1. Valoarea potentialului de repaus depinde de numrul de ioni Na expulzati si de numrul ionilor K introdusi in neuron de ctre mecanismul antiport Na/H.

F 2. Valoarea excitabilittii neuronului nu se modifica in timp. F 3. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe fibrele mielinizate este dependenta de grosimea tecii de mielina. F verif 4. Mielina este o substanta buna conductoare de electricitate. F 5. Valoarea potentialului de repaus se modifica in timp. A verirficat 6. Solicitarea unui circuit neuronal,repetata ritmic, duce la largirea fantei sinaptice. F verif 7. Neuronul este parte componenta a actului reflex si nu a arcului reflex. F verif 8. Solventii organici (ex. alcoolul etilic) determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F 9. Repetarea ritmica a solicitrii sinapsei favorizeaz procesul de invatare. A 10. Solventii organici determina sporirea fluidittii proteinelor membranare. F 11. Ionii Ca nu sint necesari in transmiterea sinaptica. F verif 12. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul. F 13. Iradierea excitabilittii la nivelul centrilor nervosi este un fenomen pasiv (fizic). A verif 14. Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice. F 15. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni (reflex monosinaptic). F 16. Propagarea potentialului de actiune se datoreaz electromigrarii ionilor Na. F verif 17. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in repaus), spre zonele electronegative (depolarizate). A 18. Canalul ionic are mai multe stri deschise si o singura stare inchisa. F 19. In solutiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie). A verif 20. Primul eveniment, dup deschiderea canalelor ionice de ctre excitant, este influxul ionilor K. F (inonilor Na - A) 21. Cresterea temperaturii determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F 22. Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de membrana postsinaptica. F 23. Canalul ionic poate fi nchis la diferite grade de fermitate, date de tria legturii dintre ionul de Ca si proteinele canal. A 24. Cresterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a proteinelor membranare. F verific 25. Neuronul poate sa fie lipsit de axon. F (de dendrite - A) 26. Neuronul realizeaz cu lichidul interstitial doar schimburi de energie. F 27. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului. F 28. Neuronii nu detin decit doi poli functionali: unul de intrare, altul de iesire a

semnalului. A 29. Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie. F 30. Sinapsa poate fi considerata ca avind functie de condensator (din electronica). F (de dioda - A) 31. Pompa de Na-K are rol principal in mentinerea homeostaziei ionice a citoplasmei. A verif 32. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului. A verif 33. Iradierea excitabilittii, creia ii urmeaz in mod necesar concentrarea, se datoreaz unui proces fiziologic (activ) si nu unuia fizic (pasiv). F verif 34. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis. A 35. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na. F 36. Pompa de Na-K are si rol electrogen (ncarc electroionic membrant neuronului). A 37. Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientati in acelasi sens (spre interiorul neuronului). A 38. Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasm 2 ioni de K. A 39. Excitantul genereaz in mod direct, la nivelul membranei neuronale, un potential de actiune. F 40. Valoarea potentialului de repaus este determinata de pompa de Na-K. A 41. Excitantul, in functie de intensitate, determina in mod direct influxul de Na si efluxul de K. F 42. Starea de inhibitie a neuronului este una relativa si nu o constanta neuronala. A 43. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale. F 44. Viteza de propagare a potentialelor de actiune este mult mai mare pe fibrele mielinizate. A 45. Pentru elaborarea conditionrii reflexe pavloviene este necesara flaminzirea animalului, deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv. A verif 46. Starea de satietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv. A verif 47. Iradierea si concentrarea excitabilittii sint procese prezente la nivelul oricrei formatiuni cenusii, nu numai la nivelul scoartei. A verific 48. Neuronii stabilesc intre ei relatii exclusiv sinaptice. F verific 49. Mielina este un foarte bun izolator electric. A verif 50. Starea de inhibitie a neuronului este functie de raportul dintre valoarea de moment a excitabilittii acestuia si intensitatea excitantului aplicat. A verif Intrebri cu posibilitti de rspuns multiple (un singur rspuns sau mai multe). 51. Substanta care furnizeaz energie in mod direct neuronului este: a. acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen b. adenozin-tri-fosfatul c. glucoza

d. acidul dezoxiribonucleic B 52. Membrana neuronului este alctuita din : a. lipide neutre b. fosfolipide c. proteine d. colesterol B+C+D 53. Consecinta directa a aplicrii unui excitant asupra neuronului este : a. generarea unui potential de actiune b. depolarizarea c. deschiderea canalelor ionice d. generarea unui potential nepropagabil C 54. Pompa de Na-K are - direct sau indirect- urmtoarele roluri: a. mecanism homeostazic b. mecanism electrogen c. mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic d. mecanism de inchidere a canalelor ionice A+B+C+D 55. Amplitudinea potentialului de actiune este determinata de : a. intensitatea excitantului b. bruschetea aplicrii excitantului c. durata actiunii excitantului d. valoarea potentialului de repaus D 56.. Proteinele membranare indeplinesc urmtoarele roluri : a. enzime b. receptori pentru neuromesageri c. receptori pentru hormoni d. transportori activi transmembranari A+B+C+D 57. Din punct de vedere functional, neuronii sint: verif a. unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari b. colinergici, adrenergici, dopaminergici c. senzitivi, intercalari (asociatie) si efectori d. stelati, piramidali, sferici C 58. Circuitele reverberante sint implicate in : a. mentinerea strii de veghe a scoartei cerebrale b. trezirea scoartei, dup starea de somn c. memoria de scurta durata d. mentinerea tonusului muscular

A+B+C+D 59. Canalul ionic are urmtoarele dimensiuni aproximative (in ) a. lungime: 75-100; diametru 8 b. lungime: 50- 60; diametru 6 c. lungime: 20- 30; diametru 20 d. lungime: 15-20; diametru 18 A 60. Ce valoare va avea amplitudinea unui potential de actiune in cazul unui neuron al crui potential de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20 mV : a. -60mV b. +80 mV c. +100 mV d. 100 mV D 61. Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine din : a. oxidarea glucozei b. oxidarea acizilor grasi c. oxidarea aminoacizilor d. adenozin-tri-fosfat D 62. Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este : a. reticulul endoplasmatic neted b. ergastoplasma c. mitocondria d. lizozomul C 63. Membrana neuronala este alctuita din: a. fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine b. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine dispuse discontinuu c. doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de lipide si colesterol d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si colesterol. B 64. Proteinele membranare ndeplinesc urmtoarele roluri : . a. realizeaz transportul pasiv al substantelor intre citoplasm si lichidul interstitial b. activeaz ca enzime. c. formeaz canalele ionice. d. asigura receptarea neuromesagerilor. e. asigura receptarea hormonilor

B+C+D+E 65. Pompa de Na-K : a. este un mecanism neconsumator de energie b. scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na c. aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na d. se mai numeste si ATP-aza Na-K dependenta e. viteza ei de lucru este intensificata de cresterea concentratiei Na in Citopl f. scaderea concentratiei K citoplasmatic ii reduce viteza de lucru C+D+E 66. Potentialul de repaus al membranei neuronale : a. are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumite circumstante c. este generat de pompa de Na-K, a crei stoichiometrie este de 3/2 d. determina valoarea excitabilittii (pentru o membrana data) B 67. Doi neuroni, avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilitti diferite atunci cind : verific a. membranele lor sint de grosimi diferite b. densittile canalelor ionice sint diferite c. acizii grasi ai fosfolipidelor sint diferiti d. dimensiunile neuronilor sint diferite A+B+C 68. Sinapsa neuro-neurala : a. asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune in circuitele neuronale b. este o formatiune stabila, ce nu se modifica in timp c. prezint o accentuata plasticitate (se modifica in timp), functie de solicitri d. are functie similara unui condensator electric (fizica) A+C 69. Modificrile de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint : a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate d. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar C 70. In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste urmtoarele roluri : a. confer arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj b. face imposibila aparitia vreunei erori in rspunsul efectorului c. confer arcului calitatea de mecanism cu reglaj

d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos in cazul in care rspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda primita. D 71. Arcurile reflexe, dup numrul de sinapse, pot sa fie: a. monosinaptice b. polisinaptice c. mono- si polisinaptice d. asinaptice B 72. In prima etapa a realizrii conditionrii reflexe (pavloviene) contribuie: a. iradierea excitabilittii in centrii nervosi b. concentrarea excitabilittii in centrii nervosi c. iradierea si concentrarea excitabilittii in centrii nervosi d. exclusiv relatiile sinaptice 73. Faptul ca sinapsa nu este o formatiune statica, ci una dinamica, sprijin: a. procesul de memorare b. procesul de invatare c. modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale d. procesul de conditionare reflexa A+B+C+D 76. Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin : a. sporirea fluidittii fosfolipidelor membranare b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic c. reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei d. cresterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei A+B+D 77. Faza ascendenta a potentialului de actiune este generata in mod direct de : a. deschiderea canalelor ionice in numr critic b. depolarizare c. electromigrarea ionilor de H d. influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric D 78. Pompa de Na-K ndeplineste urmtoarele roluri la nivelul neuronului : verif a. mentine in citoplasm o concentratie redusa de Na si sporita de K b. menine in citoplasm o concentraie sporita de Na si redusa de K. c. asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasm d. genereaz conditia necesara nchiderii canalelor ionice A+D 79. Arcurile reflexe pot sa fie : a. cu efecte excitatorii sau inhibitorii b. numai polisinaptice

c. elementare si supraelementare d. conditionate si neconditionate A+B+C+D 80. In procesul de memorare pot sa fie implicate : verif a. circuitele reverberante b. plasticitatea sinapsei c. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice d. sporirea, prin stimulare, a distantei dintre nodurile Ranvier A+B 81. Secretia la nivelul celulelor nervoase : a. este proprie numai anumitor neuroni b. este proprie tuturor neuronilor c. cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui d. este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei B+C+D 82. Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale: verif a. este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic b. face posibila inchiderea canalelor ionice c. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP d. poate fi suplinit de o pompa de protoni A+B+C+D 83. Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal : a. are doua etape : pasiva si activa b. este in intregime datorata efluxului ionilor de K c. efluxul ionilor de K este implicat exclusiv in realizarea primei etape d. se mai numeste si faza de repolarizare A+C+D 84. Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat : a. se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug (spre periferie) pe axoni b. in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite c. se datoreaza electromigrarii ionilor de H d. se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina B+C 85. Valoarea intirzierii sinaptice : a. este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele b. variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru aceiasi sinapsa c. este dependenta de largimea fantei sinaptice d. pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii B+C+D 86. Canalul ionic : a. detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise

b. detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa c. are un diametru de aproximativ 15 A d. are o lungime de aproximativ 100 A B+D 87. Relatiile interneuronale nonsinaptice : a. se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H b. au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale c. sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical d. pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre prelungirile axonale sau dendritice ale acestora A+B+C+D 88. Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala : a a. necesita existenta unei motivatii b. constitue principalul mecanism de invatare c. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala d. are rol adaptativ A+B+D 89.Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine din : a.oxidarea glucozei b. oxidarea acizilor grasi c. oxidarea aminoacizilor d. adenozintrifosfat e. toate acestea D 90.Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este : a a. reticulul endoplasmatic neted b. ergastoplasma (corpii Nissl) c. mitocondria d. lizozom e. centrul cinetic celular (centrozom) C 91.Membrana neuronala este alcatuita din : a. proteine dispuse intr-un singur strat,colesterol si fosfolipide b. un bistrat continuu de fosfolipide,colesterol si proteine dispuse discontinuu pe ambele fete c. doua straturi discontinue de proteine separate de un monostrat de lipide si colesterol d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si colesterol e. fosfolipide,colesterol si proteine cu dispozitii variabile de la un neuron la altul B 92.Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri : a.realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si lichidul interstitial

b. activeaza ca enzime c. formeaza canalele ionice d. asigura receptarea (legarea) neuromesagerilor e. asigura receptarea (legarea) hormonilor B+C+D+E 94.Pompa de Na+/K+ indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului : a. asigura homeostazia Ca++ in citoplasma b. mentine in citoplasma o concentratie redusa de K+ si crescuta de Na+ c. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na+ si crescuta de K+ d. contribuie la mentinerea unui pH constant in citoplasma e. asigura conditia necesara inchiderii canalelor ionice f. determina deschiderea canalelor ionice C+D+E 95.Potentialul membranar de repaus : a. are o valoare (-80 mV) constanta in timp pentru un neuron dat b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumite circumstante c. este generat de pompa de Na+/K+, a carei stoichiometrie este de 3/2 d. se datoreaza prezentei in lichidul interstitial a ionilor Na+ si in citoplasma a ionilor Ae. e.determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data) f. determina valoarea amplitudinii potentialului de actiune,independent de circumstante 96.Doi neuroni,avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilitati de valori diferite atunci cind : a.membranele lor sint de extinderi diferite b. densitatile canalelor ionice sint identice. c. continuturile de fosfolipide sint diferite d. dimensiunile neuronilor sint diferite 97.Excitabilitatea unui neuron dat : a. este o marime caracteristica acestuia in toate conditiile b. depinde de valoarea potentialului de repaus c. depinde de densitatea canalelor ionice d. poate varia de la un moment la altul in functie de circumstante 98.Potentialul de actiune poate lua nastere numai atunci cind excitantul : a. deschide cel putin un canal ionic b. deschide un anumit numar de canale ionice (numar critic) c. deschide un numar de canale superior numarului critic d. deschide un numar de canale ionice mai mare decit numarul de canale pe care pompa de sodiu-potasiu le poate reinchide in timp real

99.Amplitudinea potentialului de actiune este data de : a.valoarea potentialului de repaus preexistent b. valoarea intensitatii excitantului aplicat c. densitatea canalelor ionice d. numarul de canale ionice deschise de excitant 100.Propagarea potentialului de actiune se realizeaza prin electromigrarea ionilor : a. Na+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei b. H+ spre zonele negative,exclusiv la fata externa a membranei c. Na+ si H+ ,exclusiv la fata externa a membranei d. negativi (Cl- si A-) spre zonele pozitive atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei e. H+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei 101.Viteza de propagare a potentialului de actiune pe un axon mielinizat depinde de : a. grosimea stratului de mielina b. distanta dintre nodurile Ranvier c. intensitatea excitantului aplicat d. lungimea axonului 102.Eliberarea neuromesagerului din butonul terminal al axonului : a.nu este posibila in absenta ionilor Ca++ din citoplasma b. se realizeaza prin difuzie, dupa deschiderea veziculei c. se face intr-o cantitate standard,independenta de intensitatea stimulului d. nu se mai produce daca fanta sinaptica este absenta 103.Sinapsa neuro-neurala : a.asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune pe un singur neuron b. este o formatiune stabila,ce nu se modifica in timp c. prezinta o accentuata dinamica (se modifica in timp),functie de solicitari d. are functie similara unui condensator electric 104.Fenomenul de iradiere a excitabilitatii in centrii nervosi : a. are loc exclusiv la nivelul scoartei cerebrale b. are loc la nivelul oricarui centru nervos c. este un proces pasiv (fizico-chimic) d. este un proces activ,implicind consum de ATP e. se produce pe distante mai mari in centrii nucleari si pe distante mai mici in centrii corticali 105.Iradierea excitabilitatii in centrii nervosi este produsa prin : a. activitatea pompei de Na+-K+ b. functionarea antiportului Na+-H+

c. electromigrarea ionilor Na+ spre focarul de excitatie d. electromigrarea ionilor H+ spre focarul de excitatie e. influxul ionilor Na+ 106.Concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi : a. este un proces pasiv (fizico-chimic) b. este un proces activ,consumator de ATP c. se produce in mod obligatoriu in consecinta iradierii d. se produce in mod aleatoriu in consecinta iradierii 107.In jurul unui focar de excitatie se induce : a. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in prima faza b. cresterea excitabilitatii,in a doua faza c. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in a doua faza d. cresterea excitabilitatii,in prima faza e. concomitent,cresterea si reducerea excitabilitatii 108.Modificarile de excitabilitate in jurul focarului sint : verifi a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate d. aleatorii,ele nedepinzind de distanta fata de focar 109.Conditionarea reflexa (pavloviana) : verirficat a.poate fi obtinuta nu numai in scoarta cerebrala,ci si in alte zone centrale,inclusiv la nivelul maduvei spinarii b. se bazeaza,cel putin in prima etapa,pe procesul de iradiere a excitabilitatii c. se obtine doar atunci cind exista o motivatie suficient de semnificativa d. dispare,treptat,in absenta motivatiei 110.Pentru elaborarea conditionarii reflexe sint necesare : a.existenta unei motivatii semnificative b. precedenta excitantului neconditionat (de exemplu,alimentul) c. precedenta excitantului conditionat (de exemplu,sunetul) d. repetarea asocierii celor doi excitanti :conditionat si neconditionat e. existenta unui raport optim intre intensitatile celor doi excitanti f. absenta altor focare de excitatie in oricare centru nervos 111.Conditionarea reflexa aduce urmatoarele avantaje : verif a.reducerea consumului de energie metabolica in realizarea actiunilor b. sprijinirea procesului de invatare c. anticiparea benefica a unor evenimente pozitive sau negative d. sporirea capacitatii adaptative

112.Arcurile reflexe elementare : verif a. dupa numarul neuronilor ce le compun pot fi monosinaptice si polisinaptice b. sint exclusiv polisinaptice fiind formate din,cel putin,patru neuroni c. unele dintre acestea se pot inchide si la nivelul scoartei cerebrale d. toate se inchid numai la nivelul centrilor subcorticali 113.Un arc reflex are urmatoarele componente : a. calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta si calea aferenta inversa b. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,cale eferenta si efectorul c. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa d. receptorul,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa 114.In cadrul unui arc reflex,aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri : a. confera ansamblului calitatea de mecanism cibernetic b. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului c. confera ansamblului calitatea de mecanism cu reglaj d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos 115.Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin : a. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic c. reducerea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a membranei d. cresterea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a membranei e. actiunea neuromesagerilor excitatori asupra receptorilor membranari specifici f. actiunea neuromesagerilor inhibitori asupra receptorilor membranari specifici 116.Aplicarea pe membrana neuronala a doi stimuli liminali (prag) la interval de 1 ms unul de altul : a. genereaza doua potentiale de actiune succesive cu aceeasi amplitudine (100 mV) b. genereaza un singur potential de actiune,dar cu o amplitudine dubla (200 mV),ca rezultat al sumarii potentialelor individuale generate de cei doi stimuli succesivi c. genereaza un singur potential de actiune cu ampltudinea de 100 mV,produs de primul stimul, al doilea stimul raminind fara efect,canalele ionice fiind inca deschise d. nu genereaza nici un potential de actiune,al doilea stimul,fiind aplicat la un interval de timp prea scurt,anulind efectul celui dintii 117.Actiunea excitantului asupra membranei neuronale produce in mod direct : a. un potential de actiune b. depolarizarea membranei

c. deschiderea canalelor ionice d. eliberarea neuromesagerului 118.Potentialul de actiune este generat direct de : a. deschiderea canalelor ionice b. depolarizare c. gradientii electrochimici ai Na+ si K+ d. electromigrarea ionilor H+ 119. Potentialul de receptor (sau prepotentialul) : a. are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare b. se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod succesiv si nu concomitent c. se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune d. este urmat intotdeauna de un potential de actiune 120. Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos : a. induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie) b. nu afecteaza neuronii invecinati c. induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si reducerea acesteia (inhibitie), in a doua faza d. determina in jur inductia consecutiva 121. Arcul reflex elementar : a. este format din patru neuroni b.caile aferenta si eferenta intra si in componenta arcului supraelementar c. este format din doi neuroni d. lipseste la nivelul maduvei 122. Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin : a. procesul pasiv al iradierii b. procesul activ al concentrarii c. slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal d. deschiderea unui numar subcritic de canale ionice 123. Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse: a. are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata ei b. are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor c. isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor d. asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue 124. Neuromesagerii excitatori sint : a. acidul gama-amino butiric

b. acetilcolina c. glicina d. adrenalina 125. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat : a. depinde de grosimea tecii de mielina b. este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata c. sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor d. este mai mica decit pe axonii nemielinizati 126. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat : a. este dependenta de diametrul axonului b. sporeste odata cu reducerea diametrului axonului c. sporeste odata cu cresterea diametrului axonului d. nu depinde de diametrul axonului 127. Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia determina: verif a. viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon b. amplitudinea potentialului de actiune pe axon c. transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada d. transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine 128. Excitabilitatea neuronului este : a a. minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitate b. maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata de numarul critic c. nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul critic ( as fi optat doar pentru c dar.... alte surse au optat asa) d. egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune 129. Refacerea ATP-ului se produce pe seama energiei chimice obtinuta din arderea: verif a. glucozei b. acidului gras c. aminoacidului d. hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic 130. Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea : a. neurociberninelor locale b. neurohormonilor sistemici c. neuromesagerilor d. substantelor opioide