SP_1_NN_1

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Neuropsihologie si neurocibernetica 1

ESTE ADEVĂRAT SAU FALS?

1) Valoarea potentialului de repaus depinde de numărul de ioni Na expulzaţi si de numărul ionilor

K introduşi in neuron de către pompa.

2) Valoarea excitabilităţii reprezintă o constanta a neuronului.

3) Viteza de propagare a potenţialului de acţiune pe fibrele mielinizate este

dependenta de lungimea internodurilor.

4) Mielina este o substanţa buna conducătoare de electricitate.

5) Valoarea potenţialului de repaus nu se modifica in timp.

6) Solicitarea repetata ritmic duce la îngustarea fantei sinaptice.

7) Neuronul este parte componenta a arcului reflex.

8) Solvenţii organici (ex. alcoolul etilic) determina deschiderea canalelor ionice.

9) Repetarea ritmica a solicitării sinapsei favorizează procesul de invtare.

10) Solvenţii organici determina sporirea fluidităţii proteinelor membranare.

11) Ionii Ca sint necesari in transmiterea sinaptica.

12) Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul.

13) Iradierea excitabilităţii la nivelul centrilor nervoşi este un fenomen pasiv (fizic).

14) Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice.

15) Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni.

16) Propagarea potenţialului de acţiune se datorează electromigrarii ionilor H.

17) Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in repaus), spre
zonele electronegative (depolarizate).

18) Canalul ionic are mai multe stări închise si o singura stare deschisa.
19) In soluţiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie).

20) Primul eveniment, după deschiderea canalelor ionice de către excitant, este influxul ionilor Na.

21) Creşterea temperaturii determina deschiderea canalelor ionice.

22) Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de membrana presinaptica.

23) Canalul ionic poate fi închis la diferite grade de fermitate, date de tăria legăturii dintre ionul de
Ca si proteinele canal.

24) Creşterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a fosfolipidelor membranare.

25) Neuronul poate sa fie lipsit de dendrite.

26) Neuronul realizează cu lichidul interstitial doar schimburi de energie.

27) Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului.

28) Neuronii nu deţin decit doi poli funcţionali: unul de intrare, altul de ieşire a semnalului

29) Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie.

30) Sinapsa poate fi considerata ca avind funcţie de dioda (din electronica).

31) Pompa de Na-K are rol principal in menţinerea homeostaziei ionice.

32) ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului.

33) Iradierea excitabilităţii, căreia ii urmează in mod necesar concentrarea, se datorează unui proces
fizic (pasiv) si nu unuia fiziologic.

34) Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis.

35) Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na.

36) Pompa de Na-K are si rol electrogen (încarcă electroionic membrana neuronului).

37) Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientaţi in acelaşi sens (spre interiorul
neuronului).

38) Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasmă 2 ioni de K.

39) Excitantul generează, la nivelul membranei neuronale, un potenţial de acţiune.

 40) Valoarea potenţialului de repaus este determinata de pompa de Na-K.

41) Excitantul, in funcţie de intensitate, determina in mod direct influxul de Na si efluxul de K.

42) Starea de inhibiţie a neuronului este una relativa si nu o constanta neuronala.

43) Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale.

44) Viteza de propagare a potenţialelor de acţiune este mult mai mare pe fibrele mielinizate.

45) Pentru elaborarea condiţionării reflexe pavloviene este necesara flaminzirea animalului,
deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv.

46) Starea de saţietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv.

47) Iradierea si concentrarea excitabilităţii sint procese prezente la nivelul oricărei formaţiuni
cenuşii, nu numai la nivelul scoarţei.

48) Neuronii stabilesc intre ei relaţii exclusiv sinaptice.

49) Mielina este un foarte bun conducaror de electricitate.

50) Starea de inhibiţie a neuronului este funcţie de raportul dintre valoarea de moment a
excitabilităţii acestuia si intensitatea excitantului aplicat

ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) Substanţa care furnizează energie in mod direct neuronului este:

1 acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen

2 adenozin-tri-fosfatul
3 glucoza
4 acidul dezoxiribonucleic

2) Membrana neuronului este alcătuita din:

A.lipide neutre
B.fosfolipide
C.proteine
D.colesterol

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C
4 B+C
3) Consecinţa directa a aplicării unui excitant asupra neuronului este :

1 generarea unui potenţial de acţiune

2 depolarizarea
3 deschiderea canalelor ionice
4 generarea unui potenţial nepropagabil

4) Pompa de Na-K are - direct sau indirect- următoarele roluri:

A.mecanism homeostazic
B.mecanism electrogen
C.mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic
D.mecanism de inchidere a canalelor ionice

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C
4 D+C

5) Amplitudinea potenţialului de acţiune este determinata de :

A.intensitatea excitantului
B.bruscheţea aplicării excitantului
C.durata acţiunii excitantului
D.valoarea potenţialului de repaus

1 A+B+D
2 A+B+C+D
3 B+C+D

6) Proteinele membranare indeplinesc următoarele roluri :

A.enzime
B.receptori pentru neuromesageri
C.receptori pentru hormoni
D.transportori activi transmembranari

1 A+B+C
2 A+D
3 A+B+C+D

7) Din punct de vedere funcţional, neuronii sint:

1 unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari

2 colinergici, adrenergici, dopaminergici
3 senzitivi, intercalari (asociaţie) si efectori
4 stelaţi, piramidali, sferici

8) Circuitele reverberante sint implicate in:

A.menţinerea stării de veghe a scoarţei cerebrale

B.trezirea scoarţei, după starea de somn
C.memoria de scurta durata
 D.menţinerea tonusului muscular

1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 A+D

9) Canalul ionic are următoarele dimensiuni aproximative (in Â):

1 lungime: 75-100; diametru 8

2 lungime: 50- 60; diametru 6
3 lungime: 20- 30; diametru 20
4 lungime: 15-20; diametru 18

10) Ce valoare va avea amplitudinea unui potenţial de acţiune in cazul unui neuron al cărui potenţial
de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20mV :

1 -60mV
2 +80 mV
3 +100 mV
4 100 mV

11) Energia utilizata direct de neuron pentru secreţia neuromesagerilor provine din:

1 oxidarea glucozei
2 oxidarea acizilor graşi
3 oxidarea aminoacizilor
4 adenozin-tri-fosfat

12) Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :

1 reticulul endoplasmatic neted

2 ergastoplasma
3 mitocondria
4 lizozomul

13) Membrana neuronala este alcătuita din:

1 fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine

2 un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine dispuse discontinuu
3 doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de lipide si colesterol
4 doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si
colesterol.

14) Proteinele membranare îndeplinesc următoarele roluri :

A.realizează transportul pasiv al substanţelor intre citoplasmă si lichidul interstitial.

B.activează ca enzime.
C.formează canalele ionice.
D.asigura receptarea neuromesagerilor

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+D
15) Pompa de Na-K:

A.este un mecanism neconsumator de energie

B.scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na
C.aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na
D.se mai numeşte si ATP-aza Na-K dependenta

1 A+B+C+D
2 C+D
3 A+B

16) Potenţialul de repaus al membranei neuronale:

A.are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat

B.are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, funcţie de anumite circumstanţe
C.este generat de pompa de Na-K, a cărei stoichiometrie este de 3/2
D.determina valoarea excitabilităţii (pentru o membrana data)

1 B+C+D
2 A+B+D
3 A+D

17) Doi neuroni, avind valori egale ale potenţialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilităţi
diferite atunci cind :

A.membranele lor sint de grosimi diferite

B.densităţile canalelor ionice sint diferite
C.acizii graşi ai fosfolipidelor sint diferiţi
D.dimensiunile neuronilor sint diferite

1 A+C+D
2 A+B+C
3 A+C

18) Sinapsa neuro-neurala :

A.asigura unidirecţionarea transmiterii potenţialelor de acţiune in circuitele neuronale

B.ste o formaţiune stabila, ce nu se modifica in timp
C. prezintă o accentuata plasticitate (se modifica in timp), funcţie de solicitări
D.are funcţie similara unui condensator electric (fizica)

1 A+B+C
2 A+C+D
3 A+C

19) Modificările de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint :

1 de aceeaşi valoare pe toata zona afectata

2 mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate
3 mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate
4 aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar
20) In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste următoarele roluri :

A.conferă arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj

B.face imposibila apariţia vreunei erori in răspunsul efectorului
C.conferă arcului calitatea de mecanism cu reglaj
D.face posibila intervenţia corectoare a centrului nervos in cazul in care răspunsul
efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda primita.

1 A+C+D
2 A+B+D
3 A+D

21) Arcurile reflexe, după numărul de sinapse, pot sa fie:

1 monosinaptice
2 polisinaptice
3 mono- si polisinaptice
4 asinaptice

22) In prima etapa a realizării condiţionării reflexe (pavloviene) contribuie:

1 iradierea excitabilităţii in cenrii nervoşi

2 concentrarea excitabilităţii in centrii nervoşi
3 iradierea si concentrarea excitabilităţii in centrii nervoşi
4 exclusiv relaţiile sinaptice

23) Faptul ca sinapsa nu este o formaţiune statica, ci una dinamica, sprijină:

A. procesul de memorare
B.procesul de invatare
C.modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale
D.procesul de inhibiţie

1 A+D
2 A+B+C
3 A+B+C+D

24) Excitabilitatea neuronului este dependenta de:

A.valoarea potenţialului de repaus

B.densitatea canalelor ionice
C.intensitatea excitantului
D.pH-ul lichidului extracelular

1 A+B+D
2 A+D
3 A+B+C

25) Circuitele reverberante:

A.sint specifice formatiei reticulate

B.formeaza sistemul activator ascendent
C.formeaza sistemu activator descendent
 D.asigura menţinerea atenţiei

1 A+B+C+D
2 A+D
3 C+D

26) Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin:

A.sporirea fluidităţii fosfolipidelor membranare

B.deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic
C.reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei
D.creşterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei

1 A+C+D
2 A+B
3 A+B+D

27) Faza ascendenta a potenţialului de acţiune este generata in mod direct de:

1 deschiderea canalelor ionice in număr critic

2 depolarizare
3 electromigrarea ionilor de H
4 influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric

28) Pompa de Na-K îndeplineşte următoarele roluri la nivelul neuronului:

A.menţine in citoplasmă o concentraţie redusa de Na si sporita de K

B. menţine in citoplasmă o concentraţie sporita de Na si redusa de K.
C.asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasmă
D.generează condiţia necesara închiderii canalelor ionice

1 A+C+D
2 C+D
3 A+D

29) Arcurile reflexe pot sa fie :

A.cu efecte excitatorii sau inhibitorii

B.numai polisinaptice
C.elementare si supraelementare
D.condiţionate si necondiţionate

1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 A+B

30) In procesul de memorare pot sa fie implicate :

A.circuitele reverberante
B. plasticitatea sinapsei
C. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice
D.sporirea distantei dintre nodurile Ranvier
 1 A+C+D
2 A+D
3 A+B

31) Secretia la nivelul celulelor nervoase :

A.este proprie numai anumitor neuroni

B.este proprie tuturor neuronilor
C.cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui
D.este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei

1 B+C+D
2 A+C+D
3 A+B+C+D

32) Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale:

A.este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic

B.face posibila inchiderea canalelor ionice
C. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP
D.poate fi suplinit de o pompa de protoni

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+D

33) Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal :

A.are doua etape : pasiva si activa

B.este in intregime datorata efluxului ionilor de K
C.efluxul ionilor de K este iplicat exclusiv in realizarea primei etape
D.se mai numeste si faza de repolarizare

1 A+B
2 A+C+D
3 A+C

34) Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat:

A.se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug (spre periferie) pe axoni
B.in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite
C.se datoreaza electromigrarii ionilor de H
D.se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina

1 A+D
2 B+C
3 A+B+C

35) Valoarea intirzierii sinaptice

A.este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele

B.variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru aceiasi sinapsa
C.este dependenta de largimea fantei sinaptice
 D.pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii

1 B+C
2 A+B+C
3 B+C+D

36) Canalul ionic:

A.detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise

B.detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa
C.are un diametru de aproximativ 15 A
D.are o lungime de aproximativ 100 A

1 B+D
2 A+C
3 A+C+D

37) Relatiile interneuronale nonsinaptice :

A.se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H

B.au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale
C.sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical
D.pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre prelungirile axonale sau
dendritice ale acestora

1 A+C
2 A+B+C+D
3 A+B

38) Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala :

A.necesita existenta unei motivatii

B.constitue principalul mecanism de invatare
C. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala
D.are rol adaptativ

1 A+B+D
2 B+D
3 A+C+D

39) Potentialul de receptor (sau prepotentialul) :

1 are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare

2 se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod progresiv si nu brusc
(concomitent)
3 se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune
4 este urmat intotdeauna de un potential de actiune

40) Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos:

1 induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie)

2 nu afecteaza neuronii invecinati
3 induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si reducerea
 acesteia (inhibitie), in a doua faza
4 determina in jur inductia consecutiva

41) Arcul reflex elementar :

A.este format din patru neuroni

B.caile aferenta si eferenta intra in componenta arcului supraelementar
C.este format din doi neuroni
D.lipseste la nivelul maduvei

1 A+C+D
2 A+D
3 A+B

42) Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin :

A.procesul pasiv al iradierii

B.procesul activ al concentrarii
C.slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal
D.deschiderea unui numar subcritic de canale ioice

1 A+B+C+D
2 A+C+D
3 A+B

43) Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse:

A.are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata ei

B.are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor
C.isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor
D.asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue

1 B+D
2 B+C+D
3 A+C

44) Neuromesagerii excitatori sint :

A.acidul gama-amino butiric

B.acetilcolina
C.glicina
D.adrenalina

1 A+D
2 B+D
3 A+C+D

45) Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat :

1 depinde de grosimea tecii de mielina

2 este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata
3 sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor
4 este mai mica decit pe axonii nemielinizati
46) Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat :

A.este dependenta de diametrul axonului

B.sporeste odata cu reducerea diametrului axonului
C.sporeste odata cu cresterea diametrului axonului
D.nu depinde de diametrul axonului

1 A+C
2 A+D
3 A+B+C+D

47) Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia determina:

1 viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon

2 amplitudinea potentialului de actiune pe axon
3 transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada
4 transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine

48) Excitabilitatea neuronului este :

A.minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitate
B.maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata de numarul critic
C.nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul critic
D.egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune

1 A+D
2 A+B+C+D
3 A+B

49) Refacerea ATP-ului se face pe seama energiei chimice obtinuta din arderea:

1 glucozei
2 acidului gras
3 aminoacidului
4 hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic

50) Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea :

A.neurociberninelor locale
B.neurohormonilor sistemici
C.neuromesagerilor
D.substantelor opioide

1 A+B+C+D
2 C+D
3 A+B