Curs 1.

Bazele fizice ale electroterapiei: clasificarea curenilor electrici, terapeutici,

efecte generale i locale. Bazele fiziologice ale electroterapiei.
1.Bazele fizice ale electroterapiei
Electroterapia reprezint un capitol al terapiei care utilizeaz factorii fizicali
pentru a menine sau redobndi starea de sntate, precum i recuperarea restantului
funcional.
innd cont de calitile structurale i funcionale ale esuturilor neuromusculare,
orice agent electric poate fi considerat un stimul care poate determina apariia unei reacii
de rspuns tisular. Exist stimuli naturali, adecvai (schimburile ce au loc la nivelul
sinapselor, terminaiilor nervoase, receptorilor, care pot declana impulsuri nervoase, dar
i stimuli arfificiali, neadecvai, aa cum sunt cei electrici i care pot atinge direct
potenialul membranei celulare, determinnd reacii similare celor obinute prin excitani
specifici.
!roprietile celulelor vii sunt"
#ritabilitatea $ reacia primar celular la un stimul, cu apariia unui rspuns local
Excitabilitatea $ reacia secundar la un stimul, determinnd transmiterea acestuia
de catre celule i fibre nervoase.
%eaciile specifice care au loc pot fi " secreia glandular sau contracia
muscular.
!entru a declana o excitaie urmat de o reacie la nivelul esutului int, stimulul
aplicat
trebuie s aib o intensitate minim, numit intensitate de prag, i s acioneze un interval
de timp, numit timp minim necesar. Exist i alte dou situaii"
&ac stimulul are valoare sub prag' aciunea este limitat la locul de excitare
&ac stimulul are valoare peste prag' are loc o reacie care se propag ca o und
de excitaie i care poate fi msurat la o anumit distan de locul de excitare.
!entru structurile nervoase se aplic legea,, totul sau nimic(, deci creterea
intensitii
peste valoarea de prag nu va )nsemna creterea rspunsului
*elula nervoas se caracterizeaz prin echilibrul proceselor fizice i chimice la
nivelul
membranei celulare, de o parte i de alta a acesteia. !rin aplicarea unui stimul se modific
aceast stare de repaus i sunt determinate procese fizice i chimice.
+n stare de repaus, celula nervoas )nregistreaz un potenial de repaus, determinat
de
polarizarea electric a membranei (pozitiv la exterior i negativ la interior.
,dat cu aplicarea stimulului se modific potenialul transmembranar de repaus i
are loc
inversarea polaritii de o parte i de alta a membranei celulare. -e produce depolarizarea
membranar i declanarea potenialului de aciune.
#ntensitatea minim necesar pentru declanarea excitaiei este pragul pentru
curentul
continuu sau reobaza. +n timp apar procese care restabilesc potenialul de repaus,
constituind faza de repolarizare.
!e toat durata depolarizrii, celula nervoas este )n perioad refractar i nu
poate
rspunde la ali stimuli aplicai. -timularea electric se produce la variaii de intensitate
ale curentului pentru o perioad scurt de timp.
!e lng intensitatea curentului electric i viteza de cretere a intensitii )n
momentul
aplicrii, un rol important )l are intensitatea curentului raportat la unitatea de suprafa
sau densitatea curentului.
*a urmare a procesului de excitaie, pentru stimularea celulelor nervoase i
obinerea
unui rspuns adecvat sunt importante"
&ensitatea curentului
.iteza de cretere
&urata scurgerii excitaiei prin esut
/n curent de stimulare pentru a produce depolarizarea membranei, trebuie s aib
o
anumit intensitate, s fie instalat brusc, s acioneze un interval de timp, fiind necesar o
anumit cantitate de electricitate pe unitatea de suprafa (densitatea, necesar
declanrii fluxului de ioni transmembranar.
+n timpul procesului de excitare se produc modificri ale proprietilor fizice i
fiziologice ale esuturilor, determinate de sensul de scurgere al curentului electric,
cunoscute sub numele de electrotonus.
0a polul negativ (catod modificrile se numesc catelectrotonus, iar cele de la
nivelul
polului pozitiv (anod se numesc anelectrotonus. !ragul de excitabilitate este mai sczut
la nivelul catodului, deoarece el acioneaz prin depolarizarea membranei i faciliteaz
influxul de ioni cu apariia excitaiei.
0a anod excitabilitatea tisular scade chiar pn la apariia unui bloca1 anodic de
hiperpolarizare.
!entru aplicaiile de curent continuu i de 1oas frecven, excitaiile au loc la
unul din
poli. &ac stimularea are loc la nivelul polului negativ, apare o excitaie care se numete
secus de contracie catodic.
!arametrii electronofiziologici care caracterizeaz excitabilitatea unui nerv sunt"
Reobaza $intensitatea minim de curent care poate produce o excitaie )n timp
nedefinit
Timpul util- timpul minim necesar transportului unei cantiti de energie
necesar modificrii potenialului de repaus la nivelul membranei celulare
excitabile. 2cest timp minim, la un curent dreptunghiular, cu o intensitate egal
cu valoarea reobazei i care poate produce excitaia de )nchidere a curentului, se
numeste timp util. *u ct intensitatea este mai mare, cu att timpul util este mai
mic.
Cronaia $timpul util minim necesar pentru a produce o excitaie minim cu un
curent a crui intensitate este egal cu dublul reobazei. *ronaxia este invers
proporional cu excitabilitatea nervului, deci cronaxie scurt3excitabilitatea
crescut. *ronaxia este mai scurt la muchii fazici, rapizi, la musculatura
flexoare, proximal a membrelor, la nivelul punctelor motorii proximale ale unui
muchi. *ronaxia crete )n leziunile neurologice de tip central sau periferic.
*ontracia muscular se produce datorit trecerii influxului nervos din nervul
motor )n fibra muscular ( zona plcii motorii, la nivelul sinapsei neuromusculare.
/nitatea motorie cu caracter funcional este format din muchi i nerv. 2cest ansamblu
cuprinde neuronul motor situat )n cornul anterior al mduvei spinrii, axonul i
colateralele sale, dar i din fibrele musculare aferente, cu sinapsele corespunztoare. #onii
de calciu au rol )n transmisia excitaiei la nivelul sinapsei neuromusculare i )n iniierea
contraciei la nivelul miofibrilei. /n deficit de calciu va duce la creterea excitabilitii
neuromusculare, uneori muchiul prezentnd contracii spontane.
!rogramul de electroterapie este precedat de un diagnostic clinic, paraclinic,
funcional. -e evalueaz i substratul de tratat prin cronaximetrie (faza de excitaie,
electromiografie (faza de contracie muscular, stimulo'detecie (faza de sintez a
procesului de excitaie'contracie, 1onciunea neuro'muscular (raportul cronaxia
nervului4cronaxia muchiului.
!.Bazele fiziologice ale electroterapiei
+n repaus, membrana celular prezint un potenial electric )ntre ('56 i ('76 m..
2cest potenial electric este generat de asimetria distribuiei ionilor, determinat prin transport
ionic transmembranar pasiv (prin potenial electrochimic, conform legii lui 8ernst i activ
(prin pompa1, alimentat de energia metabolic stocat )n 29!.
8egativitatea )n interiorul celulei este datorat anionilor organici care rmn
permanent
intracelular. !otenialul de repaus se caracterizeaz printr'o concentraie mare de ioni de
potasiu (:; )n interiorul celulei, i o concentraie mare de ioni de sodiu (8a; la exteriorul
celulei. 2ceast repartiie este datorat unei permeabiliti inegale )n repaus pentru ionii de
potasiu i sodiu, respectiv proporia este :48a de <46,6= (sau la <66 ioni :, penetreaz
membrana celular doar = ioni 8a.
+n urma unei excitaii, dac stimulul depaete, ca intensitate i durat, >valoarea
prag(, se declaneaz depolarizarea care are dou faze"
' faza a" intrarea ionilor 8a;,
' faza b" intrarea exploziva a ionilor 8a; i ieirea ionilor :;. +n urma acestui proces,
concentraia ionilor de 8a depete concentraia ionilor de :, iar )ncrcarea electric
interioar atinge (;?6m..
' &eci se atinge un potenial de aciune, care crete de la ('76 la (;?6m." practice )n
valoare absolut, potenialul de aciune va fi (76 ; ?6 de <@6 m..
' +ntre 6 $ (;?6 m. apare aa'numitul >vrf( (overshoot.
' 2tingerea valorii de (;?6m. declaneaz repolarizarea, care, prin aciunea pompei
8a': (proces activ face s ias ionii 8a; i s intre ionii :;, astfel refcnd potenialul de
repaus.
&eci, curentul electric care reprezint o excitaie la nivelul membranei celulare,
determin
modificarea proprietilor membranei celulare, deci depolarizarea membranei, cu inversarea
potenialului de membran. !otenialul de repaus variaz atingnd potenialul critic i astfel,
declaneaz excitaia.
-e impun dou observaii"
<. mecanismul fundamental este reprezentat de transportul activ al ionilor de 8a; )n
interiorul celulei,
@. depolarizarea este progresiv, din aproape )n aproape, conform teoriei lui
Aermann.
Excesul de sarcini pozitive trebuie s ias pentru a reface potenialul de repaus.
2stfel apare repolarizarea care implic dou mecanisme"
inactivarea pompei de 8a;,
creterea permeabilitii membranei celulare pentru :;.
+n concluzie, electroterapia foloseste curentul electric pentru a obine efecte
fiziologice i
terapeutice asupra organismului uman.
,rganismul uman, ca i celelalte organisme vii, reprezint un conductor de clasa a ##'
a, la nivelul cruia purttorii de sarcin electric sunt ionii. *urentul electric este caracterizat
de o anumit intensitate i o anumit tensiune" el va strabate organismul, care la rndul sau va
opune o anumit rezisten la trecerea curentului.
*urentul electric reprezint la nivel celular un stimul, care dac depete ca durata i
intensitate pragul de excitabilitate al membranei celulare va declana depolarizarea
membranei i va determina apariia unui rspuns la nivel de substrat, )n funcie de tipul de
celul excitat" contracie, impuls nervos, variaia de debit circulator, secreie, etc.
*urentul electric este de dou tipuri" curent electric continuu i curent electric
alternativ. *urentul electric alternativ se caracterizeaz prin frecven. Brecvena
reprezint numarul de
cicli (stimuli realizai pe unitatea de timp $ dac exprimarea se face pe secund (numr de
cicli4secund unitatea de masur este Aertz'ul (Az.
!erioada reprezint durata )n timp a unui ciclu, deci este inversul frecvenei.
%elaiile matematice )ntre cei doi parametri sunt urmtoarele"
B (frecvena C numr de cicli 4 secund,
9(perioada C < 4 B(frecvena.
+n funcie de frecven, curenii electrici folosii )n electroterapie se )mpart )n trei
mari domenii"
' 1oas frecven C )ntre <'<666 Az,
' medie frecven C )ntre <666'<66666 Az,
' )nalt frecven C peste <66666 Az.
2plicarea energiei electrice se poate face direct $ prin curent continuu sau alternativ
i derivatele lor, fie indirect $ transformat )n alte forme de energie" radianta, caloric,
luminoas etc.
"ndicaiile generale de aplicare a procedurilor de electroterapie
Electroterapia, prin dversele sale forme de aplicaie este util )n toate tipurile de
patologie"
' bolile reumatismale cronice $ inflamatorii sau degenerative ,
' bolile degenerative ale coloanei vertebrale i sindroamele asociate $ inclusiv
lombosciatica,
' bolile articulare degenerative i4sau posttraumatice ale centurilor i membrelorD
' bolile reumatismale abarticulare (muchi, tendoane, fascii, sinovie, etc.D
' bolile nervilor periferici (nevralgii, nevrite, polinevrite, leziuni traumatice i
sechelele lorD
' leziuni de neuron motor central $ hemiplegii, paraplegiiD
!rocedurile electrice adaptate pot fi foarte utile ca terapie asociat )n tratamentul
complicaiilor unor boli cronice ale aparatelor i sistemelor" cardiovascular, respirator,
digestiv, urinar (hipertensiune arterial, insuficien veno'limfatic, insuficiena respiratorie,
bronhopneumopatii cronice, astm bronic, litiaze, colecistopatii cronice, colite cronice, etc.D
)n aceste conditii, procedurile electrice sunt utile att )n tratamentul de baz al acestor
suferine, ct i atunci cnd aceste suferine )nsoesc alte afectri ale aparatului locomotor
indicate recuperarii fizical'Einetice.
Curentul galvanic. Proprieti fizice. Efectele fiziologice ale curentului
galvanic. Modaliti de aplicare ale galvanizrilor. Indicaiile i contraindicaiile
galvanoterapiei
#roprieti fizice
*urentul electric este caracterizat prin deplasarea de sarcini electrice(electroni de'a
lungul unui conductor. *onductorul electric este corpul prin care trece curentul electric
continuu. &ac sensul de deplasare al electronilor este acelai la o intensitate constant,
curentul continuu este constant. #ntensitatea curentului variaz )n sens cresctor sau
descresctor. &ac aceste creteri sau descreteri au loc ritmic, curentul se numeste variabil.
2plicarea terapeutica a curentului de tip continuu se numete gal$anizare.
!roducerea curentului continuu se realizeaz prin metode chimice, mecanice sau
termoelectrice.
%ciunile biologice
&in punct de vedere electrochimic i al conductibilitii, organismul uman se
comport ca un conductor de gradul ##, deci poate fi asemnat cu un electrolit. +n structura sa,
apa reprezint 56F din greutatea corpului, restul fiind substan solid reprezentat )n mare
msur de sruri.
2stfel, organismul nu poate fi strbtut uniform de curent electric. Exist o clasificare
conform creia, din punctul de vedere al conductibilitii electrice structurile organismului
pot fi )mprite )n = grupe "
o Gradul # " structuri anatomice foarte bune conductoare electrice (snge, limfa,
0*%, corp
vitros,
o Gradul ## " structuri anatomice bune conductoare electrice (glande sudoripare,
muchi, esut subcutanat, organe interne,
o Gradul ### " structuri anatomice ru conductoare electrice (esut nervos, esut
adipos, glande sebacee, esut osos,
o Gradul #. " structuri anatomice foarte ru conductoare electrice (prul, epiderma.
2plicarea curentului galvanic asupra organismului va determina o serie de efecte
difereniate )n dou mari grupe "
o efectele polare ' se produc la nivelul electrozilor aplicai,
o efectele interpolare ' se produc )n interiorul organismului, )n regiunile cuprinse
)ntre cei doi electrozi.
Efectele polare i interpolare sunt concomitente, iar efectul total al curentului
presupune
>)nsumarea( celor dou categorii de efecte.
1. &fectele polare
Efectele polare sunt datorate modificrilor care apar la locul de contact dintre
tegument i electrozii de aplicat. +n cea mai mare parte, efectele polare sunt
consecina procesului de electroliz. 2stfel, la anod se produce acid , iar la catod se
produce baza
Efectele polare sunt determinate deci, de modificrile chimice apruteD aceste
modificri depind de mai muli parametrii "
' calitatea electrodului (forma, dimensiune, compoziie chimicD
' calitile curentului galvanic (intensitate, direcie, sens, duratD
' anumite proprieti ale organismului (starea tegumentului, rezistena electric,
capacitatea,
conductibilitatea diverselor esuturi, reactivitatea general a individului.
!.&fectele interpolare
Efectele interpolare sunt cele importante si au la baz procese de "
bioelectroliz'micarea anionilor i cationilor )n cmpul electric,
ionoforeza,
electroosmoza,
electroforeza,
modificarea potenialului de membran,
efecte termice,
modificri )n compoziia chimic a esuturilor care implic "
2plicarea curentului continuu determin scderea rezistivitii cutanate. 2ceasta
depinde de"
,scilaiile de temperatur ale corpului
,dihna
-tress
%itmul biologic noapte'zi
Echilibrul sistemului endocrin
Homentul de ingestie al alimentelor
0ungimea segmentului strbtut de curentul electric
&iametrul segmentului strbtut de acest curent.
&fectele fiziologice i terapeutice ale aplicaiilor curentului gal$anic
2plicarea curentului galvanic cu pant (introducerea este lin, cum se )ntmpla )n
terapeutic, d natere unor efecte net diferite fa de curentul galvanic intrat brusc, folosit de
regul )n scop diagnostic. 2ceast excitaie brusc prin curent galvanic va determina o
reacie care la nivelul fibrei musculare este motorie, determinnd contracie, iar la nivelul
fibrei senzitive determin durere.
%ctiunea curentului gal$anic asupra fibrelor ner$oase senziti$e
0a trecerea curentului galvanic, receptorii senzitivi din tegument )nregistreaz o
senzatie de
furnictur, care crete proporional cu intensitatea curentului. &ac intensitatea
curentului depaete nivelul senzaiei de furnictur, urmtoarea senzaie dezvoltat va fi de
)nepturi fine iar dac se insist cu creterea intensitii, va apare senzaia de arsur, )n final
a1ungndu'se la senzaia de durere.
*urentul galvanic dezvolt o aciune analgetic (prin creterea pragului sensibilitii
pentru durere, acest efect aprnd )n primul rnd la polul pozitiv (;.2stfel, la polul pozitiv
(;, membrana celular se hiperpolarizeaz i astfel scade excitabilitatea (crete pragul
excitabilitii, deci substratul va reaciona la stimuli mai inteni, inclusiv dureroi, i astfel
spunem c se dezvolt anelectrotonusul.
0a polul negativ (', depolarizarea domin i astfel crete excitabilitatea (scade
pragul excitabilitii, substratul va reaciona la stimuli mai puin inteni, va fi mai excitabil,
deci se dezvolt catelectrotonusul. *ele dou forme de electrotonus se produc simultan, la
cei doi electrozi, la trecerea curentului galvanic.
Electrotonusul variaz )n funcie de intensitatea curentului galvanic aplicat. -'a
constatat c"
la intensiti mici domin catelectrotonusul,
la intensiti mari domin anelectrotonusul,
la intensiti medii exist un echilibru )ntre efecte
:oIarschicE a studiat foarte atent mecanismul analgeziei si a constatat c aceast
aciune a curentului galvanic, dezvoltat la trecerea curentului prin substrat, este datorat
modificrilor care apar )ntre electrozi datorit deplasrii ionilor, i c la aciunea analgetic
contribuie i efectul galvanizrii asupra -8*, precum i asupra sistemului circulator.
%ciunea curentului gal$anic asupra fibrelor ner$oase motori
0a polul negativ (', atunci cnd acesta este folosit ca electrod activ, se produce
scderea pragului excitabilitii pentru fibrele motorii, deci crete excitabilitatea lor i va fi
posibil stimularea fibrelor motorii cu apariia contraciei
%ciunea curentului gal$anic asupra ()C
_____ ____________ ________
:oeppen a artat ca aplicaiile descendente de curent galvanic (mai ales )n cazul
aplicaiilor sub forma bilor galvanice determin scderea reflectivitii osteotendinoase a
individului, )n vreme ce aplicaiile ascendente cresc excitabilitatea. +n concluzie, :oeppen
consider c tonusul -8* este diminuat, )n general, )n aplicaiile descendente.
&iverse studii legate de reaciile senzoriale determinate de trecerea curentului electric
au artat c pot apare "
reacii vizuale luminoase de tip fosfene ()n cazul )n care subiectul st cu ochii
)nchii, percepute sub form de puncte, bastonae, cercuri colorate (galben sau alte
culoriD
reacii auditive de tip acufene (pocnituri4zgomote )n urechiD
reacii labirintice de tip verti1 " senzaia de ameeal perceput de subiect conform
creia, capul deviaz la dreapta dac subiectul nu are afectri care s compromit
echilibrul, sau de partea bolnav dac are o suferin cunoscut la nivelul urechii
interneD
reacii gustative " la polul negativ ($ se constat apariia gustului metalic, astringent,
iar la polul pozitiv (; apariia gustului acru.
%ctiunea curentului gal$anic asupra fibrelor $egetati$e $asomotorii
*urentul galvanic determina o activare vasculara importanta, exprimata clinic
prin
hiperemie locala.
.asodilatatia locala este importanta, att la nivelul vaselor superficiale cutanate, ct si
la nivelul vaselor profunde, )n primul rnd a vaselor musculare.
*resterea vascularizatiei locale la trecerea curentului galvanic determina cresterea
irigatiei zonei respective si efecte biotrofice, prin aceasta creste gradul de nutritie a
teritoriului, si consecutiv, creste resorbtia exudatelor si a edemelor locale. &atorita acestor
efecte asupra vascularizatiei periferice, cutanata si musculara, aplicatiile curentului galvanic
au ca si indicatii"
acrocianoze,
angioneuropatii (suferinte care au la baza tulburari functionale la nivelul vaselor
nervilor, mai ales filetele vegetative,
crioparestezii functionale nocturne, mai ales ale membrelor inferioare (exprimate
clinic prin amorteli, furnicaturi cu senzatia de rece, alterari vasculare periferice,
arteriopatii periferice (afectari de trunchiuri principale vasculare, mai ales )n stadiile
incipiente, fara alterari organice importante ale peretelui vascular, cu scaderea
elasticitatii acestuia si deci, a raspunsului vasodilatator,
distrofii simpatice reflexe (vechile >algoneurodistrofii( ale membrelor, care apar
printr'un mecanism de hipersimpaticotonie, declansat de cele mai multe ori
posttraumatic.
%ctiunea curentului gal$anic asupra ()* in general
2ceasta actiune a curentului galvanic este inconstanta si individualizata. %eactia
vegetativa la trecerea curentului galvanic depinde de "
dominanta tonusului simpatic sau parasimpatic, specifica individului asupra caruia se
face
aplicatia,
locul de aplicare a curentului galvanic,
polaritatea.

%ctiunea sistemului circulator asupra sistemului circulator

Galvanizarile descendente cresc afluxul sanguin din mica circulatie catre cord, deci"
' creste circulatia de )ntoarcere a sngelui venos din plamni si din membrul superior,
' creste transportul de snge arterial catre sistemul port.
&aca aplicatia este ascendenta "
' creste circulatia venoasa de la nivelul membrelor inferioare si organelor portale
catre cord,
' creste circulatia arteriala spre plamni si membrele superioare,
' creste viteza sngelui venos de la inima spre plamni.
Exista )nsa o reactivitate individuala de care trebuie sa tinem seama )n cursul acestor
aplicatii la care se adauga caracteristicile tipului de aplicatie.
2plicatiile curentului galvanic prin actiunile fiziologice vor determina principalele
efecte terapeutice"
analgetic, antialgic datorita scaderii excitabilitatii nervoase la nivelul polului pozitiv
stimularea neuromusculara la nivelul electrodului negativ
decontracturant prin reglarea modificarilor de excitabilitate a -8*
modulator neurovegetativ $ prin reglarea sistemului neurovegetativ
vasodilatator datorita hiperemiei la nivel tegumentar superficial si muscular profund
biotrofic prin imbunatatirea circulatiei locale si
resorbtiv prin facilitarea drenarii edemelor
#rincipalele domenii clinice de aplicatie ale procedurilor de electroterapie bazate
pe curent gal$anic
2plicatiile curentului galvanic se utilizeaza )n urmatoarele stari patologice.
(tari posttraumatice ' prin efectele" analgetic, decontracturant, resorbtiv,
decongestiv, vasomotor.
"nflamatii abarticulare $ inflamatiile structurilor moi periarticulare ( capsula,
ligamente,
tendoane, muschi ' pentru efectele" antiinflamator, decongestiv, resorbtiv,
decontracturant.
%fectiuni ne$ralgice ' nevralgii, nevrite, pareze paralizii, sindroame de
suprasolicitare'(inclusiv radiculitele $ suferinte ale ramurilor nervilor spinali si
lombosciatica.
Tulburari circulatorii " aplicatiile curentului galvanic actioneaza foarte bine (datorita
efectului vasodilatator cunoscut, inclusiv )n tromboflebitele acute (datorita efectului
asupra trombusului.
%fectiuni degenerati$e de tip artrozic " 2plicatiile galvanice, actionnd direct
asupra tulburarilor circulatorii, )n principal de tip ischemic, )ntrerup ciclul
fiziopatologic al degradarii structurilor articulare, deci pot )ntrzia evolutia artrozelor
si aparitia complicatiilor acestora.
Galvanizarea se poate aplica in stadiile acute, dar si in cele cronice.
#rincipalele contraindicatii )n aplicarea procedurilor bazate pe curent galvanic, ca si
)n cazul celorlalte proceduri de electroterapie, sunt afectiunile tegumentare de tip" supurativ,
alergic,
tuberculoza cutanata, neoplaziile, inclusiv cele cutanate, stent'uri, ti1e metalice, placi
de osteosintez, sarcina.
#rincipalele formele metodologice de aplicare ale curentului gal$anic
!entru aplicatiile de curent galvanic se va tine seama de urmatoarele"
' curentul galvanic circulnd )ntr'un singur sens are polaritate,
' rezistenta electrica cutanata scade la trecerea curentului galvanic,
' rezistenta electrica a tesuturilor profunde scade (poate chiar mai mult dect cea
cutanata ducnd la efecte de tip decontracturant, vasoactiv, analgetic
2plicatiile se pot face folosind electrozi racordati la un circuit electric prin care trece
curent galvanic (galvanizari, prin intermediul apei (bai galvanice, dar si sub forma de
ionoforeza (ionogalvanizarecu a1utorul careia se introduc trans'tegumentar anumite
substante medicamentoase.
Electrozii se aplica pe suprafata de tratat, dupa o prealabila )mpachetare )ntr'un
material textil umezit. Grosimea materialului textil utilizat este de cca. <'<,J cm. Electrodul
mai mic este cel activ iar polaritatea este aleasa in functie de scopul urmarit "
analgetic(anod, excitant(catod.
%plicatia cu electrozi 'gal$anizarea simpla+ depinde de directia si sensul de trecere
a curentului galvanic. 2stfel"
' aplicatia transversala presupune ca fluxul galvanic strabate un segment4zona
anatomica de pe fata anterioara spre fata posterioara, sau de pe cea interioara spre cea
exterioara, sau de o parte si de altaD
' aplicatia longitudinala presupune ca fluxul galvanic sa strabata segmentul4zona
anatomica de la un capat la celalaltD
#ntensitatea curentului aplicat depinde de"
scopul urmarit,
sensibilitatea si toleranta pacientului,
stadiul evolutiv al afectiunii,
durata aplicatiei.
2stfel"
pentru efect antialgic intensitatea se dozeaza la nivelul pragului calculat pentru
6,<m24m.
!entru nevralgii acute sau hiperestezii(lombosciatica'intensitatea este dozata sub
pragul de sensibilitate.
!entru efectele vasodilatatoare se utilizeaza intensitatea peste prag, durata mare de
tratament si aplicatie longitudinala.
&urata de aplicare a galvanizarii depinde de"
intensitatea la aplicarea curentului electric
marimea electrozilor
si este invers proportionala cu densitatea curentului.
Electrozii mici dezvolta densitati mari pe suprafata tegumentului pe care sunt
aplicati, deci
durata de aplicare trebuie sa fie scazuta.-ituatia este invers la electrozii cu dimensiuni
mari" densitatea mica implica timp crescut de aplicare.
!entru a fi eficient, tratamentul trebuie sa aiba durata de @6'?6 minute.
!entru afectiunile acute sedintele sunt zilnice si in numar de K'<6'<@, iar
pentru afectiunile
cronice se poate a1unge la @6 de sedinte efectuate zilnic sau la @ zile.
!acientul va avea o pozitie relaxata, antalgica, confortabila.!ozitia poate fi
&. cu o perna
sub abdomen pentru a evita hiperlordoza sau && relaxat. # se va explica procedura si
senzatiile ce pot apare, pacientul fiind rugat sa anunte orice senzatie pe care o percepe.
8u se aplica electrozi pe zone paroase, pe tegumente cu afectiuni sau pe care
s'au aplicat
diferite unguente, creme, etc..
%plicatie sub forma de bai ( bai galvanice se recomanda in situatia in care se
trateaza o zona mai extinsa.Hediul de legatura intre substart(tegument si electrozi este apa,
curentul electric fiind distribuit pe suprafata mare, densitatea fiind scazuta, si astfel scade si
riscul de producere a arsurilor. -unt instalatii care sunt compuse din = incinte (vane sau
cuve din faianta sau plastic, racordate la un panou de comanda. &e obicei, apa trebuie sa
aiba temperatura cuprinsa )ntre ?= ' ?5 *. &e regula, nu se depaseste temperatura de ?5 '
?K *.
!osibilitatile de aplicatie sunt multiple " aplicatii = celulare, descendente
"onogal$anizarea
#onogalvanizarea este o procedura de electroterapie prin care se foloseste ca vector
curentul galvanic, si se introduc substante farmacologic active sub forma ionizata, in
interiorul organismului, prin intermediul tegumentului si mucoaselor.
!rincipiul de actiune"
&isocierea electrolitica a substantelor medicamentoase adaugate la nivelul polului
activ
&eplasarea anionilor si cationilor formati spre electrozii de semn contrar incarcarii lor
electrice
-ubstanta ce urmeaza a fi introdusa se aplica sub forma de solutie la nivelul stratului
hidrofil la nivelul electrodului activ.
&oar electrolitii solubili in alte lichide decat apa pot traversa bariera tegumentara si
mucoasa.
%$anta,ele principale ale ionogal$anizarii sunt:
<. se introduc doze mari de substanta activa cu cantitati relativ mici de solutie a acelei
substante,
@. penetratia )n corion este mai mica, fie traversnd straturile, fie trecnd chiar direct,
prin foliculii
pilosi si canalele glandelor sudoripare.
?. are loc o repartitie uniforma a substantei active ionizate pe toata suprafata
electrodului
=. procedura este foarte bine dozata $
J. prin ionogalvanizare, se introduc substante ionizate, deosebit de active
farmacologic
L. ionogalvanizarea este o metoda perfect sterila.
#onogalvanizarea prezinta si unele deza$anta,e, dintre care cel mai important
dezavanta1 )l constituie penetratie superficiala" procedura face ca ionii substantei active sa
a1unga )n tegument, dar acestia nu pot depasi zona corionului. !rocedura dezvolta reactii la
nivelul receptorilor cutanati declansnd mecanisme reflexe metamerice cu punct de plecare la
nivelul tegumentului si cu efect la mare distanta, deci ionogalvanizarea poate fi considerata si
folosita ca terapie reflexa.
#rincipalele aplicatiile ale ionogal$anizarii sunt urmatoarele"
farmacologia bolilor de pieleD
anestezia pielii, prin folosirea unor anestezice locale (de ex. procaina asociate cu un
vasoconstrictor local (adrenalina, astfel )nct combinatia sa asigure o anestezie mai
intensa si mai
)ndelungataD
ca terapie reflexa "
se utilizeaza pentru unele substante simpaticotone $ pentru testarea efectelor alergice
cutanate, sau pentru testarea efectelor medicatiei vegetotrope.
Galvanoionizarea se aplica in"
&ermatologie(acnee, cicatrici cheloide, eczeme, furunculoze, ulcere atone, seboree6
,ftalmologie(con1unctivite, iridociclite
2fectiuni vasculare(limfangita, arterita obliteranta, tromboflebita
%eumatologie(artrite, bursite, epicondilite, artroze, tenosinovite, nevralgii
Exista ca si aplicatie galvanoionizari transorbitale sau transcerebrale cu
indicatie in insomnii,
spasmofilie, simdroame migrenoase, nevralgii, afectiuni dentare
#rincipalele substante acti$e folosite -n ionogal$anizare
*a @;
Hg@;
2cetilcolina
Aistamina
Curs !.
Curenii de ,oas frec$en. .eneraliti.
#roprieti fizice.
%. Curenii de ,oas frec$en
.eneraliti
/ntreruperea curentului continuu realizeaz impulsuri electrice succedate
ritmic 'singulare sau -n serii+ cu efect ecitator.
Caracteristici:
forma - -n funcie de modalitatea -n care crete sau scade intensitatea, poate
fi: rectangular, triangular, trapezoidal, sinusoidal, eponenial
amplitudinea impulsurilor
frec$ena lor
durata impulsului i a pauzei - perioada de contracie, timpul -n care
intensitatea este inut constant. &ste $ariabil -n funcie de forma
curentului. #oate fi de la 1ms la 10-!0 ms.
modulaia lor.
"mpulsurile pot fi de di$erse forme ce au o frec$en cuprins -ntre 0 1 1000
cicli2sec 'nr. impulsuri 10002sec+.
Curentul de la care se pleac este curentul alternati$ de reea. #erioada este
reprezentat de o semiund poziti$ 345 i una negati$ 3-3. Curentul alternati$ de
reea are 60 7z, adic 60 cicluri pe secund.
8odularea grupurilor de impulsuri, fie dreptung9iulare, fie eponeniale se
poate face -n ! feluri :
-n amplitudine 1 intensitate, dupa o anumit 3form5 'dreptung9iular,
trapezoidal, eponenial, etc.+,
-n durata - ca timp 1 durata impulsurilor poate crete i apoi scdea dup un
anumit algoritm.
:in curentul dreptung9iular se pot obine forme deri$ate prin modificarea
platoului superior sau inferior, prin creterea sau descreterea intensitii, la care se
adaug durata impulsurilor i a pauzelor.
"mpulsurile triung9iulare se caracterizeaz prin ,, temporizarea5 intensitii
de ecitare sub form de pante liniare oblice ascendente i descendente, mai lungi
sau mai scurte.
"mpulsurile eponeniale, cu form con$e, au utilizare selecti$ -n
electrostimularea musculaturii total dener$ate.
"mpulsurile trapezoidale rezult din combinarea impulsurilor
dreptung9iulare i a celor triung9iulare.
Cele mai folosite forme sunt:
curentul rectangular ';educ+ cu durata impulsului 0,1-1 s i frec$ena 1-1<0
7z
curentul rectangular Tr=bert cu durata impulsului !ms i durata pauzei de
6ms, frec$ena de 1>0 7z
curentul rectangular T&)(
curentul diadinamic 'Bernard+ cu frec$ena de 60 i 100 7z
curentul cu impulsuri triung9iulare cu durata de 1-1,<ms i o frec$en de
100 7z
curentul eponenial ;api?ue cu durata de 1,<-<0ms i o frec$en de @0-100
7z.
CA)C;BC"&: Curenii rectangulari, trapezoidali, triangulari - sunt
ecitabili pe musculatura normal iner$at, iar impulsurile eponeniale -n
electrostimularea musculaturii total dener$ate.
Curentul faradic. &ste o form de curent de ,oas frec$en obinut din
curentul continuu, cu un inductor. %re frec$ena de 60 7z, cu durata pauzei de 10
ms. (ingurul parametru care se regleaz este intensitatea impulsului.
&ste ecitant motor - produce contracii puternice. (e aplic numai pe musculatura
bine irigat, altfel agra$eaz isc9emia.
Curentii diadinamici. :e curentul diadinamic s-a ocupat #ierre Bernard de
la numele cruia acetia mai poart numele i de Cureni Bernard.
(unt deri$ai din curentul sinusoidal alternati$ 'de la reea+ !!0* i 607z.
Curenii diadinamici au o frec$en de 60 1 100 7z, cu o form asemntoare cu cel
sinusoidal, iar panta descendent descrie o curb lent eponenial.
#artea descendent se suprapune peste perioada de pauz i a,unge la baza
impulsului urmtor la zero. /n funcie de felul -n care se pot combina formele de
impulsuri putem a$ea mai multe feluri de cureni.
%nularea undei negati$e $a conferi curentului alternati$ urmtoarea
configuraie:
RmDne deci o singur faz E monofaza. %ceasta este forma de curent
diadinamic monofazat 1 8F .

Bnda negati$ redresat de$ine poziti$ i rezult un curent diadinamic cu

configuraia urmtoare:
doua faze - adic curent diadinamic difazat: :F
Prin combinarea celor doua faze n diverse configuraii dau natere
urmtoarelor forme de curent diadinamic:
Perioada scurt P! " #sec M$ % #sec &$
Perioada lung P' undele monofazice i difazice se succed fr
perioade definite e(act: )sec M$*sec &$)sec M$ *sec&$
+itmul sincopat este combinaia ntre curentul M$ " #sec % #sec pauza %
#sec M$
/n concluzie: curentul diadinamic are 6 forme i urmtoarele efecte:
-8F---monofazat - excitomotor
--:F 1 difazat - antialgic
-#( - perioada scurta 1 resorbtiv
#; - perioada lunga - antialgic
R( - ritm sincopat 1 decontracturant
#entru musculatura normal iner$at se pot folosi curenii diadinamici -n
scop de tonifiere. )u se aplic -n pareze, paralizii spastice.
Curentul diadinamic produce importante efecte ecitatorii i in9ibitorii
locale asupra tegumentului, dar -n special asupra ner$ilor senziti$i i motori.
"ntensitile foarte mari declaneaz senzaie de durere pe locul de aplicaie al
electrozilor ele fiind doze nefiziologice i trebuie e$itate.
%ciunea dinamic const -n ecitarea ner$ilor senziti$i pDn la limita de apariie a
durerii, ecitarea ner$ilor motori periferici i a sistemului neuro$egetati$ cu o
cretere a metabolismului tisular .
%ciunea in9ibitorie este o aciune antialgic, sedati$, 9ipotonizant i de reducere
parial a funciilor unor organe prin desensibilizare.
&ependent de modul n care aplicm terapia cu cureni diadinamici obinem
efecte dinamice sau in,ibitoare imediate - primare . sau tardive - secundare .
instalarea lor cronologic fiind determinat de momentul instalrii fenomenului de
acomodare.
/n general:
intensitatea slab la limita minim a percepiei produce efecte in9ibitorii,
intensitatea mare la limita superioar a toleranei produce preponderent
efecte dinamice.
#rincipalele efecte sunt: analgetice, 9iperemiante, dinamogene.
CBR&)TB; :F ' difazat fi + 100 impulsuri2secund
este considerat ca fiind cel mai analgetic
are efect de -mbuntire a circulaiei arteriale prin in9ibarea simpaticului.
aplicat la o intensitate moderat produce efecte dinamice fugace asupra
sensibilitii.
dac meninem intensitatea curentului se $a instala o in9ibiie senziti$'efect
analgezic + prin creterea pragului de ecitabilitate, si $a dispare senzaia de
$ibraie de la ni$elul tegumentelor.
CBR&)TB; 8F ' monofazat fi + 60 impulsuri2secund
are efect ecitator, crescDnd tonusul muscular produce efecte dinamice mult
mai stabile decDt :F.
senzaia subiecti$ este aceea a unei $ibraii forte, asemntoare unui masa,
curentul 8F se caracterizeaz printr-o dinamic prelungit, o in9ibiie
tardi$ i o acomodare -ntDrziat.
analgezia obinut prin 8F este ce$a mai tardi$, dar mai stabil i mai
persistent decDt cea obinut cu :F.
forma 8F determin contracii musculare c9iar cu intensiti slabe,
progresi$e.
in9ibiia motorie este mult mai tardi$ decDt cea senziti$.
tonicizeaz pereii arteriali prin aciunea $asoconstrictoare.
CBR&)TB; C# ' scurta perioad + alternanta 8F cu :F 1 secund fr
pauz
are efect ecitator, tonicizant, acionDnd ca un masa, profund mai intensG
componenta $asoconstrictoare'8F+ -i confer un efect resorbti$, cu aciune
rapid -n 9ematoame sau subfuziuni post traumatice, -n edemele cu tulburri
trofice din stazele circulatorii periferice.
dup mai multe minute, produce o analgezie secundar cu durat lung.
se caracterizeaz prin efect dinamic motor ce produce contracie dureroas a
muc9ilor striai cu iner$aie normal fr leziuni patologice.
curentul C# este indicat -n atonii, redori musculare, tulburri trofice, algii
traumatice cu edeme ' entorse +, celulite, $arice.
CBR&)TB; ;# ' lunga perioad + alternanta 8F cu durata trenului de > s cu
:F 1 secund fr pauz
prezint un efect analgetic i miorelaant e$ident i persistent, de asemenea
anticongesti$.
este de preferat -n strile dureroase pronunate i persistente
fenomenul de acomodare apare discret la circa H 1 @ sec.,
prin ;# se influeneaz fa$orabil i musculatura neted a organelor interne
din ca$itatea abdominal.
curentul ;# este indicat -n durerile fr adinamie ' ne$ralgii, mialgii,
torticolis, lumbago, dureri ale organelor interne + ca i -n ptozele i atoniile
spastice.
CBR&)TB; R( ' ritm sincopat + alternanta de 8F 1 sec cu pauza de 1 sec
produce cele mai puternice efecte ecitatorii i dinamogene dintre toate
formele de cureni diadinamici.
aciunea de contracie muscular domin toate celelalte efecte i nu este
-nsoit de fenomene de in9ibiie i acomodare din cauza -ntreruperilor
brute i a alternanelor de pauze ce se succed la inter$ale scurte.
curentul R( este indicat -n terapia de gimnastic muscular electric a
acelor bolna$i ce nu prezint leziuni morfologice neuromusculare i -n
atoniile musculare 'normoiner$ate+ postoperatorii.
&F&CT&;& CBR&)I";AR :"%:")%8"C"
&fecte analgezice
&fecte trofice
&fecte ecitomotorii
&fecte asupra organelor interne
8odalitile de aplicare depind de scopurile terapeutice urmrite:
-%plicaii pe punctele dureroase circumscrise. (e utilizeaz electrozi mici, rotunzi,
de mrime egal. #olul negati$ se aplic direct pe locul dureros, iar cel poziti$ la !-J
cm distan.
-%plicaii trans$ersale la ni$elul articulaiilor mari, a zonelor musculare ale
membrelor sau trunc9iului.
-%plicaii longitudinale de-a lungul unui ner$ periferic sau unei ci $asculare.
#entru ner$i, electrodul poziti$, de regul mai mare, se aeaz proimal, -n zona de
emergen, iar cel negati$, mai mic distal, pe zona afectat.
-%plicaii para$ertebrale, pe rdcinile ner$oase, -n radiculite, mialgii
para$ertebrale
-%plicaii mioenergetice, care urmresc tonicizarea unor muc9i normoiner$ai
-8rimea electrodului este -n funcie de regiunea de tratat.
-%plicaia electrodului se face prin intermediul materialelor 9idrofile, umede.
- &lectrozii se fieaz prin benzi sau saci de nisip.
-Timpul de aplicare: @-10 min pt efectul antialgic, 10-!0 min pt efectul tonifiant,
musculotrop
-#olul acti$ este -ntotdeauna negati$
-%plicaia cuprinde -ntre electrozi zona dureroas sau doar punctele trigger
-/ntr-o singur edin se pot utiliza !-J forme de curent -n ordinea
ecitatorKantalgic
-/ntr-o singur edint se pot aborda mai multe zone dureroase
-(enzaia la aplicarea C:: este de uoar -nepatur, de contracie ritmic, de
uoar arsur. (enzaia se $a amplifica -n timp.
"):"C%I""
Curenii diadinamici sunt indicai -n afeciunile aparatului locomotor, -n
primul rDnd afeciunilor reumatice, traumatice articulare i periarticulare,
ne$ralgiile cu di$erse etiologii ca i unele sindroame $asculare trofice i
neuro$egetati$e.
- ;eziuni traumatice - entorse, luaii, traumatisme musculo-ligamentare, contuzii
redori articulare, anc9iloze dup imobilizri pentru fracturi,traumatisme ale
umrului cu interesarea pleului cer$ico bra9ial, a ner$ului spinal i circumfle
(e eclud zonele cu fracturi certe sau suspecte, rupturi ligamentare sau meniscale.
- %feciuni reumatice - mialgii, artrite, artroze, spondiloze manifestari
abarticulare' ne$ralgii, lumbago, lombo sciatic, epicondilite, periartrit scapulo
9umeral, tendinite, bursite+, celulite , zona zoster,
- (indroame $asculare - tulburri circulatorii periferice, boala RaLnond,
acrocianoz, arterit obliterant, $arice
- (indroame trofice - osteoporoze dureroase, retracii apone$rotice , edeme
postraumatice, acroparestezii, atrofii musculare
- (indroame neuro $egetati$e - simpatalgii cu di$erse localizri, epigastralgii,
migrene
- %feciuni abdominale - atonii $eziculare, constipaii atono- spastice
CA)TR%"):"C%I""
-fracturi recente
-escoriaii
-plagi
-leziuni dermatologice
-9emoragii locale sau tromboze $enoase
-nu se aplic precordial
-sarcina
CBR&)TB; TR%B&RT cu frec$ena fi 1>07z cu efect antiagic i
ecitomotor, 9iperemiant. &ste un curent dreptung9iular, cu efect analgetic i
9iperemiant.
&lectrodul negati$ se aplic pe locul dureros, iar cel poziti$ la J-6 cm
distan' nu $a depi H cm+. &fectul analgetic trebuie s se instaleze imediat la
sfDritul edinei, aproimati$ -n 10 minute.
"ndicaii terapeutice:
-%rtroze, stari post traumatice : contuzii, entorse, luaii, -ntinderi musculo-
ligamentare
-%feciuni abarticulare: tendinite, periartrite
T&)( '(T"8B;%R& )&R*A%(M &;&CTR"CM TR%)(CBT%)M+
&ste o metod ce utilizeaz cureni de tip dreptung9iular de ,oas frec$en
i prima dat a fost utilizat de (9ealL -n 1NH!.
8ecanism de aciune:
eliberare de endorfine, enOefaline
in9ibiie presinaptic 'la ni$elul cornului medular dorsal+
in9ibarea direct a ner$ului ecitat anormal
Caracteristici: frec$ena -ntre 1!-600 7z,
:urata impulsurilor -ntre 60 i 600 Ps.
&lectrozii se plaseaz direct pe suprafaa dureroas sau -n apropierea acesteia.
#olaritatea nu are importan.
&ist trei aplicaii T&)(:
1+T&)( con$enional
!+T&)( acupunctura
J+ T&)( intens -
"ndicaii:
afeciuni reumatice,
durerea musculo-sc9eletal
afeciuni post traumatice,
afeciuni neurologice periferice, ne$ralgii,
durerea dentar
stri dureroase acute i cronice post operatorii,
durerile din carcinoame.
Contraindicaii:
osteosinteze metalice
afeciunile cardiace
/01
arteritele obliterante
afeciunile dermatologice
afeciunile inflamatorii contagioase
02C
sarcina
neoplasmele
pacema3er
nu se aplic pe laringe4 pe faa anterioar i lateral a g5tului
Curs J.
Curenii de medie frec$en. Baze fizice. &fecte fiziologice.
8odaliti de aplicare. "ndicaii i contraindicaii.
-ub denumirea de cureni de medie frecven )nelegem o categorie de
cureni alternativi sinusoidali utilizai )n electroterapie cuprini )ntre curenii de 1oas
frecven i cei de )nalt frecven. +n electronic limitele frecvenelor mi1locii sunt
cuprinse )ntre @J66 Az i J6666 Az.
2paratele de cureni de medie frecven, ca ma1oritatea aparatelor de
electroterapie au )n componen urmtoarele " sistem de alimentare, sistem de
transformare $ redresare, poteniometru pentru reglarea intensitii curentului, aparate de
msur $ un miliampermetru (m2 pentru intensitate i Az pentru msurarea frecvenei,
comutatoare pentru formele de curent, 0E&'uri semnalizatoare, sistem de racord cu
pacientul
Exist dou circuite separate cu o frecven de ;4' <66 Az, ce se pot folosi pentru
aplicaii bipolare sau tetrapolare .
%ciunile biologice ale curenilor de medie frec$en
' 2pariia excitaiei fibrelor nervoase mielinice este posibil doar dup o
succesiune de perioade de cureni alternative,
' *u ct crete frecvena curentului de medie frecven, cu att crete i
numrul perioadelor necesare pentru declanarea unui potenial de aciune.
' %ezistena cutanat este sczut la curenii de medie frecven,
' %apiditatea schimbrii direciei curentului alternativ de medie frecven
diminu riscurile efectelor electrolitice cu lezarea tegumentului,
' *ontraciile musculare obinute cu medie frecven sunt puternice,
reversibile i bine suportate
%ciunea fiziologic a curenilor de medie frec$en
!roprietatea principal a curenilor sinusoidali de medie frecven este de a
produce importante efecte )n profunzime fr a produce efecte semnificative de excitaie
asupra tegumentelor.
%ciunile principale sunt :
' aciune stimulatoare asupra musculaturii scheletice, producnd contracii
musculare puternice, reversibile
' stimulare asupra muchilor netezi hipotoni
' analgezie
' aciune vasomotorie cu efect hiperemizant i resorbtiv
%ciunile secundare sunt :
' vasodilataie, decontracturant' miorelaxant, spasmolitic, trofic, i de
influenare a sistemului nervos vegetativ
%ciunea fiziologic a curenilor de medie frec$en
!roprietatea principal a curenilor sinusoidali de medie frecven este de a
produce importante efecte )n profunzime fr a produce efecte semnificative de excitaie
asupra tegumentelor.
%ciunea ecito motorie $ se caracterizeaz prin contracii fiziologice
nedureroase a musculaturii striate cu inervaie normal i se obine prin folosirea
curentului modulat )n perioad scurt, perioad lung, supra modulat sau interferenial cu
o frecven de btaie )ntre 6 $ <J Az.
+n raport cu aceast frecven a stimulului endogen se constat i o aciune
selectiv, astfel"
frecvenele ,,mici( sub <6 Az $ <J Az sunt excitomotorii i stimulative asupra
sistemului nervos vegetativ
frecvenele ,,mi1locii((<@'?J'J6 Az sunt decontracturante, vasomotorii'
vasculotrofice i cu reglare neurovegetativ
frecvenele ,,rapide( )ntre K6 Az $ <66 Az au o aciune analgezic
Hodulaia 6'<6 Az are aciune excitant asupra nervilor motori, deci indicaii de
gimnastic muscular )n hipotonie de inactivitate, redori articulare posttraumatice.
Hodulaia 76'<66 Az are aciune predominant analgetic.
Hodulaia 6'<66 Az are alternan de efecte inhibitorii i excitatorii, adic stri de
relaxare i de stimulare tisular, cu indicaie )n reglarea tonusului tisular,
realiznd un micromasa1 activ de profunzime al musculaturii striate.
Hrimea i profunzimea cmpului de aciune al curentului interferenial sunt
determinate de "
' poziia electrozilor $ transversal, longitudinal
' suprafaa electrozilor ' J cmM $ =6 cmM
*aracterul rspunsului muscular depinde de intensitatea i frecvena excitaiei.
-pre deosebire de curenii diadinamici, curenii exponeniali, ionizri sau
galvanizri putem folosi intensiti mai mari pn la @6 m2 $ J6 m2 fr a risca apariia
arsurilor de arsuri la nivelul tegumentului sau apariia unor senzaii dezagreabile i
dureroase.
0a intensitate subliminal curentul interferenial la frecvene de btaie )nalte
produce importante efecte decontracturante pe care nu le putem obine cu alte mi1loace
electro'terapeutice.
*urenii interfereniali produc i importante efecte tonice i trofice asupra
esuturilor profunde.
Te9nica de aplicare . Nolnavul va sta )n decubit dorsal sau ventral )ntr'o poziie
comod i relaxat. Electrozii se vor alege )n funcie de zona de tratament i indicaii
medicale dup dimensiune, iar aplicarea lor se va face i )n funcie de forma de cureni de
frecven medie, bipolar )n aplicaii transversale sau longitudinale i )n aa fel ca liniile
de for s se intersecteze )n zona procesului patologic pentru curenii interfereniali.
Electrozii se vor aplica pe tegument prin intermediul unui strat hidrofil i se vor
fixa cu a1utorul onor benzi elastice, saci cu nisip sau vid )n cazul electrozilor speciali.
&up )nchiderea circuitului, vom proceda la alegerea formelor de curent
recomandate i la manevrarea lent a poteniometrului.
#ntensitatea curentului se apreciaz subiectiv dup cum urmeaz "
' intensitate slab $ uoar furnictur
' intensitate medie $ senzaie de vibraie fin
' intensitate tare $ contracii musculare nedureroase
' intensitate forte $ contracii musculare dureroase sau atenie OOO $ rupturi
musculare
8u se poate indica cu precizie intensitatea curentului )n m2 deoarece
intensitatea suportat este dependent de mai muli factori, i anume "
' suprafaa electrozilor
' rezistena cutanat
' reactivitatea bolnavului
' sensibilitatea general a bolnavului
2ceti factori variaz mult la acelai bolnav, de la o edin la alta, chiar dac
folosim aceeai electrozi. -ingurul indiciu pentru dozare va rmne aprecierea subiectiv
a bolnavului mai sus menionat.
&urata unei edine este de <6P $ @6P , )n medie <JP , pentru tratamentul
algiilor i de ?6P ' =6P pentru tratamentul tulburrilor trofice.
*hiar dac efectul analgetic se instaleaz )n ma1oritatea cazurilor imediat, totui
este nevoie s facem L $ <6 edine.
+n msura )n care fenomenele dureroase se exacerbeaz dup primele edine este
necesar s suspendm tratamentul.
"):"C%I""
*urenii de frecven medie sunt indicai )n afeciunile aparatului locomotor,
afeciunile reumatice, traumatice articulare i peri articulare, nevralgiile cu diverse
etiologii ca i unele sindroame vasculare trofice.
<leziuni traumatice"
entorse
luxaii
contuzii
redori articulare
anchiloze dup imobilizri pentru fracture
@afeciuni reumatice"
mialgii
nevralgii
lumbago, lombosciatic
periartrit scapulo humeral
cellulite
artrozele )n general
?sindroame vasculare
tulburri circulatorii periferice
boala %aQnond
arterit obliterant
= sindroame trofice
osteoporoze dureroase
edeme posttraumatice
atrofii muscular
obezitate
J afeciuni abdominale
enuresis
atonii veziculare
atonii uterine
constipaii atono spastice
*,89%2#8&#*2##
fazele acute i febrile ale diverselor boli
9N* pulmonar active
tumorile maligne
ginecopatii acute i sub acute
anevrismele vaselor mari
A92 stadiul ## $ ###
artero sclerozele
cardiopatii decompensate
sarcin trim. ## i ###
Curs >.
Terapia de -nalt frec$en.
:efiniie. Clasificare. #roprieti fizice.
Bndele scurte
&iatermia cu unde scurte realizeaz efecte de termoterapie(cu penetrarea )n
esuturile profunde, prin conversia undelor electromagnetice de )nalt frecven )n
cldur, determinnd creterea temperaturii tisulare cu ='JR*, i persistena de @='=K ore.
&iatermia cu unde scurte este utilizat )n scopul diminurii durerii, reducerii
inflamaiei, scderii contracturii musculare, obinerii unei stri de confort a pacientului.
%. #roprietile fizice ale curenilor de -nalt frec$en
*urenii de )nalt frecven au cteva caracteristici prin care se deosebesc de alte
forme de cureni terapeutici, respectiv curentul galvanic i cei de 1oas frecven"
'Brecvena foarte mare
'*urenii de )nalt frecven produc fenomene capacitive, putnd strbate
capaciti pe care curenii de 1oas frecven nu le pot strbate.
'*urenii de )nalt frecven determin fenomene inductive importante.
'!roducerea de energie caloric'
'*mpul de )nalt frecven )nclzete puternic corpurile metalice i soluiile
electrolitice.
B. #articularitile curenilor de -nalt frec$en i aciunile biologice
i fiziologice ale acestora
*aracteristicile curentului de )nalt frecven sunt"
'undele scurte au frecvena de @5, <@ HAz i lungimea de und C<<,6L nm D
'nu au aciune electrolitic i electrochimic ' deci nu produc fenomene de
polarizare D
'nu provoac excitaie neuromuscular ' durata stimulului este sub 6,6< ms i nu
provoac excitaia structurilor nervoase D
'au efecte calorice de profunzime i nu produc leziuni cutanate D
'au efecte termoterapice, fiind proceduri de profunzime D
'tegumentul se comport fie ca o capacitate, atunci cnd curentul trece prin piele
fr s o )nclzeasc, fie ca o rezisten, permind )nclzirea pielii la o frecven mai
mic D
8od de aciune
*ercetrile efectuate au )ncercat s explice modul de aciune al curenilor de )nalt
frecven asupra esuturilor. 2stfel s'a a1uns la concluzia c procesele bioelectrice care au
loc )n corpurile izolante (dielectrice se desfoar conform teoriei dielectricului
neomogen (HaxIell'Sagner i teoriei dipolului (&ebQe.
%ciunea fiziologic a efectului caloric
-e manifest asupra metabolismului celular i anume "
%supra metabolismului
'crete necesarul de oxigen i de substrat nutritiv, inclusiv crete catabolismul.
%supra sistemului circulator
'direct ( se produce vasodilataie capilar arterial
'reflex ( cu eliberarea de substane vasoactive
'general , cu scderea tensiunii arteriale
%supra sistemului ner$os
'central ' are efect sedativ, analgetic
'periferic' crete viteza de conducere, crete excitabilitatea, scade reobaza i
scurteaz cronaxia
%supra sistemului muscular
'miorelaxant, cu scderea tonusului muscular
%supra sistemului imunitar
')mbuntete circulaia i crete fagocitoza, crescnd aciunea imunologic
%supra sistemului endocrin
'efect asupra glandelor endocrine (date )nc neelucidate
Efectul caloric se poate produce"
'local
'prin transmitere
'general (cnd sunt aplicate cantiti mari de energie
Efectul terapeutice derivat din aciunea cldurii este"
'hiperemizant
'analgetic
'miorelaxant
'activarea metabolismului
&in aceste efecte rezult aciunea complex ce subliniaz indicaiile terapeutice"
procese inflamatorii acute, subacute, cronice, posttraumatice, etc.Efectele favorabile sau
nefavorabile sunt condiionate de doza aplicat.
8odaliti de aplicare ale undelor scurte
2plicarea terapeutic a undelor scurte este cea mai veche procedur, dar i cea
mai rspndit. !rin aplicarea acestei forme de tratament se produce endotermie (cldura
se formeaz )n interiorul esuturilor organismului spre deosebire de alte proceduri
terapeutice la care cldura este adus corpului din mediul extern.
*urentul de )nalt frecven produce )nclzire tisular profund, de durat
(temperatura corpului rmne ridicat aproximativ =K'5@ de ore dup procedur
Bazele biofizice ale tratamentului cu unde scurte
*orect este diatermie cu unde scurte. Energia curentului de )nalt frecven este
de <<,6L cm i se transmite corpului )n dou moduri"
". 8etoda -n cDmp condensator
"". 8etoda -n cDmp solenoid
Te9nica i metodologia terapiei cu unde scurte
Hetodologia, efectele i rezultatele aplicrii de unde scurte depinde de cteva
elemente"
'tipul i natura electrozilor ' se ine cont de faptul c electrozii flexibili )nclzesc
mai superficial dect cei rigizi i pot fi utilizai pentru suprafee corporale plane,
'dimensiunea electrozilor ' conturul acestora trebuie s depeasc cu puin
diametrul suprafeei tratate,
'distana fa de suprafaa regiunii tratate $ mrirea distanei peste @'? cm duce la
)nclzire mai profund,
'poziia electrozilor ' acetia trebuie aezati paralel cu suprafaa de tratat pentru a
realiza un cmp uniform de transmisie i )nclzire.
&in punct de vedere teoretic electrozii se pot poziiona )n trei moduri"
'transversal ' pentru articulaii
'longitudinal ' )n aplicaii pentru regiunea spatelui, trunchiului,membrelor
')n unghi drept.
:ozarea intensitii cDmpului de unde scurte
#ntensitatea administrat este variabil )n funcie de"
'sensibilitatea individual la cldur,
'natura regiunii tratate,
'felul, dimensiunea i distana electrozilor fa de suprafaa corporal,
'efectul i scopul terapeutic urmrit,
'stadiul de evoluie al afeciunii tratate.
-e cunosc dou metode de dozare"obiectiv i subiectiv.
8etoda obiecti$
8etoda subiecti$ consta )n caracterul senzaiei percepute de pacient la diferite
doze de intensitate aplicat.
&oza #, cea mai slab, numit ,,la rece(, nu produce nici o senzaieD
&oza ##, slab, numit ,,oligoterm(, produce o senzaie de cldur abia
perceptibilD
&oza ### , medie, produce o senzaie de cldur plcut, suportabilD
&oza #. , puternic, ,,hipertermic(, produce o senzaie de cldur greu
suportabil.
innd cont de cele prezentate, )n alegerea dozelor se va ine cont de urmtoarele
aspecte"
')n stadiile acute se recomand doze mici, cu durat scurt (?'J minute, )n serii
scurte, cu ritm zilnic sau la dou zileD
')n stadiile cronice se recomand doze mari, cu durat de @6'?6 minute, cu
aplicare zilnic sau la doua zileD
'doza # poate fi aplicat )n hiperalgiiD
'dozele ##'### au aciune antispasticD
'dozele mari i scurte au aciune revulsiv )n aplicaiile superficiale.
&urata edinelor este )n funcie de efectul terapeutic urmrit (sedativ'analgetic,
stimulant'excitant, revulsiv, de stadiul de evoluie al afeciunii, de dozele utilizate.!entru
afeciunile acute durata de aplicare este de ?'<6 minute, iar pentru cele cronice de @6'?6
minute, cu un numr de edine de <@'<J.
"ndicaiile terapiei cu unde scurte
%feciuni ale aparatului locomotor
2feciuni reumatice"
'%eumatism degenerativ'gonartroz,spondiloz
'%eumatism inflamator cronic ' spondilita anEilopoetic, poliartrita
'%eumatism abarticular'bursite, tendinite, tenosinovite, periartrita scapulo'
humeral
'-echele posttraumatice ' cu sau fr tablou algoneurodistrofic
%feciuni ale sistemului ner$os
'2le sistemului nervos periferic ' nevralgii, nevrite, pareze, paralizii
'2le sistemului nervos central 'scleroza )n plci, sechele dup poliomielit,
sechele periferice post meningite i mielite
%feciuni cardio$asculare
'9ulburri ale circulaiei periferice venoase ale membrelor
'2ngina pectoral sau insuficiena cardiac
%feciuni ale aparatului respirator
'Nronite, pleurite, pleurezii, astm bronic
%feciuni ale aparatului digesti$
&isEinezii biliare, colecistopatii cronice, periviscerite, spasme esofagiene.
%feciuni ale aparatului uro-genital
'Aipertrofie de prostat, prostatit, colici nefritice, nefrite
%feciuni ginecologice
'Hetroanexite, amenoree, mastite
%feciuni otolaringologice
'-inuzite frontale, rinite cronice, laringite, faringite, otite medii
%feciuni oftalmologice
'#ridociclite, cheratite, coroidite, orgelet, dacriocistite
%feciuni stomatologice
'Gingvite, stomatite, abcese dentare, granuloame, parodontopatii
%feciuni dermatologice
'Buruncule, panaritii, hidrosadenite
Tulburri endocrine
'&ereglri ale hipofizei, tiroidei, pancreasului, suprarenalei.
Contraindicaiile terapiei cu curent de )nalt frecven sunt"
'cldura ' activeaz procesele patologice
'9N*
'hemoragii, tromboflebite acute, tromboze
'tumori maligne, metastaze
'graviditatea, menstruaia
'pace'maEer, corp strin metalic
'arteriopatii grave, avansate
Terapia de inalta frec$enta pulsatila. Bndele decimetrice
#.0erapia de nalt frecven pulsatil.
Diatermia reprezint ncalzirea profund a esuturilor prin curenii de
nalt frecven. Clasic, diatermia prin nalt frecven se clasific n:
- diatermia prin unde medii, corespunznd la = 1 - 1 m, !i
- diatermia prin unde scurte, corespunznd la = 1 - 1 m.
"fectele fiziolo#ice se fundamenteaz pe efectul termic de profunzime, de la care
deriv toate celelalte efecte fiziolo#ice, !i anume:
- nu dau eritem su$ electrozi%
- nclzirea, produs de aceast aplicaie, persist nc &-' ore dup ncetarea
procedurii%
- diferitele esuturi care compun un se#ment se nclzesc diferit%
- puterea de ptrundere a undelor medii (!i a curenilor de nalt frecven, n
#eneral) este invers proporional cu lun#imea de und, astfel :
lun#imea de und mare nu nvin#e pielea, esutul su$cutanat !i #rsimea,
ptrunderea este mic, efectul termic este de suprafa,
lun#imea de und mic determin o ptrundere mai mare * efectul termic se
o$ine mai ales n profunzime, senzaia termic este mult mai mic la suprafa%
- esuturile !i or#anele $o#at vascularizate se nclzesc mult mai #reu, deoarece
sn#ele are efect refrin#ent !i pentru ca rezistena o+mic a esuturilor $o#at
vascularizate este mai mic%
- ca o consecin a nclzirii, se asociaz vasodilataia
,n concluzie , cldura #enerat de undele medii determin, predominant la
nivelele profunde:
vasodilataie,
efect anal#etic, eficient mai ales n durerea de tip isc+emic,
spasmoliza,
cre!terea meta$olismului tisular n zon
-rincipalele indicaii de aplicare a undelor medii sunt:
- afeciunile articulare, n principal cele de#enerative
- suferinele sistemului nervos, mai ales periferic, inclusiv sec+ele posttraumatice
- suferinele aparatului circulator, mai ales periferic,
- suferine ale aparatului respirator, mai ales ale cilor aeriene superioare
- afeciuni ale aparatului di#estiv * mai ales cele declan!ate de spasme
- afeciuni ale aparatului #enito-urinar.
&iatermia cu unde scurte
Clasic, undele scurte se afl n intervalul de lun#ime de und = 1-1 m.
-enetraia acestor unde este mai mare, deci zona de impact este mai profund.
0erapia cu unde ultrascurte
Clasic, domeniul udelor ultrascurte este cuprins n zona de = 1-1 cm, ceea
ce corespunde unor frecvene mai mari de ' ./z (de re#ul ntre '-' ./z). 0e
folose!te o aparatur diferit.Dozarea aplicaiei se face, de re#ul, dup senzaia
su$iectiv a pacientului :
- dozele oli#oterme1reci: pacientul simte senzaia de rece%
- dozele su$medii: $olnavul simte o senzaie de cldur a$ia percepti$il%
- dozele mi2locii: $olnavul simte o senzaie plcut de cldur%
- dozele calde: $olnavul simte o senzaie de cldur intens.
3ciuni $iolo#ice dezvoltate n cursul aplicaiilor de unde ultrascurte sunt:
aciune $iolo#ic-specific, antimicro$ian%
cre!terea temperaturii corpului, consecutiv aplicaiei, !i care nu scade imediat
dup nc+eierea procedurii, putndu-se menine pn la 45-6& ore%
cre!te rata diviziunii celulare, n principal n epiderm, n paralel cu cre!terea
meta$olismului celular%
temperatura esuturilor profunde este mult mai crescut dect a esuturilor
superficiale%
e7ist posi$ilitatea influenrii unor veri#i meta$olice
la nivelul zonelor periferice s-a constatat apariia, dup o scurt perioad de
vasoconstricie, a unei vasodilataii importante, att ca mrime, ct !i ca remanen n
timp%
aciune calmant, sedativ.
Datorit acestor efecte comple7e, aplicaiile undelor ultrascurte respect acelea!i
domenii de patolo#ie prezentate la undele medii.
6ndele decimetrice si centimetrice
Din punctul de vedere al caracteristicilor fizice, este vor$a despre domeniul de
unde cu
= 1-1 cm, corespunznd unui domeniu de frecven = '-'. ./z *
8/9 (ultra +i#+ fre:uenc;), reprezentnd undele cu spectrul cel mai mic. Datorit
caracteristicilor fizice, undele centimetrice !i decimetrice intr n spectrul undelor
electroma#netice, avnd proprieti specifice * fizice, fizicoc+imice !i $iolo#ice.
8ndele decimetrice !i centimetrice prezint proprieti fizice, n primul rnd
optice: ele pot fi reflectate, refractate, adsor$ite, diri2ate !i focalizate. Ca oricare unde
electroma#netice, undele decimetrice !i centimetrice au proprieti fizico-c+imice.
-roprietile $iolo#ice ale undelor decimetrice !i centimetrice sunt multiple. "le
sunt u!or adsor$ite de esuturi !i produc o cre!tere a temperaturii locale: aceasta este
semnificativ la < minute dup nceperea aplicaiei, este ma7im la 1< minute, apoi
scade.
1paratura specific undelor decimetrice i centimetrice
8ndele decimetrice !i centimetrice (microundele) sunt produse de aparate
diferite fa de celelalte forme de cureni de nalt frecven, aparate care se $azeaz n
producerea radiaiei pe un tu$ special, numit triratron sau ma#netron, care este
#eneratorul propriu-zis de radiaie. Din punct de vedere teoretic, acest tu$ funcioneaz
pe $aza principiului mi!crii rapide a electronilor n vid. =iratronul, care n timpul
procesului de producere a radiaiilor se supranclze!te, este prote2at de un ventilator de
rcire.
Contraindicaiile de aplicare ale undelor decimetrice !i centimetrice
(microundelor) sunt urmtoarele:
zonele cu esuturi prost iri#ate, prezentnd fenomene isc+emice%
proeminenele osoase, la nivelul crora apare un mare #rad de refle7ie%
la copii !i adolesceni (n perioada de cre!tere)%
la persoanele cu tendina la +emora#ii, femei cu tul$urri de menstr
(menometrora#ii)%
n sarcin%
n cazul oricror tul$urri ale sensi$ilitii pielii%
n cazul oricror procese acute inflamatorii.
0eriile de unde decimetrice 1 centimetrice nu se repet mai repede de o lun.
Curenii de nalt frecven pulsatil
.odul de aciune al curenilor de nalt frecven pulsatil
Curenii de nalt frecven pulsatil au aciuni !i efecte $iotrofice importante,
Curenii de nalt frecven pulsatil acioneaz, n principal, prin influenarea
mi!crilor ionice intra1e7tracelulare, precum !i a potenialelor $ioelectrice de la
nivelul mem$ranelor celulare.
3cioneaz, n primul rnd, asupra pompelor de >a !i asupra ec+ili$rului
ncrcrii electrice intra1e7tracelulare.
Cmpul electroma#netic creat de curenii de nalt frecven pulsatil
influeneaz favora$il meta$olismul celular,
Curenii de nalt frecven pulsatil influeneaz procesele de sano#enez prin
intermediul sistemului nervos
3ccelereaz procesul de vindecare, n primul rnd prin cre!terea flu7ului de
sn#e local, care cre!te !i o7i#enarea esuturilor n #eneral,
0timuleaz procesele ana$olice celulare din esuturile tratate.
Cre!te capacitatea natural a structurilor celulare de meninere !i cre!tere a
capacitii +istofuncionale !i a reaciilor de aprare !i re#enerare a funciilor
or#anismului
Cre!te aflu7ul de sn#e n periferie, prin amplificarea vascularizaiei locale,
Efectele pe verigile fiziopatologice
?a ora actual, se discut urmatoarele:
- amelioreaz osteoporozele, mai ales cele posttraumatice, dar n #eneral de
orice natur,
- #r$esc evident rezor$ia +ematoamelor !i a inflamaiilor, infecioase sau
neinfecioase,
- #r$esc semnificativ cicatrizarea pl#ilor diverse, a arsurilor, vindecarea local
postoperatorie prin reepitelizarea $un !i rapid,
- previn !i reduc cicatricile c+eloide,
- #r$esc vindecarea arsurilor, prin stimularea esutului de neoformaie cutanat,
- #r$esc su$stanial calusarea fracturilor,
- determin scderea pna la dispariie a edemului tisular, scurtnd timpul de
vindecare a oricrei inflamaii sau pl#i,
- @tope!teA calcificrile or#anizate n structura prilor moi, n cadrul $ursitelor,
tendinitelor,
- vindec ulcerul peptic,
- cicatrizeaz !i vindec ulcerele varicoase,
- diminu !i com$ate spasmului musculaturii netede, adesea #enerator de colici
(colica $iliar, renal, etc).
1vanta7ele aplicrii i utilizrii curenilor pulsai de nalt frecven sunt
multiple:
nu apar efecte termice locale, +ipertonie, arsuri, !i pot fi aplicai inclusiv n
inflamaii !i con#estii, infecioase sau neinfecioase%
contraindicaiile !i efectele secundare sunt minime (practic, doar stimulatorul
cardiac)%
$olnavul nu tre$uie dez$rcat%
$olnavul nu tre$uie suprave#+eat dect la nceputul terapiei%
poate fi tratat orice re#iune a corpului, la orice vrst%
aparatul poate funciona 1B+1zi%
scurteaz evident timpul de vindecare n toate afeciunile !i scade timpul de
spitalizare, precum !i durata tratamentului am$ulator%
nu produce stri de disconfort,
com$ate rapid durerea, ca simptom su$iectiv secundar, indiferent de cauza
acesteia, !i astfel, scade consumul de medicamente.
Indicaiile terapeutice i rezultate
Cndicaiile terapeutice sunt foarte multe !i foarte variate:
- strile posttraumatice, traumatisme de pri moi : contuzii, +ematoame, pl#i
rezolvate c+irur#ical,
- strile post-fractur *
- osteoporozele posttraumatice se amelioreaz evident dup minim B zile de
tratament%
- durioamele plantare operate%
- ulcerele varicoase%
- osteomielitele,
- $ursitele, tenosinovitele, capsulitele retractile%
- determinri oli#oarticulare n poliartrita reumatoid% artrite%
- arsuri%
- afeciuni inflamatorii pelvine : ane7ite, metrite, parametrite
- limiteaz !i asuplizeaz cicatricile c+eloide, sau c+iar mpiedic formarea lor,
- inflamaiile acute pelvine
- afeciuni dento-#in#ivale1$uco-ma7ilare
- pentru sinuzite fronto-ma7ilare, acute !i cronice%
- $ron!ite cu tuse suprtoare, consecina unor viroze, farin#ite%
-diverticulite intestinale,
-cistite, mai ales cele +emora#ice
-colite acute, rectocolite ulcero+emora#ice%
-pielonefrite
-zona zoster%
-$oala ulceroas%
-arterite !i sindrom de claudicaie intermitent.
Curs 6.
Terapia cu ultrasunete. #roprietati fizice.&fecte ale undelor ultrasonore.
Te9nici de aplicare. "ndicatii si contraindicatii
/ltrasunetele sunt oscilaii ale unui mediu elastic, oscilaii care se propag )n
spaiu sub form de unde longitudinale i au frecvena cuprins )ntre @6 EAz $ @66 HAz.
&omeniul de audibilitate este cuprins )ntre <L Az i @6.666 Az. /nei frecvene
mai mici de <LAz )i corespund infrasunete, )ntre <L Az i <L EAz sunt sunete, iar
frecvene mai mari ultrasunete. !este @66 HAz se numesc hipersunete.
&atorit frecvenei ridicate, ultrasunetele prezint unele particulariti specifice"
transport energii mult mai mari dect sunetele,
absorbia i difuzia ultrasunetelor este mai pronunat )n comparaie cu sunetele
raportate la acelai mediu,
transmisia ultrasunetelor crete cu densitatea materialului,
acceleraia particulelor este mare, aproximativ <6
J
g,
pot fi amplificate, focalizate i diri1ate )n direcia dorit.
-ursa de unde transfer mediului o cantitate de energie care se propag )n mediu,
odat cu propagarea undei.
&e obicei parametrul de care se tine cont este puterea 4 suprafata C S 4 cmM.
.iteza de propagare a ultrasunetelor depinde, si ea, de mediu" )n lichidele
organismului, viteza de propagare este de cca. <J66 m4sec, )n vreme ce )n os, viteza este
de ?666 m4sec.
*oncluzia care se contureaza este ca aerul este o bariera de ne)nvins pentru /-
(ex. cantitatile de aer din stomac, intestin, pulmon, care fac din aceste organe zone
inabordabile prin echografie. 0a limita de separatie muschi $ os, reflexia este ?6F
(oricum, se evita )n practica reperele osoase .
Propagarea undei ultrasonice n medii neomogene.
a+ Refleia undelor ultrasonice plane
*nd ultrasunetul se propag i atinge o suprafa de separaie cu un alt mediu, o
parte din energie este transmis )n aceasta din urm, iar restul se reflect cu schimbare de
faz )n primul mediu.
b+ :ifracia i difuzia
c+ #resiunea de radiaie acustic
d+ %tenuarea undei
+n timpul propagrii undei ultrasonore printr'un mediu elastic, prin procese de
difuzie i absorbie se pierde treptat din energie, astfel )nct unda )i micoreaz
intensitatea sau amplitudinea, fenomen numit atenuarea undei.
&fectele fizice ale ultrasunetelor
Efectele fizice ale ultrasunetelor sunt rezultatul interaciunii cu mediul de
propagare, prin transferarea unei pri a energiei undei (efecte termice i prin
modificarea micrilor i distanelor moleculare )n urma comprimrii i dilatrii periodice
(efecte mecanice. 0a rndul lor, acestea produc efecte secundare" termice, mecanice,
electrice, optice, chimice, dependente de frecvena i energia undei ultrasonice i
caracteristicile mediului.
&fecte primare
-Presiunea acustic
'Presiunea de radiaie
'Absorbia ultrasunetelor
'Efect Riemann
-Cavitaia ' apare )n zonele unde rezistena lichidului este mai mic.
&fecte secundare
1+&fecte mecanice:
'&egazarea lichidului
'&ispersia
'!recipitarea i coagularea
!+&fecte termice:
J+&fecte electrice:
>+&fecte optice:
6+&fecte c9imice:
&F&CT&;& B;TR%(B)&T&;AR /) 8&:"" B"A;A."C&
#ropagarea ultrasunetelor -n mediile biologice
.iteza de propagare a undelor ultrasonice depinde de densitatea, compresibilitatea
i )ntr'o msur mic de temperatura mediului biologic. Energia cmpului ultrasonic la
interfaa esuturilor (os $ muchi, os $ creier, unde densitile i vitezele de propagare
sunt diferite, sufer o modificare )n urma fenomenului de refracie sau absorbie.
Benomenul de reflexie i refracie de pe interfaa mediilor biologice se supun legilor din
optic.
&ac unda incident cade perpendicular asupra mediului de separare au loc dou
procese, de reflexie i de transmisie a acesteia
&fectele c9imice
*mpul ultrasonic poduce unele efecte chimice manifestate printr'o accelerare a
reaciilor chimice cunoscute sau prin apariia unei reacii care altfel nu are loc. Energia
cmpului ultrasonic de intensitate suficient de mare poate"
'accelera reacii biochimiceD
'modifica difuziunea i metabolismul celularD
'intensifica reacii de oxido'reducereD
'produce efectul tixotrop.
&fecte biologice
/ltrasunetele produc dou tipuri de efecte asupra organismului"
'ntindere comprimare a esuturilor la nivel celular.
'efect termic de volum.
&in punct de vedere al dependenei efectelor de intensitate s'au delimitat ()n mod
convenional trei domenii utilizate )n practica medical" intensiti mici 6,J $ <,J S4cmM,
intensitii medii <,J $ ? S4cmM, intensiti mari $ ? '<6S4cmM.
!entru intensiti mari, se produc modificri funcionale i structurale ireversibile,
mergnd pn la necroze totale i moartea celulei. *ele mai sensibile la iradiere cu
ultrasunetele sunt celulele tinere i esuturile embrionare i neoplazice.
&fectele aciunii ultrasunetelor asupra elementelor figurate ale sDngelui.
Aciunea ultrasunetelor asupra globulelor roii
&fecte re$ersibile- schimbarea formei i micorarea dimensiunilor eritrocitelor.
&fecte ire$ersibile 1 ca aciune a ultrasunetelor asupra suspensiilor celulare se
produce hemoliza.
%ciunea ultrasunetelor la ni$elul diferitelor esuturi.
/ltrasunetele modific permeabilitatea membranei celulare.
2plicarea ultrasunetelor pe esutul osos, la doze mici, duce la formarea de
osteofite, iar la doze mari, edeme hemoragice, necroze osoase.
&fecte biologice speciale.
-ub aciunea ultrasunetelor se produc i modificri ale cror mecanisme sunt
necunoscute"
'scderea numrului de granule de glicogen din celule
'alterarea mitocondriilor prin creterea volumului i )ntreruperea cristelor acestora.
0eziunile s'ar putea datora aciunii mecanice a ultrasunetului.
'distrugerea sau creterea numrului de lizozomi de la nivel hepaticD
b+ %ciunea undelor ultrasonice asupra biomoleculelor.
*ercetrile referitoare la mucopolizaharidele acide macropolimerice $ acidul hialuronic i
condroitin sulfuric $ au importan deosebit.
&fectele fiziologice ale ultrasunetelor.
!rincipalele efecte fiziologice sunt"
'analgeticeD
'miorelaxanteD
'hiperemiante.
!e lng efectele principale, menionm ca efecte secundare"
'efecte fibrolitice (legate de fenomenele de Trupere i fragmentare tisular(,
'efecte antiinflamatorii (explicate prin aciunile vasomotorii i metabolice.
%plicaii medicale ale ultrasunetelor
:iagnosticul cu ultrasunete.
Terapia cu ultrasunete.
a+ 8ecanisme de aciune -n terapia cu ultrasunete. /ltrasunetele acioneaz complex
asupra organismului uman producnd efecte mecanice, termice i fizico'chimice. Efectele
aciunii ultrasunetelor sunt locale i generale.
&fectele locale mecanice . 9ransmise )n esuturi, ultrasunetele se propag sub forma unor
vibraii mecanice, denumite pulsaii, cu o frecven de K66.6664s.
'vibraiile se propag longitudinal prin esuturi, astfel )nct aciunea lor se aseamn cu
un micromasa1 de )nalt frecvenD
'oscilaiile ultrasonore stimuleaz procesele de difuziune prin membranele
semipermeabile, determinnd intensificarea metabolismului i creterea intensitilor
proceselor de regenerare tisular.
0a doze mici, terapeutice, ultrasunetele determin efecte pozitive i anume"
'stimularea schimburilor metaboliceD
'intensificarea proceselor de regenerare tisularD
'stimularea irigaiei sanguineD
'creterea oxigenrii esuturilorD
'reacii funcionale neuromusculare (cu modificarea conductibilitii nervoase.
Efectele termice' care se bazeaz pe absorbia ultrasunetelor )n esuturi, energia mecanic
transformndu'se )n energie termic, adic )n cldur, ultrasonoterapia primind
denumirea de Tdiatermie ultrasonor(. 9ransformarea energiei mecanice )n energie
termic scade proporional cu creterea profunzimii.
Efecte fizio'chimice
0a doza1ul terapeutic se pot produce vezicule, fr lezarea mediului ultrasonorizat.
Efecte clinico'funcionale
%ciunea general . ,rganismul trebuie considerat ca un tot, o entitate. /ltrasunetele
induc reacii cu caracter general, modul de aciune biologic ia natere pe cale neuro'
reflex i neuro'umoral.
!e cale neural se realizeaz efecte"
'de stimulare a circulaieiD
'de calmare a durerilorD
'de reglare a tonusului muscularD
'de ameliorare a troficitii.
b+"ndicaii ale terapiei cu ultrasunete.
2ciunile biologice complexe determin multiple indicaii ale acestui tratament.
/ltrasunetele se dovedesc utile )n diverse procese patologice"
'afeciuni reumatice" reumatism degenerativ (artroze, reumatism inflamator cronic
( artrite, spondilite, reumatism abarticular (mialgii, tendinite, epicondilite, radiculopatii,
!-A.
'sechele posttraumatice " (contuzii, entorse, luxaii, hematoame.
'afeciuni cardiovasculare" tulburri ale circulaiei periferice venoase ale membrelor,
arteriopatii obliterante.
'afeciuni ale aparatului digestiv" periviscerite, sindroame aderenialeD
'afeciuni ale aparatului urogenital" hipertrofie de prostat, colici nefretice, metroanexite,
parametrite cronice, unele mastiteD
'afeciuni ,0" sinuzite, riniteD
'afeciuni dermatologice" furuncule, panariii, hidrosadeniteD
'afeciuni ale sistemului nervos periferic" nevralgii i neuromialgii, distrofie muscular
progresivD
'afectri locale sau generale ale esutului colagen" fibrozite, miozite, dermatomiozite,
sclerodermie.
%plicaii ale ultrasunetelor -n stomatologie
%plicaii ale ultrasunetelor asupra tumorilor.
(c+ Contraindicaiile ultrasonoterapiei.
Contraindicaii generale"
'modificri tegumentare, afeciuni cutanateD
'tulburri de coagulare sanguin, fragilitate capilarD
'stri generale alterate (caexiiD
'stri febrileD
'fenomene inflamatorii acuteD
'reumatism articular acutD
'insuficien cardio'circulatorie, insuficien coronarian, tulburri de ritm cardiacD
'tromboflebite, tromboze, variceD
'calcificarea progresiv a pereilor arterialiD
Contraindicaii speciale"
'nu se vor face aplicaii pe zone de cretere ale oaselor la copii i adolesceniD
'nu se aplic ultrasunete pe uter gravid, cord, splin, ficat, plmni (a se vedea
echografia.
d+ 8odaliti de aplicare a ultrasunetelor.
Borme de ultrasunet. /ltrasonoterapia include diferite tipuri de vibraii ultrasonice"
continui i )n impulsuri.
'/ltrasunetul )n regim continuu
'/ltrasunetul )n regim de impulsuri
:ozarea terapeutic.
!rin doz de ultrasunete se )nelege cantitatea de energie absorbit )ntr'o unitate de timp
de o unitate de volum a obiectului iradiat.
*ercetnd efectele fizico'chimice ale ultrasunetelor continui i )n impulsuri asupra serului
sanguin uman, cercettorii au propus o clasificare a intensitilor biologice, astfel"
&omeniul # (o,< $ 6,= S4cmM cu modificri reversibileD
&omeniul ## (6,J $ 6,L S4cmM cu aciune fizico'chimic maximD
&omeniul ### (6,K S4cmM i peste cu modificri stabile i ireversibile.
+n general, durata unei aplicaii pe o zon este de @'J minute, chiar L $ <6 minute )n cazul
unei articulaii, dar nu peste <6 minute. %itmul edinelor este zilnic sau la @ zile, cu un
numr de edine de L $ <J edine. -eria de edine se poate repeta la = $ L sptmni )n
funcie de rezultatele obinute i scopul urmrit.
-e mai iau )n considerare urmtoarele"
'aplicaia de ultrasunet nu trebuie s fie urmat de o alt procedurD
'nu este indicat succesiunea masa1 $ ultrasunetD
'este contraindicat aplicarea concomitent a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia
pe aceeai regiuneD
'aplicaiile cu ultrasunet pot preceda edinele de EinetoterapieD
')n anumite afeciuni se recomand terapia combinat de sonoterapie cu cureni de
1oas frecven pentru potenare analgetic i efect miorelaxant.
%legerea formei de cupla,:
*upla1 direct $ este forma cea mai utilizat. -e utilizeaz soluii de contact )ntre
capul traductorului i tegument pentru a se evita reflectarea undelor oscilatorii ale
ultrasunetelor de ctre straturile de aer. -oluia de contact poate fi $unguente, geluriD
/ltrasonoforez $ este tot un cupla1 direct, care se realizeaz cu a1utorul unor
substane medicamentoase )nglobate )n soluia de contact, aleas )n funcie de scopul
terapeutic urmritD
*upla1ul indirect $ prin intermediul apei (subacval )n bi pariale (mai frecvent
sau generale.
Fototerapia. #roprietati fizice.
&fecte biologice si fiziologice ale luminii.
Forme de aplicare. "ndicatii si contraindicatii
Fototerapie $terapia cu lumina. /tilizeaza energia radianta luminoasa asupra
organismului.
Energia radiant luminoasa poate fi"
'naturala(solara
'artificiala $ furnizata de spectrele de iradiere emise in anumite conditii
/tilizarea in scop terapeutic a luminii solare este denumita helioterapie.
Energia radianta artificiala este furnizata de aparatura medicala prin transformarea
energiei electrice.
!roprietatile fundamentale ale luminii
!ropagarea rectilinie intr'un mediu omogen
%eflexia
%efractia
#nterferenta
&ifractia
!olarizarea
2spectul ondulatoriu al luminii ' radiatia electromagnetica este o vibratie
sinusoidala si se caracterizeaza prin" lungime de unda(, frecventa, perioada de
timp, numar de unde pe centimetru.
%adiatiile luminoase propriu'zise care fac obiectul fototerapiei, cuprind numai
zona radiatiilor infrarosii, a radiatiilor vizibile si acelor ultraviolet.
2ctiunile fizico'chimice ale luminii
<. Efectul termic
@. 2bsorbtia
?. %eflexia si refractia
=. Efecte fotoelectrice
J. Efecte fotochimice
2ctiunea biologica a luminii
<.2supra proteinelor si a aminoacizilor " sunt alterate metabolismul si activitatea
celulara .
@.2ctiunea %/. asupra sterolilor ' Ergosterolul in epiderm este transformat in vit.& .
?.2ctiunea asupra organismelor monocelulare si a bacteriilor ' au efect bactericid prin
coagularea celulei bacteriene. *a urmare , %/. sunt utilizati"
'pentru prepararea vaccinurilor ( rabia , febra aftoasa
'pentru sterilizarea si dezinfectarea apei
'pentru sterilizarea si dezinfectarea aerului ( spitale , sali de operatie , scoli etc.
=.2ctiunea asupra tegumentului
' difera in functie de lungimea de unda a radiatiei " cele infrarosii au efect caloric de
profunzime
CUcele /. CU @,? mm in tegument
Curs <.
Radiatiile ultra$iolete. Radiatiile infrarosii.
8odalitati de aplicare. "ndicatii si contraindicatii
Radiatiile infrarosii 1 date fizice si biologice
%adiatiile infrarosii sunt emisii fotonice cu energie )nalta a caror lungime de unda
este cuprinsa )ntre ?666'<J666 nm (dupa unii chiar mai mult si 5L6 nm. +n acest interval
larg, exista o clasificare )n trei domenii"
)ntre 5L6'<=66 nm $ spectrul radiatiilor infrarosii de tip 2
)ntre <=66'?666 nm $ spectrul radiatiilor infrarosii de tip N,
)ntre ?666'<J666 nm (sau mai mult $ spectrul radiatiilor infrarosii de tip *.
+n cursul aplicatiei radiatiilor infrarosii, au loc doua fenomene aflate )n permanent
echilibru" transmisia energiei prin epiderm $ absorbtia energiei la nivelul straturilor
strabatute. 2bsorbtia energiei este mai mare pentru radiatii cu lungimi de unda ( mari.
*aldura, produsa prin transferul de energie, determina urmatoarele efecte"
<. eritem cu persistenta redusa
@. stimularea secretiei clorhidropeptice a stomacului
?. influentarea pigmentogenezei
=. efectul nociv asupra ochiului
;umina $izibila 1 date fizice si biologice
0umina vizibila este acea emisie electromagnetica cuprinsa )n domeniul 5L6'=66
nm. Este cunoscut faptul ca lumina vizibila este compusa dintr'un spectru de sapte culori,
din suprapunerea carora rezulta lumina vizibila. *orespondenta )ntre culori si diversele
domenii ale lungimilor de unda este urmatoarea"
' 5L6'LJ6 nm C rosu,
' LJ6'L66 nm C orange,
' L66'JL6 nm C galben,
' JL6'J?6 nm C verde,
' J?6'=76 nm C albastru,
' =76'=J6 nm C indigo,
' =J6'=66 nm C violet.
%adiatiile infrarosii(%#%" #n terapie se folosesc urmatoarele lungimi de unda "
'5L6 mV ' <J66 mV C sunt de profunzime
'<J6 mV ' J666 mV C sunt absorbite de epiderm si derm
'U J666 mV C sunt de suprafata
Efecte "
' au actiune calorica profunda cu cat lungimea de unda este mai scurta
' produc modificari tranzitorii in circulatia tegumentara
' edem al stratului mucos al papilelor dermice
' dozele mari pot provoca arsuri de diferite grade in functie de intensitatea si durata
expunerii , alterari sau chiar distrugeri celulare ( flictene .
2plicatiile cu radiatii infrarosii se pot face in "
' spatiu deschis C lampa -ollux
' spatiu inchis C baile de lumina
' partiale D
' generale
#ndicatiile %#% in spatiu deschis"
'afectiuni locale insotite de edeme inflamatorii si staza superficialaD
'inflamatii ale tegumentului acute sau cronice"plagi superficiale,foliculite,furuncule etc.
'celuliteD
'afectiuni reumatologice degenerative(artrozaDstari contuzionale posttraumaticeD
'afectiuni respiratorii acute
'leziuni cutanate postoperatorii,degenerative,radiodermitele,eczemele,piodermitele
'tulburari circulatoriiperiferice"acrocianoze,sindr. 0aQnaund,arterite obliterante cu
tulburari troficeD
'tulburari spastice viscerale abdominale.
#ndicatiile %#% in spatiu inchis"
'are caracter de termoterapie de sudatie si de solicitare generala a organismului,mai ales
baile generale de luminaD
'boli cu metabolism scaut"obezitate, hipotiroidism(fara interesare cardiaca,diabet,
diateze uriceD
'boli reumatismale degenerative"artroze, periartrite, mialgiiD
'intoxicatii cronice cu metale grele ,in care sudatia intensa permite eliminarea acestoraD
'afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale organeor genitale(metroanexite,D
'afectiuni cronice ale aparatului respirator"astm, bronsite cronice
*ontraindicatii ale %#%"
'nu se aplica in perioada imediat urmatoare traumatismelorD
'nu in hemoragii recente sau riscuri de hemoragiiD
'inflamatii acute,supuratiiD
'stari febrile
%adiatiile ultaviolete $ date fizice si biologice
%adiatiile ultraviolete se afla )n vecinatatea radiatiilor fotonice, si pot dezvolta )n
substrat reactii de ionizare, uneori nocive pentru tesuturile implicate.
Efectele fizice si fizico'chimice produse de radiatiile ultraviolete )n substratul
incitat sunt variate"
' efect fotovoltaic ' efect fotochimic
' efect fotoconductiv
' efect fotoelectric propriuzis
' efect de fluorescent.
+n functie de lungimea de unda si de efectele biologice, radiatiile ultraviolete se
)mpart )n urmatoarele zone"
' zona 2 $ zona cu lungime de unda ( Tlunga( $ )ntre =66'?@6(?<J nm,
' zona N $ zona cu lungime de unda ( medie $ )ntre ?@6(?<J'@K6 nm,
' zona * $ zona cu lungime de unda ( scurta $ sub @K6 nm ()ntre @K6'<66 nm
2bsorbtia radiatiilor /. )n piele creste o data cu scaderea lungimii de unda (" la
@K6 nm absorbtia este puternica iar la lungimi de unda ( sub @J6 nm nu mai exista
transmisie epidermica, exista practic, numai absorbtie. &eci la nivelul stratului cornos al
epidermului, )nregistram oprirea tuturor radiatiilor de tip /.*.
Radiatia ultra$ioleta'RB*+ Efecte"
<.stimularea tegumentului'este mai puternica in functie de unghiul de incidenta si
lungimea de unda.#ntensitatea maxima la incidenta perpendiculara si lungime de unda
@K6 mV.
@.pigmentatie cutanata'se produce in @ etape
CUeritemul actinicCfenomen fotochimic precoce ,dupa expunerea tegumentului la %/.D
CUpigmentatie melanica 'apare dupa disparitia eritemului actinic ca urmare a expunerii
tegumentului la %/.(soare,artificiale,la %#% sau %xD
?.producerea vit.&(calciferoluluiregleaza mecanismul fosfocalcic,previne rahitismul
=.efect desensibilizant antialgic,prin aplicare pe zone circumscrise(dureroase
J.efect asupra hemetopoezei(o cresc
L.efect dezinfectant
5.efect psihologic(stimulante, excitante
#ndicatiile tratamentului cu %/."
'in afectiuni dermatologice"cicatrci cheiloide,dermatite , eczeme, foliculite, furunculoza,
degeraturi, eritem pernio, herpes zoster, herpes, psoriazis.
'in pediatrie"tratamentul rahitismului,astmul infantil
'in reumatologie"afectiuni degenerative,artrita reumatoida, nevralgii
'9N*(nu in activitate
'sindroame neurovegetative
'afectiuni ,%0
'profilactic
*ontraindicatiile apicatiei %/."
'neoplazii
'9N* activa
'casexii
'*#,#*,A92.,2.*
'insuficienta renala
'stari hemoragipare
'hipotiroidia
'nevroze
'sarcina
'fotosensibilitate
9ehnica aplicarii %/." -e fac aplicatii locale si generale
'lampi cu cuart
'lampi cu mercur
'lampi cu electrozi de carbune
'lampi cu arc voltaic
#nainte de inceperea tratamentului se face biodozimetriaCmasurarea timpului
minim necesar pt obtinerea celui mai slab eritem pe tegument.
#n functie de eritemul rezultat"
'gradul #'culoare rosie slaba
'gradul ##'rosu net ,urmat de pigmentatie
'gradul ###'reactie putin pala, incon1urat de lizereu rosu viu, urmata de descuamare
'gradul #.'rosu aprins cu aspect de arsura,insotit de edem
:e obicei se alege biodoza care a determinat eritem de gradul doi.
Efectele cutanate acute (imediate ale radiatiilor /. sunt" eritemul, pigmentarea
si modularea cresterii celulelor epidermice.
Efectele cutanate cronice (tardive ale radiatiilor /. sunt" fotoelastoza
(foto)mbatrnirea, aparitia petelor pigmentare, cancerele pielii.
-timularea pigmentarii pielii
!igmentul specific coloratiei pielii se numeste melanina si apare la nivelul
melanocitelor.,
!igmentarea este stimulata de radiatiile ultraviolete (/., de lumina vizibila si de
temperatura ridicata $ temperatura ridicata inclusiv prin radiatia infrarosie $.
Aiperpigmentarea prin impactul radiatiei /. se produce )n doua feluri"
' hiperpigmentarea rapida $ prin efect fotocatalitic
' hiperpigmentarea stabila $ urmeaza eritemului si presupune neoformare de pigment .
:eratoza
:eratoza este principala reactie fiziologica de aparare contra excesului de radiatii
ultraviolete sau solare, )n general. :eratina creeaza un ecran protector, mecanic si chimic,
dar asigura si elasticitatea pielii. &epasirea limitelor iradierii determina hiperEeratoza,
care poate deveni nociva, asa cum se )ntmpla )n cazul Eeratozei solare care este o
leziune reactionala, potential cancerigena.
2lte efecte ale radiatiilor ultraviolete sau solare
-ub actiunea radiatiilor ultraviolete sau solare integrale este posibila eliberarea
sau sinteza unor substante biologic'active"
' histamina $ implicata )n vasodilatatia locala si la distanta
' activarea riboflavinei si efectul insulin'liEe
' efectul antialgic dezvoltat de expunerea la radiatii /.4solare, ca terapie reflexa,
' efectul stimulant asupra metabolismului bazal,
' scaderea colesterolului liber,
' sub actiunea radiatiilor ultraviolete are loc sinteza vitaminei &?
Efectele cronice ale radiatiei ultraviolete
Expunerea cronica la radiatia /. determina, la nivel celular, leziuni moleculare sau
macromoleculare" efectele cele mai importante implica modificari ale structurilor
proteice si inactivarea enzimelor la nivel celular.
*ele mai importante efecte cronice ale radiatiilor /. sunt"
a. foto)mbatrnirea,
b. deshidratarea tegumentara cu aparitia petelor pigmentare,
c. carcinogeneza cutanata.
Aelioterapia
0umina solara beneficiaza de emisia combinata radiatie infrarosie'lumina
vizibila'radiatie ultravioleta, deci va beneficia de suma efectelor celor trei domenii
radiative care se potenteaza )ntre ele. %adiatia /. contribuie la formarea stratului de
ozon (din oxigenul atmosferic $ activitatea maxima o realizeaza mai ales prin /.* cu
@=@ nmD ozonul, la rndul sau, absoarbe radiatia /. (mai ales extremele nocive ale
spectrului /. 1ucnd rolul unui ecran'filtru.
%aspunsul organismului uman la radiatia solara globala depinde de sensibilitatea
eritematoasa a fiecarui subiect. Benotipul cutanat uman recunoaste, din punctul de vedere
al sensibilitatii eritematoase, = tipuri principale"
' tipul # $ )ntotdeauna arsura, niciodata pigmentare,
' tipul ## $ )ntotdeauna arsura, pigmentare medie,
' tipul ### $ ocazional arsura, )ntotdeauna pigmentare,
' tipul #. $ niciodata arsura, )ntotdeauna pigmentare.
&ozarea iradierii cu ultraviolete (/. se poate face"
' pentru )ntreg corpul $ corect se face dozarea pe torace,
' )n cmpuri localizate $ dozarea se face pe cmpurile respective.
&aca ne referim la cura heliomarina, organismul uman beneficiaza de complexul
terapeutic cunoscut sub numele de talasoterapie, )n care se includ efectele bioclimatului
specific marin (de litoral, precum si efectele celorlalti factori de cura (aerosoli, nisip,
namol etc..
+n cazul expunerilor la radiatiile solare )n conditiile montane, mai ales iarna, cnd
suprafetele sunt acoperite cu zapada si gheata, care au capacitate reflectorizanta
importanta $ radiatia reflectata repezinta pna la K6'76F din radiatia solara globala $,
organismul este supus unui important stress adaptativ" asistam la antrenari si modulari ale
functiilor diverselor aparate, si mai mult, aceste expuneri repetate influenteaza
reactivitatea neuro'vegetativa.
,bservatii"
' cu ct soarele este mai 1os, cu att durata expunerii va cresteD
' pentru tegumentele sensibile, durata de expunere scade cu ?6'L6F, )n vreme ce pentru
tegumentele rezistente, durata creste la fel, cu ?6'L6F.
Hi1loacele de protectie fata de radiatiile fotonice ()n principal radiatiile /. si4sau
solare se clasifica )n doua categorii importante"
' mi1loace de protectie nefarmacologice $ piesele de vestimentatie, ochelarii,dispozitivele
de ecranare,
' mi1loace de protectie farmacologice $ care se sub)mpart )n"
o mi1loace de protectie farmacologice de uz extern, si
o mi1loace de protectie farmacologice de uz intern $carotenoizii
+n cazul expunerilor prelungite la doze intense de radiatii este necesara ungerea
tegumentelor cu emulsii sau creme bogate )n uleiuri vegetale care"
' )mpiedica deshidratarea cutanata,
' au actiune filtranta, fotoprotectoare, utila pentru orice fel de subiect expus.
!rincipalele indicatii de utilizare a helioterapiei, si a fototerapiei )n general, sunt"
' indicatii profilactice, primare si secundare $ perioadele de convalescenta dupa unele
boli, rahitismul, osteomalacia, etc.
' indicatii terapeutice $ neurodermita constitutionala, psoriazis vulgar, eczema atopica,
bronhopneumopatia obstructiva cronica si alte pneumopatii cronice (ca terapie reflexa,
tulburarile circulatorii periferice ()n cadrul metodologiilor complexe care cuprind si
terapiile termice contrastante, alaturi de tratamentul postural, exercitiile de mers, etc.,
procese cronice de perigastrita asociate cu hiposecretie clorhidropeptica gastrica, s.a.
!rincipalele contraindicatii ale fototerapiei sunt" fotodermatozele, leziunile
cutanate precanceroase, inflamatiile acute epidermice, tuberculoza evolutiva, herpes.
;aser. &fectele terapiei cu laser. 8odalitati de aplicare. "ndicatii si contraindicatii
T&R%#"% CB ;%(&R"
Bazele fizice ale laserilor: 02-E%C amplificarea luminii prin stimularea emisiei
de radiaii. 0aserele sunt o categorie de dispozitive cuantice care genereaz radiaie
electromagnetic coerent cu lungimi de und cuprinse )ntre <66 mm (ultraviolet )n vid
i @ mm (undele milimetrice. Bolosirea termenului de radiaie )n fizica laserelor se refer
la un transfer de energie.
#roprietile fascicolului laser
'*oerena.
'&irecionalitatea.
'&ensitatea ridicat de putere.
'Honocromaticitatea.
")T&R%CI"B)&% ;%(&R 1 I&(BT
#nteraciunea laser $ esut este un fenomen complex, influenat pe de o parte de
parametrii diferitelor lasere i pe de alt parte de proprietile esuturilor.
Parametrii laserului!
'lungimea de und,
'parametrii fasciculului (putere iradiant, intensitate, divergen, calitatea
fasciculului,
'timpul de expunere (timpul de iradiere, forma4durata impulsului, frecvena de
repetiie a impulsului,
'unghiul de inciden al iradierii.
Caracteristicile esutului!
'proprietile optice (absorbia, reflexia, indici de refracie,
'proprieti termice (temperatur, capacitate termic,
'proprieti mecanice (densitate, elasticitate, tonicitate,
'compoziie chimic (coninut )n ap, prezena cromoforilor exogeni sau
endogeni,
'anatomia esutului (microstructura, aran1amentul celulelor, structura esutului,
'fiziologia esutului (starea metabolic, fazele unor bioritmuri ale organului.
Caracteristicile mediului ambiant!
'presiune,
'temperatur,
'umiditate,
'condiii la suprafaa esutului,
'aerul, apa, sngele.
Caracteristicile produselor de ablaie!
'compoziie chimic,
'structur geometric,
'proprieti optice
&ac un fascicul laser a1unge pe un esut se pot produce patru procese"
Wreflexia ()ntoarcerea unde laser la surs sau la alt suprafaD
Wabsorbia (fenomenul principal care afecteaz esutulD
Wdispersia (energia fasciculului laser ce se disipeaz )n esut spre locuri nedoriteD
Wtransmisia (lumina trece, este transmis prin esut i doar o mic parte este absorbit.
Efectele directe pot fi"
"ioc#imice
"ioelectrice
"ioenergetice.
Efectele indirecte sunt reprezentate prin"
'-timularea microcirculaiei
'*reterea troficitii locale
9erapeutic, efectele directe i indirecte se materializeaz prin" efect analgetic,
antiinflamator, antiedematos, normalizarea circulaiei locale i efect de biostimulare.
Efectele fototermice asupra esuturilor se manifest prin trei categorii de aplicai"
'Aipertermia,
'*oagularea esuturilor
'+ndeprtarea esuturilor prin ablaie
+n funcie de temperatur, efectele termice asupra esuturilor pot fi clasificate
astfel"
'pn la ?5X* nu se produc leziuni tisulare ireversibileD
')ntre =6'=JX* apar inducie enzimatic, edem, i chiar moartea celularD
'la o temperatur de L6X* denaturarea ireversibil a proteinelor, coagulare i necroz
incipientD
'la K6X* denaturarea colagenului, defecte de membranD
'la <66X* uscarea, vaporizarea apei tisulare, secionare, ablaieD
'la peste <J6X* carbonizare, ardereD
'la peste ?66X* vaporizare, gazificare, leziuni termomecanice, unde de oc.
Efecte fotomecanice - rezult din vibraia mediului parcurs de radiaia laser i
este generat de energia eliberat mediului prin absorbia unui foton incident.
%(#&CT& %;& %#;"C%I"";AR ;%(&R&;AR /) 8&:"C")M
9ipuri de lasere i aplicaiile lor medicale
2plicaiile medicale ale laserelor pot fi de natur diagnostic i terapeutic.
2plicaiile teraputice ale laserelor )n medicin sunt bazate pe efectele radiaiilor
laser asupra esuturilor.
9erapia cu laser cuprinde"
'biostimulare cu radiaie electromagneticD
'seciunea esuturilor, )ndeprtarea lor, coagularea.
&eci, laserele medicale se subdivid )n"
-atermice Qsoft5 lasere, sau lasere mici 1 cu putere energetic mic 'ordinul mR+,
fr proprieti distructi$e, cu aciune asupra metabolismului celularG
-termice, cu puteri ridicate de emisie 'mai muli zeci de R+ i o energie mare
eliberat -n esuturi, a$Dnd larg utilizare -n c9irurgie.
0aserele se pot clasifica dup natura mediului activ care poate fi gazos, lichid,
solid.
'0aser cu mediu activ solid
'0aser cu mediu activ lichid
'0aser cu mediu activ gazos
Terapia cu lasere de putere mic.
!rincipiul de baz al terapiei cu lasere de putere mic (0009'loI level laser
therapQ, const )n modificarea selectiv a celulelor )n funcie de lungimea de und a
radiaiei laser, fr o )nclzire semnificativ.
%adiaia laser exercit un efect anestezic local, care se produce la ?'J minute de la
)nceputul iradierii i care se datoreaz creterii conduciei nervilor periferici.
9erapia cu lasere de putere mic se aplic )n diferite grupe de afeciuni"
'&ermatologie" herpes, acnee, micoze, tromboflebite, ulceraii varicoase, etc.D
'-tomatologie" carii dentare, carii subgingivale, gingivite, stomatite, parodontite acute i
cronice, herpes, nevralgie trigeminalD
'Ginecologie" afeciuni inflamatorii ale colului uterin, ulceraii, inflamaii ale vaginului,
boli venerice etc.D
'8eurologie" pentru stimularea creterii i recondiionrii nervilorD
',rtopedie" artroscopie, discectomie, traumatisme membre (entorse, entezite, contuzii,
consolidarea fracturilorD
'%ecuperare i fizioterapie" bolile aparatului locomotor, artroze, afeciuni postraumatice.
2plicaii ale laserilor )n diferite domenii de specialitate"oftalmologie.
,stomatologie, chirurgia cardiac ,o.r.l, chirurgia digestiv, dermatologie,ortopedie,
ginecologie, urologie.
2plicaii de laseri de mic putere )n medicina fizic de recuperare i )n
reumatologie.
+n domeniul recuperrii, medicinii fizice, balneologiei i reumatologiei se
utilizeaz terapia cu lasere de putere mic
'pentru efecte antalgice
'pentru efecte antiinflamatorii
'pentru efecte trofice
'pentru efecte circulatorii
*ele mai folosite lasere sunt" laserul cu gaz Ae'8e i laserul cu semiconductori.
*ontraindicaiile, reaciile adverse i riscurile aplicaiilor cu laser.
*ontraindicaiile pot fi"
- absolute (tratament direct al ochiului
'relative!
'iradiere )n prezena unui neoplasm activ, inclusiv cutanat,
'pe cartila1 epifizar la copil,
'pacieni cu fotosensitivitate crescut, sub tratament cu steroizi,
'pacieni cu deficite cognitive, bolnavi psihici, epileptici, spasmofilici,
'fontanele deschise ale sugarilor, defecte ale calotei craniene,
'iradierea snilor la femei cu mastopatii,
'iradierea fetusului sau tratament pe uterul gravid,
'zone cu hemoragii acute masive.
%eaciile adverse includ"
'uscciunea pielii,
'fotosensibilitate,
'hipersensibilitate luminoas nocturn,
'reacii parasimpaticotone" ameeal, confuzie, vrsturi, transpiraii,
'creterea senzaiei de durere,
'somnolena,
'iradierea zonelor lombo'sacrate sau pelvine inferioare la femei )n perioada ciclului
menstrual (poate crete fluxul menstrual.
%iscurile se refer la"
'riscul de electrocutare $ este necesar verificarea aparatului lunar, la L luni sau mcar
anual,
'riscul de arsuri oculare $ se impune purtarea de ochelari de protecie speciali.
Curs H
Terapia prin campuri magnetice de ,oasa frec$enta.
Baze fizice. &fectele magnetoterapiei.
8odalitati de aplicare. "ndicatii si contraindicatii.
CDmpurile magnetice de ,oasa frec$enta
/n camp magnetic este produs de un curent electric sau de catre un camp electric
variabil. , bobina prin care circula curent electric produce camp magnetic. *ampul magnetic
este caracterizat de liniile de camp sau de forta magnetica, a caror desime si forma determina
intensitatea acestuia. *u cat intensitatea campului magnetic este mai mare, liniile de forta
magnetic sunt mai dese. 9otalitatea liniilor de forta magnetic care trec printr'o suprafata
formeaza fluxul magnetic. *ampul magnetic produs de un curent are aceiasi parametri fizici ca
si curentul. &aca un curent este alternativ, campul magnetic este tot alternativ, avand aceeasi
frecventaD daca este sub forma de impulsuri, campul magnetic corespunzator este tot sub forma
de impulsuri.
%ctiunile cDmpurilor magnetice
2ctiunea cmpului magnetic asupra structurilor biologice determina modificari
energetice la nivelul suprafetei celulare, care determina activarea schimburilor de substante la
nivel membranar si intensifica procesele enzimatice, astfel )nct intensifica metabolismul
celular, uneori chiar activnd aparatul genetic al celulei, daca intensitatea cmpului magnetic
este suficient de mare.
2plicarea cmpului magnetic pulsator (alternativ activeaza procesele metabolice prin
mai multe mecanisme"
*reste permeabilitatea pentru oxigen a membranei celulare
2ccentueaza dezvoltarea tesutului de granulatie reparator, )n procesul de vindecare a
ranilor
-ub actiunea cmpului magnetic de 1oasa frecventa, mai ales pulsatil, se pot produce
efecte favorabile care conduc la accelerarea proceselor de reparatie )n"
Y cicatrizarea plagilor,
Y calusarea fracturilor,
Y vindecarea necrozelor si ranilor, indiferent de etiologie.
Bazele fiziologice ale terapiei cu cDmpuri magnetice
!rocesele metabolice celulare sunt influentate diferit, )n functie de forma cmp
magnetic aplicata.
Exista doua categorii mari de cmp magnetic "
*mpul magnetic continuu ' acesta dezvolta efecte predominant anabolice,
*mpul magnetic )ntrerupt dezvolta efecte predominant catabolice,
(istemul ner$os central '()C+ si $egetati$ '()*+
*mp magnetic continuu" induce o actiune sedativa, tranchilizanta, actiune sinergica,
cumulativa la aplicarea concomitenta de medicatie tranchilizanta.
*mp magnetic )ntrerupt " stimuleaza simpaticul si determina cresterea adrenalinei
sanguine cu peste L6F din valoarea de bazaD formele )ntrerupte sunt excitante,
simpaticotone, ergotrope,
%eactiile negative posibile, )n functie de forma de cmp magnetic, sunt urmatoarele"
C$mpul magnetic ntrerupt, inadecvat tipului de reactie a sistemului nervos, la
pacientul tratat, determina"
' cefalee,
' irascibilitate,
' tulburari de somn,
' tahicardie.
C$mp magnetic continuu, inadecvat tipului de reactie a sistemului nervos, la pacientul
tratat,determina"
' adinamie,
' somnolenta,
' hipotensiune ortostatica,
' sensibilitate crescuta la frig,
' apatie,
' indiferenta la mediu.
Borma de aplicare se coreleaza cu bioritmul "
cmp magnetic continuu $ este sedativ si se aplica mai ales dupa'amiaza sau seara,
cmp magnetic )ntrerupt $ se aplica dimineata, pentru promovarea starii ergotrope de
reactivitate
/n aparat de magnetodiaflux are )n componena lui urmtoarele componente "
' sistemul de alimentare
' sistemul de redresare
' sistemul de divizare
' aparate de msur i semnalizare
' sistemul de comutare a frecvenei " J6 Az, <66 Az, J6 Az $ <66 Az
%egimurile de activitate sunt "
' regim fr )ntrerupere (continuu cu efect sedativ
' regim cu )ntreruperi ritmice cu efect de stimulare
' regim cu )ntreruperi aritmice cu efect excitant
%acordarea cu pacientul se face prin intermediul unor electromagnei $ bobine(self "
' una de dimensiuni mai mici (diametru aprox. ?LJ mm pentru zona cervical
' una de dimensiuni mai mari (diametru aprox. J7J mm pentru zona lombar
' o pereche cubici polarizai 8 $ - ( @66Z<66ZL6 pentru articulaii
' plci de diferite dimensiuni simple, duble sau triple
8etodologia aplicarii :
cuplare cordon alimentare,
cuplare fisa pe panoul posterior,
pozitionare )ntrerupatoare la pozitia 6,
se verifica aparatul, se fixeaza timpul,
se alege regimul de lucru.
Reguli de aplicare "
)n sali separate,
bolnavii se aseaza4culca pe paturi de lemn,
spatiu minim )ntre paturi ? m,
bolnavii se vor prezenta fara obiecte metalice si ceas,
este contraindicat la bolnavii cu pacemaEer si piese metalice ortopedice,
bolnavul se postureaza )n decubit dorsal, )ntr'o pozitie comoda, si va fi )mbracat le1er,
extremitatea cefalica se orienteaza spre nord,
selfurile trebuie sa vina )n contact direct cu regiunea de tratat si sageata sa fie orientata
spre extremitatea cefalica a bolnavului.
8etodologia de aplicare a cDmpurilor magnetice de ,oasa frec$enta -n di$erse
domenii de patologie
%fectiunile articulare
*mpul magnetic actioneaza cert asupra articulatiilor si a proceselor patologice de la acest
nivel, activnd urmatoarele mecanisme "
scade inflamatia articulara si periarticulara,
scade contractura antalgica,
creste pragul cortical la durere, si prin aceasta, creste rezistenta la stimulul algic.
2rtrozele
-e folosesc cmpurile magnetice de 1oasa frecventa, mai ales daca suferintele articulare
degenerative sunt )nsotite de distonii neurovegetative (bolnavi nevrotici, sau nevrozati de
sufeintele cronice.
%eumatismul abarticular. -e fac aplicatii locale sau generale. -e aplica cmp magnetic
continuu.
%eumatismul inflamator cronic' *onsecintele aplicarii de cmp magnetic "
scade inflamatia,
scade durerea,
creste mobilitatea articulara,
-echele posttraumatice ' cmp continuu sau cmp )ntrerupt ritmic, pentru @='=6 min,
zilnic, <6'<= zile.
+n entorse, status post'ruptura musculara sau tendinoasa, pentru mai mult de ?6'=6
min, zilnic, <@'@6 sedinte pe serie.
*onsolidarea fracturilor "
' -e considera ca aplicatia de cmpuri magnetice de 1oasa frecventa accelereaza cu <KF
depunerea de calciu )n os )n fiecare zi, si creste constant calcemia, modificare care se mentine
si la <= zile de la terminarea tratamentului.
' -e aplica precoce, dupa instalarea contentiei"=6'L6 min, zilnic, @6'=6 sedinte pe serie, pna la
consolidareD )n cazul consolidarii )ntrziate, se fac @'? sedinte pe saptamna pna la deghipsare
%fectiuni neuro-psi9ice
+n nevroze astenice, nevroze infantile cu comportament agresiv"
+n psihastenii, nevroze depresive"
+n distonii neuro'vegetative"
#n sindroame spastice si alte hipertonii (hemiplegie, leuconevraxita, paraplegii, etc.,
precum si rigiditate (ex. boala !arEinson"
%fectiuni cardio-$asculare
#ndicatii "
boala %aQnaud, acrocianoza,
trombangeita obliterantaD
arteriopatie aterosclerotica sau diabetica
)n cazul aterosclerozei, la nivelul circulatiei cerebrale mai ales
hipertensiunea arteriala (A92, )n primul rnd de stadiul #, si partial stadiul ##
%fectiuni respiratorii
*mpul magnetic de 1oasa frecventa forma )ntrerupta ritmic este indicata )n cazul
pacientului cu reactivitate bronsica intensa la acetilcolina si raspuns prompt la
simpaticomimetic.
*mpul magnetic de 1oasa frecventa forma continua se indica la bolnavii anxiosi, cu
dominanta simpatica.
+n toate tipurile de suferinta respiratorie, chiar daca forma de cmp difera (este cea
indicata mai sus, )n functie de caz, aplicatia se face la fel" se pot utiliza si formele
combinate continuu ; )ntrerupta ritmic.
%fectiuni digesti$e
/lcer gastric, duodenal "
Gastrita cronica"
Enterocolopatii cronice nespecifice, disEinezii hipertone, hiperEinezii"
&isEinezii hipotone, hipoEinezii (ex. biliare
%fectiuni endocrine
&iabetul zaharat tip ## (insulino'independent
Aipertiroidia )n stadiu neurogen
%fectiuni ginecologice
&ismenoreea functionala
+n metroanexitele cronice nespecifice, cervicitele cronice nespecifice, ca si )n
tulburarile de climax sau preclimax
8agnetoterapia locala
Hagnetoterapia locala se foloseste )n mod deosebit, )n calusarea fracturilor si
rezolvarea
pseudoartrozelor. +n pseudoartroze, aplicatiile de magnetoterapie locala conduce la rezolvarea
clinica si radiologica )n K6F din cazuri.
Contraindicatiile principale ale aplicarii cmpurilor magnetice sunt urmatoarele"
purtatorii de pacemaEer cardiac,
bolnavii cu boli de snge grave (anemie, leucoze, trombopenii,
starile hemoragice $ la orice nivel,
bolile infectioase active, starile febrile,
tumorile maligne,
insuficienta hepatica decompensata,
insuficienta renala decompensata,
sindroamele endocrine grave, decompensate sau avansate cu complicatii (acromegalie,
bolile NasedoI, *ushing, 2ddison,
tuberculoza activa $ indiferent de localizare,
psihozele decompensate
sarcina
CDmpul electromagnetic cu regim continuu ' se adreseaz sistemului nervos central
i simptomatologiei locale neuromusculare, producnd o stare de relaxare general cu tendin
la somn, o echilibrare a reaciilor emotive cu reglarea tulburrilor neurovegetative, o scdere a
tonusului muscular i o uoar scdere a tensiunii arteriale.
2ciunea local direct antiinflamatoare i antialgic asupra esuturilor i celulelor
este destul de evident )n aplicarea cmpurilor electromagnetice )n regim continuu.
0a aceasta mai contribuie i aciunea termic local, care prin hiperemia pe care o
provoac )mbuntete nutriia i oxigenarea esuturilor i mrete troficitatea acestora.
+n general cmpurile electromagnetice continui produc efecte de sedare asupra
sistemului nervos central, care se menin circa =K h de la efectuarea tratamentului.
CDmpul electromagnetic cu regim -ntrerupt ' produce efecte de excitare asupra
sistemului nervos central, o cretere a tonusului muscular, o cretere uoar a tensiunii arteriale
)n special la hipotensivi cu o scdere a reflectivitii vagale i )n general predominant
fenomenele catabolice.
Efecte favorabile se obin )n procese patologice de tip reumatic prin dispariia
tumefierii articulare, a tulburrilor circulatorii i ameliorarea durerilor )n ceste cazuri.
*mpurile electromagnetice produc o stare de euforie general, o cretere evident a
puterii de munc i o ameliorare a capacitii de )nvare, normalizarea somnului agitat,
)nlturarea strii de oboseal matinal, a strii de irascibilitate accentuat i a tendinelor la
plns a nevroticilor.
*mpurile electromagnetice influeneaz strile alergice cu urticarie , prurit chiar din
prima serie de cur, dar dup a ## a serie se constat efecte de durat., crete pofta de mncare,
diureza, scade tensiunea arterial.
8suri de protecie i securitate a muncii
+nainte de )nceperea procedurii se verific "
'legtura cu pmntul
'patul i aparatul s fi suficient de distanat de obiectele metalice mari (dulapuri, calorifere
'duumeaua s fie uscat
'bobinele sau cordoanele lor de alimentare s nu fie )n atingere cu obiecte metalice
')nveliurile cordoanelor s fie intacte
'carcasele bobinelor s nu fie fisurate
:up punerea -n funcie a aparatelor este strict interzis SS :
'a se umbla la aparat, conductori, bobine
'a se conecta bobinele sau plcile suplimentare
'a se obtura sau acoperi orificiile de rcire ale aparatelor
&ste de asemenea strict interzis SSS :
'punerea )n funciune a aparatelor )n atmosfere ce conin pulberi bune conductoare de
electricitate, pulberi explozive sau corosive
'supunerea la ocuri violente a bobinelor, fapt ce ar duce la scurtcircuitarea, deteriorarea sau
)ntreruperea lor
+ncperile pentru tratamentul cu cureni electromagnetici trebuie s fie spaioase,
luminoase, bine aerisite i s nu aib alte aparate de electroterapie ca " aparate de microunde,
ultrascurte, ultrasunet, infraroii i )n special de ultraviolete care ionizeaz atmosfera din
camer.
*anapelele de terapie cu cureni electromagnetici trebuie s fie confecionate )n
)ntregime din lemn, prin lipire sau )mbinare cu cuie de lemn i s fie amplasate la o distan de
minimum ? m )ntre ele pentru a nu se influena i interfera cmpurile magnetice. !e ct posibil
patul s fie amplasat cu capul spre 8 geografic. !acienii care au )n corpul lor obiecte metalice
introduse operator sau schi1e, gloane pot beneficia de tratament cu cmp electromagnetic, fr
a i se aplica bobinele )n aproprierea lor, iar timpul de tratament s nu depeasc =P.
!ersonalul medical care lucreaz cu aceti cureni prezint de obicei la )nceput sau
dup terminarea serviciului o stare de somn fiziologic plcut resimit, care dup cteva zile
duce la reglarea strilor de somn'veghe, dar dac se lucreaz mai multe ore este indicat ca s se
stea ct mai puin )n prea1ma aparatelor atunci cnd se afl )n funciune i s se fac rotaia de
la lun la lun.
C6+! 8
2ioclima +om5niei. 1pele minerale. Peloidele -nmolurile terapeutice.. Cura
balneoclimaterica. /I&+90E+M90E+1PI1 -/00.
2ioclima +om5niei
Bioclima excitant solicitant de cmpie (< 200m) i de litoral (0-35 m)
Dioclima e7citant solicitant de cmpie
a)la: 3mara, ?acul 0arat, >icolina-Ca!i, Dile 9eli7, Duzia! (cu nuane moderate)
$)indicatii:
1.profilactice: persoanele sntoase cu predispozitie pentru m$olnaviri pe teren
constituional, deficiene funcionale !i or#anice ale aparatului locomotor pe fond nervos
+iporeactiv, meteorosensi$ilitate, potenial aler#ic, tul$urri meta$olice.
&. curative: afeciuni EF? repetate, ra+itism, osteoporoz, $oli reumatolo#ice
de#enerative articulare !i a$articulare, sec+ele posttraumatice ale aparatului locomotor,
sec+ele datorit leziunii 8.- (unitii motorii periferice), #inecopatii inflamatorii cronice, astm
$ronsic, $ron!it,$ronsiectazii n stadiu iniial, =DC e7trapulmonar (#an#lionar, osteoarticular)
sta$ilizat, rezor$ia e7udatelor
c)contraindicatii: afeciuni cardio-vasculare avansate, afeciuni respiratorii cu deficit
funcional important, $oli neurolo#ice centrale !i periferice asociate cu +iperreactiviti
nervoase, =DC pulmonar sta$ilizat recent, $oli endocrine pe fond +iperfuncional,fi$romatoza
uterin cu menometrolo#ii, tumori $eni#ne cu potenial de mali#nizare, $oli reumatolo#ice
inflamatorii
d) indicate pentru: aero+elio-terapieonciuni cu nmol rece !i imersie n lac
Dioclima e7citant-solicitanta de litoral
a)indicatii: cele de mai susGdermatoze (eczeme, i+tioze, psoriazis, dermatite atopice),
/=3 #radul C, $olnavi cu risc meta$olic lipidic
$)contraindicatii: cele de mai sus
c)indicatii pentru:
1. aero+elioterapie
&. talasoterapie=climat de litoralG$aie de aerGradiaii solareGnisipul pla2elor
(psamoterapia) sau nmol terapeuticGapa mrii(valurile)
Bioclima sedativ-indiferent (de crutare) de dealuri i podiuri (200-300 600-
00m)
a)la: 0lnic .oldova, 0lnic -ra+ova, Hovora, Dile Elne!ti, Dile /erculane, Dazna,
0ovata, .oneasa, Ecna Iu#ata#
$)indicatii: cei ce nu suporta variaii termice-$arice-actinice, cure de odi+n !i stari de
convalescenta, $oli reumatice inlamatorii (-F, F33), $oli cardio-vasculare !i respiratorii n
stare avansat !i cu rezerve funcionale , sindromul de menopauz
c)indicat pentru:
1.climatoterapieGaerosoli ve#etaliGaeroionizare (-)
&.saline (0lnic -ra+ova, =#. Ecna, -raid, Cacica, Ecna De2)
contraindicaii: =DC pulmonar, C-C decompensat, CC, neo pulmonar,
reumatism inflamator !i cronic de#enerativ n puseele acute, infecii, pacieni fe$rili, status
asmaticus, vrsta J'-4 ani
'. mofete =emanaii de CE& #az uscatGemanaii de CE& artificial (Covasna, Dile
=u!nad, Dorsec, Duzia!, Dalvan;as)
Bioclima tonic-stimulant de munte (600-00!"00m)
a)la:=u!nad, Dorsec, 0inaia, Katra Dornei, ?acul Fosu, C+eia, Du!teni, -redeal,
-ltinis, 0tna de Kale
$)indicaii
1. profilactice: surmena2 fizic !i intelectual, stri de convalescen !i $olnavi cu
suficiente resurse cardio-respiratorii, tul$urri funcionale neurove#etative pe fond
+iperreactiv, activitate n medii cu no7e respiratorii
&. curative: anemie secundar, astm $ron!ic aler#ic, tra+eo$ron!ite cronice, =DC
pulmonar !i e7trapulmonar, neurastenie forme +iperactive, +ipertiroidie $eni#n, ra+itism
d)contraindicaii: afeciuni cardio-respiratorii cronice cu rezerve funcionale , sarcin
cnd #ravida provine de la altitudine 2oas, vrsta cu tul$urri 3=0, reumatism de#enerativ
cu tul$urri ma2ore de =F !i meteorosensi$ilitate, covalescena cu denutriie important
e)indicat pentru aero+elioterapie
1pele minerale
1. Clasificare
a) pe #a$a ori%inii&
1.ape de profunzime (2uvenile)
&.ape de suprafa (vadoase)
'.ape din pnzele su$terane captive (veterice, fosile)
#) pe #a$a vite$ei de circula'ie&
1.cu dinamic mare: $icar$onatate
&.cu dinamic medie: sulfatate, calcare, ma#neziene, sla$ mineralizate
'.cu dinamic redus: srate, iodurate, $romurate
2.0ipuri de ape minerale:
(pele al%ominerale& mineralizare total<1#1l, nu conin elemente farmacolo#ice
active !i
(pele alcaline i alcalino-teroase
(pele cloruro-sodice (srate)&
(pele iodurate&
(pele sulfatate&
(pele feru%inoase) de o#icei i car#o%a$oase sau mixte
(pele arsenicale scoase din uz pentru c limita de to7icitate n apa pota$il=.&m#
3s1l
(pele sulfuroase&
(pele car#o%a$oase
Peloidele -nmolurile terapeutice.
#.Clasificare:
a)sedimente curative:
$)pmnturi curative (roci de sedimentare): -luturi !i mare
-tufuri calcaroase
).Compoziie:
a)fa$a solid&
#)fa$a lic*id&
c)fa$a %a$oas: /&0, CE&, /&, E&, +idrocar$uri
:.Caracteristici fizicoc,imice:
a)c*imice&
-te7tura (#radul de murdrire al nmolului
-coninutul #lo$al n su$stan or#anic raportat la su$stana uscata (tur$a !i
sapropela > 1L, mineralele J 1L)
-umiditatea (mineralele<<L /&E, sapropel=<-6L /&E, tur$a=6-5L /&E)
#)fi$ice&
-+idrope7ia=capacitatea de a$sor$ie !i reinere a /&E (or#anici=&L,
minerali=1L)
-#reutatea specific=densitatea ( la minerale !i la tur$)
-termope7ia=capacitatea de reinere a M ( ,6cal1N#11C !i este la cel or#anice !i
la cele minerale)
-#ranulaia=marimea parial !i #radul de dispersie
;.1ciune:?a contact cu te#umentele refle7e locale !i la distane=faza
refle7eli$erare de mediatori c+imici (acetilcotina, #rupa +istaminei)faza neuro+ormonal
vasodilataie (la care contri$uie !i M)rezor$ia elementelor c+imice or#enice !i
anor#anice coninute n faza lic+id reactivitaii enzimatice a celulelor epiteliale de
a$sor$ie (citocromo7idate, fosfataza alcalin, 3=--aza), .-O acide (acid +idraluronic) n
su$stana fundamental a esutului con2unctiv din piele, stimularea aciunii a7ului diencefalo-
+ipofizo-suprarenalian sau resta$ilirea ec+ili$rului lui funcional, aprarea imunolo#ic !i
antito7ic
*.Metodologie de aplicare:
-tampoane va#inale
-cataplasme
-mpac+etare cu nmol :
-local: strat de 1-&cm, =='5-4<C
-#eneral: ' N# nmol, ==4&C, cedeaz 15cal din care 1cal ptrund n corp !i
=C cu 1-&C, durata=1<-'P, zilnic sau la dou zile, 1&-1< $i
-onciunea cu nmol rece: e7punere la soare 1-1<P nmol n strat su$ire uscare
nmol la soare n '-BP=culoare cenu!ie$aie de 1-1<P n lacGnot !i mi!care du! scurt
cu ap dulceodi+n n pat cel puin o or
<.Indicaii: afeciuni reumatismale de#enerative, inflamatorii, a$articulare, sec+ele
poliomielitice , afeciuni neurolo#ice ale nervilor periferici, afeciuni #inecolo#ice cronice utero-
ane7iale !i sterilitate, +ipofuncii ale #landelor cu secreie intern, psoriazis, eczeme, urticarie
cronic
=.Contraindicaii: #enerale, forme accentuate ale afeciunilor de mai sus, astm,
+epatit, ulcer, nefrite, litiaze renale, /=3 cu =3 sistolic>15cm, +=3 cu =3 sistolic<1cm
8.!taiuni:
-nmol de tur$:Katra Dornei, Dorsec, 0ome!eni, 9eli7
-nmol sapropelic: -de liman: =ec+ir#+iol, "forie
-de lac srat continental: 3mara, ?acul 0rat, 0ovata, Dazna
-nmol mineral:-silicios iodat: Hovora
-feru#inos: Heoa#iu
Cura balneoclimaterica
#.Cura balnear profilactic:
+epre$entat de profilaxia&
a)primar:
$)secundar:n afeciuni cronice
,etodolo%ie&
a)aplicarea de factori termici contrastani:
$)mi!carea:
c)crenoterapia:
d)dietoterapia:
e)cura de sudaie:
f)aplicarea de factori mecanici:
-ndica'ii&
a)n staiuni:
-de pe litoral (e7citant-solicitant): "forie >ord, .an#alia, =ec+ir#+iol
-din cmpie (e7citant-solicitant): 3mara, ?acul 0rat, Dalta 3l$
- zone colinare (sedativ-indiferent, de cruare) : Hovora, /erculane, Elne!ti,
Climne!ti, Cciulata, Covasna, Heoa#iu, .oneasa, Calacea, Ecnele
$)n staiuni cu posi$ilitate de crenoterapie : (Elne!ti, Dorsec, Climne!ti, Cciulata,
0n#eorz, 0lnic .oldova, Calacea, ?ipova, .alna!-Di): persoanele de B<-6 ani cu profesii
sedentare, +iperponderali !i cu antecedente de constipaie sau di#estie #rea
c)n staiuni cu ape termale(toate staiunile permanente) ce practic cure de sudaie-
dietoterapie-terapie prin mi!care-aplicaii de factori mecanici la :
-sedentari, +ipomo$ili, +iperponderali
-cei ce intr n cate#oria de factori de risc pentru afeciunile cardio-vasculare
).Cura balnear terapeutic: $olnavi cu suferine prezente care au nevoie de un
tratament comple7, n condiii de sanatorizare pe $aza unui dia#nostic complet (clinic !i
paraclinic) al $olii !i a statusului evolutiv
:.Cura balnear de recuperare: $olnavii cronici cu incapacitate de munc !i la unele
cate#orii de deficiene !i invalizi
(fec'iuni reumatismale&
De#enerative:
Cnflamatorii:
3$articulare: ca la cele inflamatorii
.ec*ele posttraumatice ale aparatului locomotor&
(fec'iuni neurolo%ice&
(fec'iuni cardio-vasculare&
(fec'iuni respiratorii i /+0&
(fec'iunile tu#ului di%estiv i *epato-#iliare&
(fec'iunile cronice ale cilor urinare&
Boli de meta#olism i nutri'ie&
(fec'iuni %inecol%ice&
(fec'iuni dermatolo%ice
(fec'iuni endocrine&
;. Contraindicaii generale:
-afeciuni fe$rile acute !i afeciuni cronice n perioada de e7acer$are, $oli infecioase
n perioada de conta#iozitate
-$oli venerice n stare de conta#iozitate (sifilis, #onoree), purttorii de #ermeni
pato#eni (streptococ +emolitic, 3#/$)
-stri ca!ectice indiferent de cauz, tumori mali#ne indiferent de form-sediu- stare
evolutiv, +emora#ii repetate !i a$undente de orice natur
-sarcin patolo#ic n orice lun !i sarcin normal mai mare de trei luni, epilepsie
-$oli de sn#e sau sistemice cronice cu alterarea strii #enerale (anemie pernicioas,
leucemie, limfoame), purttori de #ermeni sau infestai cu parazitoze
-psi+opatii cu tul$urri de comportament social, alcoolism cronic cu tul$urri neuro-
psi+ice, to7icomanii
-$olnavi la limita decompensrii de or#an, $oli dermatolo#ice cu potenial de
conta#iune sau leziuni mari inestetice, insuficien cardio-renal-+epatic manifestat
-$olnavi care nu se pot autoservi (sunt trimi!i n sanatorii speciale)
/I&+90E+M90E+1PI1 -/00.
Mi7loacele i te,nica /00
#. Compresele
a) Dup temperatur:
Feci:= 15 - &4 C
Fcoroase: = = &< - '& C
Calde:= = '5 - 4& C
9ier$ini: = = 4' - 4< C
3lternante := = 4 - 4< C, D (durata) = &-' min. = = 1& - 1B C, D = .<-1 min, <-B
alternane
0timulante (-riessnitz) - reci : = 15 - &4 C, D = & * B ore
Cu a$uri - = = B - 6 C
$) Dup re#iune : ?a cap- Feci - calde
- -ariale - complete
?a #t: reci, calde
?a torace: reci, calde, stimulante (cruciate)
-recardiale:reci (=15 - &4 C, D = & - ' 7 1 -1< min 1 -& 7 1
-1,< ore)
?a trunc+i:reci, calde, stimulante
?a a$domen: reci, calde, stimulante (D = & * ' ore toat
noaptea)
?a #am$e:stimulante
). Cataplasme = calde
a) 8mede
.iez de pine, tre, fin inte#ral, semine sau fin de in, mu!eel, floare de fn,
malv, alt+al -fier$ere
0mntn sau $rnz de vaci * reci, calde
.ent - oprire sau umezire cu ap cald
.u!tar, +rean - ap sttut
>mol !i lut - calde
$) 8scate -nclzire
=re de #ru, secar !i porum$
Duruieni, diverse
0are, nisip
:. !plrile
-unt proceduri la care acioneaz )n principal factorul termic, aciunea celui mecanic
fiind mai redus, dar totui existent i favoriznd aciunea primului.
-plrile se realizeaz cu un prosop )nmuiat )n ap, la temperatura indicat, care se
stoarce uor. *u micri lungi de sus )n 1os i invers, repetate de J'L ori, se spal apoi regiunea
respectiv. 0a final se terge cu cearaful de )nvelit i apoi se acoper.
-plrile se clasific dup urmtoarele criterii"
Temperatur"
reci, de <K'@@X *D
calde, de ?K'=6X *D
alternante, de ?K'=6X *, urmate de <K'@@X *.
Regiune i metodologie"
> pariale"
ale extremitilor ' iniial faa anterioar i apoi posterioar,
superioare i inferioare ' iniial faa posterioar, apoi anterioar, iar )n final prile
lateraleD
> complete ' bolnavului )n picioare i se spal )nti partea posterioar a corpului, de la
clcie la ceaf, apoi partea anterioar, de la degete la brbie, ulterior prile laterale, ce
cuprind i membrele superioare, i, )n final, partea anterioar a membrelor inferioare.
;. 2ile
9actorului termic !i mecanic i se adau# la $ile simple !i imersia n ap, suportat de
diferitele re#iuni ale corpului sau corpul n ntre#ime, !i efectul diferiilor ad2uvani la $ile
medicinale. Dile se clasific dup temperatur, re#iune !i metodolo#ie n modul urmtor:
Bi simple"
generale"
calde, de ?L'?7X *, i fierbini, de =6'=?X *"
pariale"
Bi medicinale"
Bi speciale:
Ni de abur
Ni de aer cald
Ni de lumin
Ni de soare, nisip, nmol
5. Duurile
Du!urile sunt aplicaii de ap cu temperatur varia$il su$ presiune, cu a2utorul unor
dispozitive speciale. 9actorul mecanic se adau# celui termic, cptnd o importan cel puin
e#al.Du!urile se clasific n modul urmtor:
Dup temperatura apei"
reci,
calde,
alternante,
1up forma 2etului produs de dispo$itivul de evacuare:
duuri rozet, cu efect calmantD
duuri sit, cu efect tonifiantD
duuri sul, cu efect excitant
Dup direcia de aplicare a etului"
orizontaleD
verticale ascendente sau descendente,
<. %plicaii speciale
2ile cu v5rte7 de ap ->,irlpool.
[ :uul masa,
[ :uul subac$al
0erapia cu factori contrastani -cura ?neipp.
T (auna
[ Crioterapia C adevrata aplicare de rece local ( conductibilitatea nervilor aferenti,
excitabilitatea direct a fibrei musculare, tensiunea muscular i viteza de contractare cu
duratei de contracie, vscozitatea )n esuturi i articulaii.
masa1ul cu ghea " cu un calup mare de ghea se freac uor zona algic i

4

sau
contracturat, cu micri alternate )n ambele sensuri i circulare, pn cnd apare
analgezia ()n medie J'5 minuteD este urmat obligatoriu de micri i manevre.
flux de aer rece pe tegument
evaporarea de lichide volatile la - corpului i care iau \ din esuturi" :elen aplic are @6
sec pauz <6 sec reluare
comprese cu gheaa granulat
friciuni cu ghea solid
baie foarte rece de extremiti" 9C@*, &C@6'?6sec
comprese foarte umede cu ap i ghea" 9C 'J*, &C=min
6. @mpac,etrile
Cu parafin
pensulare pentru re#iuni ntinse: H (#rosime) = < - 1 cm, D = ' - B min.
man!oane pentru articulaiile mari
$i de parafin pentru e7tremiti
fe!i parafinate pentru articulaiile mici
plci de parafin pentru re#iuni plane: H = & - ' cm, D = & - 4 min
<. 2ctiunile biologice ale curentului galvanic
@. !olarizarea tisulara prin curent galvanic si fenomenul de depolarizare
?. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
=. Efecte fiziologice si terapeutice ale aplicatiilor curentului galvanic
J. !rincipalele domenii clinice de aplicare a proceduriloe de electroterapie bazate pe
curent galvanic
L. !rincipalele forme metodologice de aplicare a curentului galvanic
5. *urenii de 1oas frecven. Generaliti. !roprieti fizice.
K. *urentul diadinamic' generalitati, forme, efecte, modalitati de aplicare, indicatii,
contraindicatii, tipuri de *&& caracteristici si efecte
7. *urent 9rabert'caracteristici, efecte, mod de aplicare, indicatii, contraindicatii
<6. 9E8- $ caracteristici, efecte, mod de aplicare, indicatii, contraindicatii
<<. #ndicaii i contraindicaii )n aplicarea curenilor de 1oas frecven
<@. !roprietatile biologice ale curentilor de medie frecventa
<?. Efectele fiziologice si terapeutice ale curentilor de medie frecventa
?5. *urentii interferentiali $ baze fizice si fiziologice, modalitati de aplicare
<=. Efecte fiziologice si terapeutice ale aplicatiilor curentilor de medie frecventa
interferentiali
<J. !rincipalele domenii clinice de aplicare a proceduriloe de electroterapie bazate pe
curentilor de medie frecventa interferentiali
<L. !rincipalele forme metodologice de aplicare a curentilor de medie frecventa
interferentiali, indicatii si contraindicatii
<5. 8otiuni clasice despre diatermie si curentii de )nalta frecventa
<K. 2ctiunea fiziologica a efectului caloric
<7. 2plicatiile curentilor de )nalta frecventa )n practica metodologie si dozare
@6 #ndicatii si contraindicatii de aplicare a curentilor de )nalta frecventa
@<. /ndele decimetrice si centimetrice $ aplicatii practice, efecte, indicatii, contraindicatii
@@. 9erapia de )nalta frecventa pulsata $ mod de actiune, aplicatii practice, efecte, indicatii
@?. Efectele ultrasunetelor proprietati unde ultrasonore,efectele ultrasunetelor in mediile
biologice, efecte fiziologice ale /- ,
@=. 2paratele de ultrasunete $ metodologie de aplicatie, dozare terapeutica
@J. Efecte locale si la distanta )n aplicarea terapeutica a ultrasunetelor
@L.#ndicatiile aplicatiilor de ultrasunete, contraindicatiile aplicarii /-
@5. !roprietatile fizice ale luminii
@K. 2ctiunile fizico'chimice ale luminii,
@7. %adiatiile infrarosii $ date fizice si efecte biologice, metodologie, efectele caldurii
?6.0umina vizibila $ date fizice si efecte biologice, metodologie, aplicatii si indicatii de
tratament
?<. %adiatiile ultraviolete $ date fizice si efecte biologice, metodologie, indicatii si
contraindicatii tratament, efecte cutanate ac si cr
?@. #ndicatii terapeutice si parametrii de tratament cu radiatia 02-E%, contraindicatii de
tratament
??. Nazele fizice si fiziologice ale aplicatiilor cu cmpuri magnetice de 1oasa frecventa
?=. %eactii negative la aplicarea campurilor magnetice
?J. Bormele de aplicare ale campului magnetic si reguli de aplicare
?L. *ampuri electromagnetice cu regim continuu si intrerupt
?5. 2plicatii ale cmpurilor magnetice de 1oasa frecventa )n afectiunile articulare
?K. 2plicatii generale ale campurilor magnetice
?7. Hagnetoterapia locala
=6. *ontraindicatiile aplicarii campurilor magnetice
=<. Nioclima %omaniei clasificare si ex de statiuni
=@. 2pe minerale' clasificare
4' -eloidele (nmolurile terapeutice) - clasificare, caracteristici, metode de
aplicare, indicatii, contraindicatii
44 Cura $alnear de recuperare: indicatii #enerale si aplicatii in sec+ele
posttraumatice ale aparatului locomotor:
45 *rioterapia
=L Aidroterapie
46 +mpachetrile cu parafina ' definitie, mod de aplicare, indicatii, contraindicatii