Proiectul Genomului Uman (Human Genome Project HGP)

Incheiat in 2003, Proiectul Genomului Uman a durat 13 ani si a fost coordonat de

Departamentul de Energie si de Institutul National de Sanatate din Statele Unite ale Americii. Inca din primii ani ai desfasurarii acestui urias proiect, trustul Wellcome a sponsorizat Institutul Sanger din Marea Britanie, devenind astfel un partener important; mai tarziu, s-au alaturat Japonia, Franta, Germania, China, si altii. Genotipul uman este alcatuit din sute de mii de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide. Aceasta complexitate este ilustrata si de capacitatea organismului uman de a sintetiza aproximativ 80.000 de proteine diferite. Genele umane variaza intre limite largi ca lungime, cuprinzand adesea sute de baze insa doar despre aproximativ 10% din genom se stie ca include secventele codificatoare ale proteinelor (exoni). Intercalate cu genele se gasesc numeroase secvente noninformationale (introni). Aflarea de noi informatii asupra structurii genelor si a functiilor acestora impunea o cunoastere detaliata a codului genetic. Astfel a demarat Proiectul Genomului Uman - Human Genome Project. Acesta reprezinta un pas important catre o medicina individuala, mai precisa si mai specifica, ce poate aduce speranta dezvoltarii unor noi tratamente pentru o serie intreaga de boli si a prevenirii acestora.

Scurt istoric
Proiectul a demarat in anul 1990, la initiativa lui James D. Watson (unul dintre cei doi oameni de stiinta care au descoperit structura ADN-ului in anul 1953), la NIH (National Institute of Health, S.U.A). Desi avea o varsta cand ar fi putut sa se gandeasca deja la pensie, Watson a acceptat provocarea de a conduce Proiectul Genomului Uman. Cel mai puternic motiv a fost, bineinteles, faptul ca domeniul il interesa inca foarte mult. Optiunea a avut avantajele si dezavantajele ei. Astfel, Watson nu era angajat direct in cercetarea genomului si deci munca de coordonare nu-i rapea timpul de cercetare propriuzis si nici nu acutiza o eventuala concurenta cu ceilalti cercetatori. Acesta a fost un avantaj, ca si recunoasterea internationala, printre altele, si pentru inclinatia sa de a propune tot felul de proiecte imposibile. In acelasi timp insa, Watson era implicat deja intr-un alt proiect de cercetare, care i-a rapit

Francis Collins, inlocuitorul lui James Watson din anul 1993

destul de mult din timpul pe care si-ar fi dorit sa-l aloce Proiectului Genomului Uman. Watson vedea drept finalitate a descifrarii genomului uman, atingerea unei intelegeri a vietii si a omului care sa duca apoi la o cunoastere mai buna a bolii si a celorlalte fiinte vii. Munca este, totusi, departe de a se fi terminat o data cu descifrarea genomului: "Sa afli setul de instructiuni care sta la baza vietii umane este o mare implinire. Dar poate dura multe sute de ani pana sa ajungi sa intelegi toate aceste instructiuni", a declarat James Watson. El si Victor Shmerkovich erau in fruntea Centrului National pentru Cercetarea Genomului Uman (National Center for Human Genome Research) la NIH inca din anul 1988. In anul 1992, a demisionat, fiind inlocuit din aprilie 1993 de Francis Collins, iar numele centrului a fost schimbat in National Human Genome Research Institute (NHGRI) in 1997. Datorita bunei cooperari internationale, tehnologiei avansate in genomica (in special in domeniul analizei secventiale) cat si in informatica, pe 26 iunie 2000, presedintele Statelor Unite, Bill Clinton, premierul Tony Blair al Marii Britanii si oamenii de stiinta implicati in HGP au anuntat incheierea unei bune parti a proiectului (rough draft). Cercetarile continuand asiduu, proiectul a fost terminat cu doi ani mai devreme decat fusese preconizat (cercetatorii isi stabilisera un termen de 15 ani), iar in aprilie 2003 Proiectul Genomului Uman a fost declarat complet. In acelasi an se implineau 50 de ani de la descoperirea structurii ADNului de catre Watson si Crick. In mai 2006, inca un moment important: in jurnalul Nature a fost publicata secventa ultimului cromozom (Human Chromosome 1).

Obiectivele Proiectului
sa identifice complet genomul uman pana la sfarsitul anului 2003 folosind harti genetice (reprezentare grafica a aranjamentelor genelor in cromozomi); stocarea informatiei obtinute intr-o baza de date; sa faca accesibila publicului larg aceasta baza de date, gratuit; dezvoltarea metodelor si tehnologiilor pentru studiul acestor date; sa dea raspunsuri problemelor etice, legale si sociale care pot aparea in urma studiilor.

S-a elaborat astfel un plan pus in aplicare din 1991, esalonat pe 15 ani si care sa coste in jur de un dolar pe nucleotida. Astfel, costul estimativ al Proiectului a fost de 3 miliarde de dolari.

Simbolul Proiectului Genomului Uman

Primul plan cincinal (1990-1995) a fost revizuit in 1993 datorita progreselor neasteptate.Un al doilea plan a stabilit obiectivele proiectului pana in 1998. Al treilea a fost stabilit la 23 octombrie 1998 in urma unei conferinte internationale. Complexitatea extraordinara a proiectului a facut necesara participarea cercetatorilor din cele mai variate domenii: biologie, infomatica, chimie, matematica, fizica, inginerie aplicata etc. Una dintre ideile de baza era sa se inceapa cu alcatuirea unei harti a cromozomilor, pe care sa fie localizate genele, prin identificarea unui marcator genetic la fiecare 2 milioane de baze (in medie). Marcatorul este orice sectiune scurta a unui ADN care poate fi recunoscuta printr-o sectiune asociata a carei secventa este cunoscuta. Din cauza modului in care sunt legate cele doua spirale ale ADN-ului, fiecare segment are un singur complement. Daca acel complement este dat, segmentul poate fi recunoscut. Exista banci de gene care detin complementele unor secvente cunoscute de ADN. Primii ani au fost consacrati gasirii acestor marcatori - index. Astfel, pana in septembrie 1994, cercetatorii au reusit sa intocmeasca o harta cu 1-cM rezolutie (centimorgani distanta dintre locii genelor), adica 3000 de marcatori, de doua ori mai mult decat planuisera. Cercetarile au avut utilitate imediata, ducand la crearea unei harti mai detaliate si usurand munca de cautare a unei anumite gene. O data cu atingerea acestui scop intermediar (o ''ciorna'' a proiectului) s-a stabilit o noua directie de cercetare: identificarea variatiilor individuale ale genomului uman. Chiar daca 99,5% din secventele de ADN sunt identice la toata populatia, micile variatii pot avea un impact major asupra raspunsului la diferitele boli, rezistenta la bacterii, virusi, toxine si substante chimice, precum si la tratamentele medicamentoase. Pana in februarie, anul 2003, au fost identificate 3.7 milioane de SNPuri (single-nucleotide polymorphism), adica variatii ale ADNului care se regasesc la nivelul unei nucleotide,

Imaginea de mai sus ilustreaza similaritatile intre ADNul uman si cel al unui soarece. Ea consta in faptul ca ADNul uman poate fi taiat in aproximativ 150 de bucati (dintre care 100 vizibile aici), apoi reasamblati astfel incat sa semene cu genomul unui soarece. Culorile si numerele corespondente de pe cromozomii soarecelui indica cromozomii umani ce contin fragmente omoloage.

la indivizi din aceeasi specie. Numarul este impresionant, avand in vedere ca oamenii de stiinta isi propusesera sa descopere doar 100.000 de astfel de variatii individuale sau SNP. Una din noile metode de cercetare o constituie studiul comparat al genotipurilor. Functiile genelor umane si a altor zone ale ADN-ului sunt deseori puse in evidenta prin studiul comparat al secventelor corespunzatoare la alte specii. Pentru asemenea comparatii, cercetatorii au obtinut secvente complete pentru speciile Escherichia coli, Saccharomyces cerevisiae si Caenorhabditis elegans, C. briggsae, D. melanogaster, si soarecele de laborator. Toate acestea constituie pasi importanti in biologie, savantii comparand genotipuri complete, ceea ce va duce la noi puncte de vedere asupra evolutiei biochimice, a metabolismului si a fiziologiei. Deasemenea, cercetarile vor duce la noi metode de analiza a proteinelor si explicarea mecanismului mutatiilor. Un scop secundar al proiectului era acela de a reduce costurile procedurilor si de a imbunatati tehnologia. Astfel, pana in luna noiembrie a anului 2002, costurile erau mai mici de 0.09 dolari/baza terminata. Secventele din ADN-ul uman sunt la indemana oricui prin intermediul Internetului. Centrul National pentru Informatia Biotehnologiei din Statele Unite (si organizatiile asociate din Europa si Asia) gazduiesc secventele intr-o baza de date cunoscuta sub numele de GenBank, alaturi de secventele genelor si proteinelor ipotetice. Alte organizatii precum Universitatea din California, Santa Cruz, Ensembl prezinta informatii aditionale si instrumente puternice pentru cautarea si vizualizarea acestora. Programe pe calculator au fost special create, deoarece interpretarea datelor este extrem de grea fara ele. Iata adresele acestor institutii si organizatii care fac posibila vizualizarea intregului genom uman: NCBI Human Genome Sequencing Progress: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/projects/genome/guide/human/ Universitatea din California: http://genome.ucsc.edu/ Ensembl Genome Browser: http://www.ensembl.org/index.html EMBL Bank: http://www.ebi.ac.uk/embl/index.html

Celebra firm Google, care n mai puin de un deceniu a devenit cunoscut n toat lumea graie motorului de cutare de pe internet omonim, se pregtete s ofere sutelor de milioane de internaui de pe Terra posibilitatea de a-i scormoni propriul genom. Iniial, Google va definitiva o modalitate de a ncrca ntr-o gigantic baz de date online profilul genetic al oricrui om. n acest sens, compania californian a achiziionat cu 3,9 milioane USD o mic firm de biotehnologie, denumit 23andMe (23 i cu mine de la cele 23 de perechi de cromozomi din 4

nucleul fiecrei celule umane), care lucreaz la crearea unei baze de date electronice cu informaii genetice. Apoi, aceast baz de date ar trebui s fie pus la dispoziia oricui de ctre Google. Aceasta ar putea avea un impact asupra omenirii cel puin egal cu naterea World Wide Web-ului la nceputul anilor `90, pentru c omul va putea s caute date din i despre propriul organism. Scormonirea prin cele 20.488 de gene ale omului (dup o ultim evaluare, numrul fiind permanent ajustat n funcie de evoluia cercetrilor), care sunt duplicate de trilioane de ori n interiorul tuturor celulelor din organism, ar putea revela informaii nebnuite despre noi nine, ajutndu-ne s lum decizii corecte n privina sntii, modului de via, ba chiar i n privina alegerii carierei, a climei celei mai adecvate pentru fiecare sau a soilor ideali. Dei nu poate exista nici un fel de garanie c oamenii vor deveni mai buni, mai sntoi i mai fericii dac intervin doar asupra bagajului lor genetic, aadar fr s-i schimbe prin propria voin i comportamentul, cunoaterea tuturor celor bune (abiliti) i rele (deficiene) nscrise n gene ar putea s ne fie de folos. Unul dintre scopurile care este de multe ori trecut cu vederea este rezolvarea problemelor de ordin legal, etic si social pe care acest Proiect le-a ridicat de-a lungul celor 13 ani dar si dupa ce a fost incheiat. Este extrem de important ca aceste probleme sa fie rezolvate din timp pentru a nu ne confrunta cu dileme ce ar putea conduce la manifestari pe plan politic. Departamentul de Energie si NIH au alocat intre 3 si 5% din bugetul HGP pentru a studia implicatiile etice, sociale si legale (cel mai mare studiu bioetic din lume). Din punct de vedere social, se pune problema confidentialitatii informatiilor genetice si corectitudinii cu care sunt folosite acestea. De asemenea, se pune intrebarea: ce impact va avea asupra individului diferentierea genetica? Nu in ultimul rand, exista implicatii de ordin filozofic in ceea ce priveste responsabilitatea, liberul arbitru vs determinismul genetic etc. Iata in continuare doua articole ce fac legatura intre Proiectul Genomului Uman si religie:

Proiectul genomului uman vzut de ctre un Cardinal 3 /

13.02.2001, Vatican

Incercarea de a decodifica genomul uman este meritorie, dar tiina nu trebuie s asalteze persoana uman, spune Cardinalul Antonio Maria Ruoco. ntr-o declaraie fcut pentru El Rotativo, o publicaie a Universitii San Pablo-CEU, Arhiepiscopul de Madrid a spus c cercetarea care pretinde s cunoasc cum este construit omul din punct 5

de vedere genetic, va fi mereu ceva bun. A cunoate adevrul este un lucru bun, i cu ct omul este mai bine cunoscut n aspectele sale fizice sau empirice, cu att este mai bine. Totui, a adugat el, chestiunea devine o problem atunci cnd cunoaterea este folosit pentru scopuri care merg mpotriva persoanei umane, sau cnd se fac experimente prin metode care comport o agresiune mpotriva omuluiMetodele care implic distrugerea omului nu pot fi folosite cu scopul mai bunei sale cunoateri. Directorul Proiectului Genomul Uman crede n Dumnezeu
30.08.2006

Directorul Proiectului Genomul Uman, Francis Collins, a declarat c crede n miracole i respinge ideea folosirii tiinei pentru a nega existena lui Dumnezeu. Conform sitului Caminayven.com, Collins este autorul crii "Limbajul lui Dumnezeu", care va fi publicat n luna septembrie. n aceast carte, omul de tiin afirm c "una dintre cele mai mari tragedii ale vremurilor noastre este impresia ce s-a creat c ntre tiin i religie trebuie s fie rzboi". Collins a mai spus c implicarea n Proiectul Genomul Uman i-a permis s "ntrevad lucrarea lui Dumnezeu". "Cnd reueti s progresezi n mod semnificativ, ai un moment de bucurie tiinific, deoarece ai cutat i i se pare c ai gsit ce cutai", a continuat el. "Dar, de asemenea, ntr-un astfel de moment, eu cel puin, m simt mai aproape de Creator n sensul c vd ceva ce nici o fiin uman nu a mai vzut pn atunci, dar ceva ce Dumnezeu tia dintotdeauna." Collins a continuat: "Cnd ai n faa ta, pentru prima oar, aceste 3,1 miliarde de cuvinte din `cartea de instruciuni` care transmite tot felul de informaii i tot felul de mistere privind omenirea, atunci nu poi ca, dnd pagin cu pagin, s nu fii copleit.

6 Imaginea de mai sus ce demonstreaza caracterul controversat al Proiectului Genomului Uman.

Beneficii
In medicina moleculara: - diagnostic imbunatatit; - detectarea din timp a predispozitiei spre o anumita boala ; - terapie genica avansata; - control mai eficient al actiunii medicamentelor. Tehnologiile promovate de HGP incep sa aiba un impact profund asupra cercetarii biomedicale si promit sa revolutioneze un spectru larg al cercetarii biologice si medicinii clinice. Hartile cromozomiale de mai mare acuratete au ajutat la localizarea genelor implicate in numeroase boli genetice (distrofia myotonica, Alzheimer, unele cancere genetice etc.) O boala genetica este cauzata de anomalii in materialul genetic al individului si se descriu patru tipuri de boli genetice: monogenice, multifactoriale, cromozomiale si mitocondriale. Daca in trecut se considera ca bolile genetice erau o raritate (predominand alte cauze de boala, de exemplu infectii, malnutritie), astazi putem afirma ca se cunosc peste 10.000 de boli determinate sau conditionate genetic care se pot manifesta la orice varsta, la nivelul oricarui sistem de organe. Se estimeaza ca 1 din 20 nou-nascuti prezinta o boala genetica (5-8%) iar pe parcursul vietii estimarile ajung la 3040% dintre indivizi. De asemenea, pe linga aceste boli conditionate sau determinate genetic, se descrie si o predispozitie genetica de a face o boala (de exemplu, boli cardivasculare, cancere, boli psihice etc.). In domeniul tratamentului se descriu doua directii majore: noi directii terapeutice tintite si terapia genica. Ne deosebim intre noi in ceea ce priveste raspunsul la tratament: unii indivizi reactioneaza, altii nu; unii dezvolta efecte secundare la tratament, altii nu. Cunoasterea genomului uman individual ne va permite sa fim tratati ca unici din punct de vedere genetic, astfel realizandu-se un tratament mult mai precis, mai specific, mai tintit. In urmatorii 15-20 de ani vor aparea medicamente mult mai eficiente si medicii vor putea testa profilul genetic individual la medicamentele existente pentru o boala anume si vor putea alege tratamentul cu cel mai mare beneficiu potential. Astazi, aproximativ 100.000 indivizi mor datorita efectelor adverse la Terapia genica

medicamente si alti 1.000.000 prezinta reactii secundare greu de suportat. Identificarea genelor si a altor secvente de ADN care influenteaza raspunsul la medicamente ne face sa ne asteptam la o scadere semnificativa a efectelor secundare. Terapia genica se refera la posibilitatea detectarii anomaliei materialului genetic si a interventiei in vederea "repararii" ei. In domeniul preventiei, posibilitatea de a estima predispozitia genetica spre o boala va putea determina modificari ale stilului de viata sau aplicarea unui tratament preventiv, pentru a nu dezvolta boala spre care sintem susceptibili (de exemplu, predispozitia genetica spre cancerul bronhopulmonar va determina evitarea/renuntarea la fumat). In microbiologie: In 1994 a aparut MGP (Microbial Genome Project) care are ca scop identificarea sistemelor microbiologice cu potential util (sisteme fotosintetizatoare, organisme care pot metaboliza deseuri, enzime care pot mari randamentul unor procese industriale, biocombustibil etc.). Aplicatiile actuale sunt dintre cele mai diverse:agenti coagulanti in industria branzeturilor, inalbirea hartiei, schimbarea aspectului tesaturilor, antiaglutinogeni in industria alimentara. Deasemenea, se va ajunge la o intelegere aprofundata a interactiunilor biologice, a evolutionismului si la determinarea punctelor critice din ecosisteme. In bioarheologie, antropologie, evolutionism: - corelare cu diferitele evenimente istorice; - urmarirea migratiilor umane pe baza studierii cromozomului Y; - noi date despre relatiile intre archaebacterii-eucariote-procariote. In medicina legala: - identificarea suspectilor pe baza probelor biologice; - identificarea victimelor catastrofelor/crimelor; - stabilirea paternitatii si a altor relatii de rudenie. Diferite identificari: - gasirea speciilor in pericol pe baza analizei genetice; - identificarea bacteriilor/organismelor care pot polua apa, aerul, solul, hrana; - compatibilitatea donor-primitor de organe - pedigree pentru diferite animale. In agricultura, cresterea animalelor, bioprocesare - obtinerea de culturi mai rezistente la boli, insecte, seceta; - animale mai productive si mai sanatoase; - biopesticide; - obtinerea de produse mai nutritive; - incorporarea unor vaccinuri in mancare ; - organisme transgenice si mutatii controlate;

- depoluarea zonelor prin cultivarea plantelor modificate genetic si care au capacitatea de a metaboliza toxinele.

Concluzii
Unul dintre cele mai ambitioase proiecte infaptuite vreodata, Proiectul Genomului Uman si-a indeplinit toate scopurile. Nu numai ca oamenii de stiinta si-au atins tinta, insa au facut-o cu doi ani mai devreme decat sperasera. Sunt controverse cu privire la finalitatea proiectului, deoarece exista mai multe definitii ale conceptului de secventa completa a genomului uman. O istorie grafica a proiectului arata ca genomul uman este complet. Cu toate acestea, exista anumite parti ale acestuia ce poti fi considerate incomplete, cum ar fi centromerul (regiunea centrala a cromozomuluii) si telomerul (capatul cromozomului), deoarece sunt fragmente foarte repetitive. In concluzie, anumiti oameni de stiinta considera ca 92% din genom a fost decodat si este posibil ca centromerii si telomerii sa nu fie completati pana cand o tehnologie mai avansata va permite acest lucru. Intelegerea functionarii si reglajului fiecarei gene este departe de a fi la final. In ciuda acestui lucru, beneficiile Proiectului se vedeau chiar inainte de a fi declarat incheiat. Datorita lui, destinele noastre, ca indivizi, dar si ca specie vor fi revolutionate.

Bibliografie
http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/home.shtml http://en.wikipedia.org/wiki/Human_Genome_Project http://www.e-scoala.ro http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/proiectul_genomului_uman_o_n oua_directie_in_medicina_131073.html http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=562 http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=12468 http://www.gandul.info/stiinta-tehnologia/motor-cautare-online-scormonigenomul-uman.html?4588;322432 http://www.observatorulmedical.ro/index.php?a=stiri2005093003.xml

10