I.

Citiţi cu atenţie următoarele întrebări şi încercuiţi varianta corectă

de răspuns.

1. Intensitatea curentului electric:

a) se măsoară în volți
b) se măsoară în amperi/cm²
c) reprezintă fluxul densității pe unitatea de timp
d) reprezintă fluxul densității pe unitatea de suprafața

2. Structurile foarte bune conducătoare de curent din corpul uman sunt:

a) soluțiile electrolitice
b) aponevrozele
c) părul
d) epiderma

3. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie?

a) intensitatea stimulului maxim suportabilă.
b) intensitatea stimulului sub pragul de sensibilitate ce acţionează timp de
un minut.
c) intensitatea stimulului peste pragul de sensibilitate şi să acţioneze un
anumit timp minim.
d) intensitatea stimulului să depăşească „pragul” şi să fie egală cu timpul.

4. Potențialul de repaus este determinat de:

a) raportul Na+ extracelular/intracelular 12/1
b) raportul Na+ intracelular / extracelular 12/1
c) raportul K+ intracelular/extracelular 1/38
d) raportul Na+/K+ egal cu 1

5. Reobaza reprezintă:
a) intensitatea minimă a curentului electric necesară declanşării unei
excitaţii
b) permeabilitatea celulară.
c) potenţialul de acţiune al celulei
d) pozitivitatea crescută din interiorul membranei celulare

6. Un parametru electrofiziologic uzual în electroterapie este:

a) Cronofagia
b) Reobaza
c) Temperatura
d) Restituţia
1
7. Acomodarea este:
a) o proprietate a mușchilor denervați total
b) o proprietate a mușchilor normoinervați
c) o proprietate a mușchilor parțial inervați
d) proporțională cu forța

8. Articulaţiile în care oasele efectuează mişcări de diferite amplitudini se numesc:

a) sinartroze
b) artrodii
c) artroze
d) amfiartroze

9. Măsurarea excitabilității unui nerv/ mușchi se face prin:

a) aplicarea unui stimul triunghiular
b) aplicarea impulsurilor de curent „in treapta”
c) aplicarea unui stimul subliminal
d) aplicarea unui stimul dreptunghiular

10.Repolarizarea este:
a) procesul de revenire la ponețialul de membrană
b) activarea mecanismului de transport
c) creșterea fluxului de intrare a K+ în celulă
d) modificarea durează 19 ms

11. În cazul galvanizării aplicată în scop antialgic:

a) electrodul activ este electrodul negativ
b) electrodul activ este electrodul pozitiv
c) electrodul activ are dimensiuni mai mari
d) electrodul activ se așează la distanță de zona dureroasă

12.Efectul terapeutic al aplicării curentului galvanic este:

a) vasoconstrictor
b) antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la polul pozitiv
c) hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde
d) analgezie la polul negativ

13.Contrindicațiile galvanoterapiei sunt:

a) artritele și artrozele
b) distoniile neurovegetative
c) diferite nevrite și nevralgii
d) eczeme și supurații

2
14. În cadrul galvanizării simple, prin „prag de sensibilitate” înţelegem
producerea senzaţiei de:
a) înţepătură
b) vibraţie
c) arsură
d) furnicătură

15.Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii:

a) polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie
b) polul pozitiv produce o scădere a pragului de excitaţie
c) polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie
d) polul negativ produce scăderea excitabilităţii

16. Muşchiul care apropie omoplatul de coloana vertebrală şi ridică centura

scapulară menţinând capul în poziţie verticală este:
a) marele dorsal
b) micul dinţat
c) romboidul
d) trapezul

17.Băile galvanice:
a) temperatura apei va fi 34-38ºC
b) temperatura apei va fi mai mare de 39º C
c) direcția curentului va fi numai ascendentă
d) ritmul ședințelor la 3 zile

18.Durata optimă pentru o ionogalvanizare eficientă este de:

a) 30 de minute.
b) 25 de minute.
c) 20 de minute.
d) 15 minute.

19. Dezavantajele iontoforezei:

a) efect local demonstrat şi recunoscut
b) efect de pătrundere până la stratul cutanat profund
c) efecte certe cu cantităţi infinitezimale de substanţe
d) cantitatea substanţelor care pătrund este necontrolabilă

3
20. Specificaţi care din următoarele substanţe se aplică la anod, în timpul
ionizării:
a) halogenii: brom, clor, iod
b) radicalii acizilor: sulfuric, acetic, citric
c) metale: sodiu, potasiu, litiu, calciu, magneziu
d) sărurile acizilor organici

21. Miliampermetrul:
a) măsoară durata procedurii
b) reglează intensitatea curentului
c) reglează frecvența curentului
d) reglează tensiunea curentului

22. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă cu impulsuri înseamnă:

a) electrodul pozitiv este electrodul activ.
b) electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare.
c) electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii
neuromotorii.
d) electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii
neuromotorii

23. Curenții de joasă frecvență sunt:

a) curenți cu impulsuri
b) forme de curent continuu
c) unde electromagnetice
d) curent galvanic

24. În cazul curenţilor Trabert:

a) electrodul negativ se plasează pe locul dureros
b) electrodul pozitiv se plasează pe locul dureros
c) au efect excitomotor
d) timpul de aplicare este de 30 minute

25. Curenții TENS:

a) sunt curenți la care polul activ este cel negativ
b) aplicarea lor nu se face pe zona dureroasă
c) sunt curenți cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvență
d) aplicația lor durează 5 minute

4
26.TENS este:
a) un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă
b) polul pozitiv este activ
c) polul negativ este activ
d) plasarea electrozilor se face pe zona nedureroasă

27.Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face folosind:

a) curentul galvanic.
b) curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă.
c) curenţi de medie frecvenţă.
d) curenţi de înaltă frecvenţă.

28.Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice constă în:

a) aplicarea tehnicii monopolare
b) se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici prin
aplicarea a două circuite de excitaţie separate, sincronizate
c) se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici prin
aplicarea a două circuite de excitaţie separate dar nesincronizate
d) nu se produce relaxare musculară

29.Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată

constă în:
a) tehnică bipolară în care electrodul negativ se aplică proximal, iar cel
pozitiv distal
b) tehnică bipolară în care electrodul negativ se aplică distal, iar cel pozitiv
proximal
c) nerecomandarea masajului înaintea stimulării electrice
d) nerecomandarea aplicării curentului galvanic înaintea electrostimulării

30.Creșterea excitabilității se produce:

a) prin creșterea ionilor de calciu
b) prin substanțe excitante
c) fiziologic, în perioada de revenire lentă la potențialul de repaus
d) în spasmofilie

31.La aplicarea curenţilor interferenţiali:

a) la începutul şedinţei intensitatea curentului se creşte lent şi la sfârşit se
scade lent.
b) la începutul şedinţei intensitatea curentului se creşte lent şi la sfârşit se
scade brusc.
c) este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii (şedinţei).
d) intensitatea curentului se dozează pentru obţinerea contracţiei musculare
tetanice.
5
32.Tehnica de aplicare a curenţilor interferenţiali poate fi :
a) interfero-triplex
b) statică şi cinetică
c) mixtă
d) monopolară

33.Procedeul curenţilor interferenţiali:

a) se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă cu frecvenţe
diferite
b) se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă cu
frecvenţe diferite
c) prin interferenţă rezultă tot un curent de medie frecvenţă cu amplitudine
constantă
d) la locul de interferenţă direcţia şi intensitatea curentului nu se modifică

34.Indicațiile aplicării electroterapiei prin curenți interferențiali sunt:

a) tuberculoză activă
b) afecţiuni febrile
c) procese inflamatorii articulare
d) neoplazii

35.Intensitatea curentilor diadinamici se face progresiv pana la:

a) vibratii puternice
b) vibratie nedureroasa
c) contractie musculara
d) parestezii

36.Ce formă de curent diadinamic se foloseşte pentru a obţine un efect

excitomotor pronunţat:
a) MF (monofazat)
b) MM (monofazat modulat)
c) PS (perioadă scurtă)
d) RS (ritmul sincopat)

37.Modul de aplicare, mărimea și forma electrozilor, în cazul terapiei cu curenți

diadinamici, se face în funcție de:
a) suprafața zonei de tratat
b) scopurile terapeutice urmărite
c) nivelul pragului dureros
d) mărimea electrozilor

6
38.Curenții diadinamici nu se aplică pe zona:
a) coxală
b) inghinală
c) precordială
d) pigmentată

39. În aplicațiile terapeutice ale curenților diadinamici cu scop hiperemiant se pot

indica ședințe cu durata de:
a) 20-30 minute
b) 15 minute
c) 5-10 minute
d) 2-4 minute

40.Efectul fizico-chimic al ultrasunetului este :

a) radioactiv
b) excitant
c) termic, hiperemiant
d) piezoelectric

41.Metoda de aplicare a ultrasunetului este prin:

a) câmp inductor
b) câmp condensator
c) cuplaj direct folosind o substanţă de contact
d) strat hidrofil

42.Cea mai utilizată formă de ultrasunet în terapie este

a) în regim discontinuu
b) în câmp condensator
c) în regim continuu
d) în câmp inductor

43.În eventualitatea unei supradozări cu ultrasunete, în câmp continuu,

dezavantajul ar fi:
a) efectul vibrator puternic
b) iritația cutanata
c) pigmentația
d) efactul termic accentuat

7
44.Câte efecte fiziologice au ultrasunetele:
a) două
b) trei
c) patru
d) cinci

45.Intensitatea ultrasunetelor se exprimă prin:

a) W/ cm²
b) calorie g/cm²
c) calorie/minut de iradiere
d) ohmi

46.Nu este indicata succesiunea terapeutică, în aceeași jumătate de zi a:

a) ultrasunet cu galvanizare
b) ultrasunet cu diadinamic
c) ultrasunet cu masaj
d) ultrasunet cu trabert

47.În cazul terapiei cu ultrasunete, manipularea traductorului pe țesutul muscular

se face cu mișcări:
a) transversale
b) cu presiune mare
c) pe regiuni cu proeminențe osoase
d) sinusoidale-spirale

48.Curentul interferenţial acţionează numai pe muşchii:

a) atrofiaţi
b) paraplegici
c) hemiplegici
d) sănătoşi

49.În aplicaţiile terapeutice cu aparatul „Magnetodiaflux”, bolnavul va fi aşezat

obligatoriu cu extremitatea cefalică spre:
a) sud
b) nord
c) est
d) vest

8
50.Frecvența câmpului magnetic folosit în terapia cu aparatul “ magnetodiaflux“
este:
a) 50-100 Hz
b) 100-150 Hz
c) 150-200 Hz
d) 200-300 Hz

51.Aplicarea tratamentului cu magnetodiaflux este strict interzisă bolnavilor cu:

a) piese ortopedice
b) peece-maker cardiac
c) proteze dentare
d) vestimentație

52.În terapia cu unde scurte aplicarea electrozilor rigizi faţă de tegument se face la
o distanţă de:
a) 10-15 cm.
b) 8-10 cm.
c) 5-8 cm.
d) 3-4 cm.

53.Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte oligotermică înseamnă:

a) doza I
b) doza III
c) doza IV
d) doza II

54.În terapia cu unde scurte electrozii pot fi poziționați:

a) oblic
b) în același plan
c) transversal, longitudinal
d) în oricare din pozițiile de mai sus

55.La aplicațiile terapeutice în câmp condensator a undelor scurte, la ambii

genunchi se va avea grijă să se:
a) lipească strâns genunchii unul de altul
b) depărteze unul de altul 15 cm
c) interpună o bucată de pâslă între genunchi
d) nu se impune o regulă

9
56.Durata ședințelor de unde scurte este în funcție de:
a) efectul terapeutic urmărit
b) starea psihică a pacientului
c) vârstă
d) greutate corporală

57.Principalul efect al radiaţiei ultraviolete este:

a) desensibilizant - antialgic
b) stimularea catabolismului
c) stimularea sudaţiei
d) dezinfecţia pielii

58.Înaintea iradierii locale (în câmpuri)cu ultraviolete e bine ca tegumentul să fie:

a) șters cu alcool sau eter
b) epilat
c) uns
d) pudrat cu talc

59.După terminarea procedurii de baie de lumină generală, bolnavului i se face o:

a) împachetare uscată
b) spălare cu apă la 22º C
c) ștergere cu un prosop aspru
d) afuziune

60.Ca tehnică de aplicare a razelor infraroșii în câmp deschis se va păstra o

distanță între lampă și tegument de aproximativ:
a) 50-80 cm
b) 20-40 cm
c) 10-15 cm
d) 5-8 cm

61. În timpul tratamentului cu ifraroșii în câmp închis (baia de lumină)

pacientuluii i se va aplica:
a) compresă rece cefalică
b) compresă rece pe frunte
c) compresă rece precordială
d) compresă caldă la picioare

62.Termoterapia contrastantă cuprinde:

a) cataplasmele
b) hidrofoarele
c) cura Kneipp
d) băile cu plante medicinale
10
63.Cel mai important efect al crioterapiei este:
a) asuplizarea țesuturilor
b) sedativ
c) antiinflamator
d) excitant

64.Balneația cu ape minerale clorurosodice este indicată în:

a) afecţiuni bronhopulmonare.
b) afecţiuni reumatismale degenerative.
c) afecţiuni O.R.L.
d) afecţiuni neoplazice.

65.Baia de sare are efect:

a) antiinflamator
b) hemostatic
c) crește capacitatea de apărare a organismului
d) vasoconstrictor

66.Aplicarea parafinei se face prin:

a) pensulare, băi de parafină pentru mâini și picioare, feși parafinate, plăci
de parafină
b) aplicare la temperatura de 70º
c) refolosire fără a fi sterilizată
d) indicarea de a se aplica pe articulații inflamate

67.Terapia cu nămol terapeutic cuprinde:

a) aerosoli
b) pulverizațiile
c) împachetările
d) comprese

68.Dispneea este:
a) o jenă costală
b) o jenă gastrică
c) o jenă respiratorie
d) o jenă precordială

69.Termalitatea apelor minerale este dată de:

a) rocă
b) concentrație
c) presiune
d) adâncime
11
70.Suprafața de schimb gazos a plămânului este:
a) peretele pleural
b) peretele bronșic
c) peretele pulmonar
d) peretele alveolar

71. Articulaţia medio-tarsiană se mai numeşte:

a) Lisfranc.
b) Chopart.
c) Klapp.
d) Pott

72. Extensia şoldului este limitată de:

a) ligamentul rotund.
b) ligamentul rotulian.
c) ligamentul iliofemural anterior.
d) ligamentul pubofemural.

73. În I articulaţie carpo-metacarpiană (a policelui) nu întâlnim:

a) flexie-extensie.
b) abductie.
c) adductie.
d) rotaţie internă-externă.

74. Sistemul motor este reprezentat de:

a) reflexe vestibulare.
b) aferenţe senzitivo-senzoriale.
c) unitatea funţională muşchi-articulaţie.
d) sistem spinal.

75. Care afirmaţie referitoare la contracţiile izotonice este falsă:

a) sunt la baza activitaţii musculare dinamice.
b) nu produc lucru mecanic.
c) se produc prin alungirea muşchiului.
d) se produc prin scurtarea muşchiului.

76. Care dintre următoarele posturări nu sunt de facilitare:

a) drenaj bronşic.
b) antideclive.
c) prodeclive.
d) autocorective.

12
77. este o tehnica FNP care nu se utilizează pentru:
a) creşterea mobilităţii.
b) creşterea stabilităţii.
c) creşterea mobilităţii controlate.
d) creşterea abilităţii.

78. Relaxarea după metoda Jacobson are mai multe etape:

a) relaxarea parţială, relaxarea generală.
b) prologul respirator, antrenamentul propriu-zis, revenirea.
c) întinderea, relaxarea pendulară.
d) relaxare, acțiune și revenire

79. Planurile anatomice sunt:

a) longitudinale, transversale, sagitale.
b) frontale, laterale, sagitale.
c) transversale, frontale, sagitale.
d) laterale, transversale, frontale.

80. Particularitățile schemei bilaterale simetrice – schemă Kabat - sunt:

a) ambele membre execută aceeaşi diagonală în acelaşi sens.
b) un membru execută diagonala 1, celălalt diagonala 2, în acelaşi sens.
c) un membru face o diagonală pe flexie, celălalt pe extensie.
d) se face flexia trunchiului, diagonala 2 flexie a membrului superior şi
diagonala 1 flexie a membrului inferior.

81. Meniscurile:
a) măresc congruenţa între suprafeţele articulare
b) îmbracă articulaţia ca un manşon
c) nu au niciun rol în articulaţie
d) au rol în lubrifiere şi hrănire

82. Flexia braţului este realizată de:

a) coracobrahial şi deltoid
b) biceps brahial
c) triceps brahial
d) suprascapular

83. Elementele contractile ale muşchiului sunt:

a) sarcolema
b) sarcoplasma
c) miofibrilele
d) mitocondriile

13
84. Contracţia izometrică:
a) nu provoacă deplasarea segmentelor
b) muşchiul nu îşi modifică lungimea
c) asigură postura corpului
d) toate variantele de mai sus

85. Imobilizarea de corecţie este utilă:

a) în cazul deficienţelor spatelui
b) în consolidarea fracturilor
c) în afecţiuni cardio-pulmonare, traumatisme cranio-cerebrale şi medulare
d) în procese inflamatorii şi algii diverse

86. Diametrul bicret se măsoară cu:

a) banda metrică
b) compasul
c) firul cu plumb
d) dinamometrul

87. Atrofia musculară se produce prin:

a) ruptura fibrelor musculare
b) denervare şi imobilizare
c) redoare
d) ischemie musculară

88. Nivelul 3 de forţă musculară se caracterizează prin:

a) mişcarea se poate produce contra unei rezistenţe medii sau mari
b) mişcarea se realizează fără rezistenţă
c) muşchiul se încordează dar nu poate realiza mişcarea
d) mişcarea se poate realiza contra unei rezistenţe minime (gravitaţia)
e) la palpare nu se simte contracţia

89. Priza:
a) se aplică pe segmentul distal faţă de articulaţia mobilizată
b) se aplică proximal faţă de articulaţia mobilizată
c) are rol de a fixa articulaţia
d) are rol de a fixa segmentul în timpul execuţiei mişcării

90. Fractura cominutivă reprezintă:

a) o fractură intraarticulară
b) o fractură deschisă
c) o fractură cu mai multe fragmente
d) fractură la nivelul inelului de creştere
14
91. Gastrocnemienii au rol principal în:
a) eversia piciorului
b) flexia falangei distale a halucelui
c) ridicarea călcâiului de pe sol
d) ridicarea vârfului de pe sol

92. Ridicarea bazinului (apropierea de coaste unilateral) e realizată de muşchiul:

a) pătratul lombelor
b) masa comună
c) trapez
d) suprascapular

93. Ce articulaţie nu face parte din centura scapulară:

a) sternoclaviculară
b) scapulotoracică
c) acromioclaviculară
d) glenohumerală
e) condrocostală

94. Apraxia reprezintă o tulburare:

a) hiperkinetică
b) a schemelor motorii
c) hipokinetică
d) de sensibilitate

95. Activitatea musculară de învingere:

a) e o contracţie statică
b) nu mobilizează segmentele
c) e o contracţie dinamică
d) muşchiul se alungeşte

96. Tracţiunile discontinue pot fi executate:

a) de către asistent sau cu ajutorul unor instalaţii
b) autopasiv
c) numai sub anestezie
d) numai în cazul fracturilor

15
97. Care din următoarele principii nu stă la baza metodei Bobath?
a) schimbarea modalităţilor de mişcare anormală
b) inhibarea hiperactivităţii tonice reflexe
c) utilizarea posturilor şi mişcărilor reflex-inhibatorii
d) poziţiile reflex-inhibatorii sunt poziţiile pe care le adoptă de obicei
pacientul

98. Care din următoarele afirmaţii privind kinetoprofilaxia este falsă :

a) se adresează menţinerii şi întreţinerii stării de sănătate
b) este o metodă de tratament a bolilor neurologice
c) poate preveni apariţia complicaţiilor unor boli cronice
d) poate preveni instalarea sechelelor

99. Cauzalgia este:

a) o senzaţie neplăcută, spontană sau provocată.
b) varietate a nevralgiei, percepută ca arsură
c) caracterizată prin tulburări trofice locale
d) durere percepută ca parestezie

100.Care din următoarele puncte de reper anatomice nu este utilizat în

somatometrie?
a) olecran
b) procesul stiloidian al radiusului
c) trohanterul mic
d) acromion

101. Bureletul fibro-cartilaginos se întâlneşte în articulaţiile:

a) coxo-femurală şi scapulo-humerală
b) radio-ulnară şi humero-cubitală
c) condro-costală şi interfalangiană
d) articulaţiile coloanei vertebrale
102. Contracţia concentrică:
a) presupune întinderea fibrelor musculare
b) nu modifică lungimea fibrelor musculare
c) presupune o viteză constantă de lucru
d) presupune scurtarea fibrelor musculare

103.Menţinerea ortostatismului este posibilă datorită:

a) scheletului osos
b) muşchilor posturali
c) sistemului nervos
d) articulaţiilor

16
104. Pentru testarea rotaţiei şoldului, goniometrul se poziţionează pe:
a) faţa laterală a coapsei, cu pacientul în decubit ventral
b) faţa anterioară a coapsei, cu pacientul în decubit dorsal
c) faţa posterioară a coapsei, cu pacientul în decubit ventral
d) faţa anterioară a gambei, cu pacientul aşezat (genunchiul şi coapsa la
90º)

105. Reflexul MORO se testează:

a) dezechilibrând copilul
b) susținând copilul în ortostatism, subaxilar
c) modificând suprafaţa de sprijin a copilului
d) după vârsta de 3 luni

106. Lungimea braţului se măsoară:

a) de la acromion la procesul stiloidian al radiusului
b) de la acromion la olecran
c) de la acromion la medius
d) de la acromion la procesul stiloidian al cubitusului

107. Metoda Bobath are ca scop:

a) exacerbarea reflexelor tonice
b) inhibarea activităţii tonice reflexe prin poziţionări reflex inhibatorii
c) creşterea rezistenţei musculare
d) diminuarea imaginii kinestezice

108. Cel mai corect montaj al scripetoterapiei se realizează cu :

a) 2 scripeţi
b) 1 scripete
c) 3 scripeţi
d) cuplu de scripeţi în cuşca Rocher

109. Metoda Williams are la bază:

a) exerciţii de delordozare
b) exerciţii de decifozare
c) exerciţii de elongare
d) exerciţii de derotare

110. Mobilizarea pasivo-activă este utilizată când avem:

a) forţă 0
b) forţa 1-2
c) forţă 2-3
d) forţă 3-4

17
111. Care din următoarele curburi ale coloanei vertebrale nu este fiziologică?
a) cifoză toracală
b) lordoză lombară
c) lordoză cervicală
d) cifoză cervicală

112. Au rol de încetinire a mișcării:

a) mușchii agoniști
b) mușchii antagoniști
c) mușchii sinergiști
d) mușchii fixatori

113. Somatoscopia apreciază:

a) atitudinea globală a corpului
b) forma și dimensiunea oaselor
c) concordanța între vârsta cronologică și vârsta biologică
d) toate variantelede mai sus

114. În funcție de gravitate, deficiențele se împart în:

a) ușoare și grave
b) funcționale și structurale
c) atitudini și deficiențe
d) globale și parțiale

115. Kinetoterapia își propune:

a) recuperarea somato-funcțională
b) prevenirea îmbolnăvirilor
c) menținerea stării de sănătate
d) diagnosticarea și evaluarea pacientului

116. Care din următoarele mijloace terapeutice sunt specifice kinetoterapiei

a) imobilizarea
b) apele minerale
c) exerciții cu facilitarea mișcării
d) vibroterapia

117. Un exemplu de pârghie de gradul II din corpul uman este:

a) capul in echilibru pe coloană
b) flexia antebrațului pe braț
c) piciorul în sprijin pe vârf
d) abducția brațului

18
118. Agoniștii se mai numesc și:
a) sinergiști
b) motor primar
c) mușchi de forță
d) fixatori

119. Mușchii fazici:

a) sunt antigravitaționali
b) au fibre care se contractă lent
c) au fibre care se contractă rapid
d) au tendoane late

120. Care din următoarele afirmații este valabilă pentru aplicarea goniometrului?
a) pacientul se află mereu în poziția “0” anatomică
b) testările se realizează doar prin mobilizări active
c) raportorul se plasează în planul mișcării
d) testările se realizează doar prin mobilizări pasive

121. Testul degete-sol se realizează:

a) cu pacientul în ortostatism
b) cu pacientul așezat
c) cu pacientul în decubit
d) nu contează poziția pacientului

122. Efectele mobilizărilor pasive asupra mușchilor sunt:

a) cresc tonusul muscular
b) cresc forța mușchiului
c) cresc excitabilitatea musculară
d) cresc rezistența musculară

123. Efectele exercițiilor fizice asupra oaselor sunt:

a) favorizează producerea fracturilor de stress
b) favorizează producerea tasărilor vertebrale
c) previn osteoporoza de inactivitate
d) nu au efect asupra oaselor

124. La vârsta de 3 luni copilul adoptă poziția:

a) patrupedie
b) așezat
c) decubit dorsal
d) postura păpușii

19
125. Corsetul de tip Cheneau realizează:
a) o imobilizare de repaus
b) o imobilizare de corecție
c) o imobilizare de contenție
d) o posturare corectivă

126. Dezvoltarea forței musculare se face prin:

a) mobilizări pasive
b) mobilizări pasivo-active
c) masaj
d) contracții izometrice

127. Creșterea amplitudinii articulare nu se realizează prin:

a) mobilizări active pe amplitudine maximă
b) mișcări libere, ușoare
c) procedee culturiste
d) mobilizări pasive

128. Care din următoarele metode nu este folosită în reeducarea neuromotorie?

a) Kenny
b) Klapp
c) Kabat
d) Vojta

129. În inspir se produce variația diametrelor cutiei toracice:

a) longitudinal
b) transversal
c) sagital
d) toate variantele de mai sus

130. Cel mai important mușchi al prehensiunii este:

a) flexorul superficial al degetelor
b) flexorul profund al degetelor
c) brahioradialul
d) extensorul scurt radial al carpului

131. Mersul în 2 timpi e folosit atunci când:

a) un membru inferior nu permite sprijinul
b) un membru inferior permite spijin parțial
c) se încarcă ambele membre inferioare egal
d) nicio variantă de mai sus

20
132. Ce poziții nu se folosesc pentru facilitarea respirației?
a) așezat
b) ortostatism
c) atârnat
d) decubit

133. Care din următoarele afirmații privind cârjele este falsă:

a) înălțimea cârjelor se stabilește individual
b) distanța dintre cârje trebuie să fie egală cu lățimea umerilor
c) se poate merge doar pe teren plat
d) suportul pentru antebraț nu trebuie să depășească articulația cotului

134. Metoda Frenkel se adresează pacienților cu:

a) tullburări de echilibru
b) artroze
c) dureri cronice
d) deficiențe fizice

135. Perimetrele în antropometrie se măsoară folosind:

a) compasul
b) banda metrică
c) cadrul antropometric de simetrie
d) goniometrul

136. Pensa de scris (ținerea creionului) se numește:

a) prehensiune subterminală bidigitală
b) prehensiune terminală
c) prehensiune sub-termino-laterală bidigitală
d) prehensiune subtermino-laterală tridigitală

137. Hiperlaxitatea capsulo-ligamentară duce la:

a) redoare articulară
b) anchiloză articulară
c) mișcări exagerate
d) hipertonie musculară

138. Poziția „0” a genunchiului este în:

a) extensie maximă
b) flexie maximă
c) flexie de 90º
d) flexie de 30º

21
139. Pentru aprecierea flexiei coloanei cervicale se face proba:
a) index-haluce
b) tragus-acromion
c) menton-stern
d) firului cu plumb

140. Contrapriza:
a) are rolul de a mobiliza segmentele
b) are rolul de a fixa segmentele
c) se plasează pe segmentul distal
d) o realizează pacientul

141. Mobilizările după masaj trebuie să fie:

a) dureroase
b) forțate
c) nedureroase
d) nu se fac mobilizări

142. Automasajul abdominal se face din:

a) așezat
b) în picioare
c) decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
d) decubit ventral

143. Cea mai intensă și excitantă manevră de masaj este:

a) netezirea
b) frământatul
c) tapotamentul
d) vibrațiile

144. Manevra specifică țesuturilor profunde este:

a) vibrația
b) fricțiunea
c) netezirea
d) efleurajul

145. În masajul spatelui se aplică:

a) toate manevrele de masaj
b) numai netezirea și frământatul
c) numai netezirea și fricțiunea
d) nicio variantă de mai sus

22
146. În masajul spatelui netezirea este:
a) întotdeauna ascendentă
b) întotdeauna descendentă
c) nu are importanță sensul
d) în toate sensurile

147. În masajul genunchiului este contraindicat:

a) netezirea
b) frământatul
c) baterea
d) fricțiunea

148. Tonifierea musculară se realizează prin:

a) tehnici profunde
b) tehnici superficiale
c) tehnici în care contează sensul mișcărilor spre stânga sau spre dreapta
d) orice tehnică

149. Frecvența ședințelor de masaj este:

a) o ședință zilnic
b) o ședință săptămânal
c) mai multe ședințe zilnic
d) o ședință lunar

150. Manevra de masaj profundă prin care se introduc eventualele substanțe

medicamentoase în piele este:
a) netezirea
b) fricțiunea
c) vibrația
d)pianotarea

151. Orice manevră aplicată timp prelungit este:

a) sedativă
b) iritantă
c) excitantă
d0 nu are nici un efect

152. Viteza de execuție a masajului trebuie sa fie:

a) lentă
b) rapidă
c) adaptată scopului urmărit
d) nu contează viteza

23
153. Masajul spatelui se face întotdeauna:
a) de sus în jos
b) de jos în sus
c) sensul este indiferent
d) în sensul acelor de ceas

154. În masajul ficatului și vezicii biliare, netezirea este:

a) ușoară
b) intensă
c) viguroasă în forță
d) nu se face netezire

155. Masajul influeațează circulația sângelui și limfei producând:

a) hipotermie
b) lipotimie
c) hiperemie
d) hipoxemie

156. Contraindicațiile baterii sunt:

a) hipotermie musculară
b) hipertonie musculară
c) atonie musculară
d) masă musculară bine dezvoltată

157. Pentru automasajul spatelui bolnavul se așează în poziția:

a) stând
b) decubit ventral
c) decubit dorsal
d) decubit lateral

158. În boala canceroasă masajul este:

a) indicat
b) contraindicat
c) depinde de localizarea bolii
d) depinde de stadiul bolii

159. Afirmația ” talpa, oglinda organismului”, aparține:

a) masajului terapeutic
b) masajului sportiv
c) masajului reflex plantar
d) masajului somatic

24
160. Cea mai eficientă formă de masaj este:
a) masajul instrumental
b) masajul manual
c) automasajul
d) vibromasajul

25
RĂSPUNSURI CORECTE SIBIECT I:

1c 36 d 71 b 106 b 141 c
2a 37 b 72 c 107 b 142 c
3c 38 c 73 d 108 c 143 c
4a 39 a 74 c 109 a 144 b
5a 40 c 75 b 110 b 145 a
6b 41 c 76 d 111 d 146 a
7b 42 c 77 b 112 b 147 b
8b 43 d 78 b 113 d 148 c
9d 44 b 79 c 114 b 149 a
10 a 45 a 80 a 115 a 150 b
11 b 46 c 81 a 116 c 151 b
12 c 47 d 82 a 117 c 152 c
13 d 48 d 83 c 118 b 153 b
14 d 49 b 84 d 119 c 154 a
15 c 50 a 85 a 120 c 155 c
16 d 51 b 86 b 121 a 156 b
17 a 52 d 87 b 122 c 157 a
18 a 53 d 88 d 123 c 158 b
19 d 54 c 89 a 124 d 159 c
20 c 55 c 90 c 125 b 160 b
21 b 56 a 91 c 126 d
22 d 57 a 92 a 127 c
23 a 58 a 93 e 128 b
24 a 59 b 94 b 129 d
25 c 60 a 95 c 130 b
26 a 61 b 96 a 131 a
27 b 62 c 97 d 132 c
28 b 63 c 98 b 133 c
29 b 64 b 99 b 134 a
30 c 65 a 100 c 135 b
31 a 66 a 101 a 136 d
32 b 67 c 102 d 137 c
33 a 68 c 103 b 138 a
34 c 69 d 104 d 139 c
35 b 70 d 105 c 140 b

26
 II. Asociaţi premisele din coloana „A” cu răspunsul potrivit din
coloana „B”. Fiecare item rezolvat corect valorează 2 puncte.

1. Stabiliţi corespondenţa următoarelor noţiuni anatomice:

A B
1. Degetul mare de la picior a) Lisfranc
2. Articulaţia mediotarsiană b) police
3. Degetul mare de la mână c) haluce
4. Articulaţia tarsometatarsiană d) Chopart

Rezolvare: ....................................................................

2. Asociaţi suferinţele simptomatologiei corespunzătoare:

A B
1. Hemipareza a) paralizia ambelor membre inferioare
2. Hemiplegia b) paralizia celor patru membre
3. Paraplegia c) diminuarea discretă a forţei musculare la o
jumătate a corpului
4. Tetraplegia d) paralizia jumătăţii drepte sau stângi a corpului

Rezolvare: .....................................................................

3. Stabiliţi corespondenţa între boală şi simptomatologia caracteristică:

A B
1. Reumatism articular acut a) dureri articulare cu caracter migrator
2. Poliartrita reumatoidă b) imobilitatea coloanei vertebrale
3. Spondilită anchilopoietică c) dureri articulare la mâini şi picioare
4. Periartrita scapulo-humerală d) febră
e) redoare articulară şi durere

Rezolvare: ....................................................................

27
 4. Stabiliţi corespondenţa între procedura de hidroterapie şi tehnica care o
defineşte:

A B
1. Afuziune a) completă, parţială, uscată şi umedă
2. Duşul scoţian b) o formă alternantă
3. Perierea c) proiecterea unei coloane de apă
4. Compresa stimulantă d) aplicarea de lungă durată până la 6 ore

Rezolvare: ........................................................................

5. Asociaţi boala leziunii specifice:

A B
1. Guta a) noduli Heberden şi noduli Bouchard
2. Artroza falangelor b) sindesmofite
3. Spondiloza c) osteofite
4. Spondilita anchilopoietică d) tofi

Rezolvare: ............................................................................

6. Stabiliţi corespondenţa între terapie şi factorul de acţiune corespunzător:

A B
1. Electroterapie a) Apa
2. Fototerapie b) Gheaţă
3. Magnetoterapie c) Câmpul magnetic
4. Hidroterapie d) Curentul electric
5. Crioterapie e) Lumina

Rezolvare: ...................................................................

7. Stabiliţi corespondenţa între simptom şi manifestarea corespunzătoare:

A B
1. Dispnee a) Reducerea frecvenţei respiraţiei
2. Disfonie b) Respiratie anevoioasă
3. Bradipnee c) Tulburări de emisiune vocală
4. Tahipnee d) Creşterea frecvenţei respiraţiei

Rezolvare: ...............................................................................

28
 8. Stabiliţi corespondenţa între simptom şi manifestarea caracteristică:

A B
1. Cianoză a) Indiferenţă
2. Apatie b) Amorţeli, furnicături
3. Parestezie c) Roşeaţa feţei, urechilor, mâinilor
4. Eritem d) Coloraţie vineţie a buzelor, unghiilor, urechilor

Rezolvare: ................................................................

9. Realizaţi corespondenţa între semnul clinic şi manifestarea acestuia:

A B
1. Spasticitate a) inversul rezistenţei musculare
2. Contractură b) limitarea patologică a mişcărilor
c) contracţie involuntară, creşterea rezistenţei
3. Redoare articulară
musculare normale la mobilizarea pasivă
4. Oboseală d) exacerbarea reflexelor osteotendinoase

Rezolvare: ..........................................................

10. Faceţi asocierea între boală şi manifestarea caracteristică:

A B
1. Artroză a) inflamaţia unei articulaţii
2. Artrită b) afectarea cartilajului articular
3. Anchiloză c) limitarea sau suprimarea mişcărilor articulare
4. Akinezia d) imposibilitatea de a realiza mişcări

Rezolvare: ............................................................

11. Realizați corespondența între forma curentului diadinamic și efectul

corespunzător din a doua coloană

A B
1. difazat (DF) a) puternic excitomotor
2. perioadă scurtă (PS) b) miorelaxant
3. perioadă lungă (PL) c) tonicizant
4. ritm sincopat (RS) d) analgetic

Rezolvare: ............................................................

29
 12. Realizați corespondența între tipul de electrozi folosiți în terapia curenților
interferențiali și zona de aplicație.

A B
1. electrozi punctiformi a) zone cu dureri circumscrise
2. electrozi tetrapolari b) torace
3. electrozi plați (clasici) c) zone mici
4. electrozi inelari d) articulații

Rezolvare: ............................................................

13. Realizați corespondența între gradul eritemului actinic și caracteristica acestuia.

A B
1. gradul I a) roșu urmat de pigmentație
2. gradul II b) roșu aprins, edem
3. gradul III c) culoare roșie de intensitate slabă
4. gradul IV d) o reacție puțin pală urmată de descuamare

Rezolvare: ............................................................

14. Realizați corespondența între terapie și factorul terapeutic corespunzător.

A B
1. crenoterapie a) factorul termic “rece”
2. corticoterapie b) sărurile de aur
3. crizoterapie c) apele minerale
4. crioterapie d) preparate cortizonice

Rezolvare: .........................................................

15. Stabiliţi corespondenţa între muşchi şi acţiunea sa:

A B
1. agonişti a) stabilizează mişcarea
2. antagonişti b) fixează segmentul
3. sinergişti c) se opun mişcării
4. fixatori d) realizează mişcarea

Rezolvare: .........................................................

30
 16. Asociati tipul pârghiei şi exemplul din organismul uman:

A B
1. pârghii de gradul I a) flexia cotului
2. pârghii de gradul II b) capul în echilibru pe coloană
3. pârghii de gradul III c) piciorul în sprijin pe vârf
d) abducția brațului

Rezolvare: ..................................................................................

17. Stabiliţi corespondenţa între deficienţă şi definiţia corespunzătoare:

A B
1. genuvarum a) capul se înclină pe o parte şi se roteşte în partea opusă
2. genuvalgum b) axa coapsei formează cu axa gambei un unghi deschis
lateral (exterior)
3. torticolis c) picior în sprijin pe călcâi
4. picior equin d) axa coapsei formează cu axa gambei un unghi deschis
medial (interior)
5. picior talus e) picior în sprijin pe vârf

Rezolvare: .......................................................................

18. Realizati corespondenţa între tipul profilaxiei şi adresabilitatea lui:

A B
1. kinetoprofilaxie primară a) previne instalarea complicaţiilor
2. kinetoprofilaxie secundară b) previne instalarea bolilor
3. kinetoprofilaxie terţiară c) previne instalarea sechelelor

Rezolvare: .....................................................................................

19. Asociati deficienţa cu definiţia corespunzătoare:

A B
1. lombalizare a) degete lipite
2. genurecurvatum b) transformarea vertebrei S1 în vertebră lombară
3. sindactilie c) axul coapsei formează cu axul gambei un
unghi deschis anterior
4. sacralizare d) axul coapsei formează cu axul gambei un
unghi deschis posterior
5. genuflexum e) transformarea vertebrei L5 în vertebră sacrală
Rezolvare: ...........................................................................
31
 20. Stabiliţi corespondenţa între orteză şi afecţiunea în care este utilizată:

A B
1. corset Boston a) cifoza
2. corset Cheneau b) luxaţie congenitală de şold
3. guler Minerva c) cifoscolioză
4. ham de memorie d) fractură cervicală
5. ham Pavlik e) hernie de disc lombară

Rezolvare: ................................................................

21. Realizati corespondenţa între tehnica şi scopul folosirii acesteia:

A B
1. Tehnica hold-relax a) Exerciţii de autopendulare
2. Tehnica Codman b) Gimnastica vasculară periferică
3. Tehnica Bürger c) Tehnică FNP de relaxare-opunere

Rezolvare: ......................................................................

22.Stabiliţi corespondenţa între tipul mişcării şi planul anatomic în care se

realizează aceasta:

A B
1. abducţie-adducţie a) sagital
2. flexie-extensie b) frontal
3. rotaţie interna-externă c) transversal

Rezolvare: ....................................................................

23. Stabiliţi corespondenţa între afecţiune şi simptom:

A B
1. Coxartroză a) imposibilitatea abducţiei braţului
2. Ruptură de tendon Ahilian b) imposibilitatea extensiei şoldului
3. Periartrita scapulo-humerală c) mişcări de sertar prezente
4. Ruptură ligamente încrucişate d) imposibilitatea ridicării pe vârfuri

Rezolvare: .................................................................................

32
 24. Realizati corespondenţa între metoda kinetică şi obiectivul urmărit de
aceasta:

A B
1. Metoda Klapp a) inhibarea/activarea mişcărilor prin stimularea
proprioceptivă a tegumentelor/articulaţiilor
2. Metoda Kabat b) inhibarea reacţiilor tonice reflexe şi
facilitarea reacţiilor de echilibru
3. Metoda Margaret Rood c) menţinerea supleţei coloanei vertebrale prin
adoptarea unor poziţii cifozante/lordozante
4. Metoda Bobath d) facilitare proprioceptivă neuromotorie

Rezolvare: ......................................................................

25. Asociati mișcarea și principalul mușchi care o realizează

A B
1. înclinarea gâtului a) cvadriceps
2. abducția brațului b) drept abdominal
3. extensia genunchiului c) sternocleidomastoidian
4. flexia plantei d) deltoid mijlociu
5. flexia trunchiului e) tibial anterior

Rezolvare: ............................................................

26. Realizați corespondența între mișcare și gradul de amplitudine normală.

A B
1. extensia brațului a) 90º
2. pronație b) 15º
3. flexia coapsei cu genunchiul flectat c) 55º
4. înclinare radială d) 125º

Rezolvare: ............................................................

33
 27. Realizați corespondența între mișcare și principalul mușchi care o
realizează

A B
1. flexia genunchiului a) deltoid posterior
2. extensia brațului b) lungul extensor radial al carpului
3. flexia plantei c) tibial anterior
4. extensia pumnului d) fesier mare
5. extensia coapsei e) ischiogambieri

Rezolvare: ............................................................

28. Realizați corespondența între mișcare și gradul de amplitudine normală.

A B
1. rotația externa a coapsei a) 60º
2. flexia pumnului b) 140º
3. abducția coapsei c) 45º
4. flexia cotului d) 85º

Rezolvare: ............................................................

II. RĂSPUNSURI CORECTE SUBIEC II:

1: 1-c, 2-d, 3-b, 4-a 15: 1-d, 2-c, 3-a, 4-b

2: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b 16: 1-b, 2-c, 3-a,d
3: 1-a,d, 2- c, 3-b, 4-e 17: 1-d, 2-b, 3-a, 4-e, 5-c
4: 1-c, 2-b, 3-a, 4-d 18: 1-b, 2-a, 3-c
5: 1-d, 2-a, 3-c, 4-b 19: 1-b, 2-c, 3-a, 4-e, 5-d
6: 1-d, 2-e, 3-c, 4-a, 5-b 20: 1-e, 2-c, 3-d, 4-a, 5-b
7: 1-b, 2-c, 3-a, 4-d 21: 1-c, 2-a, 3-b
8: 1-d, 2-a, 3-b, 4-c 22: 1-b, 2-a, 3-c
9: 1-d, 2-c, 3-b, 4-a 23: 1-b, 2-d, 3-a, 4-c
10: 1-b, 2-a, 3-c, 4-d 24: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b
11: 1-d, 2-c, 3-b, 4-a 25: 1-c, 2-d, 3-a, 4-e, 5-b
12: 1-c, 2-a, 3-d, 4-b 26: 1-c, 2-a, 3-d, 4-b
13: 1-c, 2-a, 3-d, 4-b 27: 1-e, 2-a, 3-c, 4-b, 5-d
14: 1-c, 2-d, 3-b, 4-a 28: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b

34
 III.Încercuiţi „A” dacă afirmaţia este adevărată sau „F” dacă afirmaţia
este falsă.
Rezolvarea corectă a fiecărui item valorează 1 punct.

1. A – F Cea mai frecventă sechelă posttraumatică este edemul

posttraumatic.

2. A – F Luxaţia este deplasarea anormală a două suprafeţe articulare.

3. A – F Una dintre cele mai frecvente manifestări ale poliartritei

reumatoide este reprezentată de poliartralgiile simetrice

4. A – F Proteina C reactivă reprezintă un test de depistare a inflamației

reumatoide.

5. A – F Dezinflamarea peretelui bronşic nu este un obiectiv major la

bolnavii cu bronhopneumonie cronică obstructivă.

6. A – F Osteomalacia se caracterizează printr-un proces de

ramolisment general al oaselor.

7. A – F Luxațiile cotului nu sunt frecvente.

8. A – F Termenul de „palindromic” sugerează noțiunea de „revenire”

9. A - F În reumatismul abarticular nu sunt afectate tendoanele și

bursele.

10. A - F Durerea din artrită se manifestă doar la mişcare.

11. A - F În sciatica vertebrală durerea urmează un traiect continuu.

12. A – F Gonartroza are o evoluţie cronică.

13. A – F Osteoporoza de imobilizare apare frecvent la femei

14. A – F Morbul Pott nu este o tuberculoză vertebrală.

15. A – F Tabesul este o boală care macină oasele.

16. A - F Caracterul cel mai invalidant și ireversibil dintre artroze îl are

coxartroza.

17. A – F Anchilozele sunt pierderi pasagere ale mișcării.

35
 18. A - F Guta este expresia unui metabolism viciat.

19. A - F Traumatismul și boala posttraumatică afectează copiii și

bătrânii

20. A - F În poliartrita reumatoidă durerile încep la articulațiile mari

portante

21. A - F Sechelele osoase posttraumatice cuprind pseudoartroza,

calusul vicios, osificare subperiostală, osteoporoza de imobilizare, osteonecroza
aseptică, algoneurodistrofia.

22. A - F Recuperarea algoneurodistrofiei cuprinde terapia hipertermică

23. A – F În spondiloza cervicală este contraindicat masajul

paravartebral cervical.

24. A - F În spondilita anchilopoietică este indicat un climat cald și

umed

25. A - F În sciatica vertebrei unu sacrate pacientul nu poate merge pe

vârful picioarelor

26. A – F Umărul pseudoparalitic se caracterizează prin mobilitate

activă absentă, mobilitate pasivă normală, absenţa tulburărilor de sensibilitate.

27. A – F Boala Parkinson caracterizată prin 4 semne fundamentale:

tremor în repaus, bradikinezie, rigiditate, instabilitate posturală.

28. A – F Lezarea nervilor periferici determină sindroame clinice de

bază: sindrom motor, sindrom senzitiv, sindrom vasculo-trofic.

29. A – F În gonartroză este indicat climatul umed şi rece.

30. A – F Helioterapia foloseşte ca factor terapeutic undele ultraviolete

artificiale.

31. A - F Eritemul actinic este urmat de pigmentație.

32. A - F Cele mai simple proceduri ale hidroterapiei sunt băile cu

plante medicinale.

33. A - F Sensul de efectuare al masajului cervical este de sus în jos.

34. A - F Prima măsură în șocul traumatic o constituie transportul la

spital

36
 35. A - F Respectarea confidențialității bolnavului nu este o necesitate
morală.

36. A - F Torticolisul însoțește o fractură de coloană cervicală?

37. A–F Curățarea genunchiului intraarticular de osteofite se numește

emondaj.

38. A - F Sechela este un simptom ce se manifestă recent postoperator.

39. A - F Sindesmofitele sunt osteofitele de la nivelul călcâiului.

40. A - F Boala Dupuytrene este o retracție a aponevrozei plantare.

41. A – F Paralizia cerebrală infantilă mai este numită şi ”infirmitate

motorie cerebrală” sau „paralizie spastică cerebrală”.

42. A – F Dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea

ordine: mobilitate, stabilitate, mobilitate controlată, abilitate

43. A – F Periartrita coxofemurală este o formă de reumatism

degenerativ

44. A - F Etica nursingului este bazată pe ideea de “îngrijire”.

45. A - F Masajul acționează direct pe cale mecanică și indirect pe cale

reflexă.

46. A - F Meniscurile articulare amortizează șocurile și cresc suplețea

articulară

47. A - F Durerea în șoldul posttraumatic nu face imposibil

ortostatismul și mersul.

48. A - F Deformările coloanei vertebrale apar mai frecvent la vârstnici.

49. A - F Cea mai profundă articulație este umărul.

50. A - F Pseudartroza este eșuarea procesului de consolidare

postfractură.

51. A - F Umărul blocat are ca substrat capsulita retractilă.

52. A - F Durerea cervicală acompaniază nevralgia cervico-brahială.

53. A– F În recuperarea sechelelor posttraumatice se recomandă pentru

efectul produs pe cale reflexă împachetări cu parafină
37
 54. A – F Escara este o ulceraţie a pielii

55. A – F Mania este o psihoză caracterizată printr-o stare de excitaţie

56. A – F Un produs medicamentos care calmează durerea se numeşte

parestezic

57. A - F Scolioza este o deformare a piciorului

58. A – F Creșterea temperaturii cutanate articulare arată o activitate

inflamatorie intensă.

59. A - F Distrugerea cartilajului articular determină anchiloza

articulară.

60. A - F Anchiloza genunchiului fixează în semiflexie articulația.

61. A - F Masajul este indicat în inflamațiile acute de orice natură.

62. A - F În artroze articulațiile sunt deformate și fierbinți

63. A - F Spondilita anchilopoietică construiește anchiloza.

64. A - F Rizartroza este artroza policelui.

65. A - F A acționa etic înseamnă a acționa profesional.

66. A – F La copilul cu infirmitate motorie cerebrală tulburările

asociate de tonus muscular, control şi echilibru determină: perturbări ale
aliniamentului articular, contracturi şi deformări.

67. A – F Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt:

combaterea durerii, refacerea stabilităţii şi a mobilităţii articulare.

68. A – F În stadiul III al P.C.E. se instalează anchiloza fibroasă sau

osoasă.

69. A – F Umărul dureros simplu se caracterizează prin aspect

radiologic normal şi evoluţie favorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă.

70. A – F Hemiplegicul este în primul rând un bolnav vascular.

71. A – F Stresul este răspunsul organismului la acţiunea unor factori

interni sau externi

72. A – F Persoana cu emotivitate stabilă tolerează mai bine durerea.

38
 73. A - F Mijloacele fizicale folosite în managementul durerii în
recuperarea sechelelor posttraumatice sunt masajul, medicația antalgică și
antiinflamatorie.

74. A – F Gonartroza se caracterizează prin subfebrilitate.

75. A – F Coxartroza este o artrită a șoldului.

76. A - F Artrita psoriazică este o artrită mutilantă.

77. A – F Electrostimularea selectivă a mușchiului denervat se face

folosind curenți excitomotori de medie frecvență.

78. A – F Hemiplegicul evaluat funcțional poate fi încadrat în trei stadii:

inițial, de spasticitate, de refacere.

79. A - F Caracteristicile mersului la un bolnav cu Parkinson sunt puțin

modificate.

80. A - F Sensibilitatea globală în paralizia nervului median revine la

normal după un an.

81. A - F În spondiloză este contraindicată mobilizarea activă a coloanei

cervicale.

82. A – F Pe timpul expirator diafragmul şi coastele coboară iar

abdomenul se contractă.

83. A - F Cotilul face parte din articulația scapulo-humerală

84. A – F Entorsa presupune întinderea şi ruperea unor fibre

ligamentare.

85. A – F Tendinita de inserţie a subscapularului se manifestă prin

durere la palparea trohinului şi rotaţie internă limitată.

86. A – F Pierderea integrității capsulei fibroase și a ligamentelor duce

la pierderea stabilității articulare

87. A - F Cicatricea cheloidă este o formă tumorală a cicatrizării.

88. A - F În gonartroză se recomandă mersul prelungit pe teren

accidentat.

89. A – F Scoliozele congenitale pot avea drept cauze spina bifida şi

morbul Pott.

39
 90. A – F Inversia e o mişcare ce reprezintă asocierea adducţiei cu
supinaţia şi o uşoară extensie.

91. A – F La copii redorile articulare postimobilizare sunt mai frecvente

decât la adulți.

92. A - F Recuperarea algoneurodistrofiei cuprinde terapie

ocupaţională.

93. A - F Cifolordoza este o deviație a coloanei vertebrale în plan

sagital.

94. A – F Inegalitatea membrelor inferioare nu are repercursiuni asupra

bazinului și coloanei vertebrale

95. A - F Stabilitatea piciorului este dată de cele două arcuri

transversale şi arcul longitudinal.

96. A – F Reeducarea echilibrului pe plăcuţa basculantă începe cu

poziţiile înalte şi medii şi se finalizează cu cele joase.

97. A – F Ţinerea creionului se face cu opoziţie subterminală a

degetelor.

98. A – F Procesul inflamator in poliartrita reumatoidă cuprinde

sinoviala, capsula articulară, tecile tendoanelor, bursele periarticulare, mușchii, țes
utul subcutanat.

99. A - F Metoda Klapp îşi propune creşterea flexibilităţii coloanei

vertebrale în cazul pacienţilor cu scolioză.

100. A – F Osteotomia intertrohanteriană este urmată obligatoriu de o

fixare cât mai stabilă cu o placă metalică specială.

101. A – F Flexia braţului se măsoară cu goniometrul aşezat pe linia

axilară posterioară.

102. A – F În hemiplegie mobilizarea articulaţiilor se face dinspre distal

spre proximal.

103. A – F În cazul piciorului varus-equin, planta este orientată în eversie

şi bolta plantară este prăbuşită

104. A - F Unghiul normal cervico-diafizar al femurului este de 135º.

40
 105. A - F Pacientul hemiplegic va fi culcat cu partea sănătoasă la
marginea de acces a patului pentru a facilita ridicarea.

106. A – F În cazul pacientului paraplegic se acordă o atenție deosebită

tonifierii mușchiului mare dorsal.

107. A - F Redoarea articulară nu poate fi dată de retracturile musculare

sau cicatricile tegumentelor juxtaarticulare.

108. A - F Anchiloza articulară poate fi fibroasă sau osoasă.

109. A – F În cazul pacienților cu fracturi se recomandă masajul energic

pe segmentul afectat pentru a preveni hipotrofia musculară.

110. A – F În sinovectomia genunchiului, refacerea controlului motor

durează între 2 şi 6 luni.

111. A –F Tehnica Brunnstrom se adresează adulţilor hemiplegici

112. A – F Pacienţilor cu picior plat li se recomandă purtarea pantofilor

cu tocuri cât mai înalte.

113. A – F Proteza parţială de şold (Moore) necesită o imobilizare

prelungită – minim 4 săptămâni.

114. A - F Exercițiile de redresare posturală conștientă se fac în fața

oglinzii

115. A - F Crioterapia scade spasmul muscular.

116. A - F Tehnica „hold-relax” urmărește creșterea amplitudinii

mișcărilor articulare.

117. A - F Creșterea forței musculare se obține prin contracții

izometrice, contracții concentrice și contracții excentrice

118. A - F Contracțiile izometrice trebuie să dureze 6 secunde cu pauză

de 2 minute între contracții.

119. A - F Creșterea forței musculare duce automat la creșterea

amplitudinii articulare.

120. A - F Terapia Ocupațională ajută la creșterea rezistenței

musculare.

121. A - F Calusul vicios se corectează exclusiv prin fiziokinetoterapie.

41
 122. A - F Neurotmesis inseamnă secționarea totală a unui nerv.

123. A - F Fracturile claviculei pot afecta plexul brahial.

124. A – F În sindromul de tunel carpian este afectat nervul cubital.

125. A - F Terapia Ocupațională își propune pregătirea reinserției

profesionale și nu vizează recăpătarea independenței în activitățile uzuale.

126. A – F Reflexul „pregătire pentru săritură” apare în jurul vârstei de

8 luni şi rămâne prezent toată viaţa.

127. A – F Posturarea şi imobilizarea sunt tehnici anakinetice.

128. A - F Prima fază de extensie a copilului începe la 6 luni.

129. A – F Scolioza este o deformaţie a coloanei vertebrale în toate cele

trei planuri.

130. A – F Patelectomia aduce un deficit funcţional la nivelul aparatului

flexor al genunchiului.

131. A – F Umărul pseudoparalitic este o tendinită calcifiantă în puseu

inflamator.

132. A – F Tehnica Cotrel presupune flexia şi derotaţia coloanei

vertebrale.

133. A – F Pacienţilor cu afecţiuni neurologice: tetrapareze, parapareze

nu li se recomandă activităţi specifice T. O.

134. A – F Axul sagital se formează la intersecţia planului transversal cu

cel sagital.

135. A – F Miozita calcară apare în urma unui treumatism muscular.

136. A – F Flexia șoldului este realizată de mușchiul psoas iliac.

137. A – F Mersul fără sprijin pe membrul bolnav nu este o regulă în

cazul fracturilor șoldului.

138. A – F Genuvalgum favorizează luxațiile rotulei

139. A – F Exercițiile de tip Codman se adresează articulației

genunchiului.

42
 140. A – F Refacerea completă a mersului presupune exerciții de: mers în
pantă, mers înapoi, mers lateral, mers în zigzag.

141. A - F Mobilizarea pură asistată este realizată de către terapeut.

142. A – F Înainte de a realiza mobilizarea pasivă se pregătesc mușchii

prin masaj, aplicații de căldură, electroterapie antialgică.

143. A – F Infirmitatea este consecința unei incapacităti.

144. A – F În mișcarea de flexie a trunchiului pe bazin lordoza fiziologică

se accentuează.

145. A – F Exercițiile dinamice au la bază contracția izotonică.

146. A – F Durata unei contracții izometrice la pacienții neantrenați este

de 6 secunde.

147. A – F În inspirațiile ample și profunde nu participă musculatura

spatelui.

148. A – F Spatele lordotic se instalează prin extinderea lordozei lombare

și la nivel dorsal.

149. A – F Abdomenul asimetric nu influențează funcționarea viscerelor.

150. A – F Arahnodactilia înseamnă degete supranumerare.

151. A – F Înclinarea anterioară a bazinului se numește retroversie.

152. A – F Metoda Klapp utilizează exerciții de târâre din poziția” pe

genunchi cu sprijin pe palme”.

153. A – F La pacienții cu scolioză stagnarea creșterii bustului este semn

de vindecare.

154. A – F Scoliozele toracogene apar în urma unor afecțiuni pulmonare

grave.

155. A – F “Mâna indicatoare” apare în paralizia nervului median.

156. A – F Poziția decubit lateral favortizează respirația la nivelul

hemitoracelui de sprijin.

157. A – F Exercițiile utilitar-aplicative includ: mers, alergare, târâre,

transport de greutăți, aruncări și prinderi, cățărări și escaladări, exerciții de
echilibru.
43
 158. A – F Mușchii tonici sunt mușchii motricității fine.

159. A – F Deficiențele funcționale presupun modificări structurale

decelabile radiologic.

160. A – F Baza de susține a corpului poate fi reprezentată de punctele

prin care corpul omenesc ia contact cu solul.

161. A – F Masajul manual este cea mai eficientă formă de masaj.

162. A – F Sensul netezirilor nu este dat de sensul circulației.

163. A – F Masajul se încheie cu mobilizări.

164. A – F Masajul lent și prelung reduce contractura.

165. A – F În masajul membrelor superioare nu contează poziția

pacientului.

166. A – F Mobilizarea degetelor mâinii începe cu policele.

167. A – F Fricțiunea se poate combina cu frământatul în masajul

antebrațului.

168. A – F Bolnavul se ridică brusc la terminarea masajului.

169. A – F Masajul umărului se termină cu scuturături în toate sensurile.

170. A – F Masajul reflex este indicat în bătături, malformații, hemoroizi.

171. A – F Pentru obținerea celor mai bune rezultate se respectă

succesiunea celor mai utile manevre.

172. A – F După masajul liniștitor nu apre nevoia de repaus.

173. A – F Masajul reflex tratează cauza bolii.

174. A – F Fricțiunea nu se execută cu vârfurile degetelor pe suprafețe

mici.

175. A – F Cernutul și rulatul sunt procedee ajutătoare de masaj.

176. A – F Pensările și ciupirile se folosesc în masajul excitant al pielii.

177. A – F Masajul reflex este bine să fie executat strict manual.

178. A – F Masajul tendoanelor și tecilor nu se execută cu prudență.

44
 179. A – F Tapotamentul nu se aplică pe zonele musculare puternice.

180. A – F Colaborarea psiho-afectivă cu bolnavul este indispensabilă în

aplicarea oricărei forme de masaj.

181. A – F Vibrația este o manevră grea și obositoare pentru maseur.

182. A – F Acțiunea depurativă locală a masajului se realizează prin efect

mecanic.

183. A – F Masajul combate oboseala și favorizează somnul.

184. A – F În masajul general se începe cu partea anterioară a corpului.

185. A – F Masajul se practică și în bolile contagioase.

186. A – F Reflexoterapia este cea mai eficientă atunci când este folosită
pentru masajul întregului corp.

187. A – F Este normal ca în timpul masajului să apară contracturi

musculare și încordare.

188. A – F Masajul sportiv este contraindicat în oboseala acută.

189. A – F Reflexoterapia este un sistem holistic.

190. A – F scopul masajului este terapeutic, igienic, de întreținere.

191. A – F Masajul local se aplică pe porțiuni mici.

192. A – F Masajul membrelor inferioare se face pe scaun.

193. A – F Efectele masajului sunt doar directe.

194. A – F Masajul reflex luptă împotriva stresului negativ.

195. A – F Masajul mecanic se execută tot manual.

196. A – F Masajul sportiv luptă împotriva oboselii și a diferitelor leziuni

în sechelele posttraumatice.

197. A – F Masajul este indicat în boli acute pulmonare și pleurale.

198. A – F În practica masajului nu este importantă experiența

executantului.

199. A – F Scuturările în ritm nu au efect relaxant.

45
 200. A – F Pentru eficiența masajului este importantă alegerea și adaptarea
manevrelor.

46
RĂSPUNSURI CORECTE SUBIEC III:
1A 41 A 81 F 121 F 161 A
2A 42 A 82 F 122 A 162 F
3A 43 F 83 F 123 A 163 A
4A 44 A 84 A 124 F 164 A
5F 45 A 85 A 125 F 165 F
6A 46 A 86 A 126 A 166 A
7F 47 F 87 A 127 A 167 A
8A 48 F 88 F 128 F 168 F
9F 49 F 89 F 129 A 169 A
10 F 50 A 90 A 130 F 170 F
11 A 51 A 91 F 131 F 171 A
12 A 52 A 92 F 132 F 172 F
13 F 53 A 93 A 133 F 173 A
14 F 54 A 94 F 134 A 174 F
15 A 55 A 95 F 135 A 175 A
16 A 56 F 96 F 136 A 176 A
17 F 57 F 97 A 137 F 177 A
18 A 58 A 98 A 138 A 178 F
19 F 59 A 99 A 139 F 179 F
20 F 60 A 100 A 140 A 180 A
21 A 61 F 101 F 141 A 181 A
22 F 62 F 102 F 142 A 182 A
23 F 63 A 103 F 143 F 183 A
24 F 64 A 104 A 144 F 184 F
25 A 65 A 105 F 145 A 185 F
26 A 66 A 106 A 146 A 186 A
27 A 67 A 107 F 147 F 187 F
28 A 68 F 108 A 148 A 188 A
29 F 69 A 109 F 149 F 189 A
30 F 70 A 110 A 150 F 190 A
31 A 71 A 111 A 151 F 191 A
32 F 72 A 112 F 152 A 192 F
33 A 73 F 113 F 153 F 193 F
34 F 74 F 114 A 154 A 194 A
35 F 75 F 115 A 155 A 195 F
36 A 76 F 116 A 156 F 196 A
37 A 77 F 117 A 157 A 197 F
38 F 78 A 118 A 158 F 198 F
39 F 79 F 119 F 159 F 199 F
40 F 80 A 120 A 160 A 200A
47
 IV. Încercuiţi varianta (-ele) corectă (-e) de răspuns. Fiecare item
valorează un punct.

1. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali sunt:

a) Excitomotor pe muşchii sănătoşi.
b) Decontracturant.
c) Analgetic.
d) Vasoconstrictor.

2. Indicaţiile curenţilor diadinamici sunt în afecţiunile reumatismale:

a) sindroame dureroase de origine talamică
b) mialgii
c) nevralgii
d) nevroze astenice

3. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:

a) ameliorează osteoporoza
b) accelerează vindecarea unor plăgi
c) creşte spasmele musculaturii netede
d) previne şi tratează cicatricile cheloide

4. În cazul pacienţilor cu poliartrită reumatoidă se va recomanda:

a) repaus
b) evitarea frigului şi umezelii
c) evitarea climatului secetos cald
d) cura balneară se adresează tuturor formelor de poliartrită reumatoidă

5. Reumatismul abarticular afectează:

a) mușchii
b) sinoviala
c) tendoanele și ligamentele
d) articulațiile

6. Reumatismul abarticular cuprinde:

a) gonartroza
b) periartrita scapulohumerală
c) periartrita coxofemurală
d) algoneurodistrofia

48
7. Procedurile cu acțiune piretică din perioada de debut a reumatismului
poliarticular acut sunt:
a) băile de lumină parțială
b) băile de lumină generală
c) împachetările uscate
d) terapia cu unde scurte

8. Spondilita anchilopeietică interesează:

a) articulațiile sacroiliace
b) articulațiile coloanei vertebrale
c) articulațiile scapulo-humerale
d) articulațiile mici de la mâini și picioare

9. Băile galvanice cu efect sedativ au:

a) Direcţia curentului ascendent.
b) Direcţia curentului descendent.
c) Temperatura apei 34°-38°C.
d) Durata şedinţei 10-30 minute.

10. Magnetodiaflux aplicat în regiunea “gulerul lui Scerbac”, fiind o zonă

reflexogenă, produce starea de:
a) bine
b) tonus crescut
c) epuizare, oboseală
d) somn

11. Contraindicaţiile curenţilor interferenţiali sunt:

a) stările febrile
b) stările caşectice
c) diskineziile biliare
d) anexite

12. În laringita acută se recomandă:

a) comprese calde
b) comprese reci
c) aerosoli cu antibiotice
d) unde scurte

13. În astmul cataral de origine bronhopulmonară se indică:

a) inhalații cu ape sulfuroase
b) ape clorurosodice bicarbonate și carbogazoase
c) ape arsenicale și radonice
d) ape bicarbonatate calcice
49
14. Formele de terapie miorelaxantă sunt:
a) masajul, căldura prelungită
b) întinderea, manipulările facilitate
c) unde scurte, kinetoterapia activă cu rezistență
d) ultrasunetele

15. Formele de curenți diadinamici folosite în întinderile musculare sunt:

a) D.F. – P.S.
b) R.S. – M.F.
c) M.F. – P.L.
d) P.L. – D.F.

16. Tratamentul umărului dureros acut constă în:

a) repaus articular
b) medicaţie
c) scripetoterapie
d) kinetoterapie

17. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor

posttraumatice ale nervilor periferici) se poate recurge la:
a) căldură
b) electrostimularea muşchiului denervat
c) atele de postură
d) curenţi de medie frecvenţă

18. Tratamentul balnear în spondilita anchilopoietică se aplică:

a) imediat de la declanșarea bolii
b) după cel puțin patru luni de la ultimul episod evolutivacut
c) atunci când V.S.H.-ul este de maxim 40 mm/oră
d) atunci când starea generală este bună

19. Pentru combaterea durerilor și contracturilor consecutive în spondilita

anchilopoietică se recomandă (în faza de început):
a) băi de lumină parțiale
b) galvanizări longitudinale paravertebrale
c) duș subacval
d) aplicații de nămol și parafină

20. Curentul interferențial acționează numai pe mușchii:

a) atrofiați
b) sănătoși
c) paraplegici
d) normoinervați
50
21. Terapia cu ultrasunete este contraindicată în afecţiuni ca:
a) fragilitate capilară
b) tumori evolutive în toate stadiile
c) calcificarea progresivă a pereţilor arteriali
d) zona de creştere osoasă la copii şi adolescenţi

22. Limitarea de mobilitate a cotului posttraumatic are drept cauză:

a) calusul vicios
b) leziuni de vase şi nervi
c) artrita posttraumatică
d) cicatrici retractile

23. Bolnavul cu coxartroză trebuie:

a) să evite mersul pe teren accidentat
b) să folosească un baston pe care sa-l ţină pe partea opusă şoldului afectat
c) să folosească un baston pe care sa-l ţină pe partea şoldului afectat
d) să folosească mersul nesusţinut

24. Principalele contraindicații ale terapiei cu raze infraroșii sunt:

a) boala artrozică
b) supurațiile
c) neoplaziile
d) sarcina

25. Aplicațiile cu masca Bergonier sunt utilizate în tratarea:

a) parezelor faciale
b) parezelor de popliteu extern
c) nevralgiilor sciatice
d) nevralgiilor intercostale

26. Schema terapeutic-recuperatorie la pacientul cu paralizie de nerv facial, în

stadiul iniţial constă în urmatoarea succesiune de metode:
a) căldura locală+masaj+kinetoterapie.
b) masaj+căldură locală+kinetoterapie.
c) kinetoterapie+masaj+căldură locală.
d) kinetoterapie+căldură locală+masaj.

27. Fizioterapia sedativă indicată în lombalgia cronică constă în aplicaţii cu:

a) infraroşii
b) ultraviolete
c) ultrasunete
d) duş subacval

51
28. Ușurarea muncii inimii în miocardită cronică se realizează prin:
a) fricțiuni parțiale reci ale extremităților
b) băi alternative de mâini și picioare
c) galvanizări precordiale
d) băi galvanice

29. Climatoterapia insuficienței coronariene constă în:

a) climat rece, de altitudine
b) climat de ușoară altitudine, cald
c) climat de câmpie
d) climat mediteranean

30. Factorii care influențează reacțiile cutanate la expunerea la ultraviolete sunt:

a) sterea funcțională individuală
b) vârsta
c) starea de umiditate a tegumentului
d) starea psiho-emoțională a individului

31. Artrita psoriazică se caracterizează prin:

a) manifestări cutanate constând din plăci eritematoscoamoase pe coate,
genunchi, trunchi
b) manifestări extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c) apariţia manifestărilor articulare şi apoi a celor cutanate
d) unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformărilor şi
anchilozelor articulare

32. Pentru evitarea supraîncălzirii zonei tratate în câmp condensator cu unde

scurte, pacientul este obligat să înlăture:
a) vestimentația
b) obiecte metalice
c) hainele ude
d) hainele sintetice

33. Periajul, ca element facilitator, este folosit pentru a obţine:

a) creşterea sudoraţiei
b) scăderea temperaturii locale
c) scăderea intensităţii durerii
d) creşterea sensibilităţii reflexului miotatic

52
34. La acțiuni prelungite ale razelor infraroșii și la doze considerabile se produc:
a) escare cu necrozare tisulară
b) vasoconstricție
c) creșterea temperaturii umorale
d) scăderea metabolismului local

35. În care din formele reumatismale inflamatorii la copii se afirmă că “ linge

articulațiile și mușcă inima “:
a) reumatismul articular acut
b) poliartrita reumatoidă
c) spondilita anchilozantă
d) rahitism

36. Simptome clinice generale ale poliartritei reumatoide:

a) dureri de tip mecanic
b) dureri amplificatede schimbări meteorologice
c) febră, astenie, adinamie
d) mialgii și artralgii difuze

37. Masajul unui bolnav cu artroză se va executa:

a) cu blândeţe la nivelul articulaţiei dureroase
b) cu insistenţă pe musculatura din vecinătatea articulaţiei
c) numai la nivel cervical
d) numai la nivel lombar

38. Tratamentul cu ultrasunet este indicat în:

a) cicatrici cheloide
b) plăgi atone
c) contracturi musculare
d) tulburari de sensibilitate cutanată

39. Factorul terapeutic activ al unei băi saline calde simple este:
a) factorul termic
b) factorul mecanic
c) factorul hidrostatic
d) factorul chimic

40. Stadiul final al coxartrozei este marcat de:

a) dureri intense
b) atitudini vicioase ( recuperabile)
c) contracturi musculare
d) spasme musculare

53
41. În cazul gonartrozelor în pusee inflamatorii se indică:
a) parafina
b) perna electrică
c) nămol
d) crioterapia

42. Tratamentul profilactic al artrozelor intervertebrale constă în evitarea:

a) surmenajul profesional și sportiv
b) traumatismelor și microtraumatismelor
c) frigului și umidității
d) poziții culcat pe un pat tare

43. Tehnica de aplicare a băii de lumină parțială prevede:

a) aplicarea unei comprese reci pe frunte
b) acoperirea băii și pacientului cu cearșaf și pătură
c) spălarea prealabilă a zonei tratate cu apă rece
d) aplicarea la sfârșitul procedurii a ueni proceduri de răcire

44. În funcție de suprafața pe care se aplică factorul termic, procedurile de

termoterapie se împart în:
a) locale
b) parțiale
c) alternante
d) generale

45. Aplicațiile generale de căldură sunt contraindicate în:

a) afecțiuni reumatismale degenerative
b) sechele posttraumatice
c) tuberculoză
d) tumori maligne

46. Tratamentul balnear în cazul bolnavilor cu poliartrită reumatoidă este indicat

numai în:
a) faza de acalmie
b) faza activă a bolii
c) cazul unui VSH mai mare de 40mm/oră
d) cazul unui VSH mai mic de 30mm/oră

47. În tratarea afecţiunilor cronice se recomandă undele scurte:

a) doza atermică I
b) doze mici I- II
c) doze mari III-IV
d) doze foarte mari
54
48. Dacă se înjumătățește distanța dintre lampa de infraroșii și tegumentul iradiat
atunci doza de energie transmisă:
a) nu se modifică
b) se dublează
c) se mărește de 4 ori
d) se înjumătățește

49. Tehnicile folosite pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate,

dar nu includ:
a) proceduri de aerosoli
b) hidroterapie generală şi locală
c) kinetoterapie respiratorie
d) electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare

50. În paralizia nervului radial deviaţiile care apar sunt:

a) antebraţul flectat
b) poziţia „gât de lebădă”
c) policele addus şi uşor flectat
d) degetele în extensie uşoară

51. Bioclimatul de dealuri şi podişuri este:

a) excitant
b) solicitant
c) însorit şi umed
d) relaxant

52. Procedurile de electroterapie antialgică în gonartroze includ:

a) comprese reci cu sulfat de magneziu
b) curenţi de joasă frecvenţă
c) curenţi de medie frecvenţă
d) biostimulare laser

53. În cazul pacienţilor cu poliartrită reumatoidă în faza de recuperare funcţională

se pot indica cure balneare în staţiunile:
a) Felix.
b) Lacul Sărat.
c) Amara.
d) Covasna.

55
54. Bioclimatul de câmpie este excitant-solicitant şi de aceea este contraindicat în:
a) afecţiuni reumatismale
b) afecţiuni endocrine
c) rahitism
d) afecţiuni psihice

55. Curentul interferenţial cu frecvenţe rapide (80-100Hz) are efect:

a) caloric
b) excitomotor
c) analgetic
d) de reglare vegetativă

56. Tratamentul fizioterapic al Spondilitei anchilopoietice are ca scop:

a) scăderea în greutate
b) mobilizarea precoce
c) combaterea anorexiei
d) prevenirea poziţiilor vicioase

57. În criza de astm bronşic se indică:

a) curenţi diadinamici
b) ionizări fronto-occipitale
c) unde scurte transtoracice
d) raze ultraviolete in doze „eritem”

58. Cele mai potrivite ape minerale în afecțiunile aparatului cardiovascular sunt:
a) apele carbogazoase
b) apele sulfuroase
c) apele radonice
d) apele de la Buziaș și Covasna

59. În hemiplegia spastică se aplică:

a) băi galvanice 4 celulare descendente
b) băi galvanice la temperatura de 38º
c) băi galvanice cu durata de 30 minute
d) băi galvanice cu durata de 15 minute

60. În nevralgia sciatică, starea acută se indică:

a) baie de lumină generală
b) ultraviolete în doză eritem
c) curenți diadinamici
d) termoterapie cu lumină albastră

56
61. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în faza precoce presupune:
a) utilizarea metodei Bobath
b) scheme de mişcare Kabat
c) drenaj postural respirator şi tapotament toracal
d) tehnici kinetice respiratorii

62. În sindromul de tunel carpian este afectat nervul:

a) radial
b) cubital
c) median
d) brahial

63. Pentru tratamentul scoliozei se folosesc tehnicile:

a) Klapp
b) Williams
c) Cotrel
d) Kabat

64. Pentru refacerea aliniamentului corpului se folosesc:

a) posturări corective şi hipercorective.
b) mişcări pasive, active, pasivo-active.
c) contractii izometrice.
d) tehnici de facilitare neuromotorie proprioceptiva.

65. Măsurarea perimetrului toracic e folosită în evaluarea:

a) mobilităţii articulare
b) amplitudinii respiratorii
c) forţei musculare
d) dezvoltării fizice la copii

66. În afecţiunile neurologice, schmele de facilitare Kabat sunt realizate:

a) pasiv de către asistent
b) activ, mişcare liberă
c) pasivo-activ, mişcare ghidată de către asistent
d) activ cu rezistenţă, asistentul se opune mişcării

67. Pentru tonifierea musculaturii se folosesc exerciţii:

a) izometrice
b) pasive
c) pasivo-active
d) active cu rezistenţă

57
68. Programul kinetic în coxartroză are ca obiective:
a) tonifierea musculară
b) refacerea mobilităţii
c) refacerea stabilităţii
d) refacerea controlului muscular pentru mers
e) corectarea poziţiei bazinului

69. Pentru refacerea stabilităţii se folosesc tehnici FNP:

a) IzA (izometrie alternantă)
b) IL (inversare lentă)
c) ILO (inversare lentă cu opunere)
d) SR (stabilizare ritmică)

70. În paralizia totală de nerv radial sunt abolite:

a) flexia cotului şi mâinii
b) extensia cotului şi mâinii
c) adducţia policelui
d) extensia degetelor

71. În proteza totală de şold verticalizarea se face:

a) după 3 luni
b) după 1 săptămână
c) după 4 săptămâni
d) după 3 zile

72. Terapia Ocupaţională utilizează:

a) tehnici de bază şi complementare
b) tehnici de readaptare
c) tehnici de exprimare şi recreative
d) tehnici sportive

73. Obiectivele programului kinetic în spondilita ankilopoietică sunt:

a) menţinerea supleţei articulare
b) corectarea posturii şi aliniamentului corpului
c) menţinerea tonusului musculaturii posturale (care menţine ortostatismul)
d) menţinerea volumelor respiratorii în limite normale

74. Redoarea articulară a cotului poate fi produsă de:

a) formarea calcifierilor postluxaţii
b) imobilizare îndelungată
c) retractură capsulo-ligamentară
d) fracturi intraarticulare

58
75. Ameliorarea mimicii la bolnavii cu Parkinson se face folosind:
a) exerciţii de mimică analitice
b) exerciţii de tonifiere
c) exerciţii de mimică globală, expresie
d) exerciţii de sensibilitate
e) exerciţii de coordonare

76. Prono-supinaţia este realizată din articulaţiile:

a) radio-ulnară proximală
b) radio-carpiană
c) radio-ulnară distală
d) humero-ulnară

77. Muşchii sinergişti:

a) fixează segmentul în poziţia necesară mişcării
b) participă la realizarea mişcării alături de agonişti
c) au acelaşi rol ca antagoniştii
d) sunt stabilizatori ai mişcării

78. În paralizia nervului cubital, poziţia mâinii se mai numeşte:

a) în „gât de lebădă”
b) în „gheară”
c) în „cocoş de puşcă”
d) degete hipocratice

79. Recuperarea funcţională a membrului superior hemiplegic în faza postacută,

perioada flască, foloseşte următoarele mijloace kientice :
a) exerciţii de antrenare a simetriei corpului
b) mobilizarea activă a tuturor articulaţiilor membrului superior
c) refacerea schemelor de mişcare folosind diagonalele Kabat
d) exerciţii de întreţinere a mobilităţii articulaţiilor

80. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:

a) mers şchiopătat
b) durere la nivel peritrohanterian, fesier, inghinal şi pe faţa anterioară a
coapsei
c) durere la nivelul genunchiului şi redoare de inactivitate
d) parestezii pe faţa anterioară a coapsei

59
81. Obiectivele tratametului fizical în cazul recuperării de nervi periferici
urmăreşte:
a) cicatrici cât mai suple
b) profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare
c) menţinerea amplitudinii articulare în limite normale
d) conservarea ţesutului cutanat şi subcutanat şi menţinerea troficităţii

82. Obiectivele tratamentului kinetic la copilul cu rahitism sunt:

a) corectarea posturii şi aliniamentului corpului
b) tonifierea musculaturii
c) reeducarea sensibilităţii
d) reeducarea respiratorie

83. Reeducarea echilibrului după metoda Bobath se realizează în poziţiile:

a) aşezat pe saltea
b) decubit ventral pe mingea Bobath
c) ortostatism pe plăcuţa basculantă
d) aşezat pe mingea Bobath

84. În faza a doua a spondilitei anchilopoietice se recomandă :

a) exerciţii de respiraţie
b) exerciţii pentru mobilizarea centurilor
c) exerciţii pentru mobilizarea coloanei vertebrale
d) exerciţii de mers

85. Pacienţilor cu astm bronşic li se recomandă:

a) exerciţii pentru controlul respiraţiei
b) exerciţii de relaxare
c) posturări pentru drenaj bronşic
d) exerciţii de respiraţie cu rezistenţă

86. În primele 3 luni după amputaţia de gambă se recomandă :

a) repaus la pat pentru refacerea ţesuturilor
b) exerciţii active pentru menţinerea mobilităţii articulaţiei genunchiului şi
şoldului
c) posturări antideclive şi bandaj elastic pentru bont
d) exerciţii de respiraţie
e) exerciţii de tonifiere musculară pentru trenul superior

60
87. Paralizia nervului crural se manifestă prin:
a) imposibilitatea flexiei coapsei pe bazin
b) imposibilitatea extensiei gambei
c) ortostatism şi mers realizate cu dificultate
d) genurecurvatum

88. Obiectivele tratametului kinetic în cazul pacienţilor cu cifoză toracală sunt:

a) tonifierea în condiţii de alungire a musculaturii anterioare a toracelui
b) tonifierea în condiţii de scurtare a musculaturii spatelui
c) tonifierea în condiţii de alungire a musculaturii spatelui
d) menţinerea volumelor respiratorii normale

89. Pentru copiii cu IMC ordinea în care se desfăşoară activitatea este :

a) întâi se lucrează partea dominantă (de obicei dreapta)
b) se respectă nivelul evoluţiei determinat prin evaluare şi etapele
dezvoltării normale: postura păpuşii, aşezat, patrupedie, ortostatism
c) se educă întâi poziţiile „aşezat” şi ”patrupedie”
d) se ţine cont de vârsta cronologică a copilului şi apoi se revine la
elementele care nu au fost asimilate

90. Tehnicile propuse de Margaret Rood pentru dezvoltarea stabilităţii sunt:

a) apăsarea în axul lung al corpului, sau al unor segmente
b) mişcări lente, legănate
c) utilizarea de mingi mici, pistoale cu apă, pompe de cauciuc cu aer
d) pensulări, mângâieri

91. Plexul brahial își are originea în rădăcinile anterioare cervicale:

a) C1-C2-C3-C4
b) C2-C3-C4-C5
c) C3-C4-C5-C6
d) C5-C6-C7-C8

92. Mecanismele principale de lezare a plexului brahial sunt:

a) compresiuni
b) tracțiuni
c) secțiuni
d) fracturi

93. Piciorul plat are mai multe stadii:

a) picior plat reductibil
b) picior plat concav
c) picior plat contractat
d) picior plat fixat
61
94. În general, genunchiul poate prezenta ca deficite funcționale:
a) limitarea mobilității
b) instabilitatea
c) mobilitate patologică
d) deformarea articulației

95. Emondajul constă în:

a) curățarea genunchiului de osteofite
b) îndepărtarea cartilajului degenerat și meniscurilor rupte
c) ablația ligamentelor încrucișare
d) sinovectomie

96. În timpul imobilizărilor postfractură schema de tratament cuprinde:

a) posturări antideclive
b) mobilizarea activă a articulațiilor sănătoase
c) izometrie pentru musculatura segmentelor imobilizate
d) exerciții cu rezistență pentru segmentul afectat

97. Reeducarea mersului în cazul pacientului paraplegic se poate face prin:

a) pași alternați
b) pași târșiți
c) pași săltați
d) pendulare

98. Scleroza multiplă poate prezenta următoarele simptome:

a) scăderea forței musculare
b) bună coordonare a mișcărilor
c) amețeli
d) micțiuni frecvente

99. În cazul bolnavului cu scleroză multiplă:

a) trebuie lucrat intensiv pentru a antrena pacientul
b) nu trebuie obosit pacientul
c) se lucrează pentru refacerea coordonării
d) se recomandă metoda Frenkel

100. Paralizia nervului crural se asociază frecvent cu o deficiență a genunchiului:

a) genuvalgum
b) genuvarum
c) genurecurvatum
d) genuflexum
62
101. Paralizia nervului sciatic se asociază frecvent cu deficiențe ale plantei:
a) picior scobit
b) picior plat
c) picior valg
d) picior equin

102. Obiectivele tratamentului coxartrozei sunt:

a) reeducarea coordonării și echilibrului în mers
b) creșterea stabilității și mobilității articulare
c) refacerea cartilajului articular
d) combaterea durerii

103. Terapia Ocupațională în cazul pacientului cu coxartroză constă în:

a) jocuri cu mingea
b) ciclism
c) natație
d) tenis de masă

104. Schema D1F a membrului inferior are ca poziție inițială a articulației coxo-
femurale:
a) flexie
b) extensie
c) abducție
d) rotație internă a coapsei
e) rotație externă a coapsei

105. În stasutul postlaminectomie lombară, în primele două zile după intervenție

se recomandă:
a) exerciții de respirație
b) exerciții de tonifiere a musculaturii lombare
c) exerciții pentru imbunătățirea circulației periferice
d) exerciții pentru creșterea rezistenței la efort

106. Bertha Bobath afirmă că factorii care influențează pierderea controlului

motor la pacientul hemiplegic sunt:
a) tulburările senzitive
b) pierderea schemelor de mișcare
c) tulburările mecanismelor reflexe posturale
d) spasticitatea

63
107. Cadrul somatoscopic de antropometrie (CAS) este folosit pentru evaluarea:
a) deficiențelor coloanei vertebrale
b) leziunilor de menisc
c) deficiențelor membrelor inferioare
d) fracturilor cu deplasare

108. În cazul pacienților cu scolioză în “S” trebuie respectate unele principii

generale:
a) bastonul se ține oblic la spate
b) se lucrează simultan ambele curburi
c) se fixează o curbură pentru a lucra cu cealaltă
d) nu exista reguli

109. Bastonul:
a) se ține în mâna opusă membrului inferior afectat,
b) se ține de partea membrului inferior afectat
c) se pune piciorul cu 5 cm în spatele bastonului
d) se pune piciorul pe aceeași linie cu bastonul

110. În coxartroză pacientul trebuie să evite:

a) extensia
b) eversia
c) pronația
d) rotația

111. Pentru combaterea spasticității mâinii hemiplegicului utilizăm:

a) atelă de extensie
b) căldură
c) tehnici FNP
d) scripetoterapie

112. Crioterapia are rol în:

a) relaxarea musculară
b) reducerea edemului
c) combaterea spasmului muscular
d) combaterea durerii prin desensibilizare

113. Planul de recuperare a paraplegicului cuprinde:

a) 2 stadii
b) 3 stadii
c) 4 stadii
d) nicio variant de mai sus
64
114. Hipomimia o întâlnim în:
a) parapareză
b) paralizie de sciatic popliteu extern
c) tenosinovită
d) Parkinson

115. Bronhospasmul apare datorită:

a) creșterii tonusului musculaturii bronșice
b) inflamației căilor aeriene
c) hipersecreției glandelor bronșice
d) scăderea diametrului bronșic

116. Factori de risc bronhopulmonari pot fi:

a) regimul de viață
b) terenul alergic
c) factorii meteorologici
d) infecții acute ale căilor respiratorii superioare

117. Antrenamentul postinfarct miocardic pe bicicleta ergonomică în prima

săptămână:
a) durează 20 minute
b) durează 10 minute
c) durează 30 minute
d) nu crește pulsul cu mai mult de 30 bătăi pe minut

118. Sunt tehnici de bază ale terapiei ocupaționale:

a) fotografia
b) olăritul
c) jocul de șah
d) prelucrarea lemnului

119. Pentru a crește forța pacientului TO utilizează:

a) manșete cu plumb
b) piese de lucru grele
c) obiecte de dimensiuni diferite
d) schimbarea planului de lucru

120. Piciorul talus este caracterizat prin:

a) picior în sprijin pe vârf
b) picior scobit
c) picior în sprijin pe călcâi
d) picior valg
65
121. Contraindicațiile masajului la nivelul pielii sunt:
a) arsurile și plăgile
b) pielea pigmentată prin expunere la soare
c) infecțiile pielii
d) tegumentul gras

122. După terminarea masajului se fac:

a) dușuri
b) mobilizări pasive
c) mobilizări active
d) ridicarea bruscă

123. Masajul genunchiului constă în:

a) neteziri scurte
b) frământat
c) fricțiuni ușoare
d) lovituri

124. Frământatul se aplică în:

a) masajul spatelui
b) masajul membrelor
c) masajul feței
d) masajul varicelor

125. Pe toracele anterior se execută:

a) neteziri și fricțiuni ușoare
b) vibrații
c) frămantat
d) bateri

126. Fricțiunea regiunii anterioare a gâtului se face:

a) ca în orice altă zonă a corpului
b) cu minuțiozitate
c) evitând tiroida
d) folosind toate manevrele

127. Masajul acționează prin:

a) mecanism mecanic
b) mecanism reflex
c) efect farmacologic
d) nicio variantă de mai sus
66
128. Obiectivul principal al masajului sportiv este:
a) performanța sportivă
b) lupta împotriva oboseliii
c) refacerea după accidentări
d) contractura musculară

129. Masajul mâinii se adresează:

a) degetelor
b) articulației pumnului
c) mâinii în totalitate
d) fanerelor

130. Masajul medical se aplică

a) respectând cu strictețe tehnica masajului
b) nu se respectă tehnica
c) se individualizează tehnica
d) fără prescripție medicală

131. Frământatul în cută:

a) stimulează circulația
b) detensionează țesuturile
c) inhibă circulația
d) favorizează echimozele

132. Vibrația pe suprafețe mari se execută:

a) cu toată palma
b) cu degetele întinse și cu forță mai mare
c) cu pumnul și cu forță
d) cu vârful degetelor

133. Tehnica frământatului variază după:

a) regiunea de tratat
b) scopul urmărit
c) momentul zilei
d) bioritm

134. Baterea este contraindicată:

a) sportivilor
b) pe regiunea internă a coapsei
c) pe coloana vertebrală
d) pe fesieri

67
135. Mișcările mâinilor în executarea baterii se fac:
a) din articulația pumnului
b) din articulația cotului
c) din articulația umărului
d) din articulațiile interfalangiene

136. La efectuarea masajului se ține cont de:

a) profesia bolnavului
b) de modelul tipologic uman
c) de afecțiunile asociate
d) de tipul durerii

137. Masajul sportiv pentru un lot de sportivi care concurează în același timp se
aplică:
a) înainte de probele sportive
b) între probele sportive
c) după probele sportive
d) nu se recomandă masaj

138. În jurul maleolelor și călcâiului se fac:

a) alunecări circulare
b) frământări
c) fricțiuni în sens circular
d) ciupituri

139. Pe regiunile obosite nu se practică niciodată:

a) frământatul
b) lovire
c) pensare
d) scuturare

140. În spațiile interosoase se face masaj sub formă de:

a) netezire
b) fricțiune
c) vibrații
d) batere.

68
Rezolvari subiect IV

1 a,b,c, 31 a,b,d 61 c,d 91 d 121 a,c

2b 32 b,c,d 62 c 92 a,b 122 b,c
3 a,b,d 33 c,d 63 a,c 93 a,c,d 123 a,c
4 a,b 34 a,c 64 a,b,c,d 94 a,b,c,d 124 a,b,c
5 a,b,c 35 a 65 b,d 95 a,b,c,d 125 a,b
6 b, c,d 36 c,d 66 a,b,c,d 96 a,b,c 126 b,c
7 a,c 37 a,b 67 a,d 97 a,b,d 127 a,b,c
8 a,b 38 a,b,c 68 a,b,c,d,e 98 a,c,d 128 b,c
9 b,c,d 39 a,c, d 69 a,c,d 99 b,c,d 129 a,b,c
10 a,b 40 a,b 70 b,d 100 c 130 a,c
11 a,b 41 c 71 b 101 b,d 131 a,b
12 b,c 42 a,b, c 72 a,b,c,d 102 a,b,d 132 a,b,c
13 a,b,d 43 a,b,d 73 a,b,c,d, 103 b,c 133 a,b
14 a,b,d 44 a,b,d 74 a,b,c,d 104 b,c,d 134 b,c
15 a 45 c,d 75 a,c 105 a,c 135 a,b,c
16 a,b 46 a,d 76 a,c 106 a,b,c,d 136 a,b,c,d
17 b,c 47 c 77 b,d 107 a,c 137 a,b,c
18 b,c,d 48 b 78 b 108 a,c 138 a,c
19 a,b,d 49 d 79 a,c,d 109 a,d 139 b,c
20 b,d 50 b, c 80 a,b,c 110 d 140 a,b
21 a,b, d 51 d 81 a,b,c,d 111 a,b,c
22 a,c,d 52 b,c,d 82 a,b,d 112 b,c,d
23 a,b 53 a,b,c 83 a,c,d 113 c
24 b,c,d 54 b,d 84 a,b,c,d 114 d
25 a 55 c 85 a,b,c 115 a,d
26 a 56 b,d 86 b,c,d,e 116 a,b,c,d
27 a,c 57 c,d 87 a,b,c,d 117 b,d
28 a,b,d 58 a,d 88 a,b,d 118 b,d
29 b,d 59 a,d 89 a,b 119 a,b,d
30 a,b,c 60 b,c,d 90 a 120 c

69
V. 1. Realizați un eseu cu tema “Reumatismul poliarticular acut”, după
următorul plan:
a) Definiți reumatismul poliarticular acut,
b) Precizați trei simptome ale pacientului cu reumatism poliarticular acut,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetoterapeutic,
d) Precizați criteriul care dă posibilitatea de aplicare a metodelor de
recuperare,
e) Descrieți trei mijloace profilactice utilizate în cazul pacientului cu
rheumatism poliarticular acut,
f) Prezentați trei mijloace de recuperare fizioterapice utilizate în perioada
subacută a reumatismului poliarticular acut,
g) Descrieți procedura de aerosoli,
h) Precizați trei indicații ale kinetoterapiei în perioada acută a reumatismului
poliarticular acut,
i) Enumerați două obiective ale kinetoterapiei în perioada cronică și precizați
tehnicile folosite pentru a le realiza,
j) Menționați trei acțivități din terapia ocupaționala utilizate în recuperarea
pacienților cu reumatism poliarticular acut.

V. 2. Prezentați un eseu cu tema “Scolioza în ‘C’ toracală sinistroconvexă”,

după următorul plan:
a) Definiți scolioza,
b) Indicați patru consecințe ale deformării coloanei vertebrale asupra
structurilor anatomice adiacente,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetoterapeutic,
d) Prezentați cinci mijloace de recuperare (fizio-climatoterapie) utilizate în
recuperarea scoliozei,
e) Precizați o tehnică de recuperare fizioterapică utilizată în scolioză și
descrieți parametrii specifici,
f) Descrieți patru tehnici specifice masoterapiei utilizate în tratamentul
scoliozei și descrieți efectele lor asupra țesuturilor,
g) Precizați două metode de evaluare a pacientului cu scolioză,
h) Menționați două metode de recuperare care se adresează pacientului cu
scolioză,
i) Întocmiți un program kinetic pentru scolioza in ‘C’ sinistroconvexă care să
conțină cinci exerciții cu poziții inițiale diferite.

70
V. 3. Prezentați un eseu cu tema “Gonartroza”, după următorul plan:

a) Definiți gonatroza,
b) Precizați trei simptome ale artrozei genunchiului,
c) Enumerati cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetoterapeutic,
d) Precizați cinci tehnici pentru reducerea durerii și a fenomenelor
inflamatorii în gonartroză,
e) Menționați scopul electroterapiei în gonartroză,
f) Descrieți laserterapia în gonartroză,
g) Enumerați patru tehnici specifice masoterapiei utilizate în tratamentul
gonartrozei și precizați scopul aplicării lor,
h) Indicați două metode de evaluare aplicabile în cazul gonartrozei,
i) Precizați trei obiective ale tratamentului kinetic și dați câte două exerciții
pentru fiecare obiectiv.

V. 4. Prezentați un eseu cu tema “Coxartroza”, după următorul plan:

a) Definiți coxartroza,
b) Indicați principalul simptom al artrozei coxo-femurale și precizați 3
caracteristici ale acestuia,
c) Precizați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetoterapeutic,
d) Prezentați cinci tehnici de hidroterapie folosite în recuperarea coxartrozei,
e) Expuneți factorii care influențează tratamentul balnear în coxartroză,
f) Menționați trei mușchii care necesita masaj decontracturant în cazul
pacienților cu coxartroză,
g) Realizați un program kinetic care să conțină cinci exerciții cu poziții
inițiale diferite,
h) Dați exemplu de patru activități specifice terapiei ocupaționale, cu efecte
benefice în tratamentul coxartrozei, care să conțină tehnici profesionale, sportive
și recreative.

71
V. 5. Prezentați un eseu cu tema “Poliartrita reumatoidă (PCE)”, după
următorul plan:

a) Definiți poliartrita reumatoidă,

b) Prezentați trei caracteristici ale poliartritei reumatoide,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare,
d) Descrieți rolul antiinflamator al electroterapiei,
e) Prezentați trei mijloace de hidroterapie pentru creșterea pragului durerii,
f) Indicați trei tipuri de ape minerale eficiente in PCE,
g) Exemplificați două tehnici anakinetice utilizate în faza acută a PCE,
h) Realizați un program kinetic pentru profilaxia recidivelor care să conțină
șase exerciții,
i) Indicați șase activități specifice terapiei ocupaționale recomandate
pacienților cu poliartrită reumatoidă.

V. 6. Prezentați un eseu cu tema “Spondilita anchilopoietică”, după

următorul plan:

a) Definiți spondilita anchilopoietică,

b) Precizați și descrieți principalul simptom al spondilitei anchilopoietice,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetoterapeutic,
d) Menționați șase metode de recuperare (balneo-climato-hidro-termo-
electroterapie) precizând parametrii de lucru,
e) Descrieți o metodă de electroterapie utilizață și prezentați rolul asistentului
de recuperare,
f) Precizați patru tehnici din masoterapie utilizate in tratamentul spondilitei
anchilopoietice menționând scopul utilizării lor,
g) Menționați două metode de evaluare a pacientului cu spondilită
anchilopoietică,
h) Alcătuiți un plan kinetic de recuperare care să conțină șase exerciții cu
poziții inițiale diferite.

72
V. 7. Prezentați un eseu cu tema “Periartrita scapulo-humerală – Umărul
dureros simplu”, după următorul plan:

a) Definiți periartrita scapulo-humerală,

b) Prezentați două simptome ale “Umărului dureros simplu”,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetic,
d) Prezentați cinci proceduri de electroterapie aplicate în periartrita scapulo-
humerală,
e) Descrieți aplicarea curenților interferențiali la nivelul articulației umărului,
f) Indicați climatoterapia în periartrita scapulo-humerală,
g) Descrieți patru poziții ale pacientului indicate în masajul umărului,
h) Menționați două metode de relaxare utilizate în tratamentul umărului
dureros simplu,
i) Descrieți două metode de recuperare utilizate în tratamentul Periartritei
scapulo-humerale.

V. 8. Prezentați un eseu cu tema “Discopatia cervicală”, după următorul

plan:

a) Definiți hernia de disc cervicală,

b) Precizați trei simptome ale herniei de disc cervicale,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare,
d) Prezentați electrostimularea în hernia de disc cervicală,
e) Indicați trei proceduri de termoterapie folosite în hernia de disc cervicală și
prezentați efectele lor asupra musculaturii,
f) Descrieți o procedură cu efect decontracturant asupra musculaturii
paravertebrale,
h) Precizați două măsuri ortopedice adoptate în cazul pacientului cu hernie de
disc cervicală,
i) Exemplificați două tehnici de recuperare utilizate în tratamentul herniei de
disc cervicale.

73
V. 9. Prezentați un eseu cu tema “Lombosacralgia subacută”, după
următorul plan:

a) Definiți lombosacralgia,
b) Prezentați două tipuri de durere specifice afecțiunilor lombare,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare
balneofiziokinetic,
d) Descrieți cinci metode de recuperare aplicate în lombosciatică (balneo-
climato-hidro-termo-electroterapie),
e) Prezentați cinci mijloace de profilaxie a recidivelor,
f) Descrieți două posturi în care se relaxează musculatura lombară,
g) Precizați două zone în care se poate aplica masajul in cazul pacienților cu
lombosacralgie și menționați manevrele utilizate,
h) Menționați doua metode de recuperare utilizate in lombosacralgie,
i) Exemplificați faza a II-a din programul Williams

V. 10. Prezentați un eseu cu tema “Luxația de gleznă”, după următorul plan:

a) Definiți luxația,
b) Indicați trei simptome ale luxației de gleznă,
c) Enumerați cinci obiective ale tratamentului de recuperare,
d) Prezentați cinci mijloace de combatere a durerii,
e) Descrieți cinci mijloace antiedem din balneofizioterapie,
f) Enumerați trei manevre din masoterapie pentru combaterea edemului,
g) Menționați trei tehnici (kinetice și anakinetice) utilizate în timpul
imobilizării în aparat ghipsat,
h) Realizați un program kinetic care să conțină șase exerciții cu poziții
inițiale diferite,
i) Enumerați patru activițăți specifice terapiei ocupaționale utilizate în
tratamentul luxației de gleznă.

74