Nefrologie

Boala cronica renala

Test 1
CM
1.Indicatori ai lezarii rinchiului, ca si criteriu de diagnostic al bolii cronice de rinichi sunt:
A. Hematurie, cilindri hematici
B. Proteinurie < 150 mg/zi
C. Rata filtrarii glomerulare > 60 ml/min/1,73 m2
D. Albuminurie > 30 mg/zi
E. Leziuni histologice ale rinichiului (biopsie renala)
CM
2.Printre criteriile de diagnostic ale bolii cronice de rinichi se numara:
A. Leziuni structurale ale rinichiului diagnosticate prin examene imagistice
B. Anomalii electrolitice datorate disfunctiilor tubilor renali
C. Proteinurie > 50 mg/zi
D. Rata filtrarii glomerulare mai mica de 60 ml/min/1,73 m2
E. Albuminuria > 30 mg/zi
CM
3.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la definitia bolii cronice de rinichi
A. Este definita de anomalii renale care influenteaza starea de sanatate
B. Este definita prin anomalii ale functiei rinichiului
C. Este definita de anomalii renale care au o durata mai mare de 1 luna
D. Este definita de anomalii renale care au o durata mai mare de 3 luni
E. Este definita prin anomalii ale structurii rinichiului
CM
4.Conditiile asociate unui risc crescut de boala cronica de rinichi sunt:
A. Expunere cronica la nefrotoxice
B. Boli cardio-vasculare
C. HTA
D. Greutate peste 3 kg la nastere
E. Diabet zaharat
CM
5.Nefrotoxicele cunoscute care sunt asociate cu un risc crescut de boala cronica de rinichi sunt:
A. Sarurile de litiu
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Siliciul
D. Manganul
E. Plumbul
CM
6.In interval de 3 luni, pentru confirmarea bolii cronice de rinichi sunt necesare determinarea
oricaror trei determinari anormale ale:
A. Raportului albumina/creatinina urinara
B. FSH, TSH
C. Creatinina serica
D. ERFG
E. Anomalii imagistice ale rinichiului
CM
7.Diagnosticul pozitiv al bolii cronice de rinichi presupune demonstrarea:
A. Scaderea PCR, Calcitoninei sub valorile normale
B. Reducerii eRFG sub 60 ml/min/1,73 m2
C. Caracterul cronic al modificarilor patologice
D. Caracterul subacut initial al modificarilor patologice
E. Prezentei indicatorilor de leziune a rinichiului
CM
8.Diabetul insipid nefrogen caracteristic bolii cronice de rinichi prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Cilindri leucocitari
B. Poliurie
C. Cilindri hematici
D. Polidipsie hiperglicemica
E. Polidipsie normoglicemica
CM
9.Sindromul Fanconi ca si indicatori ai leziunilor rinichiului prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Corpi grasosi
B. Acidoza tubulara
C. Aminoacidurie
D. Cilindri granulosi
E. Glicozurie
CM
10.Leziunile structurale ale rinichiului incadrate ca si indicatori ai leziunilor rinichiului care pot fi
evidentiate prin explorari imagistice sunt:
A. Displaziile renale chistice
B. Polichistoza renala
C. Sindrom Bartter (Gitelman)
D. Hidronefroza
E. Tumori renale
CM
11.Sindromul Barter(Gitelman) ca si indicator al leziunilor rinichiului presupune urmatoarele
modificari paraclinice:
A. Hipokaliurie
B. Hiperkaliemie
C. Hipokaliemie
D. Acidoza metabolica
E. Pierdere urinara de magneziu
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la albuminurie:
A. Poate fi masurata semicantitativ cu bandaleta reactiva (dipstick)
B. Poate fi masurata in urina spontan emisa
C. Este un semn tardiv al glomerulopatiilor
D. Cresterea ei peste 30 mg/zi a fost asociata cu marirea riscului renal
E. Poate fi masurata doar in urina colectata pe 24 ore
CM
13.Metodele de masurare a albuminuriei sunt:
A. Semicantitative - bandaleta reactiva (disptick)
B. Semicantiative - in urina colectata intr-o perioada de 24 ore (mg albumina/24 ore)
C. Cantitative - bandaleta reactiva (dipstick)
D. Cantitative - raport albumina/creatinina urinara
E. Cantitative - mg albumina/g creatinina urinara
CM
14.Raportul dintre albumina si creatinina in urina spontan emisa:
A. Poate fi utilizat pentru triaj
B. Corecteaza variatia concentrarii urinii
C. Trebuie confirmat prin masurarea albuminuriei in urina colectata intr-un interval determinat de
timp
D. Nu este un indicator bun al pierderii urinare de proteine
E. Poate fi utilizat pentru monitorizare
CM
15.Categoria de risc A2 in boala cronica de rinichi in functie de albuminurie/proteinurie incadreaza
urmatoarele:
A. Proteinurie 150-500 mg/24 ore
B. Albuminurie 30-300 mg/24 ore
C. Raport proteine/creatinina in urina spontan emisa < 30 mg/g
D. Urme - 1+ pe bandaleta indicatoare
E. Raport albumina/creatinina in urina emisa spontan > 300 mg/g
CM
16.Categoria A3 de risc in boala cronica de rinichi in functie de albuminurie incadreaza urmatoarele:
A. Raport albumina/creatinina in urina emisa sponta > 300 mg/g
B. Raport proteine/creatinina in urina emisa spontan < 15 mg/g
C. Albuminurie > 300 mg/24 ore
D. Proteinurie < 150 mg/24 ore
E. Bandaleta indicatoare < 1+
CM
17.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la estimarea ratei de filtrare glomerulara (eRFG):
A. Foloseste ca si indicator varsta
B. Foloseste ca si indicator valoarea ureei serice
C. Foloseste ca si indicator creatinina serica
D. Foloseste ca si indicator valoarea calcitoninei serice
E. Foloseste ca si indicator etnia
CM
18.Estimarea RFG bazata pe cistatina C serica (sau pe combinatia cistatina C- creatinina) este
indicata atunci cand:
A. Nu exista indicatori de leziune a rinichiului
B. Filtrarea glomerulara are valori de granita la estimarea bazata numai pe creatinina serica
C. Pacientii sunt incadrati pe lista de transplant renal
D. Filtrarea glomerulara este mult scazuta
E. Exista indicatori de leziune a rinichiului
CM
19.Manifestarile clinice in stadiul G3a conform stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa
KDIGO) sunt:
A. HTA
B. Acidoza
C. Malnutritie
D. Hiperlipoproteinemie
E. Boala renala primara
CM
20.Manifestarile clinice in stadiul G2 conform stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa
KDIGO) sunt:
A. Hiperkaliemie
B. HTA
C. HVS
D. Boala renala primara
E. Hiperlipoproteinemie
Testul 2
CS
1.Valoarea eRFG in stadiul G3b conform stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa KDIGO)
este de:
A. 60-89 ml/min/1,73 m2
B. 20-44 ml/min/1,73 m2
C. > 90 ml/min/1,73 m2
D. 30-44 ml/min/1,73 m2
E. 45-59 ml/min/1,73 m2
CS
2.O valoare eRFG de 45-59 ml/min/1,73 m2 incadreaza boala cronica de rinichi in stadiul (modificat
dupa KDIGO):
A. G1
B. G2
C. G4
D. G3a
E. G3b
CM
3.Descrierea stadiul G3b conform stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa KDIGO)
cuprinde urmatoarele:
A. Asociere de alterari ale metabolismului mineral
B. Manifestare clinica: malnutritia
C. Moderat pana la sever scazut
D. Sever scazut
E. Valoarea eRFG 30-44 ml/min/1,73 m2
CM
4.Alegeti caracteristicile stadiului G5 conform stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa
KDIGO):
A. Valoarea eRFG < 50 ml/min/1,73 m2
B. Manifestare clinica: leziuni viscerale uremice
C. Valoarea eRFG < 30 ml/min/1,73 m2
D. Manifestare clinica: malnutritie
E. Manifestare clinica: acidoza
CM
5.Printre leziunile viscerale uremice care pot aparea ca si manifestare clinica in stadiul G5 conform
stadiilor bolii cronice de rinichi (modificat dupa KDIGO) se numara:
A. Pleurezie
B. Pericardita
C. Encefalopatie
D. Polineuropatie
E. Gastro entero-colita
CM
6.Testele de triaj pentru boala cronica de rinichi sunt:
A. VSH
B. Proteinuria
C. Valoarea eRFG
D. LDH
E. Valoarea CK-MB
CM
7.In categoria risc minim in functie de albuminurie si eRFG in boala cronica de rinichi sunt
incadrate urmatoarele subtipuri:
A. Categoria G3 conform eRFG si A1 conform albuminuriei
B. Categoria G1 conform eRFG si A1 conform albuminuriei
C. Categoria G1 conform eRFG si A2 conform albuminuriei
D. Categoria G2 conform eRFG si A1 conform albuminuriei
E. Categoria G1 conform eRFG si A3 conform albuminuriei
CS
8.Pentru confirmarea bolii cronice de rinichi sunt necesare:
A. Trei determinari anormale ale eRFG si RAC intr-un interval de 6 luni
B. 5 determinari anormale ale eRFG si RAC intr-un interval de 3 luni
C. Trei determinari anormale ale eRFG si RAC intr-un interval de 3 luni
D. Doua determinari anormale ale eRFG intr-un interval de 2 luni
E. Trei determinari anormale ale eRFG si LDH intr-un interval de 3 luni
CM
9.In categoria de risc mediu in functie de albuminurie si eRFG in boala cronica de rinichi sunt
incadrate urmatoarele subtipuri:
A. Categoria G3a conform eRFG si A2 conform albuminuriei
B. Categoria G4 conform eRFG si A1 conform albuminuriei
C. Categoria G3b conform eRFG si A1 conform albuminuriei
D. Categoria G1 conform eRFG si A3 conform albuminuriei
E. Categoria G2 conform eRFG si A3 conform albuminuriei
CS
10.Un raport albumina/creatinina in urina (mg/g) de 70 mg/g, cu o albuminurie determinata cu
bandaleta indicatoare cu urme - 1+, si un eRFG de 20 ml/min/1,73 m2 este tipica carei categorii de
risc:
A. Minim
B. Mediu
C. Mare
D. Foarte mare
E. Mic
CS
11.Un raport albumina/creatinina in urina(mg/g) > 300 mg/g cu un eRFG de 50 ml/min/1,73 m2 se
incadreaza in care din urmatoarele categorii de risc ale bolii cronice de rinichi:
A. Mediu
B. Foarte mare
C. Mic
D. Minim
E. Mare
CS
12.Tinta principala a tratamentului de reducere a progresiei bolii cronice de rinichi este:
A. Sistemul parasimpatic
B. Sistemul simpatic
C. Sistemul renina angiotensina aldosteron
D. Formarea enzimei de conversie
E. Conversia angiotensina I-angiotensina II
CM
13.Principalii determinanti ai progresiei bolii cronice de rinichi sunt:
A. Indicatorii de leziune conferiti de punctia biopsie renala
B. Valoare eRFG la momentul diagnosticului
C. Albuminuria
D. Presiunea arteriala
E. Boala renala primara
CS
14.Pentru evaluarea progresiei bolii cronice de rinichi folosind dinamica valorilor eRFG sunt
necesare:
A. Cel putin trei determinari intr-un interval de 12-24 luni
B. Cel putin doua determinari in 48 luni
C. Cel putin o determinare intr-un interval de 12-24 luni
D. Cel putin trei determinari in trei luni consecutive
E. Cel putin trei determinari intr-un interval de 6-12 luni
CM
15.Modificarea stilului de viata in boala cronica de rinichi cuprinde urmatoarele modificari:
A. Aportul de sare < 6 g/zi
B. Aportul de energie 35 kcal/kg/zi la cei sub 60 de ani si 30-35 kcal/kg/zi la pacientii peste 60 de
ani
C. Indice de masa corporala 30-35 kg/m2
D. Renuntare la fumat
E. Aportul de proteine 1,1 g/kg zi pentru eRFG <30/ml/min/1,73 m2
CM
16.Obiectivele ale tratamentului de prevenire a progresiei bolii cronice de rinichi cuprind
urmatoarele:
A. Presiunea arteriala la diabetici incadrati in grupul A2 <140/90
B. Declinul eRFG cat mai aproape de -1 ml/min/1,73 m2 an
C. Presiunea arteriala la diabetici incadrati in grupul A3 <130/80
D. Presiunea arteriala la diabetici incadrati in grupul A2 <130/80
E. Proteinuria < 0,3 g/g Cr
CM
17.Efectele reducerii aportului de sare in boala cronica de rinichi sunt:
A. Diminuarea proteinuriei
B. Potentarea actiunii beta blocantelor
C. Scaderea presiunii arteriale sistemice
D. Potentarea actiunii inhibitorilor SRAA
E. Cresterea presiunii arteriale intraglomerulare
CM
18.Antihipertensivele de prima intentie atunci cand albuminuria este mai mare de 300 mg/g
creatinina sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Antiaritmice
C. Blocantii receptorilor de angiotensina I
D. Beta blocante
E. Blocantii canalelor de calciu
CM
19.Asocierea inhibitorilor de enzima de conversie a angiotensinei si a blocantilor receptorilor
angiotensinei I in boala cronica de rinichi prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Scaderea riscului de injurie acuta a rinichiului
B. Reducerea mai pronuntata a proteinuriei
C. Cresterea riscului de hiperkaliemie
D. Nu amelioreaza semnificativ riscul cardio-vascular
E. Ameliorarea semnificativa a riscului renal
CM
20.In afara de reducerea presiunii arteriale, efectul favorabil al inhibitorilor enzimei de conversie a
angiotensinei si cele ale blocantilor receptorilor angiotensinei I asupra progresiei bolii cronice de
rinichi sunt:
A. Vasodilatatia arteriolei eferente
B. Reducerea presiunii de perfuzie a glomerulului
C. Vasoconstrictia arteriolei aferente
D. Vasoconstrictia arteriolei eferente
E. Cresterea presiunii de perfuzie a glomerulului
Test 3
CM
1.Consecintele nedorite mai frecvente la initierea tratamentului cu inhibitori ai SRAA sunt:
A. Reducerea marcata a eRFG la toti pacientii cu boala cronica de rinichi
B. Cresterea riscului de injurie acuta a rinichiului in caz de hipotensiune
C. Anularea autoreglarii perfuziei renale
D. Reducerea marcata a eRFG la pacientii cu stenoze bilaterale ale arterelor renale
E. Cresterea riscului de injurie acuta a rinichiului in caz de hipovolemie
CM
2.Modul de actiune al diureticelor saluretice in boala cronica de rinichi este:
A. Inhiba resorbtia sodiului
B. Actioneaza la polul endolumenal al celulelor tubulare ale ansei Henle (tiazidice)
C. Efectul diuretic este invers proportional cu cantitatea de sodiu din urina primitiva
D. Actioneaza la polul endolumenal al celulelor tubulare distale (tiazidice)
E. Stimuleaza resorbtia sodiului
CM
3.Alegeti din urmatoarele caracteristicile diureticelor tiazidice utilizate in boala cronica de rinichi:
A. Cresterea dozelor nu este indicata odata cu reducerea eRFG
B. Hidroclorotiazida, posologie: 50-100 pana la 200 mg/zi
C. Efectul lor diuretic este limitat cand eRFG scade sub 50 ml/min
D. Sunt indicate in monoterapie numai in stadiile 1-3 ani, in doze crescande cu reducerea eRFG
E. Au o eficienta natriuretica crescuta comparativ cu diureticele de ansa
CM
4.Diureticele de ansa in tratamentul bolii cronice de rinichi:
A. Se administreaza in doze mai mici cand eRFG este mai mic de 10-15 ml/min
B. In caz de rezistenta, actiunea lor poate fi potentata prin asociere cu tiazidice
C. Sunt de electie in stadiile mai mari de G3b
D. In caz de rezistenta, actiunea lor poate fi potentata prin asociere de blocante de canale de calciu
E. Asocierea diureticelor cu inhibitorii sistemului RAA nu este eficienta
CM
5.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la blocantele canalelor de calciu:
A. Non-dihidropiridinele in combinatie cu inhibitorii enzimei de conversie reduc aditional
proteinuria din nefropatia diabetica
B. Dihidropiridinele in combinatie cu diureticele de ansa reduc proteinuria din nefropatia diabetica
C. Non-dihidropiridinele in combinatie cu inhibitorii enzimei de conversie au efect cardiodepresor
D. Dihidropiridinele in combinatie cu inhibitorii enzimei de conversie reduc aditional proteinuria
din nefropatia diabetica
E. Non-dihidropiridinele in combinatie cu dihidropiridinele reduc proteinuria din nefropatia
diabetica
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la controlul dislipidemiei in boala cronica de rinichi:
A. Tratamentul este indicat doar la pacientii diabetici de peste 50 de ani
B. Este recomandata ajustarea dozelor, deoarece statinele prezinta o toxicitate mai mare in BCR
C. Tratamentul este indicat la pacientii de peste 50 ani cu hipercolesterolemie
D. Tratamentul este indicat la pacientii sub 50 ani cu hipercolesterolemie diabetici
E. Tratamentul este indicat la pacientii sub 50 ani cu hipercolesterolemie cu antecedente de
evenimente ocluzive
CS
7.Controlul intensiv al glicemiei in boala cronica de rinichi este sugerat de o valoare tinta a HbA1c
mai mica de:
A. 6%
B. 7%
C. 9%
D. 5%
E. 8%
CM
8.Controlul intensiv al glicemiei in boala cronica de rinichi prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Amelioreaza complicatiile macrovasculare ale diabetului zaharat
B. Amelioreaza complicatiile microvasculare ale diabetului zaharat
C. Reducerea frecventei de aparitie a microalbuminuriei in nefropatia diabetica
D. Reducerea frecventei de aparitie a macroalbuminuriei in nefropatia diabetica
E. Reducerea eRFG in nefropatia diabetica
CS
9.Tulburarile metabolismului hidro-electrolitic si acido bazic apar de obicei in boala cronica de
rinichi la o valoare eRFG mai mica de:
A. 50 ml/min
B. 60 ml/min
C. 10 ml/min
D. 30 ml/min
E. 20 ml/min
CM
10.Instalarea de tulburari ale metabolismului hidroelectrolitic si acidobazic in stadii incipiente de
boala cronica de rinichi aduce in discutie care din urmatoarele circumstante specifice:
A. Nefropatii tubulo-interstitiale
B. Patologie maligna prostatica
C. Patologie maligna vezicala
D. Medicamente
E. Disfunctii endocrine
CM
11.Cauzele hiperpotasemiei in BCR sunt
A. Alcaloza
B. Acidoza
C. Hipervolemie
D. Aport crescut
E. Hipovolemie
CM
12.Pericardita la pacienti cu BCR. Afirmatii false:
A. Tratamentul consta in corticoterapia orala
B. Tratamentul consta in sedinte frecvente de dializa fara heparinare pentru a evita sangerarea
intraperiardica
C. De obicei este putin exudativa
D. Are rasunet hemodinamic redus
E. Apare la eRFG peste 15 ml/min,constituie o indicatie majora de initiere a tratamentului prin
dializa
CM
13.Urmatorii sunt indicatori ai lezarii rinichiului, cu exceptia:
A. Hematurie, cilindri hematici
B. Anomalii electrolitice
C. Albuminurie <30mg/zi sau Proteinurie <150 mg/zi
D. Leziuni histologice ale rinichiului
E. Rata filtrarii glomeruralare mai mare de 60 ml/min/1,73 m2
CM
14.Urmatoarele conditii sunt asociate unui risc crescut de Boala cronica de rinichi, cu exceptia:
A. Diabet zaharat
B. Boli ale colecistului
C. HTA
D. Greutate peste 2,5 kg la nastere
E. LES
CM
15.Urmatoarele substante nu sunt considerate nefrotoxice asociate unui risc crescut de boala cronica
de rinichi:
A. IECA
B. AINS
C. Renina
D. Benzina
E. Plumb
CM
16.Asociati urmatorii indicatori ai lezarii rinichilor cu semnificatia lor clinica:
A. Acidoza sistemica cu urini alcaline in diabet insipid nefrogen
B. Aminoacidurie, glicozurie si acidoza tubulara in acidoza tubulara renala
C. Hematuria microscopica cu hematii dismorfe in glomerulopatii
D. Cilindri hematici in glomerulonefrite proliferative
E. Poliurie, polidipsie normoglicemica in sindromul Fanconi
CS
17."Etalonul de aur" in determinarea ratei de filtrare glomerulara, este:
A. Clearance-ul creatininei
B. Clearance-ul potasiului
C. Clearance-ul inulinei
D. Clearance-ul acidului uric
E. Clearance-ul ureei
CM
18.Urmatoarele sunt manifestari clinice in stadiul G3a al BCR:
A. Hiperlipoproteinemie
B. Retentie azotata
C. HTA in 60-70% din cazuri
D. Anemie in 12% din cazuri
E. Hipertrofie ventriculara dreapta
CS
19.Un pacient cu eRFG de 33ml/min/1,73 m2, in ce stadiu BCR se va afla?:
A. G4
B. G5
C. G3a
D. G2
E. G3b
CS
20.Un pacient ce prezinta polineuropatie si pericardita uremica, cu HTA, acidoza, hiperpotasemie si
malnutritie, in ce stadiu BCR ar putea fi incadrat?:
A. G5
B. G3b
C. G3a
D. G4
E. G2
Test 4
CS
1.Un pacient in stadiul G4 conform eRFG si A3 conform albuminuriei in BCR, la ce interval de
timp va trebui monitorizat?:
A. 10 luni
B. Mai putin de 3 luni
C. 12 luni
D. 4 luni
E. 6 luni
CM
2.Urmatoarele mecanisme genereaza glomeruloscleroza, cu exceptia:
A. Hipertensiune intraglomerulara
B. Proteinurie crescuta
C. Hiperfiltrare
D. Hipotensiune intraglomerulara
E. Proteinurie scazuta
CM
3.Modificarea stilului de viata in BCR, presupune urmatoarele, cu exceptia:
A. Aport de proteine >1g/kg/zi pentru eRFG <30 ml/min
B. Mers pe jos 30 min/zi, 5 zile/saptamana
C. Aport de sare <6g/zi
D. Renuntare la fumat
E. Indice de masa corporala >25 kg/m2
CM
4.Alegeti efectele substantelor care conduc la contraindicarea asocierii IECA/sartani cu AINS, in
BCR?:
A. Deoarece IECA/sartani fac vasodilatatie pe arteriola aferenta
B. Deoarece IECA/sartani fac vasodilatatie pe arteriola eferenta
C. Deoarece AINS inhiba vasodilatatia arteriolei eferente
D. Este indicata asocierea celor 2 in BCR
E. Deoarece AINS inhiba vasodilatatia arteriolei aferente
CM
5.Cauze de hiperpotasemie in BCR:
A. Hipovolemie si acidoza
B. Hipercatabolism (hemoliza, sangerari digestive)
C. Aport crescut prin fructe, legume, substituenti ai sarii de bucatarie
D. Asocierea inhibitorilor SRAA cu AINS
E. Administrarea minimala a inhibitorilor SRAA
CM
6.Urmatoarele sunt consecinte metabolice ale acidozei cronice:
A. Hipercatabolism muscular
B. Cresterea resorbtiei tesutului osos
C. Accelerarea progresiei BCR
D. Scaderea rezistentei la insulina
E. Cresterea formarii tesutului osos
CM
7.Alterarea metabolismului mineral din BCR, determina:
A. Calcificari ale peretelui arterial
B. Cresterea riscului de fracturi
C. Scaderea riscului de fracturi osoase
D. Riscul de morbiditate/mortalitate cardiovasculara crescut
E. Anomalii ale scheletului osos
CM
8.Urmatoarele modificari osoase histopatologice se intalnesc in osteodistrofia renala:
A. Leziuni mixte
B. Osul dinamic
C. Osteitis fibrosa
D. Osul adinamic
E. Osteomalacia
CS
9.Turnover osos crescut, mineralizare anormala si volum osos normal, in ce tip histopatologic de
modificari osoase le gasim?:
A. Osul dinamic
B. Osul adinamic
C. Leziuni mixte
D. Osteomalacie
E. Osteitis fibrosa
CS
10.Urmatorii sunt inhibitori ai calcificarii, cu exceptia:
A. Pirofosfat
B. Fetuina A
C. Bone morphogenetic protein-2
D. Osteoprotegerina
E. Proteine matriceala Gla
CM
11.Disfunctia endoteliala este amplificata de urmatoarele conditii specifice BCR:
A. Dislipidemie
B. Inflamatie
C. Toxine uremice
D. Stresul oxidativ
E. Hipohomocisteinemie
CM
12.Urmatoarele nu sunt complicatii digestive, in BCR:
A. Pirozis
B. Greata si varsaturile
C. Ischemie mezocolonica
D. Dismicrobismul
E. Sangerari digestive acute si cronice
CM
13.Factorii patogenici principali ai pancreatitei din BCR, sunt:
A. Calculii biliari
B. Medicamentele
C. Hiperparatiroidismul secundar
D. Hipertrigliceridemia
E. Hiperparatiroidismul primar
CM
14.Patogenia anemiei renale:
A. Reducerea productiei renale de eritropoietina
B. Scaderea duratei de viata a eritrocitelor
C. Cresterea raspunsului seriei rosii la eritropoietina
D. Reducerea raspunsului seriei rosii la eritropoietina
E. Deficitul de fier
CM
15.Urmatoarele sunt complicatii hematologice in BCR:
A. Anemia renala
B. Poliglobulie
C. Disfunctia trombocitara
D. Trombocitoza reactiva
E. Tulburarile mecanismelor de protectie
CM
16.Urmatoarele sunt complicatii cutanate in BCR:
A. Calcifilaxia
B. Chiciura uremica
C. Dermopatia fibrozanta nefrogena
D. Hiperhidratarea tegumentelor
E. Pruritul uremic
CM
17.Urmatoarele sunt complicatii neuro-psihice in BCR:
A. Delirul
B. Depresia
C. Alterarea cognitiva
D. Encefalopatia uremica
E. Pruritul uremic
CS
18.Un pacient cu BCR risc mare, cu hematurie persistenta non-urologica, litiaza renala recurenta,
hiperkaliemie, acidoza si hiperfosfatemie persistente, ce indicatie de trimitere pentru consult
nefrologic are?:
A. Trimitere de urgenta
B. Toate raspunsurile sunt gresite
C. Trimitere imediata
D. Trimitere de rutina
E. Nu trebuie trimis la consult nefrologic
CM
19.Principalii determinanti ai progresiei BCR, sunt:
A. ERFG la momentul diagnosticului
B. Albuminuria
C. Presiunea arteriala
D. Boala renala primara
E. Varsta
CM
20.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la pruritul uremic:
A. La realizarea sa pot participa: sindromul malnutritie-inflamatie-ateroscleroza, cresterea
concentratiilor calciului in derm consecutiv hiperparatiroidismului secundar
B. Este localizat, dar nu generalizat
C. Este recomandata abordarea terapeutica gradata
D. Apare la 40% dintre bolnavii dializati
E. Prezinta accentuare diurna
Test 5
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la arteriolopatia calcifianta uremica:
A. Leziunea caracteristica include necroza dermului si calcificarile mediei vaselor arteriole mici
dermice si hipodermice
B. Leziunea caracteristica include necroza dermului si calcificarile intimei vaselor arteriole mici
dermice si hipodermice
C. Este legata patogenic de dezechilibrul dintre inhibitori si activatorii calcificarii vasculare
D. Leziunea caracteristica include pruritul uremic
E. Leziunea caracteristica include ulceratia epidermica
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la dermopatia fibrozanta nefrogena:
A. Nu exista un tratament eficient, dar unii pacienti raspund la doze mari de prednison
B. Este legata cauzal de administrarea substantelor de contrast pentru imagistica prin rezonanta
magnetica care contin gadolinium
C. Este o afectiune asemanatoare sclerozei sistemice
D. Este o afectiune frecventa
E. Apare la 40% dintre bolnavii dializati
CM
3.Encefalopatia uremica, aparuta ca si complicatie neuro-psihica a BCR prezinta urmatoarele
carateristici:
A. Constituie indicatie pentru initierea de urgenta a dializei
B. Este probabil produsa de compusii biguanidici retentionati in uremie
C. Se instaleaza progresiv la pacienti cu eRFG > 60 ml/min
D. Evolueaza de la apatie, tulburari de concentrare la confuzie, delir si coma
E. Este considerata ca avand natura toxica
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la polineuropatia periferica uremica:
A. Are ca substrat degenerescenta axonala
B. Poate fi decelata cand creatinina creste peste 2 mg/dl prin reducerea vitezei de conducere
C. Este senzitivo-motorie si are evolutie centripeta, simetrica
D. Este simptomatica ("talpi fierbinti") la toti pacientii
E. Are ca substrat demielinizarea axonala
CS
5.Planificarea pentru initierea tratamentului substitutiv renal in BCR trebuie facuta atunci cand
eRFG incepe sa scada sub:
A. 10 ml/min
B. 20 ml/min
C. 15 ml/min
D. 25 ml/min
E. 30 ml/min
CM
6.Inceperea tratamentului prin dializa este indicata in BCR atunci cand apar urmatoarele simptome
atribuite uremiei:
A. Malnutritie refractara la interventie dietetica
B. Serozite
C. Anomalii cognitive
D. Tulburari motorii
E. Tulburari hidroelectrolitice
CS
7.Inceperea tratamentului prin dializa in BCR este indicata atunci cand eRFG este cuprins intre:
A. 30-35 ml/min
B. 10-15 ml/min
C. 5-10 ml/min
D. 20-25 ml/min
E. 15-20 ml/min
CM
8.Indicatii de trimitere de urgenta pentru consult nefrologic a pacientilor cu BCR sunt:
A. HTA rezistenta la tratament
B. Hematurie non-urologica+cilindri hematici+albuminurie 300 mg/g Cr +/- HTA
C. ERFG < 15 ml/min
D. BCR cu risc mare/foarte mare
E. Acidoza severa
CM
9.Indicatii de trimitere de rutina pentru consult nefrologic a pacientilor cu BCR sunt:
A. Hematurie persistenta non-urologica
B. HTA rezistenta la tratament
C. BCR cu risc mare-foarte mare
D. Nefropatii ereditare
E. Progresie accelerata a BCR
CM
10.Indicatiile de trimitere imediata pentru consult nefrologic a pacientilor cu BCR sunt:
A. Acidoza severa
B. HTA rezistenta la tratament
C. Injurie acuta a rinichiului
D. RFG < 15 ml/min
E. Criza hipertensiva
CM
11.Precautii in administrarea litiului in BCR sunt:
A. Asocierea cu antiinflamatoare nesteroidiene este contraindicata
B. Este nefrotoxic dupa tratament prelungit
C. Poate creste creatinina serica cu 0.13 mg/dl
D. Este neurotoxic dupa tratament prelungit
E. Este ototoxic dupa tratament prelungit
CM
12.Precautii in administrarea opioizilor in BCR sunt:
A. Vor fi utilizati cu precautie cand eRFG scade sub 15 ml/min
B. Dozele vor fi reduse cand eRFG scade sub 45 ml/min
C. Dozele vor fi reduse cand eRFG scade sub 30 ml/min
D. Dozele vor fi reduse cand eRFG scade sub 15 ml/min
E. Dozele vor fi reduse cand eRFG scade sub 60 ml/min
CM
13.Precautii in administrarea analgezicelor sau a antiinflamatoarelor nesteroidiene in BCR:
A. De evitat cand eRFG scade sub 30 ml/min
B. Nu vor fi prescrise la pacientii tratati cu litiu
C. Tratamentul prelungit este contraindicat cand eRFG scade sub 30 ml/min
D. Nu vor fi asociate cu alte medicamente ototoxice (Furosemid)
E. De evitat cand eRFG scade sub 45 ml/min
CM
14.Precautiile in administrarea Penicilinei in BCR sunt:
A. Neurotoxicitatea cand eRFG scade sub 15 ml/min si sunt administrate doze mari
B. Ototoxicitatea cand eRFG scade sub 15 ml/min si sunt administrate doze mari
C. Nefrotoxicitatea cand eRFG scade sub 15 ml/min si sunt administrate doze mari
D. Risc de cristalurie cand eRFG scade sub 45 ml/min si sunt administrate doze mici
E. Risc de cristalurie cand eRFG scade sub 15 ml/min si sunt administrate doze mari
CM
15.Tratamentul cu antagonisti ai sistemului renina-angiotensina-aldosteron in BCR va fi intrerupt
temporar in caz de:
A. RFG scade sub 45 ml/min
B. RFG scade sub 30 ml/min
C. Pregatirea colonului pentru colonoscopie
D. Boli intercurente
E. Administrarea planificata a substantelor de radiocontrast
CM
16.Precautii la administrarea antagonistilor ai sistemului renina-angiotensina aldosteron in BCR
sunt:
A. Administrarea nu va fi oprita de rutina cand eRFG scade sub 30 ml/min
B. Cand eRFG scade sub 45 ml/min, este recomandata initierea tratamentului cu doza minima
C. Administrarea va fi oprita cand eRFG scade sub 30 ml/min
D. Tratatamentul va fi intrerupt temporar in caz de boli intercurente
E. De evitat la pacientii cu stenoza a arterei renale
CM
17.Precautii in administrarea tetraciclinei in BCR sunt:
A. Este recomandata reducerea dozelor cand eRFG scade sub 45 ml/min
B. Nu vor fi prescrise la pacienti tratati cu litiu
C. Pot creste retentia azotata
D. Este contraindicata asocierea cu alti agenti ototoxici (Furosemid)
E. Neurotoxicitate crescuta
CS
18.Precautii in administrarea Flurochinolonelor in BCR sunt:
A. Este recomandata reducerea dozelor cu 50% cand eRFG scade sub 45 ml/min
B. Este recomandata reducerea dozelor cu 50% cand eRFG scade sub 30 ml/min
C. Este recomandata reducerea dozelor cu 50% cand eRFG scade sub 15 ml/min
D. Este recomandata reducerea dozelor cu 50% cand eRFG scade sub 60 ml/min
E. Este recomandata reducerea dozelor cu 50% cand eRFG scade sub 75 ml/min
CM
19.Printre precautiile administrarii aminoglicozidelor in BCR se numara:
A. Este contraindicata asocierea cu alti agenti ototoxici (Furosemid)
B. Reducerea dozelor sau marirea intervalului dintre prize cand eRFG scade sub 60 ml/min
C. Reducerea dozelor sau marirea intervalului dintre prize cand eRFG scade sub 30 ml/min
D. Este recomandata monitorizarea nivelului seric
E. Este contraindicata asocierea cu Penicilina
CS
20.Printre precautiile in administrarea Digoxin in BCR se numara:
A. Nu vor fi prescrise la pacienti tratati cu litiu
B. Este recomandata ajustare dozei in functie de nivelul plasmatic
C. Prezinta neurotoxicitate crescuta
D. De evitat la pacientii suspectati de stenoza a arterei renale
E. Este contraindicata asocierea cu alti agenti ototoxici
Test 6
CS
1.Printre precautiile in administrarea beta-blocantelor in BCR se numara:
A. Reducerea cu 70% a dozelor cand eRFG scade sub 30 ml/min
B. Reducerea cu 90% a dozelor cand eRFG scade sub 30 ml/min
C. Reducerea cu 50% a dozelor cand eRFG scade sub 30 ml/min
D. Reducerea cu 50% a dozelor cand eRFG scade sub 60 ml/min
E. Reducerea cu 50% a dozelor cand eRFG scade sub 40 ml/min
CM
2.Polineuropatia periferica uremica:
A. Este strict senzitiva
B. Are ca substrat demielinizarea axonala indusa de hiperparatiroidism
C. Are ca substrat demielinizarea axonala indusa de mediul uremic
D. Are ca substrat degenerescenta axonala indusa de hiperparatiroidism
E. Este senzitivo-motorie
CM
3.Encefalopatia uremica ca si complicatie a BCR:
A. Este probabil produsa de compusii biguanidici retentionati in uremie
B. Se instaleaza progresiv la pacientii cu RFG sub 15 ml/min
C. Este considerata ca avand natura dismetabolica
D. Nu sunt asociate tulburari motorii
E. Evolueaza de la apatie la delir si coma
CM
4.Tratamentul necesar in conditii de hemoragii acute in BCR se poate face cu:
A. Desmopresina
B. Crioprecipitat la pacientii care tolereaza supraincarcare volemica
C. Masa eritrocitara la pacientii care tolereaza supraincarcare volemica
D. Estrogeni conjungati
E. Sange integral la pacientii care tolereaza supraincarcare volemica
CM
5.Caracteristic sangerarilor uremice in BCR sunt:
A. Alungirea timpului de sangerare (peste 4 minute)
B. Timpul de protrombina normal
C. Alungirea timpului de sangerare (peste 7 minute)
D. Timpul de tromboplastina activat normal
E. Timpul de protrombina prelungit
CM
6.Sangerarile uremice in BCR care afecteaza seroasele sunt:
A. Epistaxis
B. Sangerari retroperitoneale
C. Hemopericard
D. Sangerari intracraniene
E. Hemotorax
CM
7.Sangerarile uremice in BCR sunt:
A. Cutanate
B. Mucoase
C. Nu pot afecta seroasele
D. Nu pot afecta organele
E. Pot afecta seroasele
CM
8.Sangerarile uremice cutanate in BCR sunt:
A. Hemopericard
B. Epistaxis
C. Purpura
D. Sangerari la locurile de punctie venoasa
E. Echimoze
CS
9.Defectul central trombocitar din uremie este:
A. Cresterea agregabilitatii plachetare
B. Reducerea adezivitatii plachetare
C. Cresterea adezivitatii plachetare
D. Disfunctionalitate FII
E. Disfunctionalitatea complexului factor VIII-FvW
CM
10.Disfunctia trombocitara in BCR:
A. Riscul evenimentelor trombembolice scade cu scaderea RFG
B. Tendinta la sangerare este o caracteristica a BCR in stadii incipiente
C. Riscul evenimentelor trombembolice creste cu cresterea RFG
D. Riscul evenimentelor trombembolice creste cu scaderea RFG
E. Tendinta la sangerare este o caracteristica a BCR in stadii avansate
CM
11.Riscurile tratamentului cu eritropoietina in anemia renala sunt mai mari:
A. La bolnavii cu neoplazii
B. La bolnavii supraponderali
C. La bolnavii diabetici
D. La bolnavii cu accidente vasculare cerebrale in antecedente
E. La pacientii de sex masculin
CM
12.Riscurile tratamentului cu eritropoietina in anemia renala sunt:
A. Accidentele vasculare cerebrale
B. Tromboza caii de abord vascular
C. Progresia neoplaziilor
D. Cresterea presiunii arteriale
E. Scaderea presiunii arteriale
CS
13.Obiectivul tratamentului in anemia renala este de a mentina hemoglobina peste:
A. 8-9 g/dl
B. 9-10 g/dl
C. 10-11 g/dl
D. 12 g/dl
E. 13-14 g/dl
CM
14.Tratamentul cu agenti stimulatori ai eritropoiezei in anemia renala poate fi inceput numai daca:
A. Hemoglobina este mai mica de 10-11 mg/dl
B. Deficitul de fier este absent
C. Valoarea hemoglobinei are tendinta descrescatoare
D. Hemoglobina este mai mica de 12-13 mg/dl
E. Deficitul de fier este inca prezent
CM
15.Cauzele secundare de anemie renala pot fi:
A. Hiperparatiroidismul sever
B. Hipertiroidismul
C. Deficitul de fier
D. Hemoliza
E. Carenta de vitamina B12
CM
16.Anemia renala, cand se adauga deficitul de fier poate fi:
A. Microcitara
B. Hipocroma
C. Normocroma
D. Normocitara
E. Macrocitara
CM
17.Anemia renala este:
A. Normocitara
B. Hiperregenerativa
C. Severa
D. Moderata
E. Normocroma
CM
18.Patogenia anemiei renale cuprinde:
A. Deficitul absolut de cupru
B. Reducerea raspunsului seriei rosii la eritropietina
C. Reducerea productiei renale de eritropoietina
D. Cresterea duratei de viata a hematiilor
E. Deficitul absolut/relativ de fier
CM
19.Factorii patogenici principali ai pancreatitei din BCR sunt:
A. Calculii biliari
B. Medicamentele
C. Hiperparatiroidismul secundar
D. Hiperglicemia
E. Hipertrigliceridemia
CS
20.Incidenta pancreatitelor acute la pacientii cu BCR dializati fata de populatia generala:
A. Este de 5 ori mai mare
B. Este de 5 ori mai mica
C. Este de 10 ori mai mare
D. Este de 10 ori mai mica
E. Este de 20 de ori mai mare

Test 7

CM
1.Pregatirea pentru colonoscopie cu fosfat de sodiu a fost asociata cu un risc mare de degradare a
functiei renale la pacientii:
A. Tratati cu antagonisti ai sistemului renina angiotensina
B. Hipertensivi
C. Hipervolemici
D. Tratati cu diuretice
E. Cu RFG scazut
CM
2.Etiologia perforatiei colonului in BCR este:
A. Diverticulita
B. Obstructia
C. Asocierea sorbitol-polistiren sulfonat
D. Fecaloame
E. Amiloidoza β2 globulinica
CM
3.Instalarea ischemiei acute in ischemia mezenterica la pacientii dializati este favorizata frecvent de:
A. Ocluzia vasculara
B. Hipotensiunea intra-dializa
C. Insuficienta cardiaca
D. Hipertensiunea intra-dializa
E. Ratele mari de ultrafiltrare
CM
4.Ischemia mezenterica prezinta urmatoarele caracteristici la pacientii dializati:
A. Preponderenta leziunilor obstructive
B. Este mai severa la pacientii dializati decat in populatia generala
C. Preponderenta leziunilor non-obstructive
D. Este mai severa in populatia generala decat la pacientii dializati
E. Este mai frecventa la pacientii dializati decat in populatia generala
CM
5.Urmatoarele leziuni ale tractului digestiv superior au fost mai frecvent constatate la pacientii
dispeptici cu BCR:
A. Esofagita
B. Duodenita eroziva
C. Hernia hiatala
D. Gastrita
E. Boala hemoroidala
CM
6.Retentia de uree din BCR poate cauza urmatoarele complicatii digestive:
A. Greata
B. Constipatie
C. Halena uremica
D. Varsaturi
E. Diaree
CM
7.Referitor la administrarea Cisplatinului in BCR este adevarat ca
A. Este contraindicat atunci cand eRFG scade sub 15 ml/min
B. Este contraindicat atunci cand eRFG scade sub 30 ml/min
C. Asocierea cu AINS este contraindicata
D. Este recomandata reducerea dozei cand eRFG scade sub 60 ml/min
E. Neurotoxic dupa tratament prelungit
CM
8.Cauzele principale de deces în BCR sunt
A. Accidentele ocluzive
B. Insuficienţa cardiacă
C. AVC ischemic
D. AVC hemoragic
E. Moartea subită
CM
9.Sunt adevărate despre arterioscleroza din BCR următoarele
A. La cord arterioscleroza favorizează ischemia subendocardică , chiar şi cu coronarele permeabile
B. Patogenia este reprezentată de alterarea matricei extracelulare , calcificarea vasculară şi
hipertrofia fibrelor musculare netede
C. Manifestările clinice sunt reprezentate de creșterea tensiunii arteriale sistolice, creşterea presiunii
pulsului peste 100 mm Hg şi creșterea Pwv de la arterele carotide până la arterele iliofemurale > 12
m/s
D. Presupune creşterea rigidităţii vasculare cu obstrucţia arterială , chiar şi în lipsa plăcii
aterosclerotice
E. Cele mai afectate organe sunt creierul şi cordul
CM
10.Despre ateroscleroza membrelor inferioare în BCR sunt adevărate următoarele
A. Absenţa pulsului la membrele inferioare reprezintă o indicaţie pentru o evaluare aprofundată
B. Claudicaţia este o manifestare frecvent întâlnită (>15%)
C. Indice gleznă-braţ >1,3 sugerează prezenţa obstrucţiei
D. Indice haluce-braţ <0,7 sugerează obstrucţia arterială >50% la arteriografie
E. Dacă indice gleznă-braţ <0,9 se recomandă măsurarea indice haluce-braţ
CM
11.Afirmaţiile corecte despre accidentele vasculare cerebrale din boala cronică renală
A. AVC este mai frecvent la pacienții dializaţi
B. Riscul de transformare hemoragică a AVC ischemic este de 6 ori mai mare la pacienţii cu BCR
faţă de populaţia generală
C. AVC hemoragic şi cel ischemic se găsesc în proporție egală la pacienții cu BCR
D. Sunt mai frecvente la pacienţii nedializaţi
E. AVC reprezintă o complicaţie a aterosclerozei la pacienții cu BCR

Glomerulopatii
Test 1
CM
1.Cele mai frecvente cauze bacteriene ale glomerulopatiilor includ urmatorii germeni:
A. Corynebacterium difteriae
B. Stafilococi
C. Streptococi
D. Enterococi
E. Treponema pallidum
CM
2.Glomerulopatiile apar in care din urmatoarele afectiuni genetice:
A. Boala Fabry
B. Sindrom nefrotic congenital
C. Osteo-onycho-distrofia
D. Sindrom Felty
E. Sindrom Alport
CM
3.Glomerulopatiile pot fi asociate cu urmatoarele medicamente:
A. Saruri de Au
B. Anticonvulsivante
C. Corticoterapie
D. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Saruri de Bi
CM
4.Glomerulopatiile pot aparea in care din bolile reumatismale:
A. Lupus
B. Vasculite
C. Sindrom Alport
D. Poliartrita reumatoida
E. Diabetul zaharat
CM
5.Glomerulopatiile pot aparea in care din urmatoarele afectiuni tumorale:
A. Tumori neuroendocrine
B. Gamapatii monoclonale
C. Tumori solide (colon)
D. Limfoame
E. Leucemii
CM
6.Infectiile pot determina leziuni glomerulare prin care din urmatoarele mecanisme:
A. Stimularea formarii de amiloid AA
B. Inhibarea formarii de TGF-β
C. Invazie glomerulara indirecta, cu virusul HIV
D. Depunerea de complexe imune circulante
E. Elaborarea de nefrotoxine
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la boli ereditare glomerulare:
A. In sindromul Alport apar mutatii pe genele care codifica sinteza colagenului tip II
B. In boala Fabry apar mutatii pe genele care codifica sinteza colagenului tip IV
C. In boala Fabry, mutatii ale genei GLA de pe cromozomul Y provoaca un deficit de galactozidaza
A
D. In sindromul Alport apar mutatii pe genele care codifica sinteza lanturilor α3, α4 si α5
E. In boala Fabry, mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X provoaca un deficit de galactozidaza
A
CM
8.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la coloratiile variate folosite in microscopia optica in
glomerulopatii:
A. Hematoxilin-eozina - pentru apreciere generala si diferentierea elementelor celulare
B. PAS - pentru colagen si zone de scleroza
C. PAS - pentru amiloid
D. Rosu Congo - pentru amiloid
E. PAS - pentru studiul peretelui capilarelor glomerulare
CM
9.Principalele tipuri de leziuni care pot fi intalnite in glomerulonefrite sunt:
A. Imbibarea
B. Inhibarea
C. Proliferarea
D. Fibroza
E. Leziunile membranei bazale glomerulare
CM
10.Glomeruloscleroza focala segmentala este caracterizata prin:
A. Zone de scleroza care afecteaza toate ansele capilare
B. Zone de scleroza limitate la un numar redus de glomeruli
C. Zone de scleroza care afecteaza un numar crescut de glomeruli
D. Zone de scleroza care afecteaza doar anumite anse capilare
E. Zone de scleroza difuze
CM
11.Efectele secundare ale corticoterapiei in tratamentul glomerulopatiei cu modificari minime sunt:
A. Tulburari de glicoreglare
B. Facies cushingoid
C. Alopecie
D. Cistita
E. Striuri cutanate
CM
12.Efectele secundare ale Ciclofosfamidei in tratamentul glomerulopatiei cu modificari minime
sunt:
A. Alopecie
B. Toxicitate gonadala
C. Cistita
D. Hipertrofie gingivala
E. Hipertricoza
CM
13.Efectele secundare ale Ciclosporinei in tratamentul glomerulopatiei cu modificari minime sunt:
A. Hipertrofie gingivala
B. Favorizarea hemoragiilor digestive superioare
C. Facies cushingoid
D. Acnee
E. Hipertricoza
CM
14.Afectiuni care pot evolua cu scleroza glomerulara focala sunt:
A. Obezitatea extrema
B. Hipertensiunea pulmonara
C. Refluxul vezicoureteral
D. Hipertensiunea arteriala
E. Nefrita de iradiere
CM
15.Infectiile virale asociate cu scleroza glomerulara focala prezinta urmatoarea etiologie:
A. HIV
B. Parvovirusuri
C. Stretococcus pneumoniae
D. CMV
E. Stafilococcus aureus
CM
16.Sindromul nefritic acut asociat in cadrul sindroamelor glomerulare prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Lipidurie
B. Hipertensiune arteriala
C. Proteinurie
D. Este cvasiconstant in glomerulopatia cu modificari minime
E. Aparitia, adesea brutala, a hematuriei
CM
17.Sindromul nefrotic asociat sindroamelor glomerulare cuprinde urmatoarele caracteristici:
A. Hipoalbuminemie (sub 3 g/dl)
B. Hiperproteinemie (peste 6 g/dl)
C. Este dominat de proteinuria masiva (peste 3,5 g/24 ore)
D. Hiperlipidemie cu lipidurie
E. Absenta edemelor
CM
18.Bolile autoimune de care este legat din punct de vedere etiologic sindromul nefritic acut sunt:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Endocardita
C. Crioglobulinemie
D. Vasculite
E. Abcese viscerale
CM
19.Substratul morfopatologic obisnuit in sindromul nefritic acut este:
A. Inmultirea celulelor endoteliale si mezangiale
B. Proliferarea endocapilara, care este difuza in formele atenuate
C. Proliferarea endocapilara
D. Infiltrarea glomerulului cu leucocite si monocite
E. Proliferarea extracapilara
CM
20.In cadrul sindromului nefritic acut se combina in proportie variabila:
A. Oligurie si retentie azotata ca si componente ale insuficientei renale acute
B. Proteinuria
C. Hematuria
D. Edemele
E. Hipotensiunea arteriala
Test 2
CS
1.Hematuria in sindromul nefritic acut este patologica atunci cand se depaseste un numar de hematii
pe camp microscopic in sedimentul urinar centrifugat de:
A. 1-2 hematii/camp microscopic
B. 4-5 hematii/camp microscopic
C. 10 hematii/camp microscopic
D. 20-30 hematii/camp microscopic
E. 7-8 hematii/camp microscopic
CM
2.Hipertensiunea arteriala in sindromul nefritic acut apare datorita urmatoarelor fenomene
fiziopatologice:
A. Cresterea concentratiei de leucotriene, ca si substanta prohipertensiva
B. Scaderea substantelor vasodilatatoare - oxid nitric, prostaciclina
C. Hipervolemie
D. Scaderea concentratiei sanguine a substantelor prohipertensive
E. Cresterea concentratiei sanguine de tromboxani
CM
3.Substantele vasodilatatoare care scad in hipertensiunea arteriala din cadrul sindromului nefritic
acut sunt:
A. Prostaciclina
B. Endotelinele
C. Oxidul nitric
D. Leucotrienele
E. Renina-angiotensina
CM
4.Hematuria asimptomatica din sindromul nefritic acut prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este insotita de oligurie-insuficienta renala
B. Este insotita de hipotensiune arteriala
C. Nu este insotita de edeme
D. Nu este insotita de hipertensiune arteriala
E. Este macroscopica
CM
5.Pentru originea glomerulara a hematuriei pledeaza:
A. Contextul clinic - aparitia hematuriei in paralel cu o infectie respiratorie superioara sugereaza
nefropatia cu IgA
B. Combinatia dintre hematurie si proteinurie peste 2-3 g/24 ore, edeme sau hipertensiune arteriala
C. Combinatia dintre hematurie si proteinurie < 2 g/24 ore
D. Urina bruna cu "aspect de coca-cola"
E. Urina rosie cu "aspect de fructe de padure"
CM
6.Caracteristicile urinei brune "cu aspect de coca-cola" din sindromul nefritic acut sunt:
A. Aspectul deformat al hematiilor
B. Aspectul monomorf al hematiilor
C. Aspectul dismorf al hematiilor
D. Aspectul pleomorf al hematiilor
E. Prezenta cilindrilor hematici
CS
7.Care este serotipul de streptococi β hemolitic din grupul A asociat cel mai frecvent cu
glomerulonefrita acuta poststreptococica?
A. 49
B. 60
C. 77
D. 2
E. 55
CM
8.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la etiologia glomerulonefritei acute poststreptococice:
A. Apar dupa infectii cutanate (erizipel, impetigo) cu tulpinile nefritogene 2,49.55,57,60
B. Apar dupa infectii cu streptococi α hemolitici grup B
C. Apar dupa infectii cutanate (erizipel, impetigo) cu tulpinile nefritogene 1,3,4,6,12,25,29,49
D. Apar dupa infectii cu streptococi β hemolitici grup A
E. Apar dupa faringoamigdalite cu tulpinile nefritogene 1,3,4,6,12,25,29,49
CM
9.Manifestarile clinice din glomerulonefrita poststreptococica sunt:
A. Hipertensiune arteriala, de cele mai multe ori severa
B. Proteinurie, de regula subnefrotica
C. Proteinurie selectiva
D. Hematurie practic constanta
E. Edeme, mai ales periorbital si la nivelul membrelor inferioare
CM
10.Edemele in glomerulonefrita acuta poststreptococica prezinta urmatoarele localizari:
A. La nivelul membrelor inferioare
B. La nivelul membrelor superioare
C. La nivelul degetelor
D. Periorbital
E. La nivel abdominal - prezenta ascitei
CM
11.Examenul de urina in glomerulonefrita acuta poststreptococica evidentiaza:
A. Proteinurie
B. Hematurie, cu prezenta cilindrilor hematici, hematii deformate, dismorfe
C. Cilindri epiteliali
D. Leucociturie marcata
E. Cilindri granulosi
CM
12.Culturile bacteriene in glomerulonefrita acuta poststreptococica prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Evidentiaza streptococul β hemolitic la 25% din pacientii cu faringoamigdalita
B. Evidentiaza streptococul β hemolitic intr-un procent mai mare la pacientii cu faringoamigdalita
decat la cei cu impetigo
C. Evidentiaza streptococul β hemolitic la 80% din pacientii cu faringoamigdalita
D. Evidentiaza streptococul β hemolitic intr-un procent mai mare la pacientii cu impetigo decat la
cei cu faringoamigdalita
E. Se pot folosi pentru evidentierea streptococului β hemolitic in ciuda intervalului lung dintre
infectie si glomerulonefrita
CS
13.Antistreptolizina O incepe sa creasca in infectia streptococica:
A. La 3-4 saptamani de la debutul infectiei
B. La 5-6 saptamani de la debutul infectiei
C. La 10-14 zile de la debutul infectiei
D. La 14-21 zile de la debutul infectiei
E. La 21-24 zile de la debutul infectiei
CM
14.Anticorpii antistreptococici mai specifici pentru infectiile cutanate sunt:
A. Antistreptolizina C
B. Antistreptolizina O
C. Antidezoxiribonucleaza B
D. Anticorpii impotriva endostreptosinului
E. Antihialuronidaza
CS
15.Nu sunt mecanisme care duc la leziuni glomerulare:
A. Metabolice (Diabetul zaharat)
B. Imunologice
C. Hemodinamice (Hipotensiunea arteriala)
D. Genetice
E. Infectioase
CM
16.Tipuri de perturbari imunologice in leziunile glomerulare:
A. Imunitatea de tip celular
B. Producerea de complexe imune "in situ", intraglomerular
C. Aparitia de complexe imune circulante ce nu se pot depune in corpusculii renali
D. Prezenta unor ANCA
E. Formarea de autoanticorpi indreptati impotriva unor antigene glomerulare structurale, intrinseci
CM
17.Cauze mai frecvente ale glomerulopatiilor:
A. Lupus
B. Hipotensiune arteriala
C. Boala Fabry
D. Diabet insipid
E. Infectii cu streptococi
CM
18.Urmatoarele sunt mecanisme neimunologice ale leziunilor glomerulare:
A. Sindromul Alport
B. Hipotensiunea arteriala
C. Boala Fabry
D. Infectia cu HIV
E. Glomerulopatia diabetica
CM
19.Principalele tipuri de leziuni care pot fi intalnite in glomerulonefrite sunt:
A. Leziunile membranei bazale glomerulare
B. Fibroza
C. Ingrosarea, dedublarea, clivarea si depunerea nu sunt leziuni ale membranei bazale glomerulare
D. Fibroza nu este o leziune ce poate fi intalnita in glomerulonefrite
E. Proliferarea
CM
20.Cele mai importante sindroame glomerulare sunt:
A. Insuficienta renala cronica
B. Glomerulonefrita lent progresiva (insuficienta renala rapid progresiva)
C. Sindromul nefrotic
D. Sindromul nefritic acut
E. Anomaliile urinare asimptomatice (proteinuria si/sau hematuria)
Test 3
CM
1.Sindroame suplimentare glomerulare:
A. Pulmorenal
B. Glomerular-vascular
C. Pulmohepatic
D. Asociat bolilor infectioase
E. Al membranelor bazale glomerulare
CM
2.Manifestari clinice in sindromul nefritic acut:
A. Insuficienta renala cronica
B. Proteinurie peste 3,5 g/24 ore
C. Hematurie
D. Hipertensiune arteriala
E. Edeme
CM
3.Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice:
A. Antibioterapie cu penicilina sau eritromicina timp de maxim 5 zile
B. Efort fizic sustinut
C. Terapia edemelor si a hipertensiunii cu diuretice si blocante ale canalelor de calciu
D. In caz de insuficienta renala hemodializa poate deveni necesara
E. Terapia imunosupresoare este indicata mereu
CM
4.Urmatoarele elemente au fost descrise la pacientii cu nefropatie cu IgA:
A. Anomalii de aderare a IgA la receptorii celulelor mezangiale
B. Catabolism hepatic crescut al IgA
C. Cresterea clearance-ului mezangial al IgA
D. Deficit structural al IgA1 circulante
E. Acumularea IgA in mezangiu
CM
5.Morfopatologia nefropatiei cu IgA:
A. La microscopia electronica se observa depuneri electronodense, mezangiale, subendoteliale si
subepiteliale
B. La imunoflorescenta se observa depunerea de IgA sub forma liniara in mezangiu
C. La microscopia optica se observa cresterea numarului de celule mezangiale
D. La microscopia electronica se observa depuneri electronodense doar in mezangiu
E. La imunoflorescenta se observa depunerea de IgA sub forma granulara in mezangiu
CM
6.Tratamentul nefropatiei cu IgA la pacienti cu proteinurie peste 0,5-1 g/24 ore:
A. Sartani
B. IECA
C. Furosemid
D. Ulei de peste
E. Beta-blocanti
CM
7.Clasificarea glomerulonefritelor proliferative extracapilare:
A. Anticorpi antimembrana bazala glomerulara si ANCA
B. Pauciimune neasociate cu ANCA
C. Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
D. Complexe imune
E. Pauciimune si asociate cu ANCA
CM
8.Terapia patogenetica in glomerulonefrita rapid progresiva:
A. Ciclofosfamida
B. Plasmafereza
C. Azatioprina
D. Rituximab
E. Pulscorticoterapie cu metiprednisolon
CM
9.In functie de origine, proteinuria patologica poate fi:
A. Prerenala
B. Tubulara
C. Perirenala
D. Nefrogena
E. Glomerulara
CM
10.Consecintele pierderilor urinare ale proteinelor, in sindromul nefrotic, sunt:
A. Hipoproteinemie globala
B. Hiperalbuminemie
C. Hipolipoproteinemie
D. Tulburari de coagulare
E. Retentie hidrosalina
CM
11.Recaderile, in glomerulopatia cu modificari minime, se pot produce:
A. La scurt timp dupa intreruperea corticoterapiei: "frequently relapsing"
B. Frecvent, de peste trei ori pe an: "steroid dependent"
C. Recaderile nu se produc in aceasta glomerulopatie
D. Rar, de cel mult trei ori pe an: "steroid responsive"
E. La scurt timp dupa intreruperea corticoterapiei: "steroid dependent"
CM
12.Morfopatologic, urmatoarele sunt categorii de glomerulonefrite membranoproliferative:
A. Tipul I: cu depuneri mezangiale si subepiteliale
B. Tipul II: cu depuneri mezangiale si subendoteliale
C. Tipul II: cu depuneri dense
D. Tipul I: cu depuneri mezangiale si subendoteliale
E. Tipul III: cu depuneri mezangiale si subepiteliale
CM
13.Factori negativi de prognostic in glomerulonefrita membranoproliferativa, sunt:
A. Sindrom nefrotic la prezentare
B. Asocierea cu proliferare extracapilara
C. Hipotensiunea arteriala
D. Hipertensiunea arteriala
E. Creatinina crescuta
CM
14.Cele mai frecvente cauze de sindrom nefrotic la adult sunt:
A. Glomerulopatia diabetica
B. Nefroza lipoidica
C. Glomerulonefrita sclerozanta difuza
D. Glomerulopatia membranoasa - secundara sau idiopatica
E. Glomerulonefrita sclerozanta focala si segmentala
CM
15.Cele mai frecvente cauze de sindrom nefrotic la copil sunt:
A. Nefroza lipoidica
B. Glomerulopatia membranoasa
C. Glomerulonefrita sclerozanta focala si segmentala
D. Glomerulopatia diabetica
E. Glomerulonefrita sclerozanta difuza
CS
16.Albuminuria pentru a fi etichetata ca "microalbuminurie", ca semn important de suferinta
glomerulara trebuie sa aiba valori intre:
A. 30-300 mg
B. 500-600 mg
C. 3-10 mg
D. 300-400 mg
E. 400-500 mg
CS
17.Albuminuria normala este in jur de:
A. 30-50 mg/zi
B. 20-40 mg/zi
C. 10-20 mg/zi
D. 3-10 mg/zi
E. 40 mg/zi
CS
18.Analiza calitativa a proteinuriei glomerulare arata intotdeauna un procent de albumine de peste:
A. 30-40%
B. 10-20%
C. 70-80%
D. 20-30%
E. 50-60%
CM
19.Elementele de suferinta glomerulara care insotesc proteinuria glomerulara sunt:
A. Hematuria
B. Cilindruria
C. Hipotensiune arteriala
D. Hipertensiunea arteriala
E. Edemele
CM
20.Printre rarele exceptii cand proteinuria depaseste 3-4 g/24 ore si suferinta glomerulara nu este
certa se numara:
A. Proteinuria Bence-Jones
B. Nefropatiile glomerulare
C. Mielom
D. Infectia respiratorie
E. Infectia urinara
Test 4
CS
1.Se apreciaza ca orice proteinurie este de natura glomerulara daca depaseste:
A. 1,5 g/24 ore
B. 2-3 g/24 ore
C. 0,5 g/24 ore
D. 1 g/24 ore
E. 1,8 g/24 ore
CM
2.Diagnosticul proteinuriei glomerulare este facilitat de anumite caracteristici:
A. Elemente de suferinta glomerulara
B. Analiza calitativa a proteinuriei, cu determinarea procentului de albumine
C. Analiza calitativa a proteinuriei, cu o cantitate variabila de proteine de dimensiuni mai mari
D. Cantitate
E. Determinarea creatininei
CS
3.Eliminarea zilnica de proteine este in mod obisnuit in jur de:
A. 200-300 mg/zi
B. 30-40 mg/zi
C. 60-80 mg/zi
D. 10-20 mg/zi
E. 100-200 mg/zi
CS
4.Proteinuria prerenala poate aparea in:
A. Litiaza urinara
B. Infectiile urinare
C. Nefropatiile interstitiale
D. Nefropatiile glomerulare
E. Mielomul multiplu, fiind o proteinurie de supraincarcare "oveflow"
CS
5.Proteinuria tubulara apare in:
A. Nefropatiile glomerulare
B. Mielomul multiplu
C. Infectii urinare
D. Litiaza urinara
E. Nefropatiile interstitiale
CM
6.Proteinuria nefrogena apare in:
A. Nefropatiile glomerulare
B. Nefropatiile interstitiale
C. Mielomul multiplu
D. Litiaza urinara
E. "Iritatiile" cronice ale cailor urinare
CM
7.In functie de origine, proteinuria patologica poate fi:
A. Nefrogena, postrenala
B. Glomerulara
C. Prerenala
D. Tubulara
E. Perirenala
CS
8.Proteinuria in sindromul nefrotic este peste:
A. 2 g/ 1,73 m2/zi
B. 1,5 g/ 1,73 m2/zi
C. 5 g/ 1,73 m2/zi
D. 7,5 g/ 1,73 m2/zi
E. 3,5 g/ 1,73 m2/zi
CM
9.Caracteristicile principale ale sindromului nefrotic sunt:
A. Hiperalbuminemia
B. Hiperproteinemie globala
C. Edeme
D. Hiperlipoproteinemie cu lipidurie
E. Proteinuria masiva
CM
10.Manifestari clinice in nefropatia cu IgA:
A. Hematurie macroscopica aparuta la 7-10 zile dupa o infectie urinara
B. Disurie
C. Hematurie microscopica la 5-6 zile dupa o infectie respiratorie superioara
D. Hematurie macroscopica la 1-2 zile dupa o infectie respiratorie superioara
E. Dureri lombare
CS
11.Indicatia de tratament cu IEC sau antagonisti de receptori de angiotensina, in nefropatia cu IgA
este formulata pentru urmatorul grup de pacientii:
A. Cu functie renala normala
B. Cu proteinurie de peste 0,5-1 g/24 ore
C. Cu proteinurie sub 0,5-1 g/24 ore
D. Diabetici
E. Cu proteinurie de 0,3 g/24 ore
CS
12.Toti pacientii cu nefropatie cu IgA cu proteinurie 0,2-0,3 g/24 ore:
A. Sunt urmariti periodic
B. Au indicatie de tratament cu antagonisti de receptori de angiotensina
C. Au indicatie de tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie ai ATII
D. Au indicatie de tratament cu diuretice de ansa
E. Au indicatie de tratament cu alfa blocante
CM
13.Diagnosticul diferential al nefropatiei cu IgA se face cu:
A. Sindromul Alport
B. Boala membranelor subtiri
C. Glomerulonefrita poststreptococica
D. Sindromul Angelman
E. Sindromul Duchamps
CM
14.Principalele modificari observabile la microscopia optica in nefropatia cu IgA sunt:
A. Cresterea numarului de celule mezangiale
B. Largirea matricei
C. Depuneri electronodense mezangiale
D. Scaderea numarului de celule mezangiale
E. Secretia de IL-6
CM
15.IgA polimerica in nefropatia cu IgA:
A. Activeaza celulele mezangiale
B. Stimuleaza secretia de matrice mezangiala
C. Stimuleaza secretia factorilor de crestere (TGF-β)
D. Stimuleaza apoptoza celulelor mezangiale
E. Inhiba secretia de IL-6
CM
16.La pacientii cu nefropatie cu IgA au fost descrise:
A. Deficit structural al IgA3 circulante
B. Catabolism hepatic diminuat al IgA
C. Anomalii de aderare a IgA la receptorii de pe celule mezangiale
D. Deficit structural al IgA1 circulante
E. Catabolism hepatic crescut al IgA
CM
17.Depuneri mezangiale de IgA, cu sau fara manifestari de inflamatie glomerulara au fost descrise
in:
A. Psoriazis
B. HIV
C. Leucemii cronice mieloide
D. Boala celiaca
E. Ciroza
CS
18.Incidenta maxima a nefropatiei cu IgA este:
A. In decada a 4-a de viata
B. In decada a 5-a si a 6-a de viata
C. In decada a 8-a de viata
D. In decada a 7-a de viata
E. In decada a 2-a si a 3-a de viata
CM
19.Manifestarile adaugate in purpura Schonlein-Henoch comparativ cu nefropatia cu IgA sunt:
A. Manifestari respiratorii - bronhopneumonii
B. Modificarile renale
C. Manifestari cutanate - psoriazis
D. Manifestarile digestive - dureri abdominale, hemoragii
E. Manifestari articulare -artralgii, artrite
CM
20.Caracteristice pentru nefropatia cu IgA sunt:
A. Depunerile granulare de IgA in mezangiul glomerular
B. Manifestarile cutanate (purpura)
C. Artritele
D. Artralgii
E. Depunerile granulare de IgA vizibile la imunofluorescenta
Test 5
CM
1.Nu reprezinta cauze secundare de glomerulopatie membranoasa:
A. Mononucleoza infectioasa
B. Melanom
C. Sindrom Sjogren
D. Mielom
E. Sarcoidoza
CM
2.Tratamentul glomerulopatiei membranoase cu risc crescut include, cu exceptia :
A. Ciclofosfamida se inlocuieste cu azatioprina daca proteinuria nu este influentata
B. Rituximabul nu este utilizat pentru tratamentul formelor refractare
C. Prednison in asociere cu ciclofosfamida timp de 6 luni
D. Ciclofosfamida in asociere cu clorambucil timp de 6 luni
E. Rituximab pentru tratamentul formelor refractare
CM
3.Manifestarile clinice in glomerulopatia membranoasa includ :
A. Complicatiile tromboembolice mai frecvente decat in alte sindroame nefrotice
B. Hematurie microscopica inconstanta
C. Hipertensiunea arteriala frecventa la cei cu deficit functional renal
D. Insuficienta renala se instaleaza rapid si apare in 20-30% din cazuri
E. Manifestarile sistemice le preced cu luni sau ani pe cele renale
CM
4.Formele secundare de nefroza lipoidica nu sunt cauzate de :
A. Lupus eritematos sistemic
B. HIV
C. Saruri de aur
D. Ciroza biliara primitiva
E. Limfom non-Hodgkin
CM
5.Tratamentul recaderilor in nefroza lipoidica nu include :
A. Nu se indica utilizarea rituximabului in recaderi
B. La cei cu recidive rare se recomanda ciclofosfamida (2 mg/kg/zi) administrata oral
C. Ciclosporina (3-5 mg/kg/zi) se administreaza timp de
8-12 saptamani
D. Tacrolimus se administreaza timp de 1-2 ani
E. La cei ce nu tolereaza corticoterapia se indica introducerea ciclofosfamidei (3-5 mg/kg/zi) timp
de 8-12 saptamani
CM
6.Leziunile glomerulare:
A. Pot interesa majoritatea glomerulilor (peste50%) - se numesc focale
B. Daca sunt afectate doar anumite anse se numesc segmentale
C. Leziunile apar doar izolat
D. Pot interesa doar anumiti glomeruli (sub 50%) si se numesc difuze
E. Pot interesa cele mai multe dintre ansele glomerulul si se numesc globale
CM
7.Dintre sindroamele glomerulare fac parte urmatoarele:
A. Sindromul nefritic
B. Insuficienta renala cronica(glomerulonefrita cronica)
C. Insuficienta renala acuta
D. Sindromul nefrtotic
E. Glomerulonefrita rapid progresiva
CM
8.Hematuria postglomerulara are urmatoarele cauze:
A. Neoplasmul de prostata
B. Tuberculoza renala
C. Afectiunile vasculare (infarcte renla, tromboza de vena renala, necroza papilara)
D. Hipercalciurie
E. Hipooxalurie
CM
9.Principalele manifestari clinice din cadrul Glomerulosclerozei focale si segmentale sunt:
A. Proteinuria (intermitenta)
B. Proteinuria (constanta)
C. Hipertensiunea arteriala
D. Insuficienta renala
E. Hematuria macroscopica
Nefropatiile Tubulointerstitiale
Test 1
CM
1.In functie de etiologie, nefropatiile tubulo-interstitiale se pot clasifica in:
A. NTI determinate de medicamente
B. NTI asociate cu necroza papilara
C. NTI asociate cu tiroidite
D. NTI determinate de metale grele
E. Uropatia obstructiva
CM
2.Nefropatiile tubulo-interstitiale acute infectioase sunt determinate de urmatorii agenti virali:
A. Fungi
B. Polyoma
C. Corynebacterium difteriae
D. Leptospira
E. HIV
CM
3.Examenul de urina in NTI acute secundare unei infectii sistemice releva:
A. Proteinurie mai mare de 3 g/24 ore
B. Sediment urinar cu eozinofilurie
C. Proteinurie mai mare de 1 g/24 ore
D. Absenta hematuriei in sedimentul urinar
E. Sediment urinar cu leucociturie
CM
4.Clasificarea actuala a nefropatiilor tubulo-interstitiale elaborata de Organizatia Mondiala a
Sanatatii cuprinde urmatoarele patologii:
A. Uropatia obstructiva
B. Glomeruloscleroza in focar
C. Infectii renale specifice
D. NTI acute infectioase - pielonefrita acuta
E. NTI asociate cu boli imunologice
CS
5.Nefropatia endemica balcanica este o agresiune toxica determinata de:
A. Metale grele
B. Cauze metabolice
C. Salmonella
D. Aristolochia
E. Cauze ereditare
CM
6.Examenul de urina in NTI acute secundare unei infectii sistemice releva:
A. Sediment urinar cu eozinofilurie
B. Sediment urinar cu hematurie
C. Proteinurie
D. Sediment urinar cu leucociturie
E. Sediment urinar cu neutrofilurie
CS
7.Proteinuria in NTI acute secundare unei infectii sistemice prezinta urmatoarea valoare:
A. 3 g/24 ore
B. 5 g/24 ore
C. 10 g/24 ore
D. < 1 g/24 ore
E. 2 g/24 ore
CM
8.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la pielonefrita acuta:
A. Este produsa de o infectie a bazinetului renal
B. Reprezinta o glomeruloscleroza acuta
C. Interstitiul renal este indemn
D. Infectia invadeaza interstitiul renal
E. Reprezinta o nefropatie acuta
CS
9.Infectia tractului urinar (ITU) este prezenta daca urocultura releva peste:
A. 10 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
B. 102 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
C. 103 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
D. 105 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
E. 104 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
CM
10.Seriile de situatii clinice in care valori ale bacteriuriei situate intre 102 UFC/ml si 105 UFC/ml
indica ITU sunt:
A. Bacteriurie joasa >102 UFC/ml asociata cu simptome acute de ITU la femei
B. Bacteriurie > 104 UFC/ml la un pacient cu simptome de pielonefrita acuta
C. Bacteriurie > 102 UFC/ml la un pacient cu simptome de pielonefrita acuta
D. Bacteriurie > 103 UFC/ml la un pacient cu simptome de pielonefrita acuta
E. Bacteriurie joasa >103 UFC/ml asociata cu simptome acute de ITU la femei
CS
11.Dintre bacteriile care produc ITU cea mai frecvent intalnita este:
A. Proteus mirabilis
B. Klebsiella spp.
C. E. coli
D. Citrobacter spp.
E. Enterobacter spp.
CM
12.Dintre bacteriile gram-pozitive care determina ITU se numara:
A. Citrobacter spp.
B. Staphylococcus aureus
C. Staphylococcus saprophyticus
D. Klebsiella spp.
E. Proteus mirabilis
CM
13.ITU polimicrobiene se intalnesc in urmatoarele situatii clinice:
A. Fistula uro-genitala
B. Evacuare dificila a vezicii urinare, care necesite manevre instrumentare urologice repetate
C. Cateterizare urinara indelungata
D. Fistula uro-digestiva
E. Femei postmenopauza
CM
14.Tabloul clinic al PNA necomplicate cuprinde:
A. Febra
B. Poliurie insotite de senzatie de sete
C. Dureri lombare
D. Arsuri mictionale
E. Frisoane
CM
15.Sindromul cistitic din PNA necomplicata cuprinde urmatoarele manifestari clinicce;
A. Dureri lombare
B. Arsuri mictionale
C. Dureri suprapubiene
D. Polakiurie cu disurie
E. Poliurie
CM
16.Despre clinica pielonefritei acute:
A. Dureri suprapubiene, arsuri mictionale, polakiurie, disurie, urini tulburi
B. Febra mare(39-40 grade C), frisoane, transpiratii
C. Ca si caracteristica, durerea lombara este mereu prezenta la pacientii cu diabet zaharat, etilism
cronic sau la cei cu transplant renal
D. Debutul bolii este insidios, in plina stare de sanatate aparenta
E. Dureri lombare
CS
17.Examenul obiectiv in PNA, releva urmatoarele, cu exceptia:
A. Sensibiliate la nivelul lombelor
B. Punctele costo-musculare si costo-vertebrale nedureroase
C. Manevra Giordano pozitiva
D. Punctele ureterale mijlociu si superior dureroase la palpare
E. Semne de deshidratare induse de febra: limba uscata, pliu cutanat persistent
CM
18.Sumarul de urina in PNA, releva:
A. Urocultura considerata pozitiva atunci cand este prezenta "bacteriuria semnificativa"
<105 UFC/ml
B. Leucociturie/piurie cu cilindri leucocitari
C. Hemoculturile pot fi pozitive in 70% din cazuri, cu acelasi germen evidentiat in urocultura
D. Hematurie
E. Proteinurie nefrotica
CM
19.Urmatoarele sunt circumstante clinice in care se suspicioneaza o PNA complicata:
A. Al 2-lea episod de PNA la femeie
B. Primul episod de PNA la femeie
C. Al doilea episod de PNA la barbat
D. Prima PNA severa la femeie
E. Primul episod de PNA la barbat
CM
20.Diagnostic diferential PNA:
A. Nefropatii tubulointerstitiale acute din boli imunologice
B. Cistita
C. Prostatita
D. Colecistita cronica
E. Uretrita
Test 2
CM
1.Antibioticele permise in sarcina, in tratarea PNA:
A. Cefalosporinele
B. Penicilinele
C. Carbenicilina
D. Chinolone
E. Ampicilina
CM
2.Tratamentul formelor usoare si moderate de PNA:
A. La pacientii cu toleranta digestiva buna antibioticele se administreaza pe cale orala
B. Se pot administra chinolone
C. Antibioticele se administreaza pe o durata de 14-21 de zile
D. Se poate administra cefalosporine de generatia a 3-a
E. Tratamentul poate dura intre 7-10 zile
CM
3.Tratamentul formelor severe de PNA:
A. Se poate asocia o betalactamina cu o chinolona
B. Nu necesita spitalizare
C. Se poate asocia o aminopenicilina cu o aminoglicozida
D. Terapie parenterala pana la remiterea febrei si inca doua zile ulterior
E. Spitalizare
CM
4.Urmatoarele bacterii anaerobe sunt mai frecvente la pacientii varstnici, la cei cu cateter vezical sau
cu anomalii reno-urinare, in pielonefrita cronica(PNC):
A. Fusobacterium
B. Cryptococcus
C. Bacteroides
D. Clostridium perfringens
E. Nocardia
CM
5.Clinica PNC:
A. Inapetenta, greata, varsaturi
B. Febra, cefalee
C. Polakiurie, disurie, urini tulburi urat mirositoare
D. Crestere ponderala
E. HTA moderata predominant diastolica
CM
6.Probele functionale renale, in PNC, releva:
A. Osmolaritate urinara sub 500 mOsm/l
B. Densitate urinara de 1020-1030 (prin scaderea capacitatii de concentrare a urinei)
C. Retentie azotata tranzitor sau persistent
D. Acidoza hipercloremica cu hiperpotasemie
E. Hiponatremie cu cresterea natriuriei
CM
7.Urmatoarele sunt complicatii ale PNC:
A. Hipotensiunea arteriala
B. Materno-fetale la gravide: risc de preeclampsie
C. Necroza papilara
D. Pionefroza
E. Litiaza renala
CM
8.Urmatoarele preparate se pot administra in PNC:
A. Cefalosporine
B. Tetracicline
C. Betalactamine
D. Chinolone
E. Gentamicina, fractionata in 3 doze/zi - doar daca germenul este sensibil si la alte antibiotice
CM
9.Alegeti raspunsurile corecte, referitoare la severitatea refluxului vezico-ureteral evaluata prin
cistoureterografia mictionala:
A. Gradul III opacifierea ureterului, bazinetului si calicelor
B. Gradul V dilatatie importanta a ureterului, bazinetului si calicelor
C. Gradul I se opacifiaza doar ureterul
D. Gradul II dilatatie usoara/moderata a ureterului cu usoara dilatatie a bazinetului
E. Gradul IV dilatatia moderata a ureterului si moderata dilatatie a bazinetului
CM
10.Despre terapia cistitei cronice:
A. Tratamentul profilactic se da in doza unica seara la culcare cu nitrofurantoin, fluorochinolone
B. In puseu terapia dureaza 5-7 zile similar formelor acute
C. Tratamentul antibiotic pe termen scurt este necesar bolnavilor cu cateter permanent
D. Se pot utiliza chinolone si cefalosporine
E. Durata profilaxiei dureaza 6 luni cu prelungire pana la 1-2 ani daca reapare ITU
CM
11.Tratamentul PNC are ca obiective:
A. Corectarea factorilor favorizanti obstructivi
B. Obtinerea unor concentratii urinare bacteriostatice
C. Eradicarea infectiei urinare joase
D. Eradicarea infectiei urinare inalte
E. Corectia disfunctiei tubulare renale
CM
12.Complicatiile materno-fetale ale PNC sunt:
A. Hipotrofie fetala
B. Risc de preeclampsie
C. Malformatii fetale
D. Pionefroza fetala
E. Feti macrosomi
CM
13.Complicatiile PNC sunt:
A. Feti macrosomi
B. Boala cronica de rinichi
C. Necroza papilara
D. Litiaza renala
E. HTA
CM
14.Cauze de rinichi inegali la examenele imagistice care pot conferi diagnosticul diferential al PNC
sunt:
A. HTA esentiala
B. HTA sistemica
C. HTA reno-vasculara
D. Rinichiul hipoplazic congenital
E. Tuberculoza renala
CM
15.Criteriile care conduc la diagnosticul de ITU joase in detrimentul PNC sunt:
A. Rinichii au aspect normal ecografic
B. Domina polakiuria
C. Domina febra
D. Domina disuria
E. Probele functionale renale sunt normale
CM
16.Criteriile care conduc la diagnosticul tuberculozei renale in detrimentul PNC sunt:
A. Urocultura pe mediul Lowenstein
B. Disuria
C. Istoricul de afectare bacilara pulmonara/extrapulmonara
D. Piurie cu bacteriurie absenta la cultura pe medii uzuale
E. Febra
CM
17.Nefropatiile tubulo-interstitiale cronice neinfectioase care intra in diagnosticul diferential al PNC
sunt:
A. Tuberculoza renala
B. Medicamentoase
C. Rinichiul hipoplazic congenital
D. Mixte
E. Metabolice
CM
18.Diagnosticul diferential al PNC se face cu:
A. Pielonefrita acuta
B. Nefropatii tubulo-interstiale cronice neinfectioase
C. ITU joase
D. Tuberculoza renala
E. Tuberculoza pulmonara
CM
19.Simptomatologia refluxului vezico-ureteral este diferita in functie de varsta pacientilor:
A. La adult apar infectii urinare favorizate de sarcina, proteinurie, HTA de obicei usoara
B. La copii mari si adolescenti: HTA, dureri lombare cand vezica este plina, accentuate la sfarsitul
mictiunii
C. La copii sub 3 ani predomina semnele urinare: disurie, piurie, enurezis nocturn
D. La nou-nascut se depisteaza ecografic hidronefroza neonatala
E. La copii peste 3 ani predomina semnele generale: febra, tulburari digestive, hipotrofie staturo-
ponderala
CM
20.Uretritele:
A. Uretritele nespecifice cauzate mai frecvent de chlamidii si mycoplasme
B. Alti agenti etiologici mai rar intalniti sunt: adenovirusuri, Herpes Simplex, Candida Albicans
C. Sindromul Reiter poate sa apara ca si complicatie a uretritelor
D. La femei poata sa apara salpingita
E. Uretritele specifice (gonococice) beneficiaza de tratament cu tetraciclina si eritromicina
Test 3
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate privind pielonefrita cronica:
A. Pielonefrita xantogranulomatoasa poate fi o complicatie a PNC
B. In PNC nosocomiala se intalnesc mai frecvent germeni precum Serratia, Proteus, Providencia
C. Istoricul nefrologic este pozitiv la 70% din cazuri, sugerand o ITU recidivanta sau persistenta,
episoade anterioare de ITU acuta
D. Manifestari clinice in PNC: poliurie cu senzatie de sete, nicturie
E. Paraclinic: leucociturie, cilindri leucocitari, hematurie superioara leucocituriei si proteinurie
moderata
CM
2.Masuri generale luate in cazul pielonefritelor acute sunt:
A. Modificarea dietei pentru normalizarea tranzitului intestinal in caz de constipatie
B. Repaus la pat pana la disparitia febrei(8-10 zile)
C. Aplicare de caldura locala in regiunea lombara
D. Aport de lichide intre 500 si 1000 ml/zi
E. Alcalinizarea urinei cu bicarbonat de sodiu alimentar administrat oral, pentru cresterea activitatii
bactericide a macrolidelor sau aminoglizidelor
CM
3.In clasificarea actuala a nefropatiile tubulo-interstitiale elaborata de OMS se numara:
A. Necroza tubulara acuta toxica, ischemica
B. NTI asociate cu neoplazii
C. Nefropatia endemica balcanica - agresiune toxica determinata de Rickettsia
D. Nefropatia de reflux
E. Boala cronica de rinichi
CM
4.Infectia cu Virusul Hanta:
A. Se practica punctie biopsie renala in vederea stabilirii diagnosticului
B. Se confirma prin testul ELISA(IgG anti-Hanta)
C. Se manifesta prin febra, hemoragii, icter
D. Este cea mai raspandita zoonoza
E. Afectarea renala se manifesta prin insuficienta renala acuta

Tulburari acido-bazice
Test 1
CM
1.Interpretarea tipului de dezechilibru acido-bazic in functie de valorile bicarbonatului actual (BA)
si a bicarbonatului standard (BS) se face:
A. BA > BS - acidoza respiratorie
B. BA=BS dar valori scazute - acidoza metabolica necompensata
C. BA < BS - alcaloza respiratorie
D. BA=BS dar valori crescute - acidoza metabolica necompensata
E. BA=BS dar valori scazute - acidoza respiratorie
CM
2.Cauze de acidoza respiratorie sunt:
A. Scaderea ventilatiei alveolare prin obstructia cailor aeriene
B. Pierderi de bicarbonati prin urina
C. Scaderea ventilatiei alveolare prin depresia centrilor respiratori
D. Acumulare de acizi exogeni
E. Cresterea ventilatiei alveolare prin stimuli centrali (anxietate, traume)
CM
3.Primele sisteme de tampon care actioneaza ca mecanisme de reglare in echilibrul acido-bazic sunt:
A. Bicarbonatul interstitial, instantaneu
B. Bicarbonatul plasmatic, instantaneu
C. Sistemele de tampon extracelulare
D. Sistemele de tampon intracelulare
E. Bicarbonatul plasmatic in decurs de minute
CS
4.Raspunsul compensator la nivelul rinichiului ca si mecanism de reglare in echilibrul acido-bazic
incepe sa apara in:
A. In decurs de minute
B. Instantaneu
C. 2-3 ore
D. 2-4 zile
E. 6-12 ore
CM
5.Tulburarile respiratorii acido-bazice sunt clasificate in:
A. Cronice - inainte ca raspunsul renal sa apara
B. Cronice - dupa instalarea completa a compensarii renale
C. Acute - inainte ca raspunsul hepatic sa apara
D. Cronice - dupa instalarea incompleta a compensarii renale
E. Acute - inainte ca raspunsul renal sa apara
CM
6.Mecanismul renal de compensare din cadrul echilbrului acido-bazic prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Secreta H+ in urina
B. Determina regenerarea bicarbonatilor la nivelul tubului renal
C. Determina retentia bicarbonatilor la nivelul tubului renal
D. Asigura excretia anionilor volatili
E. Secreta H+ in plasma
CS
7.Valorile normale ale bicarbonatului standard ca si parametru Astrup sunt:
A. 10-14 mEq/l
B. 20-24 mEq/l
C. 40-44 mEq/l
D. 38-42 mEq/l
E. 30-35 mEq/l
CS
8.Bazele tampon normale ca si parametru Astrup prezinta urmatoarele valori normale:
A. 20-30 mEq/l
B. 5-10 mEq/l
C. 40-50 mEq/l
D. 70-80 mEq/l
E. 10-20 mEq/l
CM
9.PH-ul standard se refera la valorile pH-ului obtinute in care din urmatoarele conditii standard:
A. PCO2 30 mm Hg
B. 39°C
C. Saturatia Hb in O2 95%
D. Saturatia Hb in O2 100%
E. PCO2 40 mm Hg
CS
10.BA(Bicarbonatul actual) = BS (bicarbonatul standard) dar valori scazute, indica urmatorul
dezechilibru acido-bazic:
A. Acidoza respiratorie
B. Acidoza metabolica necompensata
C. Acidoza respiratorie necompensata
D. Alcaloza metabolica necompensata
E. Alcaloza respiratorie
CS
11.Factorul de corectie Mellemgaard si Astrup utilizat in tratamentul acidozei/alcalozei metabolice
este de:
A. 0,1
B. 0,2
C. 1,7
D. 0,3
E. 1,5
CS
12.Valoarea normala a gaurii anionice ("anion gap" GA) este de:
A. 40 ± 4 mEq/l
B. 3-5 mEq/l
C. 12 ± 4 mEq/l
D. 20 ± 4 mEq/l
E. 4 mEq/l
CM
13.Consecintele acidozei pe diverse sisteme si organe sunt:
A. Respirator - hipoventilatie
B. Hipopotasemie
C. Depresie - sistemul nervos central
D. Cresterea fractiei ionizate a calciului in plasma
E. Cardiovascular - initial stimulare simpatica
CM
14.Consecintele alcalozei respiratorii pe diverse sisteme si organe sunt:
A. Hipoexcitabilitate - sistemul nervos
B. Hiperpotasemie
C. Creste fractia ionizata a calciului in plasma
D. Cardiovascular - vasoconstrictie coronariana
E. Devierea la stanga a curbei de disociere a oxihemoglobinei
CM
15.Din simptomatologia acidozei metabolice se numara:
A. Febra inexplicabila
B. Bradicardie
C. Hipersecretie bronsica
D. Respiratia Kussmaul
E. Tahicardie
CM
16.Printre manifestarile clinice ale acidozei respiratorii se numara:
A. Parestezii
B. Hipersecretie bronsica
C. Tetanie
D. Vasodilatatie
E. Febra inexplicabila
CM
17.Acidoza respiratorie se caracterizeaza prin:
A. Acidoza respiratorie cronica se caracterizeaza prin cresterea bicarbonatului plasmatic cu 3,5
mEq/l pentru fiecare crestere a pCO2 cu 10 mm Hg
B. PH > 7,45
C. PH < 7,35
D. Scaderea HCO3-
E. Acidoza respiratorie cronica se caracterizeaza prin scaderea bicarbonatului plasmatic cu 3,5
mEq/l pentru fiecare crestere a pCO2 cu 10 mm Hg
CM
18.Alegeti din urmatoarele tratamentul acidozei respiratorii:
A. Sedative
B. Solutie bicarbonatata in acidoza usoara
C. Corectarea deficitului asociat de clor si potasiu
D. Acidoza respiratorie acuta - suport ventilator cu inducerea hiperventilatiei alveolare
E. Oxigenoterapie intermitenta (4-6 l/min)
CM
19.Alegeti din urmatoarele tratamentul alcalozei respiratorii:
A. Regim igieno-dietetic: repaus la pat
B. Oxigenoterapie (6-10 l/min)
C. Hiperventilatia psihogena: ventilatia cu ajutorul mastilor cu reinhalare cu sau fara administrarea
de sedative
D. Oxigenoterapie (12-15 l/min)
E. Acidifierea plasmei cu acetazolamida
CM
20.Alegeti efectele Acetazolamidei in tratamentul alcalozei respiratorii
A. Creste bircarbonaturia
B. Acidifierea plasmei
C. Creste bicarbonatemia
D. Scade bicarbonaturia
E. Scade bicarbonatemia
Test 2
CM
1.Simptomatologia in alcaloza metabolica cuprinde:
A. Convulsii
B. Parestezii
C. Spasme
D. Hiperventilatie
E. Ileus adinamic
CM
2.Simptomatologia in alcaloza respiratorie cuprinde:
A. Tahicardie
B. Tetanie
C. Convulsii
D. Hiperventilatie
E. Parestezii
CM
3.Alegeti raspunsurile corecte referitoare la evaluarea dezechilibrului acido-bazic:
A. BA=BS dar valori crescute- alcaloza metabolica necompensata
B. BA<BS - acidoza respiratorie
C. BA>BS - alcaloza respiratorie
D. Bicarbonatul actual (BA) = bicarbonatul standard(BS) dar valori scazute indica acidoza
metabolica compensata
E. Bicarbonatul actual (BA) = bicarbonatul standard(BS) dar valori scazute indica acidoza
metabolica necompensata
CM
4.Urmatoarele sunt legi fizico-chimice in relatia echilibrului acidobazic cu cel electrolitic:
A. Legea hiperosmolaritatii
B. Legea hipoosmolaritatii
C. Legea electroneutralitatii
D. A 3-a lege, in care organismul tinde sa reinstaleze pH-ul normal
E. Legea isoosmolaritatii
CM
5.Acidoza metabolica cu gaura anionica crescuta, o intalnim in:
A. Exces de acid lactic
B. Toxine(salicilati, metanol, etilenglicol)
C. Paraproteinemii
D. Cetoacidoza
E. Insuficienta renala
CM
6.Consecintele acidozei:
A. Hiperventilatie
B. Hiperpotasemie
C. Cresterea eliberarii oxigenului la tesuturi
D. Depresia SNC
E. Vasoconstrictie cerebrala si coronariana
CM
7.Tratamentul alcalozei respiratorii:
A. Acidifierea plasmei cu acetazolamida
B. Evitarea excesului de alimente acide
C. Oxigenoterapie (6-10 l/min)
D. Hiperventilatie mecanica: reevaluarea parametrilor ventilatori
E. Tratament etiologic
CS
8.Bicarbonatul actual prezinta urmatoarele valori normale:
A. 10-14 mEq/l
B. 40-44 mEq/l
C. 20-24 mEq/l
D. 30-34 mEq/l
E. 24-27 mEq/l
CS
9.CO2 total prezinta valori normale de:
A. 35-37 mEq/l
B. 29-32 mEq/l
C. 21-24 mEq/l
D. 32-35 mEq/l
E. 24-27 mEq/l
CS
10.Excesul de baze prezinta valori normale intre:
A. -5 la 5 mEq/l
B. -3 la 3 mEq/l
C. -2 la 2 mEq/l
D. -1 la 1 mEq/l
E. -4 la 4 mEq/l
CM
11.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la mecanismul renal de reglare in echilibrul acido-bazic:
A. Secreta H+ in urina
B. Asigura excretia anionilor nevolatili (sulfat si fosfat) cuplati cu H+sau cu NH3+
C. Determina retentia si regenerarea bicarbonatilor la nivelul tubului renal
D. Controleaza pCO2
E. Excreta cel mai mare producator de acid - CO2
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la mecanismul pulmonar de reglare:
A. Controleaza pCO2
B. Excreta cel mai mare producator de acid - H+
C. Excreta cel mai mare producator de acid - CO2
D. Determina retentia si regenerarea bicarbonatilor
E. Asigura excretia anionilor nevolatili
CM
13.Raspunsul compensator la nivelul rinichilor in echilibrul acido-bazic:
A. Intra in actiune in decurs de minute
B. Incepe sa apara in 6-12 ore
C. Creste progresiv lent la un nivel maxim in zilele urmatoare
D. Atinge valoarea maxima in decurs de ore
E. Este imediat
CM
14.Acetazolamida:
A. Creste bicarbonatemia
B. Se administreaza in alcaloza metabolica fara raspuns la administrarea de clor
C. Scade bicarbonaturia
D. Se administreaza in alcaloza respiratorie
E. Acidifiaza plasma
CM
15.In terapia alcalozei respiratorii nu se foloseste:
A. Oxigenoterapia (4-6 l/min)
B. Acetazolamida
C. Epurare extrarenala
D. Hiperventilatia psihogena: ventilatia cu ajutorul mastilor cu reinhalare
E. Solutie bicarbonatata
CM
16.Tratamentul acidozei respiratorii cuprinde:
A. Corectare deficit de clor si potasiu
B. Oxigenoterapie cu volume mari
C. Ventilatie mecanica
D. Sedative
E. Repaus
CM
17.In alcaloza metabolica:
A. Se trateaza etiologic
B. Se administreaza bicarbonat, in forma fara raspuns la administrarea de clor
C. Se administreaza frecvent solutii acide, in forma cu raspuns la administrarea de clor
D. Se poate administra potasiu,in forma cu raspuns la administrarea de clor
E. Se poate administra spironolactona, in forma fara raspuns la administrarea de clor
CM
18.Tratamentul acidozei metabolice nu cuprinde:
A. Administrarea de clor
B. Epurare extrarenala
C. Administrarea de solutii acide
D. Alcalinizarea urinii
E. Evitare eforturi fizice
CM
19.Bicarbonatul in acidoza metabolica:
A. Se administreaza in acidoza metabolica severa
B. Are indicatie in hipopotasemia severa
C. Este indicat in intoxicatia cu barbiturice
D. Este medicatie de electie in acidoza lactica
E. Se administreaza sub forma de solutie molara 8,4%
CM
20.In alcaloza respiratorie (ALR):
A. ALR cronica bicarbonatul plasmatic scade cu 3,5mEq/l pt fiecare scadere a pCO2 cu 10 mmHg
B. Bicarbonatul plasmatic sub 12 mEq/l nu este atribuit doar ALR cronica
C. ALR acuta bicarbonatul plasmatic creste cu 5mEq/l pt fiecare cresterea pCO2 cu 10 mmHg
D. ALR acuta bicarbonatul plasmatic creste cu 3,5mEq/l pt fiecare cresterea pCO2 cu 10 mmHg
E. In ALR cronica bicarbonatul plasmatic scade cu 5mEq/l pt fiecare scadere a pCO2 cu 10 mmHg
Test 3
CM
1.ACM cu GA normala si potasiu crescut se intalneste in:
A. Fistule pancreatice
B. Acidoza tubulara renala distala hipocalcemica
C. Hipoaldosteronism
D. Acidoza tubulara renala distala hipercalemica
E. Hiperaldosteronism
CM
2.Cauzele dezechilibrelor acido-bazice sunt:
A. Sindrom Liddle - alcaloza metabolica
B. Trauma - alcaloza respiratorie
C. Obstructia de cai aeriene - acidoza respiratorie
D. Sindrom Bartter - acidoza metabolica
E. Diaree - acidoza metabolica
CM
3.Alcaloza metabolica se caracterizeaza de:
A. Coma
B. Bicarbonat crescut
C. Ph crescut
D. Hiperventilatie
E. Bradicardie
CM
4.Nu se intalnesc in alcaloza respiratorie:
A. Parestezii
B. Ileus dinamic
C. Convulsii
D. Tahicardie
E. Reflexe exacerbate
CM
5.Consecintele alcalozei nu sunt:
A. Scaderea fractiei ionizate a calciului in plasma
B. Hipopotasemia
C. Cresterea fractiei ionizate a calciului in plasma
D. Hiperpotasemia
E. Vasoconstrictia coronariana
CM
6.Gaura anionica:
A. Valoarea normala este de 12+/-4 mEq/l
B. Evalueaza pacientii cu alcaloza metabolica
C. Este crescuta in acidoza tubulara renala distala hipercalcemica
D. Este sazuta in hiponatremie
E. Este normala in ingestia de salicilati
CS
7.Cauze de acidoza metabolica cu gaura anionica scazuta:
A. Insuficienta renala
B. Diaree
C. Acidoza lactica
D. Hiperaldosteronism
E. Hiposodemie
CM
8.Acidoza respiratorie prezinta urmatoarea simptomatologie:
A. Edem cerebral
B. Tahicardie
C. PH > 7,35
D. Greturi, varsaturi
E. Tulburari de ritm
CM
9.Simptomatologia din acidoza metabolica cuprinde, cu exceptia:
A. Agitatie
B. Tahipnee
C. Cresterea tensiunii arteriale diastolice
D. Tulburari de ritm
E. Transpiratie
CM
10.Consecintele acidozei sunt, cu exceptia:
A. Depresie miocardica
B. Deviere la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei
C. Tetanie
D. Deviere la stanga a curbei de disociere a oxihemoglobinei
E. Hiperpotasemie
CM
11.Mecanismele de reglare ale echilibrului acido bazic:
A. Mecanismul renal nu secreta H in urina
B. Raspunsul compensator al rinichiului nu este imediat
C. Mecanismul renal determina eliminare de bicarbonat la nivelul tubului renal
D. Primele care apar sunt sistemele tampon extracelulare urmate de cele intracelulare in decurs de
ore
E. Plamanul excreta cel mai mare producator de acid CO2
CM
12.Sistemele tampon:
A. Au rol de a transporta H de la sursa tisulara de producere la organele care il excreta (plaman,
rinichi)
B. Ecuatia Henderson Hasselbach este exprimarea logaritmica a relatiei dintre pH, concentratia
ionilor de bicarbonat si cea a acidului carbonic.
C. Cel mai important sistem tampon este acidul carbonic/bicarbonat
D. Sunt perechi de acizi slabi si sarurile lor puternic ionizate
E. Au rol de a transporta H de la sursa tisulara de producere la organele care il excreta (piele)
CM
13.Care sunt afirmatiile adevarate?
A. O baza e un acceptor de protoni
B. Un acid este acceptor de protoni
C. Sangele are un pH usor acid
D. PH-ul este logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen
E. Un acid e un donor de protoni
CM
14.Dintre parametrii Astrup , urmatoarele sunt gresite :
A. Bicarbonat standard: 20-24 mEq/l
B. CO2 total : 40 mmHg
C. Baze tampon : 40-50 mEq/l
D. PCO2 : 24-27 mEq/l
E. PH standard : 7,35-7,45
CM
15.Epurarea extrarenala este indicata in tratamentul :
A. Pacienti cu insuficienta renala si bicarbonatemie sub 40 mEq/l
B. Alcaloza respiratorie
C. Alcaloza metabolica
D. Acidoza metabolica
E. Acidoza respiratorie
CS
16.Urmatoarele sunt cauze ale prezentei clorului urinar la o valoare <10 mEq/l in alcaloza
metabolica :
A. Administrarea de IECA
B. Varsaturi
C. Aspiratie nasogastrica
D. Adenom vilos
E. Stari posthipercapnice
CM
17.Daca e prezenta alcaloza metabolica , care e valoarea clorului urinar ?
A. Cl- urinar >20 mEq/l in stari posthipercapnice cu retentie renala persistenta de bicarbonati
B. Cl- urinar > 20 mEq/l, situatia cea mai obisnuita
C. Situatia cea mai obisnuita se insoteste de depletie volemica
D. Cl- urinar < 10 mEq/l , situatia cea mai obisnuita
E. Cl- urinar < 10 mEq/l, in hiperaldosteronismul primar
CM
18.Acidoza metabolica cu gaura anionica normala dar K+ scazut, prezinta urmatoarele cauze :
A. Pierderi gastrointestinale de bicarbonati (fistule pancreatice)
B. Acidoza tubulara renala distala hipocalemica
C. Exces de acid lactic
D. Paraproteinemii
E. Administrarea de inhibitori de anhidraza carbonica
CS
19.In acidoza metabolica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, CU EXCEPTIA :
A. PCO2 teoretic poate fi determinat cu ajutorul unei normograme.
B. Scaderea HCO3- este compensata prin hiperventilatie ( reduce pCO2 si pH).
C. Scaderea HCO3- este compensata prin hipoventilatie (creste pCO2 si ph)
D. PCO2 poate fi determinat prin ecuatiile de regresie
E. PCO2 teoretic (normograma) = 20 mm Hg
CS
20.Scopul echilibrului acidobazic este :
A. Fiecare modificare primara este asociata unui raspuns compensator.
B. Modificarile compensatorii minimalizeaza alterarea de pH produsa de modificarile primarr
C. Modificarile compensatorii au limite predictibile
D. Mentinerea constanta a raportului [H2CO3] / [HCO-3]
E. Mentinerea constanta a raportului [HCO3-] / pCO2
Test 4
CM
1.In alcaloza metabolica tulburarea primara este caracterizata prin:
A. PH normal
B. PH crescut
C. PCO2 normal
D. HCO3 crescut
E. PCO2 crescut
CM
2. In acidoza respiratorie tulburarea primara este consta in:
A. Scaderea PH
B. PCO2 scazut
C. HCO3 normal
D. PH normal
E. PCO2 crescut

Tulburari hidro electrolitice

Test 1
CM
1.Componentele electrolitice ale spatiului extracelular sunt:
A. Magneziu
B. Sodiu
C. Calciu
D. Cupru
E. Potasiu
CM
2.Spatiul intracelular contine:
A. Fosfati
B. Magneziu
C. Proteine
D. Anionul carbonic
E. Potasiu
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la osmolalitatea serica:
A. Poate fi masurata prin osmometria cu reducerea punctului de inghet
B. Poate fi masurata prin osmometrie cu reducerea punctului de fierbere
C. Valori critice: sub 320 mOsm/kg H2O
D. Valori critice: sub 240 mOsm/kg H2O
E. Metoda de masurare se bazeaza pe proprietatea coligativa a solutiilor
CS
4.Gapul osmolar se creeaza daca diferenta intre valorile masurate si calculate ale osmolalitatii serice
este mai mare de:
A. 5 mOsmol/kg H2O
B. 3 mOsmol/kg H2O
C. 6 mOsmol/kg H2O
D. 1 mOsmol/kg H2O
E. 2 mOsmol/kg H2O
CM
5.Tulburarile de volum conform clasificarii tulburarilor hidro-electrolitice (Shires si Baxter) se
clasfica in:
A. Hipervolemie
B. Hipovolemie
C. Hiponatremie
D. Alte stari hiperosmolare
E. Hipercalcemia
CS
6.Tulburarile ionului de hidrogen (acidoza, alcaloza) apartin conform Shires si Baxter tulburarilor:
A. De compozitie
B. De hidratare
C. De concentratie
D. De volum
E. De osmolaritate
CS
7.La temperatura normala, pierderile lichidiene zilnice sunt estimate la:
A. 3300 ml
B. 1300 ml
C. 300 ml
D. 6600 ml
E. 2300 ml
CS
8.In efortul fizic prelungit, pierderile lichidiene zilnice sunt estimate la a fi:
A. 6600 ml
B. 3300 ml
C. 2300 ml
D. 4300 ml
E. 1300 ml
CS
9.Solutiile izotone prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Au aceeasi osmolaritate ca si lichidul intracelular
B. Au osmolaritate mai mica decat cea a lichidului intracelular
C. Au osmolaritate mai mare decat cea a lichidului intracelular
D. Apa va iesi din celula ca si consecinta
E. Apa va intra in celula ca si consecinta
CM
10.Deshidratarea poate fi usoara daca:
A. Se pierde 2% din greutate
B. Se caracterizeaza prin oprirea secretiilor salivare
C. Se caracterizeaza prin sete
D. Deficitul de apa este de 10%
E. Deficitul de apa este de 5%
Test 2
CM
1.Deshidratarea medie se manifesta clinic prin:
A. Oligurie
B. Delir
C. Oprirea secretiilor salivare
D. Oprirea secretiilor lacrimale
E. Halucinatii
CM
2.Definitia hipovolemiei izoosmolara cuprinde:
A. Volumul extracelular este redus
B. Volumul intracelular este scazut
C. Volumul extracelular este crescut
D. Volumul intracelular este nemodificat
E. Pierderea de sodiu este mai mare decat pierderea de apa
CM
3.In etiologia hipovolemiei izoosmolare sunt implicate urmatoarele:
A. Evacuarea repetata a ascitei
B. Insuficienta adrenocorticala
C. Intoxicatii cu sedative
D. Hemoragii
E. Sindromul Schwartz-Bratter
CM
4.Simptomatologia hipovolemiei izoosmolare cuprinde:
A. Hipotensiune arteriala
B. Sete
C. Disfagie
D. Accentuarea ridurilor
E. Crampe musculare
CM
5.Examinarile paraclinice in hipovolemia izoosmolara indica:
A. Hematocritul scazut
B. Hiposomolaritate serica
C. Concentratia urinei crescuta
D. Azotemie crescuta
E. Natriemie normala
CM
6.Osmolalitatea serica (calculata) are urmatoarea formula:
A. 3Na+(mEq/l) + Ureea (mg/dl) / 18 + Glicemia (mg/dl)/18
B. 2Na+(mmol/l) + Ureea (mmol/l) + Glicemia (mmol/l)
C. 2Na+(mmol/l) + Ureea (mmol/l) / 2,8 + Glicemia (mmol/l)/18
D. 2Na+(mEq/l) + Ureea (mg/dl) / 2,8 + Glicemia (mg/dl)/18
E. 2Na+(mmol/l) + Ureea (mmol/l) / 28 + Glicemia (mmol/l)/18
CS
7.La temperatura ridicata, pierderile lichidiene zilnice prin transpiratii sunt de:
A. 1400 ml
B. 3300 ml
C. 100 ml
D. 5000 ml
E. 350 ml
CS
8.In efort fizic prelungit, pierderile lichidiene zilnice prin urina sunt de:
A. 5000 ml
B. 500 ml
C. 1200 ml
D. 3300 ml
E. 1400 ml
CS
9.La temperatura normala, pierderile lichidene zilnice prin intermediul fecalelor sunt de:
A. 1000 ml
B. 350 ml
C. 250 ml
D. 100 ml
E. 500 ml
CS
10.La temperatura ridicata, pierderile lichidiene zilnice insensibile prin respiratie sunt de:
A. 1200 ml
B. 250 ml
C. 350 ml
D. 650 ml
E. 100 ml
Test 3
CS
1.In efort fizic prelungit, pierderile lichidiene zilnice totale sunt de:
A. 6600 ml
B. 8000 ml
C. 3300 ml
D. 2300 ml
E. 1500 ml
CM
2.Indicatiile hemodializei ca si metoda pentru a indeparta potasiul din organism sunt:
A. Hiperpotasemie asociata cu IRC
B. Hiperpotasemie asociata cu leziuni tisulare semnificative
C. Hiperpotasemie rezistenta la tratamentul medical
D. Hiperpotasemie asociata cu IRA cu diureza < 400 ml/zi
E. Hiperpotasemie asociata cu IRA cu diureza > 400 ml/zi
CM
3.Tratamentul hiperpotasemiei la o valoare a potasiului de 6,5 mmol/l cuprinde:
A. Clorura de calciu 10 ml 10% i.v. in 2-5 min
B. Dializa
C. Introducerea K+ in celule cu Salbutamol 5 mg nebulizat
D. Introducerea K+ in celule cu bicarbonat de sodiu 50 mmol i.v in 5 min daca este prezenta acidoza
metabolica
E. Administrarea de diuretice
CS
4.La o potasemie de 5,5 mmol/l, este caracteristica urmatoarea modificare electrocardiografica:
A. Unda T inalta sau bifazica
B. Unda P absenta
C. Complex QRS cu aspect sinusoidal
D. Unda T-ascutita ("ca un cort")
E. Interval PR alungit
CM
5.O potasemie de 10 mmol/l poate provoca urmatoarele modificari electrocardiografice:
A. Fibrilatie ventriculara
B. Flutter atrial
C. Asistolie
D. Unda T ascutita
E. Unda T inalta sau bifazica
CM
6.O potasemie de 6-7 mmol/l cuprinde urmatoarele modificari electrocardiografice:
A. Interval PR alungit
B. Unda P absenta
C. Complex QRS cu aspect sinusoidal
D. Unda T inalta sau bifazica
E. Unda P redusa
CM
7.Alegeti raspunsurile corecte, referitoare la pierderile lichidiene la o temperatura normala:
A. Prin transpiratie 100 ml
B. Prin piele 1000 ml
C. Prin respiratie 350 ml
D. Prin fecale 100 ml
E. Prin urina 3300 ml
CM
8.Urmatoarele sunt tulburari de compozitie:
A. Hipo-/hipernatremia
B. Hipo-/hipermagneziemia
C. Hipo-/hiperpotasemia
D. Hipo-/hipercalcemia
E. Hipo-/hiperfosfatemia
CM
9.Simptomatologia hipovolemiei izoosmolare:
A. Hipotonie musculara
B. Tahicardie
C. Sete
D. Crampe musculare
E. Hipertensiune arteriala
CM
10.Simptomatologia hipervolemiei izoosmotice:
A. Turgescenta jugulara
B. Crestere in greutate
C. Edeme periferice
D. Edem pulmonar acut
E. Hipotensiune venoasa

Test 4
CM
1.Strategia de diagnostic a hiponatremiei:
A. Aprecierea volemiei
B. Calcularea diferentei osmolare(gap osmolar)
C. Masurarea osmolalitatii plasmei si excluderea pseudohiponatremiei
D. Determinarea glicemiei
E. Depistarea dispneei de efort
CM
2.Tratamentul hiponatremiei cu euvolemie:
A. Restrictie de apa pana la 400 ml/zi
B. Furosemid
C. Tratamentul bolii de baza
D. Demeclociclina
E. Utilizarea permanenta a antagonistilor de receptori V2 de vasopresina
CM
3.Hipernatremia acuta poate provoca:
A. Leziuni cerebrale
B. Tromboze de sinusuri
C. Modificari ale consistentei cerebrale
D. Leziuni vasculare
E. Hemoragii
CM
4.Simptomatologia hipopotasemiei:
A. Alcaloza metabolica
B. Hipertonie
C. Extrasistole
D. La nivel renal se dezvolta nefropatia kaliopenica cu scaderea RFG
E. Tahicardie
CM
5.Scopul terapiei hiperpotasemiei:
A. Protectia cardiaca prin stimularea efectelor hiperK+
B. Monitorizarea K+ pentru hiperK+ de rebound
C. Introducerea K+ in celule
D. Prevenirea recurentei hiperK+
E. Indepartarea K+ din organism
CM
6.Indicatiile hemodializei in hiperpotasemie:
A. HiperK+ rezistenta la tratamentul medical
B. HiperK+ asociata cu insuficienta renala acuta poliurica
C. HiperK+ asociata cu insuficienta renala cronica
D. HiperK+ asociata cu leziuni tisulare semnificative
E. Hiperpotasemie care raspunde la tratamentul medical