sindroame de neuron senzitiv i motor periferic la nivelul
membrelor superioare
d) sindrom de coad de cal
e) sindrom de tunel in recesul lateral rahidian

54.
Urmtoarele sindroame clinico-funcionale caracterizeaz
discopatia vertebral lombar de faza a II-a (lumbago acut):
a) sindromul dural
b) sindromul vertebral dinamic
c) sindromul vertebral static
d) sindromul radiculo-neural
e) sindromul miotendofascial

55.
Durerea de tip inflamator are urmtoarele caracteristici:
a) nu se calmeaz prin repaus
b) este insoit de redoare matinal, care dureaz mai mult de 30

179
de minute

180
 c) este insoit de redoare matinal, care dureaz mai puin de 30 de
minute
d) apare la inceputul micrii i dup efort
e) scoal bolnavul din somn, de regul, in a doua jumtate a
nopii

56.
Numii dou dintre principalele ipoteze referitoare la patogenia
algoneurodistrofiei:
Ipoteza simpatic reflex
Ipoteza reflexului de axon
Ipoteza vascular
Ipoteza inflamaiei
Ipoteza neuroendocrin
57.
Termenul de discartroz este superpozabil cu cel de:
a) discopatie de faza I
b) stenoz central de canal rahidian
c) spondiloza hiperostozant
d) discopatie de faza a II-a
e) discopatie de faza a IV-a

58.
Leziunea caracteristic la nivel
locomotor in poliartrita reumatoid este:
a)
a) artroza
b) osteonecroza aseptic
c) sinovita
d) nevrita

59.
Nodulii Heberden sunt noduli artrozici ce apar la nivelul:
a) articulaiilor intercarpiene
b) articulaiilor interfalangiene proximale
c) articulaiilor metacarpo-falangiene

111

181
 d) articulaiilor carpo-metacarpiene
e) articulaiilor interfalangiene distale

60.
Urmtoarele sindroame clinico-
funcionale caracterizeaz discopatia vertebral lombar de faza a II-a
(lumbago acut):
a) sindromul dural
b) sindromul vertebral dinamic
c) sindromul vertebral static
d) sindromul neuroradicular
e) sindromul miotendofascial

61.
Urmtoarele entiti de tip mio-tendo-fascial sunt implicate in durerea
intrinsec de umr:
a) sindromul de tendon al supraspinosului
b) sindromul coraco-clavicular
c) sindromul scapulo-costal
d) bursita subacromio-deltoidian
e) umrul in resort

62.
Artroza precoce la nivelul articulaiei femuro-patelare se evideniaz in
activitatea clinic curent prin:
a) radiografie axial efectuat in plan transversal
b) radiografie de genunchi
fa
c) radiografie de genunchi
profil
d) ecodiagnostic mio-entezo-osteo-articular de inalt rezoluie
e) examen CT (tomografie computerizat)

182
 63.
Principalele structuri NMAK la nivelul crora se pot constitui sechele
post-traumatice sunt:
d) articulaiile
e) muchii i/ sau tendoanele
f) ligamentele
g) oasele
h) nervii

64.
Enumerai, in ordinea cresctoare a gravitiii, tipurile de leziuni ale
nervilor periferici, dup clasificarea anatomo-clinic a lui Seddon:
a) Neurapraxie
b) Axonotmesis
c) Neurotmesis

65.
Numii una dintre principalele teorii referitoare la dimensiunea
imunogenetic a (etio)-patogeniei spondilartropatiilor (SAP):
teoria genei unice
teoria genei duble

66.
Ipoteza toleranei incruciate nuaneaz teoria:
a) activrii policlonale a limfocitelor B in poliartrita reumatoid (PR), de
ctre virusul Epstein-Barr
b) genei unice in SAP
c) porii de control a durerii
d) ionic a excitaiei
e) inflamaiei articulare bazate pe microparticule

67.
Ragocitele sunt:
a) celule tumorale migrate la nivel sinovial

112

183
 a) celule conjunctive distruse in procesul inflamator
b) celule musculare migrate la nivel articular
c) principalele elemente celulare ale panusului
d) celule polimorfonucleare neutrofile care conin incluziuni
granulare intra-citoplasmatice mobile (rezultate din endocitoza de
complexe imune i de diverse subproduse ale inflamaiei
inclusiv fraciuni ale complementului)

68. Baza anatomo-patologic a leziunilor extraarticulare din

poliartrita reumatoid o constituie:
a) panus-ul
b) nodulii reumatoizi
c) procesele de vasculit
d) neuropatia carenial e) encefalomielita

69.
Care dintre afirmaiile de mai jos este adevrat in cazul algo-
neurodistrofiei?:
a) este un sindrom sau o boal
b) se caracterizeaz prin dureri i fenomene disfuncionale la nivel
musculo-scheletal, loco/ regional
c) se caracterizeaz prin redori articulare, contracturi i/ sau
retracturi musculare
d) se caracterizeaz prin tulburri trofice tisulare i respectiv
circulatorii, reflexe loco-regionale
e) se caracterizeaz prin afectarea cartilajului articular

184
 70.
Osteoporoza ptat este
leziunea radiologic caracteristic pentru:
a) discopatia vertebral
b) hemipareza
c) algoneurodistrofie - stadiul II
d) coxartroza
e) entorsa de gradul II

71.
Sindromul Volkman este:
a) o suferin locomotorie de tip vasculitic
b) o boal neurologic eredo-degenerativ
c) o miopatie autoimun
d) o suferin muscular post-traumatic de tip ischemic
e) o afeciune datorat unei malformaii osoase

72.
Stabilii corespondena corect intre urmtoarele nume proprii de
cercettori i entitile anatomo-clinice:
aB
bC
cA
73.
Celulele-cheie ale inflamaiei in spondilartropatii sunt:
A) Langhans
B) mastocitele
C) netrofilele polimorfonucleare

113

185
 d) limfocitele T CD8
e) limfocitele T CD4

74.
Sindromul Volkman este:
a) o complicaie a poliartritei reumatoide
b) o afeciune heamatologic genetic
c) o suferin muscular post-traumatic de tip ischemic
d) o suferin cerebral post-traumatic de tip ischemic
e) o afeciune datorat unei malformaii arterio-venoase

75.
In cadrul leziunilor de nerv periferic la nivelul membrului superior, poate
apare cauzalgia, ca fenomen de insoire a leziunilor, la nivelul teritoriului:
a) nervului radial
b) nervului median
c) nervului ulnar (cubital)
d) nervului circumflex
e) nervului hipoglos

76.
Indicai o caracteristic clinic specific stenozei de canal lombar:
Claudicaia vertebral prin hipoxie radicular

77.
Enumerai dou cauze de stenoz de canal vertebral lombar:
Discartroza osteofitic SA Spondilolisteza
Artroza interapofizar posterioar
Boala Paget i boala Forestier Laminectomii urmate de
artroza posterioar compresiv Calus vicios post-fracturar Dup
laminectomii, dup
chemo-nucleoliz
Hernie de disc sau/ i protruzie discal
Hipertrofia ligamentului galben

78.
In radiculopatia femural, forma algo-paretic, deficitul

186
motor apare prin afectarea mai frecvent a:
a) muchiului psoas iliac
b) muchiului obturator extern
c) muchiului cvadriceps
d) muchiului tensor al fasciei
lata
e) muchiului solear

79.
Leziunea trunchiului nervului sciatic poate determina:
a) imposibilitatea mersului pe varfuri
b) parez/paralizie de cvadriceps
c) pstrarea posibilitii de a merge pe clcaie
d) abolirea ROT rotulian
e) abolirea ROT achilian

80.
In cadrul leziunilor de nerv periferic la nivelul membrului inferior poate
apare cauzalgia ca sindrom de insoire a leziunii de elecie in teritoriul
nervului:
a) SPE
b) SPI
c) safen
d) obturator
e) tibial

81.
Complicaiile posibile luxaiei scapulo-humerale sunt:
a) fractura colului humeral
b) pareza de nerv circumflex
c) sindromul manonului rotatorilor
d) capsulita retractil
e) recidiva (mai ales la tineri)

82.

114

187
 Anemia care apare in cursul evoluiei PR poate avea urmtoarele
cauze:
a) supresie/ aplazie medular dup administrarea prelungit de
AINS, in special de tip pirazolonic in doze mari
b) hemoliza autoimun
c) blocarea (sechestrarea) fierului in celulele sistemului
reticulo-endotelial
d) microhemoragii digestive dup administrarea prelungit de
AINS
e) scderea capacitii totale de fixare a fierului in ser

83.
Care dintre modificrile radiologice de mai jos constituie elemente care,
dei nu pot fi considerate patognomonice, au totui o important valoare
diagnostic in PR?:
c) osteofitoza
d) osteoporoza subcondral
e) sindesmofitoza
f) eroziunile marginale (geode i microgeode)
g) edificrile trabeculare, mai ales la nivelul oaselor corpului

84.
Semnul Romanus este un semn radiologic precoce care apare pe
radiografia de profil in:
a) LES
b) PR
c) Spondiloz
d) SA
e) Boala Scheuermann

85.
Testul Yergason este o

188
manevr clinic, folosit pentru explorarea unei poteniale leziuni la
nivelul tendonului muchiului:
a) triceps brahial
b) biceps brahial
c) biceps femural
d) triceps sural
e) deltoid

86.
Insuficiena musculaturii
abductoare a oldului (stabilizatori dinamici laterali) poate fi pus in
eviden clinic prin semnul:
a) Thomas
b) Trendelenburg
c) Tinel
d) Kenny
e) Wassermann

87.
Sindromul faetal se caracterizeaz prin:
a) suferina discului intervertebral
b) suferina (entorsa) unei
articulaii interapofizare posterioare
c) semne clinice de compresie radicular
d) semne clinice de iritare radicular
e) modificri ale ROT patelar homolateral
88.
Numii patru tipuri de secvene
procedurale fizical-kinetice (relativ) eficiente in combaterea
spasticitii musculaturii somatice:

Galvanizri descendente in aplicaii generale sau locale, dar cu efect

sistemic;
Crioterapie profund;
Campuri magnetice de joas frecven in regim de emisie continuu;
Tehnici/ metode kinetoterapiece Bobath, Kenny, intinderea lent a
agonitilor spastici inclusiv ortezare , intinderea brusc, baterea,
vibraia sau/i percuia
tendinoas la nivelul antagonitilor muchilor spastici;
Hidro-kinetoterapie; Ultrasonoterapie; Cureni Hufschmidt;

115
189
 ...............................................
...............................................

89.
Sindromul Bertolotti este:
a) un sindrom dureros secundar lombalizrii
b) un sindrom dureros secundar sacralizrii unilaterale, cu
hipertrofia unui proces transvers al vertebrei L5
c) un sindrom de insoire al iliitei condensante
d) un sindrom de insoire al sindromului de apertur toracic
e) o suferina reumatic inflamatorie periferic

90.
In pareza de SPE, bolnavul poate realiza flexia dorsal a piciorului pe
gamb:
a) cu segmentul respectiv impotriva gravitaiei
b) cu segmentul respectiv scos de sub influena gravitaiei
c) cu segmentul respectiv impotriva gravitaiei, la care se adaug o
rezisten moderat
d) cu excepia cazurilor cand st in poziie ezand
e) numai in alergare

91.
In pareza de SPI se merge cu dificultate:
a) pe clcaie
b) pe varfuri
c) pe teren accidentat
d) pe teren alunecos
e) in mers ghemuit

92.
In pareza de SPE, se merge

190
cu dificultate:
a) pe varfuri
b) in patrupedie
c) pe teren accidentat
d) pe teren alunecos
e) in mers ghemuit

93.
Indicai dou grupaje metodologice fiziatrice majore utilizate in
tratamentul SA:
kinetoterapia plus masajul
hidro/ termo-terapia
electroterapia plus foto/ helio- terapia
balneo-climatologia
pneumo/inhalo-terapia

a) Ascensionarea capului humeral, vizibil la examenul radiografic,

apare in: niciuna
a) artrita gleno-humeral
b) luxaia acromio-clavicular c) artroza gleno-humeral
d) tendinita muchilor epitrohleeni
e) umrul in epolet

95. Nodulii Heberden sunt noduli artrozici care apar la nivelul:

a) articulaiilor interfalangiene proximale
b) articulaiilor interfalangiene distale
c) articulaiilor metacarpo-falangiene
d) articulaiilor carpo-metacarpiene
e) articulaiilor intercarpiene

a) Durerea de tip inflamator are urmtoarele caracteristici:

a) nu se calmeaz prin repaus
b) este insoit de redoare matinal, care dureaz peste 30 de
minute
c) este insoit de redoare

116

191
matinal, care dureaz sub 30 de minute
d) apare la inceputul micrii i dup efort
e) scoal bolnavul din somn, de regul in a doua jumtate a nopii

a) Urmtoarele entiti care fac parte din reumatismul esutului

moale (abarticular) sunt suferine generalizate:
a) bursitele
b) sindromul fibrozitic (fibromialgia)
c) sindroamele de entrapment
a) sindromul de hipermobilitate
b) tendinitele

98. Tendinita care poate apare la juctorii de tenis este o tendinit de

inserie a:
a) flexorului radial al carpului
b) extensorului radial al capului
c) lungului abductor al policelui
a) scurtului extensor al policelui
b) extensorului comun al degetelor

99. Numii o entitate dintre cele de mai jos care face parte din
reumatismul esutului moale (abarticular) i care este cauz de dureri i la
nivel muscular:
a) sindroamele de entrapment b) tendinopatiile
c) sindromul miofascial
d) sindromul fibrozitic (fibromialgia)
e) bursitele

100. Coxartroza este o

192
artropatie cronic ce se caracterizeaz, din punct de vedere radiologic,
prin:
a) pensarea spaiului articular
b) prezena nodulilor Schmorl
c) osteofitoz
d) osteoscleroz subcondral
e) osteoporoz

a) Leziunea iniial in
coxartroz este la nivelul: a) sinovialei
b) cartilajului articular c) osului subcondral d) capsulei
articulare
e) ligamentelor para-articulare

b) Numii principalele teorii (etio)-patogenice referitoare la

dimensiunea imuno-genetic in spondilartropatii:
Teoria genei unice
Teoria genei duble

c) Artroza are urmtoarele caracteristici:

a) este una din cele mai importante probleme de sntate public
b) predomin la brbai
c) este cea mai frecvent suferin cronic musculo-scheletal la
indivizii de peste 50 de ani
d) se caracterizeaz prin
degenerescena focal a cartilajului articular
e) are caracter multifactorial

104. Artroza este determinat

de:
a) stresul mecanic b) boli metabolice c) boli psihice

117

193
 a) boli digestive
b) boli endocrine

105. Cea mai probabil cauz a lombosciaticii la un individ tanr poate

fi:
a) discopatie lombar de faza I b) discopatie lombar de faza
a II-a
c) discopatie lombar de faza a III-a
d) discopatie lombar de faza a IV-a
e) metastaze osoase vertebrale

106. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate in cazul artrozelor:

a) modificrile radiologice se pot produce inaintea apariiei
simptomatologiei clinice
a) tomografia computerizat deceleaz numai leziuni vizibile prin
metode radiologice standard
b) scintigrafia poate detecta leziuni infra-radiologice
c) ecografia este o tehnic noninvaziv, caree evideniaz
chisturi poplitee, calcificri intra-i peri-articulare
d) RMN este util pentru
identificarea modificrilor morfologice i biochimice ale cartilajului

107. Localizrile cele mai frecvente ale artrozei primitive sunt:

a) genunchiul
b) articulaia tibio-tarsian
c) articulaiile interfalangiene distale
d) articulaiile radio-cubito-

194
carpiene
e) articulaiile coloanei vertebrale

a) Enumerai dou dintre caracteristicile inflamaiei cronice din PR:

Dis-/ auto-imun policlonal, sistemic;
Localizri inclusiv viscerale, dar predominant la nivelul structurilor
locomotorii (in primul rand, dar nu exclusiv, sinoviale nivel la care
are un caracter histopatologic de tip infiltrativ/ proliferativ) i unde
afecteaz in special mai multe (poliartrita) articulaii periferice i
mici, afectri cu caracter simetric;
Evoluie sub form de pusee de acutizare, ce alterneaz cu
remisiuni, de regul, pariale/ incomplete

195
 b) Precizai care din agenii biologici noi, tip DMARD, folosii
intratamentulPR,se
administreaz exclusiv in perfuzie i.v.:
a) Enbrel
b) Remicade c) Humira d) Kineret
e) Azatioprina

c) Enumerai dou din cauzele de limitare a mobilitii articulare in

PR:
distensie
d) capsular sau/ i
teno-vaginal
e) (proliferare sinovial, lichid sinovial in exces);
contracturi/
f) retracturi musculare, tendinoase sau/ i capsulo-ligamentare;
incogruena suprafeelor articulare;
corpi liberi intraarticulari

111. Enumerai dou dintre

criteriileclinicepentru
diagnosticul de spondilit anchilozant (SA):
dureri lombare cu durat de cel puin trei luni, cu caracter
inflamator (ameliorate de exerciiu i ne-ameliorate de repaus);
limitarea mobilitii (redoare) a coloanei lombare, in toate cele trei
planuri (predominant in plan sagital i frontal);
diminuarea expansiunii (rigiditate eventual dureroas) a toracelui fa
de valorile normale pentru varst i sex;
istoric sau dovezi prezenten de uveita anterioar (irita/ irido-ciclit) sau
de sechele ale acesteia;

112. Numii dou domenii/ sub-specialiti, ce trebuie s fie

reprezentate, prin personal de profil, in cadrul unei componene optime
pentru o echip complet, modern i performant de Recuperare
Medical:
psiholog, eventual (i) psihiatru;
specialist in evaluare/ reorientare profesional;
sociolog;
logoped;
(eventual) preot;
asiteni de: terapie ocupaional, nutriie, ingrijiri recuperatorii,
activitate social, consiliere recreaional

196
 118

197
 113. Prima catedr de Balneo-fizioterapie din Romania a fost infiinat in
anul 1931, la:
a) Timioara
b) Iai
c) Bucureti
d) Cluj
e) Sibiu

114. Numrul sindroamelor/ subentitilor clinice care compun

neuropatia ulnar a pumnului este de:
a) 11 b) 2 c) 5 d) 7 e) 9

115. Cheiralgia parestezic este intalnit in leziunile de:

a) cartilaj hialin
b) nerv radial
c) plex cervical
d) trunchi cerebral e) periost

116. Numii trei factori de risc

pentru AVC/ stroke, modificabili:
hipertensiune arterial;
boal cardiac (ischemic/ hipertensiv/ valvular, tulburri de ritm);
fumat;
diabet zaharat;
hiperlipemie;
hiperfibrinemie;
eritrocitoz

117.Secvene procedurale fiziatrice utilizate in combaterea spasticitii,

sunt:
a) intinderea (stretching) lent b) metoda Bobath
c) galvanizri generale descendente
a) crioterapia profund
b) baterea sau vibraia, echivalente stretchingului rapid,
la nivelul muchilor antagoniti celor spastici

118. Numii trei dintre

mijloacele terapeutice (exceptandu-le pe cele antibio-/ chimio-terapice)
recomandate in tratamentul/ prevenirea infeciilor urinare i totodat, a
litiazelor urinare:
Msuri igieno-dietetice ce urmresc reducerea ingestiei de substane
cu potenial litogen i implicit inclusiv prin corectarea/ meninerea pH-
ului urinar la valori acide, de 55,2 , reglarea metabolismului unor astfel

198
de substane;
Combaterea unor eventuale carene vitaminice (in special prin aport de
piridoxin i riboflavin);
Creterea/ meninerea aportului de lichide la valori in jurul a 2000 ml/24
h, regim de ingestie ce favorizeaz excreia, intr-o diluie
corespunztoare, a srurilor sau/ i ionilor cu potenial precipitant i inhib
astfel potenialul litogen al acestor substane;
12 cure de diurez/ an, prin mijloace creno/ balneo-fizicale, in staiuni
cu ape diuretice;
Utilizarea periodic de antiseptice urinare: multe dintre ele au i
proprieti de schimbtori de ioni/ pH sau/ i antioxidante sau/ i de
inhibare a unor mecanisme de persisten a unora dintre germenii cel mai
frecvent implicai in infeciile cronice ale uroteliului (exemple de substane
cu astfel de efecte terapeutice: albastrul de metilen, uricol, urinex,
rowatinex, extractul de merior cranberry , kelagon, vitamina C, etc.)

119. Leziunea caracteristic in

spondilartropatii, la nivel locomotor, este:
a) osteoporoza difuz b) miozita

c) sinovita
d) entezita
e) nodulii reumatoizi

a) Leziunea caracteristic, la nivel locomotor, in poliartrita reumatoid

este:
a) osteoporoza ptat b) artroza
c) entezita
d) osteonecroza aseptic e) sinovita

b) In coxartroza incipient apare o limitare precoce a micrilor de:

a) abducie b) adducie c) rotaie d) flexie e)
extensie

c) Numii patru cauze

principale de AVC ischemic:

prin mecanism trombotic: ateroscleroza;

fenomene arteritice (arterita
temporal, arterita granulomatoas, granulomatoza Wegener, poliarterite);
disecii arteriale spontane sau/ i traumatice carotidiene, vertebrale,
de la baz sau din interiorul creierului;
boli hematologice (policitemia, siclemia, purpura trombotic
trombocitopenic);
199
 mase cerebrale/ tumori ce comprim artere intracraniene (hernierea
tentorial pe artera cerebral posterioar sau anevrism gigant pe
artera cerebral medie);
alte afeciuni (boala
Moyamoya, displazia
fibromuscular, maladia Binswanger)
prin mecanism embolic: de origine aterotrombotic
arterial (de la: bifurcaia arterei
carotide comune, sifonul carotidian, artera vertebral distal, arcul aortic);
de origine cardiac (boli organice, congenitale prolapsul de valv
mitral, foramen ovale patent sau dobandite dup infarcul miocardic,
vegetaii

endocardice, din sepsisuri severe/ stri de marasm biologic , disritmii

fibrilaia atrial, boala sinusului coronar , infecii acute endocardita
bacterian);
asocieri morbide (in special, diverse tipuri de tulburri de
coagulare, predominant hipercoagulabilitate: coagulare intravascular
diseminat in neoplazii, boli sistemice, utilizare de contraceptive orale
in eclampsia din unele sarcini, deficite de factor C/ S, folsirea
improprie, uneori, a anticoagulantelor);
origine necunoscut: copilul sau adultul tanr cu varsta de sub 30 de
ani (aparent) sntos
prin mecanism vasoconstrictor/ ischemizant:
vasospasm cerebral (reactiv)
dup hemoragie
subarahnoidian sau
vasoconstricie cerebral
reversibil (in migrene, eclampsie, traumatisme, sau de cauz
necunoscut)

119

200
123. Atacurile ischemice tranzitorii, din punct de vedere patogenic/ topico-
lezional/ clinic, presupun:
a) apariia/ existena unor focare tranzitorii de ischemie
cerebral sau/ i retinian
b) micro-embolii plachetare la nivel retinian sau/ i cerebral
desprinse din plci ateromatoase ulcerate
c) ocluzii stenotice ireversibile la nivelul unor vase mici,
penetrante intracerebrale, generatoare de microlacune in aval
d) origini, de regul, in teritoriile vasculare carotidian, vertebro-
bazilar, coronarian sau/ i endocardic-valvular
e) episoade tranzitorii de hipoperfuzie cerebral sau/ i retinian
acut, din cauze extracerebrale (sau, mai rar, intracerebrale)

124. Conform sistematizrii Duchene-Erb, deficitele motorii de diverse

cauze, la nivelul plexului brahial, pot avea urmtoarele afectri pluri-
radiculare:
a) C5 C6
b) C5 C6 C7 c) C5 T1
d) C4 T2
e) C7 C8 T1

125. Reeducarea sensibilitii,

201
in leziunile de plexuri/ nervi periferici, se face prin:
a) LASER-terapie
b) electrostimulri cu efecte senzitivo-senzorio-proprioceptive
c) autorecunoaterea
kinestezic
d) ultrasonoforeza
e) stimulare cutanat nonelectric

126. Principalele obiective

profilactice, terapeutice i respectiv recuperatorii, specifice primelor dou
etape ale recuperrii unei leziuni de plex nervos sau de nerv periferic,
sunt:
c) meninerea viabilitii i funciei specifice a muchilor
denervai
d) meninerea viabilitii i supleei/ mobilitii structurilor
conjunctive, articulare i periarticulare
e) meninerea posturii corecte in segmentele articulare afectate
ca urmarea denervrii musculare
f) reeducarea sensibilitii
g) creterea forei i a tensiunii de contracie, a rezistenei musculare
i a abilitilor motorii

a) Anul 2003 a fost dedicat de ctre Comisia European, ca an

internaional al:
a) persoanelor varstnice b) tineretului
c) calitii vieii
d) bolilor osului i articulaiei e) persoanelor cu handicap

b) Numii trei fie unele, doar prin denumiri prescurtate,

120

202
cu iniiale tipuri de sisteme
(grile/ scale) de evaluare cu
finalitate funcional specializat:
ADL/ Kraus
HAQ
AINS
BASDAI

129. Numii patru cauze de AVC hemoragic:

situaii in care apar hiper-permeabilizri sau/ i friabilizri sau
ruperi ale pereilor vasculari: anevrisme malformative sau
aterosclerotice; infarcte cerebrale;
pusee de HTA, inclusiv din eclampsie;
diverse (alte) meiopragii vasculare la nivel encefalic;
traumatisme cranio-cerebrale;
situaii in care, pe lang hiper-permeabilizri sau/ i friabilizri sau
chiar posibile ruperi ale pereilor vasculari,
exist i alterri ale coagulabilitii/ reologiei sangiine
sindroame hemoragipare de diverse naturi/ tipuri:
supradozri de anticoagulante;
130.
coagulri intravasculare diseminate (sau/ i hemolize acute
microangiopatice) postpartum sau abortum, din neoplazii, boli
sistemice (leziuni
131.
autoimune cu mecanism predominant vasculo-citotoxic), angiopatii
amiloide, stri toxice sau/ i septice

130.Bolnavul merge talonat in:

a) radiculopatia L4 forma compresiv
b) radiculopatia L5 forma iritativ
c) radiculopatia S1 forma iritativ
d) radiculopatia L3 forma compresiv
e) radiculopatia S1 forma (algo)-paretic, in teritoriul distal

c) Osteoporoza ptat este

o leziune radiologic caracteristic pentru:
a) discopatia vertebral b) hemipareza
c) algoneurodistrofia, stadiul II d) coxartroza
e) entorsa de gradul II

d) Handicapul este:
a) prejudiciul cauzat unei persoane de recidivarea unei afeciuni
b) prejudiciul cauzat unei persoane de cronicizarea unei afeciuni

203
 c) orice reducere parial sau total, datorat deteriorrii a
citii
intre limite
capa- unei persoane
considerate de apentru
normale desfura o activitate
un individ normalde o manier sau
d) orice anomalie/ deteriorare/ deficit de structur sau funcie:
psihologic, fiziologic sau anatomic, congenital sau dobandit
e) prejudiciul, in plan psiho-socio-profesional sau/ i familial al
unei persoane, rezultat al unei anomalii/ deteriorri sau/ i invaliditii,
care ii impiedic sau ii limiteaz acesteia desfurarea unei viei normale

a) Menionai cinci domenii de utilitate/ implicare a RMFB:

patologia neurologic (periferic i central, de orice natur in
b) limita doar a contraindicaiilor generale ale specialitii de RMFB);
patologia reumatismal (articular/ abarticular, axial/
periferic, degenerativ/ inflamatorie, cronic/ acut);
patologia locomotorie post-
traumatic (inclusiv cea ortopedic i sportiv);
c) patologia cardio-vascular;
patologia respiratorie (obstructiv/ restrictiv/ mixt);
patologia post-combustional (arsuri dar i plgi atone/
escare); recuperarea/ reperformarea capacitii de munc/
reinserie- reorientare vocaional-ocupaional;
patologia dermatologic; patologia ginecologic i
obstetrical;
patologia psihiatric (nevroze/ cure antistres/ antisurmenaj);
patologia ORL;
patologia digestiv;
patologia reno-urinar;

134.Numii dou teste clinice

utilizate in diagnosticul neuropatiilor de incarcerare/
compresie la membrele superioare:
Semnul Tinell;
Semnul Phalen

135.Principalele obiective (terapeutice i/ sau profilactice) in prima

etap a recuperrii unei leziuni de plex nervos sau/ i de nerv periferic,
sunt:
a) reeducarea limbajului
b) meninerea viabilitii i mobilitii (supleei) structurilor
(conjunc- tive) articulare i periarticulare
c) meninerea posturii corecte

121

204
in segmentele articulaiei afectate
d) reeducarea sensibilitii
e) creterea forei i tensiunii de contracie

a) Ritmul de pierderi zilnice, procentuale, din masa proteinelor

contactile, la nivelul unui muchi complet denervat pierderi ce reprezint
substratul intim al involuiei sale morfo-funcionale este de:
a) 15% b) 2% c) 50% d) 3% e) 80%

b) Sindromul AIT (atac ischemic tranzitor) are la baz, din punct de

vedere patogenic:
a) hipoperfuzie cerebral/ retinian acut, tranzitorie
b) ocluzie(ii) stenoz(e) pe vase intracerebrale penetrante mici,
cu micro-lacunarism cerebral distal/ in aval
c) edem cerebral cronic
d) micro-embolii plachetare
provenite din teritorii extacraniene
e) tumori cerebrale/ procese ocupatoare de spaiu, in stadii avansate

138. Principalele categorii de pacieni pentru care se indic

reantrenarea la (sau meninerea capacitii de) efort fizic, sunt:
a) bolnavii cu disfuncii respiratorii cronice
b) bolnavii tetraplegici
c) bolnavii comatoi

205
 d) pacienii aflai in statusuri dup afeciuni consumptive, ce au
determinat limitarea sever a capacitii lor de micare
e) sedentarii

139. Reeducarea sensibilitii in leziunile de plexuri/ nervi, periferice,

se face prin:
a) galvanoterapie b) electrogimnastic
a) autorecunoatere
kinestezic
b) electrostimulri cu efecte senzitivo-senzorio-proprioceptive
c) stimulare cutanat non-electric

140. Elementele terapeutice de baz in diabetul zaharat sunt:

a) crenoterapia
b) tratamentul cu antidiabetice orale sau/ i insulin
c) kinetoterapia
d) tratamentul neurotrofic e) dieta

141. Numii fie i numai prin iniiale trei tipuri de sisteme (seturi/
grile/ scale) de evaluare,
cu finalitate funcional specializat:
Testele Kraus;
Artritis Impact Measurement Scale (AIMS);
Bath Ankylosing Spodylitis Disease Activtiy Index (BASDAI); Newcastle
Enthesis Index
(NEI);

142. Numii fie i numai prin iniiale trei tipuri de sisteme (seturi/
grile/ scale) de evaluare, cu finalitate analitic de tip global:
143.
Instrumental Activities of Daily Living (IADL);
Health Assessment
Questionnaire (HAQ);
[World Health Organization
(WHO)] Quality of Life (QoL)Scale;
Scala Naional
Nevoilor de Evaluare a
Varstnicului

122

206
 143. Instrumente analitice generale de evaluare morfo-
funcional neuro-mio-artro-kinetic, sunt:
a) bilanul contabil
b) bilanul muscular c) bilanul terapeutic d) bilanul
managerial
e) bilanul articular

144. Fa de definiia exhaustiv i deosebit de bine articulat a

Recuperrii medicale (RM), a Academiei de tiine Medicale, din 1971,
aproximativ in ultimele trei decenii, au aprut ca i elemente conceptuale
de noutate, in definirea RM:
a) cooperarea dintre echipele de specialisti, pe de o parte, i
respectiv, pacieni i familiile lor, pe de alta, in procesul de RM
b) identificarea cat mai precis, prin diagnosticare/ evaluare clinico-
funcional, la fiecare pacient, a diferitelor disfuncii/ deficite/
deteriorri sau/ i
incapaciti/ dizabiliti/ invaliditi, sau/ i handicapuri
c) abordarea clinic a fiecrui caz, pe baz de obiective (generice,
specifice sau/ i de etap/ intermediare) rezultate din evaluarea
clinico-funcional
, ca inte concrete ale procesului de RM
d) recunoaterea conceptual a apartenenei i intricrii, in cadrul
RMFB (i) a demersurilor de profilaxie cu mijloace
specifice (fizio-kineto-balneo-climatice) precum i respectiv,

207
a noiunii de disfuncie (inclusiv disfuncie cronic atunci cand
o disfuncie este cauzat de un proces patologic ireversibil)
a) dezvoltarea/ cristalizarea
conceptuluideingrijiri
recuperatorii/ nursing de reabilitare

145. Secvenele procedurale fiziatrice utilizate in combaterea

spasticitii, sunt:
a) galvanizrile descendente generale
b) metoda Klapp
c) intinderea (stretching) lent
d) crioterapia profund
e) baterea sau vibraia (echivalene de stretching) rapide ale
muchilor spastici

a) Enumerai trei entiti etiologice in stenoza de canal lombar, la

varstnici:
discartroza osteofitic; spodiloza (artroza inter-
vertebral posterioar/ inter-apofizar) de tip hiperostozant;
osteoporoza cu fracturi trabeculare i astfel, reduceri in inlime ale
corpilor vertebrali;
boala Paget

b) Care dintre urmtoarele reprezint o scal de evaluare a

stabilitii sau/ i mobilitii, la pacienii cu coxartroz?:
a) Spitzer b) Mercali c) Rankin d)Bertrand e) Richter

c) Numii patru elemente de

apropiere sau/ i complementaritate intre G-G i RMFB:

Ambele sunt specialiti transversale;

Sunt de deosebit actualitate, mai ales din primul deceniu al noului
mileniu deceniu triplu dedicat de ctre OMS persoanelor varstnice,
bolilor articulaiei i osului i respectiv calitii vieii, aspecte in care
ambele specialiti medicale au implicaii majore;
Sunt cel puin dou specialiti care asigur fundamentul
profesional-tiinific i metodologic al Turismului de Sntate balneo-
geriatric (Health Tourism);
In baza contibuiei lor decisive la apariia, derularea i
dezvoltarea turismului de

123

208
sntate in cadrul cruia Romania are contribuii i protocronisme
eseniale la nivel mondial acestea sunt cele dou specialiti ce au
adus rii, din partea domeniului medical din pcate, doar in anii 70
80 ai secolului trecut un deosebit prestigiu internaional i un foarte
insemnat aport valutar;
Ambele specialiti se bazeaz i funcioneaz conform
conceptului modern de desfurare a unui act medical performant pe
principiul lucrului in echip multidisciplinar (sine qua non pentru
specialitile transversale);
Ambele au importante laturi/
dimensiuni, preocupri i contribuii, de tip social i economic inclusiv
cele legate de meninerea/ re-performarea, sau/i recuperarea capacitii
de munc i respectiv, cele legate de profilaxie;
149. Clasificarea OMS: ICIDH (International Classification of
Impairments Dizabilities & Handicaps) a fost emis in:
a) 1971 b) 2001 c) 1981 d) 1980 e) 1993

150. Stabilii relaia corect intre indicii literali din cele dou coloane
de mai jos, conform corespondenei logice, din punct de vedere
conceptual, intre categoriille de termeni pe care le reprezint:
Ad
Bc
Ce
Db
Ea

151. Conform Manifestului pentru Mileniul III, al bolnavilor cu

afeciuni reumatismale din Europa intocmit sub egida EULAR i ARI ,
din totalul populaiei continentului au resimit suferine reumatice, cel
puin o dat in decursul intregii viei:

209
 a) mai mult de un sfert
b) mai puin de o treime
c) mai mult de jumtate
d) trei sferturi
e) in integralitate

152. OMS a schimbat denumirea unitii sale de reabilitare

Rehabilitation Unit (RHB) in Echipa de Dizabilitate i Reabilitare
(Dizability and Rehabilitation Team DAR), in anul:
f) 1998
g) 1996
h) 1981
i) 1971
j) 2004

153. Noua clasificare

internaional a funcionrii,
dizabilitii i strii de sntate International Classification of Functioning,
Dizability and Health
ICF(DH) a OMS a fost publicat, in forma final, in anul:
a) 1999
b) 2001
c) 2000
d) 2003
e) 2004

154. Dimensiunile ICF(DH)

sunt:
a) structura i funciile organismului (B)
f) deteriorarea (D)
g) participarea (P)
h) iatrogenia (I)
i) activiti (A)

155. Periartrita scapulo-humeral implic:

a) tendinita coifului rotatorilor

124

210
 b) bursita subacromial
c) tendinita capului lung al muchiului biceps
d)degenerareaarticulaiei
acromio-claviculare
e) degenerarea articulaiei gleno-humerale

156. Epicondilita:
a) este denumit cotul juctorului de tenis
b) este denumit cotul juctorului de golf
f) apare prin afectarea muchilor flexori i respectiv pronatori ai
membrului superior omonim
g) apare prin afectarea muchilor extensori i respectiv
supinatori ai membrului superior omonim
h) este o suferin reumatic de tip abarticular

157. Noul sistem global OMS de evaluare a strii umane de

funcionare ICF(DH), cuprinde la nivelul denumit Participare
urmtoarele paliere:
a) participare la ingrijirea personal
b) participare la schimbul de informaii
c) participare la educaia individual
d) participare la viaa economic
e) participare in comunitate, la viaa social i civic

158. Stadiul III al herniei de disc comport urmtoarele faze:

a) faza I, forma algo-
parestezic,caracterizat

211
anatomo-clinic prin fenomene de iritaie disco-radicular
a) faza II, forma algo-paretic, caracterizat anatomo-clinic prin
fenomene protruzive disco-radiculare
b) faza III, forma algo-
paralizant, caracterizat anatomo-clinic prin fenomene de
compresie la nivel disco-radicular
c) faza IV, forma spondilartrozic
d) faza II, forma algic, caracterizat anatomo-clinic prin fenomene
de inclavare ale
nucleuului pulpos printre elementele inelului fibros

f) Indicaiile de intervenie chirurgical in hernia de disc sunt:

a) deficit motor recent instalat b) sindrom de coad de cal
recent instalat
c) suferin radicular rebel la tratament recuperator intensiv i
susinut timp de trei luni (inclusiv multiple recidive ale radiculitei)
d) solicitarea pacientului
e) durerea lombar joas cu caracter cronic
g) Grania unde se incheie ingrijirile recuperatorii/ nursing-ul de
reabilitare (IR/ NR) o reprezint:
a) invarea/asistarea
pacientului in realizarea transferurilor
b) reeducarea/ recuperarea ortostatismului i mersului, la nivel
predominant de sal de kinetoterapie
c) demararea exerciiilor de terapie ocupaional/ ergoterapie

125

212
 d) reinstruirea micrilor prin program de mobilizri efectuat la pat
e) trecerea ctre exerciiile de logopedie

161. Termenii umbrel utilizai in ICF (DH) pentru a cuprinde i defini

toate laturile strii de sntate (atat cele
pozitive, non-problematice, componente ale strii de bine, ce sunt
asociate strii de sntate, cat i cele negative, ce se refer la probleme/
modificri de funcionare statusul funcional), sunt:
f) capacitate
g) funcionare
h) dezavantaje
i) dizabilitate
j) insomnie

162. Modelele conceptuale pe a cror sintez coerent se bazeaz ICF

(DH) sunt:
a) politic
b) juridic
c)economic d) social
e) medical

163. Calificativele/ parametrii prin intermediul crora se apreciaz, in

cadrul ICF (DH), modificrile de funcionare i dizabilitate, sunt:
a) calitatea vieii
a) durata medie de via sntoas
b) durata medie de via cu incapacitate
c) capacitatea
d) performana

213
 164. Numrul total al
secvenelor procedurale (procedurilor) de RMFB, de diverse tipuri,
utilizabile in prezent, in ara noastr, este de circa:
f) 491
g) 81
h) 17
i) 32
j) 4

165. Numii trei tipuri de vectori fizici, aplicabili inclusiv la varstnici,

utilizai in RMFB:
electric, magnetic, electromagnetic, mecanic, termic

166. Dai patru exemple de grupaje sau/ i subgrupaje metodologice

ale RMFB:

electrodiagnostic/
electroterapie;
sonoterapie/ ultrasonotrapie;
fototerapie;
hidro-termoterapie;
kinetoterapie/ masaj/ terapie
ocupaional/ ergoterapie/
logopedie;
ingrijiri recuperatorii/ nursing
de reabilitare;
(fizio)terapia durerii
(algofiziatrie);
balneo/ crenoterapie;

167. Coloana vertebral:

a) confer stabilitate i mobilitate trunchiului
b) particip la procesele complexe de integrare in mediul
ambiant
c) este alcatuit din 24 de discuri intervertebrale
d) inelele fibroase al discurilor intervertebrale sunt alctuite din
fibre conjunctive rezistente
e) discurile realizeaz legtura/
solidarizarea, flexibil dar robust, dintre corpii vertebrali

168. Care dintre domeniile

214
 126

215
medicale i/ sau boli, enumerate mai jos, beneficiind de diferite secvene
metodologice ale specialitii RMFB, au indicaii profilactice:
f) traumatismele
g) gerontologia
h) prezena de factori de risc pentru boala varicoas
i) sindromul hipokinetic
j) boli a frigore

169. Principalii stabilizatori dinamici care fixeaz capul humeral in

cavitatea glenoid sunt:
a) m. biceps brahial b) m. supraspinos c) m. subscapular
d) m. infraspinos e) m. micul rotund

170. ocul neurogen se caracterizeaz prin:

a) hipotensiune arterial b) hipertensiune arterial c) tahicardie
d) bradicardie e) hipotermie

171. ocul spinal se caracterizeaz prin:

a) apare exclusiv la pacienii cu TVM situate deasupra lanului
simpatic splanhnic
b) scopurile tratamentului ocului spinal sunt corectarea
hipertensiunii arteriale i tahicardiei
c) abolirea activitii somatice reflexe
d) exagerarea reflexelor osteo-tendinoase
e) retenie de urin i materii

216
fecale

172. Disreflexia autonom:

f) survine in faza acut a traumatismelor vetebromedulare
g) apare la pacienii cu TVM situate deasupra nivelului T5-T6
h) reprezint un rspuns simpatic paroxistic la stimulii ce acioneaz
deasupra nivelul leziunii medulare
i) distensia visceral poate declana disreflexie autonom
j) episoadele de disreflexie autonom nu necesit intervenie de
urgen, fiind autolimitate

173. In disreflexia autonom simptomatologia const in:

a) hipotensiune ortostatic important
b) bradicardie reflex
c) vasodilataie cu hiperemie tegumentar, sub nivelul leziunii
medulare, prin stimulare colinergic
d) vasoconstricie cu paloare tegumentar, deasupra nivelului leziunii
medulare, prin stimulare simpatic
e) in cursul episoadelor de disreflexie autonom pot aprea
fibrilaie atrial, contracii ventriculare premature, blocuri de
conducere atrioventriculare, fibrilaie ventricular recurent

f) Referitor la tulburrilor
respiratoriisecundare
traumatismelorvertebro-
medulare sunt adevrate urmtoarele:
a) TVM cervicale C1-C2 nu necesit suport ventilator

127

217
 b) in TVM toracale inalte respiraia diafragmatic este
conservat
c) apariia ileusului, prin distensia abdominal pe care o induce,
favorizeaz expirul i astfel, amelioreaz funcia respiratorie
d) in TVM cervicale C5-C6 funcionalitatea diafragmului este
parial pstrat, rdcinile C3 i C4 fiind indemne
e) in TVM cervicale reflexul de tuse este, fie absent, fie slab i
ineficient

175. Referitor la tulburrilor

cardiacesecundare
traumatismelorvertebro-
medulare sunt adevrate urmtoarele:
f) decondiionarea cardio-vascular apare exclusiv in faza
cronic a traumatismelor vertebro-medulare
g) apariia disfunciilor cardio-vasculare depinde de topografia i
severitatea leziunii medulare
h) bradicardia este cea mai comun tulburare de ritm
i) bradicardia extrem sau prelungit, care nu rspunde la
terapia medicamentoas necesit montarea unui pacer
j) aspiraia traheal, intubaia endotraheal sau laringoscopia
pot induce bradicardie sau asistol

176. Urmtorii factori influeneaz apariia hipotensiunii ortostatice la

pacienii cu TVM:
a) disfuncia sistemului nervos simpatic

218
 b) nivelul ridicat de catecolamine
c) hipernatremia
d) alterarea funciei baro-receptorilor
e) deficitul motor, cu pierderea subsecvent a activitii de pomp
a musculaturii scheletale

f) Referitor la tromboza venoas profund la pacienii cu

TVM sunt adevrate urmtoarele:
a) riscul de a dezvolta tromboz venoas profund este mic in
primele zile de la traumatism
b) riscul de a dezvolta tromboz venoas profund scade dup
primele 8-12 sptmani
c) nu este necesar profilaxia trombozei venoase profunde
d) tratamentul profilactic const in administrarea de antiagregante
plachetare
e) riscul de a dezvolta tromboz venoas profund este mai
ridicat in cursul fazelor iniiale ale procesului de recuperare i
reabilitate

178. Leziunea neuronului

motor superior (leziunea medular medular deasupra mielomerului T12)
induce:
a) spasticitatea peretelui intestinal
b) hipotonia sfincterului anal extern
c) pierderea controlului sfincterului anal extern
d) abolirea reflexelor anocutant i bulbocavernos

128

219
 e) pierderea controlului voluntar al defecaiei

179. Leziunea neuronului motor inferior (leziunea medular medular

sub mielomerului L1) induce:
a) pierderea controlului sfincterului anal extern
f) hipotonia sfincterului anal extern
g) spasticitatea peretelui intestinal
h) pierderea controlului voluntar al defecaiei
i) pareza peretelui intestinal

180. Semne sugestive ale unei patologii abdominale acute, la pacientul

post TVM, sunt:
a) creterea gradului de
spasticitate la membrele inferioare
b) disrefexia autonom
c) creterea alurii ventriculare
d) durerea referit in umr
e) reapariia ocului spinal

f) Referitor la ileusul survenit la pacienii cu

traumatismelorvertebro-
medulare sunt adevrate urmtoarele:
a) cele mai multe cazuri de ileus sunt intalnite la pacienii cu TVM cu
leziuni neurologice ASIA E
b) cele mai multe cazuri de ileus sunt intalnite la pacienii cu TVM
cu leziuni neurologice ASIA A
c) intervenia de stabilizare a coloanei vertebrale precede
intotdeaunaintervenia

220
abdominal
d) tabloul clinic este paucisimptomatic sau atipic din cauza
deficitului senzitivomotor al peretelui abdominal i al viscerelor
intraperitoneale
e) hematoamele perilezionale din fracturile coloanei vertebrale
toracolombare pot genera ocluzii intestinale funcionale, rebele la
tratament

182. Leziunile medulare supra-sacrate induc:

a) areflexia detrusorului
b) presiune intravezical sczut
f) abolirea percepiei de plenitudine vezical
g) dis-sinergia sfincterului striat i a celui neted
h) complianvezical
crescut

183. Leziunile mduvei sacrate

induc:
a) abolirea percepiei de plenitudine vezical
b) hiper-reflexia detrusorului
c) presiune intravezical
sczut
d) incontinen prin supraplin
e) abolirea activitii detrusorului

184. Tratamentele ce
faciliteaz stocarea urinei sunt urmtoarele:
f) miomectomia detrusorului
g) rizotomia sacrat posterioar
h) re-inervarea vezicii urinare
i) cateterizarea vezical
j) ileo-cistoplastia

129

221
 185. Referitor la tulburri sexuale la femeile cu TVM sunt adevrate
urmtoarele:
a) post-traumatic pacientele pot prezenta amenoree cu durat de
6 luni 1 an
b) sarcina este contraindicat
c) 2/3 dintre gravidele cu TVM deasupra nivelului T6 prezint
disreflexie autonom
d) din cauza deficitului viscerosenzitiv pacienta nu poate
contientiza debutul travaliului
e) fertilitatea este compromis i dup reluarea ciclului menstrual

f) Referitor la escarele de
decubit sunt adevrate urmtoarele:
a) prezena deficitului senzitiv favorizeaz apariia escarelor de
decubit
b) se descriu trei stadii evolutive ale escarelor de decubit
c) in stadiul II soluia de continuitate se extinde pan in planul osos
sau muscular
d) hiper-responsivitatea alfa-
adrenoceptorilor crete susceptibilitatea acestor pacieni de a dezvolta
escare de decubit
e) schimbarea poziiei pacientului de dou ori pe zi previne
apariia escarelor de decubit

187. Referitor la spasticitatea

secundartraumatismelor
vertebro-medulare sunt adevrate urmtoarele:
a) cel mai utilizat medicament este baclofenul

222
b) severitatea spasticitii este evaluat prin scala Ashworth
c)spasticitatea crete riscul de o dezvolta tromboz venoas profund
d)spasticitateainduce
osteoporoz a oaselor membrelor
e)accentuarea spasticitii sugereaz prezena unei infecii urinare
sau a unei patologii abdominale

188. Un pacient cu TVM cervical, cu nivel C3-C4, cu leziune

neurologic complet ASIA A, prezint:
a) insuficien respiratorie ce impune ventilaie mecanic
b) hiper-reflexia detrusorului
c) hipotonia sfincterului anal extern
d) presiune intravezical crescut
e) hipotensiune arterial

189. Un pacient cu TVM toracal, cu nivel T10-T12, cu leziune

neurologic ASIA A, prezint:
a) paralizia musculaturii diafragmatice
b) spasticitatea peretelui intestinal
f) disreflexie autonom
g) dis-sinergie anorectal
h) tahicardie

190. Cortexul cerebral (frontal) premotor este responsabil

pentru:
a) planificarea i selectia micrilor
b) procesareaprimar a

130

223
informaiei vizuale
c) procesarea primar a informaiei senzoriale
d) prepararea postural anterioar oricrui eveniment motor
e) sediul inelegerii limbajului
vorbit

191. Cortexul parietal posterior este responsabil pentru:

a) responsabil pentru procesarea informatiei senzoriale
b) responsabil pentru procesarea informatiei vizuale
c) responsabil pentru procesarea informatiei verbale
d) sediul unei harti somatice contiente a corpului, in relatie cu
mediul extern
e) planificarea i selectia micarilor

192. Incercuiti raspunsul fals. Functiile cerebrale cognitive sunt

reprezentate de catre:
a) invatare
b) orientare vizuo-spatiala c) limbaj
d) auto-control motor e) starea de contienta

193. Functiile cerebrale executive sunt reprezentate de catre:

a) inhibitie, auto-control (auto-monitorizare)
b) planificare
c)starea de contienta
d) perceptia timpului
e) analiza i sinteza cuvantului scris i vorbit

194. Selectati raspunsul fals.

Functiile cerebrale cognitive sunt reprezentate de catre:
a) memoria de lunga durata
b) atentie - nivel i sustinere/ focusare
c) starea de contienta
d) capacitate de concentrare
e) acuitate vizuala
195. Enumerati patru cauze ale patologiei nevraxiale:
-Traumatica (TCC/TVM)
-Vasculara (ischemie-infarct cerebral; hemoragie)
-Tumorala
-Infectioasa
-Degenerativa
196. Incercuiti raspunsul(rile) incorect(e). Leziunile secundare in TCC
sunt reprezentate de:

a)edemul cerebral
224
 b) hipoxia cerebrala
c) fenomenul de angajare (hernierea structurilor cerebrale in
orificiile naturale craniene)
d) hipoperfuzie cerebrala
e) hidrocefalie

197. Alegeti raspunsul(urile) fals(e). Traumatismele cranio-cerebrale:

a) reprezinta principala cauza a dizabilitarii la tineri i adulti
b) una dintre cauzele principale de deces i dizabilitate pe termen
lung/ pe viata
c) predomina la sexul masculin
d) predomina la sexul feminin
e) predomina la trans-sexuali
198. Factorii de risc pentru TCC la varstnicii peste 65, sunt reprezentati
de:(toate fara d)
a) sexul feminin
b) scaderea acuitatii vizuale
c) dementa

13
1

225
 d) dextrocardie
e) polipragmazie
199. Cauzele principale generatoare de TCC sunt reprezentate de:
a) accidente rutiere
b) hetero-agresiuni (lovire directa cu/ de un corp contondent)
c) accidente sportive
d) consum de droguri
e) caderi accidentale (de la inaltime, sau de la acelai nivel)
200. Clasificati TCC:
a) deschis (penetrant) dilacerare cerebrala
b) intredeschis (numai duramater este afectata)
c) inchis (comotie, contuzie, leziune axonala difuza)
d) fracturi
e) contuzii

201. In TCC cu leziuni axonale difuze sufera:

a) cortexul cerebral al emisferelor
b) cortexul cerebelului
c) corpul calos
d) zonele periaxiale (substanta alba para-sagitala a emisferelor
cerebrale
e) jonctiunea ponto-mezencefalica, adiacenta pecunculilor
cerebrali superior

202. Mecanismul fizio-patologic al TCC cu leziuni axonale difuze este

rezultatul:
a) fortelor asociate de acceleratie-deceleratie i rotationale

226
 b) mecanismului de lovitura (impact direct) i contra-lovitura
c) unei fracturi a boltii craniene
d) unei fracturi a bazei craniului
e) unei dilacerari cortico-subcorticale severe

203. Hematomul epidural se caracterizeaza prin:

a) este rezultatul ruperii arterei meningee mijlocie
b) este rezultatul fracturii lineare a portiunii scuamoase a osului
temporal
c) sangele se acumuleaza intre fata interna a craniului i dura
mater
d) dupa o lovitura severa la tampla, pacientul ii pierde starea de
contienta (intra in coma) rapid la interval de cateva ore
e) nu are indicatie neurochirurgicala decompresiva

204. Hematomul subdural:

a) rezulta ca urmare a ruperii venelor de la suprafata creierului
b) sangele se acumuleaza sub inveliul dural, intre dura i creier
c) sangele se acumuleaza intre dura mater i cutia craniana
d) are indicatie neurochirurgicala decompresiva
e) se intalnete mai frecvent la varstnici i alcoolici

205. Hematomul subdural se intalnete mai frecvent la:

a) sugari/ copii mici
b) tinerii care plonjeaza in apa
c) varstnici
d) alcoolici
13
2

227
 e) in dementa Alzheimer

206. Enumerati care sunt hematoamele intracraniene ce pot aparea

post TCC:
a) hematomul epidural
b) infarctul cerebral, transformat hemoragic
c) hematomul subdural
d)hematomul intraparenchimatos, dupa un puseu de HTA
e) leziunile axonale difuze

207. Care dintre urmatoarele conditii reprezinta factori predictivi pentru

un prognostic favorabil al recuperarii post TCC ?
a) severitatea (initiala) a starii de coma
b) declin psiho-cognitiv
sechelar
c) hemiplegie globala la 6 luni post TCC
d) evolutia favorabila, catre stare vegetativa
e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus

208. Incercuiti raspunsurile(rile) fals(e) referitoare la agitatia post-

traumatica:

a) este observata la cel putin 1/3 dintre patientii TCC, in stadiile

precoce de recuperare
b) stare confuzionala, dezorientare, agitatie psihomotorie in planul
patului
c) dezinhibitie i/ sau labilitate emotionala
d) hetero-agresivitate/ auto-agresiune

228
 e) diminua prin aplicarea unui program intensiv de kinetoterapie

209. Sechele psihologice i psiho-sociale dupa TCC sunt reprezentate

de:
a) tulburari de comportament i personalitate
b) accentuarea dizarmoniilor psiho-comportamentale premorbide
c) deficite motorii (paralizii)
d) deficite cognitive
e) deficite ale atentiei (hipoprosexie)

210. Deficite motorii sechelare dupa TCC sunt reprezentate de:

a) hemipareza spastica; hemiplegie
b) cecitate
c) afazie receptiva
d) diskinezii, boala Parkinson
e) alexie
211. Probleme potentiale de recuperare dupa TCC sunt:
a) probleme medicale
b) modificari comportamentale i ale personalitatii
c) modificari cognitive
d) probleme sociale
e) probleme vocationale
212. Complicatii neurologice tardive ale TCC sunt:
a) spasticitate
b) leziuni ale plexului cervico-brahial
c) epilepsie
d) modificari comportamentale i ale personalitatii
e) modificari cognitive
13
3

229
 213. Sindromul subiectiv post TCC se caracterizeaza prin urmatoarele,
cu exceptia:
a)cefalee b)astenie c) afazie d)ameteli
e) hemiplegie

214. Starea de coma se caracterizeaza prin:

a) stare de incontienta, in care indivizii sunt in viata, dar procesele lor
interne (aparatul cardio-respirator, procesele metabolice) inceteaza sa
functioneze
b) nu sunt capabili sa raspunda in mod contient la solicitarile
din mediul inconjurator
c) sunt incapabili sa vorbeasca
d) reprezinta o contraindicatie absoluta pentru aplicarea tuturor
procedurilor de kinetoterapie
e) de regula, este urmata de instalarea starii vegetative
215. Enumerati trei simptome de hipertensiune intracraniana:
Cefalee, ataxie,vomismente, incontinenta urinara, dementa
216. Cauzele cele mai frecvente de metastaze cerebrale sunt
reprezentate de catre cancerele de:
a) tiroida b)plaman
c) melanom malign (tegument)
d) col uterin
e) glioamele cerebrale (cancere primitive cerebrale)

230
 217. Indicati raspunsul(rile) fals(e). Cauzele frecvente de hemoragie
cerebrala sunt reprezentate de:
a) TCC
b) ruperea unor malformatii vasculare, precum hemoroizii
cerebrali
c) stroke (AVC) ischemic
d) stroke (AVC) hemoragic
e) hemoragia subarahnoidiana

218. Incercuiti raspunsul cel mai plauzibil.

Unul dintre pacientii Dvs. cunoscut cu antecedente de hidrocefalie
interna operata, acuza in timpul programului la sala de kinetoterapie:
dureri de cap, greata, incepe sa vorbeasca aiurea i devine ataxic.
Probabil ca:
a) a consumat alcool
b) a facut un infarct miocardic c)este dement
d) s-a infundat untul ventriculo-peritoneal
e) are gripa porcina
219. Incercuiti raspunsul fals. Afazia Broca (motorie, expresiva) este
caracterizata prin:
a) debit verbal extrem de redus
b) vocabularul (daca mai persista unele elemente) este redus la
cateva cuvinte sau silabe; stil telegrafic
c) scris defectuos (in parte i prin slabiciunea/ paralizia mainii
drepte)
d) intelegerea vorbirii este intens afectata
e) poate fi rezultatul unei insulte cerebrale de natura
13
4

231
vasculara, traumatica sau tumorala

220. Incercuiti raspunsul fals. Afazia Wernicke (senzoriala, receptiva)

este caracterizata prin:
a) tulburari accentuate ale intelegerii limbajului (comprehensiunii),
pana la "surditate verbala"
b) productie verbala fluenta, normala din punct de vedere fonetic, dar
profund alterata semantic, de neinteles pentru interlocutor
c) vorbirea proprie e posibila, insa plina de greeli
d) capacitatea de comunicare nu este alterata
e) poate fi rezultatul unei insulte cerebrale de natura vasculara,
traumatica sau tumorala

221. Incercuiti cauzele posibile ale dementei:

a) tumori cerebrale
b) TCC
c) neuroinfectii (sifilis, HIV/ SIDA, etc.)
d) maladia Parkinson
e) AVC (stroke): ischemic sau hemoragic

222. Maduva spinarii este:

a) structura anatomica unde are loc sinteza elementelor figurate
sanguine (hematii, leucocite)
b) structura anatomica incadrata nevraxului
c) structura anatomica incadrata sistemului nervos periferic

232
 d) poseda o organizare somato-senzoriala (somatotopie) precisa
e) nici unul dintre raspunsurile enuntate mai sus

223. Care sunt cele patru sindroame neurologice paralitice specifice

nevraxului?
a) hemiplegia, hiperplegia, biplegia, triplegia
b) hemiplegia, tetraplegia, paraplegia, diplegia
c) hemiplegia, tetraplegia, parablegia, heteroplegia
d) hemiplegia, preplegia, sensiplegia, motorplegia
e) nici unul dintre raspunsurile enuntate mai sus

224. Plegia inseamna:

a) paralizia globala a tuturor nervilor cranieni
b) paralizia incompleta motor a membrelor inferioare, cu abolirea
sensibilitatii
c) abolirea temporara sau definitiva a controlului nervos asupra
unui teritoriu somatic (senzori-motor) i vegetativ al organismului
d) hipoestezia jumatatii drepte sau stangi a corpului
e) pierderea controlului voluntar asupra nervului vag

225. Topografia deficitului neurologic (motor, senzitiv i vegetativ) in

tetraplegie este:
a) exclusiv jumatatea dreapta a corpului
b) localizat de la brau in jos
c) localizat de la gat in jos
d) nu afecteaza membrele

13
5

233
superioare
e) localizat de la genunchi in jos, extins i peri-ano-genital

226. Topografia deficitului neurologic (motor, senzitiv i vegetativ) in

paraplegie este:
a) exclusiv jumatatea stanga a corpului
b) localizat de la brau in jos
c) localizat de la gat in jos
d) nu afecteaza membrele inferioare
e) localizat strict peri-ano-
genital

227. Ce maladii pre-existente predispun la aparitia de fracturi

vertebrale?
a) accidentele rutiere
b) spondilita ankilozanta
c) boala neuronului motor (scleroza laterala amiotrofica)
d) spondiloza cervicala (stenoza de canal vertebral)
e) miastenia
228. Ce maladii pre-existente predispun la aparitia de fracturi
vertebrale?
a) leuconevraxita (scleroza multipla)
b) tasari vertebrale osteoporotice
c) tumori primitive sau metastaze vertebrale
d) tuberculoza vertebrala (morb Pott)
e) gonartroza
229. Asociati corect inter-relatiile testarii musculare pe grupe musculare
cheie" cu urmatoarele niveluluri

234
neurologice, in clasificarea ASIA (AIS) utilizata in cuantificarea unui TVM:
Membrele superioare
1. flexia cotului b-C5
2. extensia articulatiei
pumnului d-C6
3. extensia cotului-e-C7
4. flexia degetelor (falanga distala a mediusului)-c-C8
5. abductia degetului mic-a-T1
a. abductor digiti minimi
b. biceps brahial
c. flexorul profund al degetelor
d. extensor radial lung i scurt
e. triceps
T1
C6
C8
C7
C5
Membrele inferioare:
1. flexia oldului d-L2
2. extensia genunchiului-c-L3
3. flexoria dorsala a piciorului (gleznei)-b-L4
4. extensia halucelui-a-L5
5. flexia plantara a gleznei e-S1
a. extensor lung al halucelui
b. tibial anterior
c. cvadriceps
d. iliopsoas
e. gastrocnemieni i solear
L4
L3
S1
L5
L2

13
6

235
 230. Scorul motor total, in testarea AIS/ ASIA este de:
a. 50 puncte b. 100 puncte
c. 112 puncte d. 150 puncte e. 200 puncte
231. Scorul sezitiv in testarea AIS/ ASIA rezuta din testarea
sensibilitatii algice (intepatura) i epicritice (atingere de finete) la nivelul
unui numar de ...
metamerea) 28
b) 112
c) 112 metamere algice i 112 metamere epicritice
d)50 e)14
232. Un TVM cervical este urmat de cele mai multe ori de:
a)tetraplegie b)hemiplegie
c) stare de coma d) paraplegie
e) sindrom al cozii de cal
233. Repartitia pe sexe a TVM este dupa cum urmeaza:
a) predomina la femei b) predomina la barbati
c) predomina la homosexuali i trans-sexuali
d) nu exista o repartitie discriminatorie pe sexe
e) TVM sunt de doua ori mai frecvente la femei decat la barbati
234. Un TVM toracal cu nivel vertebral T6 este urmat de:

236
 a) tetraplegie
b) hemiplegie
c) paraplegie
d) sindrom al cozii de cal
e) afectarea severa a plexului lombosacrat

235. Este posibil ca o persoana sa-i rupa gatul (sa aiba o fractura
vertebrala cervicala), dar fara sa sufere o leziune mielica (adica sa nu
aiba tetraplegie sau alte tulburari senzori-motorii ori viscerale)?
a) da
b) nu
c) doar daca nu se observa leziunea medulara la examenul RMN
toracal
d) numai daca are o malformatie vertebro-medulara
e) doar daca nu se observa nici o leziune vertebrala la examenul
radiologic

236. In urma unui accident rutier, este posibil ca o persoana sa sufere o

leziune mielica la nivel cevical, urmata de tetraplegie, dar fara sa sufere o
leziune osoasa vertebrala ?
a) da
b) nu
c) doar daca nu se observa leziunea medulara la examenul RMN
cervical
d) numai daca are o malformatie vasculara medulara
e) doar daca leziunea este situata la nivelul C1-C2

237. Realizati corelatiile corecte intre nivelul neurologic lezional

medular post TVM i

13
7

237
gradul de dependenta (independenta) functionala. Un pacient cu
paraplegie cu nivel neurologic T11 tip A (clasificarea AIS/ ASIA):
a) este independent in fotoliul rulant
b) are control deplin vezico-sfincterian
c) este independent in activitatile uzuale de auto-ingrijire,
inclusiv imbracatul trenului inferior
d) nu i se recomanda ortostatismul, exersarea deplasarii (mersului")
folosind orteze lungi i cadrul tetrapod sau carje, chiar daca fractura
vertebrala este stabila biomecanic
e) ii poate realiza programul de drenaj vezical prin tehnica de
auto-cateterizare vezicala intermitenta

238. Cele mai frecvente fracturi vertebrale (TVM) se produc la nivelul

segmentului:
a) cervical (vertebrele C1, C2 i C4 - C6)
b) toracal (vertebrele T1-T6)
c) jonctiunea toraco-lombara (vertebrele T11 - L2)
d) cervical (vertebrele C7-C8)
e) coada de cal

239. Clasificati corect

topografia lezionala a
sindroamelor medulare
incomplete:
a) medular anterior
b) cauda equina (coada de cal)
c) centro-medular
d)Brown-Sequard

238
(hemisectiune medulara) e) medular posterior
240. Definiti in clasificarea AIS/ ASIA leziunea neurologica (tetraplegie
sau paraplegie) incompleta tip C:
a) functia motorie este conservata partial, la majoritatea
muchilor cheie sub nivelul neurologic lezional
b) functia motorie este abolita la totalitatea muchilor cheie sub nivelul
neurologic lezional
c) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata peste gradatia
trei (intensitate functionala)
d) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata sub
gradatia trei (intensitate ne-functionala)
e) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata peste gradatia
cinci (intensitate functionala)
241. Definiti in clasificarea AIS/ ASIA leziunea neurologica (tetraplegie
sau paraplegie) incompleta tip D:
a) functia motorie este conservata partial, la majoritatea
muchilor cheie sub nivelul neurologic lezional
b) functia motorie este abolita la toti muchii cheie sub nivelul
neurologic lezional
c) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata sub gradatia
trei (intensitate ne-functionala).
d) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata peste

13
8

239
gradatia cinci (intensitate functionala)
e) intensitatea fortei musculare segmentare este cotata peste
gradatia trei (intensitate functionala)
242. Sindromul de coada de cal mijlociu se manifesta prin:
a) abolirea sau diminuarea reflexului rotulian
b) abolirea sau diminuarea reflexului achilean
c) tulburari ale flexiei coapsei
d) tulburari ale micarilor de flexie-extensie ale piciorului
e) tulburari ale micarilor de flexie-extensie ale degetelor
piciorului
243. Sindromul de coada de cal inferior se manifesta prin:
a) hipotonia muchilor fesieri
b) abolirea reflexului ahilian
c) hipoestezie fesiera
d) tulburari ano-rectale
e) paralizia muchilor extensori ai coapsei

244. Stabiliti corelatiile corecte intre nivelul neurologic lezional medular

i gradul de dependenta (independenta) functionala. Un pacient cu
tetraplegie completa (leziune de tip A, in clasificarea AIS/ ASIA), cu nivel
neurologic C5:
a) poate sa mearga cu cadrul tetrapod rolator
b) poate sa se alimenteze i sa ii perieze dintii, folosind
dispozitive ajutatoare
c) poate conduce fotoliul rulant electric, folosind comenzi

240
manuale adaptate
d) are control vezico-sfincterian
e) nu necesita asistenta din partea kinetistului pentru transfer pe i din
fotoliul rulant

245. In cazul unui pacient tetraplegic cu nivel lezional C1-C3, leziune de

tip A, in clasificarea AIS/ ASIA:
a) diafragma va fi indemna functional
b) nu are fenomene de insuficienta respiratorie cronica, neurogena
c) este necesara canularea traheei i asistarea mecanica a
respiratiei sau pace-maker pe nervii frenici
d) respiratia nu este perturbata
e) sunt paralizati centrii nervoi frenici, situati topografic la nivel
medular cervical
246. Stabiliti corelatiile corecte intre nivelul neurologic lezional medular
i gradul de dependenta (independenta) functionala. Un pacient cu
paraplegie incompleta motor, tip D, cu nivel neurologic lezional la nivelul
mielomerelor L4-5:
a) este total dependent de utilizarea fotoliului rulant
b) este capabil sa mearga atelat cu orteze scurte glezna-picior
anti-drop" i carje canadiene
c) prezinta risc maxim de disreflexie autonoma
d) are indicatie majora pentru cura chirurgicala a siringomieliei
localizata la nivel cervical

13
9

241
 e) nici un raspuns nu este corect

247. Complicatii ale TVM in stadiul sechelar sunt:

a) infectii, in special urinare
b) fistule uretrale (cale falsa de comunicare intre uretra i piele)
c) insuficienta hepatica d) hematurie
e) osteoporoza
248. Complicatii sistemice ale TVM in stadiul sechelar sunt:
a) litiaza vezico-renala
b) hidrocefalie interna
c) hidronefroza(distrugerea cronica a rinichilor i deformarea
arhitectonicii sistemului pielo-caliceal)
d) constipatie
e) diaree (dismicrobism)

249. Principalele cauze de morbiditate i deces la sechelarii TVM sunt

reprezentate de:
a) complicatii septice pulmonare (pneumonie, bronho-
pneumonie), in special in cazul leziunilor spinale inalte
b) tromboembolie pulmonara
c) complicatii septice urinare
d) siringomielie
e) osteoporoza

250. Siringomielia post-traumatica:

a) este caracterizata prin formarea unei cavitati secundare in
maduva spinarii, dupa rezorbtia contuziei hemoragice post-
traumatice
b) este caracterizata prin formarea unei cavitati chistice

242
secundare la nivelul filum terminale i a cozii de cal
c) reprezinta o complicatie nevraxiala tardiva a unui TCC
d) este diagnosticata doar prin computer tomograf
e) reprezinta o contraindicatie majora pentru aplicarea kinetoterapiei

251. Elementele clinice definitorii ale sindromului lezional medular de tip

siringomielic sunt:
a) anestezie termo-algica supra-lezional
b) anestezie termo-algica infra-lezional
c) conservarea sensibilitatii algice infra-lezional
d) senzatie de arsura chinuitoare (dureri neurogene), la nivelul
unui teritoriu somatic anesteziat (anestezie dureroasa)
e) rezulta in urma unui sindrom lezional situat anatomic la nivel
centro-medular

252. Disreflexia autonoma reprezinta o complicatie a pacientului cu:

a) tetraplegie post TVM
b) sindrom de coada de cal post TVM
c) paraplegie inalta post TVM
d) tumori ale emisferului cerebral non-dominant
e) dis-sinergie vezico-sfincteriana

253. Disreflexia autonoma:

a) se caracterizeaza prin creterea brutala a valorilor TA
b) se caracterizeaza prin
14
0

243
scaderea brutala a valorilor TA
c) nu determina modificari hemodinamice (presionale)
d) determina blocarea (infundarea) sondei urinare i distensie
vezicala consecutiva
e) reprezinta o complicatie severa a administrarii de medicatie anti-
hipertensiva la pacientii cu TVM cervical
254. Indicati patru simptome i semne esentiale ale diagnosticului de
disreflexie autonoma:
Cefalee atroce, greata, ameteli, macule eritematoase pe fata si
decolteu,senzatie de nas infunda, HTA cu valori moderate pana la
severe,infundarea sondei vezicale cu retentia urinei, constipatie cu
acumularea de fecaloame massive
255. Riscurile majore ale disreflexiei autonome sunt reprezentate de:
a) fisura anala
b) hemoragie cerebrala c) hemoroizi cerebrali d) infarct
cerebral
e) infarct miocardic

256. Tromboza venoasa profunda i trombembolia pulmonara

reprezinta:
a) indicatie de urgenta pentru aplicarea unui program intensiv de masaj
i gimnastica medicala pasiva
b) complicatii rare (sub 1%) in stadiul acut i subacut al TVM
c) complicatii redutabile, cauze majore de morbiditate i
mortalitate ale TVM
d) survin exclusiv in paraliziile nervului sciatic popliteu extern
e) pot fi induse prin aplicarea unui program de masaj viguros la

244
nivelul trenului interior, la pacientul plegic post TVM

257. Spasticitatea reprezinta un semn diagnostic pozitiv al:

a) bolii Parkinson
b) sindromului de neuron motor central
c) sindromului de neuron motor periferic
d) leziunii cozii de cal
e) areflxiei osteo-tendinoase
258. Spasticitatea:
a) este intotdeauna nociva
b) poate stanjeni activitatile pacientului i poate face fotoliul
rulant inutilizabil ori mersul imposibil
c) poate micora riscul i amploarea osteoporozei
d) favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa
e) poate determina contracturi musculare ireversibile
259. Enumerati patru factori ce determina agravarea spasticitatii:
Prezenta escarelor, unghiilor incarnate, constipatiei, infectii tract
urinar sau calculozei urinare, fracturi osoase (intr-un teritoriu
soamtic paralizat si ansteziat)
260. La nivelul teritoriului somatic spastic, se contraindica aplicarea:
a) masajului
b) manevrelor de elongatie musculara (stretching)
c) posturarilor inhibitorii reflexe
d) hidro-terapiei pentru stretching subacval
e) terapei injectabile de orice natura

14
1

245
 261. Deformarea piciorului de tip varus ecvin:
a) este consecinta spasticitatii i a neglijarii tehnicilor de
posturare profilactica
b) se intalneste strict post AVC (in special infarctele cerebrale)
c) are localizare strict unilaterala
d) reprezinta o complicatie tardiva a paraliziei nerv sciatic popliteu
intern
e) reprezinta o complicatie tardiva a unei lexiuni nevraxiale
262. Terapia farmacologica sistemica indicata in cazurile de spasticitate
difuza, cu rasunet negativ asupra activitatilor zilnice curente, este
reprezentata de:
a) diazepam
b) baclofen
c) derivatii de canabis canabinoizii
d) dantrolen
e) derivatii de morfina sau heroina

263. Contracturile sever deposturante i invalidante sunt rezultatul:

a) denervarii musculare
b) imobilizarii in posturi patologice (scurtate)
c) spasticitatii
d) pozitionarii incorecte, defectuoase, in pat sau in fotoliul rulant
e) terapiei cu neurotoxina botulinica

264. Varusul equin (neglijat) bilateral, ireversibil, este cel mai bine tratat
prin:

246
 a) ortezare
b) masaj antalgic
c) elongatie operatorie (chirugie plastica) a tendonului lui
Achile
d) electroterapie
e) kinetoterapie
265. Profilaxia escarelor se realizeaza in principal prin asocierea
urmatoarelor masuri de nursing:
a) inspectia tegumentelor i a lenjeriei/ aternutului pacientului
(pentru prevenirea conditiilor favorizante i aparitiei de leziuni
trofice)
b) intoarceri in pat (din 2 in 2 ore, daca pacientul nu are saltea
antiescara, respectiv la 4-6 ore daca pacientul poseda un astfel de
dispozitiv)
c) posturari anticipative (profilactice, in faza de flacciditate)/
corective (inclusiv ortezari cu efect totodata, spasmolitic) in faza de
spasticitate
d) manevre de drenaj bronic (posturari specifice, tapotamente,
manevre presoare/ reflexe)
e) sondaj vezical intermitent
266. Elementul caracteristic al profilaxiei escarelor la pacientul mobilizat
in fotoliul rulant consta in:
a) monitorizarea, asistarea evacuarii urinei (cateter vezical fix sau
training vezical/ sondaj intermitent)
b) depresurizarea cu regularitate i ritmicitate de 15-20 minute
a zonei ischioanelor

14
2

247
 c) evitarea combustiei de la scrumul de tigara
d) evitarea arsurilor de la bauturile fierbinti (ceai, cafea) tinute pe
picioare (in poala)
e) evitarea ranilor la degete i maini

267. Complicatii sistemice posibile, la pacientul cu TVM, in stadiul

sechelar sunt:
a) schizofrenie
b) tromboflebita arteriala periferica
c) escare
d) trombembolie cerebrala
e) spasticitate
268. Plexopatia brahiala de tip superior se manifesta prin:
a) paralizia muchiului adductor al policelui
b) paralizia muchiului deltoid
c) reflexul bicipital abolit sau diminuat
d) paralizia muchiului triceps
sural
e) paralizia muchiului opozant al policelui

269. Plexopatia brahiala de tip mijlociu se manifesta prin:

a) paralizia muchiului biceps brahial
b) paralizia muchiului triceps
sural
c) paralizia muchiului deltoid
d) paralizia muchiului triceps brahial
e) atrofia tricepsului i a muschilor lojeu dorsale a antebratului
270. Plexopatia brahiala de tip

248
inferior se manifesta prin:
a) imposibilitatea flexiei mainii
b) amiotrofia muchilor lojei anterioare a antebratului
c) amiotrofia muchilor lojei dorsale a antebratului
d) amiotrofia i impotenta functionala a muchilor eminentei tenare
(ce comanda degetul mic de la mana)
e) grifa medio-cubitala de tip Aran-Duchenne

271. Mono-neuropatia de nerv cubital se manifesta prin:

a) hipoestezie la nivelul policelui i indexului
b) imposibilitatea flexiei antebratului pe brat
c) imposibilitatea abductiei degetului mic
d) imposibilitatea abductiei policelui
e) imposibilitatea opozitiei degetului mic

272. Mono-neuropatia de nerv median se manifesta prin:

a) imposibilitatea supinatiei antebratului
b) imposibilitatea pronatiei antebratului
c) imposibilitatea opozitiei policelui
d) imposibilitatea flexiei antebratului
e) imposibilitatea adductiei policelui
273. Mononeuropatia de nerv radial se manifesta prin:
a) paralizia muchiului biceps
b) paralizia muchiului triceps
sural
14
3

249
 c) paralizia muchilor extensori ai degetelor
d) paralizia muchiului triceps
e) paralizia muchiului solear

274. Aspectul semiologic specific determinat de paralizia de nerv radial

este:
a) mana simiana
b) mana in gat de lebada
c) grifa cubitala
d) semnul benedictiunii
papale
e) antebratul in gat de sticla
275. Durerile intense, fulgurante, iradiate pe traseul nervului
sciatic, catre calcai i degetul mic, pot fi consecinta unei hernii de disc
intervertebral:
a) S2-S3 b) T12-L1 c) L5-S1 d) C5-C6 e) L5-L6
276. Durerile intense, iradiate pe traseul nervului sciatic catre haluce,
pot fi consecinta unei hernii de disc la nivelul:
a) L3-L4 b) T12-L1 c) L4-L5 d) L5-L6 e) C8-T1
277. Enumerati trei cauze de lezare a nervului sciatic:
Fracture ale bazinului, fracture in regiune proximala a femurului,
iatrogen-interventii chirurgicale la nivelul rgiunii soldului, injectii
gresit administrate intafesier
278. Mono-neuropatia de nerv sciatic se poate produce in:

250
 a) disjunctiile simfizei pubiene
b) fracturile izolate aleosului
sacru
c) luxatia capului femural
d) fracturile apofizei transverse
L5
e) injectii greit administrate intra-fesier
279. Asociati originile
radiculare cu nervii
corespunzatori, emergenti din plexul lombo-sacrat:
a) N. sciatic -2
b) N. femural -1
c) N. tibial (sciatic popliteu intern) -3
d) N. peronier (sciatic popliteu extern) -5
e) Nn. gluteali (fesieri)-4
1) L1L4
2) L4S3
3) L4S3
4) L4S2
5) L4S2
280. In leziunea traumatica de nerv femural, sub plica inghinala, sunt
imposibile urmatoarele micari:
a) adductia coapsei
b) extensia gambei pe coapsa c) flexia coapsei pe abdomen d) flexia
gambei pe coapsa e) flexia gambei pe abdomen
281. Incercuiti raspunsurile incorecte. Un sportiv care a suferit o
paralizie unilaterala de nerv femural, poate sa:
a) urce scarile (punand primul membrul pelvin afectat)
b) coboare scarile (punand
14
4

251
primul membrul pelvin afectat)
c) inoate brass (ca broasca)
d) joace fotbal
e) efectueze mai mult de 10 genuflexiuni

282. In mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu extern (n. peroneu)

exista urmatoarele semne:
a) abolirea flexiei dorsale a piciorului
b) abolirea flexiei plantare a piciorului
c) hipoestezie peri-ano-
genitala
d) abolirea sau diminuarea reflexului ahilian
e) abolirea reflexului patelar

283. In mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu intern (n. tibial) exista

urmatoarele semne:
a) abolirea flexiei dorsale a piciorului
b) abolirea flexiei plantare a piciorului
c) abolirea sau diminuarea reflexului ahilian
d) tulburari trofice
e) abolirea reflexului patelar
284. Mono-neuropatia (paralizia) de nerv sciatic popliteu extern (n.
peroneu) se caracterizeaza clinic prin:
a) pacientul nu poate sa mentina ortostatismul
b) mersul este stepat, deoarece nu poate face dorsiflexia
piciorului
c) necesita orteza glezna-picior pentru corijare
d) pacientul nu poate sa se

252
ridice pe varfuri
e) pacientul nu poate sa stea pe calcaie

285. Paralizia nervului sciatic popliteu intern (n. tibilal) se

caracterizeaza clinic prin:
a) pacientul nu poate sa se ridice in ortostatism, din pozitia ezand
b) mersul este stepat deoarece nu poate face dorsiflexia piciorului
c) pacientul nu poate sa se ridice pe varfuri
d) pacientul nu poate sa stea pe calcaie
e) nu necesita orteza glezna-
picior
286. In mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu extern (n. peroneu), cu
forta musculara segmentara 1/5, se indica:
a) mentinerea profilactica a unei pozitii functionale, prin
posturare intr-o orteza care mentine piciorul in unghi drept fata de
glezna
b) mobilizari pasive ale tuturor articulatiilor membrului inferior i
pasivo-active ale piciorului
c) orteza dinamica a piciorului pentru corectarea mersului
d) electrostimularea lojei antero-externe a gambei
e) electrostimularea tricepsului
sural
287. Obiectivele recuperarii unui nerv periferic lezat sunt:
a) evitarea aparitiei deformarilor i atitudinilor vicioase (retracturi
musculo-

14
5

253
tendinoase)
b) electrostimularea intensiva a musculaturii antagoniste
c) posturari corecte cu ajutorul ortezelor
d) tehnici de kinetoterapie (mobilizari pasive, facilitare
proprioceptiva) electrostimularea teritoriului muscular
corespunzator unitatilor motorii afectate
e) ergoterapie cu finalitate
gestala utila
288. Pentru reeducarea sensibilitatii sunt utile/ utilizate secvente
procedurale din urmatoarele domenii:
a) (hidro/termo)-crioterapia
b) masaj uscat clasic
c) Kinetoterapia
d) Electroterapia
e) masaj mixt (manual i instrumental) periaj

289. Indicele C/H (canal/ hernie) este:

a) un efect de masa
b) un raport de polaritate
c) un raport de volum/ grad de criza de spatiu
d) un coeficient de corectie
e) un indicator sintetic al fortei musculare

290. Examenul RMN vizualizeaza mai bine:

a) structurile nevraxiale mielo-radiculare
b) structurile osoase c) structurile cornoase
d) structurile metalice
e) structurile disco-radiculare
291.Examenul CT

254
vizualizeaza mai bine:
a) structurile neurale cerebrale
b) structurile osoase
c) structurile cornoase
d) structurile metalice
e) partile moi disco-vertebrale

292. Numiti trei substante cu rol proinflamator eliberate in herniile de

disc intervetebral:
Fosfolipaza A2, COX2, PGE2,Oxid nitric, Interleukine
293. Indicati patru factori etiologici ai parkinsonismului:
Factori genetici, ateroscleroza cerebrala, encefalita virala, effect
advers al medicatiei antipsihotice, neurotoxine(pesticide,
erbicide,subs chimice industrial, droguri)
294. Tremuratura parkinsoniana:
a) apare in cusul micarii
b) apare in repaus
c) este accentuata in somn
d) este accentuata prin aplicarea tehnicii de mobilizare articulara
pasiva
e) poate limita sever activitatile zilnice curente

295. Hipertonia parkinsoniana are urmatoarele proprietati:

a) este plastica
b) predomina pe extensori c) dispare in decubit dorsal
d) nu influenteaza mersul sau echilibrul axial
e) contraindica procedurile de kinetoterapie i in special mobilizarea
articulara pasiva
296. Subliniati raspunsul fals. Hipochinezia parkinsoniana se

14
6

255
caracterizeaza prin:
a) tulburarea predomina unilateral
b) se insotete de deficit motor contralateral
c) determina afazie mixta
d) este insotita de tremor parkinsonian
e) se insotete de fenomenul rotii dintate

297. Semnele cardinale ale bolii Parkinson sunt:

a) deficit de forta musculara crural bilateral
b) hipochinezie
c) tremor de repaos
d) tremor de micare
e) hipertonie
298. Incercuiti raspunsul incorect. Simptomatologia clinica de
hipertensiune intracraniana se caracterizeaza clasic prin:
a) cefalee b)varsaturi c) ataxie
d) afazie
e) incontinenta urinara
299. Incercuiti raspunsul
incorect: cauzele de hipertensiune intracraniana sunt:
a) edem cerebral difuz sau localizat
b) hidrocefalie obstructiva
c) encefalopatie hipertensiva
d) encefalopatie hepatica
e) talasemie minora
300. Incercuiti raspunsul corect: cauzele de hipertensiune intracraniana
sunt:
a) tumora cerebrala

256
 b) hematom intracerebral
c) abces cerebral
d) dilacerare cerebrala postraumatica (TCC)
e) chist hidatic hepatic
301. Cauze posibile de hemoragie cerebrala sunt:
a) transformarea hemoragica a unui infarct cerebral (AVC
ischemic)
b) stroke hemoragic (AVC)
c) tumori cerebrale complicate cu hemoragie intra-tumorala
d) tromboflebita periferica
e) nici una dintre variantele de mai sus

302. Clasificarea ICF DH 2001 caracterizeaza starea de sanatate pe

urmatoarele paliere:
Body (B) - structurile i functiile organismului
Activity (A) - activitati la nivel individual
Participation (P) - participare la nivel social
Grupati (incercuiti) pe palierele B, A, P dificultatile cu care se poate
confrunta un pacient cu leziune severa, sechelara, la nivelul maduvei
spinarii (TVM sechelar):
a) tetraplegie/ paraplegie (B, A, P) _-B
b) bariere arhitectonice in locuinta personala (B, A, P) -A
c) lipsa de facilitati de acces in cladiri publice i transport (B, A, P) -P
d) dificultati in accesarea informatiei (B, A, P) -P
e) absenta dispozitivelor

14
7

257
ortetice (assistive) i a serviciilor de asistenta tehnica (B, A, P) A,P

303. Clasificarea ICF DH 2001 caracterizeaza starea de sanatate pe

urmatoarele paliere:

Body (B) - structurile i functiile organismului

Activity (A) - activitati la nivel individual
Participation (P) - participare la nivel social
Grupati (incercuiti) pe palierele B, A, P dificultatile cu care se poate
confrunta un pacient cu leziune severa, sechelara, la nivelul maduvei
spinarii (TVM sechelar):
a) depresie reactiva, nivel redus de auto-percepere (B, A, P) B,A
b) imperfectiuni ale cadrului legislativ adecvat, protectiv (B, A, P) P
c) indolenta/ nepasarea mediului politic (B, A, P) P
d) marginalizare, discriminare, deseori excludere din comunitate (B, A,
P) P
e) Disperare, singuratate, lipsa de afectivitate din partea familiei, a
prietenilor (B, A, P) P

304. Intre afectiunile de tip degenerativ artrozic de la nivelul entitatii:

glezna/ picior/ degete, o definire corecta o au urmatoarele:
a) hallux valgus reprezinta deviatia in abductie a metetarsianului
I, asociata cu adductia primei falange
b) degetul in ciocan reprezinta

258
deviatia prin extensie a primei falange, cu flexia falangelor II i III
c) piciorul plat reprezinta deplasarea tuberculului navicularului
de la coliniaritatea anatomica realizata intre maleola interna i
metatarsianul I (Linia Feiss)
d) piciorul escavat reprezinta exagerarea concavitatii arcului
longitudinal, sprijinul postural realizandu-se la nivelul metatarsala
medie
e) piciorul escavat se asociaza frecvent cu degetul in ciocan

305. Intre membrii echipei mixte ce acorda IR/ NR se numara:

a) medic RMFB (in unitatile de neuroreabilitare i neurolog ,
respectiv in cele cu profil de G-G
i geriatru)
b) fizio-kinetoterapeut c) asistenta medicala
d) sociolog/ asistent social e) logoped

306. Poliartrita reumatoida este o gamapatie:

a) policlonala
b) monoclonala de tip D
c) cu alterarea lanturilor grele
d) monoclonala de tip E
e) monoclonala de tip A
307. Celulele-cheie in inflamatia reumatoida sunt:
a) limfocitele TCD4
b) celulele lupice c) ragocitele
d)macrofage e) PMN
14
8

259
 308. Comisia Europeana a declarat ca an international al persoanelor
cu handicap anul:
a) 1999
b) 2003
c) 2001
d) 2004
e) 2005
309.
Orice program profesionist de recuperare medicala pornete de la
identificarea, printr-o evaluare - masuratori de rezultat cat mai realista
i precis cuantificata posibil, a obiectivelor sau tintelor pentru respectivul
program; cel mai frecvent intalnite asemenea obiective sunt sintetizate
mnemotehnic sub forma initialei D, comuna pentru cvasitotalitatea
cuvintelor ce denumesc, in engleza, aceste obiective. Denumiti in
extenso patru astfel de D-uri:

Durere/ Disconfort/ Depresie/ (Distress);

Dezavantaje/ inconveniente/ prejudicii inclusiv efectele secundare ale
medicamentelor, administrate timp indelungat, spre exemplu, intr-o
suferinta cronica (Disadvantages);
Deperformare/ Disfunctionalitate/ Deficit/ Dizabilitate/ invaliditate
(Disfunction/ Disability);

260
 Deposturare/ Dismorfism/ Distonie/ Distrofie/ Dis(in)estetic
(Disharmony);
Dissatisfactie/ insatisfactie/ nemultumire (Dissatisfaction);
Dependenta / Deprecierea calitatii economice a vietii (Dollar cost);
Disfazie;
Distaxie;
Dispraxie;
Disforie (psiho-organica/ somatogena)

310.
Precizati care sunt clasele clinico- functionale la pacientii cu PR, in care
activitatile zilnice pot fi efectuate fara/ cu (moderata) reducerea mobilitatii:
Clasele clinico-functionale I i
II
311.
Asociati la tipul de radacina de nerv spinal predominant afectata
compresiv, modificarea de reflex osteo-tendinos corespunzatoare:

261
 a) L4 -B
b) S2 A
c) S1 -C
d) L3 -E
e) L5 -D
A medioplantar
B rotulian
C achilian
D nu
E rotulian
312.
Asociati la modificarea de reflex osteo-tendinos, numarul (numerele)
corespunzator(oare) de radacina(i) de nerv(i) spinal(i) afectata(e), dintre
cele enumerate:
A stilo- radial- b,c, d B tricipital c,d
C cubito-pronator b,c, d,e
D bicipital a,b,c
E cremasterian-nu
d) C5
e) C6
f) C7
g) C8
h) T1
313.
In cadrul sindromului cervico-cefalic de cauza degenerativa disco-
vertebrala, pacientul poate prezenta urmatoarele manifestari:
a) cefalee
b) vertij/ ameteli/ nistagmus
c) acufene
d) tulburari vizuale (scotoame, diplopie)
e) modificari ale tensiunii arteriale sau/ i ale frecventei

14
9

262
cardiace
314.
Mecanismul patogenic specific in periartrita scapulo-humerala de tip
umar pseudo-paralitic este:
a) tendovaginita extensorilor
b) sinovita cronica nespecifica
c) osteita
d) ruptura, pe fond degenerativ sau traumatic, a manonului
coifului tendoanelor muchilor rotatori ai umarului
e) spondilodiscita
315.
In cadrul periartritei scapulo-humerale, stabiliti prin asociere de cupluri:
litera mica cu litera mare, relatia corecta intre urmatoarele entitati clinico-
functionale i substratul lor morfopatologic:
a) umar acut hiperalgic-D
b) umar blocat (model capsular) -A
c) umar dureros (cronic) simplu-C
d) umar pseudo-paralitic-B
e) umar blocat (model necapsular) E

A. capsulita retractila
B. ruptura tendoanelor coifului muchilor rotatori
C. leziuni degenerative ale tendoanelor, burselor i/ sau tecilor
sinoviale ale tendoanelor, uneori cu calcificari activate algic, eventual uor
inflamator
D. tendinita i/ sau bursita acuta, cu calcificari tendinoase (furuncul
Codman)
E. tendinita, tendosinovita + contractura musculara antalgica

263
in muchii: rotatori, flexori i/ sau abductori i/ sau cu migrari de particule
calcificate in bursa subacromio-deltoidiana la intensitati suportabile
316.
Bolnavul merge cu dificultate sau nu poate merge pe varfuri, in
radiculopatia algo-paretica:
a) S1
b) L5
c) L4
d) L3
e) L2
317.
In coxartroza incipienta apare o limitare precoce a micarilor de:
a) abductie
b) adductie
c) flexie
d) rotatie
e) aezare pe vine
318.
Cea mai invalidanta pentru functionalitatea mainii, este paralizia de
nerv:
a) radial
b) median
c) ulnar
d) circumflex
e) musculocutan
319.
Stabiliti relatia corecta intre tipul de nerv i leziunile caracteristice ce
apar prin pareza/ paralizia nervului respectiv:
a) nerv radial -B
b) nerv median A

264
 c) nerv ulnar -D paraclinice:
d) SPE-C a) hepatomegalie
b) fosfataza alcalina
e) SPI-E crescuta
c) fosfataza acida crescuta
A) mana simiana d) splenomegalie
e)
B) mana in gat de lebada neutropenie
C) mers stepat
D) grifa cubitala 321.
E) mers talonat Sindroame dureroase i
neurovegetativ-vasculare sunt:
320. a) sindromul Raynaud
Sindromul Felty se b) sindrom umar-mana
caracterizeaza prin asocierea, la c) cauzalgia
tabloul patologic al PR, a d) sindromul de tunel carpian
urmatoarelor elemente clinice i e) sindromul Volkmann

265
 II.1 Geronto-Geriatrie

1.Principalele demersuri cu scop profilactic sau/ i terapeutic la pacientul varstic cu patologie tip
degenerativ articular (artroza),vizand imbunatatirea calitatii vietii implica:
a) adoptarea unui stilul de viata activ, cu includerea unui program zilnic de exercitii fizice (alergari pe
distante scurte,ciclism)
b) obtinerea, respectiv mentinerea unei greutati corporale normale
c) abordarea dietei de tip metiteranean, cu continut bogat in legume, fructe, pete oceanic
d) evitarea suprasolicitarii articulatiilor afectate, inclusiv ferirea lor de ocurile/ agresiunile de ordin
fizic/ traumatic
e) scaderea pragului de perceptie a durerii, prin ameliorarea atat a tonusului fizic, cat i a celui psihic
(activitati de grup, inclusiv psihoterapie)
2.
Care dintre urmatoarele enunturi privind osteoporoza sunt adevarate:
a) osteoporoza este o boala scheletala caracterizata prin rezistenta osoasa compromisa, urmata de
creterea riscului producerii de fracturi
b) numarul pacientilor diagnosticati cu osteoporoza se va dubla in urmatorii 20 de ani, datorita
creterii duratei medii de viata i imbatranirii populatiei
c) exercitiul fizic are un efect
dovetit in prevenirea instalarii
osteoporozei
d) factorii genetici nu sunt implicati in etiologia osteoporozei
e) alimentatia echilibrata permite optimizarea densitatii minerale osoase
3.
Osteoporoza tip II se intalnete:
a) frecvent la femeile postmenopauza
b) apare la varstnici peste 70 de ani
c) rata pierderii de os trabecular este inalta, datorita creterii activitatii octeoclastelor, generand in
principal fracturi vertebrale; in schimb
osteoformarea este deficitara
d) turn-overul celular este incetinit, pierderea de os fiindatat trabeculara, cat i corticala; cea mai
frecventa este fractura de col femural, urmata de cea vertebrala
e) se intalnete la adultul tanar
4.In etiologia afectiunilor osteoarticulate degenerative intervin:
a) susceptibilitatea genetica, care genereaza un raspuns biologic particular la agresiunea mecanica
articulara
b) senescenta, prin alterarea capacitatilor de productie, respectiv reparatorii condrocitare
c) factorii de agresiune, indiferent de momentul generator
d) afectiuni hematologice
e) afectiuni inflamatorii
5.cea mai frecventa artropatie microcristalina la varstnici este condroccalcinoza
. 6.(dupa Braddom, cu precizari,
i unele completari) Stabilirea nivelului functional (evaluare/ diagnostic clinicofunctional); Stabilirea
resurselor (atat cele biologice ale pacientului varstnic, cat i cele suportive ale apartinatorilor sai
eventual i cele ale comunitatii in care respectivii traiesc); Sa fie deterninat/ precizat gradul de
semnificatie al scopurilor i motivatiei, pentru pacientul varstnic, respectiv i pentru apartinatorii

266
acestuia; Sa fie determinate/precizate ateptarile familiei in legatura atat cu durata i adesea,
dificultatea cat i cu rezultatele unui astfel de proces recuperator (inclusiv consecintele psihosociale
ale evolutiei unei sau mai multor afectiuni cronice cu potential invalidant, ce necesita recuperare
sau/ i ingrijiri recuperatorii, de multe ori complexe i de durata i nu de putine ori cu rezultate incerte,
mai ales in conditiile in care, pe langa polipatologia caracteristica batranilor inaintarea in varsta, in
sine, reprezinta deopotriva un factor obiectiv de limitare a rezultatelor pe termen lung, ale procesului de
recuperare, dar i o motivatie, tot obiectiva, mai ales in conditiile optiunii ferme a societatilor
contemporane civilizate, pentru sustinerea calitatii vietii i solidaritate umana, la orice varsta pentru
continuarea sustinuta a acestui proces); Concret, trebuie explicat, cu rabdare i tact, faptul ca este
posibil ca anumite functii sa nu mai poata fi redobandite i ca vindecarea, stricto senso, nu
reprezinta neaparat regula la batrani, mai ales la varstele inaintate; Sa se inteleaga, totodata, in
acest sens, ca progresele in procesul de recuperare/ ameliorarile nu apar, in general,
spectaculos, ci ca imbunatatiri gradate; Sa fie recunoscute afectarile multiple ce interactioneaza la
acelai pacient varstnic; Sa fie contientizate i facute cunoscute familiei, reactiile fiziologice alterate,
inclusiv sa se diferentieze corect i in permanenta, intre depresie, delir i dementa (ca element esential
monitorizarea gradului de cooperanta al pacientului varstnic, necesara pentru a putea adapta prompt
programul terapeutico-recuperator la nivelul de complianta al acestuia i nu in ultimul rand pentru a
stabili corect, din punct de vedere al managementului medicorecuperator
in functie de rezultatele monitorizarii mentionate in ce maniera i forma/ structura organizatorica
(medicala, medico-sociala/ingrijiri la domiciliu), este adecvat sa fie continuat procesul
recuperator (proces, de foarte multe ori, intricat); Sa se accentueze, in sensul unei optime i continui
plieri a sarcinilor/ exercitiilor recuperatorii pe capacitatile functional-cognitive real existente, pe
simplificarea programului; Sa se evite, pe cat posibil, imobilizarea; Sa se minimizeze, pe cat posibil, rolul
medicatiei; Sa se incurajeze i sa se stimuleze socializarea.
7. In coxartroza varstnicului, simptoamele majore sunt:
a) durerea (initial) dupa solicitari mecanice marcate
b) (ulterior) durerea incepe sa insoteasca pacientul in cursul zilei
c) perioadele indolore sunt din ce in ce mai reduse in timpul zilei
d) durerea este un factor perturbator in desfaurarea mersului
e) durerea induce mersul protectiv pentru oldul afectat

8.Gonartroza varstnicului se caracterizeaza prin faptul ca:

a) in stadiul initial, durerile apar la ortostatism prelungit
b) in stadiul evoluat, durerile apar repede in ortostatism
c) in stadiul evoluat, se constata creterea in volum a genunchiului
d) in stadiul final, apar dureri i in repaus
e) gonartroza este insotita de stare generala febrila

9.Obiectivele tratamentului artrozelor persoanelor varstnice

sunt:
a) indepartarea durerii
b) creterea mobilitatii
articulare
c) impiedicarea progresiei bolii
d) invocarea regulilor de
profilaxie secundara
e) pensionarea obligatorie

267
10.Osteoporoza secundara a varstnicului poate fi:
a) indusa de glucocorticoizi
b) indusa de hipertiroidism
c) a rezecatilor gastrici
d) indusa de diabetul zaharat
e) indusa de imobilizare

11. Principalele micari care se testeaza in articulatiile sternoclaviculara,

acromio-claviculara, scapulo-toracica, la varstnici, sunt:
a) micarea de ridicare a umarului
b) micarea de coborare a umarului
c) proiectia anterioara a umarului
d) proiectia posterioara a umarului
e) bascularea scapulo-axilara i spirala

12.Principalele obiective ale recuperarii la varstnici, in patologia articulara a membrului superior, sunt:
a) mobilitatea
b) calmarea durerii
c) reechilibrarea musculara
d) stabilitatea
e) abilitatea

13. Artrita gleno-humerala apare in urmatoarele afectiuni la varstnici:

a) PR
b) artropatii microcristaline
c) artrita psoriazica
d) hemartroza hemofilica
recurenta
e) SA

14.Urmatoarele entitati de tip miotendo- fascial sunt implicate in durerea intrinseca de umar, de tip
periarticular, inclusiv la varstnici:
a) sindrom de tendon al supraspinosului
b) sindrom cora-coclavicular
c) sindrom scapulo-costal
d) bursita subacromiodeltoidiana
e) umar in resort

15.
Tratamentul balnear in sindromul AND, stadiul II, dupa suferinte traumatice, poate
include, la varstnic:
a) cure balneo-climatice pe litoral
b) helioterapie
c) talasoterapie
d) cure externe in statiuni cu ape minerale carbogazoase
e) cure cu mofete

16. la varsta de 80 de ani peste, prevalenta AVC, ajunge,

268
in medie, la:
a) 0,8 %
b) 4%
c) 2,5%
d) 0,5%
e) 1%

17.
Termenul de Gerontologie a fost introdus de:
a) Bechterew
b) Pavlov
c) Miciurin
d) Basedow
e) Mecinicov
18. OMS a declarat ca an
international al varstnicilor:
a) 2000
b) 1982
c) 1999
d) 2003
e) 2004
19.
Numiti patru dintre cei 15 I (formula mnemotehnica bazata pe initialele termenilor specifici in limba
engleza) probleme speciale/ obiective specifice, in Geriatrie:
...immobility, instability, incontinence, intellectual impairment, impairment of vision or and hearing,
insomnia, impotence, impecunity, isolation depresion, irritable colon, indigestion, inanition-
malnutrition, immune deficiency, infection, iatrogenesis
20.
Dimensiunile determinismului biologic al procesului de imbatranire, sunt:
a) culturala
b) ocupationala
c) metabolica
d) genetica
e) politica
21. Motivele pentru care varstnicii se adreseaza medicului cel mai
adesea sunt:
a) anxietatea
b) singuratatea
c) impotenta
d) diareea
e) durerea
22. Numiti trei exemple de activitati socio-personale mai complexe
tip Instrumental Activities of Daily Living (IADL), reprezentand
totodata parametri utilizati in evaluarile IADL:
gatitul, curatenia, spalatul rufelor, folosirea transportului in comun, folosirea telefonului,folosirea
aparatelor casnice, folosirea computerului, a internetului, sofatul.
23. Unul dintre instrumentele/ sistemele de evaluare a echilibrului static i dinamic in ezand,
ortostatism i mers, frecvent utilizate in Geronto-

269
Geriatrie, este testul:
a) Romberg
b) Yesavage
c) Marlow
d) Tinetti
e) Norton
24. Numiti trei categorii de medicamente cu care un pacient
varstnic poate urma tratament i despre care, in mod prioritar, trebuie intrebat in cadrul anamnezei
geriatrice: tonicardice:digoxin, antianginoase: nitrati,diuretice, anticoagulante :sintrom,
trombostop, antiagregante plachetare, antidiabetice, corticoizi

25.
Una dintre scalele de evaluare a depresiei, frecvent utilizate in Geriatrie, este:
a) Mancini
b) Yesavage
c) Dalmady
d) Henderson
e) Nightingale
26. Numiti trei parametri biologici serici care, de regula, nu se
modifica cu imbatranirea:
.....hemoglobina, hematocritul, numarul de leucocite, numarul de trombocite, calciul seric, fosforul
seric
27.Una dintre scalele de evaluare/ calcul a riscului de escare,
frecvent utilizate in Geriatrie, este:
a) Norton
b) Aslan
c) Meenan
d) Callahan
e) Laslett
28. Numiti trei parametri biologici care, de regula, sufera modificari
la varstnici:
valorile glicemiei cresc usor, toleranta la glucoza scade, VSH creste usor, creatinina creste usor,
fosfataza alcalina creste usor, sedimentul-examenul urinei, modificari ale functiei miocardului sau si
ale tesutului cardionector-obiectivabile ecg, aplatizarea segmentului ST, aritmii supra-sau
ventriculare, blocuri

29.La persoanele varstnice malnutritia atinge, printre cazurile asistate la domiciliu, o frecventa de: a) 84
86%
b) 41 44%
c) 5 8%
d) 26 29%
e) 73 78%
30. Numiti doua dintre particularitatile principale in prescrierea/ administrarea
medicamentelor la varstnici:
doze mai mici, orar de administrare cat mai simplu, indicatii clare
31. Malnutritia, mai ales la batrani, sta la baza:
a) degenerarilor neoplazice
b) tulburarilor de comportament

270
c) scaderilor rezistentei la infectii
d) patologiei reumatice
e) scaderii fortei i masei musculare
32.Numiti trei categorii de medicamente ce dau mai
frecvent reactii medicamentoase adverse, la varstnici:
.analgezice, antiacide, antiaritmice, antihipertensive, diuretice, anticoagulante, antiagregante,
corticoizi, antibiotice
33. In cursul/ cadrul procesului de imbatranire biologica survin modificari de tip:
a) anticipativ
b) deteriorativ
c) prospectiv
d) retroactiv
e) adaptativ
34. Principalele cauze/ surse potential generatoare de alterari/ perturbari la nivelul fluxului
informational, replicativ, ce trece de la ADN (nuclear i respectiv, mitocondrial) la sinteza proteica
ribozomala, via ARN mesager
informational, sunt:
a) restrictiile calorice moderate
b) produii de metabolism
celular (predominant speciile
reactive de oxigen SRO)
c) toxinele din mediul
ambiental
d) radiatiile ionizante sau/ i
UV
e) dieta mediteraneana
35. Numiti trei componente ale evaluarii complete/ complexe a
unui pacient geriatric:
control fizic complet (anamneza, examen clinic, investigatii paraclinice); examinarea starii mentale
(memorie, capacitati cognitivrelationale, stare afectiva, dependenta de alcool sau/ i de droguri);
evaluare clinico-functionala
(capacitatea de a indeplini activitatile zilnice: de autoservire, la domiciliu ADL sau/ i activitati
instrumentale zilnice, acasa sau chiar i in afara
locuintei); stabilirea diagnosticelor: biomedical inclusiv (eventual) al
polipatologiei i respectiv, al ritmului de imbatranire i clinico-functional;
anamneza sociala (starea civila eventual situatia profesionala, posibile retele de sprijin inclusiv
instante de sprijin emotional sau/ i fizic
precum i unitatile de asistenta primara i secundara, accesibile; aprecierea conditiilor (de locuit
inclusiv, daca exista
electrificare , de curatenie, de siguranta, de invecinare, posibilitati de transport); aprecierea medicatiei
i compliantei; inventariere la caz, a nevoilor
speciale (ingrijiri/ nursing, fizioterapie, diverse servicii sociale); situatie/ lista cu sinteza problemelor
identificate
36. Structurile tisulare al caror ritm de imbatranire dicteaza ritmul
global de imbatranire al unui anumit individ, sunt:
a) fanerele
b) dintii
c) muchii

271
d) nevrax-ul
e) vasele sanguine
37. Cele mai importante I-uri din Geriatrie deoarece au potentialul invalidant/ dizabilitant cel mai
marcat , interferand cel mai amplu cu cele trei dimensiuni/ nivele ICF, (nivelul organismului Body,
nivelul individului Activity, nivelul societatii Participation), sunt:
Intellectual impairement;
Immobility;
Instability;
Incontinence

38.
Rezultatele lezionale tisulare emblematice pentru procesul de imbatranire biologica, sunt:
a) necroza
b) neurodegenerarea gerodistrofica (senila)
c) apoptoza
d) gastrita
e) ateroscleroza/ arterioloscleroza
39. Numiti trei dintre scopurile urmarite, respectiv efectele scontate, prin care se argumenteaza
utilizarea testelor/ scalelor/ grilelor de evaluare in Geronto-Geriatrie inclusiv in nursing-ul sau/ i
recuperarea geriatrice: precizie/ acuratete diagnostica; facilitarea monitorizarii eficiente a evolutiei
bolnavului/marelui batran; rigoare in evaluarea rezultatelor terapeutice (inclusiv in scop de cercetare
tiintifica); fundamentarea profesionista a aprecierilor de ordin prognostic; obiectivitate in stabilirea
indicatiei de institutionalizare a
unui pacient varstnic i a momentului acesteia; declanarea/ sustinerea argumentata a asigurarii de
sprijin de tip medico-social pentru un caz dat de suferinta bio-psihosociala, la un anume batran
40.
In afara radicalilor liberi toxici
ai oxigenului/ SRO, alti produi
care prin acumulare intratisulara,
pot potenta, prin efecte lezionale
intracelulare, procesul de imbatranire biologica sunt :
a) chinone
b) semichinone
c) flavin-semichinone
d) compui aromatici
e) radicali thiol

41. Stresul oxidativ favorizeaza procesul de ateroscleroza, prin:

a) modulare celulara (cu alterarea unor mecanisme transcriptionale nucleare: activare pentru
stimulatori de citokine pro-inflamatorii, respectiv
scaderea expresiei genice a unor interleukine anti-mediatoare de inflamatie)
b) inflamatie cu auto-intretinere prin mecanisme suprapuse, in cerc vicios
c) fibroza
d) lezare celulara ireversibila prin peroxidarea lipidelor membranare
e) alterarea in sens de patogenicitate a unor proprietati biologice ale
moleculelor de LDL colesterol de catre SRO i unii radicali organici intermediari
42.

272
Numiti trei enzime sau/ i neurotransmitatori cu implicare in mod special in apoptoza neuronala (i
indirect, in masura in care aceasta vireaza spre un
ritm i o amploare mult accelerate i exacerbate, prin/ cu formarea astfel, a unor cantitati crescute de
molecule insolubile/ precipitante de beta-amiloid) i in
neurodegenerarea senescenta/ senila, (inclusiv, partial, in cea specifica tip Alzheimer): presenilinaze,
proteazomi, caspaze, calpaine, PARP-poli ADP-ribozopolimeraza 1, factorul inductor de apoptoza,
endonucleaza G, glutamatul, sintetaza oxi-nitrica neuronala.

43.Principalul mecanism genic al pierderii de forta i masa musculara la varstnici, este:

a) lipsa de masaj
b) lipsa expunerii la radiatii UV
c) sexul masculin
d) declinul functiilor intelectuale
e) leziunile ADN-ului mitocondrial
44. Numiti trei specii reactive (radicali liberi/ toxici) de oxigen (SRO):
..peroxinitritul,radicalul anio superoxid, peroxidul de hidrogen, radicalii hidroxil
45. Una dintre principalele proteinenzime ce percep deteriorarile ADN cauzate de stresul oxidativ i
atrag/ coordoneaza (alte) proteine reparatorii ale acestor
deteriorari, avand astfel un important rol geronto-protector/ gero-profilactic, este:
a) ABS
b) AKM
c) ATM
d) ALA
e) ARO
46. Numiti doua sisteme enzimatice protectoare antioxidante: superoxid dismutaza, catalaza, glutation
peroxidaza, spirulina, sirtuinele.
47. Senescenta celulara normala (necomplicata/ agravata/ potentata prin leziuni memebranare sau/ i
ale ADN), implica reorganizarea/ remodelarea cromatinei
nucleare, cu aparitia:
a) SURF
b) SMURD
c) SAHF
d) SAGA
e) SIDA
48. Ceasurile genetice ale mortii celulare (genele clock CLK
genes) sunt:
a) genele ce controleaza metabolismul intermediar proteic
b) genele ce controleaza metabolismul intermediar lipidic
c) genele ce controleaza metabolismul intermediar glucidic
d) genele ce controleaza metabolismul i lungimea telomerilor
e) genele ce controleaza activarea citokinelor proinflamatorii
49. Enzima care se opune senescentei celulare fiziologice, favorizand mentinerea anormala a
potentialului (ciclurilor) de diviziune celulara i astfel, favorizand, in dauna degenerarii senile, pe cea
neoplazica, este:
a) telangiectaza
b) teleportaza
c) telastaza
d) telomeraza

273
e) tumoraza

50.
Numiti patru modificari principale, caracteristice imbatranirii, la nivelul pielii: scaderea elasticitatii;
creterea plasticitatii; scaderea in volum i
epidermului; aparitia ridurilor; aplatizarea corpilor papilari; formarea de xantoame; incetinirea
proceselor de vindecare a ranilor; caderea parului;
albirea i subtierea firelor de par; incetinirea creterii unghiilor

51. Secventele repetate de ADN, ce coafeaza cromozomii in scopul protectiei acestora i prin a caror
scurtare progresiva, la fiecare diviziune celulara, este
controlata, prin programare genica, reducerea potentialului/ ciclurilor de diviziune i astfel, senescenta
celulara programata/ controlata genetic
tip aging by design), sunt:
a) templierii
b) elastomerii
c) cheloizii
d) telomerii
e) ribozomii
52. In fiecare an trait cu durere (dorso)lombara cronica, intrucat
aceasta s-a dovedit a fi un factor important de stres asupra ariilor
cerebrale senzitive i nu numai (prin hiperactivitatea metabolica generata de perceptia algica
persistenta/ continua producatoare de stres oxidativ),
masa de materie cenuie se reduce atrofie cauzata prin mecanisme excitotoxice i inflamatorii,
inclusiv la nivelulariilor creierului responsabile de
procesarea informatiilor i respectiv de memorie, cu pana la 1,3 cm3, iar ansamblul masei cerebrale, cu
pana la 11%, ceea ce corespunde unui ritm, raportat
la imbatranirea normala, echivalent in unitati de timp, cu:
a) 1020 ani
b) 11,5 luni
c) 4870 zile
d) 37 decenii
e) 1418 saptamani
53. Stresul psihologic poate afecta/ augmenta procesul de imbatranire biologica, in principal prin
urmatoarele mecanisme:
a) favorizarea pensionarii
b) stresul oxidativ
c) decuplarea profesionala
d) alterari in functionarea sau/
i distributia clonelor imunocitare
e) modificarea activitatii
telomerazei
54.
Numiti trei elemente ale dietei mediteraneene cu efect antiaging,
de prelungire a sperantei de viata: aport crescut de vegetale (legume, fructe i cereale); aport moderat
spre crescut de pete; aport scazut de grasimi saturate;
aport crescut de grasimi nesaturate (in particular de ulei de masline);
aport scazut de produse lactate i de carne; aport modest de alcool mai

274
ales ca vin
55.Cercetari recente tind sa rastoarne teoria clasica metabolica privind imbatranirea, teorie
conform careia o activitate metabolica celulara intensa, prin producerea in exces de SRO, ar accelera
procesul biologic de imbatranire; noua teorie numita decuplare pentru supravietuire, sustine ca, in
anumite conditii, o
hiperactivitate metabolica celulara ar putea dimpotriva, sa incetineasca procesul de imbatranire, prin
virajul profilului metabolic al celulei, spre:
a) acidoza
b) alcaloza
c) sol
d) gel
e) ciclare protonica mitocondriala
56. Factorii de stil de viata sanatos, care s-a constatat, prin studii tiintifice, ca alaturi de dieta
mediteraneana, contribuie la reducerea mortalitatii la varstnici, sunt:
a) non-fumat
b) activitatea culturala bogata
c) viata activa fizic
d) consumul moderat de alcool
e) militantismul social sustinut
57. Urmand numai dieta mediteraneana, fara asocierea sistematica a celorlalti factori de stil de viata
sanatos, s-a constatat prin cercetari tiintifice,
ca aceasta duce la scaderea riscului de deces, la batrani (numai) cu:
a) 93%
b) 1,7%
c) 23%
d) 48%
e) 74%

58. Urmate combinat i sistematic, dieta mediteraneana, laolalta cu ceilalti trei factori de stil de viata
sanatos, s-a constatat prin cercetari de specialitate i statistice, ca impreuna duc, in ansamblu, la o
reducere globala a riscului de deces la varstnici,
cu: a) 4%
b) 65%
c) 23%
d) 52%
e) 15%
59. Numiti doua modificari functionale sau/ i morfologice de imbatranire, la nivelul tubului digestiv:
constipatie; diverticuloza; absorbtie deficitara a principiilor nutritive i mineralelor; scadere a
productiei de enzime digestive; incontinenta anala
60. Elementele patologice prin a caror identificare i masurare se evidentiaza i cuantifica sindromul
metabolic, sunt :
a) speranta medie a vietii la natere
b) TA ridicata
c) intoleranta la glucoza
d) obezitatea (depunere adipoasa predominant la nivel abdominal)
e) titrurile serice ridicate ale colesterolului
61. Plante (fructe, legume, alge) cu continut ridicat in substante cu proprietati anti-oxidante, sunt:
a) afine

275
b) coacaze negre
c) banane
d) spanac
e) spirulina
62. Principalele mecanisme la nivel intim, molecular i subcelular, declanate de
restrictia calorica cea mai cunoscuta i probata ca eficienta, pana in prezent, modalitate de a
combate procesele de imbatranire celulara i de prelungire a duratei de viata, sunt:
a) stimularea expresionarii i creterea concentratiei, cu peste 50% fata de titrurile obinuite, la nivel
tisular inclusiv a celui adipos alb , a SIRT1
b) reducerea stresului oxidativ
c) activarea sirtuin-diacetilazei
d) reducerea productiei de insulina, de insulinlike factor de cretere (IIS) i respectiv, a mecanismelor
fiziologice de semnalizare a acestor hormoni in procesul de utilizare a glucozei (in general, in organism
i in special in tesutul gras)
e) virajul metabolismului tesutului adipos alb de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/
eliberare in circulatie (inclusiv de i totodata, facilitat de hormon antiapetit: leptina, pe care
acest tesut il secreta)
63. Dati doua exemple de efecte cvasi-similare ale Gerovital-ului
H3 i Aslavital-ului: (efectele):antidepresiv; antiparkinsonian; anticoagulant antitrombotic; anti-
dislipidemic/pro-HDL colesterol/ antiaterogen; procognitiv;
antiaritmice cardiace

64.
Principalele mecanisme de actiune anti-aging ale sirtuinelor
sunt:
a) virajul metabolic in tesutul adipos alb, de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/ eliberare
(inclusiv i facilitat de hormonul anti-apetit: leptina)
b) supresia proteinei Bax (mitocondrio-toxica)
c) blocarea ciclului regresiv al diviziunilor/ reproducerilor celulare succesive (care duce in final, la
moarte naturala, prin
apoptoza)
d) stimularea proceselor de reparare a ADN
e) activarea programului de supravietuire la nivelul tuturor
celulelor (in special a celor din: creier, ficat, rinichi i tesutul
gras), program caracterizat prin reducerea sensibilitatii celulare la
stres, probabil prin decuplare pentru supravietuire/ stimularea
virajului metabolic energetic spre ciclare protonica mitocondriala
65. In afara celei de stimulare/ inductie a activitatii sirtuinice,
Resveratrol-ului i s-au mai identificat, prin studii recente,
urmatoarele actiuni, (unele) cu efecte, inclusiv i indirect , anti-aging:
a) supresia actiunii proteinei Bax (mitocondrio-toxica),
promotoare a sinuciderii/ apoptozei celulare, induse de stres
b) combaterea fibrozei cardiace/ miocardioscleroza ca
rezultat i a entitatilor nosologice: HTA i insuficienta
cardiaca (ce sunt generate de aceasta, respectiv o produc/
agraveaza, in cerc vicios)
c) prevenirea formarii de trombi
d) reducerea titrului plasmatic al colesterolului

276
e) modificarea, in sens protectiv, a absorbtiei, de la
nivelul tubului digestiv, a particulelor alimentare nesanatoase
66. Cercetari foarte recente au evidentiat ca un consum moderat
de alcool (prin orice fel de bautura) reduce riscul aparitiei
declinului cognitiv la varstnici; prin ingestie moderata zilnica de
alcool, se intelege o cantitate maxima de:
a) 1 kg
b) 5 g
c) 475 g
d) 15 g
e) 50 g
67. Foarte recent molecule identificate care, in conditii postagresive la nivelul tesutului cerebral, se
raspandesc pe suprafetele neuronilor, inducandu-le un profil metabolic hiperactiv i consecutiv,
hipersensibil la hipoxie ce determina astfel, moartea acestora in circa 3 minute (fata de 34 ore in
conditiile absentei/
blocarii acestui tip de molecule),
se numesc:
a) RMFB
b) PPRM
c) TRPM
d) GPCR
e) SAHF
68. Numiti cinci nevoi fundamentale ale fiintei umane
dupa V. Henderson: a respira;a manca i a bea; a elimina; a se mica, a avea o buna postura;
a dormi, a se odihni; a se imbraca i dezbraca; a-i mentine temperatura in limite normale; a fi curat i
a avea tegumente intacte; a evita pericolele (i a-i
mentine integritatea fizica i psihica); a comunica; a trai conform propriilor convingeri spirituale;a
avea o preocupare, a se realiza; a se recrea; a invata
69. Structurile/ particulele nanooxidice in principal datorita
marcatelor lor proprietati antioxidante au determinat, in
conditii experimentale, creterea duratei de viata a neuronilor cerebrali, minimum de:
a) 34 ori
b) 56 ori
c) 78 ori
d) 910 ori
e) 1112 ori
70. Tehnica ultramoderna de terapie la nivel genic, prin care sunt introduse, transmembranar, secvente
sintetice corespondente, corecte, de ADN capabile sa repare, in interiorul nucleelor sau/ i al
mitocondriilor, diverse leziuni ale
ADN se numete:
a) proliferare
b) protofectare
c) proferare
d) procurare
e) procesare
71. O noua dovada relevanta a stranselor i amplelor inter-relatii morfo-functionale imuno-
neuroendocrine, pare a se afla in domeniul biologiei imbatranirii: una dintre genele considerate a fi
major implicate in longevitate

277
(denumita, de aceea Metuselah), codifica sinteza de proteine ce activeaza/ profileaza un tip de
receptori foarte raspanditi pe suprafetele membranelor celulare denumiti GPCR; acest fapt pare sa
determine, consecutiv, reducerea productiei de SRO de catre celulele respective; situsurile GPCR sunt
insa (totodata) morfoprofilate/ preformate (tip cheie in broasca), pentru a
raspunde specific la semnalizarile chimice ale unor molecule ce functioneaza i sunt cunoscute ca
apartinand (predominant) sistemului imun; astfel, se considera ca genele ce controleaza respectivele
molecule imuno-competente sunt implicate, totodata, i in imbatranire/ longevitate; respectivele
molecule (predominant) imune, se numesc:
a) leptine
b) liganzi
c) briganzi
d) leoparzi
e) lungoni
72. Numiti patru modificari
morfologice sau/ i functionale, legate de imbatranire, la nivelul
sistemului nervos: - reducerea (predominant prin procese de apoptoza) a
numarului de neuroni; - proliferarea compensatorie a
nevrogliei; - modificarea plasticitatii
sinaptice; - degradarea neurofibrelor, procese microfocale de
demielinizare; - degenerescente granulovacuolare, cu acumulari zonale de lipofuscina, placi senile,
corpi Levi i Hirano; - alterarea permeabilitatii barierei hemato-nevraxiale i dezadaptari ale
autoreglajului circulatiei cerebrale; - scaderea vitezei de transmitere nervoasa inclusiv a unor feed-
back-uri senzitiv/ proprioceptive-senzorio-motorii
73. Un medicament recent produs, care s-a dovedit ca poate crete semnificativ titrul plasmatic de
HDLcolesterol, se numete (ca Denumire Comuna Internationala
DCI):
a) Sahib
b) Pib
c) Abu(Grahib)
d) Torcetrapib
e) Sanepid
74. Torcetrapib-ul crete titrul plasmatic al HDLcolesterolului,
inhiband:
a) enzima de conversie a
angiotensinei
b) enzima Endo-G
c) glutation-peroxidaza
d) enzima LDH
e) protein-enzima de transfer colesteril-ester
75. La doze optime i in asociere cu statine (medicamente ce scad titrul plasmatic al LDLcolesterolului),
Torcetrapib-ul s-a dovedit ca ii potenteaza (reciproc) efectul, putand astfel crete nivelul seric de
HDLcolesterol,
cu:
a) peste 100%
b) peste 2%
c) peste 300%
d) peste 41%
e) peste 17%

278
76. Numiti patru modificari morfologice sau/ i functionale de imbatranire, la nivelul aparatului
circulator: - creterea (compensatorie) a dimensiunilor unui mare numar de miociti cardiaci
predominant din ventriculul stang /
, de diverse grade, a musculaturii cordului; - scaderea volumului-bataie; - descreterea duratei sistolei
i a vitezei fluxului sanguin; - scaderea elasticitatii miocardului i a endocardului valvular, cu fibroza/
proliferarea
fibrelor de colagen; - creterea rigiditatii peretilor vasculari predominant arteriali , prin modificari
de atero- i arterioloscleroza (cu modificari
ale raportului dintre fibrele de elastina si colagen si depozite de calciu ,sodiu si substante grase la nivel
parietal, cresterea rezistentei periferice si respectiv moderata a TA
77. Care dintre urmatoarele medicamente sau categorii de medicamente s-a dovedit recent ca,
administrate cronic/ zilnic, determina, pe termen lung, o scadere semnificativa a riscului de aparitie a
bolii Parkinson?:
a) aspirina
b) acetaminofen
c) (alte) AINS
d) ibuprofen
e) antibiotice beta-lactaminice
78. In mod natural, resveratrolul se gasete, in cantitati mai mari, in:
a) struguri
b) vin rou
c) alune
d) afine
e) unele conifere
79. Duratele maxime de viata umana, avansate de diveri cercetatori ca posibile conform exclusiv,
programului genetic sunt:
a) 5 000 ani
b) 90 ani
c) 120 ani
d) 300 ani
e) 400 ani
80. Numiti patru modificari morfologice sau/ i functionale de
imbatranire la nivelul aparatului respirator:
scad:
volumul activ al parenchimului pulmonar (i implicit, suprafata de hematoza);
elasticitatea prin fibroza a acestuia; complianta pulmonara; extensibilitatea, de cauza costo-
articulara a toracelui; forta muchilor inspiratori (incepand chiar de la varsta 25 de ani); amplitudinea
micarilor respiratorii; umiditatea (continutul in apa al) mucusului bronic; capacitatea vitala;
capacitatea maxima respiratorie; ventilatia pulmonara ,presiunea partiala a O2 in sangele arterial;
extractia O2 din sangele arterial
cresc: volumul rezidual; frecventa respiratiilor tahipnee
81. Molecula mica, ce s-a descoperit recent ca poate contribui decisiv la resetarea geno-biologica a unor
celule in primul rand a celor musculare , transformandu-le in celule primordiale (stem/ sua), se
numete:
a) relansina
b) renina
c) rifampicina nici una nu este corecta!!!
d) rezerpina

279
e) ranitidina
82. Dati trei exemple de tesuturi/ structuri anatomice braditrofice:
..cartilaj, disc, menisc, tendon, endoteliu arterial, cristalin, cornee

83. Principalele enzime specifice, fata de care, in senescenta, se constata scaderea sensibilitatii de
reactie a macromoleculelor de colagen, sunt:
a) catalaza
b) elastaza
c) caspaza
d) colagenaza
e) acetilaza

84. Dati trei exemple de biomarkeri

ai senescentei: senescence associated heterochromatin foci (SAHF);
P16INK4a; ARF; telomere dysfunction-induced foci (TIFs);
scaderea semnificativa a masei protoplasmatic active;
regresia (in medie cu aproape 30%) a numarului de unitati celulare active metabolic; creterea
polieptidemiei; gerontoxonul; suflurile sistolice (de aterom inclusiv la nivelul arterelor renale)
85. Modificari de senescenta in metabolismul hidro-electrolitic
sunt:
a) condensarea/ deshidratarea macro-moleculelor proteice
b) scaderea ionizarii coloidale
c) scaderea continutului de apa din tesuturi i in ansamblu, de la nivelul intregului organism
d) diminuarea capacitatii functionale, de pompa ionica, a principalelor sisteme
transportoare
e) diminuarea, in ansamblu, la nivelul cvasitotalitatii tesuturilor, a
numarului de sarcini electrice
86. Numiti doua tipuri de ioni a caror concentratie intracelulara, de regula, crete odata cu
imbatranirea: Na+ , Ca2+ ,Cl
87. Principalele cauze ale creterii masei grase la varstnici sunt:
a) deficienta/ insuficienta relativa a proceselor oxidative (NADP-H2 i glicerofosfat, cu efecte
hipocatabolice globale)
b) anomalii ale (lipo)transportului plasmatic
c) deficit de hormoni sexuali
d) deficienta de lipoproteinlipaza
e) anomalii ale (lipo)hidrolizei plasmatice
88. Care dintre cele de mai jos reprezinta factori majori de risc ce apar, in procesul de imbatranire,
semnificativ statistic asociati atat cu aparitia patologiei cardio-vasculare, cat i cu a celei cognitive
(sindroame dementive)?:
a) fumat
b) diabet
c) menopauza
d) hipercolesterolemie
e) HTA
89. Numiti doua tipuri de ioni a caror concentratie intracelulara, de regula, scade odata cu imbatranirea:
........k, mg, fosfat
90. Parametrii biologici ai caror titruri serice, de regula, sufera modificari in cadrul procesului de
imbatranire biologica sunt:

280
a) VSH
b) creatininemia
c) glicemia
d) fosfataza alcalina
e) raportul cantitativ albumine/ globuline
91. Incercuiti afirmatiile corecte, raportat la biologia senescentei:
a) dezorganizarea, in ansamblu, a structurilor tisulare ale organismului
b) creterea depozitelor adipoase/ a masei grase in ansamblu i scaderea masei
musculare (a masei slabe)
c) unitatile celulare active metabolic scad numeric cu aproape 1/3, asociat cu
hipertrofii celulare individuale, compensatorii
d) reducerea, in ansamblu sau/ i decuplarea functionala, in
proportii semnificative, ale masei protoplasmatice active metabolic
e) scaderea globala a continutului tisular de apa i a celui de fibre elastinice
intercelulare, cu reducerea consecutiva a elasticitatii tesuturilor

92. Dati patru exemple de ingrijiri recuperatorii (demersuri

de nursing de reabilitare): Inspectia tegumentelor i a lenjeriei/ aternutului pacientului (pentru
prevenirea conditiilor de aparitie/ aparitiei de leziuni trofice); intoarceri in pat (din doua in doua ore,
daca bolnavul nu are
saltea anti-escara) i rostogoliri in posturi reflex-inhibitorii cu rol inclusiv antispasticitate; degravitari
segmentare (pentru preventia edemelor de declivitate); posturari anticipative (profilactice, in faza de
flacciditate)/ corective (inclusiv ortezari cu efect totodata, spasmolitic) in faza de spasticitate;
manevre de drenaj bronic (posturari propensive specifice, tapotamente, manevre presoare/ reflexe);
asistarea evacuarii urinei (montare de cateter fix sau training vezical/ sondaj intermitent); mobilizari
pasive ale membrelor paralizate (cu efect de pompaj circulator exogen); alimentarea pe sonda
nazogastrica (i in acest sens, instruirea apartinatorilor) a pacientului cu tulburari de deglutitie,
inclusiv in caz de necesitate, aspirarea alimentelor patrunse accidental in zona laringo-traheala;
verticalizarea progresiva a bolnavului in pat/ posturarea in ezut alungit i apoi progresiv, in ezut
scurtat, inclusiv la marginea patului, cu asistarea mentinerii/ reeducarii echilibrului postural al
trunchiului (predominant prin dezechilibrari
cotrolate); asistarea/ promovarea (re)efectuarii unor activitati gestuale,mai intai de autoservire, cu
membrele i hemicorpul indemne (ulterior, in cazul unei
evolutii recuperatorii indelungate sau nesatisfacatoare: sa scrie cu mana neafectata); invatarea i
asistarea pacientului in efectuarea transferurilor in i din fotoliul rulant; invatarea pacientului sa-i
trucheze anumite micari (in
principiu, ireversibil) pierdute; autorecunoatere kinestezica
93. Modificari ce caracterizeaza imunosenescenta sunt:
a) scaderea capacitatii/
eficientei globale de raspuns la
provocari antigenice noi
b) creterea globala,
policlonala, a productiei de
imunoglobuline
c) reducerea functiei
supresoare limfocitare
d) creterea cantitatii de
produse antigenice endogene

281
94. Coordonatorul ceasului biologic la mamifere prin faptul
ca, prin secretia sa hormonala, cu ciclicitate circadiana (ritmata de lumina diurna), reprezinta principalul
programator neuroendocrin (i astfel, implicit),
efector i integrator al informatiilor (i) din genele clock, legate de ritmul i amploarea fenomenelor de
moarte celulara programata este glanda:
a) tiroida
b) suprarenala
c) hipofiza
d) parotida
e) paratiroida

95. La ora actuala pacemakerii- cheie pentru ciclicitatea menstruala feminina i implicit pentru
menopauza, sunt considerati:
a) glandele suprarenale
b) creierul
c) uterul
d) tiroida
e) ovarele

96. Numiti trei structuri din componenta complexului pineal:

Epifiza, nucleii suprachiasmatici, retinele, ariile hipotalamice preoptice, ganglionii nervosi
supracervicali,irisii, coroidele, ovarele, unii nervi periferici

97. Principalul organ integrator/ coordonator i efector (indirect) la nivel sistemic, al semnalizarilor
moleculare aferente dimensiunii genetice a procesului de imbatranire provenite de la nivelul genelor
clock , este:
a) timusul
b) sistemul limbic
c) ganglionul stelat
d) glanda pineala
e) uterul
98. Parametri biologici cu valori relativ constant modificate la varstnici, sunt:
a) VSH
b) sideremia
c) glicemia
d) albuminemia
e) creatininemia
99. Care dintre urmatoarele modificari antropomorfice sunt adevarate in raport cu
imbatranirea?:
a) largirea nasului
b) alungirea pavilioanelor auriculare
c) rarefactia pilozitatii corporale
d) exacerbarea curburilor fiziologice, predominant cervicodorsale, ale coloanei vertebrale
e) calvitia

100. Numiti trei modificari morfologice sau/ i functionale, de imbatranire, la nivelul aparatului
renourinar : reducerea (intre 25 i 85 de

282
ani), a numarului de nefroni functionali (cu 30-40%); masei parenchimelor renale
predominant la nivel cortical i implicit, a greutatii acestora; fluxului plasmatic renal prin
modificari degenerative, de angioscleroza, la nivelul arterelor renale; ratei de filtrare glomerulara;
capacitatii de concentrare urinara (inclusiv prin scaderea capacitatilor functionale la nivel tubular:
retro resorbtie i excretie); capacitatii de acidifiere a urinii reducerea (intre 25 i 85 deani),
a:numarului de nefroni functionali (cu 30-40%); masei parenchimelor renale predominant la nivel
cortical i implicit, a greutatii acestora;fluxului plasmatic renal prin modificari degenerative, de
angioscleroza, la nivelul arterelor renale; ratei de filtrare glomerulara; capacitatii de concentrare
urinara (inclusiv prin scaderea capacitatilor functionale la nivel tubular: retro-resorbtie i excretie);
capacitatii de acidifiere a urinii

101.S-a constatat statistic faptul ca un individ din grupa de varsta

6574 ani are, in medie:
a) intre 4 i 5 boli
b) nici o boala
c) intre 1 i 2 boli
d) intre 2 i 3 boli
e) intre 5 i 6 boli
102. Numiti doua modificari morfologice sau/ i functionale, de imbatranire, la nivel sanguin: scad:
volumul plasmatic total (predominant prin reducerea continutului in apa, atat la nivel extra- cat i
intra-celular); capacitatile functionale leucocitare (in principal prin scaderea, la nivelul acestora, a
continutului de calciu intracelular i a sintezei de fosfo-inozitol i diacil-glicerol); capacitatea de
extractie a O2 din sangele arterial; presiunea partiala a O2 in sangele arterial
crete: activitatea sistemului coagularii status trombofilicus cu dezechi- librarea consecutiva a
echilibrului fluido-coagulant

103. Dati patru exemple de geropatii sau/ i de boli i statusuri frecvent(comune,

numai) la varstnici: purpura senila; keratoza senila; hipertensiunea geriatrica;
arterita gigantocelulara; osteoporoza tardiva (senila, tip II)/ osteomalacia; geroemfizemul senil;
depresia tardiva; sindroamele dementive (vasculare, degenerative senile, pe fond lezional organic, tip
Alzheimer); leucemia limfatica cronica; cataracta senila; polimialgia reumatica; (poli osteo)artroza;
ulcerele trofice (de decubit/escare); boala (osteodistrofia) Paget; mielomul multiplu; carcinomul
prostatic; AVC (stroke); maladia Parkinson; hipotermia accidentala;
incontinenta urinara tardiva; infectii (recurente/ cronice) reno-urinare angiodisplazia colonica
104.Diferente principale, ca efecte terapeutice, intre Gerovital H3 i
Aslavital, vizeaza:
a) sustinerea neuro-biologica
generala in sindromul de stres
b) efectele anticoagulante
c) efectele antireumatice:
analgezice, vasodilatatorii locale,
imuno- modulatorii
d) efectele antioxidante
e) efectele asupra tulburarilor de dinamica sexuala
105. Dati trei exemple de gerodistrofii: gerontoxonul;
pruritul tardiv; prezbiopia; prezbiacuzia; gero-fonastenia

283
106.Componenta optima a echipei de asistenta recuperatorie geronto-geriatrica in spital, este: medic
specialist de G-G; (sau/i) medic specialist de RMFB, kinetoterapeut/ fiziokinetoterapeut; asistenta
(nursa) de ingrijiri
generale (inclusiv recuperatorii/ nursing de reabilitare); asistenta de balneo fizioterapie i recuperare
medicala ,psiholog; psihiatru; asistent social; preot
107. Principalele subdomenii de asistenta medico-sanitara, ce reprezinta interfete intre RMFB i G-G,
sunt:
a) Balneo-Climatologia
b) Recuperarea geriatrica
c) Geroprofilaxia balneofiziatrica
d) Ingrijirile recuperatorii la
varstnici (Nursing de reabilitare)
e) Ingrijirile paleative la batrani
108. Conform clasificarii stadiilor varstelor vietii umane, introduse de Laslett, varsta a doua este cuprinsa
intre:
a) 16/1859/64 ani
b) 8 18 ani
c) 50 55 ani
d) 80 100 ani
e) 25 30 ani
109. Numiti doi dintre factorii din partea pacientului ce pot afecta relatia asistenta de ingrijiri pacient
varstnic: stare psihica tensionata; anxietate (datorata cel mai frecvent fricii de moarte); lipsa unor
progrese evidente/ spectaculoase in imbunatatirea starii de sanatate; anumite stereotipuri mentale
(spre exemplu: misoginism sau/ i pudibondism sau invers, obsesii sexuale, uneori cu elemente de
hartuire, sau diverse manii exacerbate prin
imbatranirea cerebrala ce pot genera, alaturi de exacerbarea,in acelai context, hiperxigente/
pretentii exagerate fata de personalul de ingrijire i consecutiv, o cvasi-permaneta stare de
nemultumire/ neincredere/ suspiciune);obstacole obiective in comunicare (tulburari senzoriale,stari
confuzive)

110.
Conform clasificarii stadiilor varstelor vietii umane, introduse de Laslett, varsta a treia este cuprinsa
intre:
a) 1 15 ani
b) 60/65 75/80 ani
c) 15 45 ani
d) 100 101 ani
e) 25 35 ani
111.
Numiti doi dintre factorii care afecteaza relatia asistenta de ingrijiri (nursa) pacient varstnic (din partea
asistentei): stereotipuri de mentalitate (ca expresie fie a unei lipse de vocatie pentru activitatea la
patul bolnavului varstnic, fie a unei insuficiente de educatie de specialitate): desconsiderarea
vulnerabilitatilor i sensibilitatilor pacientului batran sau/ i a nevoilor acestuia, pe motiv ca
tratarea/ ingrjirea sa este neimportanta, intrucat tot va muri; atitudini de superioritate inraport cu
performantele cognitive/ senzoriale/ fizice reduse ale batranului; lipsa experientei ontologice
personale (nu a avut inca
varsta celui pe care il ingrijete) sau/ i diferenta mare de varsta
(adesea nursele sunt tinere sau chiar foarte tinere)

284
112. Conform clasificarii stadiilor varstelor vietii umane, introduse
de Laslett, varsta a patra este cuprinsa intre:
a) 6 16 ani
b) 55 60 ani
c) 64 74 ani
d) 20 30 ani
e) 75/80 ani i peste

113. Principalele domenii/ directii ale evaluarii complete a unui varstnic sunt:
a) evaluarea urologica/ imunologica
b) evaluarea politica
c) evaluarea bio(psiho)clinico-functionala
d) evaluarea sociala (a functiei sociale)
e) evaluarea medicala generala i geriatrica

114.
Care dintre urmatoarele
trasaturi sunt acceptate in
prezent, ca fiind caracteristice
pentru procesul de imbatranire
biologica:
a) variabilitatea
b) diferentialitatea
c) determinismul biologic
d) determinismul psiho-social
e) ansamblul modificarilor
programate i de uzura,
survenite in dinamica, pe
parcursul intregului ciclu
ontogenetic

115.
Care dintre urmatoarele
procese intime de la nivel celular
i subcelular, sunt considerate a
sta la baza imbatranirii
biologice?:
a) alterarea fluxului genoinformational:
ADN nuclear
ARN mesager ribozomi, cu
creterea progresiva a ratei de
erori in replicare sau/ i
transcriptie i cu acumulari
consecutive de defecte la nivelul
proteinelor sintetizate
citoplasmatic
b) scaderea eficientei

285
sistemelor (predominant)
enzimatice responsabile de
repararea leziunilor ADN sau/ i
proteice
c) stresul oxidativ
d) stresul caloric (alimentar)
e) inflamatia cronica

116.
In compozitia Gerovitalului H3
intra:
a) procaina hidroclorica
b) acid paraaminobenzoic
c) resveratrol
d) potasiu
e) fosfor

117.
In compozitia Aslavital-ului
drajeuri, intra:
a) vitamina B6
b) procaina hidroclorica
c) resveratrol
d) mezoinozitol
e) potasiu

118.
Stresul oxidativ intervine in
procesele de arteroscleroza i
imbatranire biologica, participand
la:
a) modificarea factorilor de
transcriptie, cu alterarea globala
a expresiei genice
b) inflamatia cronica patogena,
prin stimularea indirecta a
producerii de citokine
inflamogene
c) fibroza
d) lezarea celulara ireversibila
e) alterarea complexa a
mecanismelor raspunsului imun

119.
Activitatile cele mai eficiente
pentru mentinerea/
reperformarea capacitatii de
munca, cu prevenirea/

286
intarzierea/ limitarea declinului
acesteia, odata cu imbatranirea,
sunt:
a) practicarea zilnica de
exercitii fizice dinamice,
repetitive, adecvate ca nivel de
solicitare fizica
b) practicarea unor forme de
terapie ocupationala adecvate ca
nivel de solicitare fizica
(gradinarit, pictura, modelaj, jucat
golf)
c) educatia profesionala
continua
d) ocuparea (mentinerea) in
functii de conducere
e) cure balneo-climatice
profilactice active, cu secvente
procedural-metodologice de tip
revigorare/ intretinere/ antiaging
i antistres

120.
Enumerati doua elemente
caracteristice pentru aspectul
morfo- patologic al vasculitei din
arterita temporala la varstnici:
-interesarea arterelor mici i
medii;
-prezenta de celule gigante,
multinucleate;
-inflamatie granulomatoasa

121.
Sindroamele caderilor la
varstnici pot avea mai multe
cauze; enumerati doua dintre ele:
-Caderi accidentale/ impiedicari;
drop-attack-uri;
-ameteli/ vertij (inclusiv
precipitate de micari brute ale
capului sau/ i gatului);
-deficite senzitiv-proprioceptive
sau/ i senzoriale vizuale sau/
i vestibulare;
-insuficente musculare la trenul
inferior

287
122.
Enumerati doua dintre
principalele tulburari
responsabile, mai frecvent la
varstnici, de pierderea
echilibrului:
-disfunctii/ alterari: senzitivproprioceptive,
senzoriale
vizuale sau/ i vestibulare;
-insuficiente musculare la trenul
inferior

123.
Enumerati patru dintre
caracteristicile PR la varstnici:
-distributie egala pe sexe sau o
relativa predominanta a celui
masculin; caracterul de simetrie
al localizarilor articulare este mult
mai putin pregnant;
-debut brusc, predominant la
articulatii mari;
-(cu) aspect clinic de oligoartrita
evidenta, uneori cu caracter
saltant;
-distructii articulare mai
frecvente;
-impotenta functionala (algica i
inflamatorie) marcata;
-amiotrofii precoce;
-alterarea marcata a starii
generale;
-(dar) lipsa relativa a afectarilor
viscerale;
-sindrom biologic inflamator
sever;
-(dar) FR mai rar prezent

124.
Muchii stabilizatori activi
(dinamici) ai capului humeral in
cavitatea glenoida, inclusiv la
varstnici, sunt:
a) bicepsul brahial
b) supraspinosul
c) subscapularul
d) infraspinosul
e) micul rotund

288
125.
Artroza categorie de afectari
locomotorii, in mod specific mai
frecventa la varstnici are
urmatoarele caracteristici:
a) este una dintre cele mai
importante probleme de sanatate
publica
b) predomina la barbati
c) este cea mai frecventa
suferinta cronica musculoscheletala
la indivizii in varsta de
peste 50 de ani
d) se caracterizeaza prin
degenerescenta focala a
cartilajului articular
e) are caracter multifactorial

126.
Crizele majore ale batranetii
sunt:
a) criza retragerii din
activitatea profesionala
b) criza determinata de
imbatranirea geriatrica
172
c) criza determinanta de
plecarea copiilor
d) crizele comitiale
e) crizele de isterie

127.
Incercuiti afirmatiile corecte
(conform unor statistici
europene):
a) persoanele cu varsta sub 55
de ani petrec, in medie, 5 zile pe
an in spital
b) persoanele cu varsta peste
65 de ani petrec, in medie, 2 zile
pe an in spital
c) persoanele cu varsta peste
85 de ani petrec, in medie, 12
zile pe an in spital
d) batranii au boli cronice
ocupa 2 paturi din 5 in unitatile
spitaliceti obinuite

289
e) batranii ocupa 1 din 2 locuri
in unitatile de asistenta sociala

128.
Creterea debitului circulator
sistemic, maxim posibila la un
individ varstnic cretere cu
caracter adaptativ, la efortul fizic
sau la solicitari extreme ale
functiei de termoreglare, in
expuneri generale ale corpului in
mediu cald este:
a) de 23 ori
b) de 100 ori
c) de 0,44 ori
d) de 7 ori
e) de 6 ori

129.
Termenul de Gerontologie a
fost introdus in anul:
a) 1783
b) 2001
c) 1993
d) 1903
e) 1848

130.
Care dintre urmatoarele
aspecte sunt acceptate in
prezent ca fiind caracteristice
procesului de imbatranire
biologica?:
a) modificarile deteriorative
b) modificarile adaptative
c) limitarile graduale ale
functiilor i performantelor majore
de integrare i de (auto)control
d) scaderea treptata a
capacitatii globale de adaptare i
de raspuns a organismului la
stres
e) declinul morfo-functional
general, lent evolutiv, fara
decompensari/ insuficiente de
organ sau sistem

131.

290
ATM este:
a) un program de actiune
gerontologica
b) un biotrofic/ gerontoprotector
c) o gena, plus produsul sau
de expresie: o proteina ce
sesizeaza leziunile ADN cauzate
de stresul oxidativ i orienteaza
actiunea unor (alte) proteine
reparatorii catre leziunile
respective
d) o scala de evaluare
geriatrica
e) un dispozitiv de explorare
paraclinica a compozitiei
corporale (body composition)

132.
Din perspectiva datelor actuale
in biologia imbatranirii, ca baze
moleculare ale actiunilor subtile
protective celulare in stres i
respectiv reparatorii enzimatice,
cu efecte de de tip anti-aging
inclusiv in interferenta cu
mecanismele intime declanate
de restrictia de aport caloric ,
fiind astfel adevarati reglatori ai
procesului de imbatranire
celulara, sunt considerate:
a) hidantoidele
b) scopolaminele
c) sirtuinele
d) amfetaminele
e) ciclinele

133.
In compozitia Aslavital-ului
fiole intra:
a) resveratrol
b) acid glutamic
c) procaina hidroclorica
d) acid para-aminosalicilic
e) potasiu

134.
Practic, toate moleculele
corpului uman sunt reinnoite

291
odata la:
a) 10 saptamani
b) 7 ani
c) 2 trimestre
d) 180 de zile
e) 9 luni

135.
Caracteristici ale imbatranirii la
nivel celular i tisular sunt:
a) tesutul conjunctiv, la nivelul
tuturor structurilor ce il contin,
sporete cantitativ i ii reduce
elasticitatea
b) crete, la nivelul
cvasitotalitatii celulelor gradul de
neregularitate ca distributie
de dezorganizare structurala i
respectiv, de variabilitate ca
marime
c) se reduce cu circa 1/3 masa
protoplasmatica/ numarul de
unitati celulare active metabolic
d) crete, ca fenomen de
hipertrofie compensatorie,
marimea multora dintre celule
e) scade continutul in apa

136.
Numiti trei dintre membrii
echipei interdisciplinare de
asistenta geriatrica inclusiv de
tip recuperator i de nursig de
reabilitare (ingrijiri recuperatorii)
in comunitate:
-medic de familie;
-nursa (asistenta generalista/
de ingrijiri);
-fizio-kinetoterapeut/kinetoterapeut;
-medici: geriatru i recuperator
(sau dupa caz i de alte
specialitati) in cadrul colaborarii
cu alti specialiti pe orizontala;
-asistent social;
-preot

137.
LDL-colesterolul actioneaza

292
asupra structurilor imunocompetente
prin:
a) stimularea sintezei de
molecule de adeziune celulara
b) inhibarea activitatii
fagocitelor mononucleare
c) stimularea procesului de
cooperare celulara (helper), in
elaborarea raspunsului imun
d) creterea sintezei de
imunoglobuline
e) alterarea productiei de
interferon i a activitatii
limfocitelor NK

138.
Capacitatea maxima
respiratorie la varsta de 80 de ani
fata de cea de 30 de ani, este de
aproximativ:
a) jumatate
b) trei sferturi
c) un sfert
d) nemodificata
e) dubla

139.
Persoanele de varsta a treia,
cu imbatranire uzuala se
caracterizeaza, din punct de
vedere clinic, prin polipatologie
cronica, avand in medie peste:
a) o boala
b) doua boli
c) trei boli
d) patru boli
e) cinci boli

140.
Numiti patru modificari
involutive datorate varstei, ce
influenteaza capacitatea de
munca:
.............................................
.............................................
.............................................

141.

293
In timpul exercitiilor fizice
rezistive solicitante, s-au
constatat aspect ce furnizeaza
cel putin o parte a argumentatiei
obiective pentru care
kinetoterapia impune prudenta i
atenta monitorizare i modulare
parametriala la varstnici
creteri semnificative ale titrurilor
plasmatice, de:
a) telomeraza
b) STH
c) noradrenalina
d) reversina
e) adrenalina

142.
Durata actuala medie,
considerata convenabila pentru o
cura gero-profilactica activa, de
revigorare, intinerire, antistres,
inclusiv de refacere a fortei de
munca, este:
a) 21 zile
b) 30 zile
c) 6 zile
d) 10-14 zile
e) 18-20 zile

143.
Populatia tinta, maxim
beneficiara de cure geroprofilactice
active, de revigorare,
intinerire, antistres, inclusiv de
refacere a fortei de munca, este
cuprinsa in intervalul de varsta:
a) 4575 ani
b) 1649 ani
c) 8085 ani
d) 2141 ani
e) 3035 ani

144.
Un indicator al starii de
echilibru/ dezechilibru neurovegetativ,
util pentru aprecierea
influentei asupra unui potential
curant, a factorilor

294
meteoclimatici/ climatoterapeutici,
este indicele:
a) Dow-Jones
b) tineri/ barani
c) Ott
d) Stibor
e) vegetativ

145.
Care din caracteristicile de mai
jos sunt conexe varstei a patra?:
a) autonomie individuala
deplina
b) autonomie individuala
pierduta
c) nevoi speciale de ingrijiri/
asistenta medicala sau/ i sociala
d) varsta de peste 75 de ani
e) varsta de 60-75 de ani

146.
Tinerii batrani au varste
cuprinse intre:
a) 4050 ani
b) 5060 ani
c) 6075 ani
d) 7095 ani
e) 3040 ani

147.
Ponderea procentuala actuala
in Romania a populatiei varstnice
(de 60 de ani i peste) este de
aproximativ:
a) 19%
b) 11%
c) 38,5%
d) 13,6%
e) 8%

148.
Care dintre urmatorii indicatori
demografico-epidemiologici sunt
totodata, indicatori sintetici ai
starii de sanatate a unei anumite
populatii?:
a) durata medie de viata
b) speranta medie a vietii la

295
natere
c) durata medie de viata
sanatoasa
d) durata medie de viata cu
incapacitate
e) mortalitatea generala

149.
Conceptualizarea evolutiei, dea
lungul timpurilor, a indicatorului
sintetic major al starii de sanatate
al unei populatii: durata medie de
viata sanatoasa, este exprimata
grafic sugestiv, prin:
a) multiplicitatea carierelor
succesive
b) rectangularizarea curbei de
supravietuire
c) despecializarea varstnicilor
d) retragerea flexibila din
activitatea profesionala
e) profesionalizarea ca i
cariera a unor activitati, initial
benevole/ neprofesionale

150.
Resveratrolul este un:
a) imunomodulator natural
b) dispozitiv de termoterapie
c) stimulator sirtuinic
d) dispozitiv de
electrodiagnostic
e) compus chimic ce se
gasete in vinul rou

151.
Nodulii Heberden sunt
formatiuni artrozice cel mai
frecvent intalnite la varstnici ce
apar la nivelul:
a) articulatiilor interfalangiene
distale
b) articulatiilor interfalangiene
proximale
c) articulatiilor
metacarpofalangiene
d) articulatiilor
carpometacarpiene

296
e) articulatiilor intercarpiene

152.
Artroza, inclusiv la varstnici,
are ca factori de risc
determinanti:
a) stresul mecanic
b) boli metabolice
c) boli psihice
d) boli digestive
e) boli endocrine

153.
Localizarile cele mai frecvente
ale artrozelor primitive, inclusiv la
varstnici, sunt:
a) genunchii
b) articulatiile tibiotarsiene
c) articulatiile interfalangiene
distale
d) articulatiile radiocubitocarpiene
e) articulatiile coloanei
vertebrale

154.
Care dintre urmatoarele sunt
considerate, mai frecvent in
literatura, sindroame geriatrice
majore/ principale?:
a) sindromul cardio-vascular
b) sindromul cerebro-vascular
c) sindromul anxios-depresiv
d) sindromul locomotor
e) sindroamele/ starile
grabatare

155.
Numiti, in afara bolii Parkinson
cel mai frecvent la varstnici
doua forme de parkinsonism,
intalnite in Geriatrie:
-aterosclerotic;
-medicamentos;
-tumoral;
-encefalopatic;
-post-traumatic

156.

297
Ce factori considerati a fi
implicati in patogenia artrozelor?:
a) predispozitia genetica
b) boli metabolice (diabet,
guta)
c) boli endocrine (hipotiroidism,
hiperparatiroidism)
d) stresul mecanic/
suprasolicitare articulara
e) senescenta, inclusiv la
nivelul structurilor articulare

157.
Teoria pierderilor se refera, in
G-G, la:
a) pierderea de rol i statut in
familie
b) pierderea relatiilor
profesionale
c) pierderea relatiilor sociale
d) pierderea memoriei
e) pierderea de functii
senzoriale

158.
Principalele modificari de
senescenta la nivelul tubului
digestiv sunt:
a) subtierea mucoasei bucale
b) retractarea gingiilor i
masticatie dificila
c) uscaciunea la nivelul
cavitatii bucale i limbii
d) atrofia mucoasei colonice
e) incontinenta ano-rectala

159.
Semne de anemie, inclusiv la
varstnici, sunt:
a) paloarea
b) tahipneea
c) bradicardia
d) ameteala
e) cefaleea

160.
Aratati care dintre initialele de
mai jos desemneaza un test de

298
evaluare a functiilor cognitive,
folosit in Geriatrie:
a) HDS
b) MMS
c) CREST
d) FIM
e) SARS

161.
Numiti doua dintre principalele
ca frecventa domenii de
patologie, intalnite la varstnici:
-cardio-vascular;
-osteo-articular;
-digestiv; respirator;
-nefro-urologic;
-neurologic;
-psihiatric

162.
Enumerati doi dintre factorii, ce
deriva din modificarile biologice
de senescenta implicati in
fracturile traumatice la varstnici:
-tulburarile (de ansamblu) de
ortostatism i mers, cu tendinta
la cadere predominant inspre
inainte;
-acuitatea vizuala scazuta;
insuficiente musculare,
predominant la nivelul
stabilizatorilor oldurilor;
-alterari ale proprioceptiei;
osteoporoza

163.
Enumerati doua dintre
principalele modificari de tip
histochimic ce apar la nivelul
cartilajului artozic, inclusiv la
varstnici:
-crete activitatea enzimelor
degradative (in principal citokine
i fosfokinaze);
-scade continutul in apa;
-scade continutul in
proteoglicani
164.

299
In artrozele activate, inclusiv la
varstnici, examenul fizic, de
regula, poate decela:
a) articulatii nedureroase
b) articulatii uor tumefiate
c) temperatura locala uor
crescuta
d) limitarea mobilitatii articulare
e) deformari articulare variabile

165.
Radiologic, in artroze, inclusiv
la varstnici, se poate constata:
a) ingustarea spatiului articular
b) scleroza sucondrala
c) chiste osoase subcondral
d) osteofitoza
e) deformarea contururilor
extremitatilor osoase

166.
Obiective principale ale
tratamentului recuperator
complex la pacientii varstnici cu
PR, cu disfunctii cronice, sunt:
a) controlul inflamatiei
b) reducerea durerilor i
redorilor articulare
c) mentinerea sau/ i
ameliorarea fortei i troficitatii
musculare din vecinatatea
articulatiilor afectate
d) adaptarea functionala i
psihologica a bolnavului la
disfunctiile irecuperabile
e) mentinerea sau/ i
restabilirea in limitele posibile
a unor pozitii i mobilitati
articulare functionale

167.
Care sunt stadiile evolutive de
tip clinico-functional, ale PR la
varstnici, in care acetia, de
regula, (mai) pot desfaura
IADL?:
a) stadiul I
b) stadiul II

300
c) stadiul III
d) stadiul IV
e) stadiul prodromal

168.
Care dintre domeniile medicale
sau/ i afectiuni de mai jos,
beneficiind de diferite secvente
metodologice ale specialitatii de
RMFB, au indicatii profilactice la
varstnici:
a) traumatismele
b) gerontologia
c) prezenta de factori de risc
pentru boala varicoasa
d) sindroame hipokinetice
e) boli a frigore

169.
Care dintre urmatoarele initiale
se refera la un test de evaluare a
depresiei la varstnici?:
a) HDL
b) TPRM
c) BBB
d) GDS
e) ABS

170.
In timpul inspectiei articulatiilor
coxo-femurale la varstnici:
a) se solicita bolnavului sa faca
cativa pai
b) se consemneaza
eventualele redori, contracturi/
retracturi, sau/ i atitudini
vicioase
c) se consemneaza
eventualele tulburari de statica
vertebrala
d) se consemneaza
eventualele tulburari de statica
sau/ i functionale la nivelul
genunchilor
e) se consemneaza
eventualele tulburari de statica
sau/ i functionale la nivelul
picioarelor

301
171.
Stabilitatea oldului, la
varstnic, este asigurata de:
a) coaptatia capetelor
articulare
b) directia axei colului femural
c) ligamentul iliofemural
d) muchii pelvi-trohanterieni
e) factori endocrini

172.
Mini Nutritional Assessment
(MINA):
a) poate fi aplicat numai
persoanelor varstnice
institutionalizate
b) presupune efectuarea, in
prealabil, de masuratori
antropometrice
c) presupune ancheta dietetica
d) cel mai fidel indice
antropometric este circumferinta
moletului
e) la varstnici se obtin, in
general, valori diminuate

173.
oldul varstnicului se
caracterizeaza prin urmatoarele:
a) este, ca tip de articulatie, o
enartroza
b) micarile oldului cu
genunchiul flectat sunt mai ample
decat cele cu genunchiul extins
c) diferentele dintre micarile
active i cele pasive sunt mai
mari la old decat la alte
articulatii
d) oldul are, comparativ cu
genunchiul, o mobilitate mai
mare
e) oldul nu poseda o
stabilitate deosebita

174.
Care dintre afirmatiile de mai
jos, referitoare la depresia

302
varstnicului, corespund(e)
realitatii?:
a) este o patologie frecvent
intalnita la batrani
b) este semnificativ mai rar
intalnita la pacientii spitalizati,
fata de batranii ce traiesc in
cadru familial
c) una dintre scalele utilizate
pentru evaluarea acestui tip de
patologie este Geriatric
Depression Scale (GDS)
d) GDS cuprinde un chestionar
cu 30 de intrebari
e) un scor GDS de peste 22 de
puncte semnifica depresie
severa

175.
In metodologia de testare a
riscurilor de instalare a escarelor
inclusiv i mai ales la
varstnici, se evalueaza:
a) starea generala a bolnavului
b) starea functiilor psihice/
cognitive
c) capacitatea de mobilitate/
mobilizare
d) starea de nutritie
e) continenta/ incontinenta
urinara

176.
Care dintre afirmatiile de mai
jos sunt corecte, in legatura cu
persoanele varstnice?:
a) in cadrul ciclului de mers,
faza de sprijin pe planta afectata
este prelungita antalgic
b) inclinarea posturala,
accentuata de mers, este
cauzata in pricipal de balansul
altern al partii superioare a
trunchiului
c) mersul leganat se datoreaza
in principal redorilor (sau/ i
mai rare anchilozelor) la nivelul
articulatiilor coxofemurale

303
d) oldurile sunt structurate
pentru sprijin in ortostatism i
mers (articulatii portante)
e) mersul pseudobulbar este
cu pai marunti

177.
Actualul Institut National de
Gerontologie i Geriatrie (INGG)
Ana Aslan primul institut de
profil din lume a fost infiintat in
anul:
a) 1931
b) 1952
c) 1974
d) 1909
e) 1903

178.
Numiti doua elemente
semiologice/ de patologie, din
domeniul neuro-psihiatric, mai
frecvent intalnirte la varstnici:
-cefalee;
-depresie;
-(neur)astenie;
-Impulsuri suicidare/ tentative
de suicid;
-anxietate;
-alterari ale functiilor intelectualafective:
atentie/ vorbire,
memorie, afect, stima de sine
(self-esteem element important
in cadrul starilor grabatare),
vointa inclusiv inhibitorie;
-alcoolism;
-pseudobulbarism;
-tremor senil;
-parkinsonism;
-deficite senzitiv/ proprioceptivsenzoriale;
-tulburari de echilibru;
-ameteli/ vertij;
-acufene/ acuasme

179.
La ora actuala, in multe dintre
tarile Europei Occidentale,
formula cea mai agreata de

304
abordare/ rezolvare integrata
socio-psihologico-sanitara a
problematicii complexe legate de
creterea, in ritm alert, a ponderii
populatiei varstnice (inclusiv a
celei a marilor batrani oldest
olds), o constituie:
a) concesionarea catre medicii
de familie a cabinetelor de
consultatii
b) suplimentarea numarului de
pacienti per medic
c) actiunea gerontologica in
teritoriu
d) creterea numarului de
imunizari la nivelul populatiei
active profesional
e) creterea numarului
spitalelor de urgenta

180.
Termenul de Geriatrie a fost
introdus de:
a) Wirchov
b) Sager
c) Ringer
d) Nascher
e) Aslan

181.
Termenul de Geriatrie a fost
introdus in anul:
a) 1689
b) 1909
c) 1787
d) 1804
e) 2003

182.
In tara noastra, Grila
Nationala de Evaluare a Nevoilor
Persoanelor Varstnice, a fost
adoptata, prin Hotarare de
Guvern, in anul:
a) 1934
b) 1987
c) 1998
d) 2000

305
e) 2005

183.
In cadrul evaluarii gradate a
nivelelor de functionalitate:
independent/ dependent
inclusiv la varstnici mai ales in
cadrul scalelor americane, se
considera ca nivelul de asistenta
totala inseamna:
a) subiectul poate face singur,
corect, in timp corespunzator i
in proportie de 100%, toate
activitatile/ eforturile impuse de
ansamblul vietii cotidiene
b) subiectul poate face singur
pana la 75% din activitatile/
eforturile impuse de viata
cotidiana
c) subiectul poate face singur
pana la 25% din activitatile/
eforturile impuse de traiul zilnic
d) subiectul poate face singur
pana la 50% din activitatile/
eforturile impuse de traiul zilnic
e) subiectul poate face singur
peste 75% (in unele cazuri sau/
i situatii, chiar pana aproape de
100%) din activitatile/ eforturile
impuse de ansamblul vietii
cotidiene, dar necesita
dispozitive ajutatoare sau/ i
durata de efectuare (cel putin) a
unora dintre activitati depaete
timpul rezonabil sau/ i exista
considerente de siguranta

184.
Moartea celulara programata
endogenic, silentioasa
intrucat de regula, nu produce
semnalizari de la suprafata
membranara spre restul
organismului , se numete:
a) angiomatoza
b) necroza
c) acrocianoza
d) apoptoza

306
e) aftoza

185.
TRPM este:
a) o tehnica de kinetoterapie
b) o molecula de semnalizare
de la nivel cerebral, ce induce
creterea intra-neuronala
marcata a activitatii metabolice
oxidative, intens producatoare de
SRO
c) un marker al procesului de
intinerire neuronala
d) un agent chimic endogen ce
favorizeaza indirect apoptoza
neuronilor cerebrali in conditiile
unor diverse situatii de distres/
agresiune
e) o proteina ce induce indirect
creterea marcata a nevoilor
metabolice de oxigen i astfel, a
sensibilitatii deosebit de mari
(cunoscute) a neuronilor
cerebrali la hipoxie

186.
In organism, in fiecare zi, la
nivelul fiecarei celule se produc,
in medie, leziuni ale ADN in
numar de:
a) 10.000
b) 800.000
c) 1.000.000.000
d) 10.000.000
e) 350

187.
Numarul mediu de molecule de
radicali liberi/ SRO, ce se produc
zilnic la nivelul organismului, este
de: a) 900
b) 4.000.000.000
c) 7.000
d) 100.000
e) 100.000.000

188.
Stabiliti relatia corecta dintre

307
urmatoarele caracteristici
anatomice ale grupelor
musculare de mai jos i micarea
corespunzatoare, efectuata de
muchii respectivi la varstnici:
a) flexori - B
b) extensori - A
c) abductori - D
d) adductori - C
A) scurti i puternici
B) lungi i puternici
C) relativ lungi i foarte
puternici
D) scurti i relativ puternici

189.
Principalele complicatii ale
HTA, frecvente la varsta a treia,
sunt:
a) encefalopatia hipertensiva
b) retinopatia hipertensiva
c) accidentul vascular cerebral
d) nefropatia hipertensiva
e) cardiopatia hipertensiva

190.
Simptomatologia accidentului
ischemic tranzitor, forma a AVC
ischemic, consta in:
a) durata mai mare de 24 ore
b) hipotensiune arteriala
c) ameteli
d) stare comatoasa
e) pierdere tranzitorie de
contienta

191.
Principalele manevre de
ingrijire a pacientilor varstnici cu
bronhopneumonie sunt:
a) posturarea pacientilor
b) hidratarea
c) schimbarea pozitiei la 4 ore
d) aspirarea traheobronica
e) tapotarea toracica

192.
Principalele simptome ale

308
anginei pectorale la varsta a treia
sunt:
a) durere retrosternala
b) dispnee
c) paloare
d) scadere a tensiunii arteriale
e) senzatie de urinare

193.
Investigatiile care confirma
diagnosticul de cardiopatie
ischemica, la un varstnic, sunt:
a) electrocardiograma
b) coronarografia
c) tomografia toracica
d) radiografia toracica
e) ecografia coronariana

194.
Formele clinice atipice ale
infarctului miocardic la varstnici
sunt:
a) forma digestiva
b) forma osteo-articulara
c) forma fara durere
d) sindromul coronaro-cerebral
e) agravarea tulburarilor trofice
din arterite

195.
Semnele insuficientei cardiace
stangi la varstnic sunt:
a) dispneea
b) jugulare turgescente
c) tusea nocturna
d) confuzia
e) edeme

196.
Principalele semne clinice in
arteriopatia cronica obstructiva la
varstnici sunt:
a) durere la mers
b) durere la repaos
c) parestezii la nivelul
membrelor inferioare
d) ameteli
e) edeme gambiere

309
197.
Principalele complicatii in AVC
la varstnici sunt:
a) bronhopneumoniile
b) tromboflebitele
c) escarele de decubit
d) coma
e) infectiile urinare

198.
Semnele clinice in traheobronita
acuta la varstnic sunt:
a) febra
b) durere toracica
c) junghi intercostal
d) sputa hemoptoica
e) tuse productiva

199.
Principalele complicatii ale
bronhopneumoniei la varsta a
treia sunt:
a) insuficienta cardiaca
b) abcesul pulmonar
c) sindromul de deshidratare
d) pleurezia
e) tahiaritmiile

200.
Principalii factori favorizanti ai
infectiilor urinare acute la
varstnici sunt:
a) imobilizarea la pat
b) sondarea vezicala
c) accidentul vascular cerebral
d) diabetul zaharat
e) adenomul de prostata

201.
Semnele clinice in infectiile
urinare acute la varstnici sunt:
a) febra
b) durere lombara
c) hematurie
d) disurie
e) nicturie

310
202.
Tipurile de incontinenta urinara
(IU) la varstnic sunt:
a) IU de stres
b) IU tranzitorie
c) IU post AVC
d) IU permanenta
e) IU diabetica

203.
Semnele retentiei urinare la
varstnici sunt:
a) durere abdominala
b) incontinenta urinara
c) febra
d) confuzie
e) anurie

204.
Hipoglicemia este prezenta, la
varstnici, in comele:
a) cetoacidozica
b) insulinica
c) hiperosmolara
d) lactacidozica
e) neurologica

205.
Principalele semne clinice in
anemie la varsta a treia sunt:
a) fatigabilitate
b) paliditate tegumentara
c) dureri digestive
d) ameteli
e) lipotimii

206.
Complicatiile diabetului zaharat
la varstnici sunt:
a) retinopatia
b) vezica neurogena
c) pneumonia
d) nefropatia
e) polineuropatia

207.
Tratamentul cardiopatiei
ischemice cronice se face cu:

311
a) vasodilatatoare coronariene
b) antiagregante
c) hipolipemiante
d) antidiabetice
e) anticoagulante

208.
Clasele de medicamente
antihipertensive, posibil utilizabile
si la varstnici, sunt:
a) inhibitori de enzima de
conversie
b) blocanti ai canalelor de
calciu
c) beta-blocante
d) sartani
e) diuretice

312