Lucrare de seminar-icoana lui rubliov P19. Icoana se bucura de o mare consta.

Exista cromici care vorbesc de aparitia ei, este asezata in canoane. Studiul ei a devenit o stiinta in sine fiind-ui dedicare un mare numar de studii. Reproducerea unei icoane este influenteata de numerosi factori liturgici si teologici. Icoane intereseaza deoarece este originala rezultatul unei evolutii de 1 mileniu. Duh este Dumnezeu (In 4, 24). Astfel Dumnezeu este imposibil de surprins si reprezentat nu exista imagini materiale Problema reprezentarii: Dumnezeu are un chip tainic nefacut de altcineva. Nu exista imagini materiale ale lui Dumnezeu nevazute, imateriale si incorporale. Prin urmare, interdictia vechi-testamentara ramane in vigoare ca porunca obligatory si pentru Biserica. 23 Si totusi Dumnezeul unei Revelatii care este in chip statornic Autorevelare nu este un simplu principiuabstract, impersonal. Cel care a spus despre Sine Insusi: Eu sunt Cel ce sunt(iesire 3,14) e mai degraba o Fiinta Personala in sensul cel mai inalt, absolute. 23 Mai degraba, Dumnezeu poarta tainic in El Isusi propriul Sau chip, drept pentru care Parintii au putut echivala intre ele expresiile chip si fata. Aceasta :icoana: sau :chip: viu al lui Dumnezeu(2 Cor 4,4) este Fiul Cel Unul Nascut, Care este in sanurile Tatalui (In 1, 18). Astfel Tatal, Pe Care nimeni nu L-a vazut vreidata(In 1,18), are in Fiul Sau un fel de fata: in Care Se intoarce spre lume, Se reveleaza. El face aceasta inca de la inceputurile creatiei, dar prin Intruparea Celui Unul-Nascut aceasta fatas-a facut vazuta pantru noi. De aceea, Cel Intrupat spune despre Sine: Cine M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal. In 1,14 Fiul stralucirea slavei si chipul fiintei Tata;ui (Evrei 1,13) si singurul Sau adevarat exeget In 1,18, este asadar, ca Persoana, singura adevarata coanasau Chip al Dumnezeului Celui nevazut (Col 1,15), acea Fataa lui Dumnezeu a Carei vedereadduce inului mantuirea Ps 79,4. p 24 Posibilitatea: Cum este posibil omul sa vada pe Dumnezeu? Posibilitatea este un dat intrucat <<el insusi este o icoanacreate spre nestricaciunea fiintei lui Dumnezeu(Sol 2,23)

Omul a fost creat dupa chipul lui DumnezeuFc 1,27., asadar intrucatva ca un chipviu al Chipuluisau o coanavie a Icoanei. P24 Astfel intre om si Dumnezeu este o relatie vie, fata catre fata si intima insa nu identica cu cea Dumnezeu Tatal- Hristos. Asemanarea devine astfel o conditie de mantuire la care ajungem prin har si liber arbitru facere 1, 26-27. Momentul de cotitura Parintii sunt unanimmi asupra faptuli ca abia epifania Cuvantului lui DUmnezeu Intrupatm aratarea sa vazuta in lumea formelor si a figurilor, e cea care a creat premise pentru aparitia coanei ca chipul al lui Dumnezeu, punand in acelasi timp si limitele a ceea ce poate fi reprezentat. P.28 Icoana este chipal Celui ce singur este cu adevarat si ni S-a aratat cu adevarat intrup. Fiindca dumnezeu vazut va venii> Ps. 49,2. Idolii insa nu erau nicic altceva decat lucruri facute ale deserataciunii omenesti, zeii pagnailor insisi nefiind altceva decat nimicurizqdarnice lipsite de orice fiinta adevarata, Duhul Sfant. Aceasi Duh al Domnului, Care i-a insuflat pe profeti si a facut efficient in ei cuvantul DomnuluiS-a aratat apoi in Noul Legamant pe Sine Insusi, sin u numai ca o puterea lui Dumnezeu, ci ca Persoana Duhului Sfant. El este acek :alt Paraclet, Care va ramane vesnic (la ucenici)n 14,16 in locul paracletului Avocatului nostrum la Tatal, Iisus Hristos 1 In. 2,1. El este Cel care, in locul lui Hristos, i va invatat totul si le va adduce aminte tot ceea ce a spus El (In 14,26). Fiindca misiunea Sa este aceea de a da marturie desre ElIn.15,26 De aici nu mai este decat un pas pana la a descoperii preinchipuiriletypoi 1 Col 6,11) Vechiul T4estament in figurile profetice ale luu Ilie, Isaia, Daniel misterul Sfintei Treimi Insesi. P.32 Insa teologul si imnograful bizantin Mitrofan al Smirnei are grija sa distingfa intre nchipuireaprofetica a Vechiului Testament si mplinireaei nou-testamentarea. facandu-Se vazut Cuvantul celr de demult prin inpuiri (typikos) vestea mai-inainte Intruparea cea din tine, Fecioara iar mai pe urma, aratandu-Se oamenilor dupa adevar, O singura stapanire in Trei Ipostase a aratat. Octoih,1

Octoih. Canoanele Treimii, e glas 5, cantarea8, oda 1.

Fiindca iconarii zugravesc Dumnezeirea cea nevazuta nu dupa fiinta Ei, ci o picteaza si o infatiseaza dupa vedeniile prorocilor2 Vizita celor trei barbate la Avraam nu ese o aratare a Preasfintei Treimi Insesi, ci o vedere profetica a misterului Accesteia, mister care se va dezvalui pes cu pas gandirii credincioase a Bisericii abia in decursul secolelor. Creatia lui Andrei rubliov sta la zenitul acestei indelungate cai. E rodul matur al unei evolutii teologice si iconografice in interiorul Traditiei Bisericii rasariteme, evolutie ale carei obarsii se afla inca in perioada timpurie a crestinismului. Iniante de toate deci se impune sa schitam in liniile ei mare aceasta cale. 3 Interpretarea teologica. In ordinea probabila a apritiei lor, pot fi distinse trei abordari: anghelologica, hristologica, triadologica4 Mai intai care este natura relatiei dintre teologie si iconografie? Teologia este oare cea care premerge, iconogroafia hranindu-se din surse proprii, respecti din credinta generala a Bisericii care pastraza traditionale si seziseaza intuitive ceea ce teologia incearca sa praturnda spiritual uneori mult mai tarziu si in modurei extreme de diferite? 5 Sa ne fandim la discutia teologia asupa consubstantialitatii Duhui Sfant in secolul IV si la trimiteerea pe care o face Sfantul Vasile cel mare in tratatul sau despre Sfantul Duh la traditiaBisericii ca ina care isi tra obarsiile inca din epoca apostolica fara sa fi fost vreodata fixate in scris! Teologica si iconografia pot fi asadar puste in paralele numai cu reserve. O alta dificultate rezulta din insusi caracterulr marturiilot iconografice. Srareori ele au numai o singura semnic=facatie; Pot fi distinse cel putin trei nivele de semnificatii6 Exista semnificatia pur factuale: reprezentarea in imagine a textului din cartea Fscerii 18,1.ste aici interpretarea istorica, interpretare care corespune sensului literar al exegezei patristice a Vechiului testament. 2.Interpretarea sensului literar se face insa din perspective Bisericii in acest caz; avant inteles ca typ[os (preinchipuire, prefigurare, schita) a implinirii nou testamentare, adica in cazul noistru intr-un sens hristologic sau triadologic.

Raspunsul Soborilui din 1553-1554 catre diac. Ivan Viskovati, citat dupa: P. Hauptmann/ G. Stricker, Die Orthodoxe Kirche in Rusland, Gottingen, 1998, .p282. 3 34 4 59 5 59-60 6 60

3. Perspectiva comparabila cu sensul moral al Scripturii, e sugerat in fine de contextual in care apare o reprezentare a capitolului 18 al cartii facerii, si anume ca parte a uni program iconografic mai mare al bisericii sis au intr-un anumite loc din interiorul edificiului ecclesial. Al treilea nivel ar putea fi desemnat ca ezpresie a semnificatiei spirituale sau mistice a imaginii, in sensul unei concretizari interioare a adevaratului mantuitor care straluceste pebtru intais oara in typos.7 Evident, semnificatia tipologica sic ea spirituala nu se exclude intre ele, ci mai degraba se intregesc reciproc. 8 Oricum ar sta lucrurile, vizitatorii lui Avraam sunt intelesi ca fiind niste ngeride catre iudeul Trifon, a carui opinie e citata si de Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Trifon facea aceasta in scopul polemic de a indeparta de Dumnezeu orice antropomorfism, chiar daca astfel violenta textul Scripturii insusi. Aceasta interpretare nghelologicaa capitolului 18 al cartii Fascerii o gasim ulterior si la Clement Alexandrinul si la alti Parinti ai Biserricii; mentinandu-se destrul de mult timp. ***trimitere la stromatele. **Pe fresca din catacomba din Via Latina avem scena celor trei vizitatori ai lui Avraam. Acestia au chipurile identice, hainele identice, sunt imberbi sin u au aripi: fiind o reprezentare tipica a acelei perioade. Este insa ea oare anghelologica si in continutul ei, cu alte cuvinte cele tri figure reprezinta ingeri si numai ingeri? Foarte plauzibil ca nu. Impotriva acestui gapt pledeaza identitatea apraope desavarsita a figurtii lor neatestata in niciun fel de textul Scripturii. Tripla repetitie a unui anumit symbol, litere etc. este intr-adevar din vechime un mijloc stylistic preferat pentru reprezentarea Sfintei teimi, in Sine cu desavarsire nevizualizabile. 9 Dca insa cei trei vizitatori ai lui Avraam au fost intelesi drept ca un typos al Treimii, atunci era foarte la indemana gfaptul ca, plecand de la textul Scripturii, care borbeste mai intai de trei barbate, sa fie reprezentati trei tineri barbate avand figure identice. 10 In secolele V-IV cei trei poarta deka aureole, iar din secolul XI si aripi si toiege. Niciuna din aceste interpretari nu trebuie inteleasa angelology in privinta continutului. Nicaieri n poate fi aratat mail impede aceasta decat in exemplul mozaivului din Monreale. Formal, acesta trebuie desemnat drept o reprezentare anghelologic-hristologica, intrucat toti cei trei vizitatori ai lui Avraam sunt reprezentati ca fiind ingeri, prin sullul pe care il tine in maini cel din mojloc
7 8

60-61 61 9 63, apud 10 63

fiind in plus caracterizat drept Logosul. Deasupra scenei ospetiei citim: Avraam slujeste ingerilor, o aluzie la Evrei 13,2. Deasupra scenei salutarii insesi se spune Avraam primeste ca oaspeti pe ingeri. Si, desi vede trei, adora unul singur. Cu o aluzie la faimosul cuvant al lui Augustin, respective Ambrozie. In ce priveste continutul, mozaicul de la Monreale trebuie astfel inteles fara echivoc intr-un sens trinitar. ***Interpretare Hristologicaa capitolului 18 al cartii Facerii isi are obarsiile in insesi inceputurile teologiei patristice are abea se trezea. Ea are de altfel o baza solida in textul scripturistic insusi- asa cum a invatat sa-l citeasca Biserica primara, adica in lumina lui Hristos, despre care da marturie in sens ascuns si in care se implineste intreaga Scriptura. Pentru ca in Facerea 18,1 (LXX) se spune ca DumnezeuS-a aratal lui Avraam la stejarul din Mamvri. In versetul urmator este vorba de trei barbatecarora Avraam li se adreseaza cu formulas Domnul meu. La incheierea vizitei Domnulse indeparteaza de Avraam 18,33 in vreme ce cei doi ingericoboara singuri spre Sodoma (19,1). Este asadar limpede faptul ca Avraa, a fst partajul unei teofanii, al unei aratari a lui Dumnezeu. El a fost vizitat de Domnul(Kyrios) insotit de doi Mesageri (angeloi) care indeplinesc vointa Lui. In intelegerea crestinismului timpuriu insa chipul Dunezeului Celui Nevazut(al Tatalui) este Hristos(Col 1,15). El este DOmnulFa. 2,36). Teofaniile Vechiului Yestament sunt, prin urmare, in realitate hristoffanii- aratari ale lui Hristos si anuntari prealabile ascunse ale Intruparii Fiului. 11 INOVATIE Amdreo Rubliov a deposit in mod constient traditia iconografica, facand sa corespunda tuturor celor Trei Persoane dumnezeiesti cate un inger, atunci punctele de sprijin pentru aceasta asertiune trebuie aratate in insasi reprezentarea lor. Intai Rubliov a facut a facut o selectie intre simbolurile si elementele traditionale. Intrucat vechile sarbatori ale Bisericii erau toate zile de pomenire a anumtor evenimente din istoria mantuirii, vreme de secole nici Rasaritul, nici Occidentul n-au cunoscut o sarbatoare a Sfintei Treimi. La roma ea a fost introdupa pentru intaia data, dupa viguroase rezistente, de catre papa Ioan XXII abia in anul 1334; Rasaritul nu cunoaste pana astazi o sarbatoare care sa fi fost consacrata explicit acestu cel mai profound dintre toate misterele credintei In Rusia insa, Cincizecimea a dobandit cu timpul caracterul unui praznic al Sfintei Treimi. S-a admis,
11

65

si probabil de buna dreptate, ca aceasta s-a petrecut sub influenta muncii Treimii a Sfantului Serghie din Radonej12, Prin aceasta legatura intre Cincizecime si misterul Treimii, icoana Troitei lui Rubliov dobandeste ramgul unei icoane de praznic. Pogorarea Duhului Sfant, care-si are icoana ei proprie, este praznuita in Biserica Ortodoxa Rusa in zilele urmatoare, de altfel cu texte preluate aproape integral din cantarile Cincizecimii. O lecutra atenta a acestor texte liturgice evidentiaza faptul ca acest praznic al Sfintei Treimi nu este nicidecum o creatie noua, ci mai curand o aprofundare a misterului teologic al praznicului Cincizecimii. Mai degraba s-ar putea vorbi de o deplasare a accentului de pe istoria mantuirii [conomie], pe teologie. Caci faca Cincizecimea comemoreaza intai de toate evenimentul tinand de istoria mantuirii, al revarastii Duhului Sfant Cel fagaduit de Hristos, tocmai textile liturgice ne arata ca aceasta plinatate si implinire a misterului pascal inseamna in acelasi timp si plinatatea Autorevarii lui Dumnezeu. 13 Locul teologic al icoanei** Nu este insa in meditatia privata, ci celebrarea dunezeiestii Liturgii. Despre Sfantul Serghie care a fost maestrul lui Rubliov se spune: ntr-o zi pa cand preacinstitul Serghie savarsea dumnezeiasca Liturghie inpreuna cu nepotul sau, Feodor, sfintit prin el ca preot, si cu fratele sau dupa trup, Stefam, statea in biserica Isaac cel tacut, barbat cu mari virtuti, caruia I s-au descoperit urmatoarele: al a vazut in altar un al patrulea barbat minunat la infatisare si care celebra impreuna cu ceilalti. Arata minunat si negrait de stralucitor invesmantat in vesmintele sale liturgice. La vohodul mic, minunatul barbat ingeresc a pasit pe langa sfantul, fata sa stralucea ca si soarele sin u te puteai uita la ea. Hainele lui erau neobisnuite, straluceau minunat si in ele se oglindea auriu un duh slavit14 La intrebarea tanarului: cine anume sa fi fost acel minunat concelebrat, Sfantul Serghie a raspuns dupa Liturghie nu fara stanjeneala: Iubite copile, cum as putea tainui ceea ce Dumnezeu insusi a descoperit deja? Cel pe care l-ati vazut e ingerul Domnului. Sin u numai astazi, ci intodeauna cand savarsesc Liturghia el ma cerceteaza pe minem nevrednicul. Dar, rogu-te, sa treci sub tacerea aceasta cata vreme sunt inca in viata15.
12 13

Florensky, Perspective p 104, p 65 119 14 Hackle apud 123 15 Ibid.132

Foarte fumos exprima aceasta ide a concelebrarii ceresti-pamantesti, ide care determina intreaga structura a edificiului eclezial ortodoc si configuratia lui iconografica, imnul Heruvicpe care il canta poporul la aducerea darurilor de pe masa proscpmidiarului pe Sfanta Masa a altarului.