INGRIJIRILE

PRENATALE DE
RUTINA, IN PRACTICA
MEDICULUI DE
FAMILIE LA
GRAVIDELE FARA
RISC
 Ingrijirile prenatale de rutina reprezinta
ansamblul:
• interventiilor menite sa asigure o
evolutie optima a sarcinii, esentiale pentru a
surprinde precoce aparitia oricaror circumstante
ce ar putea influenta negativ evolutia sarcinii,
astfel ca acestea sa poata fi tratate si monitori-
zate.
• aceste interventii constau in manevre de
screening, profilaxie si consiliere oferite gravidei.
 Controlul prenatal-obiective
• Depistarea si trat precoce a complicatiilor
sarcinii:disgravidii precoce si tardive,
iminente de avort sau nastere prematura,
placenta praevia, anemii, hidramnios
• Depistarea si luarea unor masuri coresp pt
complicatii posibile ale travaliului: disproportii
cefalopelvine, prez distocice, sarcini multiple
• Depistarea b concomitente: cardiopatii, tbc,
lues, nefropatii
• Informarea femeii cu privire la modif
aparute in t sarcinii, tehnici corecte de
ingrijire
• Depistarea afec ce pot influenta
sarcina:incompatibilitate Rh, suferinta
fetala, sfat genetic
• Pregatire fizica si psihica pt nastere,
educarea femeii ca viitoare mama
 Diagnosticul precoce de sarcina

• este esential in stabilirea planului de ingrijiri

ale gravidei, in lipsa acestuia inregistrarea
sarcinii si acordarea ingrijirilor prenatale se
vor realiza in orice moment al evolutiei
acesteia.
 Simptome si semne de sarcina
Cele mai precoce simptome de sarcina sunt:
• amenoreea,starea de rau matinal, tensiunea la
nivelul sanilor.
• dupa saptamana a 8-a apar marirea de volum a
uterului si inmuierea colului.
• absenta simptomelor si semnelor este un
motiv rezonabil, dar nu de incredere pentru
excluderea sarcinii.
 Testul de sarcina

Combinarea la 6-8 saptamani dupa ultima

menstruatie a unui test pozitiv de sarcina si a
unui examen genital reprezinta cea mai sigura
metoda pentru diagnosticarea precoce a
sarcinii.
 Continutul asistentei prenatale
Se recomanda un numar de 8 vizite prenatale
de rutina pentru gravida cu risc scazut:
prima vizita: 6-12 saptamani
a 2-a vizita: 16 saptamani
a 3-a vizita: 24 de saptamani
a 4-a vizita: 28 de saptamani
a 5-a vizita: 32 de saptamani
a 6-a vizita: 36 de saptamani
a 7-a vizita: 38 de saptamani
a 8-a vizita: 40 de saptamani
VIZITA 1 (6-12 SAPTAMANI):

Diagnosticarea si inregistrarea sarcinii

trebuie realizate in primul trimestru de sarcina,
iar datele colectate vor fi consemnate atat in
fisa gravidei, cat si in caietul gravidei.
A. Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc:
a)ANAMNEZA COMPLETA
Se va consemna atat in fisa gravidei,cat
si in caietul gravidei urmatoarele elemente:
1.Datele personale
2.Motivele prezentarii la medic (simptome care
sugereaza sarcina, existenta altor acuze care
pot fi simptomele unei afectiuni care trebuie
investigata si tratata)
3.AHC (ale parintilor,fratilor pentru diabet
zaharat, HTA, cardiopatii, boli psihice,defecte
congenitale,boli genetice,TBC,infectie HIV,sifilis
hepatita cronica cu virus B,C).
4.APF (menstra, menarha si caracteristicile
menstruatiei, utilizarea pilulelor contraceptive
dupa contactul sexual fecundat,utilizarea dispo-
zitivului intrauterin si anume durata utilizarii,
prezenta sau momentul indepartarii acestuia).
5.APP (afectiuni anterioare medicale, chirurgi-
cale,infectioase ce pot influenta evolutia sarcinii
sau boli asociate sarcinii actuale).
6. Antecedente obstetricale:
-numarul de sarcini si data ultimei nasteri
-avorturi
-izoimunizare ABO sau Rh
-date despre sarcinile si nasterile anterioare,
date despre lehuzie
-copii cu greutate la nastere mai mare de 4500
g sau mai mica de 2500 g
-mortalitate perinatala,malformatii fetale.
7.Anamneza obstetricala actuala: se va
consemna data ultimei menstruatii,estimarea
varstei gestationale (VG), estimarea datei
probabile a nasterii (DPN) si evolutia sarcinii
pana in momentul consultatiei actuale.
Estimarea DPN poate fi facuta numarand 280
zile (40 saptamani) de la data primei zile a
ultimei menstruatii sau 268 zile de la data fertili-
zarii daca se cunoaste, cu o eroare de 2 sapta-
mani inainte sau dupa DPN.
 Sarcina la termen este definita ca fiind
cuprinsa in intervalul 37-42 de saptamani. De
asemenea, DPN mai poate fi calculata adau-
gand 10-14 zile la data ultimei menstruatii,dupa
care se numara 9 luni.Menstruatiile neregulate
sau utilizarea recenta de contraceptive scad
acuratetea acestor metode.
8.Evaluare psiho-sociala (atitudinea viitorilor
parinti referitoare la sarcina actuala,situatii
conflictuale,istoric de violenta domestica).
9.Conditii de viata si munca (conditii de locuit,
consumul de alcool, tutun, cafea si droguri,
diferite diete alimentare, precum si conditii de
munca).
Anamneza, examenul clinic si explorarile
paraclinice recomandate in sarcina sunt metode
care duc la depistarea acestora.
b) EXAMENUL FIZIC COMPLET vizeaza
depistarea unei patologii preexistente sarcinii
actuale, constatandu-se si semne ale modificarii
organismului matern asociate sarcinii.
Se au in vedere :
-masurarea inaltimii si greutatii pentru monitori-
zarea adaosului ponderal pe parcursul sarcinii;
-inspectia tegumentelor si a mucoaselor;
-aprecierea tesutului celular subcutanat;
-sistem muscular,osteoarticular
-sistem limfoganglionar;
-aparat respirator;
-aparat circulator(in cadrul modificarilor orga-
nismului matern asociate sarcinii,se pot inregis-
tra scaderea TA, cresterea frecventei cardiace
cu 15 batai/minut,lateralizarea axului si in 90%
din cazuri se poate asculta un suflu sistolic fara
semnificatie patologica dat de fluxul sangvin
sporit; pot aparea varice ale membrelor inf.sau
se pot agrava cele preexistente).
-aparatul digestiv;
-aparatul urinar;
-aparatul endocrin (se palpeaza ambii lobi ai
glandei tiroide si daca se depisteaza noduli sau
un lob de dimensiuni mai mari se trimite gravida
la specialist pentru consultatie);
-sistem nervos;
-organe de simt.
c)EXAMENUL GINECOLOGIC la prima vizita
este obligatoriu si cuprinde:
examinarea sanilor : marirea de volum,hiper-
pigmentarea areolei mamare,aparitia areolei
secundare,circulatia venoasa Haller, tuberculii
Montgomery;palparea sanilor releva o discreta
sensibilitate,iar la exprimarea mamelonului se
poate exterioriza o picatura de colostru chiar din
primul trimestru de sarcina.
 examinarea abdomenului se va face prin
inspectie si palpare :in trimestrul I nu exista
modificari de volum ale abdomenului, care este
de conformatie normala si urmeaza miscarile
respiratorii;
in luna a III-a uterul gravid poate fi depistat in
hipogastru la femeile slabe ca fiind o formatiu-
ne bine delimitata,de consistenta elastica,
nedureroasa, ce depaseste simfiza cu cativa
centimetri.
examenul vaginal cu valvele si examenul
vaginal digital are ca scop depistarea unei
eventuale patologii locale.
Se recomamda un singur examen vaginal in sarcina,
repetarea lui se va face cu indicatie medicala.
Se examineaza: vulva,vaginul,colul uterin,corpul
uterin,anexele,fundurile de sac vaginale si planseul
pelvi-perineal.
La inspectie,mucoasa vulvo-vaginala si a colului uterin
apare violacee,orificiul extern cervical poate fi
punctiform (la nuligeste) sau in fanta
transversala,uneori cicatriceal (la multipare);
Pot fi prezente varice vulvare sau vaginale.
Pot aparea si unele eroziuni,ulceratii,formatiuni
polipoide sau vegetante ale mucoasei, ca si
prezenta leucoreei sau a sangerarii pe cale
vaginala.
Corpul uterin este marit de volum,
corespunzator varstei de
sarcina,globulos,pastos sau elastic (de la
sfarsitul lunii a 3a),mobil,nedureros,contractil.
Este indicat cu acest prilej, recoltarea
frotiurilor cito-diagnostic si cito-bacteriologic.
d) EXPLORARI PARACLINICE
Explorari de laborator:
La gravidele fara risc la prima vizita se recomanda:
determinarea grupului sangvin;
determinarea Rh-ului si depistarea anticorpilor
anti-Rh la gravidele Rh negative
testarea pentru sifilis (VDRL);
 determinarea glicemiei
 testarea HIV dupa consiliere
 dozarea hemoglobinei si hematocritului
 depistarea antigenului Hbs,Ac HCV
 efectuarea sumarului de urina (din jetul mijlociu)
 efectuarea frotiului cito-bacteriologic,cito-diagnostic
Screening-ul pentru sindromul Down: se
face prin masurarea ecografica a translucentei
nucale in saptamanile 11-14 de sarcina.
Ecografia: este cea mai fidela metoda pentru
determinarea varstei gestationale si a analizei
BCF,efectuarea acesteia inainte de 10 sapta-
mani de sarcina in cadrul ingrijirilor prenatale
de rutina nu se justifica daca nu exista acuze.
Ecografia aduce multe beneficii: precizarea
varstei sarcinii,locatia si dezvoltarea placentei,
depistarea sarcinilor multiple,cresterea fetala
prezenta eventualelor malformatii fetale.
Explorari paraclinice nerecomandate la
gravida fara risc:
screning-ul pentru infectia cu Toxoplasma
Gondii:studiile nu au stabilit daca tratamentul
antenatal al femeilor cu toxoplasma reduce
transmiterea congenitala a Toxoplasmei gondii
screning-ul pentru vaginoze bacteriene:se
recomanda la gravidele cu risc (nasteri
premature in antecedente,complianta redusa,
ruptura prematura de membrane, feti cu greu-
tate sub 2500g in antecedente, avort spontan,
endometrite postpartum sau sepsis neonatal.
e)Calculul scorului de risc OMS
Anamneza, examenul clinic si explorarile
paraclinice recomandate in sarcina sunt
metodele care duc la depistarea acestora.
O strategie de incadrare a gravidelor intr-o
grupa de risc este reprezentata de calculul
unor scoruri de risc.
Orice factor de risc survenit implica investigatii
suplimentare.
B. Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide implica mai multe elemente:
1. Probleme minore de discomfort in timpul
sarcinii:
a) Greturile matinale sunt suparatoare,dar nu
implica nici un pericol; pot fi combatute prin
masuri dietetice (administrarea de cantitati mici
de alimente in permanenta, evitarea alimentelor
prajite si puternic condimentate); laptele poate
cauza greata si varsaturi si in acest caz va fi
eliminat complet din alimentatie, pana in
saptamana 16 nefiind necesar un consum
ridicat de calciu.Pentru reducerea greturilor si
varsaturilor poate fi administrat piridoxina 25-35
mg de 2-3 ori pe zi, in cazuri grave cu scaderi
marcate in greutate se recomanda spitalizare.
b) Pirozisul poate fi combatut prin eliminarea
lichidelor consumate in timpul meselor si restric-
tia de lichide cu 2 ore inainte si dupa masa.De
asemene poate fi evitata pozitia culcata dupa
masa, si daca simptomele sunt deranjante pot fi
administrate antiacide fara aluminiu cu doza
redusa de sodiu.
c)Constipatia este o acuza comuna in sarcina.
Se recomanda suplimente dietetice cu continut >in
fibre,iar daca problema nu se rezolva laxativele
stimulente par a fi mai eficiente.
d)Hemoroizii sunt o problema relativ frecventa
in sarcina. In general se recomanda consumul
crescut de lichide,exercitii fizice regulate.
e)Varicele pot aparea la nivelul picioarelor sau
la nivel vulvar. Pentru reducerea durerilor se
evita ortostatismul prelungit,incrucisarea picioa-
relor in caz de pozitie sezanda, purtarea jartierelor sau
ciorapilor elastici si se
recomanda miscarea picioarelor cat mai des, iar
in caz de varice vulvare,ridicarea dinspre
picioare a patului.
f)Dorsalgia este o acuza frecventa in timpul
sarcinii.Aceste dureri pot fi reduse daca apleca-
rea se poate face prin indoirea genunchilor,se
evita ridicarea obiectelor grele, se poarta tocuri
joase,perna tare la spate cand se sta in sezut ,
pentru odihna se sta culcat pe o parte cu
genunchii trasi in sus pe un pat tare.
Alte acuze: mictiuni frecvente,dureri de cap,
insomnie,prurit,sangerari nazale,parestezii, edeme
gambiere vesperale,sialoree.
2.Semne de alarma ce impun prezentarea de
urgenta la medic:
sangerare vaginala cu sau fara dureri
dureri abdominale intense
edeme generalizate
ameteli,cefalee intensa
tulburari de vedere brusc instalate
crestere brusca in greutate(peste 500g/zi)
varsaturi in a 2-a parte a sarcinii
disparitia perceptiei miscarilor fetale.
3.Consumul de alcool
Femeile care consuma alcool trebuie integrate
in programe educationale speciale,deoarece
consumul de 30-60 ml alcool/zi in sarcina
determina intarziere moderata a cresterii,deficit
mintal usor si tulburari de comportament;
consumul mai mare de 100 ml/zi determina
sindromul alcoolic fetal.
4.Fumatul este unul din factorii de risc pentru
greutate mica la nastere sau nastere prematu-
ra.
 5.Consumul de droguri in sarcina creste mult
riscul de avort si nastere de fat mort sau predis-
pozitia spre dependenta de drog a copilului.
6.Consumul de cafea – nu exista studii care
sa ateste efectul cofeinei asupra fatului
7.Alimentatia: O dieta continand aproximativ
2300 kcal/zi ofera o nutritie adecvata in timpul
sarcinii.Dieta trebuie sa contina un procent
crescut din anumiti nutrienti, in special proteine,
calciu si acid folic.Pentru reducerea unor boli
infectioase,gravida trebuie sa consume numai
lapte pasteurizat si carne bine gatita. Nu se
recomanda branza fermentata
(Camembert),pate (inclusiv cel vegetal) si oua
crude (maioneza).
 Reg gen de alim in sarcina
• De preferat o alim variata, bogata in fructe
si legume precum si cereale integrale pt
fibre
• De evitat:
- exces de grasimi ce fav alterari ale
metab glucozei
- mezeluri, cremvusti, lactate
nepasteurizate (risc de contaminare cu
Listeria)
 - carnea insuficient gatita (risc de
Toxoplasmoza)
- maioneza (risc de toxiinfectii alim)
- carnea anumitor pesti: rechin,
macrou, somon de apa dulce, pastrav
(posibila contaminare cu Hg )
- exces de cafeina
- alcool (asoc cu nasterea prematura si
G mica la nastere)
- alim hipersodate (edeme, crest TA)
 Se pot adm in t sarcini
• Cereale integrale, legume, fructe, aport
hidric suficient pt combaterea
constipatiei (agravata de tratam cu Fe)
• Cereale, biscuiti la micul dejun pt comb
greturilor matinale
• Mese mici, frecv, se evita cafeina si
clinostatismul imediat postprandial pt
comb pirozisului
8)Activitatea fizica Trebuie excluse activitatile
cu risc crescut de traumatism abdominal si
scufundarile care pot provoca boala de decom-
presie la fat.In absenta unei complicatii
medicale si obstetricale,sunt recomandate 30
minute de exercitii moderate/zi. De asemenea
se recomanda masajul perineal care are benefi-
cii in reducerea rupturilor perineale,epiziotomiei
sau a nasterilor instrumentale.
9)Inbracamintea. Este necesara schimbarea
taliei hainelor dupa a 3-a luna de sarci-
na. Se recomanda lenjeria din bumbac,prinsa la
nivelul umerilor si nu in talie si un sutien bun,
care sa sustina sanii.Se recomanda pantofi cu
tocuri joase (nu fara tocuri).
10)Locul de munca- se interzice lucru mai mult
de 10 ore/zi
ortostatism prelungit, zgomot excesiv, stres
psihic crescut,frig,substante toxice,efort fizic
sustinut ,activitatea in schimburi.
11)Legislatia in vigoare
Gravida trebuie informata asupra prevederilor
legislative specifice privind: prioritatea la con-
sultatii,drepturile si obligatiile sale in relatia cu
sistemul sanitar,algoritmul ingrijirilor prenatale,
concediul de risc maternal,concediul pre si
postnatal,concediul de boala.Este necesara
informarea gravidei despre frecventa vizitelor
prenatale.
12)Violenta domestica Sarcina femeilor care
traiesc experienta unor violente domestice este
considerata a fi sarcina cu risc.
13)Controlul stomatologic se recomanda din
primele luni de sarcina.
C. Profilaxie
Preventia defectului de tub neural prin
administrarea acidului folic 400 micrograme/zi
incepand cu o luna inaintea conceptiei si conti-
nuand pe toata perioada primului trimestru in special la
gravidele cu risc crescut de a naste feti cu
defect de tub neural.
Acidul folic- imp pt prev defectelor de tub neural
(spina bifida) – se gas in vegetalele verzi, nuci,
fasole, citrice.
• Fierul – nec de Fe in sarcina creste dat dezv fatului,
placentei si expansiunii masei de globule rosii.
- cele mai bune surse sunt: cerealele imbogatite in Fe,
carnea macra, galbenusul de ou, legumele verzi
- asocierea cu alim ce contin vit C (varza, broccoli,
portocale, grapefruit , pepene, capsuni) creste abs Fe
- cafeina inhiba abs Fe
- lipsa unui aport suficient de Fe –fatigabilitate,
irascibilitate, depresie
- adm profil a 30 mg Fe elementar pe zi in ultimele 2
trim de sarcina red nr cazurilor de an feripriva la
gravide
Administrarea de rutina a suplimentelor
In zonele cu endemie gusogena,este necesara
suplimentarea de rutina cu iod prin consum de
sare iodata.
Vaccinarea antigripala trebuie realizata in
sezon,in lunile octombrie si noiembrie,deoarece
gripa inbraca forme severe cu complicatii grave
in primul trimestru de sarcina gripa avand
caracter abortiv. Vaccinul antigripal nu are efect
teratogen,continand virus inactivat.
VIZITA 2 (16 SAPTAMANI)
A.Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc
a)Anamneza
Se urmaresc date despre:
-evolutia sarcinii in intervalul scurs pana in
momentul consultatiei actuale.
-aparitia unor simptome si semne: dureri abdo-
minale,leucoree,pierderi de sange,astenie,
dispnee severa,tulburari mictionale,tulburari de
vedere, si cefalee.
-anxietatea pacientei referitoare la sarcina
-respectarea recomandarilor stabilite la vizitele
anterioare.
b) Examenul clinic
Se monitorizeaza:
 greutatea- cresterea ponderala in timpul
sarcinii trebuie sa fie de 12-12,5 kg; de aseme-
nea trebuie sa fie progresiva si uniforma,creste-
rea fiind de 1kg/luna pana la 28 sapt.de ame-
noree.Cresterea accentuata in greutate (peste
15-20 kg),dar si cea redusa (8 kg), sunt consi-
derate patologice,reprezentand factori de risc
HTA se defineste ca cresterea valorilor tensi-
onale: TAS ≥140 mm Hg si TAD ≥90 mm Hg.In
mod normal, in al doilea trimestru de sarcina,
tensiunea arteriala scade in medie cu 15 mm
Hg fata de tensiunea dinaintea instalarii sarcinii.
Inaltimea fundului uterin (IFU)-masurarea IFU
este o metoda simpla pentru screening-ul intar-
zierii de crestere intrauterina, mai fidela decat
curba ponderala si masurarea circumferintei
abdominale.
c) Examene paraclinice
1.Ecografia- intre 8-12 sapt.de sarcina pare a
inbunatatii evaluarea varstei sarcinii, depistarea
precoce a fetilor multiplii si a malformatiilor
fetale.
2.Screening-ul pentru Sindromul Down (triplu
test) efectuat in saptamanile 15-16 de sarcina,
ce cuprinde dozarea serica a alfafetoproteinei ,
gonadotrofinei corionice umane (hCG) si a
estriolului neconjugat in trimestrul doi de sarci-
na. Este mai exact la femeia gravida peste 35
ani.Procedurile invazive ca amniocenteza si
biopsia de vilozitati coriale reprezinta insa
singura cale de a diagnostica cu certitudine
sindromul Down dupa o ecografie sau o valoare
a AFP anormale.
3) Explorari paraclinice nerecomandate la
gravida fara risc:
Repetarea de rutina a sumarului de urina: s-a
constatat ca determinarea de rutina a proteinu-
riei la fiecare vizita antenatala nu a furnizat
informatii clinice importante cu privire la rezulta-
tele sarcinii.Daca sumarul de urina de la prima
vizita este normal,nu mai este necesara repe-
tarea altor examene de urina pe parcursul
sarcinii, cu exceptia cazurilor in care gravida
dezvolta HTA sau prezinta simptome sau sem-
ne de infectie urinara.
d) Calculul scorului de risc OMS. Orice factor
de risc survenit implica investigatii suplimentare
specifice si colaborarea cu specialistul pentru
elaborarea unui plan individual de supraveghe-
re a gravidei.
B.Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide
Gravida va fi informara asupra modifi-
carilor organismului matern asociate sarcinii,
fiziologice sau patologice.
- Indicatii referitoare la semnele de alarma
- Elementele legate de alimentatie
- Semnele complicatiilor
- Inbracamintea si incaltamintea
- Igiena orala si igiena generala
- Influenta locului de munca asupra sarcinii
- Calatoriile: cea mai buna perioada pentru
calatorii este trimestrul II de sarcina.Se
recomanda haine largi si pantofi comozi iar
centura masinii trebuie sa aiba o pozitie como-
da (cureaua superioara intre sani, iar cea
inferioara sub abdomen), opriri dese, gustari
mici si consum de lichide.Nu se recomanda
drumuri mai lungi de 3 ore la volan in trimestrul
II si III de sarcina.In cazul zborului cu avionul
se recomanda intinderea mainilor si picioarelor
cat mai des din cauza riscului de tromboza.
C) Profilaxie: Prevenirea anemiei in sarcina prin
administrarea de rutina a fierului si acidului folic.
Anemia apare in sarcina atunci cand valoarea
hemoglobinei scade sub 11 g/dl in primul
trimestru si sub 10,5 g/dl in al II-lea si al III-lea
trimestru. Administrarea de rutina a 60 mg fier
elementar/zi de la 16 sapt. de gestatie este
eficienta pentru prevenirea anemiei.Sunt mai
indicate preparatele cu saruri feroase (Fe 2+)
decat cele cu saruri ferice (Fe 3+),deoarece sunt
imediat absorbite de mucoasa intestinala.Deoarece
pe langa deficitul de fier apare si deficit de folati,
acesta trebuie corectat prin administrarea de 350
micrograme/zi,zilnic incepand cu 16 sapt. de sarcina.
 VIZITA 3 (24 DE SAPTAMANI)
A. Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc
a)Anamneza:va identifica factorii de risc
aparuti
in intervalul scurs de la ultima vizita.
Se urmaresc date despre:
evolutia sarcinii in intervalul scurs pana in
momentul consultatiei actuale.
aparitia unor simtome si semne noi.Acestea
pot fi expresia unei patologii ce necesita
investigatii si tratament.
anxietatea pacientei referitoare la sarcina.
respectarea recomandarilor stabilite la
vizitele anterioare.
b) Date despre evolutia sarcinii:
greutatea (crestere lunara de 1 kg);
tensiune arteriala
inaltimea fundului uterin (IFU)
aparitia si caracterul miscarilor fetale; la
primipare,primele miscari fetale apar la aprox.
20 sapt.(4 luni jumate),iar la multipare, la 18
sapt. (4 luni);exista diferente in functie de fat si
de perceptia individuala a mamei.
c) Examene paraclinice: la gravida fara risc nu
se recomanda investigatii paraclinice de rutina.
d) Calculul scorului de risc OMS: orice factor de
risc survenit implica investigatii suplimentare
specifice si colaborarea cu specialistul pentru
elaborarea unui plan individual de supraveghe-
re a gravidei.
B.Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide.
Gravida va fi informata cu privire la:
elementele de consiliere de la vizita 2
suport familial: medicul trebuie sa programeze
una sau mai multe vizite ale tatalui sau altor
rude pentru a discuta probleme legate de
sarcina si nastere.
relatie activitate-odihna.
C.Profilaxie
-continua profilaxia anemiei cu 60 mg fier feros si 350
micrograme acid folic in administrare orala zilnica.
VIZITA 4 (28 DE SAPTAMANI)
A.Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc
a)Anamneza:va identifica factorii de risc
aparuti in intervalul scurs de la ultima vizita.
Se urmaresc date despre:
evolutia sarcinii in intervalul scurs pana in
momentul consultatiei actuale.
aparitia unor simpt. si semne noi in evolutia
sarcinii,expresia unei patologii ce necesita investigatii
si tratament.
-anxietatea pacientei referitoare la sarcina.
-respectarea recomandarilor stabilite la vizitele
anterioare.
b)Date despre evolutia sarcinii:
greutatea (crestere de 500g/sapt. pana la
termen)
TA (in trim.III de sarcina,valorile tensionale
ajung la cele anterioare sarcinii sau chiar le
depasesc. Aceste modificari apar atat la femeile
normotensive sau hipertensive anterior sarcinii,
cat si la cele care vor dezvolta hipertensiune de
sarcina.
inaltimea fundului uterin (IFU)
caracterul miscarilor fetale
bataile cordului fetal:perceperea BCF cu ste-
toscopul obstetrical monoauricular se realizea-
za dupa 28 sapt. de sarcina.Trebuie apreciata
frecventa si calitatea lor (frecventa normala este
de 120-160 batai/minut)
stabilirea diagnosticului de prezentatie si pozi-
tie:palparea abdomenului trebuie sa evidentieze
polul cefalic (formatiune rotunda,regulata,dura,
nedepresibila),polul pelvin (formatiune mai
mare,mai moale,neregulata,depresibila),planul
dur convex care uneste cei doi poli (spatele
fetal) si partile mici fetale-membrele.
c)Teste de laborator
 Hb,Ht;
Glicemia;
Ac anti-Rh (la gravidele Rh neg)
retestare VDRL
d) Calculul scorului de risc OMS. Orice factor
de risc survenit implica investigatii suplimentare
B. Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide:
-elementele de consiliere de la vizita;
-suport familial,concediu prenatal
-atentionarea gravidei cu privire la semnele de
nastere ce impun internarea pentru asistenta la
nastere:eliminarea de mucus cervical, ruperea
membranelor,aparitia contractiilor uterine regu-
late.
C.Profilaxia anemiei continua cu 60 mg fier
feros si a 350 micrograme acid folic in admini-
strare orala zilnic.
VIZITA 5 (32 SAPTAMANI)
A.Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc:
a)Anamneza va identifica factorii de risc aparuti
in intervalul scurs de la ultima nastere.
Se urmaresc date despre:
evolutia sarcinii in intervalul scurs pana in
momentul consultatiei actuale.
aparitia unor simptome si semne noi in evolu-
tia sarcinii.
anxietatea pacientei referitoare la sarcina
respectarea recomandarilor stabilite anterior
b)Date despre evolutia sarcinii:
greutatea (cresterea de 500g/sapt. pana la
termen)
TA
inaltimea fundului uterin (IFU)
caracterul miscarilor fetale
bataile cordului fetal,pozitia si prezentatia
fatului
c)Teste de laborator
-retestare HIV (dupa 32-36 sapt.) daca femeia
este cu risc inalt pentru HIV.
d) Calculul scorului de risc OMS, orice factor
de
risc survenit implica investigatii suplimentare.
B.Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide: -stil de viata
-atentionarea gravidei cu privire la semnele de
nastere ce impun internarea pentru asistenta la
nastere
-aparitia contractiilor uterine regulate
-concediu prenatal
C.Profilaxie. Continua profilaxia anemiei cu 60
mg fier feros si 350 micrograme acid folic zilnic.
-administrarea de rutina a 1000ui vitamina D/zi
reduce hipocalcemia simptomatica neonatala
copiii avand niveluri normale plasmatice de 25
OHD si fontanele mai mici.
-administrarea suplimentara de calciu: un aport
de 1,2-1,5 grame calciu/zi numai in conditiile
unei diete deficitare in alimente bogate in calciu.
-vaccinarea antitetanica.
VIZITA 6 (36 SAPTAMANI)
A.Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc
a)Anamneza:va identifica factorii de risc aparuti
in intervalul scurs de la ultima vizita.
Se urmaresc date despre:- evolutia sarcinii:
greutate,TA,IFU,caracterul miscarilor fetale,
bataile cordului fetal,prezenta si pozitia fatului.
-aparitia de semne si simptome noi in evolutia
sarcinii
-anxietatea pacientei referitoare la sarcina
b) Teste de laborator nu se recomanda la
gravida fara risc.
c)Calculul scorului de risc OMS.
Orice factor de risc survenit implica investigatii
suplimentare specifice si colaborarea cu specia-
listul pentru elaborarea planului individual de
supraveghere a gravidei.
B.Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide: stil de viata,semnele de nastere ce
impun internarea gravidei,pregatirea psihologi-
ca asupra nasterii,pregatirea sanilor in vederea
lactatiei,informatii despre anestezie-analgezie la
nastere,pregatire pentru spitalizare, informatii despre lauzia
fiziologica, reluarea activitatii sexuale dupa nastere si
exercitiul
fizic,contraceptia,concediul prenatal.
C.Profilaxie:
-continua profilaxia anemiei cu 60 mg fier feros si 350
micrograme acid folic zilnic.
-administrarea de rutina a 1000ui vitamina D/zi reduce
hipocalcemia simptomatica neonatala copiii avand niveluri
normale plasmatice de 25OHD si fontanele mai mici.
-administrarea suplimentara de calciu: un aport de 1,2-1,5
grame calciu/zi numai in conditiile unei diete deficitare in
alimente bogate in calciu.
VIZITA 7 (38 SAPTAMANI)
A.Manevre de screening pentru depistarea
factorilor de risc:
a)Anamneza va identifica factorii de risc aparuti
in intervalul scurs de la ultima consultatie.
Se urmaresc date despre:
- evolutia sarcinii: greutate,TA,IFU,caracterul miscarilor
fetale, bataile cordului fetal,prezenta si pozitia fatului.
- aparitia de semne si simptome noi in evolutia
sarcinii
- anxietatea pacientei referitoare la sarcina
b) Teste de laborator nu se recomanda la
gravida fara risc.
c)Calculul scorului de risc OMS.
B.Consilierea si educatia sanitara a femeii
gravide: stil de viata,semnele de nastere ce
impun internarea gravidei,pregatire psihologica
asupra nasterii,pregatirea sanilor in vederea
lactatiei,informatii despre anestezie-analgezie
la nastere,pregatire pentru spitalizare, informatii
despre lauzia fiziologica, reluarea activitatii
sexuale dupa nastere si exercitiul fizic,contra-
ceptia,concediul prenatal,pregatirea pentru
ingrijirea copilului,promovarea alimentatiei
naturale.
C.Profilaxie:
-continua profilaxia anemiei cu 60 mg fier feros
si 350 micrograme acid folic zilnic.
-administrarea de rutina a 1000ui vitamina D/zi
reduce hipocalcemia simptomatica neonatala
copiii avand niveluri normale plasmatice de 25
OHD si fontanele mai mici.
-administrarea suplimentara de calciu: un aport
de 1,2-1,5 grame calciu/zi numai in conditiile
unei diete deficitare in alimente bogate in Ca.
VIZITA 8 (40 SAPTAMANI) –VEZI VIZITA 7
 Tulburari de sanatate mentala-
post-partum

• Usoare (tristetea postpartum, maternity

blues)
• Moderate (depresia postpartum)
• Severe (psihoza postpartum)
 Tristetea post-partum
• Apare mai frecvent la primipare, cu max
de intens in z 3-4
• Se caracterizeaza prin labilitate afectiva,
alternanta rapide intre euforie si disperare
• Nu necesita tratament si se rezolva
spontan in cateva zile
 Depresia post-partum
• Afecteaza 10% din mame in primele sapt
dupa nastere
• Interventiile psiho-sociale sunt salutare
• O mica parte necesita tratament
medicamentos.
 Psihoza post-partum
• Este o urgenta psihiatrica majora
• Modificarile endocrine par sa actioneze
doar ca f precipitanti la femeile ce au deja
o predispozitie
• Tulburarea bipolara este cel mai clar
asociata cu psihoza post-partum cu un risc
de 20-30%
• Evaluarea trebuie sa fie prompta si trebuie
vizat atat riscul mamei cat si al copilului.
• Internarea este obligatorie
• Contactul mama-nou nascut trebuie super
vizat si incurajat (in limite de siguranta), pt
a nu impiedica dezv atasamentului mama-
copil.
• Majoritatea pacientelor se recupereaza
• Riscul unui nou episod la o urmatoare
nastere poate ajunge pana la 57%.
Asistenta preconceptionala
• urmareste recunoasterea si
ameliorarea riscurilor pt sanatatea
femei si pt evolutia sarcinii, cele
legate de stilul de viata si de
aspectele medicale si sociale;
• scopul final: reducerea morbiditatii
si a mortalitatii medicale si sociale
materne si perinatale.
 Ce modificari ale stilului de viata trebuie
sa aiba o femeie care isi planifica o
sarcina?

• E rec sa inceapa suplimentarea cu acid

folic, sa renunte la fumat, sa limiteze
aportul de alcool si cafeina, sa evite
utilizarea drogurilor ilicite, sa-si optimizeze
greutatea corporala, dieta si sanatatea
fizica.
 Fumatul
• E asociat cu fertilitate scazuta si conceptie
intarziata, cu malformatii congenitale
(cardiace, osteo-musculare, g-intestinale),
cu avort, nastere prematura, greutate mica
la nastere si intarziere in crestere, moarte
intrauterina si sd de moarte subita la
sugar.
 Alcoolul
• Aportul crescut de alcool (>10 g/zi sau >3
bauturi alcoolice/zi) cresc riscul de G mica
la nastere si de nastere prematura.
• Consumul compulsiv de alcool poate
afecta dezvoltarea neurologica a copilului
(>7,5 u alcool cu o singura ocazie- in GB –
1 u alcool=10 ml)
 Cafeina
• E bine sa limiteze consumul la maxim 2
cesti cu cafea sau 4 cu ceai pe zi.
• Nu sunt studii suficiente legate de
greutatea la nastere corelata cu consumul
de cofeina.
 Abuzul de substante
• Consumul de canabis are efecte asupra
comportamentului si sanatatii mentale a
copilului.
• Expunerea prenatala la cocaina e asociata cu
nasterea prematura, G mica la nastere si G<
decat cea pt varsta gestationala.
• Heroina e asociata cu avort, retard de crestere,
travaliu prematur si risc cresc de infectii (HIV, V
hepatitic B, C)
 Optimizarea greutatii corporale
si a dietei

• Obezitatea e asociata cu risc crescut de

defecte de tub neural, de malf cardiace,
malf oro-faciale, avort, moartea fatului in
uter, preeclampsie, diabet.
 Tensiunea arteriala
• Riscul de preeclampsie creste semnificativ cand
TA initiala este > 130/80 mmHg.
• F risc pt eclampsie sunt asociati cu o TA> la
inceputul sarcinii (obezitatea si nuliparitatea)
• Femeile cu HTA instalata necesita tratament
• Pt profilaxia preeclampsieie dupa confirmarea
sarcinii se poate initia trat cu aspirina in doza
mica.
Ce medicamente ar trebui evitate si care
pot fi administrate in cursul sarcinii?

• IECA, BRA – risc > de anom cong neurologice si

cardiace; afec f renala fetala.
• Antidepresive (SSRI-inhib selectivi ai recaptarii
serotoninei si litiu) – defecte septale si de tub
neural, risc major la paroxetina si < pt sertralina;
litiul e asociat cu anom cardiace.
• AB – tetraciclina produce colorarea anormala a
dintilor; risc teoretic de malformatii la
trimetoprim.
• AINS – pot da inchiderea prematura a ductului
arterial utilizate in trim 3 de sarcina.
• Antiepileptice : valproatul – risc > de alterare al
dezvoltarii neurocognitive si defecte de tub
neural; fenitoina poate da microcefalie, intarziere
in cresterea intrauterina.
• Isotretinoin – are efect teratogen in studii pe
animale.
• Statinele – anomalii congenit in studii pe
animale; sinteza scazuta a colesterolului poate
afecta dezvoltarea fetala.
 Ce infectii pot dauna fatului?
• Rubeola (la inceputul sarcinii) – sd de
rubeola congenit (surditate neuro-
senzoriala; anom oculare: glaucom,
cataracta;defecte c-v:defecte septale;
retard mintal, microcefalie, diplegie
spastica).
• Inf Varicelo-Zosteriana – lez cutanate, def
neurologice, oculare, anom ale scheletului.
• Toxoplasmoza – corioretinita, hidrocefalie,
microcefalie, tulb de invatare si dizabilitate
mentala (evitarea dejectelor de pisica, a
carnii insuf preparate termic si a carnii
crude).
• Citomegalovirus – 10-15% prez la nastere
petesii, hepatomegalie, splenomegalie,
hepatita, microcefalie, corioretinita; 40-
58% din acesti copii dezv probleme
neurologice, surditate senzitivo-motorie si
paralizie cerebrala (spalarea mainilor cu
apa si sapun)
 Ce recomandari oferim unei
gravide?
• Astmul – asiguram gravida ca astmul bine
controlot nu influenteaza negativ evolutia
sarcinii, nu se impune intreruperea
medicatiei obisnuite (beta2-agonisti,
steroizi inhalatori si CS orali sunt siguri in
sarcina).
• HTA – optimizam TA pt a reduce riscul de
preeclampsie (se pot administra
amlodipina, metil-dopa, labetalol)
• Epilepsia – se va ad o doza> de acid folic
periconceptional (5mg in loc de 400μg
zilnic); control regulat la specialist.
• Diabetul – slab control al glicemiei poate
favoriza anom cong, avort, preeclampsie,
moartea fatului in uter; managementul epis
de hipoglicemie; screening pt detectarea
complicatiilor (nefropatie, retinopatie).
• Hipotiroidismul matern – e asociat cu IQ <
la copii; se va controla TSH la
hipotiroidiene care isi planifica o sarcina.