TEST ORTOPEDIE 1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnav B. o solutie de continuitate pe un os fragilizat C.

o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita . Dupa pro!nostic "racturile pot "i: A. inchise #. stabile si instabile C. deschise D. cominutive $. Etiolo!ia unei "racturi este de natura: A. chimica #. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. %. Fracturile apar mai "racvent in intervalul de virsta cuprins intre : A. 10-30 ani #. &'%& ani C. 30-50 ani D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. (. Fracturile se pot produce prin : ). "le*ie e*a!erata #. tractiune C. compresiune si torsiune D. e*plozie ++,. Fracturile complete pot avea un traiect : A. transversal si oblic B. spiroid si longitudinal C. in !"#"$"#"%" si fluture" D. toate variantele de mai sus sunt corecte. -. Fractura in .lemn verde/ reprezinta: A. deformarea in grosime a osului B. infundarea trabeculelor osoase C. in"le*iunea osoasa D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 0. )*onotmesis reprezinta: A. contuzia unui nerv B. sectionarea completa a unui nerv C. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Sc12ann D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 3. Dintre semnele de probabilitate a unei "racturi "ac parte: ). durerea B. mobilitatea anormala C. impotenta "unctionala D. de"ormarea re!iunii 1&. Dintre semnele de certitudine 4si!uranta5 pentru dia!nosticul unei "racturi "ac parte: ). crepitatia osoasa #. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii D. transmisibilitatea miscarii 11. Carei "aze din "ormarea calusului 6i sunt caracteristici blastii : A. faza calusului fibros B. faza calusului osos C. faza calusului definitiv D. "aza 1emora!ica si 1iperemica 1 . Faza calusului osos de"initiv se caracterizeaza prin: ). remodelare #. rezorbtie C. apozitie osoasa D. osteoliza 1$. Dintre complicatiile !enerale imediate "ac parte: ). socul traumatic7 tulburarile urinare si embolia !rasoasa B. fractura deschisa

C. calusul vicios D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 1%. In"ectia impiedica sau intirzie consolidarea prin: A. inhibarea fosfatazei alcaline B. blocarea fi&arii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentala C. topirea calusului fibrino-proteic D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 1(. Calusul vicios apare datorita : ). "racturilor incorect reduse B. evacuarii hematomului fracturar C. nediferentierii celulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 1,. Complicatiile locale tardive in cazul unei "racturi sunt urmatoarele7 cu e*ceptia : A. pseudartroza B. calus vicios C. "ractura desc1isa D. embolia !rasoasa 1-. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata : ). "ibrozei periarticulare si atro"iei musculare B. fracturilor deschise C. calusului vicios D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 10. Intirzierea in consolidare a "racturii apare ca urmare a: ). reducerii imper"ecte si tarelor asociate B. alterarilor cartila'ului C. fibrozei periarticulare D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 13. Pseudartroza reprezinta : A. o reducere imperfecta #. neconsolidarea de"initiva a "racturii C. consolidarea fracturii dupa 3-( luni D. toate variantele de mai sus sunt corecte &. Pseudartroza se datoreaza : ). unei reduceri imper"ecte #. unei imobilizari inadecvate C. unei te1nici c1irur!icale de"ectuoase D. anomaliilor vasculare ) 1. Tratamentul osteoporozei al!ice 4S8dec9' :eric1e5 consta in: A. bai calde B. masa'e C. anti1istaminice7 vitamine7 1ormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte ;; ). B. C. D. . Tratamentul ortopedic al unei "racturi consta in: reducere7 imobilizare si recuperare "unctionala e&tensie continua aparat gipsat toate variantele de mai sus sunt corecte.

$. Dintre indicatiile tratamentului c1irur!ical al "racturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile B. fractura deschisa C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte. %. Tratamentului c1irur!ical al unei "racturi consta in : ). desc1iderea "ocarului7 reducere si osteosinteza B. aplicarea unei e&tensii transosoase C. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte (. Fractura desc1isa se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate la nivelul osului #. comunicarea "ocarului de "ractura cu e*teriorul C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturi D. toate variantele de mai sus sunt corecte ,. Primul a<utor in "ractura desc1isa se realizeaza prin : A. e&tensie continua #. tractiune in a* si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa o&igenata

D. toaleta plagii si sutura -. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu "ractura desc1isa in drumul catre spital : A. ora accidentului si a instalarii garoului B. administrarea de ser antitetanic C. tratamentul administrat D. toate variantele de mai sus sunt corecte 0. In serviciul de ortopedie tratamentul "racturilor desc1ise consta in : A. imobilizare in atela +ramer #. tratamentul socului si osteosinteza C. hemostaza prin garou D. toate variantele de mai sus sunt corecte 3. #anda<ul in = 0 > se "oloseste pentru tratamentul: A. lu&atiei acromio-claviculare #. "racturii 1?$ medie clavicula cu deplasare C. fracturii col chirurgical omoplat D. fracturii 1,3 interne clavicula fara deplasare -. lu&atiei sterno-claviculare. $&. In "racturile cu deplasare ale colului c1irur!ical de scapula se intilneste urmatorul semn pato!nomonic. A. echimoza a&ilara B. crepitatia osoasa sub spina scapulei C. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului D. deformarea in / epolet 0 a umarului -. aparitia unei depresiuni subacromiale $1. In "ractura colului c1irur!ical al 1umerusului nu este adevarata a"irmatia: A. este fractura e&traarticulara #. este "ractura intraarticulara C. este localizata la e&tremitatea pro&imala a humerusului D. poate fi fara deplasare -. poate fi fractura deschisa $ . In "ractura tip III @ason a capului radial la adult se "ace: ). rezectia capului radial B. ortopedic 1 imobilizare cu cotul la 1*02 C. osteosinteza cu brose D. tratament functional -. tratament ortopedic. imobilizare cu cotul la 302 $$. :a un tanar cu "ractura de dia"iza ambe oase antebrat in 1?$ medie cu deplasare se "ace : ). osteosinteza cu placi si suruburi B. osteosinteza cu fi&ator e&tern C. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar D. imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmar -. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet $%. In tratamentul "racturii de olecran cu deplasare nu se "oloseste : A. surub B. hobana' C. sutura osoasa D. hemicercla' E. ti<a Rus1 $(. In care situatie nu apare sindrom Aol9mann : A. lu&atie cot B. fractura paleta humerala 4e&tremitatea inferioara a humerusului5 C. fracturi oase antebrat D. aparat gipsat brahio-antebrahial strans E. "ractura dia"iza 1umerala Any fracture in elbow region or upper arm may lead to Volkmann's ischemic contracture but commonly caused due to supracondylar fracture of the humerus. Volkmann's contracture results from acute ischaemia/necrosis of the muscle fibres of the flexor group of muscles of the forearm, especially flexor digitorum profundus and flexor pollicis longus which becomes fibrotic and short. It is caused by obstruction on the brachial artery near the elbow, possibly from improper use of a tourniquet, improper use of a plaster cast, or compartment syndrome. It is also caused by fracture of forearm bones which cause profuse bleeding from major blood essels of forearm. $,. Fractura lu*atie @onte!!ia'Stanciulescu tipica reprezinta : A. "ractura dia"izei cubitale la unirea 1?$ pro*imale cu 1?$ medie asociata cu lu*atia anterioara a capului radial B. fractura diafizei radiale in 1,3 distala asociata cu lu&atia posterioara a capului cubital C. fractura 1,3 medie diafiza cubitus asociata cu lu&atia anterioara a capului radial D. fractura 1,3 medie diafiza cubitus asociata cu lu&atia posterioara a capului radial -. fractura 1,3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu lu&atia posterioara a capului radial

$-. In reducerea ortopedica a "racturii Pouteau B Colles nu se "ace : A. inclinatie palmara a mainii B. inclinatie cubitala a mainii C. tractiune de police D. contrae&tensie pe brat E. tractiune de!ete II B III B IA mana $0. In "ractura de sca"oid durata imobilizarii !ipsate este : cel putin , saptamani 4curs5 A. 6 saptamani B. * saptamani C. doua luni D. ( saptamani -. 3 saptamani $3. #anda<ul Dessault nu este "olosit pentru tratamentul : A. contuziei forte de umar B. fracturii colului chirurgical de humerus C. "racturii 1?$ medie clavicula cu deplasare D. entorsei de umar -. dis'unctiei acromio-claviculare %&. Re"eritor la "ractura Pouteau'Colles una dintre urmatoarele a"irmatii este "alsa : A. imobilizarea gipsata se mentine ( saptamani #. osteosinteza se "ace numai cu brose C. mana trebuie mentinuta in pozitie procliva D. poate fi fractura deschisa -. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala. %1. Pato!nomonic pentru sindromul de canal carpian este : ). durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian B. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiune D. senzatia de arsura la nivelul degetelor -. tulburari vasomotorii si trofice cutanate. piele neteda# lucioasa# edematiata % . In "ractura de olecran cu deplasare : ). este necesar tratamentul c1irur!ical B. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 302 C. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 1102 D. se poate face tratament functional -. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata ( saptamani. %$. )paratul !ipsat toraco'bra1ial se "oloseste pentru tratamentul : A. lu&atiei scapulo-humerale inferioare B. fracturii supracondiliene de humerus C. fracturii de diafiza de humerus D. "racturii de corp de omoplat cu deplasare -. fracturii de 1,3 e&terna de clavicula %%. :a "ractura din 1?$ medie a claviculei cu deplasare7 "ra!mentul e*tern se deplaseaza : A. in sus si inapoi #. in <os7 inauntru si inainte C. in 'os si inapoi D. in 'os si inainte -. in sus si inainte %(. :eziunea domului pleural si a pleurei vicerale poate apare ca o complicatie dupa: ). "ractura 1?$ medie clavicula B. fractura omoplat C. fractura col anatomic humerus D. lu&atie scapulo-humerala antero-interna -. lu&atie sterno-claviculara %,. Durata imobilizarii !ipsate in "ractura cominutiva de epi"iza distala radius cu deplasare este : A. 6 saptamani B. 3 saptamani C. doua luni D. 10 saptamani E. , saptamani %-. Dupa reducerea ortopedica la o "ractura cominutiva de epi"iza distala radius cu traiect intraarticular7 imobilizarea !ipsata are urmatoarele caracteristici : ). este atela bra1io'palmara in = A > B. este aparat gipsat antebrahio-palmar C. este atela gipsata antebrahio-palmara in / % 0 D. este aparat gipsat brahio-palmar -. este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala.

%0. :a "ractura de epi"iza distala radius cu deplasare semnul :au!ier reprezinta : A. deformarea in / dos de furculita 0 a pumnului B. unghiulatia a&ului mainii / in baioneta 0 C. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene D. ascensionarea stiloidei cubitale -. crepitatia osoasa la nivelul pumnului %3. :a care dintre urmatoarele elemente CD se "ace re"erire in clasi"icarea Eustillo')ndersen : A. deschiderea cutanata B. leziunile musculare C. leziunile periostice D. sediul "racturii (&. Care dintre urmatoarele elemente este speci"ic tipului I din clasi"icarea Eustillo : A. leziunea cutanata este o plaga poluata B. fractura nu este cominutiva C. leziunile de parti moi sunt importante D. leziunea cutanata este sub cm (1. Caracteristica pentru "ractura desc1isa tip III ) este : A. leziune cutanata sub 5 cm B. leziuni musculo-periostice medii C. posibilitatea acoperirii primare a "ocarului D. leziune vasculara si nervoasa ( . Care dintre urmatoarele tipuri de "racturi se incadreaza in tipul III 4Eustillo5 indi"erent de marimea desc1iderii cutanate : A. fractura deschisa produsa prin accident auto B. fractura deschisa produsa prin precipitare C. "ractura desc1isa produsa prin arme de "oc D. toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre e&terior# intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic. ($. Care dintre urmatoarele elemente este speci"ic "racturii desc1ise tip III C 4Eustillo5: ). leziunea arteriala ma<ora7 care necesita reparare c1irur!icala pentru pastrarea se!mentului de membru B. leziunea venoasa ma'ora# cu cianoza segmentului distal C. leziunea mi&ta# arteriala si venoasa D. limfedemul (%. Elementul terapeutic esential in cazul "racturii desc1ise este: A. antibioterapia cu spectru larg# inceputa de la prima unitate spitaliceasca #. toaleta c1irur!icala precoce si completa C. acoperirea focarului cu piele D. refacerea musculo-tendinoasa. ((. :a "racturile desc1ise tip III #7 acoperirea "ocarului de "ractura : A. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii# altfel aceasta se va infecta B. se face intotdeauna prin sutura primara C. nu se "ace niciodata per primam D. se face la ma&imum 67 de ore de la producerea fracturii (,. :a prima unitate medicala la care este tratata o "ractura desc1isa CD trebuie e"ectuat unul dintre urmatoarele !esturi . ). tratament anal!etic cu derivate mor"inice7 deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post'a!resiva B. vaccinarea anti-tetanica C. toaleta chimica a focarului D. imobilizarea segmentului fracturat (-. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei "racturi desc1ise este : A. integrarea periostului# deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. reducerea perfecta a fracturii# deoarece orice deza&are conduce spre pseudartroza C. e*istenta7 in "ocarul de "ractura7 doar a unor tesuturi viabile7 care sa asi!ure aportul de o*i!en necesar D. acoperirea cu tegument# deoarece altfel persista sindromul de e&punere (0. Tratamentul unei "racturi desc1ise la un politraumatizat se "ace : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni# deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni# deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni# deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. stabilirea ordinii !esturilor terapeutice se "ace dupa ierar1izarea leziunilor si a potentialului letal al acestora . (3. E*cizia musculara in "ocarul de "ractura desc1isa se "ace : ). pana in zona unde musc1iul este san!erand si contractil B. fara sa lase defecte musculare sau cutanate# care sa lase descoperit focarul de fractura C. cat mai economic# pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. de la limita superioara a focarului pana la cea distala ,&. Stabilizarea unui "ocar de "ractura dia"izara desc1isa tip III # se "ace7 de pre"erinta prin : A. osteosinteza centromedulara# care asigura ma&imum de stabilitate B. osteosinteza paracorticala# deoarece este bine ca material metalic sa e&iste doar in focar C. imobilizare gipsata# deoarece prezenta oricarui material metalic in focar e&pune la risc septic

D.

"i*ator e*tern7 de pre"erinta in mai multe planuri7 pentru a asi!ura ma*imum de stabilitate

,1. Daca la un pacient cu "ractura desc1isa tip III # la care s'a practicat toaleta c1imica si c1irur!icala initiala7 cu stabilizarea optima a "ocarului7 se constata7 la cateva zile dupa aceasta7 ca au aparut zone de necroze7 se apreciaza ca: A. tratamentul initial a fost incorect# dar nu se mai reintervine# lasand organismul sa vindece leziunea# pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale #. tratamentul initial a "ost corect7 dar procesele de tromboza in vasele mici au pro!resat si se impune realuarea c1irur!icala a "ocarului7 cu e*cizia zonelor necrozate C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice# care sigur vor ameliora aspectul D. pansamentul a fost compresiv# producand afectare circulatorie , . In cazul unei "racturi desc1ise tip III7 la care7 la prima unitate medicala 4care nu este un serviciu de traumatolo!ie5 se constata ca unul dintre capetele "ra!mentelor "racturare este e*teriorizat sau poluat teluric7 se va proceda la : A. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument# in continuitate cu celalalt# pentru a minimaliza efectele sindromului de e&punere B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic# pentru a reduce riscul septic C. toaleta c1imica a "ocarului7 pansament steril si imobilizare !ipsata e"icienta7 "ara a repune osul poluat in continuitate cu celalalt "ra!ment7 dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatolo!ie cu o ambulanta medicalizata D. interventie chirurgicala de urgenta# chiar daca nu e&ista toate mi'loacele# deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala absoluta ,$. Care dintre urmatoarele semne CD "ace parte din tabloul clinic al isc1emiei peri"erice severe : A. absenta pulsului B. paliditatea tegumentelor C. tume"ierea se!mentului distal D. scaderea temperaturii cutanate -. tulburari neurologice ,%. Tratamentul antibiotic in "ractura desc1isa CD va "i inceput cu : A. cefalosporine #. peneme C. chinolone D. aminoglicozide ,(. :a un pacient cu "ractura desc1isa tip III # supra si intercondiliana de "emur7 pe o parte7 si "ractura cominutiva de dia"iza "emurala7 pe cealalta parte7 apreciati ca : A. va fi necesara reechilibrarea volemica# dar numai cu solutii saline 4ser fiziologic# 8inger5# deoarece reactia sistemica postagresiva se insoteste de hiperglicemie B. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline 9 glucoza C. nu este necesara administrarea de supliment volemic# deoarece e&ista riscul de supraincarcare volemica D. reec1ilibrarea trebuie sa "i adresata tuturor dezec1ilibrelor produse de traumatism7 "iind necesara administrarea de solutii saline7 !lucoza7 dar si sin!e pentru combaterea anemiei secundara celor doua "racturi . ,,. In cazul unei "racturi de dia"iza "emurala desc1isa tip III C7 cu intreruperea arterei si venei "emurale7 succesiunea !esturilor terapeutice este : A. refacerea arterei# apoi a venei# apoi stabilizarea fracturii B. refacerea venei 4cat mai rapid cu putinta5# apoi a arterei# apoi stabilizarea femurului C. stabilizarea "emurului7 re"acerea venei 4acestea in cel mai scurt timp57 apoi re"acerea arterei D. refacerea arterei# stabilizarea femurului# apoi refacerea venei ,-. Fracturile desc1ise produse de unelte a!ricole se clasi"ica7 dupa Eustillo : A. in functie de defectul cutanat B. in functie de traiectul de fractura C. totdeauna se incadreaza in tipul III D. in functie de marirea distrugerii musculare ,0. Care dintre urmatoarele variante CD reprezinta optiune terapeutica intr'o "ractura desc1isa tip III )7 intr'un serviciu de traumatolo!ie . A. tratamentul chirurgical in urgenta# in echipa pluridisciplinara B. stabilizarea in :!;# daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa# apoi interventie chirurgicala de urgenta C. pansament7 imobilizare !ipsata si suprave!1erea in sectia de ortopedie7 pana cand pacientul va putea suporta interventia c1irur!icala D. evaluarea completa a leziunilor# in sala de operatie. ,3. Spondilita an9ilopoietica se caracterizeaza prin : A. afectarea valvei mitrale# cu stenoza mitrala B. dezlipire de retina C. proces in"lamator cronic7 urmat de "ibroza7 la insertia osoasa a "asciilor7 tendoanelor7 li!amentelor D. hepatomegalie -&. Care dintre urmatoarele elemente CD caracterizeaza spondilita an9ilopoietica : A. debuteaza la articulatiile sacro-iliace B. evolueaza ascendent pe coloana vertebrala C. a"ecteaza "emeile peste %& ani D. este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian

-1. )"ectarea cardiaca in spondilita este cel mai "recvent . A. la nivel atrial B. la nivelul septului interventricular C. la nivelul valvei aortice D. la nivelul valvei mitrale - . Care dintre urmatoarele elemente CD caracterizeaza radio!ra"ia de coloana vertebrala in spondilita : A. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor #. zone de osteoliza vertebrala C. aparitia puntilor intervertebrale D. stergerea lordozei lombare -$. Spondilita a"ecteaza cel mai "recvent : A. articulatia tibio-tarsiana #. articulatia co*o'"emurala C. articulatia astragalo-calcaneeana D. articulatia tibio-peroniera distala -%. In spondilita anc1ilozanta7 "actorul reumatoid este7 de obicei : A. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida B. cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida C. absent D. decelabil inca de la debutul bolii -(. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea plannin!'ului operator CD este valabil pentru spondilita : A.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebrale B.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatorii C.pacientii au totdeauna testele 1epatice modi"icate D.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene -,. Data "iind epidemiolo!ia caracteristica spondilitei7 co*artroza secundara acesteia se trateaza cel mai "recvent prin : ). artroplastie cu proteza totala necimentata B. hemiartroplastie cu proteza bipolara C. osteotomie de corectie D. artrodeza de sold --. Debutul poliartritei reumatoide este7 de obicei . ).la nivelul articulatiilor inter"alan!iene pro*imale ale mainii si metacarpo'"alan!iene B.la nivelul cotului C.la nivelul articulatiilor cotului D.la nivelul articulatiilor co&o-femurale -0. Procesele patolo!ice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul : A.cartila'ului #.sinovialei C.capsulei articulare D.metafizei -3. Ra!ocitele provin din : A.limfocite ! helper B.limfocite B C.polimor"onucleare neutro"ile D.eozinofile 0&. Factorul reumatoid este7 cel mai "recvent : A.;g A B.;g C.I! @ D.;g < 01. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este: A.o infectie virala cu =aram> ovirus #.o I! E anormala7 cu de"ect de !licozilare C.o infectie bacteriana cu Chlam>dia D.o infectie parazitara 0 . Aaloarea complementului seric in poliatrita reumatoida este : A.crescuta in toate formele bolii B.scazuta in toate formele de boala C.scazuta in "ormele cu comple*e imune circulante in cantitate mare D.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare 0$. Care dintre urmatoarele modi"icari radiolo!ice CD caracterizeaza poliartrita reumatoida : A.ingustarea spatiului articular B.osteoporoza C.geode subcondrale D.incurbarea dia"izei

0%. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii CD este speci"ic pentru poliartrita reumatoida : A.deviatia cubitala a mainii #.mana cazuta7 in = !at de lebada > C.degete in baioneta D.mana cu noduli reumatoizi 0(. Panusul este : A.capsula ingrosata #.sinoviala 1ipertro"ica7 1ipervascularizata C.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondral D.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare 0,. Factorul reumatoid din lic1idul articular provine din: A.polimorfonuclearele neutrofile activate B.limfocitele ! helper C.lim"ocitele # trans"ormate in plasmocite D.macrofage 0-. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au . ).risc septic crescut7 datorita depresiei imunitare B.contraindicatie de heparino-terapie C.indicatie de supliment proteic# datorita carentei proteice induse de cortizon D.indicatie de tratament tonicardiac# datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon 00. Fractura tip @al!ai!ne reprezinta : A. fractura arc anterior bilateral B. fractura arc anterior si posterior prin sacru C. "ractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca D. fractura cominutiva de co&al 03. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta . A. fractura ram ilio-pubian bilateral #. "ractura ram ilio'isc1io pubian bilateral C. fractura ram ilio-ischio pubian de o parte D. fractura ram ilio-pubian unilateral 3&. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin : ). !lobul vezical B. iritatie peritoneala C. hematom retroperitoneal D. abdomen de lemn ++ 31.Ruptura vezicii urinare in traumatismul 1ttp:??emedicine.medscape.com?article?%%11 %'overvie2Fa&11 A. glob vezical #. impastare suprapubiana C. uretroragie D. abdomen de lemn bazinului se caracterizeaza prin .

++3 . In traumatismele bazinului poate "i lezat: e interesat trunc1iul lombosacrat?radacinile sacrate in "racturile sacrului 1ttp:??222.patient.co.u9?doctor?Femoral'Cerve':esion.1tm?1ttp:??222.st<osep1s' p1*.or!?@edicalGServices?CenterG"orGHomensGIealt1?13,$1, ) n. "emural # n. rusinos C n. sciatic D n. musculo-cutan 3$. Tratamentul ortopedic CD poate "i indicat in: A.scoliozele medii #.scoliozele !rave C.scoliozele "oarte !rave D.scolioze usoare 3%. Corsetul @il2au9ee este indicat in: A.scoliozele usoare #.scoliozele medii C.scoliozele grave D.scolioze grave si foarte grave 3(. Tratamentul c1irur!ical este indicat in: A.scolioze medii #.scolioze !rave C.scolioze usoare si medii D.cifoscolioze 3,. Ci"oza <uvenila Sc1euermann are: ).spate rotund #.spate dureros C.gibus ascutit

D. spondilartroza 3-. Codulii lui Sc1morl reprezinta: A.modificari artrozice specifice cifozei #.1ernii intraspon!ioase C.degenerari ale discului intervertebral D.hernii ale maduvei spinarii 30. Primul timp al tratamentului ortopedic al ci"ozei urmareste. A.corectarea rotatiei vertebrale B.corectarea cifozei dorsale C.corectarea lordozei de compensatie D.elongarea vertebrala 33. Fractura cotilului se produce cel mai "recvent prin : A.traumatism direct #.mecanismul tabloului de bord 4corect J carte5 C.mecanism de infundare D.mecanism de torsiune 1&&. In "ractura peretelui posterior al cotilului pot apare : 4corect J carte5 ).leziuni ale nervului sciatic B.leziuni ale arterei hipogastrice 4iliaca interna5 C.lu*atii posterioare de sold D.leziuni ale n. femural 1&1. In "ractura cu deplasare a cotilului tratamentul este: A.ortopedic 4aparat gipsat5 B.e&tensie continua C.c1irur!ical D.e&tensie urmata de gips 1& . Scolioza antal!ica din sciatica vertebrala este: A.scolioza congenitala B.scolioza de cauza neuro-musculara C.scolioza "unctionala D.scolioza esentila 1&$. Scoliozele "unctionale se caracterizeaza prin : A.modificari morfologice ale vertebrelor #.absenta modi"icarilor mor"olo!ice C.modificari morfologice si neurologice D.deformatii costale 1&%. Scoliozele structurale sunt: ).pro!resive de la aparitie pana la terminarea cresterii B.stationare C.progresive numai in puseul pubertar D.toate variantele de mai sus sunt false 1&(. Scoliozele determinate de 1emivertebre sunt : ).scolioze con!enitale B.scolioze functionale C.scolioze esentiale D.scolioze neuro-musculare 1&,. Cea mai "recventa si mai !rava este : ).scolioza dorsala B.scolioza cervicala C.scolioza lombara D.scolioza dorso-lombara 1&-. Scolioza !rava se incadreaza intre : A.30 - 50@ #.(& ' 3&K C.50 - ?0@ D.30 1 1*0 1&0. Cea mai !rava este : A.scolioza 'uvenila #.scolioza in"antila C.scolioza adultului D.scolioza adolescentului 1&3. Scolioza adultului A.are evolutie spre agravare B.se amelioreaza cu varsta C.este stationara D.are evolutie oscilanta

+++11&. Toracele este asimetric si bombat datorita : A.musculaturii hipertrofiate pe conve&itate #.rotatiei vertebrale C.vertebrelor cunei"orme D.cifozei dorsale. 111 . Fracturile parcelare de cap "emural: A. intereseaza peste 1,3 din suprafata capului femuralA #. intereseaza mai putin de 1?$ din supra"ata capului "emuralJ C. sunt cominutiveA D. necesita hemiartroplastieA 11 . CD poate "i o complicatie a artroplastiei totale de sold: A. mobilizarea protezeiA B. supuratiaA C. cotiloiditaJ D. boala trombo-embolicaA -. fractura pe implantA 11$. Cea mai !rava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: A5 mobilizarea protezeiA B5 supuratiaA C5 cotiloiditaA D5 boala trombo'embolicaJ -5 fractura pe implantA 11%. Pentru stabilirea corecta a sediului "racturilor de col "emural cel mai bun procedeu este: A. radiografia de profilA #. radio!ra"ia in rotatie interna J C. radiografia in rotatie e&ternaA D. scintigrafiaA -. echografiaA 11(. O "ractura de col "emural al carei traiect "ace cu orizontala un un!1i de %(K are !radul: A. =auBels ;A #. Pau2els IIA C. =auBels ;;;A D. =auBels ;%A -. nu e incadrabila in clasificarea =auBelsA 11,. )re risc mai mic de necroza aseptica de cap "emural: ). "ractura de col "emural cu cioc distalA B. fractura de col femural cu cioc pro&imalA C. fractura de grad <arden ;%A D. fractura cominutiva de col femuralA -. fractura de col femural cu deplasare mareA 11-. In care din urmatoarele a"ectiuni traveele osoase CD mai sunt paralele . A. lu&atia de soldA B. fracturile de col femural fara deplasareA C. fracturi <arden ;;A D. "racturi Earden IIIA -. fracturi <arden ;%A 110. In "racturile de col "emural CD apare: A. impotenta functionalaA B. rotatie e&terna a membrului pelvinA C. scurtarea membrului pelvinA D. abductieA -. adductieA 113. In "racturile de masiv tro1anterian CD se poate "olosi pentru osteosinteza: A. gamma nail 4cui gamma5A B. lama placaA C. DC:A D. ti'a -nderA E.Placa si suruburi 1 &. Reprezinta osteosinteza paracorticala. ). DISJ B. fi&atorul e&ternA C. ti'ele -nderA D. gamma nail 4cui gamma5A -. ti'a zavorataA 1 1. In "racturile de masiv tro1anterian un!1iul cervico'dia"izar "emural su"era procesul de: ). varizareA

10

B. valgizareA C. rotatie e&ternaA D. rotatie internaA -. ramane nemodificatA 1 . .Fractura sc1iorilor/ are traiect: A. transversalA B. oblicA C. spiroid J D. traiect in !"A -. traiect in %"A 1 $. Reprezinta complicatie locala imediata a "racturii dia"izare "emurale: ). "ractura desc1isa dinauntru in a"araJ B. embolia grasoasaA C. socul hemoragic si traumaticA D. accidentele trombo emboliceA -. redoarea de genunchiA 1 %. In "ractura de dia"iza "emurala7 cea mai e"icienta metoda de tratament c1irur!ical este cu: ). ti<a zavorataJ B. placa cu suruburiA C. lama placaA D. aparat gipsatA -. DC:A 1 (. :a nivelul e*tremitatii distale a "emurului7 "racturi e*traarticulare sunt: A. fracturile condilieneA #. "racturile dia"izare <oaseJ L "racturile supracondiliene C. fracturile supra si intercondilieneA D. fracturile diafizo-metafizo-epifizareA -. toate fracturile sunt intraarticulareA 1 ,. In "racturile epi"izei distale a "emurului "ra!mentul distal se deplaseaza mai "recvent: A. anteriorA #. posteriorJ C. medialA D. lateralA -. nu se deplaseazaA 1 -. Fracturile de rotula CD se trateaza c1irur!ical prin: A. hobana'A B. cercla'A C. hemicercla'A D. placa cu suruburiJ -. cadra'A 1 0. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: ). mecanism directJ 4corectJ carte5 B. mecanism indirectA C. miscari de varusA D. miscari de valgusA -. soc verticalA 1 3. Fracturile dia'epi"izare tibiale se produc mai "recvent prin: ). mecanism directJ B. mecanism indirectA C. miscari de varusA D. miscari de valgusA -. soc verticalA 1$&. CD reprezinta "racturi comple*e ale ambelor oase ale !ambei: A. fracturile cu al treilea fragmentA B. fracturile bifocaleA C. "racturile spiroideJeste o "ractura simpla D. fracturile cominutiveA -. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt comple&eA 1$1. Fracturile supramaleolare tibiale: A. sunt fracturi ale epifizei pro&imale tibialeA #. sunt "racturi e*traarticulareJ C. sunt fracturi ale diafizei tibialeA D. sunt fracturi ale platoului tibialA -. sunt fracturi greu de redus ortopedicA 1$ . )le!eti raspunsul corect re"eritor la "racturile de dia"iza tibiala: A. apar numai pe os patologicA B. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambeiA nu# "racturile de !amba sunt mai "recvente C. cea mai "recventa localizare este la .zona de trecere/J

11

D. pentru cele cu deplasare# o imobilizare de 6 saptamani este suficientaA nu# se intervine chirurgical -. se intervine prin montarea unei proteze bipolareA 1$$. Deplasarea "ra!mentelor in "ractura de dia"iza tibiala se "ace prin urmatoarele mecanisme7 CD EMCEPTI): A. translatie lateralaA B. decala'A C. deplasare longitudinalaA D. angulareA E. 1obana<J 1$%. Cele mai "recvente complicatii imediate in "ractura de dia"iza tibiala sunt: A. edemeleA B. echimozeleA C. septice generaleA D. pseudartrozeleA E. te!umentareJ 1$(. Fractura trimaleolara este: A. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului %A B. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvineA C. "ractura ambelor maleole la care se adau!a cea a mar!inii posterioare a pilonului tibial7 D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibialA -. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicularA 1$,. Fractura bazei metatarsianului A: ). se imobilizeaza $ saptamani7 B. e componenta a fracturii trimaleolareA C. nu are e&presie clinicaA D. determina sindrom de compartimentA -. nu se vede decat la C!A 1$-. Proteza @oore: A. e o proteza bipolaraA B. inlocuieste epifiza pro&imala tibialaA C. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femuralA D. se "oloseste pentru 1emiartropalstia de sold -. este confectionata din polietilenaA 1$0. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele7 CD EMCEPTI): A. suprafetele articulare raman la locul lorA B. durereA C. la&itate articularaA D. pacientul descopera a"ectiunea la un control radio!ra"ic de rutina7 -. repere osoase normaleA 1$3. Entorsa ne!li<ata se mani"esta prin urmatoarele7 CD EMCEPTI): A. osificari periarticulareA B. smulgeri osoaseA C. artrozeA D. osteoporoza localizataA E. trombembolii7 1%&. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulareA B. implica leziuni osoaseA C. pot implica smul!erea insertiei osoase a li!amentelor7 D. apar frecvent la copiiA -. implica deformarea articulatiei respectiveA 1%1. Cel mai "recvent entorsele sunt localizate la nivelul: ). !leznei7 B. genunchiuluiA C. solduluiA D. cotuluiA -. degetelorA 1% . Entorsa de !radul II presupune: A. elongatie ligamentaraA B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoaseA C. ruptura partiala a li!amentului7 D. ruptura ligamentara totalaA -. smulgerea insertiei osoase a ligamentuluiA 1%$. :a e*amenul clinic al unei entorse CD apare: A. tumefierea articulatieiA B. stergerea reliefurilor osoaseA C. crepitatie osoasa7 D. edemA -. miscare anormala in articulatieA

1*

1%%. Impotenta "unctionala totala apare in: A. entorsa usoaraA B. entorsa moderataA C. entorsa !rava# D. toate entorseleA -. nu apare in nici un tip de entorsaA 1%(. In entorsele !enunc1iului7 cel mai "recvent e interesat: A. ligamentul colateral e&ternA #. aparatul li!amentar intern 4triada ne"asta;5 C. ligamentele incrucisateA D. tendonul cvadricepsuluiA -. toate ligamentele# cu aceeasi frecventaA 1%,. Cea mai mare valoare dia!nostica in entorsa !enunc1iului o are: A. tumefiereaA B. echimozaA C. durereaA D. impotenta functionalaA E. miscarile articulare anormale 1%-. @iscarea anormala in articulatia !enunc1iului speci"ica pentru leziunea li!amentului colateral intern este: ). abductia !ambei7 B. adductia gambeiA C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femurA D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femurA -. rotatia e&terna a tibieiA 1%0. )par in entorsa de !enunc1i7 CD EMCEPTI): A. gamba in semifle&ieA B. fund de sac cvadricipital destinsA 4corect A carte5 C. durere localizata odata cu trecerea timpului# 4corect A carte5 durerea devine difuza D D. echimozaA -. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuiluiA 4corect A carte5 1%3. In tratamentul leziunilor li!amentare ale !enunc1iului se are in vedere in primul rand: A. suprimarea dureriiA #. stabilitatea articulatiei7 C. suprimarea refle&elor nociceptiveA D. fortarea genunchiului in valgA -. fi&area cu fi&ator e&ternA 1(&. In stabilitatea articulatiei !leznei rolul "undamental il au: A. ligamenteleA #. musc1ii 4correctJ carte5 C. tibiaA D. peroneulA -. capsula articularaA 1(1. In entorsa tibio'tarsiana prin inversiunea 4supinatie N adductie5 piciorului7 semnele clinice predomina: A. inferior# submaleolar internA B. pe plantaA C. pe fata dorsala a picioruluiA D. pe fata interna a glezneiA E. pe "ata e*terna a !leznei7 1( . In entorsa tibio'tarsiana prin eversiune 4pronatie N abductie5 a piciorului7 semnele clinice predomina: A. inferior# submaleolar e&ternA B. pe plantaA C. pe fata dorsala a picioruluiA D. pe "ata interna a !leznei7 -. pe fata e terna a glezneiA 1($. In entorsele medio'tarsiene semnele clinice predomina: A. inferior# submaleolarA B. pe plantaA C. pe "ata dorsala a piciorului7 D. pe fata interna a glezneiA -. pe fata e&terna a glezneiA 1(%. In entorsele subastra!aliene semnele clinice predomina. ). in"erior7 submaleolar7 B. pe plantaA C. pe fata dorsala a picioruluiA D. pe fata interna a glezneiA -. pe fata e&terna a glezneiA

13

1((. Entorsele membrului superior: A. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferiorA B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferiorA C. intereseaza mai "recvent articulatia radio'carpiana 4corect J carte5 D. dau hemoragii importanteA -. necesita frecvent tratament chirurgicalA 1(,. Politraumatismele presupun: A. doua sau mai multe traumatisme de orice felA #. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital C. o leziune localizata# dar cu risc vitalA D. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vitalA -. doar tratament ortopedicA 1(-. In accidentele rutiere cele mai "recvente leziuni apar la nivelul: ). capului 4corect J carte : reprezinta apro* -&O5 B. toraceluiA C. bazinuluiA D. membrelor superioareA -. membrelor inferioareA 1(0. Politraumatismele cu dominanta cranio'spinala dau: A. agitatieA B. dezorientare temporo-spatialaA C. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinaliA D. coma 4corect J carte : politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau sincopa si coma5 -. somnolentaA 1(3. Sindromul 1emora!ic apare cel mai rar in: A. traumatisme toraciceA B. traumatisme abdominaleA C. traumatismele membrelor superioareA D. traumatismele membrelor inferioareA E. traumatismele cu dominanta cranio'spinala 4corect J carte5 1,&. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat CD apare urmatoarea perioada: ). initiala sau de stupe"actie 4corect J carte5 B. acuta sau de resuscitareA C. primara sau de stabilizareA D. secundara sau de regenerareA -. tertiara sau de recuperareA 1,1. De!a<area victimei unui accident rutier din ve1icul se "ace: A. de catre * persoane# tractionand brusc de membrele superioare si inferioareA B. de catre o singura persoana# echipata cu manusi de protectieA C. cu manevre blande7 in sensul tractiunii a*iale D. cu manevre blande# asigurand fle&iunea a&ului cranio-cervicalA -. cu manevre blande# asigurand fle&iunea a&ului dorso-lombarA 1, . In prezenta unei pla!i cu leziuni ale vaselor7 !aroul se poate mentine ma*im: A. 5 minuteA #. o ora si <umatate 4corect J carte5 C. 5 oreA D. o ziA -. o saptamanaA 1,$. Cel mai "recvent !ermen implicat in aparitia osteomielitei este : ).sta"ilococul auriu B.stafilococul alb C. streptococul D. bacilii gram-negativi -. anaerobii E. toti cei enumerati <. nici unul +++1,%. :a su!ar7 osteomielita este produsa7 cel mai "recvent de : A. +lebsiella B. =neumococ C. Streptococ 4CD7 in carte : sta" auriu7 urmat de streptococ beta 1emolitic5 D. -. Colli -. Anaerobi 1,(. Frecventa ma*ima de aparitie a osteomielitei este : ). intre ('1( ani #. la baieti 4carte : = baietii sunt mai zburdalnici si pot "ace pla!i > 5 C. la fete D. la sugari -. la varstnici 4carte . rar la adulti si varstnici5 E. la imunosupresati

16

<. la toate categoriile enumerate C. la nici unii de mai sus 1,,. Osteomielita este o boala : A. generala# a intregului organism B. locala# a aparatului locomotor C. nici o varianta nu este corecta D. ambele variante sunt corecte 1,-. In prima "aza a bolii7 osteomielita se prezinta ca : A. o boala cu localizare osteoarticulara #. o boala !enerala de tip in"ectios C. o boala digestiva D. o boala respiratorie -. toate variantele sunt corecte E. nici o varianta nu este corecta 1,0. In "aza a doua a bolii7 tabloul osteomielitei este al: A. unei boli infectioase generalizate B. unei boli digestive C. unei boli respiratorii grave D. unei boli a aparatului locomotor -. nici una E. toate la un loc 1,3. In "aza a doua 4de localizare5 a osteomielitei7 leziunea caracteristica este : ). abcesul subperiostic B. artrita septica C. geoda osoasa D. fistule E. toate <. nici una 1-&. In "aza initiala a osteomielitei7 leziunea caracteristica este: A. abcesul subperiostic #. medulo1aversita C. sechestrul osos D. edemul si 1iperemia locala -. ulceratia compresiva Fannelongue 1-1. Tratamentul !eneral al osteomielitei cu antibiotice7 are e"icienta: ).in "aza initiala a osteomielitei4carte : pana intervin procesele de tromboza vasculara locala5 B.in faza locala# de abcedare si fistulizare C.in tot timpul evolutiei bolii D.in tratamentul complicatiilor -.ca ad'uvant al tratamentului chirurgical 1- . Tratamentul c1irur!ical in osteomielita este indicat : A. in faza initiala a bolii 4infectie generalizata5 #. in "aza localizarii bolii la aparatul locomotor C. in tratamentul complicatiilor D. in tratamentul "ormelor de boala care nu raspund la antibioterapie -.in tot cursul evolutiei bolii E.nu este recomandat 1-$. Tratamentul ortopedic 4repaus si imobilizare5 al osteomielitei7 este recomandat : A. doar la inceputul bolii 4infectie sistemica5 B. doar in faza a doua a bolii 4localizare5 C. niciodata D. in tot cursul evolutiei bolii 1-%. :a bolnavii cu osteomielita modi"icarea osoasa7 la e*amenul radiolo!ic7 apare : A. de la debutul bolii B. la 3-5 zile de la debut C. la circa saptamani de la debut D. dupa 3 luni de la debut +++1-(. :a bolnavii cu osteomielita7 in primele doua saptamani de evolutie a bolii7 pe ima!inile radiolo!ice se pot vedea A. geode osoase B. sechestre C. abcese superiostice D. modi"icari ale partilor moi incon<uratoare 4CD7 carte : = E*amenul R* in perioada de debut este ne!ativ7 in primele 1&'1% zile >5 -. toate leziunile enumerate E. nici una 1-,. :a e*amenele de laborator7 in caz de osteomielita7 apare: A. %:C moderat crescuta 450-(0 mm,1h5 #. ASI mult crescuta 41&&'1 &mm?115 C. leucocitoza marcata 4peste 1 '1(.&&&?mm$5

15

D. leucocitoza moderata 410-1*.000,mm35 -. limfocitoza 4in formula leucocitara5 F. neutro"ilie 4in "ormula leucocitara5 E. anemie C. nici una din aceste modificari ;. toate aceste modificari 1--. Cel mai "recvent !ermen implicat in aparitia T#C'O) 4tuberculozei osteoarticulare57 in epoca actuala7 este : ). #acilul tuberculos uman B. Bacilul tuberculos bovin C. Ambii de mai sus D.Alte m>cobacterii 1-0. Calea cea mai "recventa de transmitere a in"ectiei tuberculoase este : ). aeriana B. digestiva C. alte cai 1-3. Aarsta la care apare cel mai "recvent T#C osteoarticulara este : A. copilaria #. adultul tanar 4 &'%& ani5 C. sugarul D. batranul -. nu are importanta E. toate grupele de varsta 4in mod egal5 10&. Se*ul cel mai "recvent a"ectat de T#C osteoarticulara este cel : A.feminin #.masculin C.ambele se&e in mod egal 101. Tuberculoza este o boala: A.locala# a aparatului locomotor B.generala# a intregului organism C.ambele variante sunt corecte D.nici o varianta nu este corecta 10 . In osteomielita7 a"ectarea articulara apare: 4correctJ carte: datorita cartila<ului de creste incomplet la su!ar si disparut la adult5 A.la copil si adolescent 45 1 1( ani5 #.adult C.su!ar D.toate grupele de varsta -.in nici o situatie 10$. Cartila<ul de crestere este prezent: A.de la nastere# pana la incheierea cresterii #.dupa varsta de 10 luni7 pana la inc1eierea cresterii C.la adult D.la orice varsta 10%. :eziunea caracteristica in T#C osteoarticulara este: A.Eoliculul Aschoff B.<ranulom 4folicul5 eozinofil C.Folicul Poster D.<ranulom de corp strain -.!oate leziunile se pot intilni E.Gici unul 10(. In aparitia "oliculului tuberculos7 rolul esential este al : A.<enomului B.+och B.Hembranei B.+och C.=roteinelor din peretele B.+och D.Substantelor !rase din peretele #.Poc1 -.!oate aceste elemente contribuie 10,. #acilul Poc1 creste pe medii de cultura : A.Fa *-3 saptamani #.:a %', saptamani 4dupa o luna5 C.Dupa 3 luni D.Gu se izoleaza in culturi -.Fa 3 zile 10-. Coloratia speci"ica pentru #acilul tuberculos este: A.<ram-pozitiva B.<ram-negativa C.Ambele de mai sus D.Qie1l'Cielsen -.!oate cele de mai sus 4A# B# D5 E.Gici una

1(

100. Inoculat la animale de laborator7 bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa : A.3 zile B.*-3 saptamani C.%', saptamani 4dupa o luna si peste5 D.6-( luni -.Gu produce leziuni 103. Raspandirea in"ectiei tuberculoase7 de la poarta de intrare in or!anism7 se "ace : A. =e cale sanguina B. =e cale limfatica C. =rin contiguitate D. Gici o varianta nu este corecta E. Toate variantele 4)7#7C5 sunt corecte 13&. In T#C osteoarticulara7 semnele radiolo!ice specifice apar : A. Dupa *-3 saptamani #. Dupa apro*imativ $ luni de la debut C. Fa (-1* luni de la debut 131. Tumorile osoase cu !rad scazut de mali!nitate se caracterizeaza prin . A. =rezenta pseudocapsulei B. =rezenta nodulilor tumorali in zona reactiva C. Hetastazare la distanta D. :e trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii# impreuna cu zona reactiva# pana in tesut sanatos E. Toate cele de mai sus 4corect J carte5 13 . Tumorile osoase cu !rad crescut de mali!nitate se caracterizeaza prin A. Crestere e&trem de rapida B. Hetastazare precoce - prezenta nodulilor tumorali si in a"ara zonei reactive 4s9ip metastaze5 C. !ratament 1 e&cizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat 9 terapie pentru prevenirea metastazelor D. Toate cele de mai sus 13$. In clasi"icarea Enne9in! a tumorilor osoase7 T 1 are urmatoarea semni"icatie: http.,,BBB.Bheelessonline.com,ortho,surgicalIstagingIs>stemIforImusculosJeletalItumorsIenneJingIandImsts A. !umora cu grad crescut de malignitate B. !umora cu grad scazut de malignitate C. Tumora intracompartimentala D. !umora e&tracompartimentala -. !umora cu metastaze 13%. In cadrul clasi"icarii ET@ B Enne9in! a tumorilor osoase7 o "ormatiune tumorala incadrata in stadiul II ) este caracterizata prin: A. Tumora cu !rad crescut de mali!nitate7 intracompartimentala7 "ara metastaze 4 E T1 @& 5 B. !umora cu grad scazut de malignitate# intracompartimentala# fara metastaze 4 <1 !1 H05 C. !umora cu grad scazut de malignitate# e&tracompartimentala# fara metastaze 4 <1 !* H05 D. !umora cu grad crescut de malignitate# e&tracompartimentala# fara metastaze 4 <* !* H05 13(. In cadrul clasi"icarii ET@ B Enne9in! a tumorilor osoase7 o "ormatiune tumorala incadrata in stadiul II # este caracterizata prin: A. !umora cu grad crescut de malignitate# intracompartimentala# fara metastaze 4<* !1 H05 B. !umora cu grad scazut de malignitate# intracompartimentala# fara metastaze 4<1 !1 H05 C. !umora cu grad scazut de malignitate# e&tracompartimentala# fara metastaze 4<1 !* H05 D. Tumora cu !rad crescut de mali!nitate7 e*tracompartimentala7 "ara metastaze 4E T @&5 13,. In perioada de debut a T#C osteoarticulare7 semnele radiolo!ice caracteristice sunt: 4corectJ carte5 A. <eoda osoasa B. :echestrul osos C. Rare"ierea osoasa di"uza D. Deformarea epifizelor 4e&tremitatilor osoase5 E. Pensarea spatiului articular F. :ar!irea spatiului articular <. Gici una 13-. In perioada de stare 4evolutie5 a T#C osteoarticulare7 semnele radiolo!ice caracteristice sunt: A.8arefierea osoasa B. =ensarea spatiului articular C. Prezenta de !eode D. Prezenta unor caverne7 cu?"ara sec1estre osoase E. Disparitia spatiului articular F. De"ormarea epi"izelor 4ulceratii tro"ice :annelon!ue5 E. Pozitiile vicioase I. Dmbrele abceselor reci 4"usul paravertebral5 I. :u*atiile patolo!ice K. Chenarul de doliu Henard 130. In perioada de reparare?remisiune a T#C osteoarticulare7 elementele radiolo!ice caracteristice sunt: A. Lmbrele abceselor reci

1?

B. 8emineralizarea leziunilor 4cavernelor5 C. 8evenirea la aspectul normal a e&tremitatilor osoase D. Remineralizarea7 cu scleroza osoasa perilezionala 4c1enar doliu @enard5 E. )n9ilozele in pozitii vicioase F. Se pastreaza de"ormarea e*tremitatii osoase 133. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt : ). Eibozitatea #. )bcesele reci C. Paraple!ia 4complicatii neurolo!ice5 D. :emnul geambasului 4Har'olin5 1 !"# coxofemurala -. :emnul plicii tegumentare 4Ale&androv5 E. 8igiditatea coloanei cervicale. <. Gici unul &&. Triada lui Pott7 apare : A. ;n osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. ;n osteomielita acuta forma rezolutiva C.;n tumoarea alba de genunchi 4gonalgie5 D. In T#C vertebrala ++ &1. Dintre paraliziile Pottice7 sunt mai beni!ne 4au pro!nostic mai bun5 : ). Cele aparute precoce in evolutia bolii 4se datoreaza edemului si con!estiei locale5 B. Cele aparute tardiv in evolutia bolii 4apar dupa pahimeningita si le$iunile osoase5 ++C. Cele instalate brusc in evolutia bolii D.Cele instalate lent -. !oate E. Gici unele & . Din punct de vedere clinic7 T#C osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin : ). )paritia abceselor reci #. )!ravarea starii !enerale a pacientului C. Ameliorarea starii generale a bolnavului D. )paritia pozitiilor vicioase -. ;nstalarea anchilozelor 4apar in perioada de reparatie5 E. 8evenirea la normal a functiei articulare. &$. Din punct de vedere clinic7 T#C osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin: ). Prezenta sindromului de impre!narea bacilara 4su"erinta !enerala5 B. Abcese reci C. =ozitii vicioase D. ;nstalarea anchilozelor 4apar in perioada de reparatieDD5 -. 8emisiunea simptomatologiei E. :emne locale prezente# dar mai putin zgomotoase &%. T#C osteoarticulara in perioada de reparare?remisiune se caracterizeaza7 din punct de vedere clinic7 prin: A. Acutizarea simptomatologiei B. Aparitia pozitiilor vicioase C. Eistulizarea abceselor reci D. Fu&atii patologice E. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului A,B,C,D apar in perioada de stare &(. Prima atitudine vicioasa in co*al!ie este : 4corect7 carte5 ). Fle*ie N abductie N rotatie e*terna B. Ele&ie 9 adductie 9 rotatie interna C. Ele&ie 9 adductie D. -&tensie 9 rotatie e&terna -. Gici una &,. ) doua atitudine vicioasa in co*al!ie este : A. Gu e&ista pozitie vicioasa B. -&tensie C. Ele&ie 9 adductie D. Ele&ie 9 abductie 9 rotatie e&terna E. Fle*ie N adductie N rotatie interna 4datorita retractiei musculare5 &-. Dna din urmatoarele situatii CD "ace parte din etiopato!enia traumatismelor vertebro'medulare : A.Boli convulsivante B.-lectroterapia C.#oli neurolo!ice pro!resive D.Accidente rutiere &0. Curburile "iziolo!ice maresc rezistenta la presiunea "ata de o coloana drepta . A.de * & #.de 1& * C.de *0 & D.de 50 &

17

&3. Re!iunea a"ectata cel mai "recvent de traumatisme vertebre medulare este : A.regiunea cervicala B.'onctiunea cervico toracica C.regiunea toracala D.<onctiunea dorso'lombara 1&. Dna din urmatoarele cate!orii nu "ace parte din "racturile arcului vertebral posterior: A.fractura istmului B.fractura apofizelor spinoase C.fracturile apofizelor articulare D.tasarile cunei"orme anterioare 11. Simptomatolo!ia traumatizatului vertebral include: ).durere localizata B.redoarea segmentului %&impotenta functionala' C.!ibusul D. pareze 1 . Dna dintre investi!atii CD este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral: A.punctia lombara B.radiografie in incidente oblice C.!.C. D.Scinti!ra"ia 1$. Dnul din urmatoarele !esturi CD "ace parte din atitudinea de prim'a<utor in traumatismele vertebro'medulare : A.prevenirea agravarii leziunilor #.aplicarea capastrului Elisson C.dega'area cu comple&ul cranio-vertebral in rectitudine D.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar. 1%. Dna din urmatoarele variante CD "ace parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro'medulare: ). laminectomia B. potcoava Crutchfield C. Hinerva D. <ulere :chanz 1(. Dna din urmatoarele leziuni nu "ace parte din "racturile atlasului: A.fractura arcului anterior #."ractura odontoidei C.fractura arcului posterior D.fractura maselor laterale 1,. In cazul unei "racturi de odontoida7 o "ractura concomitenta a arcului posterior al atlasului : A.duce la deces B.duce la tetraplegie C.este salvatoare D.nu are nici o influenta 1-. Ra1isinteza coloanei toraco'lombare este indicata in : A.toate tipurile de fractura B.tasarile mai mici de 1 cm C."racturile instabile D.niciodata 10. Drmatoarele a"irmatii privitoare la "racturile mielice sunt adevarate J ).comotia medulara reprezinta abolirea temporara a "unctiilor medulare #.contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a "unctiilor medulare C.compresiunea medulara pro!resiva apare in urma lu*atiei secundare D.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala 13. In!ri<irea bolnavului paraple!ic cuprinde: A.profila&ia escarelor B.prevenirea retentiei de urina C.gimnastica medicala D.toate variantele de mai sus sunt corecte. &. Toate a"irmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate cu e*ceptia: A.-ste o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartila'ului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent. B.:e insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroase C.8eprezinta# de fapt# o adaptare" a articulatiei la conditii mecanice anormale - presiune e&cesiva D.Este ec1ivalenta cu leziunile de senescenta7 de imbatranire a cartila<ului articular -.=oate fi primitiva sau idiopatica si secundara. 1. Despre cartila<ul articular urmatoarea a"irmatie este "alsa : ). se modi"ica in timpul vietii 4se poate re!enera5 B. in zona ; sunt fibre de colagen de tip ;;; C. in zona ;;; predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articulara

13

D. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de / burete molecular 0 -. datorita capacitatii de a sechestra apa# cartila'ul are o rezistenta crescuta la compresiune . In artroza7 cartila<ul articular su"era urmatoarele modi"icari: A.condrocitele sufera un proces de imbatranire# sunt mai putine si continutul de apa scade #.dezor!anizarea si?sau disparitia structurii "ibrilare a cola!enului C. '"racturi de oboseala in stratul III D.imbibarea cu apa a stratului III 4"ibrele de cola!en rupte nu se mai opun 1idro"iliei spontane a E)E5 ce va determina um"larea str.III7 "ibrilarea str. I7 demascarea str. II -. e&ista o invazie vasculara spre osul subcondral si !ide HarJ ramane intacta intotdeauna. $. Particularitatile anatomo'patolo!ice ale artrozei "ata de imbatranire 4senescenta5 sunt urmatoarele: A. in artroza se inregistreaza atrofia cartila'ului #. in senescenta sediul leziunii este pe toata supra"ata articulara C. in artroza e*ista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza D. initial7 in artroza leziunile sunt doar pe supra"ata portanta -. in artroza condrocitele sunt mici# putine# inactive +++ %. Semnele clinice ale co*artrozei pot "i : A.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei# rotatiei e&terne a soldului. B.:emnul !rendelenburg 4se numeste (u ernay5 de insuficienta a fesierului mi'lociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate. C.Durerea are sediul cel mai "recvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul !enunc1iului 4carte N curs : trigon femural cu iradiere spre genunchi ; mai rar in regiunea fesiera, trohanteriana sau a muschilor adductori5 ++ D.In "azele initiale durerea apare dimineata7 la primii pasi7 diminua ulterior7 apoi reapare catre a doua parte a zilei 4redoare +5 E.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat7 se poate a<un!e la mers cu durere permanenta. (. Semnele radiolo!ice7 in co*artroza7 sunt: A.Msteoporoza in zona de spri'in. #.Eeode la nivelul capului "emural si cotilului. C.Osteo"ite ale cotilului si capului "emural. D. Fargirea spatiului articular polar superior. -.Cap femural turtit 4in tampon de vagon5 si cotil ovalizat. ,. Care dintre urmatoarele a"irmatii re"eritoare la tratamentul co*artrozei sunt corecte: A.!ratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat 4 )*, de parte opusa soldului afectat+ carte' B.!ratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante 4suprafata de contact cap femural-cotil5. )*, scopurile sunt , reducerea durerii, mentinerea si cresterea mobilitatii articulare si limitarea in aliditatii - carte' C.Interventiile c1irur!icale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare "emurala sau acetabulara D. )rtroplastia totala a soldului presupune inlocuirea capului si meta"izei "emurale si protezarea cavitatii cotiloidiene -.;n unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene -. )le!eti a"irmatiile corecte re"eritoare la aspectele clinice in !onartroza. ).)namneza dezvaluie "recvent traumatisme in antecedente7 entorse de !enunc1i sau leziuni de menisc #.Diminuarea amplitudinii miscarilor de "le*ie si mai ales e*tensie C.)miotro"ia importanta7 mai ales a cvadricepsului "emural7 determina o scadere a diametrului coapsei D.:tabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei -.Deviatia a&ului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus. 0. Care dintre a"irmatiile re"eritoare la evaluarea radiolo!ica in !onartroza sunt corecte: ).pensarea spatiului articular in compartimentul a"ectat si lar!irea in partea opusa B.osteoporoza in zonele suprasolicitate C.osteo"itoza mar!inala D.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusa E.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pan!ono!rama cu trasarea a*ului biomecanic 4 ! intregului mb " in ortostatism5 3.Tratamentul !onartrozei poate "i: ).tratament i!ienodietetic si de recuperare7 presupunand scaderea in !reutate7 protectie articulara cu orteze7 !imnastica medicala pentru combaterea amiotro"iei7 "izioterapie B.tratament antiinflamator steoidian intraarticular# cu efect benefic pe termen lung# prin hipertrofia sinoviala secundara C.re"acerea a*ului biomecanic prin osteotomii de rea*are7 la nivelul tibiei D.artroplastia !enunc1iului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei "emurale7 cu sau "ara protezarea rotulei E.artrodeza articulatiei sacri"ica mobilitatea !enunc1iului in "avoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in a"ectiunile bilaterale. $&. :u*atia. A.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulare #.este insotita "recvent de leziuni asociate C.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectat D.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de e&aminarea radiologica pentru ca e&amenul clinic este patognomonic. E.este insotita uneori de leziuni vasculo'nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere $1. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei lu*atii sunt: A.tumefactie# edem# impotenta functionala si durere #.atitudine vicioasa a membrului a"ectat C.pierderea relie"ului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase D.miscarea articulara este prezenta in ma'oritatea cazurilor# mobilitatea activa si pasiva fiind pastrate -.leziunile asociate nefiind frecvente# nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere.

*0

$ . Despre lu*atia de cot sunt adevarate urmatoarele a"irmatii: A.incidenta ma&ima este la copii sub 10 ani si la adultii activi B.ma'oritatea lu&atiilor acute sunt anterioare. C.ma<oritatea lu*atiilor sunt posterioare. D.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta. -.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila. $$. Tratamentul lu*atiei de cot are urmatoarele etape: A. Hanevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase# pozitia de lu&atie fiind foarte dureroasa. B. =ulsul prezent la a. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Daca lu&atia este insotita de durere in repaus sau la e&tensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice ma'ore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratului 4)*, pulsul dispare tardi in sd de compartiment5 D. Durerea in repaus sau la e*tensia pasiva7 lenta a de!etelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment -. Easciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile. $%. Despre lu*atia de umar sunt adevarate urmatoarele a"irmatii: A.recidiva este foarte rara# e&istand mecanisme de contentie active si pasive# musculare si ligamentare #.capul 1umeral se deplaseaza cel mai "recvent anterior de !lena unde se "ormeaza o pun!a subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei C.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umar 4carte, cel mai frec ent , mecanismul I)(I./#!5 D.cea mai "recventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid -.atitudinea umila" este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna ma&imala $(. Complicatiile lu*atiei de umar sunt: ).leziuni vasculo'nervoase B.fracturile asociate sunt foarte rare C.aparitia unui sant la nivelul capului humeral 4leziunea Cill 1:achs5 D.lu*atia recidivanta E.instabilitate anterioara a umarului +++ $,. Despre manevrele de reducere ale lu*atiei de umar sunt adevarate urmatoarele a"irmatii: ).reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande B.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca e&ista interpozitie de parti moi C.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antic1itate D.manevrele constau in general# in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla 4D5 E.manevra 1ipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in a*ila si accentuarea pozitiei vicioase ++ $-. Despre lu*atia de sold sunt adevarate urmatoarele a"irmatii: A.cea mai frecventa este varietatea anterioara #.necroza de cap "emural este "recventa7 vascularizatia "iind de tip terminal la acest nivel C.fracturile asociate sunt rare# lu&atia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minima D.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sport 4)*, prin accident de masina5 -.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara $0. )titudinea vicioasa a membrului in"erior in varietatea posterioara a lu*atiei de sold este: A.rotatie interna# e&tensie# abductie B.rotatie e&terna# adductie# fle&ie C.rotatie interna7 "le*ie7 adductie D.rotatie e&terna# adductie# e&tensie E.rotatie interna7 e*tensie7 adductie $3. )titudinea vicioasa a membrului in"erior in varietatea anterioara a lu*atiei de sold este: A.rotatie interna# e&tensie# abductie #.rotatie e*terna7 abductie7 "le*ie C.rotatie interna# fle&ie# adductie D.rotatie e&terna# adductie# e&tensie -.rotatie interna# e&tensie# adductie %&. Tratamentul c1irur!ical intr'o "ractura tro1anteriana este : ). Reducere si osteosinteza cu ti<e elastice Ender B. 8educere si osteosinteza cu ti'a zavorata C. Reducere si osteosinteza cu DIS D. Reducere si osteosinteza cu Eamma Cail -. !oate de mai sus. %1. Complicatiile "racturii de col "emural Earden IA sunt : A. Calusul vicios in co&a vara #. Pseudartroza C. Cecroza aseptica de cap "emural D. Co*artroza posttraumatica % . Tratamentul c1irur!ical in "ractura de col "emural : A. D.C.:. B. D.C.:. si surub anterotator C. $ suruburi paralele D. !oate de mai sus

*1

%$. In cadrul traiectului de "ractura supracondiliana : A. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital 4fragmentul proximal face asta5 #. Capatul pro*imal al "ocarului de "ractura poate per"ora tendonul m. cvadriceps C. Capatul distal al "racturii este basculat de actiunea mm. !emeni %%. Fractura tip DupuRtren 4bimaleolara5 este : ). Fractura maleolei interne asociata cu "ractura bazei maleolei laterale #$ fractura Dupuytren %oasa& #. Fractura maleolei interne N "ractura maleolei laterale la -'0 cm de var"ul maleolei #fractura Dupuytren inalta& C. Eractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibulei D. Eractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel. %(. Care dintre urmatoarele a"irmatii privind poliartrita reumatoida CD sunt adevarate : ). )"ecteaza mai "recvent barbatii tineri #. Cu a"ecteaza niciodata !enunc1iiA C. HarJerul serologic este factorul reumatoid D. :inoviala devine hipervascularizata si edematiata E. Cu a"ecteaza niciodata comple*ul pleuro'pulmonar %,. Spondilita an9ilopoetica se caracterizeaza prin: ). )"ectarea articulatiilor sacroiliace #. )"ectarea articulatiilor coloanei lombare C. )"ectarea articulatiilor co*o'"emurale D. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a bolii -.Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii %-. Fractura desc1isa tip I se caracterizeaza prin : ). Pla!a sub cm #. Poluare minora C. Distructii masive de parti moi si periost D. Posibilitatea acoperirii primare a "ocarului de "ractura E. Se poate practica tratamentul c1irur!ical in ur!enta F. Osteosinteza se poate "ace ca la o "ractura inc1isa cu aceeasi localizare <. Mbligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva %0. Care dintre urmatoarele tipuri de "racturi desc1ise sunt tip III 4dupa Eustillo B )ndersen5 : A. Eractura cominutiva cu deschidere cutanata sub * cm cu distructii minore de parti moi #. Fractura cominutiva cu desc1idere cutanata sub cm produsa prin arma de "oc C. Fractura transversa cu desc1idere cutanata cca cm produsa prin unealta a!ricola D. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost7 cu poluare importanta7 dar cu desc1idere initiala de &70 cm %3. Tratamentul !eneral in "ractura desc1isa vizeaza7 in prima etapa : ). Combaterea dezec1ilibrelor post'traumatice 1emo'reolo!ice si metabolice B. :timularea consolidarii osoase C. Pro"ila*ia in"ectiei D. =rofila&ia sindromului algoneuro-distrofic (&. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza isc1emia peri"erica acuta severa: ). Paloarea te!umentului #. )bsenta pulsului C. Raceala te!umentului D. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal -. !umefactia membrului E. Cianoza unghiilor E. Durerea instalata distal7 care avanseaza pro*imal. (1. In "ractura de col c1irur!ical de 1umerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate : ). Paralizia nerv a*ilar #. :eziune artera a*ilara C. =aralizie nerv radial D. Feziune dom pleural E. Fractura desc1isa ( . Calusul comun al oaselor antebratului : A. Apare numai in 1,3 medie a antebratului B. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivel C. Poate apare in cazul in care "racturile ambelor oase sunt la acelasi nivel D. Poate apare in urma tratamentului ortopedic -. Apare numai dupa tratament chirurgical 4apare rar dupa tratament chirurgical5 ($. Fasciotomia de decompresiune a lo<ei anterioare a antebratului : ). Se "ace in "aza initiala a sindromului Aol9mann B. :e face in faza tardiva 4a complicatiilor5 a sindromului %olJmann C. Are o lungime de ma&imum 10 cm. D. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului 4intre doua articulatii5 E.Se poate sutura secundar dupa - B 1& zile. (%. :a e*amenul clinic al pacientului cu "ractura parcelara cu deplasare de cap radial : ). )par dureri la miscarile de prono B supinatie #. )par dureri la miscarile de "le*ie B e*tensie ale antebratului pe brat

**

C. D. -.

Cotul este latit in plan frontal Cotul este deformat in / valgus 0 :e observa echimoza la nivelul umarului si bratului

((. In le!atura cu structura cartila<ului articular 4Collins'13%357 urmatoarele a"irmatii sunt adevarateJ A.in zona ;;; 4proliferativa5 fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara 4 sunt dispuse perpendicular5A #. in zona II 4de tranzitie5 E)E sunt in cantitate crescuta "ata de zona IJ C.in zona ; fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara 4sunt dispuse paralel5A D.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtiteJ -.in zona ;% se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnareA (,. In le!atura cu "iziopatolo!ia artrozei7 urmatoarele a"irmatii sunt adevarate: A.condrocitele devin inactiveA #. creste cantitatea de apa din structura cartila<ului articularJ C. scade cantitatea de E)E predominand condroitin'SO%J D. colagenul devine solubil predominand tipul ;;A E. la nivelul osului apare conul de uzura Trueta 4dupa invazia vasculara5J

*3