MEDICINA FAMILIE SI NURSING COMUNITAR

31 MAI 2017

1.Obiectivele primei consultatii prenatale sunt:

a. stabilirea sexului produsului de conceptie
b. stabilirea prezentatiei
c. stabilirea riscului de nastere premature
d. recunoasterea precoce a riscurilor si complicatiilor anesteziei generale in cazul nasterii prin cezariana
e. verificare diagnosticului de sarcina si a starii aparatului genital.

2. Investigatiile obligatorii la luarea in evidenta a gravidei sunt:

a. examen sumar de urina si examen bacteriologic al secretiei vaginale
b. hemocultura
c. radiografie bazin
d. examen ecografic mamar
e. monitorizarea ECG prin metoda Holter/24 ore.

3. Consultatia prenatala in trim. III se efectueraza in urmatoarea perioada:

a. 16-24 saptamani
b. 24-40 saptamani
c. 20-38 saptamani
d. 24-32 saptamani
e. 28-40 saptamani.

4. Sunt examene paraclinice obligatorii in cadrul consultatiei prenatale in trim.III de sarcina cu

EXCEPTIA:
a. examenul bacteriologic al secretiei vaginale
b. glicemia
c. genotipare HPV
d. hemoleucograma
e. urocultura.

5. Semnele positive de sarcina sunt:

a. amenorea
b. grata si varsaturi
c. marirea abdomenului
d. prezenta miscarilor active fetale
e. dureri abdominale.

6. Sunt semen probabile de sarcina cu EXCEPTIA :

a. perceptia miscarilor fetale
b. marirea abdomenului
c. palparea fatului
d. contractii uterine dureroase
e. modificarea uterului si colului uterin la tuseul vaginal.
7. Sunt simptome si semen prezumtive de sarcina:
a. contractile uterine dureroase
b. prezenta activitatii cardiace fetale
c. palparea fatului
d. amenoreea
e. marirea abdomenului.

8. Inspectia sanilor poate pune in evidenta modificari suggestive pt.sarcina cu EXCEPTIA :

a. tuberculi Montgomery-Morgagni
b. infiltratia edematoasa a areolei, in “sticla de ceasornic’
c. hiperpigmentatia areolei mamare
d. secretii mamare sanguinolente
e. aparitia areolei secundare.

9. Examenul genital in cadrul primei consultatii prenatale poate identifica urmatorii factori de
risc cu EXCEPTIA :
a. focare endometriozice ovariene
b. vicii ale bazinului osos
c. tumori anexiale
d. malformatii congenitale ale uterului
e. cancerul de col uterin.

10. Consultatie prenatala de trim.II cuprinde:

a. determinarea grupului sanguine si Rh-ului
b. radiografie pulmonara
c. data perceperii primelor miscari fetale
d. testare HIV
e. RBW.

11. Selectati afirmatiile ADEVARATE privind semnele positive de sarcina:

a. activitate cardiac fetala este posibila din saptamana a 10-a de sarcina
b. frecventa medie a batailor cordului fetal este de 140 batai/minut
c. focarul de auscultatie a batailor cordului fetal este periombilical
d. activitatea cardiac fetala se face ecografic
e. suflurile funiculare sunt sincrone cu pulsul matern.

12. Factorii favorizanti ai malnutritiei pot fi,cu EXCEPTIA:

a. prematuritatea
b. gemelaritatea
c. afectiunile neurologice cornice(paralizii cerebrale)
d. sarcina multipla
e. retardul de crestere intrauterine.

13. Care este indicele antropometric cel mai vechi si utilizat pt.aprecierea starii de nutritie?
a. indicele nutritional(IN)
b. indicele statural(IS)
c. circumferinta bratului
d. indicele ponderal(IP)
e. pliul cutatnat tricipital si pliul cutanat subscapular.

14.Vitamina D3 –colecalciferolul NU se caracterizeaza prin:

a. este un compus sterolitic
b. este prezenta in produsele de origine animal
c.este sintetizata in derm
d.se poate gasi in cantitati mari in alimente de origine vegetale
e. este transformata la nivelul tegumentului sub actiunea razelor UVB solare din provitamina D.

15. Referitor la hipervitaminoza D,urmatoarea afirmatie NU este adevarata:

a. poate fi o complicatie accidental sau iatrogena a tratamentului cu vitamin D
b. semnele clinice constau in:inapetenta,varsaturi,anorexie,polidipsie,poliurie
c. calcemia >10.5mg/dl si concentratia serica de 25(OH)D crescuta
d. absenta eliminarii calciului prin urina
e. pot sa apara calcificari renale si asteoscleroza.

16. Particularitatile paraclinice ale anemiei feriprive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. hipocroma
b. microcitara
c. hiposideremica
d. HEM crescuta
e. CHEM scazuta.

17. Modificarile osoase intalnite in rahitismul carential sunt reprezentate de urmatoarele, cu

EXCEPTIA:
a. fruntea “olimpiana”
b. toracele in forma de “clopot”
c. coxa vara
d. hiperexitabilitate neuromusculara
e. prezenta “bratarilor rahitice”la nivelul membrelor superioare.

18. Conform stadializarii rahitismului, stadiul II se caracterizeaza prin:

a. hipocalcemie
b. hiperfosfatemie
c. fosfataze alkaline crescute
d. hipercalcemie
e. normofasfatemie.

19. Referitor la tratamentul rahitismului carential, urmatoarele afirmatii sunt false:

a. profilaxia rahitismului la copil tb.sa inceapa inca din ultimul trimestru de sarcina
b. pt.profilaxia postnatala este recomandata utilizrea preparatelor de vit.D3 solutie orala adm.
zilnic incepand cu varsta de 7 zile continuu pana la 12 luni
c. tratamentul curative cu vit.D a rahitismului este recomandat doar dupa confirmarea clinica,
radiologica si biologica a diagnosticului
d. preparatele injectabile se utilizeaza numai in cazuri exceptionale: sindrom de malabsortie
e. in cazul tratamentului curative se recomanda adm.de calciu 50-70 mg/kg/zi oral o luna.

20. Semnele clinice de deficit de Fe in cadrul anemiei feriprive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. tulburari trofice ale tegumentelor si mucoaselor
b. tulburari de crestere la 50%din copii
c. ragade comisurale
d. friabilitatea unghiilor
e. descoamare palmo-plantara.

21. Alimentatia naturala ofera cea mai buna profilaxie pt.urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. obezitate infantile
b. fibroza chistica
c. sindroame de malabsortie
d. boala celiaca
e. alergie la proteina laptelui de vaca.

22. Despre alimentatia naturala urmatoarea afirmatie este falsa:

a. in alimentatia naturala nu exista reguli absolute de stabilire a ratiei alimentare
b. se aproba schemele “liberale” ,asa-zisa alimenatie “la cerere”
c. cel mai bun criteriu al alimentatiei corecte il reprezinta curba ponderala, constant ascendenta
d. sporul ponderal zilnic este de 20-30 g, aceasta crestere realizandu-se cu un aport optim de
100kcal/kg la un nou nascut la termen alimentat natural si corect
e. copilul trebuie sa fie pus la san in primele 24 ore de viata.

23. Nevoile energetice la sugar si copil se calculeaza in functie de, cu EXCEPTIA:

a. greutatea ideala
b. compozitia corpului
c. activitatea fizica
d. inaltimea ideala
e. procesul de energie.

24. Toracele rahitic se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. torace evazat la baza
b. prezenta sternului infundat
c. coxa vara
d. matanii costale
e. sant submamar.

25. Profilaxia postnatala a rahitismului presupune urmatoarele masuri cu EXCEPTIA:

a. expunerea echilibrata la soare
b. evitarea folosirii laptelui de vaca in alimentatia sugarului
c. facilitarea curie helio-marine la copii peste 1 an
d. adm. zilnica de vit. D3 in doza de 500-1000UI/zi pana la varsta de 3 ani
e. alaptarea exclusive in primele 6 luni de viata.
26. Indicele ponderal reprezinta:
a. raportul intre greutatea actuala si greutatea corespunzatoare taliei
b. raportul intre talia actuala si talia ideala pentru varsta
c. raportul intre greutatea ideala pentru varsta si greutatea actuala
d. raportul intre greutatea actuala si greutatea ideala pentru varsta
e. raportul intre greutatea corespunzatoare taliei si greutatea ideala.

27. Tulburarile trofice ce se intalnesc in MPC grad III sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. fese cu aspect de “punga tabacica”
b. eritem fesier
c. escare
d. piele zbarcita ,cenusie, “prea larga”
e. tegumente palide.

28. Aportul redus de Fe se traduce prin:

a. diversificare corecta
b. regim lactate sau lacto-fainos prelungit
c. aport crescut de protein animale
d. diete corespunzatoare varstei
e. aport redus de dizaharide.

29. Anemia feripriva clinic si paraclinic se caracterizeaza prin:

a. randament scolr normal, toleranta la effort
b. transpiratii nocturne, agitatie
c. paloare, fatigabilitate , Hb >12g/dl
d. paloare, fatigabilitate, randament scolar scazut, CHEM < 30%, HEM <25 pg, Fe seric< 60
microg/dl
e. Hb >10g/dl, Ht >33%, Fe seric >60microg/dl.

30. Urmatoarele afirmatii despre anemia feripriva sunt ADEVARATE:

a. este anemia cea mai rara in patologia sugarului si copilului mic
b. este prezenta la 100% din sugari
c. este proportional cu statusul economic
d. prevalenta este direct proportional cu consumul de protein
e. este prezenta la 25% din gravidele sub 20 ani.

31. Manifestarile de dependenta in afectiunile respiratorii sunt cu EXCEPTIA:

a. dispneea
b. expectoratia
c. tusea
d. hematemeza
e. cianoza.
32. Sursele de dificulate ale dispneei inspiratorii sunt:
a. BPOC
b. infarctul de miocard
c. ulcerul gastric
d. accident vascular cerebral
e. corpi straini in caile respiratorii.

33. Semnele de gravitate ale dispneei sunt:

a. imposibilitatea de a vorbi
b. frecventa respiratory < 25 resp/min
c. frecventa respiratory < 18 resp/min
d. tuse cu expectoratie
e. hipocratism digital.

34. Tusea este un act reflex cu rol de:

a. scadere a temperaturii
b. modificarea frecventei respiratorii
c. modificarea valorii tensiunii arteriale
d. eliminarea secretiilor in exces din caile respiratorii
e. ameliorare a durerii toracice.

35.tusea matinala este definitorie pentru:

a. TBC
b. tusea convulsive
c. bronsita cronica
d. insuficienta cardiac
e. iritarea nervului frenic.

36. Eliminarea prin tuse a unei cantitai mari de produs biologic de la nivelul unei colectii a
arborelui respirator este:
a. hemoptizie
b. hematemeza
c. varsatura
d. vomica
e. sputa care contine depozite albe de mucus.

37. Recoltarea sputei se realizeaza:

a. imediat dupa inceperea tratamentului cu antibiotic
b. seara inainte de somn
c. prelevarea se face prin tuse spontana si profunda
d. toate afirmatiile sunt adevarate
e. nu este necesara igiena cavitatii bucale.
38. Examenele complementare in evaluarea pacientului cu afectiuni pulmonare sunt cu
EXCEPTIA:
a. radiografia toracica
b. tomografia computerizata
c. spirometria
d. colonoscopia
e. bronhoscopia.

39. Astmul bronsic evolueaza prin episoade recurente de tuse, wheezihg, dificultate in
respiratie determinate de:
a. infectii virale
b. praf de casa, polen
c. effort fizic
d. factori emotionali
e. toate variantele sunt adevarate.

40. Auscultatie pulmonara in criza de astm bronsic evidentiaza:

a. prelungirea inspirului
b. tuse productiva
c. durere in inspir
d. prelungirea expirului, raluri, ronhusuri, wheezing
e. nici o varianta nu este adevarata.

41. Durerea abdominala viscerala este:

a. intensa, bine localizata, exacerbata de tuse, miscare
b. colicativa, localizare precisa
c. colicativa, insotita de greata, varsaturi, cefalee, paloare, colaps
d. intensitate redusa
e. durere bine localizata fara iradiere.

42. Manifestarile de dependenta ale afectiunilor cardio-vasculare includ:

a. greata si varsaturile
b. satietatea precoce
c. hematemeza
d. durerea precordiala
e. toate variantele sunt corecte.

43. Examenele complementare in cardiologie sunt cu EXCEPTIA:

a. ECG
b. ECHO cardiografia
c. bronhoscopia
d. angiografia
e. test de effort.
44. Factorii de risc cardio-vasculari modificabili sunt cu EXCEPTIA:
a. ereditatea
b. fumatul
c. obezitatea
d. HTA
e. sedentarismul.

45. Durerea precordiala se caracterizeaza cu EXCEPTIA:

a. sediul retrosternal , iradiere membru superior stang
b. crize dureroase paroxistice
c. aparitie la effort, emotii
d. durata de saptamani
e. dispar la adm. de nitriti.

46. Examenele complementare in angina pectorala sunt reprezentate de:

a. endoscopia digestiva superioara
b. ECG de efort, coronarografie
c. examen de sputa
d. bronhoscopie
e. radiografie toracica standard.

47. Durerea in infarctul de miocard acut este:

a. de lunga durata(30 min-ore), nu cedeaza la adm. de nitroglicerina
b. durere toracica punctiforma
c. durere iradiata in membrul inferior
d. durere localizata in hipogastru
e. nici o varianta nu este corecta.

48. Manifastarile de dependenta in afectiunile cardio-vasculare sunt:

a. dispnee
b. hemoragie digestive superioara
c. melena
d. dispenee, palpitatii, edeme, sincopa, durere precordiala
e. tuse cu expectoratie purulenta.

49. Semnul Homans evidentiaza:

a. boli arteriale
b. edeme
c. durere in molet la flexia dorsala a piciorului(tromboflebita profunda)
d. HTA
e. aria matitatii cardiac.

50. Parametrii hemodinamici influentati de scaderea debitului cardiac sunt cu EXCEPTIA:

a. presiunea venoasa centrala
b. PO2
c. frecventa respiratory
d. TA
e. ritmul cardiac.

51. Evaluarea initiala a scaderii debitului cardiac include cu EXCEPTIA:

a. evaluarea starii psihice a pacientului
b. evaluarea ritmului cardiac si zgomotelor pulmonare
c. evaluarea tegumentelor
d. evaluarea pulsului periferic
e. toate variantele sunt incorecte.

52. Manifestarile de dependenta prezente in oboseala sunt:

a. epuizare, letargie, lipsa de energie, apatie
b. febra
c. valori moderate ale TA
d. hiperactivitate
e. insomnia.

53. Evaluarea caracteristicilor oboselii include cu EXCEPTIA:

a. gradul de severitate
b. factori agravanti
c. factori ameliatori
d. oboseala nu se evalueaza de catre AMSS
e. evaluarea cauzelor.

54. La un pacient cu insuficienta respiratory acuta se recomanda radiografia toracica in

pozitie:
a. decubit dorsal
b. sezand
c. decubit lateral
d. decubit ventral
e. semisezand.

55. Valori normale ale SpO2 sunt:

a. 95-100%
b. 90-95%
c. 85-90%
d. 85-100%
e. 75-100%.

56. Pentru efectuarea ventilatiei cu masca si balon de ventilatie se recomanda la ADULT o

frecventa a insuflatiilor de:
a. 10-15/min
b. 30-40/min
c. 16-20/min
d. 12-14/min
e. 25/30/min.

57. Utilizarea pipei Guedel la pacientul cu insuficienta respiratory acuta:

a. permite eliberarea cailor respiratorii superioare
b. este indicata doar la pacientii constienti
c. protejeaza caile respiratorii in caz de regurgitare, varsaturi
d. permite eliberarea cailor respiratorii inferioare
e. permite eliberarea caii digestive.

58. Dispneea aparuta brusc la un pacient ce a suferit recent o interventie chirurgicala poate
sugera:
a. embolie pulmonara
b. IMA
c. AVC
d. miocardita
e. endocardita.

59. Tusea seaca iritativa este specifica:

a. infectiilor virale ale cailor respiratorii superioare
b. infectiilor bacteriene ale cailor respiratorii superioare
c. bronsice cornice
d. bronsite acute
e. infectiilor bacteriene ale cailor respiratorii inferioare.

60. Bronsita cronica se manifesta clinic prin:

a. tuse si expectoratie 3 luni/an, 2 ani consecutive
b. tuse si expectoratie 2 luni/an, 3 ani consecutive
c. tuse seaca iritativa care nu cedeaza la antitussive
d. tuse si expectoratie 5 luni/an, 3 ani consecutive
e. tuse si expectoratie 2 luni/an, 2 ani consecutive.

61. Sputa purulenta se intalneste de obicei la pacientii cu:

a. edem pulmonar acut
b. abces pulmonary
c. traheobronsita virala
d. TBC pulmonar
e. insuficienta respiratory.

62. Tabloul clinic al astmului bronsic include:

a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratory, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi thoracic, febra
d. dispnee inspiratory, tuse, febra
e. tuse, wheezing, febra.

63. Avand in vedere ca frecventa respiratorie este influentata de factori psihoemotionali se

prefer masurarea acesteia:
a. dupa o pregatire psihica eficienta a pacientului
b. dupa un exercitiu fizic ce permite relaxarea ulterioara a pacientului
c. fara a anunta pacientul
d. nu este influentata
e. toate variantele sunt incorecte.

64. Masurarea frecventei pulsatiilor periferice se poate face la nivelul:

a. arterei radiale
b. venei jugulare
c. arterei subclaviculare
d. arterei iliace interne
e. vena porta.

65. Caracteristicile durerii din IMA sunt:

a. cedeaza dupa adm. de algocalmin intravenous
b. nu cedeaza dupa adm. nitroglicerinei sublingual
c. cedeaza dupa repaus
d. aparitia durerii numai la effort
e. durerea dureaza mai putin de 5 minute.

66. Durerea din IMA prezinta urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA:

a. este foarte intense, insuportabila
b. poate fi localizata intr-un punct ce poate fi indicat cu degetul
c. insotita de anxietate, scadere TA
d. dureaza > 20 min
e. nu cedeaza la nitroglicerina.

67. Supravegherea TA in reanimare:

a. nu e necesara
b. nu e obligatorie
c. ramane la latitudinea personalului mediu
d. ramane la latitudinea personalului inferior
e. este necesara si obligatorie pe toata perioada perioperatorie (preoperator
imediat,intraoperator,postoperator imediat).

68. Durerea toracica intensa , persistenta cu stare de soc si turgescenta jugulara sugereaza:
a. infarct miocardic grav, intins
b. embolie pulminara
c. tamponada cardiac
d. pneumothorax cu supapa
e. pneumonie lobara.

69.Scopul masurilor de resuscitare cardiac este de a:

a. stimula sistemul nervos
b. asigura un debit cardiac normal
c. asigura o perfuzie cerebrala si miocardica suficienta
d. preveni fibrilatia ventriculara
e. asigura o [perfuzie periferica.

70. Anevrismul disecant de aorta are ca manifestari clinice:

a. febra, frison
b. durere toracica severa, brusca, dispnee, semen neurologice, colaps
c. cefalee, tulburari de vedere
d. durere toracica persistenta la inspire
e. durere toracica, greata, varsaturi, hipotensiune arterial.

71.Simptomele HTA sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. ameteala
b. facies congestionat
c. cefalee
d. tuse cu expectoratie
e. epistaxis.

72. Referitor la masurarea TA sunt ADEVARATE urmatoarele:

a. la fiecare consult se masoara la ambele brate
b. se utilizeaza zgomotele cardiac pt. identificarea presiunii sistolice si diastolice
c. se utilizeaza o manseta standard
d. la tineri se masoara TA in clinostatism si ortostatism mereu
e. este descurajata masurarea TA de catre pacient cu aparat propriu si necalibrat corespunzator
daca pacientul prezinta discomfort, anxietate.

73. Care din urmatoarele aspect NU reprezinta factori de risc pt. bolile cardio-vasculare:
a. rude de grad I cu moarte subita
b. nasterea de feti macrosomi in antecedente
c. varsta pete 65 ani
d. fumatul
e. HTA.

74. Recomandarile privind optimizarea stilului de viata la un pacient cu DZ tip 2 include

urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. efectuarea exercitiilor fizice
b. evitarea consumului de grasimi animale
c. renuntarea la fumat
d. interzicerea alcoolului
e. controlul greutatii/IMC.

75. Complicatiile HTA sunt cu EXCEPTIA:

a. insuficienta ventriculara stanga invalidanta sau fatala
b. IM
c. hemoragie sau infarc cerebral
d. insuficienta renala cu debut la varsta tanara
e. obezitatea.

76. Obiectivele de ingrijire ale unui pacient cu HTA sunt cu EXCEPTIA:

a. scaderea valorii TA in limite acceptabile
b. asigurarea confortului
c. prevenire accidentelor
d. tratamentul tulbjurariloe de vedere
e. prevenirea complicatiilor.

77. Metodele contraceptive hormonale sunt reprezentate cu EXCEPTIA:

a. pilula contraceptive
b. plasture hormonal
c. injectia contraceptiva
d. inel vaginal
e. DIU nehormonal.

78. Avantajele utilizarii contraceptiei hormonale cu COC sunt cu EXCEPTIA:

a. e deosebit de eficienta
b. prezerva fertilitatea femeii
c. restabilirea fertilitatii dupa intreruperea administrarii e prompta
d. produc infertilitate si sunt teratogene
e. reprezinta metoda optima pt.femeia < 35 ani, nefumatoare, sanatoasa.

79. Urmatoarele afirmatii referitoare la utilizarea contraceptivului cu progesterone (COP)

sunt ADEVARATE:
a. pot fi utilizate in timpul alaptarii
b. determina sarcini gemelare
c. interfera cu actul sexual
d. nu regleaza ciclurile menstruale
e. cresc riscul de sarcins extrauterina si produc infertilitate.

80. Pot utiliza pilule cu progestativ urmatoarele femei cu EXCEPTIA:

a. alapteaza, au nascut sau nu au nascut
b. au vene varicoase
c. au afectiuni maligne ale sanului, afectiuni maligne cervicale, uterine sau ovariene
d. femeile de orice varsta, inclusive adolescente sau peste 40 ani
e. fumeaza, indifferent de varsta femei sau de numarul de tigari fumate.

81. Urmatoarele afirmatii despre contraceptia de urgenta sunt FALSE:

a. nu vor actiona daca femeia este insarcinata
b. nu vor cauza anomalii congenitale si nu vor dauna fatului daca femeia este insarcinata si
folosecte PCU
c. nu este protejata total femeia care ia PCU, daca ea nu inigtiaza imediat o alta metoda
contraceptive
d. se dau femeilor PCU in avans
e. nu se folosesc PCU ca o metoda obisnuita de contraceptie.

82. Icterul este identificabil la examenul fizic cand valoarea serica a bilirubinei este minim:
a. 0.5 mg/dl
b. 1.2 mg/dl
c. 2.5 mg/dl
d. 1 mg/dl
e. 1.5 mg/dl.

83. Aprecierea pacientului cu hepatita cronica cu virus B presupune:

a. manifestari de dependent
b. interviul, examen fizic, examene complementare
c. examene complementare
d. interventii autonome
e. interventii delegate.

84. Sursele de dificultate (cause) in ulcerul gastro-duodenal sunt:

a. fumatul, stersul
b. grup sanguine O
c. H .pylori
d. aspirina si alte inflamatoare nesteroidiene(diclofenac,ibuprofen)
e. toate variantele sunt corecte.

85. Parametrii durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:

a. localizare, ritmicitate
b. localizare, retmicitate, episodicitate, periodicitate
c. episodicitate
d. periodicitate
e. iradiere, character.

86. Urmatoarele afirmatii despre hepatitele virale sunt FALSE :

a. transmitere fecal-orala, sursa de virus strict umana, receptivitate generala(HAV)
b. contagiozitate in cazul HAV 7-10 zile inaintea debutului
c. sursa de infectie cu virus B – purtatori de Ag HBs
d. transmiterea virusului B prin sange, instrumentar nesteril, sexuala, de la mama la fat
e. hepatita cu virus C este “boala mainilor murdare”.

87. Hemoragia digestive superioara se exteriorizeaza prin:

a. hematemeza, melena, hematochezie
b. hemoptizie, melena
c. melena, diaree, hematemeza
d. epistaxis, hematochezie
e. varsaturi alimentare, melena.

88. Factorii de gravitate in HDS sunt cu EXCEPTIA:

a. hematemeza
b.varsta < 50 ani
c. recurenta henoragiei(primele 48 ore)
d. boli associate
e. prezenta semnelor de EDS la endoscopie.

89. Examenele complementare in gastroenterology sunt cu EXCEPTIA:

a. esofagoscopia
b. tubajul naso-gastric
c. bronhoscopia
d. colonoscopia
e. endoscopia digestive superioara.

90. Manifestarile de dependenta in bolile hematologice sunt cu EXCEPTIA:

a. cefalee, insomnia
b. scaderea randamentului intellectual
c. acufene
d. fosfene
e. cresterea capacitatii de munca.

91. In bolile hematologice pot fi prezente urmatoarele modificari ale temperaturii:

a. subfebrilitate
b. febra ondulanta
c. febra septica
d. afebrilitate
e. toate variantele de mai sus.

92. In bolile hematologice simptomele din partea aparatului cardio-vascular si respirator sunt
cu EXCEPTIA:
a. tulburari de ritm si conducere
b. dispnee
c. sindrom de hipervascozitate
d. disfagie
e. tuse iritativa.

93. Manifestarea de dependenta digestiva care atrage atentia AMSS asupra anemiei este:
a. HTA
b. febra
c. varsaturile bilioase
d. glosita, ragade
e. constipatia.

94.Hemograma caracterizata prin hipocromie evidentiaza:

a. hematii megaloblastice de culoare caramizie
b. hamatii palide, anulocite
c. hematii cu CHEM crescut
d. hematii cu VEM crescut
e. granulatii bazofile.

95. Reticulocitoza apare in urmatoarele conditii cu EXCEPTIA:

a. hemoragii acute
b. hemoliza acuta
c. dupa tratament cu fier
d. dupa tratament antibiotic
e. dupa tratam cu vit. B12, ac. Folic.

96. Pacienta in varsta de 22 ani prezinta urmatoarele rezultate: Hb:8.4g/dl, VEM: 75fl,
HEM:26pg/hematie, sideremie: 27cg/dl. Caracteristicile corespund:
a. stare de sanatate normal
b. anemie hipocroma microcitara, hiposideremica
c. anemie megaloblastica normosideremica
d. anemie megalocitara hiposideremica
e. anemie microcitara normosideremica.

97. In anemia feripriva sursele de dificultate sunt cu EXCEPTIA:

a. prematuritatea la sugari
b. diete deficitare, drastice la adolescente
c. starea socio-economica buna
d. hemoragii mici si repetate
e. infestari parazitare.

98. Plakiuria reprezinta:

a. este o tulburare in sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o tulburare de deglutitie
c. mictiuni frecvente fara cresterea volumului total de urina
d. mictiuni frecvente cu cresterea volumului de urina
e. volum urinar crescut peste 2500 ml de urina /24 ore.
99. Se poate afirma ca un pacient cu disurie ptezinta cu EXCEPTIA:
a. pierderea involuntara de urina
b. mictiune dureroasa
c. mictiune in timpul noptii
d. urini hipercrome
e. jet urinar slab, interrupt.

100. Care din urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE:

a. uremia se caracterizeaza prin scaderea in greutate
b. uremia se asociaza cu astenie si fatigabilitate
c. uremia se manifesta cu greata si anorexie
d. uremia se manifesta cu RFG < 10%
e. toate afirmatiile sunt corecte.