Ginecologie

Consultatie prenatala
Test 1
CM
1.Ce interventii chirurgicale pe sfera ginecologica au ca rezultat uterul cicatriceal?
A. Tratamentul infectiilor urinare inalte
B. Biopsia de col uterin
C. Miomectomie
D. Miometrectomie
E. Operatie de corectare a unei malformatii congenitale uterine
CM
2.Frecventa consultatiilor prenatale este dupa cum urmeaza:
A. Consultatie prenatala saptamana intre 36 si 40 de saptamani
B. Consultatie prenatala lunar pana la 28 saptamani de gestatie
C. Doua consultatii lunar intre a 28-a si a 36-a saptamana de gestatie
D. Consultatie prenatala bilunar pana la 28 saptamani de gestatie
E. Consultatie prenatala la trei luni pana la 25 saptamani de gestatie
CM
3.Continutul primei consultatii prenatale are ca obiective:
A. Evaluarea dorintei de a pastra sarcina
B. Verificarea diagnosticului de sarcina
C. Verificarea starii aparatului genital
D. Stabilirea bilantului starii de sanatate generale a femeii
E. Selectarea cazurilor de sarcina fiziologica sau sarcina cu risc obstetrical crescut
CM
4.Antecedentele obstetricale care prezinta interes in anamneza primei consultatii prenatale sunt:
A. Felul in care a decurs nasterea
B. Numarul infectiilor urinare
C. Avorturi spontane
D. Starea actuala a fetilor
E. Numarul de nasteri anterioare
CM
5.Antecedentele ginecologice care prezinta interes in prima consultatie prenatala sunt:
A. Infectia cu virusul rubeolic
B. Numarul de nasteri anterioare
C. Interventii chirugicale pe sfera ginecologica
D. Sterilitate primara sau secundara
E. Obtinerea sarcinii in urma FIV
CM
6.Antecedentele personale patologice medicale si chirurgicale cu influenta directa asupra sarcinii
sunt:
A. Numarul de nasteri anterioare
B. Infectiile urinare
C. Infectia cu virusul rubeolic
D. Nefropatiile
E. Infectia cu toxoplasma
CM
7.Examenul genital poate identifica o serie de factori de risc, cum ar fi:
A. Tumori uterine
B. Cancer al colului uterin
C. Prolapsul genital
D. Tumori cervicale
E. Anomalii ale vaginului
CM
8.Investigatiile obligatorii la luarea in evidenta a gravidei sunt:
A. Explorari hematologice
B. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului
C. VDRL
D. Coprocultura
E. Explorari serologice pentru TORCH
CM
9.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la determinarea grupului sanguin si a Rh-ului la gravide:
A. In caz de anticorpi absenti, dupa determinarea la sot, repetarea dozarii se face la 20 saptamani de
amenoree
B. Daca gravida are Rh pozitiv, este obligatorie determinarea Rh-ului si la sot
C. In caz de anticorpi absenti, dupa determinarea la sot, repetarea dozarii se face la 28-36 saptamani
de amenoree
D. In caz de anticorpi absenti, se administreaza la 28 saptamani de amenoree o doza de 300 g de
imunoglobulina specifica anti-D
E. Daca gravida are Rh negativ, este obligatorie determinarea Rh-ului si la sot
CM
10.Scorul Coopland pentru evaluarea riscului crescut obstetrical la gravide acorda urmatoarele
punctaje:
A. Boala cardiaca - 3 puncte
B. Sangerare < 20 saptamani - 1 punct
C. Copil > 4000 gr - 1 punct
D. Varsta < 16 ani - 1 punct
E. Nuliparitatea - 0 puncte
CM
11.Conform scorului Coopland de evaluare a riscului crescut obstetrical la gravide, 3 puncte se
acorda:
A. Izoimunizarii Rh
B. Diabet gestational
C. Doua sau mai multe avorturi
D. Bolii cardiace materne asociate
E. Sarcini multiple la sarcina actuala
CM
12.Din trimestrul II de sarcina, continutul consultatiei prenatale cuprinde:
A. Urmarirea curbei ponderale
B. Cresterea saptamanala cu 5 cm a circumferintei abdominale intre saptamanile 20-34 de gestatie
C. Masurarea circumferintei abdominale
D. Masurarea inaltimii fundului uterin
E. Masurarea greutatii gravidei
CM
13.Coeficientul de risc al nasterii premature, dupa Papiernik acorda 2 puncte:
A. Varstei mai mici de 18 ani
B. Fumatoare cu mai mult de 10 tigari pe zi
C. Metroragii in trimestrul al II-lea
D. Varstei mai mici de 20 ani
E. Scaderea in greutate fata de consultatie precedenta
CM
14.Coeficientul de risc al nasterii premature (dupa Papiernik) acorda 4 puncte:
A. Placenta praevia
B. Col dehiscent
C. Col scurt
D. Varstei mai mici de 18 ani
E. Hidramnios
CS
15.Riscul potential de nastere prematura este descris la un coeficient de risc al nasterii prematur
(dupa Papiernik) de:
A. Intre 2-5 puncte
B. Mai mic de 5 puncte
C. Mai mic de 3 puncte
D. Mai mare de 10 puncte
E. Intre 5-10 puncte
CS
16.Sarcina gemelara, placenta praevia, hidramnios duc la acordarea unui coeficient de risc al nasterii
premature (dupa Papiernik) de:
A. 3 puncte
B. 7 puncte
C. 5 puncte
D. 2 puncte
E. 1 punct
CS
17.Frecventa si calitatea batailor cordului fetal se noteaza de la:
A. 12 saptamani de gestatie
B. 24 saptamani de gestatie
C. 36 saptamani de gestatie
D. 15 saptamani de gestatie
E. 28 saptamani de gestatie
CM
18.Examenele paraclinice obligatorii in trimestrul III de sarcina sunt:
A. Examenul bacteriologic al secretiilor vaginale
B. Coprocultura
C. VSH
D. Glicemia
E. Hemoleucograma
CS
19.Punctajul care calculeaza riscul de nastere prematura este:
A. Coeficientul de nastere prematura dupa Papiernick
B. Scorul Manning
C. Coeficientul de nastere prematura dupa Manning
D. Coeficientul de nastere prematura dupa Coopland
E. Scorul Goodell
CM
20.Scorul Manning reprezinta asocierea dintre:
A. Examen ultrasonografic
B. Scor Coopland 0-2
C. Atat CNRP<5 cat si scor Coopland 0-2
D. CNRP<5
E. O cardiotocografie efectuata antepartum
Test 2
CS
1.Un coeficient de risc al nasterii premature (dupa Papiernik) in valoare de 9 reprezinta:
A. Risc potential de nastere prematura
B. Risc imediat de nastere prematura
C. Risc sigur de nastere prematura
D. Fara risc de nastere prematura
E. Risc tardiv de nastere prematura
CS
2.O tanara gravida de 17 ani, care a mai avut chiuretaje in antecedente, fara uter cicatricial, care a
scazut in greutate fata de consultatia precedenta, are un coeficient de risc al nasterii premature in
valoare totala de:
A. 10 puncte
B. 6 puncte
C. 9 puncte
D. 8 puncte
E. 7 puncte
CM
3.Urmatoarele examinari paraclinice sunt obligatorii la efectuarea bilantului starii de sanatate din
trimestrul III de sarcina:
A. Examen coproparazitologic
B. Hemoleucograma
C. Examen sumar de urina si urocultura
D. Ecografie abdominala
E. Glicemia
CM
4.Conform scorului Coopland o femeie gravida in varsta de 36 de ani, cu sangerare in saptamana 19,
cu sarcina gemelara, cu o singura nastere in antecedente (greutatea copilului la nastere de 3300
grame), fara avorturi sau alte probleme, este incadrata astfel:
A. Risc mediu
B. 8 puncte
C. 6 puncte
D. Risc sever
E. 7 puncte
CM
5.O femeie gravida in varsta de 28 de ani, nulipara, cu 3 avorturi in antecedente, hemoglobina 8.5%,
fara alte acuze sau probleme are conform scorului Coopland:
A. 2 puncte
B. 1 punct
C. Risc crescut de nastere prematura
D. 3 puncte
E. Fara risc de nastere prematura
CS
6.Un scor Coopland cu o valoare totala de 5 puncte incadreaza gravida:
A. Risc de nastere prematura
B. Fara risc
C. Risc mediu
D. Risc usor
E. Risc sever
CM
7.Frecventa consultatiilor prenatale se face dupa recomandari astfel:
A. In cazul sarcinii cu evolutie patologica se adapteaza de la caz la caz
B. Lunar pana in saptamana 28 de gestatie
C. De 2 ori pe trimestru pana in saptamana 40 de gestatie
D. De 2 ori pe luna intre saptamana 28 si 40 de gestatie
E. Trimestrial pana in saptamana 40 de gestatie
CM
8.Obiectivele consultatiei prenatale:
A. Pregatirea psihoprofilactica a gravidei
B. Nasterea inainte de termen
C. Mentinerea femeii gravide in cea mai buna stare de sanatate
D. Reintegrarea in societate a femeii dupa terminatea perioadei puerperale
E. Recunoasterea tardiva a patologiei anomaliilor si complicatiilor
CM
9.Obiectivele obstetricii moderne sunt:
A. Se adreseaza strict riscului fetal perinatal
B. Reducerea riscului matern indiferent de riscul fetal
C. Reducerea riscului matern si fetal perinatal
D. Asigurararea integritatii doar pentru fat, el fiind mult mai expus riscurilor decat mama in timpul
nasterii
E. Asigurarea integritatii complete pentru mama si fat in timpul nasterii
CM
10.Explorarile serologice pentru boli infectioase obligatorii la luarea in evidenta sunt:
A. Complexul TORCH
B. Hepatita cu virus delta
C. Hepatita A
D. VDRL
E. HIV
CM
11.Factorii de risc descoperiti la examenul genital la prima consultatie prenatala pot fi:
A. Prolapsul genital
B. Tumori anexiale (chisturi cu diametrul peste 5 cm)
C. Condilomatoza vaginala
D. Infertilitate
E. Septuri vaginale
CM
12.Consultatia prenatala in trimestrul II (saptamana 16 - 28) cuprinde:
A. Masurarea greutatii gravidei urmarind curba ponderala
B. Frecventa si calitatea batailor cordului fetal
C. Data perceperii primelor miscari fetale
D. Masurarea inaltimii fundului uterin
E. Explorari serologice pentru complexul TORCH
CM
13.Scoruri utilizate in cadrul consultatiilor prenatale:
A. Papiernik
B. Coopland
C. Toate raspunsurile sunt corecte
D. Manning
E. Coeficientul de risc al nasterii mature
CM
14.Scorul Coopland contine 3 categorii de parametrii analizati, acestia sunt:
A. Chiretaje + uter cicatriceal
B. Conditii medicale sau chirugicale asociate
C. Munca in afara
D. Istoric reproductiv
E. Sarcina actuala
CM
15.Formularul de evaluare Coopland al gravidei, ia in calcul urmatoarele:
A. Nivelul social economic foarte scazut
B. Travaliu dificil
C. Toxemie
D. Polihidramnios
E. IUGR
CM
16.Coeficientul de risc al nasterii premature Papiernik, ia in calcul urmatoarele:
A. 1 avort tardiv, 1 nastere prematura
B. Munca obositoare
C. Albuminurie
D. Chiuretaje, uter cicatriceal
E. Talie sub 1,50m si greutate sub 40 kg
CM
17.Clasificarea hiperplaziei endometriale cuprinde:
A. Hiperplazii mixte
B. Hiperplazii complexe
C. Hiperplazii liniare
D. Hiperplazii simple
E. Hiperplazii multiple
CM
18.În leiomiomatoza uterina, se pot distinge următoarele categorii de manifestări clinice:
A. Manifestări hemoragice de origine endocolica
B. Simptomatologie dureroasa pelvina
C. Manifestări hemoragice de origine endouterina
D. Afectarea fertilității
E. Simptomatologie dureroasa abdominala
CM
19.În leiomiomatoza uterina, se pot distinge următoarele categorii de manifestări clinice:
A. Simptomatologie dureroasa pelvina
B. Afectarea fertilității
C. Manifestări hemoragice de origine endouterina
D. Simptomatologie dureroasa abdominala
E. Manifestări hemoragice de origine endocolica
CM
20.Criterii referitoare la sarcina actuala pt care se acorda 3 pct conform scorului Coopland sunt:
A. Izoimunizare Rh
B. Urcat mai mult de 3 etaje fara lift
C. Restrictie de crestere intrauterina
D. Copil nelegitim
E. Sangerare la > 20 saptamani de gestatie
Test 3
CM
1.Examenele paraclinice obligatorii in trimestru III de sarcina sunt urmatoare, cu exceptia:
A. Hemoleucograma
B. Evaluarea functiei renale si hepatice
C. Examenul bacteriologic al secretiei vaginale
D. Glicemia
E. H. tiroidieni
Sfatul genetic
Test 1
CM
1.Despre biopsia vilozitatilor coriale urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Se recomanda efectuarea biopsiei vilozitare sub 9 saptamani de gestatie
B. Metoda recolteaza tesut trofoblastic intre saptamanile 9-13
C. Nu prezinta risc de avort
D. Despisteaza anomalii cromozomiale sau metabolice fetale
E. Obezitatea nu reprezinta o contraindicatie a tehnicii
CM
2.Celulele fetale din lichidul amniotic pot fi studiate pentru :
A. Determinarea cariotipului fetal
B. Diagnosticul genetic al anomaliilor cromozomiale
C. Stabilirea tipurilor de infectii fetale
D. Stabilirea grupei sanguine prin PCR
E. Diagnosticul genetic al tulburarilor metabolice ( analiza ADN)
CM
3.Preconceptional, sfatul genetic este solicitat de partenerii unui cuplu in urmatoarele circumstante:
A. Varsta materna peste 34 de ani
B. Nastere copil macrosom
C. Nastere copil cu defecte congenitale
D. Infertilitate
E. Antecedente de avorturi spontane
CM
4.Prenatal, sfatul genetic cuprinde:
A. Sfat genetic in caz de cosanguinitate
B. Examinarea fenotipului fetal prin ecografie obstetricala
C. Examinarea genotipului fetal prin cariotipul fetal
D. Examinarea fenotipului fetal prin cariotipul fetal
E. Sfat genetic la varsta materna peste 34 ani
CM
5.Cariotipul fetal cuprins in sfatul genetic oferit prenatal poate fi determinat prin urmatoarele
examinari:
A. Biopsia de vilozitati coriale
B. Depistarea celulelor fetale in sangele matern
C. Evaluarea translucentei nucale
D. Ecografie obstreticala
E. Cordocenteza
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la dublul test cuprins in sfatul genetic prenatal:
A. Se efectueaza intre 10-14 saptamani de sarcina
B. Se efectueaza intre 15-18 saptamani de sarcina
C. Contine testarea PAPP-A, βHCG
D. Contine testarea α-fetoproteina, estriol
E. Contine testarea α-fetoproteina,βHCG
CM
7.Cvadrupul test, efectuat intre 15-18 saptamani de sarcina cuprinde urmatoarele evaluari:
A. Estriol
B. βHCG
C. Inhibina A
D. α-fetoproteina
E. PAPP-A
CM
8.Triplul test, efectuat intre 15-18 saptamani de sarcina cuprinde urmatoarele examinari:
A. Estriol
B. βHCG
C. PAPP-A
D. α-fetoproteina
E. Inhibina A
CM
9.Riscurile amniocentezei pot fi urmatoarele:
A. Tahicardie fetala
B. Avort
C. Izoimunizare materna
D. Malformatii ale membrelor
E. Crampe abdominale
CM
10.Postnatal, sfatul genetic este solicitat in special cand:
A. Nou-nascutul prezinta dismorfii somatice
B. Nou-nascutul prezinta disfunctionalitati organice
C. Testele screening neonatale sunt normale
D. Fat nascut mort
E. Nou-nascutul prezinta anomalie cromozomiala nebalansata
Test 2
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la posibilitatile de prevenire a patologiei genetice:
A. Sunt numeroase
B. Cuprind administrarea de acid folic 5 mg/zi preconceptional si in trimestrul I de sarcina pentru
prevenirea anomaliilor de tub neural
C. Cuprind administrarea de acid folic 50 mg/zi preconceptional si pe toata perioada sarcinii
D. Sunt reduse
E. Cuprind evitarea expunerii la factori teratogeni
CM
2.Riscurile cordocentezei sunt:
A. Tahicardie fetala permanenta
B. Agravarea izoimunizarii materne
C. Pierderea sarcinii
D. Hemoragie din cordonul ombilical
E. Tahicardie fetala, de obicei, pasagera
CM
3.Indicatiile cordocentezei sunt urmatoarele:
A. Sindrom de imunodeficienta combinata severa fetela
B. Monitorizare incompatibilitate sanguina materno-fetala
C. Interpunere de anse intestinale
D. Coagulopatii
E. Hemoglobinopatii fetale
CM
4.Riscurile biopsiei de vilozitati coriale sunt:
A. Malformatii ale membrelor (biopsie peste 9 saptamani)
B. Avort
C. Sangerare vaginala
D. Malformatii ale membrelor (biopsie sub 9 saptamani)
E. Hipogenezie oromandibulara
CM
5.Contraindicatiile biopsiei de vilozitati coriale sunt:
A. Oligohidroamnios
B. Miom uterin
C. Herpes genital
D. Izoimunizare materna
E. Interpunere de anse intestinale
CM
6.Avantajele biopsiei embrionare preimplantationale sunt:
A. De ordin financiar
B. Diagnosticul unei boli metabolice
C. Determinarea sexului embrionului
D. Scaderea riscului de avort
E. Evaluarea riscului de dezvoltare a bolilor cronice
CS
7.Riscul cel mai frecvent intalnit dupa efectuarea cordocentezei este:
A. Tahicardie fetala
B. Pierderea sarcinii
C. Agravarea izoimunizarii materne
D. Bradicardie fetala, de obicei pasagera
E. Hemoragie din cordonul ombilical
CM
8.Malformatiile ale membrelor de tip longitudinal care pot aparea dupa biopsia vilozitatilor coriale
sunt:
A. Radiale
B. Tibiale
C. Defecte de tip amputatie
D. Femurale
E. Ulnare
CM
9.Biopsia transvaginala utilizeaza:
A. Ghidaj ecografic
B. Un ac de 35 de cm
C. Un ac de 10 cm
D. Un ac inserat prin fundul de sac vaginal anterior
E. Un ac inserat prin fundul de sac vaginal posterior
CS
10.Amniocenteza se practica de la:
A. 8 saptamani de amenoree
B. 25 saptamani de amenoree
C. 20 saptamani de amenoree
D. 7 saptamani de amenoree
E. 15 saptamani de amenoree
Test 3
CS
1.Alegeti afirmatiile corecte:
A. Triplul test cuprinde PAPP-A, inhibina A si βHCG
B. Dublul test cuprinde PAPP-A, inhibina A si βHCG
C. Dublul test cuprinde PAPP-A si inhibina A
D. Triplul test cuprinde PAPP-A si inhibina A
E. Dublul test cuprinde PAPP-A si βHCG
CS
2.Alegeti afirmatiile corecte:
A. Dublu test se realizeaza intre 10-14 saptamani de sarcina
B. Dublul test inseamna testarea de 2 ori a inhibinii A intre saptamanile 10-14
C. Triplul test se realizeaza intre 10-14 saptamani de sarcina
D. Cvadruplu test se realizeaza intre 10-14 saptamani de sarcina
E. Cvadruplu test cuprinde toate analizele de la dublul test si triplul test
CM
3.In trombocitopenia izoimuna:
A. Mamei i se administreaza corticoizi si imunosupresoare
B. Fatul are risc crescut de hemoragie cerebrala
C. Este permisa transfuzia extrauterina a fatului
D. Fatul are risc scazut de hemoragie cerebrala
E. Fatul este transfuzat in caz de confirmare a trombocitopeniei izoimuna
CS
4.Cordocenteza este indicata in infectiile fetale cu exceptia:
A. Toxoplasmoza
B. Rubeola
C. Rujeola
D. Varicela
E. Citomegalovirus
CM
5.Sunt riscuri ale cordocentezei cu exceptia:
A. Bradicardie fetala de lunga durata
B. Agravarea izoimunizarii materne
C. Hemoragie din cordonul ombilical in 2-41% din cazuri
D. Bradicardie fetala in 40% din cazuri
E. Pierderea sarcinii 2,7%
CM
6.Despre sindromul Patau putem afirma:
A. Are un cut-off de 1/150
B. Este dat de trisomia 21
C. Este dat de trisomia 13
D. Are un cut-off 1/100
E. Are un cut-off 1/250
CM
7.Tehnica cordocentezei presupune, cu exceptia :
A. In insertia fundica a placentei acul trece prin placenta
B. Insertia placentara a cordonului nu e accesibila daca placenta este posterioara
C. Administrarea Ig anti-Rh la pacientele Rh-negative
D. Vena sau artera ombilicala se identifica prin injectarea de ser fiziologic
E. Daca placenta este anterioara se abordeaza o ansa izolata
CM
8.Tehnica cordocentezei presupune:
A. Supraveghere ecografica a locului punctiei, dupa extragerea acului
B. Pregatirea campului abdominal ca pentru biopsia vilozitatilor coriale
C. Depistarea ecografica a insertiei placentare a cordonului ombilical
D. Administrarea imunoglobulinei anti-Rh la pacientele Rh-pozitive
E. Introducerea acului intr- un vas ombilical vizualizat in ax transversal
CM
9.Tehnici invazive de diagnostic prenatal, afirmatii adevarate:
A. Biopsia vilozitatilor coriale se face numai dupa 9 saptamani, chiar si asa persista riscul
malformatiilor de membre (defectele par totusi mai putin severe)
B. Funipunctura recolteaza tesut trofoblastic
C. Amniocenteza se realizeaza numai dupa 15 saptamani si cat mai devreme pentru a putea permite
avortul terapeutic
D. Prin amniocenteza sunt analizate celulele fetale din lichidul amniotic
E. PUBS (percutaneous umbilical blood sampling) se poate executa si sub 16 saptamani, dar nu mai
devreme de 9
CS
10.Un specimen adecvat in cadrul biopsiei vilozitatilor coriale este de:
A. Toate raspunsurile sunt corecte
B. 3ml sange intr-o seringa heparinizata
C. Nu exista un minim, chiar si un mg fiind suficient pentru analiza la microscopul de disectie
D. Minim 5 mg tesut trofoblastic (fiind necesar 10-20mg)
E. 20 ml lichid amniotic (1ml/ saptamana de sarcina)
Test 4
CM
1.Tehnicile invazive de diagnostic prenatal sunt:
A. Ultrasonografia
B. Biopsia vilozitatilor coriale
C. Biopsia placentara
D. Biopsia embrionara preimplantationala
E. Funipunctura
CM
2.Testele din sangele matern, prenatal in sfatul genetic:
A. Daca rezultatul depaseste cut-offul, diagnosticul se pune prin cariotipare
B. Evalueaza riscul de a dezvolta hipotrofie ulterioara
C. Triplul test si cvadruplul test se pot efectua intre saptamanile 15-18 de sarcina
D. Determina riscul de avort spontan
E. Un rezultat inferior de cut-off reprezinta o grupa de risc crescut
CM
3.Legat de biopsia embrionara preimplantationala se poate afirma:
A. Se aspira 2 blastomeri ( omnipotenta blastomerilor )
B. Se poate determina sexul embrionului
C. Testeaza oul obtinut in vivo inainte de nidatie
D. Prezinta riscul lezarii embrionului
E. Permite diagnosticul bolilor metabolice
CM
4.Biopsia vilozităţilor coriale:
A. în cazul incompatibilităţii Rh, fără izoimunizare este de preferat amniocenteza
B. Printre riscurile metodei se numără: malformaţii ale sistemului nervos central, care sunt specifice
C. Miomul uterin contraindică biopsia de vilozităţi coriale
D. Contraindicată în caz de stenoză cervicală, herpes genital, izoimunizare materna (creste titrul de
anticorpi)
E. Recoltează ţesut trofoblastic între 5-8 SA pentru a depista anomalii cromozomiale sau fetale
CM
5.Biopsia vilozitatilor coriale, cai de abord (subtipuri):
A. Abord lateral
B. Transabdominal
C. Transvaginal (necesara in uterul retroversat)
D. Transvaginal (necesara in anteversia uterina)
E. Transcervical

Diagnosticul de sarcina
Test 1
CM
1.Semnele si simptomele prezumtive de sarcina sunt urmatoarele:
A. Congestia vaginului
B. Amenoree
C. Modificari ale sanilor
D. Contractiile Braxton Hicks
E. Perceptia miscarilor active fetale
CM
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la contractiile Braxton Hicks:
A. Sunt nedureroase
B. Apar la sfarsitul primului trimestru de sarcina
C. Apar la inceputul primului trimestru de sarcina
D. Sunt neregulate
E. Sunt dureroase
CM
3.Pentru aprecierea varstei gestationale sunt utile urmatoarele metode:
A. Masurarea fundului uterin incepand cu saptamana 12
B. Numarul de saptamani de amenoree
C. Diametrul biparietal intre 14 si 36 de saptamani
D. Masurarea translucentei nucale intre 11-14 saptamani
E. Lungimea cranio-caudala incepand cu saptamana 16
CM
4.Semnele pozitive de sarcina folosind examinarea clinica sunt:
A. Prezenta activitatii cardiace fetale
B. Modificarile tegumentare
C. Amenoreea
D. Prezenta miscarilor active fetale
E. Marirea abdomenului
CM
5.Semnele probabile de sarcina folosind examinarea clinica sunt:
A. Prezenta miscarilor active fetale
B. Contractiile Braxton-Hicks
C. Palparea fatului
D. Contractiile uterine dureroase (CUD)
E. Modificarile uterului si ale colului terin
CM
6.Semnele si simptomele prezumtive de sarcina folosind examinarea clinica sunt:
A. Modificari ale sanilor
B. Amenoreea
C. Contractiile Braxton Hicks
D. Tulburarile neuropsihice
E. Modificarile uterului si ale colului uterin
CS
7.Obiectivarea activitatii cardiace fetale cu stetoscopul obstetrical este posibila din:
A. Saptamana a 15-a de sarcina
B. Saptamana a 19-a de sarcina
C. Saptamana a 24-a de sarcina
D. Saptamana a 17-a de sarcina
E. Saptamana a 10-a de sarcina
CM
8.Focarul de ascultatie maxima a batailor cordului fetal este situat in prezentatie craniana:
A. Pe linia spino-ombilicala
B. Paraombilical
C. La unirea 1/3 superioare cu cele 2/3 inferioare pe linia spino-ombilicala
D. De partea spatelui fetal
E. De partea opusa spatelui fetal
CS
9.Alegeti particularitatile in focarul de ascultatie maxima a batailor cordului fetal intr-o asezare
transversa a fatului:
A. Se situeaza pe linia spino-ombilicala la unirea 1/3 superioare cu cele 2/3 inferioare
B. Se deceleaza 2 focare de ascultatie
C. Focarul este foarte aproape de urechea ascultatorului, de partea opusa spatelui fetal
D. Bataile cordului fetal se asculta paraombilical, la cativa centimetri pe linia mediana, aproape de
extremitatea cefalica a fatului
E. Se situeaza de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilicala
CM
10.Zgomotele cordului fetal sunt:
A. Prezinta un caracter pendular (ritm embriocardiac)
B. Frecventa medie este de 200 bpm
C. Ritmice
D. Neregulate
E. Frecventa medie este de 100 bpm
CM
11.Suflurile funiculare:
A. Reprezinta sufluri uterine
B. Sunt sincrone cu bataile cordului fetal
C. Sunt sufluri materne
D. Sunt sufluri fetale
E. Sunt sincrone cu pulsul matern
CS
12.Miscarile fetale pot fi percepute intermitent prin peretele abdominal matern de catre examinator
incepand cu varsta gestationala de:
A. 17 saptamani
B. 12 saptamani
C. 24 saptamani
D. 19 saptamani
E. 20 saptamani
CS
13.La 12 saptamani de amenoree fundul uterin se afla:
A. La 5 cm sub apendicele xifoid
B. Deasupra simfizei pubiene
C. Atinge apendicele xifoid
D. La nivelul ombilicului
E. La 2 cm sub apenicele xifoid
CS
14.Semnul Piskacek reprezinta:
A. La palparea uterina se constata dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul,
uterul devenind asimetric
B. Inmuierea colului uterin
C. Inmuierea istmului uterin dupa 6 saptamani de gestatie
D. Cresterea mobilitatii corpului uterin fata de istm
E. Uterul gravid scapa cu greu din mana, fata de cel negravid
CS
15.Timpul 3 in tehnica palparii obstetricale, descrisa de Leopold reprezinta:
A. Palparea segmentului inferior si determina partea prezenta a fatului si mobilitatea ei deasupra
stramtorii superioare
B. Se stabileste diagnosticul de prezentatie
C. Indentifica partea fetala aflata la nivelul fundului uterin
D. Stabileste diagnosticul de pozitie
E. Localizeaza spatele fetal
CS
16.β-HCG poate fi detectata in sarcina normala de la cate zile dupa ovulatie:
A. 2-3 zile
B. 10-12 zile
C. 6-9 zile
D. 9-10 zile
E. 3-6 zile
CS
17.Screeningul ecografic pentru depistarea anomaliilor si malformatiilor fetale se efectueaza intre:
A. 18-22 saptamani
B. 24-26 saptamani
C. 5-7 saptamani
D. 10-15 saptamani
E. 9-12 saptamni
CS
18.Diametrul biparietal (DBP) este cel mai fidel indicator intre:
A. 27-30 saptamani de amenoree
B. 11-13 saptamani de amenoree
C. 14-26 saptamani de amenoree
D. 30-34 saptamani de amenoree
E. 5-7 saptamani de amenoree
CS
19.Transulcenta nucala se masoara intr-un plan sagital intre:
A. 11-14 saptamani
B. 15-17 saptamani
C. 9-11 saptamani
D. 5-7 saptamani
E. 7-9 saptamani
CM
20.La examinarea ecografica de prim trimestru trebuie evaluate:
A. Identificarea embrionului si/sau a veziculei viteline
B. Lungimea cranio-caudala
C. Localizarea sacului gestational
D. Activitatea cardiaca
E. Lungimea cranio-humerala
Test 2
CS
1.Atunci cand creste mobilitatea corpului uterin fata de istm vorbim despre:
A. Semnul Chadwick-Jacquemier
B. Semnul Mc Donald
C. Semnul Goodell
D. Semnul Hegar
E. Semnul Holzapfel
CM
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre semnul Piskacek:
A. Uterul devine asimetric
B. Creste mobilitatea corpului uterin fata de istm
C. Colul uterin isi modifica consistenta
D. Uterul devin simetric
E. La palpare se constata dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul
CS
3.Semnul Piskacek este caracterizat de:
A. Asimteria uterului la palpare, unde se constata dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in
care s-a nidat oul
B. Inmuierea istmului uterin dupa 10 saptamani de gestatie
C. Cresterea mobilitatii corpului uterin fata de istm
D. Inmuierea colului uterin
E. Inmuierea istmului uterin dupa 6 saptamani de gestatie
CS
4.Semnul Hegar reprezinta inmuierea istmului uterin dupa:
A. 8 saptamani de gestatie
B. 10 saptamani de gestatie
C. 4 saptamani de gestatie
D. 20 saptamani de gestatie
E. 6 saptamani de gestatie
CS
5.Semnul Holzapfel reprezinta:
A. Alunecarea intre degete a uterului negravid ca samburele de cireasa
B. Inmuirea istmului uterin dupa 6 saptamani de gestatie
C. Consistenta pastoasa a uterului gravid care scapa cu greu din mana
D. Alunecarea intre degete a uterului gravid ca samburele de cireasa
E. Consistenta pastoasa a uterului negravid
CS
6.Semnul Goodell reprezinta:
A. Inmuierea istmului uterin
B. Inmuierea colului uterin, care la femeia gravida are consistenta buzelor
C. Inmuierea colului uterin, care la femeia gravida are consistenta varfului nasului
D. Consistenta pastoasa a uterului gravid, care scapa cu greu din mana
E. Asimetria uterina
CS
7.Timpul 3 al manevrelor Leopold consta in:
A. Palparea segmentului inferior si determina partea prezentata a fatului si mobilitatea ei deasupra
stramtorii superioare
B. Palparea segmentului inferior si determina partea prezentata a fatului si mobilitatea ei deasupra
stramtorii inferioare
C. Prin aplicarea mainilor examinatorului simetric la dreapta si la stanga abdomenului inferior se
stabileste diagnosticul de prezentatie
D. Identifica partea fetala aflata la nivelul fundului uterin
E. Localizeaza spatele fetal
CM
8.Contractiile Braxton Hicks prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Apar la inceputul primului trimestru de sarcina
B. Sunt dureroase
C. Pe masura ce sarcina avanseaza, ele dispar
D. Sunt nedureroase
E. Sunt neregulate
CM
9.La inspectia sanilor, ca semne prezumtive de sarcina pot fi observate urmatoarele modificari:
A. Infiltratia edematoasa a aerolei in "sticla de ceasornic"
B. Hiperpigmentatia areolei mamare
C. Disparitia retelei venoase Haller
D. Disparitia areolei secundare
E. Aparitia tuberculilor Montgomery-Morgagni
CM
10.Semnul Chadwick-Jacquemier reprezinta:
A. Coloratia mucoasei vulvei si a vaginului roz deschis/mov purpuriu
B. Imuierea colului uterin
C. Inmuierea istmului uterin
D. Congestia mucoasei vulvei si a vaginului
E. Coloratia mucoasei vulvei si a vaginului albastru inchis/rosu purpuriu
CM
11.Tulburarile digestive care fac parte din semnele si simptomele prezumtive de sarcina sunt:
A. Greturi si varsaturi
B. Pirozis
C. Diaree
D. Modificari ale gustului si apetitului
E. Sindromul de intestin iritabil
CS
12.La o multipara, perceptia miscarilor active fetale are loc:
A. La 18-20 saptamani
B. La 16-18 saptamani
C. La 20-22 saptamani
D. La 12-14 saptamani
E. La 14-16 saptamani
CS
13.Examenul ecografic transvaginal permite diagnosticul de sarcina incepand de la:
A. 3-4 saptamani de amenoree
B. 4-5 saptamani de amenoree
C. 6-7 saptamani de amenoree
D. 2-3 saptamani de amenoree
E. 1-2 saptamani de amenoree
CM
14.Estimarea varstei gestationale, afirmatii adevarate:
A. LCC (lungimea cranio-caudala) - e cel mai fidel indicator in T1 (trimestrul 1)
B. Examenul echografic transvaginal nu poate diagnostica o sarcina mai devreme de 6 SA (sapt de
amenoree)
C. LCC (lungimea cranio-caudala) - e cel mai fidel indicator in T2 (trimestrul 2)
D. DBP (diametrul biparietal)- e cel mai fidel indicator intre 14-26 SA
E. DBP (diametrul biparietal) - e cel mai fidel indicator in T1 (trimestrul 1)
CM
15.Teste screening pentru identificarea aneuploidiilor in primul trimestru de sarcina:
A. PAPP-beta
B. Free alfa HCG
C. Translucenta nuchala
D. Free beta HCG
E. PAPP-A
CM
16.Tulburarile urinare din cadrul sarcinii - afirmatii adevarate:
A. Sunt reprezentate in principal de polakiurie
B. Sunt maxime in al doilea trimestru
C. Sunt reprezentate in principal de disurie
D. Sunt reprezentate in principal de poliurie
E. Se reemarca la inceputul si sfarsitul sarcinii
CM
17.Modificarile tegumentare din sarcina sunt:
A. Linia alba se pigmenteaza, precum si regiunea geniana
B. Masca gravidica
C. Pot sa apara vergeturi
D. Hiperpigmentarea se explica prin similitudinea beta-HCG (in exces) cu MSH (hormonul
melanocito stimulant)
E. Facies hipocratic (roseata in obraji)
CM
18.Glanda mamara in sarcina este:
A. Nedureroasa
B. Turgescenta
C. Cu reteaua venoasa Haller evidenta
D. La exprimarea mamelonului se exteriorizeaza lichid piolactescent
E. Dureroasa
CM
19.Tehnica palparii obstetricale Leopold, afirmatii adevarate:
A. Tehnica are 5 timpi
B. Palparea permite diagnosticul de sarcina multipla
C. Palparea permite precizarea pozitiei fatului (localizeaza spatele fetal)
D. Palparea nu permite diagnosticul de certitudine si nici de prezentatie
E. Tehnica are 4 timpi
CM
20.Despre translucenta nuchala nu se poate afirma (afirmatii false):
A. Se masoara in plan transversal intre a 9-11 sapt.
B. Reprezinta grosimea medie a zonei dintre tegument si tesutul dur ce acopera coloana cervicala
embrionala
C. Reprezinta grosimea maxima a zonei dintre tegument si tesutul moale ce acopera coloana
cervicala fetala
D. Se masoara in plan sagital intre a 11-14 sapt.
E. Cand e crescuta (peste 3mm) exista risc de aneuploidii fetale + variate anomalii structurale

Patalogie preneoplazica si neoplazia colului uterin

Test 1
CM
1.CIN3 din Sistemul Bethesda:
A. Conizaţia reprezintă o metoda terapeutică pentru această leziune
B. Face parte din categoria LSIL
C. Face parte din categoria HSIL
D. Reprezintă o leziune invazivă
E. Reprezinta o anomalie glandulară
CS
2.Referitor la screeningul cancerului de col uterin este adevarat:
A. Se indica oprirea screeningului de la varsta de 65 de ani, la paciente cu screening corespunzator
cu 2 testari HPV succesive negative
B. Se indica oprirea screeningului dupa varsta de 60 de ani
C. Examenul Pap implica testarea HPV
D. Se recomanda inceperea lui dupa varsta de 30 de ani
E. 20% din infectii se remit spontan
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la infectia cu HPV:
A. Infectia persistenta duce la modificari preneoplazice si neoplazice
B. Poate fi tranzitorie sau persistenta
C. Infectia tranzitorie duce la modificari neoplazice
D. Infectia tranzitorie duce la modificari preneoplazice
E. Este strict tranzitorie
CM
4.Tulpinile inalt oncogene HPV sunt:
A. 31
B. 16
C. 11
D. 6
E. 18
CM
5.Tulpinile HPV cu oncogenitate scazuta sunt:
A. 42
B. 18
C. 40
D. 16
E. 6
CS
6.Timpul necesar ca infectia cu HPV sa genereze aparitia CIN3 este in medie de:
A. 18-20 ani
B. 1-2 ani
C. 3-4 ani
D. 20-30 ani
E. 7-15 ani
CM
7.Dintre factorii de risc pentru aparitia neoplasmului de col uterin se numara:
A. Factorii hormonali
B. Partenerii sexuali unici
C. Imunosupresia endogena
D. Infectiile microbiene cu transmitere sexuala
E. Fumatul
CS
8.Diagnosticul CIN3 presupune:
A. Atipie celulara
B. Displazie severa
C. Displazie usoara
D. Displazie moderata
E. Carcinom invaziv
CM
9.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la cancerul invaziv al colului uterin:
A. Cel mai frecvent, se manifesta clinic prin sangerare vaginala anormala
B. Simptomele de tip durere, scadere ponderala apar precoce
C. Sangerarea vaginala se prezinta in cantitate redusa, cu sange rosu, la contactul sexual sau ca
sangerare spontana in postmenopauza, la pacientele fara activitate sexuala
D. Simptomele de tip leucoree fetida apar precoce in evolutia bolii
E. Este polisimptomatic in fazele incipiente
CS
10.Neoplasmul de col uterin devine clinic evident incepand cu stadiul:
A. IIA
B. IIB
C. IIIA
D. IA
E. IB
CM
11.Neoplasmul de col clinic evident prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Aparitia colului "in butoias" in cazul neoplasmului de exocol
B. Aparitia colului "in butoias" in cazul neoplasmului de endocol
C. Leziune vegetanta la nivelul endocolului
D. Leziune la nivelul exocolului, vegetanta sau ulcerata
E. Leziune ulcerata la nivelul endocolului
CM
12.Neoplasmul de col se poate extinde:
A. Paracervical pe cai limfatice
B. Prin contiguitate la nivelul vaginului superior
C. Paracervical la nivelul parametrelor
D. Paracervical la nivelul vaginului superior
E. Prin contiguitate la nivelul parametrelor
CM
13.Extensia la vagin a neoplasmului de col poate duce la:
A. Extensia pe cale limfatica
B. Extensia pe cale hematogena
C. Amputarea fundurilor de sac vaginale
D. Rigidizarea fundurilor de sac vaginale
E. Infiltrarea fundurilor de sac vaginale
CS
14.Parametrele in cancerul de col uterin devin infiltrate initial in regiunea:
A. Mediala
B. Laterala
C. Peretelui pelvin
D. Renala
E. Ureterelor
CS
15.Diagnosticul de certitudine in cancerul de col uterin se pune prin:
A. Biopsia de col uterin
B. Tuseu rectal
C. Ecografie vaginala
D. Ecografie abdominala
E. Examen vaginal cu valve
CM
16.Biopsia de col uterin in diagnosticul cancerului de col uterin se poate realiza:
A. Sub control vizual direct pentru leziunile de endocol
B. Sub control colposcopic pentru leziunile preinvazive
C. Sub control vizual direct pentru leziuni macroscopice
D. Sub control vizual direct pentru leziunile invazive microscopice
E. Sub control colposcopic pentru leziunile invazive microscopice
CM
17.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la conizatie:
A. Indeparteaza jonctiunea epiteliala scuamo-columnara
B. Reprezinta un mijloc diagnostic si terapeutic pentru leziunile intraepiteliale de grad inalt
C. Reprezinta un mijloc diagnostic si terapeutic pentru carcinomul invaziv
D. Reprezinta un mijloc diagnostic si terapeutic pentru carcinomul in situ
E. Reprezinta o biopsie excizionala
CM
18.Investigatiile utile in cazurile avansate de carcinom de col uterin pentru excluderea sau
confirmarea prezentei metastazelor sunt:
A. Radiografia pulmonara
B. CT
C. Ecografia vaginala
D. Urografia intravenoasa
E. IRM sau PET
CM
19.Anomaliile celulelor glandulare cuprind:
A. Leziuni intraepiteliale de grad scazut
B. Celule endometriale nespecificate
C. Displazia moderata si severa
D. Celule endocervicale, sugerand neoplazia
E. Celulele endocervicale atipice nespecificiate (NOS)
CS
20.Stadializarea cancerului de col invaziv conform FIGO atribuie clasei IIA1 urmatoarele
caracteristici:
A. Invazie a doua treimi vaginale superioare, fara invazie parametriala, > 4 cm in diametru maxim
B. Invazie pana la peretele pelvin
C. Carcinom invaziv limitat la col
D. Tumora cu invazie parametriala
E. Invazie a doua treimi vaginale superioare, fara invazie parametriala, < 4 cm in diametru maxim
Test 2
CS
1.Stadiul IVB confrom stadializarii cancerului de col uterin prezinta urmatoarea descriere:
A. Metastaze la distanta
B. Tumora extinsa extrapelvin
C. Extensie in treimea inferioara a vaginului
D. Tumora cu invazie parametriala
E. Invazia organelor vecine
CM
2.Controlul periodic dupa tratament in cancerul de col uterin consta in:
A. Sumar de urina si urocultura
B. Examen ginecologic cu valve
C. Anamneza
D. Examenul clinic al ariilor ganglionare superficiale
E. Examenul Babes-Papanicolau
CS
3.Controlul periodic dupa tratament in cancerul de col uterin in primi doi ani se face:
A. La trei luni
B. O data pe luna
C. La patru luni
D. La doua luni
E. La 6 luni
CS
4.O supravietuire de 75-90% in cancerul de col uterin se atribuie stadiului:
A. IB
B. III
C. II
D. IA
E. IVA
CM
5.Tulpini inalt oncogene HPV sunt, cu exceptia:
A. 43
B. 53
C. 44
D. 18
E. 81
CM
6.Tulpini HPV cu oncogenitate scazuta sunt:
A. 16
B. 52
C. CP6108
D. 42
E. 66
CS
7.Despre screeningul patologiei preneoplazice sunt adevarate:
A. La femeile fara viata sexuala nu este obigatorie testarea
B. La grupa de varsta 30-64 ani se recomanda screening citologic fara a fi obigatorie testarea HPV
la fiecare 5 ani
C. Ultimele studii recomanda screening incepand cu varsta de 20 ani
D. Evaluarea pentru leziuni preneoplazice se face prin citologie conventionala sau in mediu lichid
E. Intre 21-29 ani se recomanda screening la 5 ani
CM
8.Trahelectomia radicala asociaza:
A. Dismenoree
B. Stenoza cervicala
C. Menometroragii
D. Dispareunie superficiala
E. Amenoree
CM
9.Avantajele interventiei chirurgicale in tratatamentul cancerului de col uterin comparativ cu
radioterapia sunt, cu exceptia:
A. Evaluare chirurgicala adecvata a stadiului de boala
B. Mentinerea functiei ovariene la pacientele in premenopauza
C. Suprimarea functiei ovariene la pacientele in premenopauza
D. Disfunctie sexuala mai redusa dupa tratamentul chirurgical
E. Numar mare de centre cu expertiza in radioterapia primara curativa in neoplasmul de col
CM
10.Radioterapia in cancerul de col uterin poate fi:
A. Externa, cu iradierea intregului pelvis si a zonelor ganglionare
B. Brahiterapie, care se adreseaza leziunii cervicale si vaginale
C. Externa, cu iradierea partiala a zonelor ganglionare, pelvis
D. Externa, care se adreseaza si zonelor paraaotice
E. Externa, care se adreseaza leziunii vaginale
CM
11.In stadiul IB1 in cancerul de col uterin tratamentul se efectueaza astfel:
A. Radiochimioterapie
B. Radioterapie neoadjuvata
C. Histerectomie simpla cu sau fara chimoterapie neoadjuvanta
D. Histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina
E. Radioterapie primara
CM
12.Tratamentul in stadiul IA2 in cancerul de col uterin include, cu exceptia:
A. Radioterapie neoadjuvanta
B. Paciente care nu mai doresc sarcini, trahelectomie radicala cu lifadenectomie pelvina
laparoscopica de stadializare
C. La pacientele care nu au indicatie chirurgicala, brahiterapia intracavitara
D. Radiochimioterapie
E. Paciente care nu mai doresc sarcini, histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina
CM
13.Tratamentul in cancerul de col uterin in stadiul IA1 include:
A. Conizatie, cu asigurarea marginilor de siguranta oncologica
B. Histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina
C. In caz ca maginile conizatiei sunt pozitive se repeta conizatia sau se practica radioterapia primara
D. Radioterapie pelvina
E. La pacientele care nu isi mai doresc sarcini, histerectomie totala simpla
CM
14.Brahiterapia se adreseaza:
A. Leziunilor cervicale
B. Iradierea zonelor ganglionare
C. Leziunilor vaginale
D. Zonelor paraaortice
E. Iradierea intregului pelvis
CS
15.Supravietuirea la 5 ani in stadiul IB in cancerul de col uterin este de :
A. 75-90%
B. 10%
C. 95-97,5%
D. 65-80%
E. 40%
CS
16.Supravietuirea la 5 ani in stadiul IVB in cancerul de col uterin este de :
A. 65-75%
B. 75-90%
C. 2%
D. 20%
E. 10%
CS
17.Stadiul IIB din stadializarea cancerului de col invaziv (FIGO,2009) prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Invazia a 2/3 vaginale superioare, fara invazie parametriala, < 4 cm in diametru maxim
B. Invazia organelor vecine
C. Invazie pana la peretele pelvin sau hidronefroza/rinichi nefunctional
D. Invazia treimii inferioare a vaginului, fara invazie parametriala pana la peretele pelvin
E. Tumora cu invazie parametriala
CM
18.Pacientele cu cancer de col uterin in stadiul IA2 se pot trata prin:
A. Conizatie
B. Brahiterapia intracavitara, la pacientele care nu au indicatie chirurgicala
C. Histerectomie radicala si limfadenectomie pelvina, la paciente care nu mai doresc sarcini in viitor
D. Histerectomie totala simpla, la paciente care nu mai doresc alte sarcini
E. Trahelectomie radicala, asociata cu limfadenectomie pelvina laparoscopica de stadializare
CM
19.Stadiul IA1 se poate trata prin:
A. Radioterapie primara
B. Histerectomie totala simpla la pacientele care nu mai doresc sarcini in viitor
C. Trahelectomie cu limfadenectomie pelvina
D. Conizatie
E. Chimioterapie neoadjuvanta
CM
20.Avantajele interventiei chirurgicale comparativ cu radioterapia in stadiul IB al cancerului de col
uterin sunt:
A. Numar redus de centre cu expertiza in radioterapia primara curativa
B. Radioterapia este mai benefica in stadiul IB decat interventia chirurgicala
C. Mentinerea functiei ovariene la pacientele in premenopauza
D. Disfunctie sexuala mai redusa
E. Evaluarea chirurgicala adecvata a stadiului de boala
Test 3
CM
1.Stadiul IBI se trateaza prin:
A. Chimioterapie neoadjuvanta
B. Radioterapie primara, cu eficienta similara
C. Histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina
D. Radiochimioterapie
E. Trahelectomie radicala
CM
2.Indicatiile histerectomiei in tratamentul leziunilor displazice sunt reprezentate de :
A. Leziuni intinse la bolta vaginala
B. Leziuni intinse la fundurile de sac vaginale posterioare
C. Leziuni displazice severe excizate in limite de siguranta oncologica
D. Urmarire postoperatorie deficitara
E. Pentru afectiuni ginecologice concomitente
CM
3.Factorii de risc pentru aparitia neoplasmului de col uterin includ, cu exceptia :
A. Imunosupresia exogena
B. Consumul de alcool
C. Statut socio-economic precar
D. Deficitul de vitamina E
E. Fumatul
CM
4.Tulpini HPV inalt oncogene sunt:
A. HPV 58
B. HPV 66
C. HPV 16
D. HPV 56
E. HPV 54
CM
5.Afirmatii adevarate despre tulpinile HPV pot fi:
A. HPV 18 este intalnit la 47 % din leziuni de grad inalt sau cancer invaziv
B. HPV 40 are potential inalt oncogen
C. Timpul necesar ca infectia HPV sa genereze aparitia CIN 3 este de 7-15 ani
D. HPV 16 este intalnit la 47% din leziuni de grad inalt sau cancer invaziv
E. HPV 31 are oncogenitate scazuta
CM
6.Cancerul de col cu invazie in parametre se considera:
A. Avansat
B. Este considerat avansat si beneficiaza de chirugie paliativa, reductionala
C. Poate beneficia de radioterapie preoperatorie, iar daca se obtine o remisiune buna, tratat
chirugical cu viza curativa
D. Stadiul IIB
E. Stadiu II - incipient
CM
7.Stadializarea cancerului de col uterin:
A. Foloseste clasificarea TNM
B. Stadiul IA1 are o invazie in profunzime de 5mm, dar nu mai mare de 7
C. Stadiul IA - forma microscopica
D. Foloseste stadializarea FIGO
E. Stadiul IB - forma clinica, limitata la col
CM
8.Tratamentul leziunilor preinvazive, utilizeaza:
A. Excizia cu bisturiul clasic se foloseste cel mai frecvent (metoda optima) pentru ca nu "arde"
marginile de rezectie (interpretare HP corecta) si prezinta putine complicatii
B. Metodele excizionale sunt: cu bisturiul clasic, cu ansa si cu acul diatermic
C. Metode excizionale - standardul (pentru ca furnizeaza piesa)
D. Metode distructive (ablative) - standardul (pentru ca nu furnizeaza piesa)
E. Metodele distructive sunt: electrocauterizarea, criocoagularea, vaporizarea laser
CM
9.Tipuri de tratament in cancerul de col uterin invaziv:
A. Toate stadiile beneficiaza de limfadenectomie pelvina de stadializare (inclusiv stadiul IA1)
B. Stadiul IA2 - conizatie sau histerectomie totala simpla
C. Stadiul IA1 - conizatie sau histerectomie totala simpla
D. Stadiul IB1 - histerectomie radicala sau radioterapie primara
E. Stadiul IA2 - trahelectomie sau histerectomie radicala
CM
10.Un cancer de col uterin vizibil macroscopic, dar sub 4cm, limitat numai la col, prezinta:
A. Stadiul IIB (FIGO)
B. Pacienta va face polichimioterapie, urmata de radioterapie, iar daca tumora regreseaza se va
indica tratament chirurgical
C. O supravietuire la 5 ani de peste 75%
D. Stadiul IIA3 (TNM)
E. Stadiul IB1 (FIGO)

Patalogie tumorala benigna uterine si ovariana

Test 1
CM
1.In functie de localizare, leiomioamele pot fi:
A. Pediculate
B. Cervicale
C. Subseroase
D. Submucoase
E. Intramurale
CS
2.Despre torsiunea unui fibrom uterin sunt adevarate urmatoarele:
A. Este specifica fibroamelor subseroase sesile
B. Este insotita de semne de iritatie peritoneala
C. Nu poate fi declansata de vreun efort fizic
D. Este specifica fibroamelor submucoase pediculate
E. Durerea are un debut insidios
CS
3.Au efect in reducerea dimensiunilor nodulului fibromatos urmatoarele tratamente:
A. Leveonorgestrelul
B. Progestativele
C. Contraceptivele orale combinate
D. Agonistii GnRh
E. Tratamentul estrogenic
CM
4.Sunt factori de risc ai hiperplaziei de endometru:
A. Multiparitatea
B. Consumul de progestatine
C. Menopauza precoce
D. Obezitatea
E. Istoricul familial de cancer mamar
CM
5.In hiperplazia endometriala la femeile aflate in postmenopauza:
A. Tratamentul chirurgical consta din histerectomie totala simpla
B. Insertia unui dispozitiv intrauterin poate reprezenta o varianta terapeutica
C. Tratamentul cu progestative trebuie efectuata pe o perioada de 3 pana la 6 luni
D. Tratamentul chirurgical este indicat in caz de esec al terapiei medicamentoase
E. Tratamentul cu progestative trebuie sa fie continuu timp de 3 luni, dupa care se practica biopsia
CM
6.Despre interventia chirurgicala la pacientele cu chisturi ovariene se poate spune ca:
A. Este indicata in formele complicate cu hemoperitoneu
B. Caracterele de benignitate nu exclud tratamentul chirurgical
C. Chisturile cu portiuni solide exclud laparoscopia
D. Trebuie sa fie radicala pentru femeile aflate in menopauza
E. Poate fi realizata in scop diagnostic
CM
7.Despre chistadenoamele seroase se poate spune ca:
A. Pot prezenta calcificari granulare
B. Tumorile borderline necesita o atentie sporita
C. Principalul risc il reprezinta torsiunea
D. Diagnosticul diferential trebuie facut cu metastazele gastrointestinale
E. Sunt tumori de origine epiteliala
CM
8.Despre chistadenoamele seroase se pot afirma urmatoarele:
A. Sunt tumori multiloculate
B. Riscul de aparitie scade cu varsta
C. Reprezinta risc de transformare mailgna in mai putin de 2% din cazuri
D. Pot avea componenta papilifera
E. Sunt tumori frecvent bilaterale
CM
9.Caracterele de benignitate ale unui chist ovarian pot fi date de:
A. Suprafata lobulata
B. Caracterul multiloculat
C. Lipsa aderentelor
D. Bilateralitate
E. Suprafata neteda
CM
10.Cauzele de sangerare genitala anormala decelabila clinic pot fi:
A. Hiperplazia endometriala
B. Fibroamele uterine submucoase
C. Leziunile preneoplazice de col uterin
D. Cancerul invaziv al colului uterin
E. Chisturile de teaca luteinica
CS
11.Grosimea endometriala, in postmenopauza nu trebuie sa depaseasca:
A. 4 mm
B. 7 mm
C. 2 mm
D. 10 mm
E. 3 mm
CS
12.Grosimea endometriala in perioada de activitate hormonala genitala trebie sa fie sub:
A. 10 mm
B. 14 mm
C. 20 mm
D. 4 mm
E. 6 mm
CM
13.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la biopsia endometriala in hiperplazia endometriala:
A. Evalueaza grosimea endometriala
B. Reprezinta o metoda de diagnostic cu un caracter partial invaziv
C. Este o metoda diagnostica indispensabila
D. Ofera un diagnostic de certitudine
E. Mostrele de endometru se pot obtine prin intermediul chiuretajului biopsic sau cu ajutorul pipelei
CM
14.Prima indicatie terapeutica in hiperplazia endometriala o reprezinta:
A. Histerectomia
B. Scaderea ponderala, acolo unde este cazul este recomandata si benefica
C. Eliminarea oricarei surse exogene de estrogeni
D. Anexectomia
E. Eliminarea oricarei surse endogene de estrogeni
CM
15.Tratamentul medicamentos in hiperplazia endometriala este reprezentat de:
A. Progestative
B. Insertia unui dispozitiv intrauterin continand levonorgestrel in postmenopauza
C. Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
D. Estro-progestative
E. Insertia unui dispozitiv intrauterin continand levonorgestrel in premonopauza, in cazurile fara
atipii celualre
CS
16.In premonopauza, in cazurile fara atipii celulare de hiperplazie endometriala, cura terapeutica cu
progestative este recomandata:
A. De la 5 pana la 8 luni
B. De la 3 pana la 6 luni
C. De la 12 pana la 24 de luni
D. 1-2 luni
E. De la 6 pana la 12 luni
CS
17.In postmenopauza, la cazurile fara atipii si fara surse tumorale de estrogeni cura continuua cu
progesteron este recomandata timp de:
A. 1 luna
B. 2 luni
C. 3 luni
D. 6 luni
E. 12 luni
CS
18.Biopsia de evaluare la pacientele cu hiperplazie endometrial in premenopauza, in cazurile fara
atipii celulare cu dispozitiv intrauterin continand levonorgestrel se realizeaza la:
A. 6 luni, cu indepartarea dispozitivului
B. 3 luni, cu dispozitivul pe loc
C. 6 luni, cu dispozitivul pe loc
D. 1 luna, cu dispozitivul pe loc
E. 2 luni, cu indepartarea dispozitivului
CM
19.Factorii de risc pentru aparitia hiperplaziei endometriale sunt:
A. Obezitatea
B. Menopauza tardiva (dupa 55 ani)
C. Terapia cu antiagregante plachetare
D. Sindromul ovarelor polichistice
E. Menarha tardiva
CM
20.Alegeti din urmatoarele, manifestarile clinice ale hiperplaziei endometriale:
A. Sangerari intermenstruale aditionale
B. Aspect de menstruatie abundenta, prelungita
C. Sangerare de origine uterina
D. Sangerare cu miros fetid
E. Sangerare de origine uterina la femei tinere
Test 2
CM
1.Hiperplaziile endometriale se pot clasifica in:
A. Hiperplazii precoce
B. Hiperplazii iatrogene
C. Hiperplazii tardive
D. Hiperplazii simple
E. Hiperplazii complexe
CM
2.Tratamentul chirurgical in hiperplaziile endometriale este indicat cazurilor de hiperplazie cu:
A. Agravarea aspectului histopatologic la biopsia de control
B. Atipii celulare in premenopauza
C. Atipii celulare in postmenopauza
D. Lipsa atipiilor celulare in postmenopauza
E. Esec al terapiei medicamentoase
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la prolabarea transcervicala ca si complicatie a
leiomiomatozei uterine:
A. Se intalneste in cazul unui nodul pediculat, cu baza de implantare uterina joasa sau la nivelul
canalului cervical
B. Conduita consta in extirparea nodulului
C. Durerile nu se amelioreaza dupa exteriorizarea nodulului
D. Simptomatologia este dominata de sangerarea uterina
E. Simptomatologia este dominata de dureri in etajul abdominal superior
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la torsiunea unui fibrom subseros pediculat ca si o
complicatie in leiomiomatoza uterina:
A. Este intotdeauna legata de un efort fizic
B. Nu se insoteste de fenomene de iritatie peritoneala
C. Se traduce prin durere pelvina de intensitate mare, cu aparitie brutala
D. Uterul poate fi sensibil la examinare si se poate depista prezenta unei formatiuni latero-uterine
E. Este un fenomen cronic
CM
5.Complicatiile care pot aparea in leiomiomatoza uterina sunt:
A. Atrofia uterina
B. Prolabarea transcervicala
C. Torsiunea unui fibrom subseros pediculat
D. Degenerescenta calcara
E. Necroza septica
CM
6.La 3 luni de la initierea terapiei cu agonisti de GnRH in leiomiomatoza uterina:
A. Marea majoritate a femeilor devin amenoreice
B. Parametrii hematologici raman constanti
C. Dimensiunile uterine se reduc semnificativ (35-60%)
D. Are loc o usoara hiperplazie endometriala
E. Dimensiunile uterine raman constante
CS
7.Progestativele in leiomiomatoza uterina:
A. Induc hiperplazia endometriala
B. Induc atrofia endometriala
C. Cresc tranzitor enzimele de hepatocitoliza
D. Au efect pe simptomatologia dureroasa pelvina
E. Amelioreaza sangerarile uterine
CM
8.Interventiile chirurgicale in leiomiomatoza uterina pot fi:
A. Mioliza
B. Ablatie endometriala
C. Embolizarea venelor uterine
D. Miomectomie
E. Histerectomie
CS
9.Antiinflamatoarele nesteroidiene in leiomiomatoza uterina:
A. Induc atrofia endometriala
B. Au efect in reducerea nodulilor
C. Au efect pe simptomatologia dureroasa pelvina
D. Induc ameliorarea simptomatologiei menstruale
E. Au efect in ameliorarea sangerarilor uterin
CM
10.Dispozitivul intrauterin cu eliberare de levonorgestrel in leiomiomatoza uterina:
A. S-a dovedit a fi eficient in reducerea dimensiunilor nodulului
B. Nu s-a dovedit a fi eficient in reducerea dimensiunilor nodulului
C. Amelioreaza sangerarile uterine, cu cresterea hematocritului
D. S-a dovedit a fi eficient in ameliorarea sangerarilor uterine
E. Nu s-a dovedit a fi eficient in ameliorarea sangerarilor uterine
CS
11.In cazul pacientelor aflate in postmenopauza, in leiomiomatoza uterina se recurge la urmatoarea
terapie medicala:
A. Dispozitivul intrauterin cu eliberare de levonorgestrel
B. Agonistii de GnRH
C. Modulatorii selectivi ai receptorilor estrogenici
D. Antiinflamatorile nonsteroidiene
E. Antagonistii de GnRH
CM
12.Efectele adverse posibile ale Mifepristonei in tratamentul leiomiomatozei uterine sunt:
A. Fenomen de rebound
B. Cresterea tranzitorie a enzimelor de hepatocitoliza
C. Hiperplazia endometriala
D. Scaderea tranzitorie a enzimelor hepatice
E. Sangerari uterine
CS
13.Cea mai eficienta forma de terapie medicala in leiomiomatoza uterina este:
A. Modulatorii selectivi ai receptorilor estrogenici
B. Agonistii de GnRH
C. Modulatorii selectivi ai receptorilor progesteronici
D. Antagonistii de GnRH
E. Mifepristona
CM
14.Tratamentul chirurgical al fibroamelor uterine poate include:
A. Insertia dispozitivului intrauterin cu eliberare de levonorgestrel
B. Miomectomia
C. Histerectomia
D. Ablatia endometriala
E. Histerosalpingografia
CM
15.Hiperplaziile endometriale se pot clasifica in functie de arhitectura glandulara si raporturile
acesteia cu stroma in:
A. Hiperplazii epiteliale
B. Hiperplazii glandulare
C. Hiperplazii simple
D. Hiperplazii stromale
E. Hiperplazii complexe
CM
16.Tratamentul chirurgical in hiperplazia endometriala este indicat in primul rand cazurilor:
A. De hiperplazie cu atipii celulare in postmenopauza
B. De esec al terapiei medicamentoase (mentinerea sau agravarea aspectului histopatologic la
biopsia de control)
C. De hiperplazie fara atipii celulare
D. Tuturor cazurilor de hiperplazie endometriala la pacientele cu varsta> 20 ani
E. De hiperplazie cu atipii celulare in premenopauza
CS
17.Tratamentul medicamentos in hiperplazia endometriala este:
A. Analogii de GnRH
B. Cotraceptivele orale combinate
C. Mifepristona
D. Estrogenii
E. Progestative
CS
18.Metoda diagnostica indispensabila, care ofera un rezultat de certitudine in hiperplazia
endometriala este:
A. Ecografia pelvina
B. Histeroscopia
C. Sonohisterosalpingografia
D. Biopsia endometriala
E. Colposcopia
CS
19.Tratamentul medicamentos recomandat in chisturile ovariene functionale este:
A. Analogii de receptori progesteronici
B. Agonistii de GnRH
C. Analogii de receptori estrogenici
D. Contraceptivele orale combinate
E. Antagonistii de GnRH
CM
20.Alegeti din urmatoarele caracteristicile tumorilor mucinoase ovariene
A. Sunt de dimensiuni mici
B. Sunt unilaterale in 10% din cazuri
C. Sunt multiloculate
D. Prezinta suprafata lobulata, neteda
E. Principalul risc il reprezinta torsiunea
Test 3
CM
1.Testele de laborator indicate femeilor de varsta reproductiva in tumorile ovariene sunt:
A. Beta hCG
B. Dozarea calcitoninei
C. Determinarea ACE
D. Alfa hCG
E. Determinarea CA-125
CM
2.La pacientele in postmenopauza, tumorile active din punct de vedere endocrin induc:
A. Metroragii
B. Procese neoplazice
C. Hirsutism
D. Glera cervicala
E. Troficitatea mucoaselor
CM
3.Sindroamele endocrine de tip masculinizant care pot fi induse de catre tumorile ovariene active din
punct de vedere endocrin sunt:
A. Atrofia sanilor
B. Hirsutism
C. Hipertrofia clitoridiana
D. Atrofia clitoridiana
E. Amenoreea
CS
4.Corpii psamomatosi, calcificarile granulare care sunt raspanditi pe suprafata de sectiune sunt
specifice carui tip de tumori ovariene:
A. Tumorilor mucinoase
B. Chisturilor de teaca luteinica
C. Chisturilor functionale
D. Chistadenoamelor seroase
E. Chisturilor de corp galben
CM
5.Chisturile de teaca luteinica sunt asociate:
A. Sarcinii: sarcina molara, sarcina multipla
B. Tiroiditei Hashimoto
C. Stimularii ovariene
D. Obezitatii
E. Izoimunizarii Rh
CS
6.Torsiunea apare mai frecvent ca si complicatie in care din urmatoarele formatiuni ovariene:
A. Tumorile mucinoase
B. Chisturile de corp galben
C. Chisturile functionale
D. Chistadenoamele seroase
E. Chisturile dermoide (teratoamele)
CS
7.Cele mai rare formatiuni benigne ovariene dintre urmatoarele enumerate sunt:
A. Chisturile de corp galben
B. Chisturile dermoide
C. Chistadenoamele seroase
D. Chisturile functionale
E. Chisturile de teaca luteinica
CM
8.Printre tumorile ovariene cu celule germinative se numara:
A. Tumora Brenner
B. Fibromiomul
C. Tumora cu celule Sertoli-Leydig
D. Disgerminomul
E. Teratomul
CS
9.Tumora Brenner, conform clasificarii tumorilor ovariente, apartine grupului de tumori:
A. Cu celule germinative
B. Mezoteliale primar epiteliale
C. Mezoteliale primar stromale
D. Stromale
E. Chisturi ovariene functionale
CM
10.Printre tumorile ovariene mezoteliale primar epiteliale se numara:
A. Chistul mucinos
B. Chistul seros
C. Tumora Brenner
D. Chistadenofibromul
E. Chistul endometrioid
CM
11.Factorii de risc pentru aparitia hiperplaziei endometriale sunt, cu exceptia :
A. Menarha precoce
B. Istoric familial de cancer de col uterin
C. Menopauza tardiva (dupa 50 de ani)
D. Tumori secretante de estrogeni
E. Istoric familial de cancer de colon
CM
12.Despre factorii de risc in leiomiomatoza uterina nu se poate afirma :
A. O sarcina peste 20 saptamani scade riscul
B. Menarha tardiva creste riscul
C. Predispozitia familiala poate avea un efect protectiv
D. Contraceptivele orale combinate determina cresterea mioamelor existente
E. Fumatul afecteaza metabolismul estrogenilor
CM
13.Echografia pelvina in tumorile ovariene, caractere de malignitate ale tumorilor:
A. Ascita
B. Chisturi septate sau cu vegetatii intrachistice
C. Chisturile mari (30cm)
D. Chistul lichid cu perete suplu
E. Chisturi neomogene, cu componenta solida
CM
14.Tumori mezoteliale primar stromale:
A. Fibroadenom
B. Tecom
C. Chistadenofibrom
D. Tumora Brenner
E. Fibrom
CM
15.Teratoamele ovariene, afirmatii false:
A. Sunt alcatuite dintr-o mixtura de elemente
B. Peste 80% din chisturile benigne non-functionale sunt chisturi dermoide
C. Nu sunt niciodata bilaterale si nici maligne
D. Sunt alcatuite doar din tesuturi epiteliale
E. Sunt foarte rare
CS
16.O tumora maligna ovariana va urma urmatorul tratament:
A. Histerectomie totala cu anexectomie unilaterala
B. Tumorectomie
C. Histerectomie simpla
D. Nici macar un raspuns corect
E. Anexectomie unilaterala
CM
17.Testele de laborator, în patologia benigna ovariana includ:
A. Dozarea urinara a metabolitilor hormonilor sexuali
B. Determinarea CA 125
C. Determinarea CA 215
D. Dozarea beta hCG
E. Dozarea ggt
CM
18.Clinic, în uterul miomatos nu întâlnim:
A. Aspectele clinice nu depind de dimensiunile uterului miomstos
B. La palpare, pot fi sesizate fibroamele reduse ca volum
C. Aspectul clinic variază în funcție de dimensiunile uterului
D. Uterul este mărit de volum, de obicei cu suprafata netedă, globulos
E. Un uter de dimensiuni mai mici poate fi apreciat prin examinarea vaginala combinata cu palparea
abdominala
CM
19.Nodulii proeminenți pe suprafața externă uterina pot determina:
A. Compresiune rectală
B. Compresiune vezicală
C. Dispareunie
D. Compresiune generala abdominala si regională pelvina, in toate cazurile
E. Dismenoree
CS
20.Sângerările uterine anormale apar cel mai frecvent în cazul următoarelor tipuri de fibroame:
A. Niciuna dintre variante este corecta, sângerările uterine anormale nefiind tipice acestei patologii
B. Cu localizare submucoasa
C. Cu localizare intracavitara
D. Cu localizare intramurala
E. Cu localizare subseroasa
Test 4
CM
1.Din punct de vedere al stilului de viață, următoarele afirmații ce privesc factorii de risc din
leiomiomatoza sunt adevarate:
A. Fumatul, ca în majoritatea patologiilor aparatului reproducător este un mare factor de risc
B. Consumul crescut de carne roșie se asociază cu risc crescut
C. Consumul de alcool, în special berea, prin fermentii conținutul, oferă efect protectiv în cazul unui
consum moderat
D. Fumatul, fără a afecta metabolismul estrogenilor, are efect protectiv în ceea ce privește apariția
mioamelor uterine
E. O alimentație bogata in vegetale verzi scade riscul formării de noduli fibromatosi
CM
2.Explorari paraclinice in hiperplazia endometriala:
A. Se mai pot realiza: sonohisterosalpingografia, histeroscopia (partial invaziv)
B. Echografia evalueaza grosimea endometrului
C. Grosimea endometrului in perioada activa hormonala trebuie sa fie sub 14mm
D. Grosimea endometrului in postmenopauza trebuie sa fie sub 4mm
E. Biopsia endometriala nu este obligatorie pentru diagnostic
CM
3.Tabloul clinic in hiperplazia endometriala:
A. Sangerare de origine uterina (abundenta, prelungita)
B. Sangerari intermenstruale
C. Frecvent afecteaza femeile in "perimenopauza"
D. Tablou clinic devine zgomotos in necroza aseptica de endometru
E. Foarte rar afecteaza femeile tinere
CM
4.Factori de risc in aparitia hiperplaziei endometriale:
A. Menopauza tardiva (dupa 55 ani) si menarha precoce
B. Terapia cu tamoxifen
C. Varsta
D. Obezitatea, diabetul zaharat
E. Progesteronii endogeni nebalansati de estrogeni

Infectii genitale
Test 1
CM
1.Despre tratamentul infectiilor genitale inalte se pot afirma urmatoarele:
A. Tratamentul empiric trebuie sa acopere un spectru bacterian larg precum Neisseria gonorheae,
Chlamydia pneumoniae si Mycoplasme
B. Tratamentul chirurgical este rezervat formelor complicate cu peritonita generalizata
C. Este chirurgical pentru formatiunile anexiale voluminoase persistente dupa tratamentul antibiotic
D. Tratamentul ambulator este compus doar din cefalosporine de generatia a 3 a
E. Tratamentul ambulator se administreaza timp de 14 zile
CM
2.In vaginoza bacteriana, tabloul clinic releva urmatoarele:
A. Leucoree apoasa
B. Disurie
C. Febra
D. Prurit
E. Dispareunie
CM
3.Factorii de risc ai vaginozei bacteriene sunt urmatorii:
A. Tratamentul cu antibiotice
B. Utilizarea dispozitivelor contraceptive intrauterine
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat
E. Sexul oral
CS
4.Investigatiile clinice si paraclinice necesare punerii diagnosticului de infectie genitala inalta sunt:
A. RMN-ul
B. Ecografia pelvina
C. Culturile cervicale
D. Laparotomia
E. Histeroscopia
CS
5.Proliferarea fungica din infectiile genitale joase, este favorizata de, cu exceptia:
A. Tratamentul antibiotic
B. Contacte sexuale frecvente
C. Sarcina
D. Diabet zaharat
E. Corticoterapie
CM
6.Simptomatologia infectiei fungice este reprezentata de:
A. Leucoree cu miros fetid
B. Leucoree densa
C. Leucoree branzoasa, aderenta de mucoasa
D. Sangerare abundenta
E. Leucoree abundenta
CM
7.Simptomatologia de insotire a leucoreei specifice infectiei fungice este:
A. Poliurie
B. Prurit vulvar intens
C. Senzatie de arsura vulvara
D. Disurie
E. Dispareunie la intromisiune
CM
8.La examenul local in infectiile fungice se constata:
A. Escoratii si ulceratii liniare, foarte adanci
B. Escoriatii si ulceratii liniare la nivelul labiilor si in portiunea posterioara a introitului vaginal
C. Depozite alb-branzoase aderente
D. Vezicule in jurul ariilor eritematoase
E. Congestia vulvei si a vaginului
CM
9.Identificarea sporilor sau miceliilor in infectiile fungice se poate face prin examinarea:
A. Preparatului nativ cu solutie de NaCl 10-15%
B. Frotiurilor colorate cu rosu de Congo
C. Preparatului nativ cu solutie de KOH 10-20%
D. Frotiurilor colorate cu albastru de metilen
E. Frotiurilor colorate cu Giemsa
CM
10.Izolarea tulpinilor de Candida in infectiile genitale fungice:
A. Se realizeaza prin insamanatarea pe mediul Nickerson
B. Este rezervata pacientelor simptomatice la care examenul nativ este negativ
C. Se realizeaza prin insamanatarea pe mediul Sabouraud
D. Este recomandata tuturor pacientelor asimptomatice
E. Este rezervata pacientelor simptomatice la care examenul nativ este pozitiv
CM
11.Tratamentul topic in infectiile genitale fungice consta in administrarea de:
A. Miconazol
B. Amoxicilina
C. Ketoconazol
D. Clotrimazol
E. Ampicilina
CS
12.Durata tratamentului topic in infectiile genitale joase fungice este de:
A. 7-14 zile
B. 4 zile
C. 20 zile
D. 16 zile
E. 1-2 zile
CM
13.In cazul formelor recurente de infectii genitale joase fungice se recomanda:
A. Terapie de intretinere de cel putin 2 luni
B. Terapie de intretinere de cel putin 3 luni
C. Administrarea initiala a unui preparat per os timp de 10 zile
D. Terapie de intretinere de cel putin 6 luni
E. Administrarea initiala a unui preparat per os timp de 14 zile
CM
14.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la vaginoza bacteriana:
A. Este cea mai frecventa cauza de leucoree la femeie in perioada fertila
B. Are profilul epidemiologic al unei boli cu transmitere sexuala
C. Este cea mai frecventa cauza de prurit vulvar la femeie in perioada fertila
D. Este cea mai frecventa cauza de amenoree la femeie in perioada fertila
E. Este transmisa pe cale sexuala
CM
15.Simptomatologia in vaginoza bacteriana este:
A. Leucoree pruriginoasa
B. Leucoree alb-branzoasa
C. Leucoree apoasa, aerata
D. Miros vaginal neplacut "de peste" perceput frecvent dupa un contact sexual
E. Disurie
CM
16.Cei mai importanti agenti patogeni implicati in etiologia bolii inflamatorii pelvine sunt:
A. Chlamydia trachomatis
B. Trichomonas vaginalis
C. Gardnerella vaginalis
D. Treponema pallidum
E. Neisseria gonorrhoeae
CM
17.Care din urmatoarele subtipuri de sifilis apar ca forme diseminate:
A. Tertiar
B. Primar
C. Secundar
D. Latent
E. Cuaternar
CM
18.Transmiterea infectiilor cu Treponema pallidum se realizeaza predominant:
A. Cutanat
B. Pe cale sexuala
C. Prin dezinfectia neeficienta a suprafetelor
D. Transplacentar
E. Prin lipsa de igiena
CS
19.Agentul etiologic in sifilisul genital este:
A. Treponema pallidum
B. Neisseria gonorrhoeae
C. Gardnerella vaginalis
D. Trichomonas vaginalis
E. Chlamydia trachomatis
CM
20.Regimul standard in tratamentul infectiei cu Trichomonas vaginalis este:
A. Administrarea de Metronidazol
B. Administrarea de Tinidazol
C. Administrarea de Penicilina
D. Tratarea partenerilor sexuali
E. Derivati de nitroimidazol 2 g in doza unica
Test 2
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la sifilisul genital:
A. Incidenta este in crestere in majoritatea tarilor dezvoltate
B. Este inalt contagioasa
C. Este o afectiune de obicei latenta
D. Poate fi clasificat in primar, secundar, latent, tertiar si congenital
E. Este o afectiune cronica
CM
2.Tratamentul chirurgical in boala inflamatorie pelvina este rezervat:
A. Tuturor formatiunilor anexiale voluminoase, indiferent de raspunsul la tratamentul antibiotic
B. Femeilor ce nu doresc sa mai aiba o sarcina
C. Formatiunilor anexiale voluminoase persistente dupa tratamentul antibiotic
D. Formelor de BIP ce nu raspund la tratamentul medicamentos
E. Formelor complicate cu peritonita generalizata
CS
3.Regimul antimicrobian administrat ambulator in boala inflamatorie pelvina este format din:
A. Cefalosporine generatia III doza unica urmata de Doxiciclina 300 mg de doua ori/zi si
Metronidazol 500 mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile
B. Cefalosporine generatia III doza unica urmata de Doxiciclina 100 mg de doua ori/zi si
Metronidazol 500 mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile
C. Cefalosporine generatia II doza unica urmata de Doxiciclina 200 mg de doua ori/zi si
Metronidazol 500 mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile
D. Cefalosporine generatia III doza unica urmata de Doxiciclina 100 mg de doua ori/zi si
Metronidazol 500 mg de doua ori/zi per os, timp de 7 zile
E. Cefalosporine generatia III doza unica urmata de Doxiciclina 300 mg doza unica si Metronidazol
100 mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile
CS
4.Standardul de aur in diagnosticarea bolii inflamatorii pelvine este:
A. Ecografia pelvina
B. Laparascopia
C. Laparatomia
D. Tomografia computerizata
E. Evidentierea leucocitozei in secretia vaginala
CS
5.Cervixul "zmeuriu" este caracteristic:
A. Colpitei sifilitice
B. Colpitei trichomoniazice
C. Colpitei din vaginoza bacteriana
D. Colpitelor de natura bacteriana
E. Colpitei micotice
CM
6.Trichomonas vaginalis poate fi identificat prin:
A. Examinarea microscopica directa a continutului vaginal
B. Frotiuri colorate cu albastru de metilen
C. Frotiuri colorate May-Grunwald-Giemsa
D. Preparat nativ cu KOH 10%
E. Insamantare pe medii de cultura sau teste imunologice
CS
7.Incidenta vulvovaginitei micotice in timpul sarcinii este de aproximativ:
A. 5%
B. 30%
C. 50%
D. 15%
E. 10%
CM
8.Caracteristicile leucoreei din infectia fungica sunt:
A. Leuocoree albicioasa, branzoasa, aderenta de mucoasa
B. Leucoree spumoasa, abundenta
C. Leucoree densa, abundenta
D. Leucoree apoasa, abundenta
E. Leucoree cu miros neplacut "de peste"
CM
9.Mediile de cultura pe care se pot izola tulpinile de Candida prin insamantare sunt:
A. Giemsa
B. Sabouraud
C. Chocolat
D. May-Grumwald
E. Nickerson
CS
10.Examenul microscopic nativ este caracterizat de prezenta celulelor epiteliale cu aspect granular
"clue cells" in care din urmatoarele patologii:
A. Vulvovaginita fungica
B. Vaginoza bacteriana
C. Trichomoniaza
D. Sifilis genital
E. Boala inflamatorie pelvina
CM
11.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la Trichomonas vaginalis:
A. Este un protozoar anaerob
B. Este un protozoar imobil
C. Este un protozoar adaptat in tractul genital si urinar inferior
D. Este un protozoar flagelat
E. Dezvoltarea sa este favorizata de prezenta unui pH vaginal acid
CM
12.Simptomatologia in infectia cu Trichomonas vaginalis prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Prurit intens si arsuri vulvo-vaginale
B. Leuocoree neprurginoasa, aderenta de peretii vaginali
C. Leucoree alb-cenusie
D. Leucoree alba, fara miros
E. Leucoree cenusie sau verzuie
CM
13.Ulceratia caracteristica leziunii primare din sifilisul genital prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este de dimensiuni mari, ovalara
B. Este dureroasa
C. Este bine delimitata, cu margini netede si indurate
D. Este mica, ovalara
E. Este acompaniata de adenopatie inghinala uni- sau bilaterala
CS
14.Tratamentul de electie in sifilisul genital este:
A. Metronidazol
B. Cefalosporine generatia a III-a
C. Fluconazol
D. Penicilina retard
E. Clindamicina
CM
15.Boala inflamatorie pelvina nelegata de o boala cu transmitere sexuala apare dupa:
A. Infectia cu Candida albicans
B. Colposcopie
C. Vulvovaginita micotica
D. Histerosalpingografie
E. Insertia dispozitivelor intrauterine
CS
16.Testul cu specificitate inalta, dar cu accesabilitate redusa in diagnosticarea sifilisului genital este:
A. Preparatul nativ cu KOH 10%
B. Examinarea exsudatului seros prin Imunofluorescenta directa
C. Examinarea exsudatului la microscopul cu camp intunecat
D. VDRL
E. Testul de imunofluorescenta indirecta
CM
17.Diagnosticul paraclinic al infectiilor genitale joase, afirmatii false:
A. Candida spp: identificarea micelilor in preparatul nativ prelucrat cu solutie KOH 10-20%
B. Gardnerella vaginalis: test olfactiv cu solutie de hidroxid de amoniu 10% (miros "de flori de tei")
C. Gardnerella vaginalis: test olfactiv cu KOH 10% (miros "de peste")
D. Gardnerella vaginalis si Trichomonas vaginalis se dezolta mai ales in mediu acid
E. Candida spp: identificarea sporilor in preparatul nativ prelucrat cu solutie de hidroxid de sodiu
10%
CS
18.Tratamentul candidozei vaginale se poate face cu:
A. Cotrimoxazol
B. Prima linie de tratament este voriconazolul
C. In formele complicate cu anexita recidivanta se poate recurge chiar la tratament chirugical (BIP)
D. Clotrimazol
E. Cefalosporina de generatia a III-a
CM
19.Ecografia endovaginala in boala inflamatorie pelvina evidentiaza prezenta :
A. Fluid intraperitoneal
B. Stenoze tubo-ovariene
C. Hidrosalpinx
D. Adenopatie inghinala bilaterala
E. Abcese tubo-ovariene
CM
20.Manifestarile clinice in boala inflamatorie pelvina sunt reprezentate de, cu exceptia :
A. Formele subacute evolueaza asimptomatic o perioada scurta de timp
B. Formele cronice prezinta ca manifestare principala durerea pelvina
C. Formele subacute se pot manifesta direct prin infertilitate
D. Formele cronice se pot manifesta direct prin aparitia sarcinii extrauterine
E. Formele acute prezinta ca simptom principal febra
Test 3
CS
1.Antibioticul de electie in sifilisul genital este:
A. Imipenem
B. Clindamicina
C. Penicilina
D. Metronidazol
E. Doxiciclina
CM
2.Despre sifilisul genital putem afirma:
A. Incidenta este in scadere in majoritatea tarilor dezvoltate
B. Este o afectiune acuta, de obicei activa, moderat contagioasa
C. Este determinat de infectia cu Trichomonas vaginalis
D. Antibioticul de electie este Clindamicina, mai ales forma retard
E. Initial apare o macula, apoi o papula ce se erodeaza rapid
CM
3.Boala inflamatorie pelviana este determinata de infecții ale:
A. Ovarului
B. Salpingelui
C. Uterului
D. Structurile adiacente pelvine
E. Vulvei
CM
4.Proliferarea fungica este favorizată de:
A. Tratamentul cu antibiotice, corticoizi, citostatice
B. Sexul neprotejat cu partener unic
C. Diabet zaharat, obezitate, stări de imunosupresie
D. Sarcina si dușuri intravaginale
E. Anticonceptionale, lenjerie din materiale sintetice
CM
5.Despre sifilisul genital se poate afirma:
A. Este o afecțiune cronică,foarte contagioasă
B. Etiologia - Treponema pallidum
C. Are incidenta în scădere în majoritatea țărilor dezvoltate
D. Tratamentul - penicilina
E. Leziunea primara - sancrul moale
CM
6.Vaginoza bacteriana:
A. Are o prevalenta deplin cunoscuta: 12-61% populația generala si 10-30% la gravide
B. Reprezintă un dezechilibru complex al florei vaginale normale
C. Nu este considerată o infecție transmisă pe cale sexuală
D. Simptomatologia este dominată de mirosul vaginal neplacut, "de peste"
E. Flora secretoare de acid lactic este înlocuită de una mixta
CM
7.Identificarea sporilor sau miceliilor în infecțiile fungice se poate face astfel:
A. Frotiu în colorație Gram sau Giemsa
B. Examen local IRM cu substanța de contrast iodata
C. Examenul preparatului nativ cu soluție de KOH 5-6%
D. Frotiu colorat cu albastru de metilen
E. Examenul preparatului nativ cu soluție de KOH 10-20%
CM
8.In infectiile fungice examenul local releva:
A. Senzatie de arsura
B. Congestia vulvei
C. Escoriatii si depozite alb-branzoase
D. In forma cronica pacienta prezinta simptomatologie intensa
E. Vaginul are aspect normal